Termeni de referinţă privind elaborarea Planurilor Integrate de Dezvoltare,

Management şi Amenajare a Teritoriului a Comunei Trebujeni (satele Trebujeni,

Butuceni şi Morovaia) şi a Complexului Istorico-Natural Orheiul Vechi

Ministerul Culturii şi Turismului cu sprijinul PNUD Moldova implementează proiectul

“Dezvoltarea Durabilă a Turismului”. In 2004, în conformitate cu planul de acţiuni al
Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Turismului, proiectul şi-a redirecţionat
intervenţiile spre dezvoltarea turismului la nivel regional şi local, concentrându-se în mod
special asupra unei dintre cele mai atractive zone turistice din Moldova – Orheiul Vechi.
Una din activităţile proiectului este elaborarea, conform cerinţelor UNESCO a
documentaţiei necesare promovării şi introducerii Orheiului Vechi în lista patrimoniului
mondial. Planurile Integrate de Dezvoltare, Management şi Amenajare urbanistica a
comunei Trebujeni (satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia) şi a Complexului istorico-
natural Orheiul Vechi constituie unele din cele mai importante documente care trebuie
elaborate.

1. Contextul general al elaborării documentaţiei

Localitatea Trebujeni este o comună în componenţa căreia intră trei sate: Trebujeni,
Morovaia şi Butuceni sate moldoveneşti cu tradiţii de peste 500 ani, amplasate în zona
naturală ce se încadrează în zona Codrilor de Est care cuprinde peisajele naturale
Ivancea - Trebujeni. Aşezarea fizico-geografică precum si apropierea de Complexul
Muzeal „Orheiul Vechi” creează avantaje în special ceea ce ţine de dezvoltarea turismului
rural.

Potenţialul uman al comunei constituie 2105 locuitori, din care circa 69 la sută reprezintă
populaţia aptă de muncă. Numărul populaţiei comunei este în descreştere faţă de anul 2004
dar în creştere faţă de 2002. Cauza constantei numărului populaţiei constă în descreşterea
natalităţii şi influenţa tot mai vădită a factorului migrator foarte activ în ultimii ani. Deşi
dispune de resurse de forţă de muncă considerabile, majoritatea populaţiei nu este angajată
la un loc de muncă oficial practicind lucrări sezoniere în alte localităţi sau lucrări agricole in
cadrul gospodăriilor personale.

Infrastructura serviciilor sociale este foarte slab dezvoltată, iar cea existentă necesită
reparaţii şi dotări cu echipament şi mobilier care este învechit şi foarte uzat. Infrastructura
tehnico-edilitară este de asemenea slab dezvoltată. Localitatea nu este gazificată şi nu
dispune de un sistem de apeduct şi canalizare, capacitatea staţiei de telefoane este minimă,
lăsă mult de dorit serviciile radio şi tv. În localitate lipsesc întreprinderile de prestare a
serviciilor sociale precum frizerii, ateliere de deservire, baie, şi alte astfel de servicii.

Economia locală este reprezentată prin 1778 subiecţi ai antreprenoriatului, din care
98% sunt gospodăriile ţărăneşti. Fondul funciar al comunei constituie 4003 ha din care
suprafaţa terenurilor agricole constituie 42,7 la sută din total, inclusiv teren arabil – 91%,
plantaţiile multianuale ocupă 8,5% din terenurile agricole. Infrastructura locală de afaceri
este slab dezvoltată, lipseşte totalmente industria de prelucrare. Serviciile sunt
reprezentate prin 4 unităţi comerciale şi 3 agropensiuni. Problemele principale ale
agricultorilor ţin de lipsa / depărtarea infrastructurii de aprovizionare cu resursele
necesare în activitate (carburanţi, îngrăşăminte, seminţe, erbicide, consultanţă, etc.)

Potenţialul istorico-cultural din perimetrul comunei Trebujeni este de importanţă

excepţională pe plan naţional şi european. Complexul Orheiul Vechi, care ocupă o bună
parte din spaţiul comunei nominalizate se îmbină organic cu arhitectura populară
tradiţională a localităţilor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia formând un ansamblu de
civilizaţiei trecute şi existente. Spaţiul comunei Trebujeni se remarcă printr-o concentrare

1
de situri arheologice rar întâlnită, în această microzonă fiind prezente vestigii arheologice
din toate epocile istorice cunoscute în spaţiul pruto-nistrean, de la paleolitic până în
epoca medievală târzie, inclusiv mai multe cetăţi geto-dace şi două oraşe medievale,
dintre care unul (Şehr al-Gedid) de tip oriental din sec. XIV şi altul (Orheiul Vechi) de tip
european (moldovenesc) din sec. XV-XVI. Acest patrimoniu, care în cea mai mare parte
nu este acoperit de construcţii contemporane oferă posibilităţi enorme pe planul
valorificării lui turistice, economice şi cultural-ştiinţifice.

Protecţia patrimoniului istorico-cultural reprezintă una din condiţiile de bază ale

dezvoltării durabile a localităţilor din comuna Trebujeni. În acelaşi timp, în lipsa
programului de dezvoltare a teritoriului respectiv, patrimoniul istorico-arheologic şi
natural al complexului Orheiul Vechi este afectat în permanenţă de activităţile
nechibzuite ale factorului antropic, riscând a fi deteriorate şi pierdute ireversibil. Or,
elaborarea unui program eşalonat de protecţie, conservare şi restaurare a obiectivelor de
patrimoniu arheologic şi arhitectural reprezintă o sarcină de primă necesitate, care
urmează a fi îmbinată în mod organic cu programul de dezvoltare generală a localităţilor
respective.

Zona turistică Trebujeni prin numărul şi calitatea resurselor turistice este în prezent una
din cele mai atractivă zone din Republica Moldova pentru excursii, vizite şi respectiv
dezvoltarea turismului. Potenţialul turistic existent deocamdată are o influenţă minimă
asupra nivelului de dezvoltare a localităţii. În ultimii ani au fost deschide primele agropensiuni
care sunt un model de urmat pentru alte gospodării.

Starea mediului ambiant este critică. Cu toate că întinderea mare a fâşiilor de păduri asigură
populaţia cu aer curat, în localitate sunt prezenţi mulţi factori de poluare a mediului, aşa ca:
utilizarea pesticidelor în scopuri agricole, vărsarea apelor reziduale în râul Răut de la
fabricile şi uzinele din oraşele Orhei şi Bălţi, aruncarea arbitrară a gunoiului de către
locuitorii comunei, transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, arderea tuturor
tipurilor de combustibil pentru încălzirea încăperilor pe timp de iarnă şi arderea deşeurilor
de animale în gospodăriile personale. Este necesar de minimizat influenţa acestor factori
nocivi pentru a preveni răspândirea bolilor infecţioase şi cancerigene şi a mări nivelul
sănătăţii publice.

Capacitatea instituţională a localităţii este afectată de reducerea serviciilor publice, lipsa

structurilor societăţii civile şi slaba implicare a cetăţenilor în gestionarea problemelor
publice. Deşi dispune de un personal competent cu o bogată experienţă în domeniu,
fluctuaţia cadrelor afectează funcţionarea serviciilor publice din cauza condiţiilor
necorespunzătoare de activitate şi a salarizării necorespunzătoare atribuţiilor de serviciu.
Este necesar de a înzestra primăria cu echipamentul tehnic necesar pentru a
operativitatea atât a lucrărilor de contabilitate şi secretariat, cât şi nivelul de informare a
populaţiei. Bugetul local este relativ mic şi este în dependenţă de transferurile din bugetul
raional care constituie peste 76% din venituri.

2. Politici teritoriale directoare

In scopul obţinerii unui teritoriu al coeziunii economice şi sociale şi respectând principiile

dezvoltării durabile şi autonomiei locale, se solicită elaboratorului documentaţiilor de
urbanism să ia in consideraţie, în conformitate cu documentul privind Perspectiva
Dezvoltării Spaţiale a Europei1, următoarele aspecte:

1. Crearea conditiilor necesare protecţiei, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a

patrimoniului cultural şi natural existen pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale ce

1
/ ESDP, CEMAT, 1999.

2
formeaza comuna Trebujeni şi Complexul Istorico-Natural Orheiul Vechi, printr-un
management performant.

2. Dezvoltarea echilibrată a comunei Trebujeni şi a Complexului Istorico-Natural Orheiul

Vechi şi întărirea parteneriatului dintre comună, comunitatea monahală, raion şi Guvern.

3. Promovarea unui concept integrat de dezvoltare.

3. Obiective de dezvoltare durabilă

1. Dezvoltarea socio-economică echilibrată a comunei Trebujeni

2. Protecţia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural şi

natural existen pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale ce compun comuna Trebujeni
şi Complexul Orheiul Vechi, printr-un management performant, ca factor de bază în
dezvoltarea durabilă a comunităţii locale şi în promovarea valorilor de patrimoniu
naţional pe plan internaţional.

3. Stabilirea unui mediu socio-cultural ca factor de echilibru între interesele individuale şi

comunitare;

4. Asigurarea unui habitat ecologic durabil şi confortabil pentru locuitorii comunităţii;

5. Creerea unui climat de afaceri favorabil investiţiilor şi creşterii economice, pornind de

la obiectivul protecţiei, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a patrimoniului cultural
şi natural existen pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale ce compun comuna
Trebujeni şi Complexul Orheiul Vechi,

4. Subiectul Termenilor de referinţă

In condiţiile legislaţiei specifice privind amenajarea teritoriului şi protecţia, gestionarea şi

valorificarea patrimoniului Republicii Moldova, Elaboratorul va trebui să realizeze
următoarele sarcini:

1. Fundamentarea şi Elaborarea Planurilor Integrate de Dezvoltare, Management,

Amenajare şi de Protecţie a patrimoniului istorico-natural a comunei Trebujeni (satele
Trebujeni, Butuceni şi Morovaia) şi a Complexului Orheiul Vechi

5. Termen

Durata efectuarii lucrarilor nu va trebui sa depaseasca 4 luni.

6. Valoare

7. Lista activităţilor şi a resurselor

Documentul prezintă activităţile necesare realizării documentaţiei necesare elaborării

Planului de Dezvoltare, Management, Amenajare şi Protecţie a patrimoniului istorico-
natural al comunei Trebujeni (satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia) şi a Complexului
Orheiul Vechi, descriind activităţiile, tipul de documentaţie (listă şi detalii), resursele
necesare, bugetul pe activităţi, bugetul total şi graficul de implementare a activităţilor.

3
Document 1:
Fundamentarea şi Elaborarea Planurilor de Dezvoltare, Management, Amenajare şi
Protecţie a comunei Trebujeni (satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia) şi a
Complexului Orheiul Vechi

Etapa I-A. Diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socială, economică, culturală

şi spaţială a comunei Trebujeni (satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia) şi a
Complexului Orheiul Vechi: Activităţi

Obiectiv
Prin audit elaboratorul va identifica starea relaţiilor funcţionale din comună şi complexul
istorică natural, şi dintre comună/complexul istorico - natural şi comunitatea monahală,
raion, Minister, aspectele majore din teritoriu, disfuncţionalităţi şi/sau disparităţile dintre
localităţi, şansele de dezvoltare, în scopul pregăti formulării viitoarei strategiei de
dezvoltare.

Conţinut:
In cadrul capitolului audit elaboratorul va trebui să realizeze studii direcţionate către
diagnosticarea stării unităţii administrativ teritoriale şi a complexului istorico-natural şi a
relaţiilor dintre acestea dintr-o perspectivă comparativă şi integrată. Auditul va cuprinde
informaţii privind factorii de atractivitate a zonei, competiţia regională, şi tendinţele de
dezvoltare.

Conţinutul fazei se referă la activităţi structurate după cum urmează

1.1. Actualizarea datelor existente: Elaboratorul va întreprinde activităţi de culegere de

date şi informaţii din studii existente pe care le va aduce la zi. Beneficiarul va pune la
dispoziţia Elaboratorului toate studiile aprobate sau în curs de aprobare.

1.2. – 1.3. Identificarea problemelor/disparităţilor teritoriale: Elaboratorul va identifica

şi studia aspectele (probleme şi disparităţi) legate de stadiul de dezvoltare a localităţii şi
complexului istorico-natural, pe următoarele secţiuni:
§ Demografia
§ Cooperare teritorială, disparităţi
§ Terenuri construite şi agricole
§ Locuinţe
§ Dezvoltare socio-economica
§ Utilităţi publice
§ Servicii publice
§ Patrimoniu construit
§ Patrimoniul istorico-cultural si natural
§ Mediu înconjurător

1.4. Tendinţe de dezvoltare: Elaboratorul va analiza tendinţele de dezvoltare a localităţii

şi complexului istorico-natural urmărind lista secţiunilor prezentate la punctul 1.2.

1.5. Analiza SWOT: Elaboratorul va efectua Analiza SWOT la nivelul unităţii

administrativ teritoriale şi la nivelul complexului istorico-natural ca întreg. In acest context
vor fi organizate două dezbateri publice.

Rezultate
La finalul fazei de audit administraţia locală şi Ministerul Culturii şi Turismului va obţine
documente cu un conţinut tehnic, indicativ şi descriptiv asupra situaţiei prezente a
comunei Trebujeni (satele Trabujeni, Butuceni, Morovaia) şi a Complexului Orheiul
Vechi. Rezultatele obţinute prin analiza tendinţelor de dezvoltare vor determina pe

4
termen lung noi legături de interes instituţional şi teritorial în zona comunei şi a
complexului istorico-natural.

A. Diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socială, economică, culturală şi

spaţială a comunei Trebujeni şi Complexul Orheiul Vechi: Lista documentaţiei
scrise şi desenate

1.1. Cooperare teritorială

1.1. Cooperare teritorială / A: Relaţia cu Planul Naţional

§ Secţiunea I: Căi de comunicaţie
§ Secţiunea II: Apa
§ Secţiunea III: Zone protejate
§ Secţiunea IV: Reţeaua de localităţi
§ Secţiunea V: Zone de risc natural
§ Secţiunea VI: Energia

1.1. Cooperare teritorială / B: Relaţia cu Planul Raional

§ Potenţialul istorico-cultural
§ Infrastructura tehnică de circulaţie-transport şi telecomunicaţii
§ Potenţial natural
§ Potenţial economic
§ Populaţia
§ Reţeaua de localităţi
§ Echiparea energetică
§ Calitatea mediului

1.1. Cooperare teritorială / D: Relaţia cu planuri speciale (daca este cazul)

§ Principii strategice şi priorităţi

1.2. Demografia
1.2. Demografia / A: Densitatea populaţiei
1.2. Demografia / B: Dinamica populaţiei

1.3. Teren
1.3. Teren / A: Zonarea funcţională
1.3. Teren / B: Valoarea terenului
1.3. Teren/ C: Impozitul pe teren (propunere)
1.3. Teren / D: Structura geomorfologică
1.3. Teren / E: Bonitatea terenului
1.3. Teren / F: Hidromorfologia

1.4. Locuinţe
1.4. Locuinţe / A: Portofoliu de locuinţe existent (tradiţionale si moderne)
1.4. Locuinţe / B: Dinamica pieţei imobiliare

1.5. Dezvoltarea socio-economică

1.5. Dezvoltarea socio-economică / A: Factorii dezvoltării

1.6. Utilităţi publice

1.6. Utilităţi Publice / A: Alimentarea cu apă
1.6. Utilităţi publice / B: Canalizare
1.6. Utilităţi publice / C: Încălzirea

5
1.6. Utilităţi publice / D: Gaz natural
1.6. Utilităţi publice / E: Energie electrică
1.6. Utilităţi publice / F: Telefonie

1.7. Servicii publice

1.7. Servicii publice / A: Transport
1.7. Servicii publice / B: Educaţia
1.7. Servicii publice / C: Sănătatea
1.7. Servicii publice / D: Salubritatea
1.7. Servicii publice / E: Pompieri-poliţie
1.7. Servicii publice / F: Primăria

1.8. Mediu
1.8. Mediu / A: Poluare apă, aer, sol, fonică.
1.8. Mediu / B: Zone protejate cu valoare ecologică şi de peisaj

1.9. Patrimoniul istorico-cultural si natural

1.9. Patrimoniul istorico-cultural / A: Peisajul natural si istorico-cultural
1.9. Patrimoniul istorico-cultural / B:Situri arheologice, Complexe rupestre, Arhitectura
vernaculara
1.9. Patrimoniul istorico-cultural / C:Statutul obiectivelor de patrimoniu istorico-natural
1.9. Patrimoniul istorico-cultural / D:Protecţia, conservarea şi restaurarea patrimoniului
istorico-natural
1.9. Patrimoniul istorico-cultural / E: Starea tehnică a complexelor rupestre şi a stâncilor
1.9. Patrimoniul istorico-cultural / F: Zona de protecţie şi zona de tampon a Complexului
Orheiul Vechi
1.9. Patrimoniul istorico-cultural / G: Valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural-
natural

In detaliu elaboratorul va realiza aceste documente în concordanţă cu următoarele

recomandări:

A. Diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socială, economică, culturală şi

spaţială a comunei Trebujeni şi Complexul Orheiul Vechi: Detalierea documentaţiei
scrise şi desenate

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.1. COOPERARE TERITORIALA

1.1.1. Contextul analizei

(Vor fi preluate condiţiile prevăzute în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului
la nivel naţional şi raional, precum şi stadiul de implementare a programelor
prevăzute în aceste planuri).

1.1.2. Capitolele de analiză

(Analiza prevederilor planurilor de tip statutar, plan naţional şi raional se va face
pe secţiunile prezentate în tabelele din planşele ”1.AUDIT-PIESE DESENATE-
COOPERARE TERITORIALA/1.1.A, .şi 1.1.B”).

1.1.3. Indicatori
(Va fi menţionat, în procente, gradul de realizarea a prevederilor cuprinse în
planurile de amenajare a teritoriului naţional şi raional, pentru fiecare din
secţiunile caracteristice prezentate în planşele enumerate mai sus).

1.1.4. Condiţii speciale

6
 (In cazul existenţei unor planuri speciale, va fi menţionat stadiul implementării
recomandărilor din plan pe structura tabelului din planşa ”1.AUDIT-PIESE
DESENATE-COOPERARE TERITORIALA/ 1.1.C”).

1.1.5. Politici locale privind cooperarea teritorială

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local privind
problematica cooperării teritoriale şi domeniul de cooperare, utilităţi, servicii, etc.
Vor fi menţionate şi programele naţionale şi/sau internaţionale realizate, sau în
curs de derulare sau de pregătire).

1.1.6. Politici locale privind protecţia patrimoniului istorico-cultural si natural

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local privind
protecţia, conservarea si punerea in valoare a patrimoniului istorico-cultural si
natural. Implicarea populaţiei in realizarea acestui obiectiv. Vor fi menţionate şi
programele naţionale şi/sau internaţionale realizate, sau în curs de derulare sau
de pregătire).

1.1.7. Tendinţe de dezvoltare

(Se va menţiona modelul de dezvoltare teritorială a comunei, tipuri de funcţiuni/
amplasament menţionând caracteristicile dezvoltării: tip suburban, tip coridor, tip
concentrat, tip desconcentrat).

1.1.8. Concluzii
(Se va întocmi un text final privind diagnosticarea situaţiei existente la nivelul
cooperării spaţiale a funcţiunilor comunei şi al legăturilor dintre acesta şi teritoriul
înconjurător).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.2. DEMOGRAFIA

1.2.1. Contextul analizei

(Va fi descrisă situaţia demografică prezentă privind piramida vârstelor populaţiei
care locuieşte comună şi informaţii privind dinamica populaţiei rezidente).

1.2.2. Capitolele de analiză

(Analiza demografică se va structura pe vârste, pe sex, pe densitatea locuirii şi pe
dinamica schimbărilor în sensul creşterii, descreşterii, sau al îmbătrânirii
populaţiei).

1.2.3. Indicatori
(Vor fi culeşi indicatori privind numărul de locuitori/hectar ca indicator de
densitate, precum şi precizarea în procente a structurii populaţiei până în 19 ani,
între 19-25 ani, 25-62 ani şi peste 62 ani, ca indicator folosit în secţiune
Dezvoltarea Economică-forţa de muncă, şi în secţiunea Servicii Publice-educaţie
şi sănătate. Datele culese se vor coordona cu planşa ”1.AUDIT-PIESE
DESENATE-1.2.DEMOGRAFIA”. Va fi precizat în secţiunea demografică raportul
dintre populaţia activă şi cea inactivă şi gradul de dependenţă mediu/familie).

1.2.4. Politici speciale

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliul local privind
problematica demografică insistând asupra echilibrului dintre veniturile obţinute
de la populaţia activă şi costurile cu populaţia şcolară şi cu populaţia inactivă).

1.2.5. Tendinţe de dezvoltare

7
 (Se vor menţiona tendinţele de schimbare în structura şi dinamica populaţiei din
comuna).

1.2.6. Concluzii
(Se va întocmi un raport final privind problemele demografice cu trimiteri către
sectorul de locuinţe, economic, utilităţi publice şi servicii publice în sensul
cunoaşterii structurii şi amplitudinii cererii pentru aceste utilităţi şi servicii).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.3. TEREN

1.3.1 Contextul analizei

(Va fi descrisă situaţia prezentă privind terenurile aflate în intravilanul şi
extravilanul comunei si din cadrul Complexului Istorico-natural Orheiul Vechi,
accentuând problemele cu care se confruntă acest domeniu).

1.3.2. Capitolele de analiză

(Pe baza claselor de probleme identificate la punctul 1.3.1. vor fi listate întrebările
care stau în faţa consiliului local, raional si a Ministerului Culturii si Turismului
pentru rezolvare problemelor menţionate).

1.3.3. Zonarea funcţională a terenului

(Vor fi descrise, în conformitate cu elemente cuprinse în cadrul planurilor
raionale, a funcţiunilor, a suprafeţelor în hectare şi a ponderii procentuale a
fiecărei funcţiuni din suprafaţa totală. Se vor face referiri la harta “1.AUDIT-PIESE
DESENATE-1.3. T/A, 1.3. T/D, 1.3. T/E şi 1.3.T/F”).

1.3.4. Proprietatea asupra terenului

(Vor fi descrise tipurile de proprietate însoţită de suprafeţe în hectare. Se vor face
referiri la harta ”1. AUDIT-PIESE DESENATE- 1.3. T/F”).

1.3.5. Valoarea de piaţă a terenului

(Se va descrie valoarea terenurilor rurale pe tipuri de funcţiuni. Vor fi menţionate
informaţiile privind valorile în lei/mp sau usd/mp a terenurilor pe baza
tranzacţiilor/închirierii/ existente la momentul elaborării studiului. Informaţiile vor
cuprinde separat valori privind oferta de terenuri, cererea de terenuri şi numărul
tranzacţiilor. Se vor face referiri la harta “1.AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. T/B”.

Se va preciza, în conformitate cu precizările tabelului nr. 1.3.T/B3: Indicator de

multiplicare a dezvoltării terenului, valoarea acestuia în fiecare din localităţile
studiate.

Se va prezenta cadrul organizaţional al acestui proces cu referiri la modul de

implicare a primăriei în acest proces, a modului de publicare, colectare şi
organizare a informaţiilor privind piaţa de terenuri).

1.3.6. Impozitul pe teren (propunere)

(Se va prezenta situaţia zonării fiscale a terenurilor precum şi valorile anuale ale
impozitului pe teren/zonă fiscală. Se va preciza ponderea acestui impozit în
cadrul bugetului local, la capitolul venituri proprii, şi se va menţiona gradul, în
procente, de colectare a acestui impozit local. Se vor face referiri la harta
“1.AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. T/C”).

1.3.7. Capacitatea de cumpărare a populaţie

(Se vor prezenta comparativ datele privind valoarea unui metru pătrat de teren cu
venitul mediu. Se va menţiona indicatorul “Gradul de dependenţă” posibilităţi de

8
 acces la credite bancare, nivelul anual de economii realizat de populaţie. Venitul
mediu va fi precizat la capitolul ”1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.5.”).

1.3.8. Politici locale existente privind terenul

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliul local, raional si
Ministerul Culturii si Turismului privind problematica terenurilor aflate în
intravilanul şi extravilanul localităţii si a Complexului Istorico-natural Orheiul
Vechi. Vor fi menţionate şi programele de investiţii în domeniul utilităţilor,
serviciilor publice realizate, sau în curs de derulare sau de pregătire pentru a
evalua creşterea valorii terenului prin realizarea acestor investiţii publice, inclusiv
si in domeniul protecţiei, conservării, restaurării şi punerii in valoare a
patrimoniului).

1.3.9. Tendinţe de dezvoltare

(Se va menţiona cererea de terenuri organizată pe tipuri de funcţiuni/
amplasament şi preţ/mp).

1.3.10. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele, impactul
economic, social şi de mediu al acestor probleme şi rolul administraţiei locale în
rezolvarea acestor probleme).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.4. LOCUINTE

1.4.1. Contextul analizei

(Va fi descrisă situaţia existentă a fondului de locuinţe, evidenţiindu-se cele de
interes istorico-cultural (arhitectura vernaculara tradiţionala) accentuând
aspectele cererii de locuinţe pe categorii de venit a populaţiei şi pe problemele cu
care se confruntă acest domeniu din punct de vedere al terenului, echipării
edilitare şi al costurilor).

1.4.2. Capitolele de analiză

(Pe baza claselor de probleme identificate la punctul 1.4.1. vor fi listate întrebările
care stau în faţa consiliului local pentru rezolvare problemelor menţionate
urmărind aspectele cantitative şi calitative ale locuirii, capacitatea de plată a
locuitorilor pentru cumpărarea şi/sau întreţinerea unei locuinţe, dinamica pieţei
imobiliare şi sursele de finanţare pentru locuinţe. Vor fi identificate problemele ce
ţin de protecţia arhitecturii vernaculare tradiţionale).

1.4.3. Indicatori
(Va fi descrisă situaţia locuirii prin prezentarea indicatorilor de locuire cantitativi-
număr de unităţi de locuit, suprafaţă construită desfăşurată totală, suprafaţă
locuibilă totală, suprafaţă locuibilă/persoană, număr de persoane/cameră, şi
indicatori calitativi-vechimea fondului construit, nivelul de echipare cu apă, canal,
încălzire, electricitate, telefonie, radio, TV. Vor fi menţionaţi cu prioritate indicatorii
care sunt legaţi de formularistica impozitului pe proprietate-locuinţă. Vor fi
menţionaţi cu priorate indicatorii ca ţin de arhitectura vernaculara tradiţionala ).

1.4.4. Proprietatea
(Vor fi descrise modurile de deţinere a unei locuinţe, precizând procentual cât
reprezintă fiecare tip de proprietate/închiriere din fondul total de locuinţe).

1.4.5. Piaţa imobiliară

(Se va prezenta dinamica pieţei imobiliare şi motivele care influenţează această
situaţie. Vor fi menţionate informaţiile privind valorile de vânzare şi se închiriere în

9
 lei/mp sau euro/mp pentru fiecare tip de locuinţă. Informaţiile vor cuprinde separat
valori privind oferta de locuinţe, cererea de locuinţe şi numărul tranzacţiilor. Vor fi
prezentate preţuri exprimate în lei/mp, usd/mp privind realizarea unei locuinţe,
însoţite de o precizare privind contribuţia preţului terenului în structura preţului
unei locuinţe. Se va prezenta cadrul organizaţional al acestui proces cu referiri la
modul de implicare a primăriei în acest proces, a modului de publicare, colectare
şi organizare a informaţiilor privind piaţa imobiliară).

1.4.6. Impozitul pe locuinţă

(Se va prezenta valorile anuale ale impozitului pe locuinţă. Se va preciza
ponderea acestui impozit în cadrul bugetului local, capitolul venituri proprii, şi se
va menţiona gradul, în procente, de colectare a acestui impozit local.

1.4.7. Capacitatea de cumpărare a populaţie

(Se vor prezenta comparativ datele privind costul unui metru pătrat de locuinţă cu
venitul mediu lunar al locuitorilor. Se va menţiona indicatorul “Gradul de
dependenţă” pentru fiecare din localităţi, accesul la credite bancare, nivelul anual
de economisire de către populaţie).

1.4.8. Politici locale privind locuinţa

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local privind
problematica locuinţelor clasificate pe grupuri de venit ale populaţiei. In mod
prioritar, vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local,
raional si Ministerul Culturii si Turismului ce tin de protecţia, conservarea,
restaurarea si punerea in valoare a obiectivelor de arhitectura vernaculara
tradiţionala. Vor fi menţionate şi programele naţionale şi/sau internaţionale
realizate, sau în curs de derulare sau de pregătire).

1.4.9. Tendinţe de dezvoltare

(Se va menţiona cererea de locuinţe organizată pe tipuri de funcţiuni/
amplasament şi preţ/mp).

1.4.10. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele locuirii,
impactul economic, social şi de mediu al acestor probleme şi rolul administraţiei
locale în rezolvarea acestor probleme).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.5. DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA

1.5.1. Contextul analizei

(Va fi descrisă situaţia economică a comunei şi sitului ca rezultat al poziţiei
geografice, al structurii demografice, al nivelului de echipare a teritoriului şi al
costurilor de ocupare/mp/lună/tip de activitate. Se va accentua asupra
problemelor economice şi asupra elementelor care creează aceste probleme si a
impactului lor asupra monumentelor istorico-naturale).

1.5.2. Capitolele de analiză

(Pe baza claselor de probleme identificate la punctul 1.5.1. vor fi listate întrebările
care stau în faţa consiliului local, raional şi Guvern pentru rezolvare problemelor
menţionate urmărind evoluţia factorilor dezvoltării economice din localităţile
partenere. Analiza va fi ghidată de harta “1. Audit 1.5. Dezvoltarea socio-
economică / A ”.

1.5.3. Elemente de analiza

10
 Vor fi evaluate datele/elementele de analiză în conformitate cu lista următoare:

Posibilităţi de acces
§ Aeroport (distanţă în km; volum de trafic)
§ Cale ferată (capacităţi de trafic persoane şi mărfuri)
§ Drum naţional (capacităţi de trafic persoane şi mărfuri)
§ Drum local (capacităţi de trafic persoane şi mărfuri)

Patrimoniul public (terenuri, clădiri în proprietatea primăriei şi guvern)

§ Terenuri disponibile (suprafeţe, echipare, zonare, preţuri de
concesionare/vânzare)
§ Clădiri disponibile (suprafeţe utile/tipuri de funcţiune; chirii/lună/mp)
§ Bugetul local şi bugetul raional, central destinat sitului (structura bugetului
local, venituri, venituri din surse proprii, cheltuieli, cheltuieli de investiţii,
bonitate/împrumuturi, nivelul taxelor locale)

Organizaţii publice sau private din domeniul dezvoltării socio-economice

(existenţă, activitate/domeniu – local, raional, naţional)
§ Departament al administraţiei locale
§ Camera de comerţ
§ Asociaţii ale oamenilor de afaceri
§ Birouri de consultanţă/suport pentru IMM
§ Oficiul forţelor de muncă
§ Organizaţii de formare/reciclare profesională
§ Alte ONG-uri

Activităţi economice
§ Structura agenţilor economici pe tipuri de activităţi
§ Structura agenţilor economici pe număr de salariaţi
§ Structura agenţilor economici pe tipul de capital / cifre de afaceri
§ Structura agenţilor economici pe vechime de funcţionare

Forţa de muncă
§ Repartiţia forţei de muncă pe ramuri de activitate
§ Forţa de muncă în sectorul informal
§ Şomaj
§ Deplasări legate de locul de muncă (număr de deplasări/zi şi distanţe de
deplasare)

Mijloace de informare în domeniu

§ Existenţa mass- media locale
§ Existenţa unui ghid al investitorului
§ Posibilităţi de conectare la Internet
§ Participări la târguri/expoziţii în domeniul economic

1.5.4. Politici locale existente privind dezvoltarea economică

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de fiecare consiliu local
privind identificarea opţiunilor de rezolvare a problemelor dezvoltării şi a acţiunilor
întreprinse în procesul atragerii de noi activităţi economice în. Vor fi menţionate
şi programele naţionale şi/sau internaţionale realizate, sau în curs de derulare,
sau de pregătire, în domeniul investiţiilor, sau al formării resurselor umane).

1.5.5. Tendinţe de dezvoltare

11
 (Se va menţiona impactul economic şi social al iniţiativelor sectorului privat
privind decizia de amplasare de activităţi economice în zonă şi a sectorului public
privind ridicarea atractivităţii şi competitivităţii localităţilor).

1.5.6. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele socio-
economice ale activităţilor economice şi rolul administraţiei locale în rezolvarea
acestor probleme).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.6. UTILITATI PUBLICE

1.6.1. Contextul analizei

(Va fi descrisă situaţia prezentă referitoare la condiţiile de alimentare cu apa,
canalizare şi de încălzire a fondul de locuinţe şi a agenţilor economici din
accentuând aspectele critice ale dezvoltării/problemele cu care se confruntă
organizaţiile care gestionează aceste utilităţi).

1.6.2. Capitolele de analiză

(Analiza se desfăşoară pe 3 capitole, apă, canalizare, încălzire şi alimentare cu
gaz natural. Vor fi descrise elementele privind vechimea reţelelor, capacitatea
producerii, distribuţiei şi epurării apelor uzate. Analiza va cuprinde elemente
cantitative de interes pentru managementul reţelelor de utilităţi din punct de
vedere al distribuţiei şi al consumului. Elementele de analiză vor fi coordonate cu
tabelele din planşele “1.AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. UTILITATI
PUBLICE/APA-1.6.A, CANALIZARE-1.6.B şi INCALZIREA-1.6.C, GAZ
NATURAL-1.6.E, ENERGIE ELECTRICA-1.6.F, TELEFONIE-1.6.G, ).

1.6.3. Indicatori
(Va fi descrisă situaţia alimentărilor cu utilităţi publice pe baza indicatorilor
cantitativi şi financiari “costuri de producere/unitate de măsură” “preţ de
vânzare/unitate de măsura” “venituri totale anuale la bugetul organizaţiei
furnizoare”, “gradul de încasare/an”).

1.6.4. Politici locale privind utilităţile publice

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliul local privind
distribuţia utilităţilor publice. Vor fi menţionate şi programele naţionale şi/sau
internaţionale realizate, sau în curs de derulare sau de pregătire).

1.6.5. Tendinţe de dezvoltare

(Se va menţiona cererea de utilităţi publice organizată pe tip de utilitate
coordonată cu dinamica demografică şi economică a teritoriului. Se va preciza
dacă o creştere a cererii poate afecta mediul înconjurător din punct de vedere al
resurselor (secţiunea apă, gaz natural, energie electrică), al poluării apei
(secţiunea canalizare) şi a aerului (secţiunea încălzire).

1.6.6. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele gestionării
sistemului public de utilităţi, impactul economic, social şi de mediu al acestor
probleme şi rolul administraţiei locale în rezolvarea acestor probleme).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.7. SERVICII PUBLICE

1.7.1. Contextul analizei

(Va fi descrisă situaţia prezentă privind cererea şi oferta de servicii publice,
transport, educaţie, sănătate, salubritate, pompieri, poliţie, primărie în

12
 organizarea ofertei acestor servicii. Se va accentua asupra problemelor
existente/tip de serviciu).

1.7.2. Capitolele de analiză

(Capitolele de analiză se referă la elemente privind mobilitatea populaţiei,
secţiunea trafic, creşterea competiţiei pe piaţa de muncă, secţiunea educaţie,
creşterea productivităţii muncii prin reducerea absenteismului, secţiunea
sănătate, creşterea siguranţei cetăţenilor, secţiunea poliţia şi pompierii, şi
reducerea poluării terenului şi a apelor subterane, secţiunea salubritate. De
asemenea vor fi oferite informaţii privind structura primăriei şi a bugetelor locale
menţionând bugetul de cheltuieli anual pentru fiecare tip de servicii raportat la
numărul de locuitori).

1.7.3. Elemente caracteristice

(Informaţiile care vor sta la baza profilului serviciilor publice vor fi structurate în
concordanţă cu tabelele din planşele 1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.7.A,
1.7.B+C, 1.7.D şi 1.7.E).

1.7.4. Politici locale privind serviciile publice

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local privind
problematica serviciilor publice organizate pe fiecare tip de serviciu. Vor fi
menţionate şi programele naţionale şi/sau internaţionale realizate, sau în curs de
derulare sau de pregătire).

1.7.5. Tendinţe de dezvoltare

(Se vor menţiona direcţiile de dezvoltare din punct de vedere teritorial, cantitativ
şi calitativ a serviciilor analizate coordonate cu prevederile din programele
prezentate în cadrul planului de amenajare a teritoriului naţional şi raional. Se va
accentua asupra cererii de astfel de servicii urmărind coordonarea datelor
demografice, dinamica populaţiei, cu nivelul prevederile bugetare pentru
realizarea acestor servicii).

1.7.6. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele serviciilor
publice locale, impactul economic, social şi de mediu al acestor probleme şi rolul
administraţiei locale în rezolvarea acestor probleme).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.8. MEDIU

1.8.1. Contextul analizei

(Vor fi descrise problemele de mediu relevante, accentuând asupra clasificării
acestor probleme şi descriind pe scurt impactul asupra calităţii vieţii şi asupra
atractivităţii acestuia).

1.8.2. Capitolele de analiză

(Pe baza claselor de probleme identificate la punctul 1.8.1. vor fi descrise
aspectele de mediu însoţite de date şi indicatori care descriu condiţiile de poluare,
apă, teren, aer din surse industriale, trafic auto, utilizarea reţelelor de utilităţi
publice şi depozitarea reziduurilor industriale şi menajere. Un capitol separat se
referă la spaţiile/zonele verzi din intravilanul şi din extravilanul fiecărei localităţi.
Vor fi identificate şi descrise elemente care ţin de patrimoniul construit propriu
localităţii).

1.8.3. Indicatori

13
 (Va fi prezentată starea de mediu pe baza indicatorilor de mediu clasificaţi pe
surse de poluare, intensităţi de poluare şi raza de poluare a factorului poluator.
Informaţiile care vor sta la baza profilului de mediu vor fi structurate în
concordanţă cu tabelele din planşele 1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.8.MEDIU/A,
1.8./B ŞI 1.8./C).

1.8.4. Politici locale privind mediul

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local privind
problematica mediului clasificate pe grupuri de intervenţie: (1). Protejarea valorilor
mediului natural şi construit şi (2). Programe promoţionale în domeniul educaţiei,
informării populaţiei, etc. Vor fi menţionate şi programele naţionale şi/sau
internaţionale realizate, sau în curs de derulare sau de pregătire).

1.8.5. Tendinţe de dezvoltare

(Se va menţiona dinamica indicatorilor de mediu şi o estimare a impactului
problemelor de mediu asupra calităţii vieţii şi a atractivităţii localităţilor din punct
de vedere al deciziei de amplasare de locuinţe, activităţi economice, turism).

1.8.6. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele de mediu
natural şi construit şi rolul administraţiei locale, a ONG-urilor şi a cetăţenilor în
rezolvarea acestor probleme).

1. AUDIT- PIESE SCRISE- 1.9.PATRIMONIUL ISTORICO-CULTURAL SI NATURAL

1.9.1. Contextul analizei

(Vor fi descrise problemele de patrimoniu cultural si natural relevante, accentuând
asupra clasificării acestor probleme şi descriind pe scurt impactul asupra calităţii
vieţii şi asupra atractivităţii acestuia).

1.9.2. Capitolele de analiză

(Pe baza claselor de probleme identificate la punctul 1.8.1. vor fi descrise
aspectele de patrimoniul istorico-cultural si natural însoţite de date şi indicatori
care descriu factorii care influenţează starea obiectivelor de patrimoniu. Vor fi
identificate şi descrise elemente care ţin de patrimoniul construit propriu
localităţii).

1.9.3. Indicatori
(Va fi prezentată starea obiectivelor de patrimoniu arheologice, rupestre,
vernaculare si naturale. Informaţiile care vor sta la baza profilului de patrimoniu
vor fi structurate în concordanţă cu tabelele din planşele 1. AUDIT-PIESE
DESENATE-1.9.PATRIMONIU ISTORICO_CULTURAL SI NATURAL /A, 1.9./B
1.9. ŞI 1.9./C).

1.9.4. Politici locale si naţionale privind protecţia, conservarea, restaurarea si

punerea in valoare a patrimoniului istorico-cultural si natural

(Vor fi menţionate iniţiativele şi acţiunile întreprinse de consiliu local, raional si

Ministerul Culturii si Turismului privind problematica patrimoniului clasificat pe
grupuri de intervenţie: (1). Protecţia, conservarea, restaurarea si punerea in
valoare a obiectivelor istorico-culturale si naturale şi (2). Programe promoţionale
în domeniul educaţiei, informării populaţiei, etc. Vor fi menţionate şi programele
naţionale şi/sau internaţionale realizate, sau în curs de derulare sau de pregătire).

1.9.5. Tendinţe de dezvoltare

14
 (Se va menţiona dinamica indicatorilor de protecţie, conservare, restaurare si
punere in valoare a patrimoniului şi o estimare a impactului problemelor de
patrimoniu asupra calităţii vieţii şi a atractivităţii localităţilor din punct de vedere al
deciziei de amplasare de locuinţe, activităţi economice, turism).

1.9.6. Concluzii
(Se va întocmi un raport final, pe structura SWOT, privind problemele de
patrimoniu istorico-cultural si natural şi rolul administraţiei locale si centrale a
ONG-urilor şi a cetăţenilor în rezolvarea acestor probleme).

CUPRINS PIESE DESENATE ETAPA 1A

1.1. Cooperare teritorială

1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.1. Cooperare teritorială / 1.1.A: CONDITII PLAN
NATIONAL
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.1. Cooperare teritorială / 1.1.B: CONDITII PLAN
RAIONAL

1.2. Demografia
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.2. DEMOGRAFIA: DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A
DENSITATILOR RURALE

1.3. Teren
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. Teren / A: ZONARE FUNCTIONALA
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. Teren / B: VALOAREA TERENULUI
1. AUDIT- PIESE DESENATE-1.3. Teren /C: IMPOZITUL PE TEREN (propunere)
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. Teren / D: UNITATI GEOMORFOLOGICE
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. Teren / E: BONITATEA TERENULUI
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.3. Teren / F: HIDROGEOLOGIE

1.4. Locuinţe
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.4. Locuinţe / A: PORTOFOLIUL EXISTENT DE
LOCUINTE
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.4. Locuinţe / B: CARACTERISTICI ALE PIETEI
IMOBILIARE

1.5. Dezvoltarea socio-economică

1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.5. Dezvoltarea socio-economică / A: FACTORII
DEZVOLTARII

1.6. Utilităţi publice

1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. Utilităţi Publice / A: APA
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. Utilităţi publice / B: CANALIZAREA
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. Utilităţi publice / C: INCALZIREA
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. Utilităţi Publice / E: GAZ NATURAL
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. Utilităţi Publice / F: ENERGIE ELECTRICA
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.6. Utilităţi Publice / G: TELEFONIE

1.7. Servicii publice

1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.7. Servicii publice / A: TRANSPORT

1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.7. Servicii publice / B-C: EDUCATIE-SANATATE
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.7. Servicii publice / D: SALUBRITATEA

15
 1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.7. Servicii publice / E: POMPIERI-POLITIE
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.7. Servicii publice / F: PRIMARIE

1.8. Mediu
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.8. Mediu / A: ZONE POLUATE
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.8. Mediu / B: ZONE NATURALE PROTEJATE

1.9. Patrimoniul istorico-cultural si natural

1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.9. Patrimoniu istorico-cultural si natural/ A:

Patrimoniu arheologic
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.9. / Patrimoniu istorico-cultural si natural/ B:
Patrimoniu de arhitectura rupestra
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.9. Patrimoniu istorico-cultural si natural/ C:
Patrimoniu de arhitectura vernaculara
1. AUDIT-PIESE DESENATE-1.9. / Patrimoniu istorico-cultural si natural/ D:
Patrimoniu natural

NOTA: Fiecare din hărţile menţionate de al pct. 1.2. la 1.9 conţin limita administrativă şi a
intravilanului aprobat de către consiliul local, raional si Ministerul Culturii si Turismului.
Aceste hărţi se vor completa cu elemente după cum urmează:

1.2.: Se va indica prin culori de la galben deschis, indicând zonele mai puţin populate, la
cafeniu, menţionând zonele mai dens populate, folosind date culese de la recensământul
naţional.

1.3. Teren/A: Se vor indica folosind culorile standard acceptate de legislaţia în vigoare
pentru fiecare din funcţiunile teritoriale admise a se desfăşura în interiorul intravilanului şi
în extravilanul.

1.3. Teren/B: Se vor preciza pe limite de proprietate domeniul public, domeniul privat al
statului, al primăriei, al persoanelor fizice şi juridice indicându-se pe aceiaşi hartă sau pe
o hartă separată, valoarea de piaţă a acestor terenuri organizate pe zone.

1.3. Teren/C: Se vor indica pe limite de proprietate precizate în harta 1.3. Teren/B zonele
de impozitare în funcţie de valoarea impozitului plătit de persoane fizice şi juridice pe
terenul pe care îl au în proprietate.

1.3. Teren / D: Se vor indica elemente privind condiţii geomorfologice ale terenului
cuprins în limita teritoriului administrativ în funcţie de rezultatele forajelor geotehnice,
rezultate prezentate grafic prin unităţi morfologice.

1.3. Teren / E: Se va indica pe baza studiilor pedologice calitatea terenului agricol din
afara intravilanului organizat pe categorii conform legii.

1.3. Teren / F: Se va indica pe teritoriul administrativ nivelul apei subterane.

1.4. Locuinţe / A: Se vor indica pe hărţi specializate, de la A1 la A3, zonele destinate

funcţiunii de locuinţe clasificate pe bază de densităţi (număr de unităţi de locuire) de
proprietate (public, privat), de stare tehnică (stare f.rea-stare f.bună).

1.4. Locuinţe / B: Se va indica prin culori diferite zonele rezidenţiale valorile de

tranzacţionare a caselor.

16
1.5. Dezvoltarea socio-economică / A: Se vor indica pe harta agenţii economici principali
şi căile de acces la aceştia.

1.6. Utilităţi Publice / A: APA

1.6. Utilităţi publice / B: CANALIZAREA
1.6. Utilităţi publice / C: INCALZIREA
1.6. Utilităţi Publice / D: GAZ NATURAL
1.6. Utilităţi Publice / F: ENERGIE ELECTRICA
1.6. Utilităţi Publice / G: TELEFONIE

Pentru toate aceste hărţi se vor poza traseele utilităţilor publice menţionate în titlul hărţii
precum şi elemente specifice precum staţii de captare a apei, de tratare a apei, de
epurare a apelor reziduale, centrale termice pe tipuri de combustibili, staţii de reducere a
presiunii la gaz natural, transformatoare electrice şi centrale telefonice.

1.7. Servicii publice / A: TRANSPORT

1.7. Servicii publice / B-C: EDUCATIE-SANATATE
1.7. Servicii publice / D: SALUBRITATEA
1.7. Servicii publice / E: POMPIERI-POLITIE

Pentru toate aceste hărţi se vor menţiona traseele transportul public clasificat pe tipuri de
moduri, clădirile cu funcţiuni de educaţie-sănătate, staţiile de salubritate şi gropile de
gunoi, clădirile cu funcţiuni de pompieri şi poliţie precum şi zonele care sunt periculoase
(jaf, violuri, crime).

1.8. Mediu / A: ZONE POLUATE: Se vor indica pe hartă zonele poluate din diversele
surse de poluare clasificate în ordine: poluarea aerului cu indicarea sursei de poluare şi a
substanţei care poluează (incluzând poluarea fonică), poluarea apei cu indicarea sursei
de poluare şi a substanţei care poluează (inclusiv staţiile de epurare dacă este cazul),
poluarea terenului cu precizarea sursei de poluare şi a substanţei care poluează

1.9. Patrimoniul istorico-cultural si natural / A: Se vor preciza pe hartă pe baza unor

coduri sau culori diferite zonele naturale care sunt protejate prin lege idem pentru cadrul
construit aflat în interiorul şi exteriorul intravilanului comunei. Idem B: pentru patrimoniul
arheologic, rupestru si vernacular aflat pe teritoriul comunei si a complexului Orheiul-
Vechi

Etapa II-B. Elaborarea strategiei de dezvoltare: Viziune: Activităţi

Obiectiv
La această etapă elaboratorul formulează viziunea de dezvoltare prin implicarea
factorilor de decizie, oamenii de afaceri şi populaţia din localităţi urbane/rurale, pentru
stabilirea unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective. Viziunea
dezvoltării reprezintă o formă împărtăşită a identităţii şi a valorilor locale comune, care să
ofere comunităţii un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective
strategice de dezvoltare.

Conţinut
Procesul participativ se materializează într-un document ce conţine o formulare succintă,
clară, distinctă a ceea ce comunitatea şi instituţiile abilitate consideră relevant, important,
credibil şi valoros pentru propria dezvoltare. Fiind un proces participativ, metoda de lucru
cuprinde chestionare şi/sau interviuri, cu formularea unor întrebări legate de valorile şi
viitorul comunităţii, dar şi organizare de mese rotunde/ateliere de lucru, pentru diverse
grupuri de populaţie.

17
Conţinutul fazei se referă la activităţi structurate după cum urmează:

2.1. Formularea viziunii de dezvoltare: Elaboratorul întocmeşte documentul iniţial al

viziunii şi participă la dezbaterile publice organizate de beneficiar.

Etapa II-B. Elaborarea strategiei de dezvoltare: Viziune: Lista documentaţiei

Piese scrise:
Secţiunea 2.A.1: Raport privind modul prin care s-a ajuns la conţinutul viziunii după
întâlnirile publice;

Secţiunea 2.A.2.: Textul care defineşte viziunea de dezvoltare în etapa finală.

Piese desenate:
nu sunt necesare

Etapa II-B. Elaborarea strategiei de dezvoltare: Obiective strategice: Activităţi

Scop
In cadrul acestei etape elaboratorul formulează şi ulterior dezbate în public direcţiile
sectoriale de dezvoltare şi protejare a patrimoniului istorico-cultural si natural al comunei
Trebujeni şi a sitului Orheiul Vechi ale.

Conţinut
Acest proces participativ se materializează într-un document ce conţine într-o formulare
concisă direcţiile sectoriale de dezvoltare încorporând aspecte socio-economice, utilităţi
şi servicii publice, de patrimoniu istorico-cultural si natural, teritoriale, de mediu şi de
resurse umane.

Conţinutul fazei se referă la activităţi structurate după cum urmează:

2.2. Stabilirea obiectivelor strategice: Elaboratorul întocmeşte într-o primă formă

obiectivele de dezvoltare a comunei Trebujeni şi protejare/conservare/restaurare/punere
in valoare a sitului Orheiul Vechi menţionând aspectele de patrimoniu, rurale şi a zonelor
protejate. Prima versiune, acceptată de către specialişti, va fi dezbătută public pentru
încorporarea şi aspectelor precizate de cetăţeni.

Etapa II-B. Elaborarea strategiei de dezvoltare: Obiective strategice: Lista

documentaţiei

Din punct de vedere al documentaţiei sunt necesare următoarele secţiuni:

Piese scrise:
Secţiunea 2.B.1.: Raport privind modul prin care s-a ajuns la formularea obiectivelor;

Secţiunea 2.B.2.: Textul prin care sunt prezentate obiectivele dezvoltării.

Piese desenate:
nu sunt necesare

Etapa II-B. Elaborarea strategiei de dezvoltare: Politici, Programe şi Proiecte de

dezvoltare: Activităţi
Scop:
In cadrul acestei etape elaboratorul pregăteşte politicile de dezvoltare în scopul
îmbunătăţii situaţiei existente, eliminarea unor disfuncţionalităţi existente, echilibrarea
unor dezvoltării teritoriale viitoare, consolidarea unor direcţii viitoare de dezvoltare.

18
In continuare elaboratorul formulează lista de program/proiecte care sunt dedicate către
asigurarea de servicii şi de utilităţi publice adecvate, protecţia patrimoniului istorico-
cultural si natural, calităţii mediului înconjurător, îmbunătăţirea relaţiilor dintre modul de
utilizare a terenului şi schimbările din condiţiile de trafic, întreţinerea economiei locale şi
îmbunătăţirea performanţelor instituţionale şi a dezvoltării resurselor umane.

Conţinut:
In conformitate cu viziunea şi obiectivele de dezvoltare şi pe baza informaţiilor culese în
cadrul auditului, elaboratorul formulează politici de dezvoltare şi/sau de revitalizare,
protecţie, conservare şi restaurare, programele şi proiectele pe următoarele capitole:

§ Cooperare teritorială
§ Terenuri construite şi agricole
§ Locuinţe (comerciale, sociale)
§ Domeniul public
§ Domeniul patrimoniu istorico-cultural si natural
§ Culte
§ Dezvoltare socio-economică locală
§ Utilităţi publice
§ Servicii publice
§ Spaţii publice
§ Mediu construit şi natural

Elaboratorul va prezenta beneficiarului (1). Pachetul de politici naţionale şi locale, cu

precizări privind impactului fiecărei politici asupra dezvoltării generale şi ierarhizarea
acestor politici din punct de vedere al importanţei, (2). Lista programelor/proiectelor
propuse pentru fiecare politică.

Conţinutul fazei se referă la activităţi structurate după cum urmează:

2.3.-2.4. Stabilirea politicilor sectoriale: Elaboratorul va formula pachetul de politici

sectoriale şi teritoriale, detaliate mai sus în cadrul conţinut. Documentul finalizat va fi
predat în scopul începerii dezbaterilor publice.
2.5. Redactarea programelor sectoriale: Elaboratorul va întocmi lista de programe
specifice fiecărei politici elaborate în cadrul activităţii 2.3., luând în consideraţie
rezultatele anchetei publice. Programele vor acoperi domeniile descrise în cadrul
conţinut:

§ Cooperare teritorială
§ Terenuri construite şi agricole
§ Locuinţe (comerciale, sociale)
§ Domeniul public
§ Domeniul patrimoniu istorico-cultural si natural
§ Culte
§ Dezvoltare socio-economică locală
§ Utilităţi publice
§ Servicii publice
§ Spaţii publice
§ Mediu construit şi natural

2.6. Redactarea proiectelor sectoriale: Elaboratorul va întocmi lista de proiecte

specifice fiecărui program elaborate în cadrul activităţii 2.5.

19
2.7.-2.8. Indicarea formelor de implementare şi de monitorizare şi control:
Elaboratorul va preciza formele prin care beneficiarul se va organiza în scopul verificări
implementării corect şi la timp a proiectelor propuse spre realizare.

Etapa II-B. Elaborarea strategiei de dezvoltare: Politici, Programe şi Proiecte de

dezvoltare: Lista documentaţiei

Politicile de dezvoltare, programele şi proiectele, din punct de vedere al documentaţiei,

piese scrise şi desenate, se organizează pe următoarele secţiuni:

Piese scrise: (text, diagrame, tabel)

Pentru fiecare secţiune de auditare prezentată etapa IA se elaborează politici, programe

şi proiecte care propun rezolvarea problemelor cu care se confruntă sectorul auditat.

3.1: Politica de cooperare teritorială – Cuprinde principalele direcţii şi modele spaţiale de

dezvoltare a comunei si sitului cu precizarea graniţei administrative şi a intravilanului aflat
sub autoritatea consiliului local;

3.2: Politica de terenuri: Cuprinde activităţi de îmbunătăţire a domeniilor privind forme de

deţinere în proprietate a terenului, forme de folosire a terenului, de evidenţiere a valorii
terenurilor, de impozitare a proprietăţilor de teren, de moduri de constituire a unor forme
instituţionalizate privind managementul terenurilor prin corelarea resurselor de teren cu
tendinţele de evoluţie a populaţiei/dezvoltare economică locală/regională;

3.3: Politica de locuinţe: Conţine forme de rezolvare a problemelor legate de fondul de

locuit, prin precizarea amplasamentelor principalelor zone de locuit ce vor face obiectul
unor programe de îmbunătăţire a condiţiilor de locuire, programe de revitalizare a unor
zone de locuinţe, sau amplasarea de noi programe de locuinţe sociale şi/sau alte zone
de locuinţe realizate din fonduri de la persoane private fizice şi/sau juridice;

3.4: Politica de utilităţi publice: Conţine pachetul integrat de activităţi privind modul de
rezolvare a ofertei de utilităţi publice şi a viitoarelor zone de reabilitare a traseelor
reţelelor edilitare sau a viitoarelor zone de extindere a capacităţilor de furnizarea şi de
distribuţie a utilităţilor publice.

3.5: Politica servicii publice: Cuprinde activităţi privind forme de îmbunătăţire a serviciilor
publice incluzând investiţiile cu caracter public şi precizarea
amplasamentului/amplasamentelor pentru aceste investiţii;

3.6: Politica socio-economică: Cuprinde activităţi privind forme de stimulare şi

consolidare a economiei locale, menţionând amplasamentele şi/sau coridoarelor de
dezvoltare economică şi a ofertei de teren pentru investiţii în activităţi economice;

3.7: Politică culturală: Cuprinde activităţile care conduc la îmbunătăţirea activităţilor

culturale, precum şi lista investiţiilor cu caracter cultural şi precizarea
amplasamentului/amplasamentelor pentru aceste investiţii;

3.8: Politica spaţiilor publice: Cuprinde activităţile care vor evidenţia formelor de punere
în valoare a domeniului public şi precizarea de noi investiţii legate de mărirea suprafeţei
acestui domeniu;

3.9: Politica de mediu: Cuprinde activităţile care vor evidenţia coridoarelor ecologice şi a
măsurilor de protecţie a cadrului natural şi a mediului construit existent.

20
3.10 Politica de patrimoniu istorico-cultural si natural. Cuprinde activităţile care vor
evidenţia formele de protecţie, conservare, restaurare si punere in valoare a
patrimoniului arheologic, rupestru, vernacular si natural si de implicare a comunităţii
locale in implementarea lor.

Piese desenate (Hărţi)

Harta 3.1.: Modele spaţiale de dezvoltare şi delimitarea teritoriului administrativ, a

intravilanului si a ariilor protejate naturale si istorico-culturale

Harta 3.2.: Moduri de utilizare viitoare a terenului prin corelarea resurselor existente de
teren şi a particularităţilor acestora cu tendinţele de dezvoltare;

Harta 3.3.: Amplasamentul viitoarelor zone de dezvoltare/reabilitare/restaurare şi

conservare a fondului de locuit, si a patrimoniului istorico-cultural si natural;

Harta 3.4.: Amplasamentul viitoarelor investiţii cuprinzând utilităţile publice descrise în

etapa anterioară: Etapa 1-Audit-1.6;

Harta 3.5.: Amplasamentul viitoarelor funcţiunilor cuprinzând serviciile publice descrise în

etapa anterioară: Etapa 1-Audit-1.7;

Harta 3.6.: Amplasamentul viitoarelor investiţii şi a viitoarelor coridoare de dezvoltare

economică;

Harta 3.7.: Trasarea coridoarelor ecologice desprinse din etapa anterioară: Etapa 1-
Audit-1.7.

Harta 3.8. Trasarea zonelor de protecţie gradata si tampon.: Etapa 1 – Audit -1.9.

Etapa III-B. Plan de priorităţi în investiţii: Activităţi

Scop:
In cadrul acestei etape elaboratorul analizează bugetele primăriei, a veniturilor proprii, în
scopul (1). comparării valorilor proiectelor propuse în cadrul etapei IIB, cu resursele
locale existente şi (2). stabilirii zonelor de amplasare a proiectelor în cadrul comunei.
Analizează resursele financiare naţionale şi raionale preconizate pentru situl Orheiul
Vechi în scopul (1). comparării valorilor proiectelor propuse în cadrul etapei IIB, cu
resursele preconizate şi (2). stabilirii zonelor de amplasare a proiectelor în cadrul sitului.

Conţinut:
In conformitate cu informaţiile culese elaboratorul formulează lista de priorităţi, o dezbate
cu factorii de decizie şi o susţine în dezbatere publică. In detaliu activităţile sunt
următoarele:

3.1. Analiza bugetelor primăriilor: Elaboratorul culege date privind veniturile şi

cheltuielile primăriei, veniturile şi cheltuielile instituţiilor sitului.

3.2. Stabilirea plan priorităţi: Elaboratorul, pe baza analizei realizate, propune un plan
de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung însoţit de hărţi care prezintă amplasamentele
proiectelor cu caracter teritorial.

21
 Etapa III-B. Plan de priorităţi în investiţii: Listă documentaţii

Din punct de vedere al documentaţiei sunt necesare următoarele secţiuni:

Piese scrise:
Secţiunea 3.B.1.: Raport privind situaţia financiară a sitului Orheiul Vechi şi a unităţii
administrativ teritoriale, nivelul veniturilor proprii şi gradul de colectare.

Piese desenate:
Secţiunea 3.B.1: Harta cu prezentarea investiţiilor prioritare pe teritoriul comunei si a
sitului

22