CRISTIAN CIUPERCA
| TRATAT DE
| PSIHOSOCIOLOGIA
FAMILIEI CUPRINS
1 CUM SE CONSTITUIE FAMILIE?...
1 IDENTITATEA PSIHOSEXUALA. a
2. NEVOIA DE CELALALT SAU NECESITATEA DIADEL es 7
3. PRIETENIA.
4, INDRAGOSTIREA.
5. IMPORTANTA. ATRACTIVIFATI FIZICE IN ALEGEREA CELUILALT 00
6. SEXUALITATEA, . 29
T.TUBIREA i 36
8. ALEGEREA PARTENERULUT - TEORII EXPLICATIVE... 42
9, CASATORIA. as
1. CATE TIPURI DE FAMILIE EXISTA?
1, EVOLUTIA SOCIO-ISTORICA A FAMILIEL
2. TIPOLOGII MARITALE $I FAMILIALE,
III. DE CE ESTE. NECESARA O FAMILIE?.
1. PARADIGME DE BAZA IN EXPLICAREA FAMILIE.
2, FUNCTIILE FAMILIE...
3, STILURI DE VIATA SI VALORI FAMILIALE.
IV. DE CE SE DESTRAMA O FAMILIE?.
1, DIZARMONI ALE VIETI IN DOL
2. VIOLENTA DOMESTICA
3, COMUNICAREA DEFICITARA INTRE PARTENERT
4. CONFLICTUL CONIUGAL- INTRE NORMALITATE $1 INDIFERENT Sey.
5. MANIPULAREA PARTENERULUI CONJUGAL, ior
6, SCHIMBAREA ROLURILOR IN CUPLU, as 103
7. NEFERICIREA PARTENERILOR 0. 7 13
‘. CE RAMANE DUPA DESTRAMAREA FAMILIE?
L-DIVORTIALITATEA
2, SINGURATATEA.
3, FAMILIA RECONSTITUITA $1 FAMILIA \ REORGANIZATE.
4. NEVOIA DE TERAPIE.
VI. CUM INFLUENTEAZA SOCIETATEA DINAMICA FAMILIE!
1. POLITICILE SOCIALE...
2. CARIERA PROFESIONALA A FEMEIL
4. STEREOTIPURILE DE GEN - SURSA A DISCRIMINARII SEXUALE.
5. SOCIALIZAREA DIFERENTIATA SAU CUM SE PERPETUEAZA DIFERENTELE 161
VIL INCOTRO SE INDREAPTA FAMILIA?
1. TRADIFIONALITATE VERSUS MODERNITA’
2, FEMINISMUL - INTRE REVENDICARI $1 EFECTE PERVERSE: venee TE 3. DEVIANTA PSIHOSEXUALA $1 SOCIOSEXUALA. ae 179
4, RELATIILE EXTRACONIUGALE - O NORMALITATE A ZILELOR NOASTRE 184
5. PARINTIL ADOLESCENTI - FENOMEN SOCIAL? cma 188
6. SPRE CE NE INDREPTAM? : 190
7. SA INVATAM SA FIM FERICITI.. ae 192
VIII. CINE S-A OCUPAT DE FAMILIE?. seed 98
1. PERSONALITATI ALE CULTURIL...- 197
2. ASOCIATI $1 REVISTE... 290
BIBLIOGRAFIE.. 296
CUM SE CONSTITUIE O FAMILIE?
|, IDENTITATEA PSIHOSEXUALA.
Conceptul de idemtitate seruald se referé la un complex de calititipersonale, atopereepti,
atitadini si adoptiri de roluri eae determin comportamentul sexual al nei persoane. Identtatea
Sexuald este o component structural, ait a Eului corporal, edt sia Eului psihologc, ficind parte
din congtinja de sine gi avind o determinare social important, Din accastl perspectva, este de
preferatullizarea termenului de identitate psihasexuala, deoarece rolul Eului psihologic este sem
ficaiv, chiar dack acesta spare i influenfeaz mai tizin dentitatea sexual, comparativ cu influen-
fa timpurie exereitatl asupra individului de cdtre Eul corporal
‘Agadar, individul consientizeaza la un moment dat e& apartine unui sex. Care este, ins, me-
canismal formar sexului? Am avut norocul sf avem exact sexul dort de prin inainte de momen-
ful zero sau ne-am trecit ite familie care-si dorea alteeva? Putem programa sexulviiorului copil
‘nate sau in timpul actului sexual? Mai degrabi inainte, cu toate c& gi mai apoi se mai poate face
ceva.
‘Specialist spun cf sexul nostru este inevitabilstabilit de genele nossr, care sunt adunate la
‘un Joe in fieeare celui a corpului, in 23 de pachete microscopice denumits cromozomi. Un membru
‘al fietreiadinte cele 23 de perechi este dabindit de la mami iar celilalt de la tat. In perechile de
‘eromozomi de Ia | Ia 22, cei doi membrii ai fiecirei perechi par identci, doar fn eazul perechii 23
‘ei doi pot fi iferi, Acestlucru nue valabil decit la birbat, care are un cromozom X imperecheat
‘eualtul,¥ in schimb, femeia are doi cromozomi X imperecheafi. In siptimsna a cincea dupS ferti-
lizare,embrionii umani de ambele sexe isi dezvolt o gonada bipoteniald, care poate deve, fie un
testcol, fie un ovar. Daca este prezent un eromozom Y, aceea gonadi incepe si se dezvolte ca un
testcol, dacd mu existé eromozomul Y, gonada asteapt pan in siptimdns a 13-2, pent ase trans-
forma in ovar.
‘J. Diamond (1997) a conchis, in mod logic, cd tendinja natualé a gonadei noastrebipotentale
primondiale este s& producs un ovar daci nu intervine nimic, find nevoie de ceva in plus (eromozo-
‘mul ¥) care sho transforme in testcol. Asadar iat ajungem: dacd mu ies fat
Din aceiasi perspectva, conform ultimelor descoperii,eromozomul Y ar reprezenta 0 evolu
jie rocenté @ genomului umn, genomul iniial find aletuit numai din eromozomii XX, eeea ce
{nseamnd cl barbatul - ca structur genetic - deriv din femeie $i nu inves.
“Totus, cromozomul Y nu garanteazi 100% organe masculine, dar nei lpsa lui nu garanteazi
100% organe feminine. Este nevoie de o serie lungi de etape biochimice pentru & produce toate
aceste structuri necesare, in afard de ovare gi tstcole.Fiecare pas impli sinteza nui ingredient
‘molecular denumit enzimd,fixat de o anumit8 gend. Orice enzimi poate lipsi daca gena care o fi-
‘xeazi este modificaté prints-o mutaie. Defectele enzimatice pot cauza apis unor ero, cum ar fi
1. barbaj cu formula cromozomial incluznd un X suplimentar, ceva ce le confer ini
re feminina
2, femei eu formula cromozomial lipsitl de un X, cosa ce le confer oinftisare masculind;
3. hermafroditi, in cazal clrora apareimposiblitatea determin cu precize a sexu
Primele dowd tipuri de erori nu trebuie ne ingrijoreze prea tare, pentru cl nimeni mu este
berbat sau femeie in stare puri, in ecare individ sparjinind unui sex, figurind rudimente gi ale
celilat sex, Aceasta inseam cf, in fiecare individ coneret, calitatea masculin gi cea feminin
sunt amandowa prezente, nt-un dozaj diferit, chiar dac& fora vital este fundamental yin sau fun
damental yang, adie& deci dup principiulfeminin sau masculin (J. Evoa, 1968). Problemele apar
analizim dozajul respectiv, cum pereepem identitatea noasta sexual si cum este recep
aceasth identtate de cdtre persoanee aflate in sistemul nostra relayionl.
9 rat eau Foes Tn are pure,
sx, Nigurnd rudiment ale celui sex
{in cazal hermatroditlor, intilnim la acelag individ organele sexuale ale ambelor sexe. Tinind
seama de funcfionalitatea gonadelor(ovarul si teticoll), hermafroditismal poste fi: 1) functional,
‘eind ambele gonade sunt functional, sexulfiind stablit prin educate, in sensu celui conterit de
actele de stare civil; 2) nefimctional, cind temporar sau permanent funcfioneazé numai una din
‘gonade. Chiar dacé pare interesant, cazurile de hermaffoditism sunt extrem de rare la om, mai ffee-
‘vent find intnite la animale gia plante.
Dup& cum se observa, sexu unui individ nu este 0 problema de optiune proprie, cel puin la
nastere Identitatea psihosexuali, ins, dal Pratic, denttateapsihosexuald reprezinta perceptia
dividuals interna de afi birbat sau femeie, de a avea o orientare sexual sau alta dea imbritisa sau
‘uo anumitéeticd sexuald, anumite preferinfeerotice ete. Cu alte cuvint, ideatitateapsihosexuall
stabileteo distinoti intr datelebiologce, care fac in mod obieciv dntr-n individ, un maseul sau
© femeld si datele psihologice si sociale, cae il instaleaziefectiv in convingerea de afi femeie sa
‘bat (N. Kress-Rosen, 1995),
‘sal wna ind wee o problemi de opanep
entittenpsthoseual ns, dat
Cea mai bund ilustrare a acest’ disocieri inte biologic si psihic, cea mai bund dovads el
‘dentitatea sexual® si sexul au devenit o problema de opfiune personali este dati de ranssexuali
‘Acestia sunt indivzi care nu preznti nici o anomalie biologics i care, chiar dacd isi recunosereali-
tatea anatomici sexual, au convingerea c& apartin celilalt sex, eclamnd rectificarea chirurgicall
4 anstomiei lor. Ei se cred incarcetai Int-un corp care au se afl in concordant cu trie lor psi-
hice cu opjunea lor pentru o anumiti identitatesexuald (E. Mahoney, 1983).
© problemi interesana, dar si important in acelayi timp, este accea a perceptieiprivind orga-
xele sexuale masculine si feminine. Secoleintegi se pare ci nici n-am stiut ce percepem, Astfel, pins
proape de 1700, nu a existat un fermen ‘ehnic pentru notiunea de vagin. Timp de aproape 2000 de an,
‘vara! nici micar nu a avut o denumire propre. Absenfa une terminologii anatomice precise pent
organele genitae feminine a fst interpreta ca find echivalenullingistic al tending’ de a vedea t-
bul feminin ca o versiune a celui masculin(T. Laqueur, 1990)
‘Timp de mii de ani sa considerat cl femeile a aceleasi organe genital casi birbafi, doar e&
ale lor sunt inlduntral corpului simu in afara lui. Explicaia data fost accea cf femeia a pistrat
‘tera iniuntru pentru aasigura un loe cu temperaturl moderaté pent gestafie (Galen, 1821) Iden-
tificatea prin limba} a vaginului cu penisul a mers si mai departe: partea internd vaginal creste
{in ural gatultuteruu, a fel cum la birbat prepujul crest in jurul glandulu (Soranus, 1956). Cu
alte cuvinte, vaginul si structurile extere sunt imaginate ca un imens preput al penisului intern fe-
‘inin, al cru gland este vieful i forma de cupola gatuluiuteuli
{n 1559, R. Columb pretinde afi descopertclitorisul El afirma c& acesta este focarl plicerit
la femeie si, asemenea unui penis, daca Tl ating, veiconstata ci s-aintrit putin i -aalungit in aga
suri, Indt se prezinté ca un soi de membru masculin, Acum, e foarte important ce a descoperit
‘zal lu Cristofor, poate chiar mai important decitintreaga Americ, Numai cd afirmatia Ii a gene-
rato altécontroversi: femeile nu pot avea un penis induntru(vaginul) sun all in exterior (elitori-
sul), ceea ce ne obliga si admitem c& vaginul se aseamini numai eu penisul, in timp ce clitoris,
chiar este unl (J. Sharp, 1671).
$i aceastiperspectivé menfine modelul unisexuat, conform ciruia barbatul este standardul. Pe
4e alti part, gi progresele secolului XIX din domeniul anatomiei evolutioniste au demonstrat cA
originea comund a ambelor sexe se afl in-un embrion androgin, din punct de vedere morfologic.
Oamenii de stint au descoperit cd penisul si clitorisul, labile si scrotul, ovarele si testiculele au
aceeas origine in vats fetal. Avind aceeasiorigine, a devent clare tate organele sexuale feme-
‘esti au corespondent Ia birbat,trebuind si exist, in acelasi timp, maicar o rimigité din fiecare or-
‘gan sexual birbatesc, Ia femeic. Inst, nimeni mu era prea interesat si eaute probe cu privie la deo-
0
sebirile inte cele doud sexe, Ia nivel dferenteloranatomice gi concretfiziologice dinte birbat si
femeie, pind cind acest diferente ms au devenit importante din punct de vedere politic (T, Laqueut,
1990)
” cost luc s- ntimpat dup 1800, cin sa pus accent pe dsintilebiologic dine fome-
jo gi birbat fn 1803, J. Moreau pleda patina impottiva concepii lui Galen gi considera ef femcia
5 birbatl, nu numai 8 sunt doud sexe diferte, dar ele sunt distincte in fecare aspect al trupului si
Sufletuli. Prin urmare, organele care pnd atunefuseseré denumite in acelagi mod (ovarele 5 test-
ule) erau acum diferenfiate din punct de vedere lingvistc. Cele care ru fuseser8 inc& deosebite
prin denumiri propria fost botezate. Teoria darwinist a furizat gi ea material, aparentnelimitat,
pentru imaginarea procesului de diferenjiere sexuala, Nu in ultimul rin, dar prinre ultimii care
onsoldeazé procesul de definiivare a dferenjeri sexuale,S. Freud (1915) aprecia cf vaginul este
‘opustl pensului, un semn anatomic al faptlui ed femeit i lipseste ceva ce bisbatul are, Consienti
‘area decir felis a faptuui ci nu are pens rdicd un fapt biologic la valoarea unui deziderat eul-
tural (T. Lagueus, 1990). Ca atare, intro epocd obsedati de nevois de a justtica si dstingerolurile
sociale ale femelor si blrbailr, sinta pare sf isit in dferentaradicat dintre penis si vagin, nu
‘numai un semn al dferenei sexvale, ci chiar Fundamental ei
‘Se abservé, asadar, cd de-a lungul timpului s-a trecut de la identificarea organelor gentale
masculine cu cele feminine, a dierenjerea i chiar opunerea lor, pentru a justfica biologie com-
‘portamente explicable socilogic. fn acelag timp, s-a amplificatcontradifa de paerirefertoare la
fapul 8 intregu sistem genital al femeii n-ar fi altceva dect aparatal genital masculin neajuns la
rmaturtate(teoriesusfiaulé de barbai), in vreme ce femeile consideré ck organul masculin este ©
‘versiune primitiv a rafinaului aparat sexual feminin (D. Reuben, 1999).
‘Dea Taal impala sa Weeat dea entear
Ia iereniere chiar
pentru justia bilgi comportament explicable sociloge
Lage,
‘Si vedem in continuare cum apare si se formeazi identtatea psihosexwald. Peteeperea de sine
a apartinind unui anumit sex este, fa primul rn, fructl earactereloratibuite now’ de pring,
“ncepind cu asteptile lor inainte de naslerea noastrd, Prima intrebare pe care o pune o femeie gra-
vidi obstetricianului este: Z baja sau ena? In fap, en doeste si cunoase sexu fetusului, pentra a
‘ice atitudine sf a, ce comportamente si adopt. In funcfc de acest sex, apar o multime de dorinje
‘sau temeri legate de sernificatia de afi biiat sau fats in eadrul culturifamiliale a grupului de apar-
tenenfé. Am evidenfat acest lueru pentru a amint faptul cB, ate simi bartat sau femee, nu depinde
‘exclusiv de eromozomi, de hormoni sau de organele sexuale. Hormonii sexuali nu sunt suficiensi
pentru a decreta identitatea de barbat sau femeie, aa cum coardele vocale nu ne determina si vor
}im araba,chineza, germana sau italiana (F. Leoneli, 1994). Un ro important i are educa prim
‘educajie general, ins, de asteptrile gi dorinelepirigilor.
CCopilul dar gi adolescent si formuleazs o serie de intrebii de rispunsurile cdrora (tact are
cine si sie cum 3 le dea) depinde definirea identifi psthosexuale gi depsireacrizelor de crestee,
crize care au meritul dea inti, de fiecare dat, personalitatea, -
Printre primele intrebiri pe care si le pune copilul se afd i aceea a diferente ce exist intre
organele sexuale feminine si masculine, Cea mai complexi dar si cea mai contestatiexplicaic este
adusi de teoria psihanalitcd, care incearcd sh argumenteze formarea idetitiitsexuale, sugerind
© tof copii experimenteazi sentiment de ostilitate i sexualitate altri de pirini lo.
“Toa cop experimenteant vention de ave
tsetse ait depraor
Din perspectiva diferenci existente intre organele sexuale feminine yi masculine, S. Freud
(1923) consider in jural vrste de 3-5 ani, biatul presupune cl fetele au avut gi ele penis cand
un va dar aw fost castrate, aga cum s-a intimplat gi cu mama sa si cu celelalte femei mai demult.
‘Trecindu-i prin minte aceastk posiblitae, el se identified cu ttl su gi Iupté mai departe pentru
‘objinereaafecfiunii mamei sale. Nu numai c,astfel, considerdc& se diminueaz& agresivitatea tati-
Jnl (acesta nu va easia pe cineva ca el), dar se asigur side afectiunea mamei (ea ma va iubi, pentru
il iubeste pe tata, iar eu sunt ca tata),
De cealalté parte, fei se consoleaz cu gindulc& penisul este ascuns in trupul ei sid, into
‘bund zi, va isi Is veal, pind atunei nerdmaindndu-ialteova de fieutdecdt spi proicteze insatis-
factia asupra organului masculin, acesta find considerat simbolul prstigiului gi explicaria faptului
cedun bat este mult mai iuit si mult mai apreciat decito fata. fn afara dorinfi de posesie, pizmui-
ea penisuui mai prezint si alte forme, de la dorinjafemeii de a se bucura de penis in actul sexual,
pin Ia dorina de a avea un copil. In paranteza fe spus, aceasthinvidie de penis ar reprezenta sim”
bolullipsei de putere a femeii, pentru c& ea intruchipeari efortul fetei de arespinge pozitia infero
"limpusk de societate. Astfel, concepfia lui Freud a fost interpreta (i) o leitimare a subordo-
ni sociale a femeilor.
Critica vehement adresaté lui Freud vizeaz, ns, afirmatia acestuia refertoare Ia fatal cl
priml obiet asupra ciruia se concentreazi dorinja sexual @ omului este de natu incestuoasd, De
‘exempl, un iat fi doreste sexual mana si ii invidiazd ttl pentru timpul petrecut cu ea si pentru
cd este evident ei mama I dorestealtfel decat pe el. Prin urmare, atl devine jinta osilitii copili-
ui iar mama, sntaimpulsurilor sale sexuale (complexu! lui Oedip).
{In mod asemsndtor, fata ii doreste sexual al ii invidiaz8 mama pentra 8 obfine de la acest,
eee ce ea nu poate. Pentru fat, mama este fnta ost ia tal este tntaimpulsilr sale sexual C.
Jung (1913) a propus temmenul complewul lu Electra, pentru a deserana variana feminind a complexu-
Ii Ocdip. Trebuie recizat, nsi, ck Freud (1920) nu vede uilitateaacestei denumiri, penta doar la
baat se stabilete aceasta relate carei marcheazé destnu, tre iubirea pentru ual dn paring i s-
‘multana wr pentra cella ca rival.
‘Complexele copiilor isi gisese rezolvarea in reprimarea acestor impulsuri, ce vor rime ne
implinite, Permanent refuz cae il primese copii de la plrintele prefera, fi conduce la dezamigi
Ja instrdinareainclinapilor lor lipsite de speranji. Baiatu renunti a dorinjele sexuale fai de mami
sila sentimentele de uri pentru tat, ia fata renunf la dorinfle sexuale pentu tats la sentimente~
Te de ostiitate fai de mama,
Adeviru maturizareintervine, deci, atunei cénd eopitl se dtaseaz8 de pring ii indreaptd
‘orinelesexuale cite o persoant din afara familie. Acest cru se realizeaz in stadia genital, imu
sin cele cinci stad psiosexualeidenificae de Freud, care marcheazi personaitatea vitoruli adult
Sia paoweraale Fo)
1. Stal oral, cae se destgor in primal an devin, sur de plisee coi find gu
Copia ks o plicere doses in sctiveile ore preci up apr ca pur
2 Sadana care se desfigoara ine peal al wees ane via. in scot stad, onergin.
seus conenteazh apa anus copii gSserte ma pice acisen de delsae read
onside oc foloses ae epae prea plea, vu deve anaexpulay extrem de pneos
‘coi: Dad no, va deve anal gos, feo, fcpfanat.
‘3. Stal fae, care cuinde pions ne 3S ann acest stad ae lo deter s-
cpl. Acumy ating intesaes maxims complexle Odi let,
“4 Perioada de latent, car Inne de a3 ai ps a pubertte. Dap reat sompl-
cor, idols izes prin corp in loc econcete oan zon,
Stadia genital, cnd Ibioul se fealizean espe ergsncor gona sega tnd
adult se concentra supa sol ope
a
‘Trebuie amin aici si poteza S, de Beauvoir (1949), conform cireia, dacd fata arf creseutd
cu aceeagi exigent si cu acleasiprivilegi casi biiatul, participnd la aceleasi jocuri si percepdn-
dui fraele ca findu-i egal, atunci sensul complexelor Oedip si Electra, ca sl complesuli cas-
tririi, ar fi profund modifiate. Acest cr s-arintimpla deoarece copii ar simi in jurul lui o hi
‘me androgind, ina una masculin. Astfl, absenta penisului nar mai fide ajuns pentru a naste un
2
complex de inferiotate, In mod corelativ, biiatul n-ar mai avea un complex de superioritate, daci
sr prefui la fel de mult femelle, ea gi bacba
Tdentitatea psibosexualé include patru aspecte principale
{imagines corporat :
Tragines corporal reprezinto pare a magni de sine cae afta modal in cae came
ce auoperep din pnct de vedere sexual. De mod a care ne perpen copa, de modu nea
Slatin ot ete pereopat aces della, depind in bund lsu abitten ister selaindi for
‘Rin une enttlp sexuale dase nccomplexate. Din. aca perspeav ita pa nd
“eraordinar de pile compart cu fre, care, dea hngul mai mulor peroae din vai,
Sr pot dapune de ele nscle (ul, sarcing, cia menopaze). Aceste date iologce sunt foarte
portent, dcoarece coral et pricpalul instrument pin cre capt anea ir lunea se prezin-
ice i munca :
Societe contemporanda amplifies, mi mult ca iciodat,imporuna compli iar succesu
centzclor de acrobi, Hes $a lnclor de numer evidenialpiotateaaordt aaren-
te ing ice
“Keune ind privirea se opr avuprawnul eeioroareare,
Taptal se datorenr trate fie pe cae o dvedese,
Tn ansambll afta 9%) a compa (570
D. Gamer si A. Cooke (197) au relat ocesetare pe un enon de 4000 pescae din
SUA, Euogm, Austin, Aen, Joponia 5 China, despre imagines corporal, ca repezentare
mena Cele ma imporaste conc cee a sons sunt umole:
1) Cresorea in greats et az Cex ma comand sentiment: ngatve fit de propria
corp. 8 const of 15% ne feel 11% dine Bt au sacict a ult de ine ni
eu avea putts» dor 24% dine fee 7% dine birt enuf a acest sac
Ftd mata dean, De sen, 6 ie foc vane 15.19 at
fun de ruta for Nemulunal legate de fll cum sats ata, att femelle cares
Scarica eministe 02%), cl el cae af st ma degra raion (1%).
2) Gravidate ete pvt in ce nc a al, mca. tae Funcom a compli cca 0
ovari care incarca imaginea corporali. In acelasi timp, mai mult de 75% dintre femei declara ci
Pensirua,o alt stay fneionganonnall,lprovoae etme negve aide comput
‘Damn ar arate Dine dn cl pin eo woe
fin respect pir ellis
pete! efcenizn reli nterersseale,
‘penta satis personal.
{nsf eu edt creste preocuparea pentru obtinerea unei prezente fizice agreabile gia unui comp in
‘are sine simgim bine, cu att aver tendinia de a oferi (gi) celoralto imagine edt mai competi a
‘acestui corp. Devenim atit de mindri de imaginea noastri corporal, Theat simjim nevoia si fim
‘admiaf,invidiaji,sedusi,apreciat, jar pentru ane pune in evidenjS nu tebuie un efort prea mar.
‘Aga se explicd folosirea cordoanelor strinse care accentueazi lnile goldurlor, purtarea pantofilor
ci toe inalt care deformeaza pozitia de mers si sporeste leginarea feslor, utlizatea pe sear larg a
rujului de buze, fardulu, parfumului ete, Asa se explicd epopeea corpulu liber pe care otim az,
cate aocentueazi vrtufile nudulu, att in familie, edt gin exteriorl ei
Desi, in ecea ce priveste nuditatea istoria este un eter reinceput, fsa de jeri nu este aceiagi
cu fesa de azi (J. Bologne, 1986), pentru c& goliciunea a inceput si se identifice cu dorinja. De
cexemplu, practice sinilor goi pe pla, inceputd in 1964 si intexpretati ca find o tap fn migearea
‘general de eliberare a corpului s-a transformat acum int-o migcare general de provocare erotica,
Daca femeia se plimbi in dorinja de ase aria simu st ints pentru ase bronza, tunei nudul ny
B fnseamnd altceva decdt provocare (J.C. Kaufinann, 1995). Totus, se intreabsociologul francez,
act bern cpl tn, pent ce liber end sa ut mu tne end meg ti
in picioare
‘Dar pontra ci poaro Bai dec,
brat consider eau mal multe yanse dea face rex cu oem.
ue,
Paradoxal este faptul cd, pe misuri ce facem tt posbilul pentru a atrageatenf
atenfia si pentru ane
‘Pune in evident, ne seandalizim la cea mai mic& incercare a celuilalt de ane pretinde o rela, fie
ea sexual siu doar amicali. Contactele corporale au devenito parte atit de important a compor-
‘amentului sexual, Inet i acesteatrebuie atenuate in timpul activitiilor eotidien.
“Orie Tecare aciacnals de corpal unui rain oe Tmedlat rath dew seu,
Intesitatenncstl cuz Mind proporina eu grad de sexwalitate a zone corporae aise
Torna
Rofl sexu a event at de important, cit orice gest corpora orice mimic, poate
ava seme ere, Ochi, zmbetl, gras, dere multe era lege de sentiment
Ie noaste gi de fantail care salt pate acesira. De exemp, cd dovsperoane sit ©
ata reiproed, elena indies se te rea lt una aca nu pet Cf nel
Cos, pent fap Ic aca i exci peste miss. Aart cuia nba este, fe un gst de
fc un seman de itn A big degel in gard sugereac nigra da et, de
sun gest inti eral (D. Coben, 1993)
“Aad, ol corp a event sel chiar ach a airs puncte de vedere conform cl
roma devine necesatlreproieclre seul vei, de a impresivitsteadparnl spe consists
sen, de a fnuta sexy, de relevare a fornclor, spre uta civic de relevare& personal
‘Acst ler arf inieatdeoarece fel, cv et sunt mai fumoase cua stmese in percep
bbair sexu simu mine, ft cele ices Be ata al degraba ca oblecte de cons (N
Gross, 1997)
Seade pe misri ce numral barbafilor we reduce
(e
2. Orientare serait
rental eperin esian cr peroanadsideptsfiack dr sen
le.M. tom (S80) delat o scent dou dimes cera rnc seal
4
Astfel, homoerotismul indict interesul sexual pentra cei de acelagi gen iar heteroerotiomul re-
rerinta prefernta pent cei de gen opus. Conform acestor dimensiun, bisexual sunt indivizi cu
Peres faa fal de ambele sexe iar avexuafi sunt persoanele cu interes sexual scizut fai de ambele
exe. Homasexualii au prefern(§ foarte scizuti pentru heteroertism iar Heterosexual au o prefe-
Fin forte se&zuti pentru homoetoism.
Diverse studi accentueaziideea cd birbajiibisexuali experimenteazi homosexualitata si ul-
tevior se elsitorese, in imp ce femeile bisexuale devin constiente de atactia sexuall pentru alte
femei dupi ce se casitorese, De asemenca, cecetiile arated hirbapi bisexuali au un num mai
share de pareneri sexuali si se angajeaza in mai multe contacte sexuale orale sau anale dec birba-
fiiheterosexuali, dar mai pufine deeat birbati homosexual
'S- Radulescu (1997) considers cd este mai adecvat si se vorbeased de practici homosexuale
ect de indiviri homosexual, deoarece este dificil de a defini ca homasewal o prsoans care, int-
‘un moment saa altul al exstenei sale, s-2 angajatIntr-o conduit cu caracter homosexual,
‘Exist 0 multitudine de explicate au pretentiac& justified comportamentul homosexual: sb-
seaja sau deficital estrogenului (Substanf care stimuleaza dezvoltare carscterelor sexvale masculi-
ne), dezechilibrele ori deficienfele hormonale, nerezolvarea complexelor gedipiene, abuzul sexual
fn timpul coptirei,experienfeheterosexuale nesatisfidtoare, socializarea homosexual ete
‘0 situate deosebita este indusa de homasexualii care au copi. Aceast situate naste o serie
de probleme cu privite Ia evoluia si maturizarea psihologic8 a copillui, ls riscurile producer unei
trie de identtate in adolescenj. Ceretirle au demonstrat tnsi ci lesbianisul si materitatea sunt
nofiuni eare nu se exclud reciproe.
Tesbiainmal i materatan van win
Tare nase excl reeiproe
Pe ling aceste orienta, exist gi situa cind comportamentul sexual nu se foalizeaz& asu-
pra unot fine umane sau end actele sexuale nu sunt asociate cu peneteia. Aceste cazuri int in
fara devianjei psihoserwale. Din perspectiva deformitilor obiectului sexsal, principale forme de
S-ar putea să vă placă și
- Strategii Moderne de PredareDocument66 paginiStrategii Moderne de PredareDiana NadinaÎncă nu există evaluări
- Spete DR ConstitutionalDocument6 paginiSpete DR ConstitutionalDiana NadinaÎncă nu există evaluări
- 573 Teza DoctoratDocument275 pagini573 Teza DoctoratSima Sorin MihailÎncă nu există evaluări
- Cristina Dodu AbstractDocument30 paginiCristina Dodu AbstractDiana NadinaÎncă nu există evaluări
- Cercetare SociologicaDocument5 paginiCercetare SociologicaDiana NadinaÎncă nu există evaluări
