1905

Dupa razboiul ruso-japonez 1904-5 in Rusia se anunta o dezvoltare economica, sociala,

politica fara precedent.
Apare Duma [Sfatul politic] pe care tarul trebuia sa o accepte.
De retinut acest fervent sentiment de nemultumire care creste.
Pe acest fond izbucneste primul razboi mondial, iar Rusia nu avea potential asemanator
cu Franta, Anglia, Germania si in mod inevitabil razboiul a cauzat foarte multe dereglari
in mecanismul social. Nenorocirea despre care vorbeste Berdiaev.
=> lipsa de alimente [incapacitatea guvernului de a asigura/organiza aprovizionarea]
=> aparitia inflatiei [taranii nu puteau vinde sa-si dea cerealele pentru nimic]

Grupul de deputati condus de A. I. Gucikov care era convins de necesitatea monarhiei dar
care credea ca dinastia putea fi salvata numai prin detronarea lui Nicolae al 2-lea. Adica
sacrifici tarul ca sa salvezi Dinastia.
10 II 1917: M. V. Rodzianko s-a dus la Tarskoe Selo [unul dintre palatele fam. imperiale]
pentru a-l convinge pe tar san u dizolve Duma. Tarul insa s-a incapatanat sa o dizolve.
“Cum va vrea Dumnezeu Sfantul”
Ei o sa aveti Revolutie atunci majestate. Au inceput tulburari ample in capitala la
Petersburg la
23 II din cauza lipsei de paine, niste manifestatii zgomotoase cu zeci de mii de oameni
care cereau paine. Continua, se amplifica si soldatii care au fost trimisi sa imprastie
manifestatia au fraternizat cu demonstrantii.
In decursul anilor de razboi Sankt Petersburg se numea Petrograd ca sa nu sune germana.
Comunistii – observatory. Lenin ordonase in toamna lui 1916 reprezentantilor sai de la
Petrograd san u colaboreze cu alte partide socialiste. Sa-si mentina autonomia si pozitia
lor independenta de manifestarile.
Partidul SRI-stilor – socialistilor revolutionari.
“Nu colaborati cu astia”
Dar in 27 II izbucneste o adevarata revolta la ?Petrograd. Tarul care s-a dus sa-si
inspecteze trupele nu s-a putut intoarce, Dno.
2 III convins de gen. Alexeiev Statul Major Rus, Tarul a abdicat. In felul acesta in
asentimentul general cel putin in aparenta toti fiind de acord
monarhisti
liberali
MONARHIA se prabuseste si Rusia devine la modul declarat o Republica Democratica.
Noul guvern provizoriu il avea in frunte pe printul G. L. Lvov si era format acest din
fosta opozitie Duma, si acum parlamentul rus se numeste duma. In aceste imprejurari in
3 aprilie Lenin ajunge in Rusia.
Unde el va actiona pentru infrangerea pe fronturi a tarii sale care trebuia sa creeze o
situatie de haos in care bolsevicii sa manevreze cu abilitate pentru a prelua puterea. Cu
orice pret. Bani din partea germanilor cu care Rusia se afla inca in razboi.
4 aprilie: tezele din aprilie ale lui Lenin; le face cunoscute in decursul unei adunari a
sovietului de la Petrograd. Sovietul de la Petrograd era un organism ales al
muncitorilor/taranilor/soldatilor caci dupa izbucnirea revolutiei care a dus la detronarea
tarului au dus la aparitia unor asemenea sfaturi
soviet – saviet = sfat, consiliu
Ce curpindeau aceste teze?
1. Transformarea imediata a revolutiei burgheze 27II in revolutie socialista.
2. Oprirea imediata a razboiului “imperialist”
3. Confiscarea marii proprietati funciare, nationalizarea tuturor pamanturilor
cultivabile si
4. Punerea acestor pamanturi la dispozitia sovietelor locale
5. Abolirea politiei, a armatei vechi, tariste, desfiintarea functionarimii tariste,
eligibilitatea, amovibilitatea functionarilor de stat spre deosebire de
inamovibilitatea lor care fusese inainte
6. Taranii vroiau pamant ca intotdeauna si pace pentru ca majoritatea soldatilor erau
tarani
7. pamantul = lozinca socialistilor revolutionari care spuneau pamantul sa fie dat
taranilor
Social-democratii – au jucat un rol in guvernul provizoriu condus apoi de Kerenski,
bolsevici si mensevici.

Lozinca bolsevicilor: exproprierea expropriatorilor. Nemultumirea maselor => ura

exprimata cotidian: Amiralul~
Partidul bolsevic nu era un partid majoritar printre muncitori, nici in soviete. El era
inzestrat de germani cu bani si alte mijloace pentru propaganda anti-razboinica pe care o
desfasurau pe diferite canale si in diferite feluri.
Creste inflatia catastrofal si somajul.
Kerenski preia conducerea guvernului in luna iulie dar in
26 VIII gen Kornilov, comandantul sef al armatelor ruse s-a hotarat sa intre cu trupe in
Petrograd ca sa faca ordine in starea de dezastru al vietii publice; sa-i inlature pe
bolsevici care erau considerati cauza acestora.
Manifestantii au cerul ajutorul bolsevicilor pentru a face fata atacurilor. Pana la urma
unitatile lui Kornilov s-au imprastiat nu mai aveau chef sa indeplineasca ordinele.
bolsevicii au obstinut in acest fel certificatul de buni revolutionari – kornilor vroia sa
atace guv provizoriu format si din socialisti
“spioni germani”
- prabusirea economica
- oprirea uzinelor
- aprovizionare foarte deficitara in localitati
- inflatie enorma
concomitent cu prabusirea autocratiei:
s-a instalat libertatea completa de exprimare care a fost folosita din plin de bolsevici,
acestia facand mare caz de problema
pacii
pamantului
painii

Lenin, in noaptea de 1-2 septembrie, cu bolsevicii lui, a obtinut majoritatea in sovietul de

la Petrograd. Trotki, pe numele sau adevarat Lev Bronstein, revenin in mai din SUA,
devine membru bolsevic si unul dintre marii partizani sustinatori ai lui Lenin. Personaj
foarte inzestrat care a jucat un rol important in evenimentele care au urmat.
Lenin intre timp se refugiase in Finlanda, temandu-se sa nu fie arestat de oamenii
guvernului provizoriu. El le-a scris de acolo sefilor bolsevici ca trebuiau sa organizeze de
urgenta actiunea propriu-zisa de luare a puterii. Se pare ca lucrurile ii dadeau lui dreptate
in ochii camarazilor sai pentru ca
la 5 IX bolsevicii au devenit majoritari si in sovietul de la Moscova. Ceea ce si pe Lenin
l-a intarit in convingerea ca trebuia actionat de urgenta. Revine in rusia si participa la
intalnirea din
10 X 1917. El a insistat in dezacord cu ceilalti membri ai comitetului central PENTRU
DECLANSAREA INSURECTIEI. Pana la urma la vot doar
Zinoviev si
Kamenev au votat impotriva declansarii imediate. ’26, ’27. Motiv exploatat de Stalin.

Fapt este ca Lenin intelesese ca putea sa preia puterea pentru ca nu mai era cine sa o
apare. Puciul lui Kornilov a esuat, soldatii au dezertat, guvernul era slab, miop,ce
expresie! si cauta riscul la dreapta nu la stanga, care era de fapt adevaratul pericol pentru
guvernul provizoriu.
Bolsevici de factura lui Volodarski, Lunacearski, Kollontai [a tratat cu romanii mai tarziu
pentru iesirea lor din razboi] incita la insurectie. Trotki ducea munca de propaganda
printre soldati. Lovitura de stat plutea de fapt in aer. Zinoviev si Kamenev vedeau
pericole asa cum scriitorul Maxim Gorki ii sfatuise sa aiba rabdare.
Guvernul demonstrase insa ca nu stia ce vrea, ca nu era in stare sa faca ceea ce nu stia ca
vrea…
Soldatii din garnizoana Petrograd urmau sa plece acasa, sa acapareze pamantul, asa cum
lozinca bolsevica lansata inainte, ii indemna.
Se ajunsese ca insurectia sa fie dezbatuta in presa, atat de neputincios era guvernul.
Comitetul militar revolutionary a fost creat de sovietul din Petrograd si devine principala
autoritate conducatoare a insurectiei impotriva guvernului provizoriu, aceasta pentru ca
puterea trebuia sa fie luata in numele sovietului care era format din reprezentanti alesi, nu
in numele partidului: de fapt a fost invers.
=> PUTERE SOVIETICA

24 octombrie seara, Lenin se arata; intre timp detasamente de soldati rosii [v. albii
vechiului regim]
simbolurile, semnele cat mai frapante folosite de bolsevici –
detasamente rosii incep sa ocupe obiectivele principale ale orasului:
25 octombrie/ 7 noiembrie 1917
aceste formatiuni nu au intampinat nici un fel de rezistenta din partea nimanui. Orasul
cade in mainile soldatilor bolsevizati.
24-25 octombrie/ 6-7 noiembrie 1917
Comitetul declara insurectia armata. in dimineata de 25 octombrie/7 noiembrie
comunistii declara victoria insurectiei impotriva guvernului provizoriu. Ei declara public
rasturnarea guvernului lui Kerenski si instaurarea puterii sovietice.
26 octombrie: garzile rosii au lansat atacul impotriva palatului de iarna, unul dintre
palatele dinastiei romanovilor, asaltul se termina cu arestarea guvernului provizoriu;
Kerenski insa reuseste sa scape si sa fuga in strainatate.
6-7 noiembrie 2 decrete pentru a veni in intampinarea aspiratiilor societatii;
Decretul asupra pacii
Decretul asupra pamantului
Mensevicii si socialistii revolutionari de dreapta au parasit Congresul sovietelor pentru ca
nu agreau modalitatile brutale ale bolsevicilor; nu au recunoscut lovitura lor de stat. Acest
Congres al sovietelor care se tinea atunci ramane format din bolsevici si din socialisti
revolutionari de stanga. Acest Congres instaureaza Guvernul muncitorilor si taranilor in
care nu exista nici un taran si nici un muncitor. Are “reprezentanti”.
Acest guvern creat de fapt de Lenin purta denumirea oficiala de Soviet al Comisarilor
Poporului. Al imputernicitilor poporului.
Acesta trebuia initial sa guverneze pana la convocarea Adunarii Constituante. Toti erau
bolsevici. Presedintele era
Lenin,
Trotki era la afaceri externe,
Rakov la interior.
Miliutin la Agricultura,
Lobov? Justitie
Sleapnikov, Ministerul Muncii
Lunacearski Educatie
Stalin era sef la problemele nationalitatilor.

RAZBOIUL CIVIL DIN RUSIA

Greva muncitorilor de la Putilov “La Dracu cu Lenin”.

Lenin = refuzul oricarui compromis + castig de cauza. Victoria impotriva germanilor nu-l
interesa pe Lenin pentru ca avea nevoie de forte pe plan intern pentru a obtine victoria in
razboiul civil
“Proletariatul este la putere” “Traim in dictatura proletariatului” era de fapt dictatura
partidului sau.
Adunarea Constituanta pe care hotarase sa o convoace guvernul provizoriu, aleasa dupa
lovitura de stat din 7 noiembrie era compusa din
40% socialisti revolutionari
24% bolsevici
2% mensevici
16% altii.
Aceasta trebuia sa se intalneasca in prima ei sedinta comuna la
5 I 1918 avandu-l drept presedinte pe Cernov. In aceasta adunare constituanta socialistii
revolutionari de stanga s-au alaturat bolsevicilor [mai tarziu urmau sa fie si ei inlaturati,
dar deocamdata era nevoie de ei].
3 III
L Brest-Litovsk bolsevicii au semnat incheierea pacii cu germanii si austro-ungaria
pierzand partia din polonia pe care o stapanisera tarii, tarile baltice, o buna parte a
bielorusiei, a ucrainei, DAR MENTINAND PUTEREA.
“Pierdem spatiu ca sa castigam timp.”
Lenin putea sa faca si a facut orice sacrificiu daca pretul era mentinerea puterii. Acesta
era patriotismul lui Lenin.
Incep executiile sumare:
Jaf, dezordine proportii alarmante + bolsevicii creeaza Tribunalele Revolutionare care nu
judecau pe baza legii ci pe “baza constiintei proletare si a responsabilitatii revolutionare”,
toti fiind acuzati ca sunt “Dusmanii puterii populare”.

Caracteristicile regimului Leninist instalat la 7 noiembrie:

1. existenta la putere si in societate a unui singur partid politic; monopolul puterii
detinut de acesta, care era singurul legalizat sa actioneze; partidul era centrul
puterii.
2. teroarea ca metoda de guvernare [comunismul de razboi]
3. subordonarea sindicatelor [cureaua de transmisie a partidului catre mase]
4. cenzura omnipotenta
5. colectivizarea agriculturii
6. proprietatea de stat exclusiva asupra mijloacelor de productie
7. dezvoltarea prioritara a industriei grele cu pivotul ei in industria constructoare de
masini
8. atomizarea societatii
9. suprimarea libertatii de asociere si a libertatii cuvantului
10. monopolul ideologic al partidului-stat

Transplantarea de sovietici in teritoriile ocupate dupa WW2

= comunismul de export MUTATIS MUTANDIS[esenta izvoraste insa din aceste
caracteristici]
1. China
2. Vietnam
3. Coreea N
4. Cuba

Comunismul sovietic; elemente ale dictaturii proletariatului in conceptia lui Lenin.

Izolarea comunista indispensabila []
Pentru a pastra puterea, comunistii au facut pace cu puterile centrale, au cedat teritorii, s-
au angajat sa plateasca o imensa despagubire in alimente si materii prime. Dar profetiile
facute de Lenin in statul 9XI1917 si revolutia nu s-au indeplinit
poporul nu s-a supus voluntar, benevol, cu mare entuziasm avangardei partidului. dar
dictatura proletariatului se instaleaza ca dictatura grupului revolutionarilor de profesie.
Acest grup era necesar lui Lenin pentru ca proletariatul putin numeros nu putea exercita o
dictatura.

7XII 1917: Lenin creeaza CEKA = o institutie creata pentru a distruge orice adversary al
puterii revolutionare ajunsa la putere in Petrograd. El era acela care detinea autoritatea
suprema asupra acesteia chiar daca il numise sef pe un comunist de origine poloneza
Felix Edmundovici Djerzinsky: un personaj sinistru care declara cam asa ca “Nu am de
gand sa umblu cu artificii juridice, nu ma intereseaza nici macar o justitie revolutionara,
ma intereseaza distrugerea urgenta a adversarilor politici.”
Taranii foarte nemultumiti din pricina cotelor neplatite, rechizitii necesare pentru a
asigura cat de cat painea pentru oraseni si soldati rosii.
Lenin adopta introducerea Comunismului de razboi. Adica nationalizarea industriei;
interzicerea comertului privat, munca devine obligatorie. Printr-un decret publicat la
11 VI 1918 au fost constituite la tara Comitete de saraci care trebuiau sa participe la
descoperirea si confiscarea cerealelor ascunse de tarani.
Saracimea tradeaza oamenii mai avuti. Instigarea populatiei impotriva populatiei
bazandu-se pe frustrarile lor.

Disparitia comertului privat; de fapt scoaterea in afara legii a comertului privat. In orase
s-a introdus rationarea painii, cartelarea.

13 I 1918 Biserica este privata de toate bunurile sale prin decret. Invatamantul a fost
etatizat deci nu exista decat invatamant de stat, s-a legalizat divortul, toate resotrurile
vechii societati au fost distruse,
armata
justitie
administratie
biserica
scoala
partide politice

Pe acest teren Lenin a procedat la construirea dictaturii prolatariatului, avant drept model
dictatura iacobina si comuna din Paris.
Statu si Revolutia: numai un ignorant ar putea sa creada ca muncitorii sunt incapabila sa
conduca statul ca clasa. Usor si repede “numai un ignorant incapabil si escroc burghez
poate predinde ca muncitorii erau capabili sa conduca statul”. De aceea el si
revolutionarii sai de profesie trebuiau sa conduca si
clasa muncitoare
industria
economia
intreaga tara.

negrici, heller michel

p. 51: dupa luarea puterii Lenin a ajuns la concluzia ca dictatura era o treaba prea serioasa
ca sa o lase pe mana proletariatului
Clemenceau: treaba razboiului e prea serioasa pentru a o lasa pe mainile generalilor