Population statistics at

regional level/ro Statistics Explained

Statistici demografice la nivel regional

Date extrase în martie 2016. Cele mai recente date: Informat, ii suplimentare Eurostat, Tabele principale s, i
Bază de date . Următoarea actualizare a articolului: noiembrie 2017.

Hărt, ile pot fi explorate interactiv utilizând Eurostat’s Statistical Atlas (a se vedea - manualul
utilizatorului ) (în limba engleză).

Acest articol face parte dintr-un set de articole statistice s, i s-a bazat pe publicat, ia Eurostat Anuarul regional
Eurostat. Acesta descrie tendint, ele demografice regionale din Uniunea Europeană (UE) .

Statisticile demografice regionale sunt unul dintre put, inele domenii în care sunt colectate s, i publicate informat, ii
detaliate la nivelul NUTS 3 pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene. La momentul redactării,
sunt disponibile cele mai recente informat, ii pentru evenimentele de stare civilă privind populat, ia ( născut, i s, i
decese ) precum s, i o serie de indicatori demografici valabili, în general, până la sfârs, itul anului 2014, cu date
privind dimensiunea s, i structura populat, iei disponibile la 1 ianuarie 2015.

Analiza populat, iei globale în funct, ie de gradul de urbanizare este disponibilă în introducerea la Anuarul regional
Eurostat. O analiză regională a previziunilor demografice până în 2050 este prezentată într-un articol separat .

Principalele rezultate statistice

Sperant, a de viat, ă
De-a lungul ultimilor 50 de ani, sperant, a de viat, ă la nas, tere a crescut, în medie, cu aproximativ 10 ani la nivelul
UE, în mare parte datorită îmbunătăt, irii condit, iilor socio-economice s, i de mediu s, i a îmbunătăt, irii tratamen-
tului s, i asistent, ei medicale. Harta 1 prezintă sperant, a de viat, ă la nas, tere per regiuni de nivel NUTS 2, 2014.

În medie, un european născut în 2014 se poate as, tepta să trăiască 80,9 ani

Harta 1 arată că, în 2014, sperant, a de viat, ă la nas, tere la nivelul UE-28 era, în medie, de 80,9 ani. Au ex-
istat 45 de regiuni de nivel 2 în care sperant, a de viat, ă la nas, tere a fost de 83,0 ani sau mai mare; regiunile erau
răspândite doar în s, apte dintre statele membre ale Uniunii Europene, precum s, i în Elvet, ia: acestea au inclus
16 regiuni în Italia, 11 regiuni în Spania, opt regiuni în Frant, a, două regiuni în Regatul Unit, câte o regiune
în Austria, Grecia s, i Finlanda, precum s, i cinci regiuni în Elvet, ia. În 2014, cea mai mare sperant, ă de viat, ă,
de 84,9 ani (în rândul regiunilor de nivel 2), s-a înregistrat în regiunea-capitală Comunidad de Madrid din Spania.

La celălalt capăt al intervalului, au existat 58 de regiuni de nivel 2 cu o medie a sperant, ei de viat, ă mai
mică de 78,0 ani (astfel cum s-a indicat cu nuant, a de portocaliu cea mai deschisă în harta 1), iar acestea erau
preponderent regiuni din statele membre est-europene - Bulgaria, Republica Cehă, Croat, ia, Ungaria, Polonia,
România s, i Slovacia - precum s, i din Turcia. Cele trei state membre din regiunea Mării Baltice (fiecare dintre
acestea constituind regiuni unice la acest nivel de detaliere), cele două regiões autónomas da Madeira s, i dos
Açores din Portugalia au fost singurele alte regiuni din UE-28 în care s-a înregistrat o sperant, ă de viat, ă mai
mică de 78,0 ani, la fel ca în Muntenegru, în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (fiecare dintre acestea con-
stituind regiuni unice la acest nivel de detaliere) s, i în Serbia (date nat, ionale). În 2014, cea mai scăzută sperant, ă
de viat, ă la nas, tere (în rândul regiunilor de nivel 2) a fost de 73,0 ani, înregistrată în regiunea Severozapaden

Source : Statistics Explained (http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/) - 09/10/2017 1

din Bulgaria, care a fost cea mai săracă regiune din UE-28 (pe baza produsului intern brut (PIB) pe cap de
locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare (SPC) ). Prin urmare, diferent, a de sperant, ă de viat, ă
între Severozapaden s, i Comunidad de Madrid a fost de 11,9 ani.

Population statistics at regional level/ro 2

Harta 1: Sperant, a de viat, ă la nas, tere, per regiuni de nivel NUTS 2, 2014 (1)(ani)Sursa: Eurostat
(demormlifexp) s, i (demomlexpec)

Este important de remarcat faptul că, în timp ce harta 1 prezintă informat, ii pentru întreaga populat, ie, există

Population statistics at regional level/ro 3

în continuare diferent, e considerabile în privint, a sperant, ei de viat, ă între bărbat, i s, i femei - în pofida dovezilor
care arată că această discrepant, ă între sexe dispare treptat în majoritatea statelor membre ale UE. În UE-28,
disparitatea de gen a fost de 5,5 ani, întrucât sperant, a de viat, ă a femeilor născute în 2014 a fost de 83,6 ani,
în timp ce cea a bărbat, ilor a fost de 78,1 ani. Figura 1 ilustrează disparitatea de gen în regiunile de nivel 2.
Intervalul dintre cea mai mare s, i cea mai mică disparitate de gen a fost relativ redus la nivelul fiecărei t, ări,
except, iile fiind cauzate adesea de o singură valoare except, ională, cum ar fi diferent, ele relativ reduse înregistrate
în Åland în Finlanda, Bratislavský kraj în Slovacia s, i Praga în Republica Cehă.

Figura 1: Disparitatea de gen pentru sperant, a de viat, ă la nas, tere, per regiuni de nivel NUTS
2, 2014 (1)(diferent, a în ani între sperant, a de viat, ă a femeilor s, i a bărbat, ilor)Sursa: Eurostat
(demormlifexp)s, i (demomlexpec)

Structura populat, iei s, i îmbătrânirea demografică

La începutul anului 2015, în UE-28 trăiau 508,5 milioane de locuitori. Pe întreg teritoriul UE-28, persoanele mai
tinere (0-19 ani) reprezentau 20,9 % din totalul populat, iei la 1 ianuarie 2015, în timp ce persoanele de vârstă
activă (20-64 de ani) reprezentau trei cincimi (60,2 %) din total (mai multe informat, ii cu privire la acest subgrup
pot fi consultate într-un articol privind piat, a fort, ei de muncă ), restul de aproximativ 18,9 % din populat, ie fiind
persoane vârstnice (cu vârsta de cel put, in 65 de ani). Trebuie ret, inut că aceste clase de vârstă utilizate pentru
o analiză a structurii populat, iei UE-28 au fost adaptate (în raport cu edit, iile anterioare ale „Anuarului regional
Eurostat”) pentru a reflecta grupa de vârstă utilizată pentru obiectivul privind rata ocupării fort, ei de muncă
(20-64 de ani) stabilit de Strategia Europa 2020 .

Analizând mai în detaliu grupa de vârstă cuprinzătoare a populat, iei de vârstă activă, 12,2 % din populat, ie
avea vârste între 20 s, i 34 de ani (această grupă de vârstă este utilizată pentru o serie de indicatori într-un
articol privind educat, ia s, i formarea ), 28,6 % avea vârste între 35 s, i 54 de ani, s, i 12,8 % din populat, ie avea

Population statistics at regional level/ro 4

vârste între 55 s, i 64 de ani.

Structurile demografice din statele membre ale UE prezintă adesea modele neregulate, care pot avea un impact
asupra competitivităt, ii s, i coeziunii regionale. Uneori, aceste diferent, e sunt destul de evidente, cum ar fi, de
exemplu, în Germania (unde există adesea un contrast între regiunile din est s, i cele din vest), Frant, a (nord-est
s, i sud-vest), Italia (nord s, i sud) s, i în Turcia (est s, i vest). Aceste diferent, e pot fi atribuite unei game largi de
factori, printre care: evolut, iile climatice, peisagistice, istorice, politice, sociale s, i economice.

Regiunile de peste mări s, i regiunile urbane tind să aibă populat, ii mai tinere . . .

Figura 2 prezintă informat, ii privind cele 10 regiuni de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale
populat, iei tinere (cu vârsta sub 20 de ani), cele 10 regiuni de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale
populat, iei de vârstă activă (cu vârste între 20 s, i 64 de ani) defalcate pentru a indica persoanele cu vârste între
20 s, i 34 de ani (inclusiv persoanele care ar putea încă urma un program de educat, ie sau formare), persoanele
cu vârste între 35 s, i 54 de ani (inclusiv persoanele care se află în proces de formare a unei familii) s, i persoanele
cu vârste între 55 s, i 64 de ani (inclusiv persoanele care poate s-au pensionat), precum s, i cele 10 regiuni de nivel
NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale persoanelor vârstnice (cu vârsta de cel put, in 65 de ani); datele
sunt pentru 1 ianuarie 2015.

Regiunile de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale persoanelor tinere erau situate, în general,
în statele membre care au înregistrat cele mai mari rate de natalitate s, i de fertilitate (a se vedea harta 5 pentru
ratele de fertilitate), stimulând astfel important, a relativă a persoanelor tinere la nivelul populat, iilor lor totale.
Acest lucru a fost valabil, în special, în mai multe regiuni din Irlanda s, i Frant, a, de exemplu regiunile franceze
de peste mări Guyane s, i La Réunion sau regiunile suburbane din jurul Parisului. Structurile de vârstă ale regiu-
nilor urbane întinse pot prezenta o pondere mai mare a tinerilor s, i a persoanelor de vârstă activă, ca urmare a
unui „efect de atract, ie” asociat oportunităt, ilor sporite de găsire a unui loc de muncă, care atrage atât migrant, ii
interni (din diferite regiuni ale aceleias, i t, ări), cât s, i migrant, ii internat, ionali (din alte state membre s, i t, ări tert, e).

Figura 2: Distribut, ia populat, iei totale pe categorii extinse de vârstă, per regiuni de nivel NUTS
3 selectate, 1 ianuarie 2015(1)(%)Sursa: Eurostat (demorpjangrp3) s, i (demopjangroup)

Population statistics at regional level/ro 5

... des, i important, a relativă a persoanelor de vârstă activă a fost deosebit de mare în unele regiuni-
capitală . . .

Majoritatea primelor 10 regiuni de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale populat, iei de vârstă
activă erau regiuni-capitală, s, ase dintre acestea fiind situate în Inner London (Regatul Unit), s, i câte una în
Danemarca (Byen København) s, i România (Bucures, ti). Celelalte două regiuni dintre primele 10 erau regiunile
insulare spaniole - Eivissa, Formentera (din insulele Baleare) s, i Fuerteventura (din insulele Canare) - acestea
au avut ponderi relativ scăzute ale persoanelor cu vârste între 20 s, i 34 de ani (în raport cu regiunile-capitală
incluse în listă), probabil datorită faptului că tinerii studiază în Spania continentală, dar au avut ponderi mai
mari ale persoanelor cu vârste între 35 s, i 54 de ani s, i cu vârste între 55 s, i 64 de ani.

O analiză cuprinzătoare a ponderii populat, iei de vârstă activă este furnizată pentru regiunile de nivel NUTS 3
în harta 2. Între cele 1 482 de regiuni indicate (date nat, ionale pentru Albania s, i Serbia), au existat 306 regiuni
în care populat, ia de vârstă activă a atins sau a depăs, it 62 %, dintre care 61 de regiuni în care această pondere
a atins sau a depăs, it 65 %. Multe dintre aceste regiuni erau în capitală sau în alte oras, e mari, în principal
în Germania, Polonia, România, Slovacia s, i Regatul Unit, dar acestea au inclus, de asemenea, oras, ele Sofia
(stolitsa) în Bulgaria s, i Oslo în Norvegia. Printre celelalte regiuni cu ponderi relativ ridicate se numărau trei
dintre cele opt regiuni statistice din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Population statistics at regional level/ro 6

Harta 2: Ponderea populat, iei de vârstă activă (cu vârste între 20 s, i 64 de ani) în populat, ia
totală, per regiuni de nivel NUTS 3, 1 ianuarie 2015 (1)(%)Sursa: Eurostat (demorpjangrp3) s, i
(demopjangroup)

Population statistics at regional level/ro 7

... s, i important, a relativă a persoanelor vârstnice a crescut în majoritatea regiunilor UE

Majoritatea regiunilor din UE au înregistrat o o cres, tere progresivă a numărului de persoane în vârstă, ca
urmare a unei cres, teri semnificative s, i continue a sperant, ei de viat, ă s, i a generat, iei născute în cursul exploziei
demografice „baby-boom” de după sfârs, itul celui de-al Doilea Război Mondial. Regiunile cu cea mai mare pon-
dere de persoane în vârstă sunt adesea caracterizate ca fiind zone rurale, relativ îndepărtate s, i put, in populate, în
care ponderea scăzută a persoanelor de vârstă activă poate, cel put, in part, ial, să fie legată de lipsa perspectivelor
de găsire a unui loc de muncă s, i a oportunităt, ilor de educat, ie, determinând astfel generat, iile mai tinere să plece
în căutarea unui loc de muncă sau să îs, i continue studiile.

Persoanele în vârstă au reprezentat o pondere deosebit de mare din totalul populat, iei în mai multe regiuni
rurale s, i îndepărtate din Grecia, Spania, Frant, a s, i Portugalia, precum s, i într-o serie de regiuni din estul Ger-
maniei. Persoanele vârstnice reprezentau mai mult de o treime (33,7 % din totalul populat, iei în regiunea
centrală, interioară Evrytania din Grecia la 1 ianuarie 2015 - cea mai mare pondere din UE. Regiunea Ourense
din nord-vestul Spaniei a fost singura altă regiune de nivel NUTS 3 din UE în care persoanele vârstnice au
reprezentat peste 30 % din totalul populat, iei s, i a fost una dintre cele trei regiuni spaniole din primele 10 regiuni
din UE cu cele mai mari ponderi (peste 28,5 %) ale persoanelor vârstnice din populat, iile lor respective.

Schimbarea demografică
În perioada 1 ianuarie 1960 - 1 ianuarie 2015, populat, ia UE-28 a crescut în fiecare an, înregistrându-se o cres, tere
totală de 101,7 milioane de locuitori, echivalentă cu o cres, tere anuală de 0,4 %. De-a lungul timpului, cres, terea
populat, iei din UE a reflectat în mare măsură schimbarea demografică naturală (numărul total de nas, teri minus
numărul total de decese), spre deosebire de modelele de migrat, ie. O analiză mai atentă arată că, pentru un agre-
gat compus din statele membre din UE-28, cres, terea demografică naturală a atins nivelul maxim în 1964, când
s-au înregistrat cu 3,6 milioane mai multe nas, teri decât decese. Ulterior, ratele de natalitate au scăzut în mod
progresiv s, i sperant, a de viat, ă a crescut treptat, având ca rezultat o încetinire a ratei de cres, tere demografică
naturală. În 2003, cres, terea demografică naturală pentru statele membre din UE-28 a fost aproape echilibrată,
întrucât numărul de nas, teri a depăs, it numărul de decese cu mai put, in de 100 000. Ulterior, rata de natalitate s, i
cres, terea demografică naturală au crescut din nou, într-o oarecare măsură, în mai multe state membre ale UE,
cu toate că acest model a fost inversat în general odată cu începerea crizei financiare s, i economice: în perioada
2008-2013, întrucât schimbarea demografică naturală a scăzut de la o cres, tere de 578 de mii la o cres, tere de 82
de mii, des, i, în 2014, s-a înregistrat o cres, tere de 191 de mii.

Tower Hamlets din zona de est a Londrei s, i regiunea Ilfov - care înconjoară capitala României -
au înregistrat cea mai mare cres, tere demografică în 2014

Harta 3 prezintă rata brută a schimbărilor demografice totale în 2014: aceste schimbări rezultă din efectele
combinate ale schimbării demografice naturale s, i migrat, iei nete în perioada 1 ianuarie 2014 -1 ianuarie 2015. În
această perioadă, populat, ia din UE-28 a crescut cu 1,3 milioane, echivalentul unei cres, teri de 2,5 la 1 000 de
locuitori. Printre cele 1 341 de regiuni de nivel NUTS 3 pentru care sunt prezentate date în harta 3 (nu sunt
disponibile date pentru Mayotte, Frant, a), au existat mai multe regiuni din UE care au raportat o cres, tere a
numărului de locuitori (806 regiuni) decât regiuni în care populat, ia a scăzut (530 de regiuni); au existat cinci
regiuni în care populat, ia a rămas neschimbată.

Population statistics at regional level/ro 8

Harta 3: Rata brută a schimbărilor demografice totale, per regiuni de nivel NUTS 3, 2014 (1)(la
1 000 de locuitori)Sursa: Eurostat (demorgind3) s, i (demogind)

Nuant, a de albastru cea mai închisă prezintă cele 238 de regiuni de nivel NUTS 3 în care populat, ia a crescut, în

Population statistics at regional level/ro 9

medie, cu cel put, in 8,0 la 1 000 de locuitori în 2014; printre acestea au existat 32 de regiuni în care cres, terea
demografică a fost de cel put, in 15,0 la 1 000 de locuitori. Cea mai mare cres, tere s-a înregistrat în Tower Hamlets
din Londra (33,0 la 1 000 de locuitori), urmată de Ilfov (30,6 la 1 000 de locuitori), o regiune care înconjoară
capitala României, Bucures, ti. Un total de 13 dintre cele 32 de regiuni cu cele mai mari rate brute de cres, tere
demografică erau situate în Regatul Unit, dintre care patru în Outer London s, i s, ase în Inner London; nouă
regiuni erau situate în Germania, niciuna dintre acestea nefiind situată în capitala Berlin, des, i lista a inclus
Potsdam, Kreisfreie Stadt din regiunea vecină, Brandenburg. Alte cinci regiuni erau situate în regiunile-capitală
din Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Austria s, i Suedia. Celelalte regiuni au inclus o a doua regiune din Aus-
tria (Innsbruck), regiunea franceză de peste mări Guyane, două regiuni insulare din Spania (Fuerteventura s, i
Eivissa, Formentera), precum s, i Ilfov.

Multe regiuni cu populat, ii în scădere erau situate în statele membre estice s, i sudice

Au existat 17 regiuni de nivel NUTS 3 în care populat, ia a scăzut în 2014 cu mai mult de 15,0 la 1 000 de
locuitori. Aceste regiuni erau situate, în principal, în Bulgaria (s, apte regiuni), Croat, ia (trei regiuni) s, i Por-
tugalia (două regiuni), cu câte o regiune în Germania, Grecia, Letonia, Lituania s, i România. Cea mai mare
scădere a populat, iei în regiunile de nivel NUTS 3 (24,9 la 1 000 de locuitori) s-a înregistrat în regiunea Kentrikos
Tomeas Athinon din Grecia, în timp ce Vidin din Bulgaria a fost singura altă regiune care a raportat o scădere
a populat, iei de cel put, in 20,0 la 1 000 de locuitori.

În sens mai larg, analizând cele 268 de regiuni de nivel NUTS 3 din UE în care populat, ia a scăzut cu mai
mult de 4,0 la 1 000 de locuitori în 2014 (nuant, a de portocaliu cea mai închisă în harta 3), acestea erau concen-
trate, în principal, în mai multe zone: statele membre din regiunea Mării Baltice; un arc în sud-estul Europei,
care începe în Croat, ia s, i avansează prin Ungaria, România s, i Bulgaria, către Grecia; mai multe regiuni din
Peninsula Iberică; s, i mai multe regiuni din Germania de Est. O serie de alte t, ări au avut câteva regiuni în care
populat, ia a scăzut cu mai mult de 4,0 la 1 000 de locuitori, inclusiv 22 de regiuni care erau răspândite în cea
mai mare parte a Italiei.

Dintre regiunile din t, ările AELS s, i t, ările candidate, cea mai mare variat, ie a cres, terii demografice
s-a înregistrat la nivelul regiunilor din Turcia

În 2014, s-a observat, în general, mai frecvent o cres, tere demografică în regiunile de nivel NUTS 3 din t, ările
AELS s, i t, ările candidate (date nat, ionale pentru Albania s, i Serbia), astfel cum se arată în harta 3, înregistrându-
se o evolut, ie pozitivă în 115 regiuni, în timp ce numai în 25 de regiuni s-a înregistrat o scădere a numărului
de locuitori. În t, ările AELS, populat, ia a crescut în fiecare regiune. În termeni relativi, cea mai rapidă cres, tere
demografică s-a înregistrat în Oslo (capitala Norvegiei) s, i în Freiburg (Elvet, ia de vest).

În t, ările candidate, a existat o situat, ie mixtă, înregistrându-se o scădere a populat, iei în Albania s, i Serbia
(date nat, ionale), în jumătate dintre cele opt regiuni din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei s, i în 19 regiuni
din Turcia, dintre care majoritatea erau situate în centrul s, i nord-estul Turciei. Scăderea demografică în aceste
regiuni din Turcia ar putea contrasta cu ratele foarte mari de cres, tere demografică din alte părt, i ale t, ării. Într-
adevăr, Turcia a prezentat cel mai ridicat grad de variat, ie a schimbării demografice între regiunile de nivel 3,
cu rate brute de cres, tere demografică care variază de la un nivel scăzut de -39,3 la 1 000 de locuitori în Çankiri
(aproape de capitala Ankara), la un nivel ridicat de 63,8 la 1 000 de locuitori în Bayburt (în zona de nord-est).
În regiunile din Turcia, diferent, ele considerabile ale evolut, iei demografice pot fi atribuite adesea modelelor de
migrat, ie interne, cu un flux general al migrant, ilor din regiunile estice către regiunile vestice.

Din 1985 a existat în mod constant un flux net de migrant, i către statele membre din UE-28

Schimbarea demografică totală rezultă din interact, iunea a două componente: schimbarea demografică naturală
s, i migrat, ia netă plus ajustarea statistică (denumită în continuare pur s, i simplu drept migrat, ie netă). Aceste
componente se pot combina pentru a consolida cres, terea sau scăderea demografică sau se pot anula reciproc
într-o anumită măsură, atunci când se îndreaptă în direct, ii opuse.

De-a lungul timpului, modelele de migrat, ie au fost relativ echilibrate; în perioada anilor 1960 s, i până în 1970
a existat un flux net de 707 028 persoane care au părăsit statele membre ale UE-28 către alte destinat, ii din
întreaga lume; acesta a fost cel mai mare număr net de emigrant, i pe parcursul întregii perioade 1961-2014.
Următoarea perioadă în care a existat un flux net de migrant, i care au părăsit statele membre ale UE-28 a fost
între 1982 s, i 1984 (o perioadă de recesiune); ulterior, au existat în mod constant mai mult, i imigrant, i care soseau
decât emigrant, i care plecau. Începând cu anul 1988, migrat, ia netă pozitivă a depăs, it o jumătate de milion de

Population statistics at regional level/ro 10

persoane în fiecare an, cu except, ia anilor 1991 s, i 1997, când migrat, ia netă a depăs, it un milion de persoane în 10
dintre cei 27 de ani din perioada 1988-2014. În statele membre ale UE-28, migrat, ia netă a ajuns la 1,8 milioane
de persoane în 2003, după care rata cres, terilor populat, iei datorită migrat, iei nete a încetinit în 2011 la un nivel
scăzut de 712 000 de persoane. În 2013, migrat, ia netă a crescut la 1,7 milioane s, i a rămas la peste un milion în
2014.

Population statistics at regional level/ro 11

Harta 4: Rata brută a migrat, iei nete (plus ajustarea statistică), per regiuni de nivel NUTS 3,
2014 (1)(la 1 000 de locuitori)Sursa Eurostat (demorgind3) s, i (demogind)

Migrat, ie netă deosebit de ridicată în mai multe regiuni din Germania

Population statistics at regional level/ro 12

Harta 4 prezintă rata brută a migrat, iei nete pentru 2014, care s-a ridicat, în medie, la 2,2 la 1 000 de locuitori la
nivelul UE-28. Există o similitudine între hărt, ile 3 s, i 4, care subliniază relat, ia strânsă între modelele de migrat, ie
s, i schimbarea demografică totală, o evolut, ie care a fost consolidată de faptul că rata de schimbare demografică
naturală a fost aproape echilibrată în multe regiuni ale UE.

În 2014, fluxul net de migrant, i (din alte regiuni ale aceluias, i stat membru, din alte regiuni ale UE sau din
t, ări tert, e) a fost concentrat, în principal, în mai multe zone din Germania. Dintre cele 19 regiuni cu migrat, ie
netă de 15,0 la 1 000 de locuitori sau mai mare, 12 erau situate în Germania. Prin includerea celor 217 regiuni
cu o migrat, ie netă de cel put, in 8,0 la 1 000 de locuitori (nuant, a de albastru cea mai închisă în harta 4), numărul
regiunilor din Germania a crescut la 147; în acelas, i timp, Regatul Unit (26 de regiuni), Frant, a (11 regiuni),
Austria (10 regiuni) s, i Suedia (9 regiuni) au fost, de asemenea, destinat, ii obis, nuite pentru migrant, i.

Cel mai mare aflux pozitiv de migrant, i s-a înregistrat în regiunea Ilfov din România, unde rata brută a migrat, iei
nete a fost de 29,8 la 1 000 de locuitori. Următoarele patru cele mai mari rate ale migrat, iei nete s-au înregistrat
în regiunile germane - Landshut, Kreisfreie Stadt; Suhl, Kreisfreie Stadt; Leipzig, Kreisfreie Stadt; Gießen,
Landkreis - unde ratele s-au situat între 21,8 s, i 23,9 la 1 000 de locuitori. Tower Hamlets din Londra a fost
singura altă regiune de nivel NUTS 3 cu o rată brută a migrat, iei nete mai mare de 20,0 la 1 000 de locuitori,
în timp ce Luxemburg (19,9) s, i Frankfurt am Main, Kreisfreie Stadt (19,2) s-au situat put, in sub acest nivel.

În toate cele patru regiuni care alcătuiesc capitala Greciei s-a înregistrat emigrat, ie netă în 2014

În 2014, în 430 de regiuni de nivel NUTS 3 din UE-28 migrat, ia netă a fost negativă (cu alte cuvinte, numărul
persoanelor care au părăsit regiunea a fost mai mare decât numărul persoanelor care au sosit în regiune), iar
în 117 dintre acestea, rata brută s-a situat sub -4,0 la 1 000 de locuitori. Acestea erau răspândite în Slovenia,
Croat, ia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia s, i Cipru (o singură regiune la acest nivel de detaliere), în estul s, i
sudul Europei, precum s, i în statele membre din regiunea Mării Baltice (Europa de nord), în mai multe regiuni
din Peninsula Iberică, în Île de France s, i în regiunea vecină Champagne-Ardenne din Frant, a, s, i într-o mare parte
din Irlanda, precum s, i în câteva regiuni din alte zone. Printre aceste regiuni se numărau opt regiuni-capitală,
inclusiv toate cele patru regiuni care alcătuiesc capitala Greciei, Atena, una dintre regiunile Inner London, Paris,
Bucures, ti s, i Cipru. Cele mai mari rate brute negative ale migrat, iei nete s-au înregistrat în regiunea Border din
Irlanda s, i într-una din regiunile-capitală din Grecia, Kentrikos Tomeas Athinon, în care rata migrat, iei nete a
scăzut la -21,1 la 1 000 de locuitori.

Population statistics at regional level/ro 13

 ADUCEREA ÎN PRIM PLAN A REGIUNILOR

Border, Irlanda

Regiunea de nivel NUTS 3 din UE cu cea mai scăzută rată brută a migrat, iei nete a fost regiunea Border din
Irlanda; în 2014, aceasta a avut o rată brută a migrat, iei nete (diferent, a dintre rata de imigrare s, i emigrare) de
-21,1 la 1 000 de locuitori.

©: Scollonp

În 2014, în t, ările AELS s, i în t, ările candidate s-au înregistrat modele contrastante în ceea ce prives, te modelele
de migrat, ie netă (sunt disponibile numai date nat, ionale pentru Albania s, i Serbia). Acest lucru nu a fost nicăieri
mai valabil decât în Turcia, unde au existat 22 de regiuni de nivel 3 care au înregistrat rate negative de două
cifre ale migrat, iei nete, cea mai mică rată, de -43,3 la 1 000 de locuitori, înregistrându-se în Çankiri (la nord-est
de Ankara ). În schimb, au existat 11 regiuni de nivel 3 din Turcia în care s-au înregistrat rate pozitive de două
cifre, cel mai ridicat nivel, de 54,1 la 1 000 de locuitori, înregistrându-se în Bayburt (nord-estul Turciei). De
altfel, migrat, ia netă a fost pozitivă în fiecare regiune de nivel 3 din AELS, atingând nivelul maxim de 14,6 la 1
000 de locuitori în regiunea Freiburg din vestul Elvet, iei.

Ratele de natalitate s, i de fertilitate

Femeile din UE au mai put, ini copii, contribuind la o încetinire a cres, terii demografice naturale s, i chiar la o
schimbare demografică naturală negativă (mai multe decese decât nas, teri): a se vedea articolul privind previz-
iunile demografice pentru o imagine de ansamblu a modului în care se prevede că evolut, iile demografice vor
avea un impact asupra populat, iei din regiunile UE.

Această sect, iune prezintă informat, ii cu privire la ratele brute de natalitate (raportul dintre numărul de nas, teri
s, i populat, ia medie, exprimat la 1 000 de locuitori) s, i ratele de fertilitate regionale (numărul mediu de copii
născut, i de o femeie). În 2014, rata brută de natalitate din UE-28 a fost de 10,1 nas, teri la 1 000 de locuitori. În
statele membre ale Uniunii Europene, rata brută de natalitate a atins nivelul maxim de 14,6 nas, teri la 1 000
de locuitori în Irlanda s, i a fost, de asemenea, relativ mare în Frant, a (12,4 nas, teri), Regatul Unit (12,0 nas, teri)
s, i Suedia (11,9 nas, teri). La celălalt capăt al intervalului, rata brută de natalitate a fost de 10,0 nas, teri la 1 000

Population statistics at regional level/ro 14

de locuitori sau mai mică în mare parte din estul Europei (Bulgaria, Croat, ia, Ungaria, Polonia s, i România), în
sudul Europei (Grecia, Spania, Italia, Malta s, i Portugalia), precum s, i în Germania s, i Austria.

Unele dintre cele mai mari rate brute de natalitate din UE s-au înregistrat în regiunile-capitală
din Belgia, Irlanda, Frant, a s, i Regatul Unit

Figura 3 prezintă ratele brute de natalitate per regiune de nivel NUTS 2, 2014. În toate statele membre ale UE
s, i t, ările tert, e multiregionale prezentate, rata brută de natalitate a depăs, it media nat, ională în regiunea-capitală.
Unele state membre precum Republica Cehă, Polonia s, i Ungaria au raportat rate bute de natalitate foarte
omogene la nivel regional. Altele au fost mai eterogene, adeseori din cauza unei singure sau a câtorva regiuni cu
rate foarte mari: în Belgia, regiunea-capitală, Région de Bruxelles-Capitale/Brussels Hoofdstedelijk Gewest a
fost singura regiune cu o rată brută de natalitate peste media nat, ională, în timp ce regiunile periferice Ciudad
Autónoma de Melilla s, i Ciudad Autónoma de Ceuta din Spania, precum s, i Guyane s, i la Réunion din Frant, a
au raportat rate care au fost semnificativ mai mari decât cele înregistrate în oricare dintre celelalte regiuni
din respectivele state membre. De fapt, la nivelul regiunilor UE, cele mai mari trei rate brute de natalitate
s-au înregistrat în Guyane, Ciudad Autónoma de Melilla s, i La Réunion, urmate de trei regiuni-capitală: Inner
London - East, Région de Bruxelles-Capitale/Bruxelles Hoofdstedelijk Gewest s, i Île de France, toate acestea
având rate de 15,0 nas, teri la 1 000 de locuitori sau mai mari, la fel ca Outer London - West and North West.

Cele mai mici cinci rate brute de natalitate (mai put, in de 7,0 nas, teri la 1 000 de locuitori în 2014) erau
concentrate în statele membre din sud, câte două în Italia s, i Portugalia s, i una în Spania. Cea mai mică rată
s-a înregistrat în nord-vestul Spaniei, în Principado de Asturias (6,3 nas, teri la 1 000 de locuitori).

În regiunile de nivel 2 din t, ările AELS, ratele brute de natalitate s-au situat, în general, în intervalul 10,0-
15,0 nas, teri la 1 000 de locuitori în 2014. Singurele except, ii au fost Hedmark og Oppland (sud-estul Norvegiei)
s, i trei regiuni din Elvet, ia - Espace Mittelland, Ostschweiz s, i Ticino - în toate cele patru rata brută de natalitate
situându-se sub 10,0 nas, teri la 1 000 de locuitori.

În schimb, ratele brute de natalitate s-au situat în intervalul de 10,0-15,0 nas, teri la 1 000 de locuitori în
t, ările candidate (date nat, ionale pentru Albania s, i Serbia), cu except, ia a 14 regiuni de nivel 2 din Turcia, unde
rata brută de natalitate a fost mai mare. Rata a atins nivelul maxim la o valoare de 30,8 nas, teri la 1 000 de
locuitori în regiunea Sanliurfa, Diyarbakir din sudul Turciei .

Population statistics at regional level/ro 15

Figura 3: Rata brută de natalitate, per regiuni de nivel NUTS 2, 2014 (1)(numărul de născut, i-vii
la 1 000 de locuitori)Sursa: Eurostat (demorgind3) s, i (demogind)

Ratele de fertilitate au scăzut în primul deceniu al secolului 21

La începutul secolului, rata totală a fertilităt, ii din UE-28 era în scădere. În 2001 s, i 2002, aceasta era de
1,46 născut, i-vii pe femeie, dar s-a redresat, urcând la 1,62 în 2010, înainte de a scădea din nou la 1,54 în
2013 s, i de a reveni apoi la 1,58 în 2014. În zonele dezvoltate ale lumii, o rată totală a fertilităt, ii de 2,10
născut, i-vii pe femeie este considerată a fi rata de înlocuire naturală, cu alte cuvinte, nivelul la care dimensi-
unea populat, iei ar rămâne stabilă, pe termen lung, în cazul în care nu ar exista nicio imigrat, ie s, i nicio emigrat, ie.

În 2014, cea mai mare rată de fertilitate din statele membre ale UE s-a înregistrat în Frant, a (2,01 născut, i-
vii pe femeie), urmată de Irlanda (1,94), Suedia (1,88) s, i Regatul Unit (1,81). Ratele fertilităt, ii au fost adesea
mai ridicate în statele membre în care coeziunea familială era relativ slabă (o proport, ie scăzută de persoane
căsătorite s, i o proport, ie ridicată de nas, teri în afara căsătoriei), instabilitatea din cuplu relativ curentă (rate
ale divort, urilor relativ ridicate), iar gradul de participarea pe piat, a muncii a femeilor era ridicat. În 13 dintre
statele membre ale UE, ratele de fertilitate au fost de 1,50 născut, i-vii pe femeie sau mai mici; cea mai mică rată
s-a înregistrat în Portugalia (1,23 născut, i-vii pe femeie).

Diferent, ele în ceea ce prives, te fertilitatea regională pot fi asociate cu o serie de factori, printre care: struc-
tura socio-economică a populat, iei (de exemplu, nivelul de instruire, statutul profesional, venitul sau vârsta);
res, edint, a (de exemplu, disponibilitatea infrastructurii, structurile de îngrijire a copiilor sau piat, a locuint, elor);
sau factori culturali (de exemplu, convingeri s, i obiceiuri religioase, atitudini fat, ă de nas, terile în afara căsătoriei
sau atitudini fat, ă de contracept, ie). Distribut, ia ratelor de fertilitate este prezentată în figura 4 pentru regiu-
nile de nivel 2: la fel ca figura 3, aceasta pare să fie foarte omogenă, întrucât, în 2014, majoritatea regiunilor
din cadrul aceluias, i stat membru al UE rareori au prezentat rate care au fost departe de media lor nat, ională.
Printre except, iile de la această regulă s-au numărat din nou regiunea periferică Ciudad Autónoma de Melilla

Population statistics at regional level/ro 16

din Spania, precum s, i regiunile franceze de peste mări Guyana, La Réunion, Guadelupa s, i Martinica; în 2014,
acestea au fost singurele regiuni de nivel NUTS 2 care au înregistrat o rată totală a fertilităt, ii mai mare decât
rata de înlocuire naturală de 2,10.

O analiză pentru t, ările AELS confirmă faptul că ratele de fertilitate ale regiunilor de nivel 2 s-au situat în
mod constant sub rata de înlocuire naturală. Acelas, i lucru a fost valabil, de asemenea, în t, ările candidate (date
nat, ionale pentru Albania s, i Serbia), cu except, ia Turciei. În Turcia, a existat o divizare drastică între regiunile
vestice (cu rate de fertilitate relativ scăzute) s, i regiunile estice (cu rate mult mai mari): de exemplu, cea mai
mică rată de fertilitate (1,59 născut, i-vii pe femeie) s-a înregistrat în Zonguldak, Karabük, Bartin pe coasta
Mării Negre, în timp ce cea mai mare rată s-a înregistrat în Sanliurfa, Diyarbakir (3,91 născut, i-vii pe femeie)
- această regiune a înregistrat, de asemenea, cea mai mare rată brută de natalitate din Turcia (a se vedea mai
sus).

Figura 4: Rata totală a fertilităt, ii, per regiuni de nivel NUTS 2, 2014 (1)(numărul mediu de
născut, i-vii de o femeie)Sursa: Eurostat (demorfrate2)

Cele mai mari rate de fertilitate, în principal, în regiunile franceze s, i britanice

Harta 5 furnizează o analiză mai detaliată a aceluias, i indicator, prezentând rata de fertilitate pentru regiu-
nile de nivel NUTS 3. Regiunea franceză de peste mări Guyane s, i teritoriul periferic Ciudad Autónoma de
Melilla din Spania au raportat cele mai mari rate în 2014, de 3,50 s, i, respectiv, 2,70 născut, i-vii pe femeie.
Acestea au fost urmate de Seine-Saint-Denis (în apropiere de capitala Frant, ei) s, i de o altă regiune franceză de
peste mări, La Réunion. Un total de 34 de regiuni de nivel NUTS 3 au înregistrat rate de fertilitate mai mari
de 2,10 născut, i-vii, mai mult de jumătate dintre acestea (20 în total) fiind situate în Frant, a, iar mai mult de un
sfert (9) fiind situate în Regatul Unit. O situat, ie similară poate fi observată în cele 186 de regiuni de nivel NUTS
3 cu o rată de fertilitate de 1,90 născut, i-vii sau mai mare (nuant, a de portocaliu cea mai închisă în harta 5),
întrucât put, in peste trei sferturi din regiunile respective erau situate în Frant, a sau în Regatul Unit, acest set de

Population statistics at regional level/ro 17

regiuni incluzând, de asemenea, s, ase dintre cele opt regiuni din Irlanda s, i 10 dintre cele 21 de regiuni din Suedia.

ADUCEREA ÎN PRIM PLAN A REGIUNILOR

Douro, Portugalia

O rată de fertilitate de 2,10 născut, i-vii pe femeie este considerată a fi rata de înlocuire naturală în t, ările
dezvoltate ale lumii; cu alte cuvinte, nivelul la care dimensiunea populat, iei ar rămâne stabilă, pe termen lung,
în cazul în care nu ar exista nicio imigrat, ie s, i nicio emigrat, ie. În general, în regiunile UE, ratele de fertilitate
sunt mult mai mici: de exemplu, Douro a fost una dintre regiunile de nivel NUTS 3 din Portugalia care a
înregistrat o rată de fertilitate mai mică de 1,0 născut, i-vii pe femeie în 2014.

©: Aires Almeida

În schimb, cele mai mici rate de fertilitate (sub 1,35) s-au înregistrat, în principal, în Germania, precum s, i în
statele membre din est s, i sud, în special în Cipru (o singură regiune la acest nivel de detaliere), Portugalia (22
din 25 de regiuni), Spania (37 din 59 regiuni), Slovacia (cinci din cele opt regiuni) s, i Polonia (42 din 72 regiuni),
precum s, i, într-o măsură mai mică, în Grecia s, i Italia.

Population statistics at regional level/ro 18

Harta 5: Rata totală a fertilităt, ii, per regiuni de nivel NUTS 3, 2014 (1)(numărul mediu de
născut, i-vii de o femeie)Sursa: Eurostat (demorfrate3) s, i (demofind)

În 2014, niciuna dintre regiunile de nivel 3 din t, ările AELS nu a raportat o rată de fertilitate mai mare de

Population statistics at regional level/ro 19

2,10 născut, i-vii; cu toate acestea, patru regiuni din Norvegia, o regiune din Elvet, ia s, i o regiune din Islanda au
raportat fiecare rate de fertilitate mai mari de 1,90 născut, i-vii, regiunea Landsbyggð din Islanda raportând cea
mai mare rată (2,03).

În t, ările candidate (date nat, ionale pentru Albania s, i Serbia), trei dintre cele opt regiuni din fosta Repub-
lică Iugoslavă a Macedoniei au raportat rate de fertilitate sub 1,35 născut, i-vii în 2014. În schimb, în Turcia,
au existat 29 de regiuni în care rata de fertilitate a depăs, it 2,10 născut, i-vii s, i alte 13 regiuni cu o rată de 1,90
născut, i-vii sau mai mare. În 2014, cele mai mari două rate s-au înregistrat în regiunile S, anlıurfa (4,52) s, i Sirnak
(4,22) din vestul Turciei. A existat un contrast evident între aceste rate de fertilitate relativ ridicate s, i cele
înregistrate în majoritatea regiunilor din vestul Turciei, în care ratele de fertilitate s-au situat, în general, în
intervalul de 1,5-1,9 născut, i-vii pe femeie (care corespund mai bine ratelor înregistrate în întreaga UE) .

Ratele mortalităt, ii
În 2014, au existat 4,94 milioane de decese în întreaga UE-28, s, i anume cu 1,1 % mai put, ine decât în 2013. În
UE-28, rata brută a mortalităt, ii a fost de 9,7 decese la 1 000 de locuitori în 2014, variind de la 15,1 în Bulgaria,
14,3 în Letonia s, i 13,7 în Lituania la mai put, in de 8,0 decese la 1 000 de locuitori în Malta, Luxemburg, Irlanda
s, i Cipru.

Rata brută a mortalităt, ii reflectă, în general, structura populat, iei (există o probabilitate mai mare de de-
ces în cazul unei persoane în vârstă), precum s, i probabilitatea de a lua/contracta o anumită boală/afect, iune
sau de deceda dintr-o cauză externă; de ret, inut că statisticile regionale cu privire la unele cauze ale deceselor -
boli ale sistemului circulator si cancer - sunt furnizate într-un articol privind sănătatea .

Figura 5 prezintă modul în care ratele mortalităt, ii au variat în rândul regiunilor de nivel 2. Aceasta poate
fi comparată cu figura 3, care prezintă o analiză similară pentru rata brută de natalitate s, i se poate observa
că, în general, rata brută a mortalităt, ii a variat mai mult la nivelul regiunilor decât rata brută de natalitate.
Republica Cehă a raportat ratele mortalităt, ii cele mai omogene la nivelul regiunilor sale, în timp ce în Spania,
Frant, a s, i Regatul Unit a existat un grad mult mai mare de dispersie; de asemenea, în regiunile din Turcia ratele
mortalităt, ii erau relativ eterogene. În aproape toate statele membre multiregionale, rata brută a mortalităt, ii
în regiunea-capitală s-a situat sub media nat, ională, Croat, ia, Polonia s, i Slovenia fiind singurele except, ii de la
această regulă; acelas, i lucru a fost valabil, de asemenea, în cazul Elvet, iei.

În 2014, patru regiuni din Bulgaria au înregistrat cele mai mari rate brute ale mortalităt, ii din UE, acestea
variind de la 14,5 la 19,8 decese la 1 000 de locuitori. Cea mai mare rată brută a mortalităt, ii s-a înregistrat
în regiunea de nord Severozapaden, care a înregistrat, de asemenea, cel mai scăzut nivel al sperant, ei de viat, ă.
Cea mai mică rată brută a mortalităt, ii s-a înregistrat în regiunea franceză de peste mări Guyana, cu o rată
de 3,1 decese la 1 000 de locuitori; o rată a mortalităt, ii la fel de scăzută a fost raportată pentru regiunea
Mardin, Batman, Sirnak, Siirt din Turcia. Printre alte regiuni ale UE cu rate scăzute ale mortalităt, ii se numără
Inner London - East (4,3) s, i Inner London - West (4,7). O serie de alte regiuni-capitală au avut rate brute ale
mortalităt, ii scăzute, cum ar fi, de exemplu, cele din Frant, a, Irlanda, Spania, Luxemburg (o singură regiune la
acest nivel de detaliere), Suedia s, i Finlanda.

Population statistics at regional level/ro 20

Figura 5: Rata brută a mortalităt, ii, per regiuni de nivel NUTS 2, 2014 (1)(numărul de decese la
1 000 de locuitori)Sursa: Eurostat (demorgind3) s, i (demogind)

Mortalitatea infantilă
La nivelul UE, cres, terea semnificativă a sperant, ei de viat, ă din ultimii ani s-a datorat nu doar faptului că
populat, ia are o durată de viat, ă din ce în ce mai mare, ci poate fi atribuită, de asemenea unei reduceri a ratei
mortalităt, ii infantile. În 2014, aproximativ 19 100 de copii din UE-28 au murit înainte de a ajunge la vârsta de
un an. Această valoare a fost echivalentă cu o rată a mortalităt, ii infantile de 3,7 decese la 1 000 de născut, i-vii,
în raport cu o rată de 5,3 cu zece ani în urmă s, i cu o rată de 32,8 cu jumătate de secol în urmă.

Figura 6 prezintă intervalul ratelor mortalităt, ii infantile per regiuni de nivel NUTS 2, 2014. Printre statele
membre ale UE cu rate deosebit de eterogene ale mortalităt, ii infantile la nivel regional se numără Slovacia,
Finlanda, Frant, a s, i Austria; eterogenitatea relativ ridicată din Finlanda s-a datorat situat, iei particulare din
regiunea insulară Åland, unde nu a decedat niciun copil cu vârsta mai mică de un an (prin urmare, rata
mortalităt, ii infantile a fost de 0,0). La nivelul regiunilor UE, cea mai scăzută rată, în afară de cea din Åland, a
fost de 0,7 decese în regiunea Vorarlberg din vestul Austriei. În schimb, rate de cel put, in 10,0 decese la 1 000
de născut, i-vii s-au înregistrat în trei regiuni din Europa de Est: Sud-Est (România), Yugoiztochen (Bulgaria)
s, i Východné Slovensko (Slovacia). Cinci dintre statele membre cu mai mult de o regiune au raportat o rată
a mortalităt, ii infantile pentru regiunea-capitală care depăs, es, te media nat, ională: Croat, ia, Portugalia, Spania,
T, ările de Jos s, i Austria; acesta a fost, de asemenea, cazul Norvegiei.

În t, ările AELS, ratele mortalităt, ii infantile din Islanda, Liechtenstein s, i toate cele s, apte regiuni de nivel 2
din Norvegia s-au situat sub media UE-28. În medie, Elvet, ia a înregistrat rate ale mortalităt, ii infantile put, in
mai ridicate, des, i Région lémanique, Espace Mittelland s, i Ticino au înregistrat, de asemenea, rate care s-au
situat sub media UE-28.

Population statistics at regional level/ro 21

Rate mai mari ale mortalităt, ii infantile s-au înregistrat în t, ările candidate (date nat, ionale pentru Albania
s, i Serbia), variind de la 4,9 decese la 1 000 de născut, i-vii în Muntenegru (o singură regiune la acest nivel de
detaliere), la 11,1 decese la 1 000 de născut, i-vii în Turcia. O gamă largă de rate ale mortalităt, ii infantile la nivel
regional s-a înregistrat în Turcia, de la un nivel scăzut de 7,0 decese la 1 000 de născut, i-vii în regiunea-capitală
Ankara, la un nivel ridicat de 16,9 decese la 1 000 de născut, i-vii în regiunea Gaziantep, Adiyaman, Kilis din
sud.

Sursele s, i disponibilitatea datelor

Eurostat colectează o gamă largă de statistici demografice regionale: acestea includ date privind numărul
populat, iei s, i diverse evenimente demografice care influent, ează dimensiunea, structura s, i caracteristicile specifice
ale populat, iei. Aceste date pot fi folosite pentru o gamă largă de act, iuni de planificare, monitorizare s, i evaluare
într-o serie de domenii importante ale politicii socio-economice, cum ar fi, de exemplu, pentru:
• a analiza gradul de îmbătrânire a populat, iei s, i efectul acesteia asupra durabilităt, ii s, i bunăstării;
• a evalua impactul economic al schimbărilor demografice;
• a calcula rapoartele s, i indicatorii per locuitor — cum ar fi produsul intern brut regional per capita, care
poate fi folosit pentru alocarea de fonduri structurale regiunilor mai put, in avantajate din punct de vedere
economic;
• a elabora s, i a supraveghea sistemele de imigrat, ie s, i acordare de azil .
Cadrul juridic pentru colectarea statisticilor populat, iei este instituit de Regulamentul(UE) nr. 1260/2013 al
Parlamentului European s, i al Consiliului privind statisticile demografice europene s, i de Regulamentul de punere
în aplicare (UE) nr. 205/2014. . Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European s, i al Consiliului
legiferează colectarea statisticilor comunitare privind migrat, ia s, i protect, ia internat, ională, împreună cu Regula-
mentul de punere în aplicare (UE) nr. 351/2010 .

Pentru mai multe informat, ii : a se consulta sect, iunea specială privind previziunile demografice , pe site-ul
internet al Eurostat.

Statisticile privind schimbările demografice s, i structura populat, iei sunt utilizate tot mai frecvent în sprijinul
procesului de luare a deciziilor s, i pentru oferirea posibilităt, ii de a monitoriza comportamentul demografic în
context politic, economic, social sau cultural. Parlamentul European a adoptat o rezolut, ie privind „ Schim-
bările demografice s, i consecint, ele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE ” (2013/C 153 E/02) care
a evident, iat că evolut, iile demografice în regiuni ar trebui să fie măsurate statistic s, i a subliniat că schimbările
demografice ar trebui să fie luate în considerare ca obiectiv transversal în politica de coeziune viitoare.

NUTS
Datele prezentate în acest articol se bazează exclusiv pe versiunea 2013 a NUTS.

Definit, iile indicatorilor

Sperant, a de viat, ă la nas, tere reprezintă media numărului de ani pe care se preconizează că îi va trăi un nou-
născut, dacă pe durata viet, ii sale se vor ment, ine condit, iile de mortalitate curente.

Schimbările demografice reprezintă diferent, a între dimensiunea unei populat, ii la sfârs, itul s, i la începutul unei pe-
rioade (de exemplu, un an calendaristic). Schimbarea demografică pozitivă este denumită cres, tere demografică,
în timp ce schimbarea demografică negativă este denumită scădere demografică. Schimbarea demografică este
alcătuită din două componente.
• Schimbare naturală, care se calculează ca diferent, a dintre numărul de născut, i-vii s, i numărul de decese.
Schimbarea naturală pozitivă cunoscută, de asemenea, sub numele de cres, tere naturală, are loc atunci
când numărul de născut, i-vii depăs, es, te numărul de decese. Schimbarea naturală negativă cunoscută, de
asemenea, sub numele de scădere naturală, are loc atunci când numărul de născut, i-vii este mai mic decât
numărul de decese.

Population statistics at regional level/ro 22

 • Migrat, ia netă, plus ajustarea statistică, care se calculează ca diferent, ă între schimbarea demografică totală
s, i schimbările naturale; prin urmare, statisticile privind migrat, ia netă sunt afectate de toate inexactităt, ile
statistice ale celor două componente din această ecuat, ie, în special de schimbarea demografică. Migrat, ia
netă, inclusiv ajustarea statistică pot acoperi, pe lângă diferent, a dintre numărul de emigrant, i s, i imigrant, i,
alte modificări observate în dimensiunea populat, iei la data de 1 ianuarie timp de doi ani consecutivi, care
nu pot fi atribuite nas, terilor, deceselor, imigrat, iei sau emigrat, iei.
Ratele brute ale schimbărilor demografice se calculează pentru schimbările demografice totale, sporul natural
total s, i migrat, ia netă (inclusiv ajustarea statistică). În toate cazurile, nivelul de schimbare dintr-un an este ra-
portat la populat, ia medie a zonei în cauză, în acelas, i an, iar raportul rezultat este exprimat per 1 000 de locuitori.

Ratele brute ale evenimentelor de stare civilă privind populat, ia (nas, teri s, i decese) sunt definite ca raportul
dintre numărul de evenimente demografice s, i populat, ia medie a regiunii, în acelas, i an, exprimate, de asemenea,
per 1 000 de locuitori.

Rata fertilităt, ii totale se defines, te ca media numărului de copii care pot fi născut, i de o femeie pe întreaga
durată a viet, ii, dacă aceasta îs, i ment, ine, pe durata viet, ii fertile, ratele de fertilitate specifice vârstei care au fost
măsurate într-un anumit an.

Rata mortalităt, ii infantile se defines, te ca raportul dintre numărul deceselor de copii sub un an s, i numărul
de născut, i-vii în anul de referint, ă, iar rata rezultată este exprimată la 1 000 de născut, i-vii.

Context
Schimbările demografice din (UE) vor avea probabil o important, ă semnificativă în următoarele decenii, deoarece
cea mai mare parte a modelelor privind viitoarele tendint, e demografice sugerează că populat, ia din UE va con-
tinua să îmbătrânească ca urmare a nivelurilor fertilităt, ii care rămân scăzute s, i a unei sperant, e de viat, ă din ce
în ce mai mari.

Des, i migrat, ia joacă un rol important în dinamica populat, iei statelor membre ale UE, este put, in probabil ca
doar migrat, ia să inverseze tendint, a continuă de îmbătrânire a populat, iei înregistrată în multe părt, i ale UE.

Consecint, ele economice s, i sociale asociate fenomenului de îmbătrânire a populat, iei este posibil să aibă implicat, ii
profunde în întreaga Europă, atât la nivel nat, ional, cât s, i la nivel regional. De exemplu, nivelurile reduse de
fertilitate vor conduce la o scădere a numărului de student, i din sistemul de învăt, ământ, vor exista mai put, ine
persoane de vârstă activă care să sust, ină restul populat, iei s, i o proport, ie mai mare de persoane vârstnice (dintre
care unii vor avea nevoie de infrastructură suplimentară, de servicii de asistent, ă medicală s, i de locuint, e adap-
tate). Aceste schimbări demografice structurale ar putea avea impact asupra capacităt, ii administrat, iilor de a
colecta venituri din taxe s, i impozite, de a îs, i echilibra propriile finant, e sau de a furniza pensii s, i servicii de
asistent, ă medicală adecvate.

Printre regiunile care se vor confrunta cu cele mai mari provocări demografice se numără regiunile periferice,
rurale s, i postindustriale, în care se preconizează că va avea loc o scădere a populat, iei. Dimensiunea teritorială
a schimbărilor demografice este se poate observa în special prin:
• efectul est-vest, în contextul în care multe dintre statele membre care au aderat la UE începând cu 2004
sunt încă în faza de recuperare a decalajelor;
• efectul nord-sud, în contextul în care adeseori există diferent, e considerabile între regiunile mediteraneene
s, i regiunile din zona cu o climă mai temperată din nordul s, i vestul UE;
• repartit, ia între zonele urbane s, i zonele rurale, caracterizată de continuarea raportării unei cres, teri a
populat, iei de către majoritatea regiunilor urbane, în timp ce numărul de persoane care locuiesc în multe
zone rurale este în scădere;
• efectul regiunii-capitală, întrucât capitalele s, i unele dintre regiunile care le înconjoară (de exemplu, cele
din jurul metropolelor de important, ă globală Paris s, i Londra) prezintă un „efect de atract, ie” asociat
oportunităt, ilor sporite de găsire a unui loc de muncă;
• numeroasele exemple de disparităt, i regionale la nivel nat, ional, care au potent, ialul de a influent, a competi-
tivitatea s, i coeziunea la nivel regional, cum ar fi, de exemplu, cele din Germania s, i Turcia (între regiunile
din est s, i cele din vest), sau din Frant, a, Italia s, i Regatul Unit (între regiunile din nord s, i cele din sud).

Population statistics at regional level/ro 23

Elaborarea politicilor
Fiind preocupat, i de evolut, iile demografice din viitor, nu este surprinzător că factorii de decizie în materie
de politici au abordat o serie de aspecte. Comisia Europeană a adoptat Comunicarea intitulată „ Viitorul
demografic al Europei - transformarea unei provocări în oportunitate ” (COM(2006) 571 final), care a evident, iat
cinci orientări politice principale:
• promovarea reînnoirii demografice, prin intermediul unor condit, ii mai bune pentru familii s, i al ameliorării
reconcilierii viet, ii profesionale cu cea familială;
• promovarea ocupării fort, ei de muncă, prin intermediul unor locuri de muncă mai numeroase s, i al prelungirii
s, i cres, terii calităt, ii viet, ii profesionale;
• o Uniune Europeană mai productivă s, i mai dinamică, care cres, te productivitatea s, i performant, a economică
prin investirea în educat, ie s, i cercetare;
• primirea s, i integrarea migrant, ilor în UE;
• asigurarea durabilităt, ii finant, elor publice pentru a se garanta pensii adecvate, ajutoare sociale, servicii de
asistent, ă medicală s, i de îngrijire pe termen lung.

Europa 2020
În plus, majoritatea celor s, apte init, iative majore ale Strategiei Europa 2020 vizează, de asemenea, provocările
demografice, în special îmbătrânirea populat, iei. Init, iativa majoră „O uniune a inovării” oferă oportunitatea de
a reuni actorii din mediul public s, i cel privat de la diferite niveluri teritoriale pentru a solut, iona o diversitate
de provocări, iar în anul 2011 s-a lansat un parteneriat european al inovării pentru o îmbătrânire activă s, i în
condit, ii bune de sănătate : scopul acestuia este de a cres, te cu doi ani durata medie de viat, ă în condit, ii bune de
sănătate a europenilor până în anul 2020. O altă init, iativă majoră, agenda digitală , promovează educat, ia digi-
tală s, i accesibilitatea serviciilor digitale pentru membrii mai vârstnici ai societăt, ii, în timp ce init, iativa agenda
pentru noi competent, e s, i locuri de muncă a UE sprijină o viat, ă profesională mai lungă prin intermediul învăt, ării
continue s, i al promovării îmbătrânirii active s, i în condit, ii bune de sănătate. În final, platforma europeană de
combatere a sărăciei s, i a excluziunii sociale tratează gradul de adecvare s, i durabilitate al protect, iei sociale s, i
al sistemelor de pensii, precum s, i necesitatea de a asigura cetăt, enilor vârstnici sprijin pentru a avea venituri
adecvate s, i acces la sistemele de asistent, ă medicală.

Migrat, ie
În mai 2015, Comisia Europeană a prezentat o agendă europeană privind migrat, ia care trasează măsurile ime-
diate pentru a răspunde afluxului de migrant, i s, i solicitant, i de azil de dincolo de Marea Mediterană s, i prevede o
serie de opt, iuni de politică în ceea ce prives, te gestionarea pe termen lung a migrat, iei în UE. Agenda recunoas, te
că este necesară o capacitate de react, ie la provocările umanitare, dar urmăres, te să crească numărul de returnări
ale migrant, ilor ilegali, continuând în acelas, i timp să ofere dreptul de a solicita azil.

Agenda stabiles, te patru niveluri de act, iune ale politicii UE în domeniul migrat, iei, s, i anume:
• o nouă politică privind migrat, ia legală - ment, inerea UE ca destinat, ie atractivă pentru migrant, i, în special
prin reprioritizarea politicilor de integrare a migrant, ilor, prin gestionarea migrat, iei prin intermediul dia-
logului s, i al parteneriatelor cu t, ările tert, e s, i prin modernizarea sistemului Cartea albastră a UE în cazul
persoanelor cu studii superioare din afara UE;
• reducerea stimulentelor pentru migrat, ia ilegală - prin consolidarea rolului Frontex , în special în legătură
cu returnarea migrant, ilor;
• gestionarea frontierelor - sprijinirea consolidării capacităt, ii t, ărilor tert, e de a-s, i gestiona frontierele;
• o politică comună solidă de azil - pentru a asigura o punere în aplicare completă s, i coerentă a sistemului
european comun de azil .
Criza migrat, iei care afectat o bună parte din anul 2015 s, i primul trimestru din 2016 a determinat Comisia Eu-
ropeană să anunt, e în martie 2016 propuneri pentru o instrument de asistent, ă de urgent, ă la nivelul UE. Planul
ar aloca aproximativ 700 de milioane EUR pentru ajutoare (pe o perioadă de trei ani), pentru a contribui la
prevenirea unei crize umanitare s, i a putea oferi mai rapid hrană, adăpost s, i asistent, ă medicală, în funct, ie de

Population statistics at regional level/ro 24

necesităt, ile refugiat, ilor din interiorul UE.

A se vedea s, i
• Population and population change statistics (în limba engleză)
• Population statistics introduced (în limba engleză)
• Population structure and ageing (în limba engleză)

Informat, ii suplimentare Eurostat

Vizualizare date
• Eurostat Statistical Atlas (Chapter 2) (în limba engleză)
• Regional Statistics Illustrated (în limba engleză)

Publicat, ii
• Eurostat regional yearbook (în limba engleză)
• Demography report — 2015 edition (în limba engleză)

Tabele principale
• Regional statistics (treg) (în limba engleză), a se vedea:

Regional demographic statistics (tregdem)

• Population (tdemopop) (în limba engleză), a se vedea:

Crude rates of population change by NUTS 2 region (tgs00099)

Population on 1 January by NUTS 2 region (tgs00096)

Bază de date
• Regional statistics by NUTS classification (reg) (în limba engleză), a se vedea:

Regional demographic statistics (regdem)

Population and area (regdempoar)
Fertility (regdemfer)
Mortality (regdemmor)

• Population (demopop) (în limba engleză), a se vedea:

Regional data (demopreg)

Sect, iune specială

• Populat, ie (Demografie, migrat, ie s, i estimări) (în limba engleză)
• Regiuni (în limba engleză)

Population statistics at regional level/ro 25

Metodologie / Metadate
• Population (în limba engleză) (ESMS metadata file — demopopesms)

Date-sursă pentru tabele, grafice s, i hărt, i (MS Excel)

• Population at regional level (în limba engleză)

Legături externe
• Comisia Europeană — Ocuparea Fort, ei de Muncă, Afaceri Sociale & s, i Incluziune — Analiză demografică

Consultat, i acest articol online la http: // ec. europa. eu/ eurostat/ statistics-explained/ index. php/
Population_ statistics_ at_ regional_ level/ ro

Population statistics at regional level/ro 26