VII.

Cominternul

PCR
- raporturile sale cu Internationala comunista de la Moscova
- ce sistem politic a introdus in Romania cu forta dupa al doilea razboi mondial
pana in 1989

Cum se explica amnesia lumii in legatura cu comunismul?

Boris Souvarine, Stalin, 1935
Andre Gide, vizita in Rusia,
Ante Ziliga? 1938 La intoarcerea din tara marii minciuni
Margarette Buber Neumann, Deportata in Siberia
Raspuns la critica acelora care au facut “harcea-parcea” Cartea neagra a comunismul

In Romania in perioada interbelica a activat un partid comunist din Romania.

Antecedente:

1893: PSDR – care trebuia sa protejeze interesele clasei muncitoare

1916 propaganda alaturi de Antanta, propaganda platita de germani si austro-ungari
Rakovski creeaza impreuna cu Paul Bujor, Stroici… Comitetul Social Roman de Actiune
de la Odessa care s-a pus in serviciul Rusiei.
Au organizat chiar si batalioane comuniste de voluntari romani pentru a apara revolutia
rusa.
noiembrie 1919 Komintern: Kamnisticeskaia International
Comunistii [=mai radicali, mai de stanga] din PSDR in interiorul careia maximalistii
(voiau instraurarea imediata a dictaturii proletariatului) au cerut separarea de partidul
social-democrat si afilierea imediata a partidului cominternului. eforturile acestora au
continuat in 1920 si 1921. in 1920 acesti maximalisti din psdr au incercat sa organizeze o
greva generala care nu a reusit [muncitorii n-au raspuns] dar au inceput negocieri
noiembrie 1920 – delegatie primita in comintern
- Alexandru Dobrogeanu Gherea, fiul lui Constantin
- Constantin Popovici
- Gheorghe Cristescu
- Ion Flueras
- Eugen Rozvani
Cominternul i-a criticat pentru ca nu votasera inca afilierea la Comintern si schimbarea
numelui partidului. Unii au raspuns ca masele populare din Romania nu erau destul de
revolutionare si nu vroiau aceasta afiliere.

8 mai 1921 Congresul din Dealul Spirii. Secretarul general al PDS Ilie Moscovici si multi
altii s-au opus afilierii si schimbarii numelui. Majoritatea delegatilor [478] au votat insa
pt transformarea partidului socialist in partid comunist. 111 au fost pentru afiliere dar cu
reserve
12 mai 1920 autoritatile i-au arestat pe toti aceia care votasera pentru transformare si
afiliere. Nu au apucat sa aleaga – cei care erau comunisti – un comitet central. Cei care au
scapat arestarii au trimis un mesaj de solidaritate Cominternului.
Continuarea Congresului a avut loc in clandestinitate
Ploiesti 3-4 octombrie 1922 s-a creat atunci de fapt Partidul Comunist din Romania.
Oficial declarata sectie a internationalei comuniste de la Moscova.

Statutul partidului, copiat dupa Partidul Bolsevic, nu a fost schimbat pana in 1948.
Continea ideea AUTODETERMINARII POPOARELOR IN ROMANIA A CAREI
UNITATE NATIONALA AR FI FOST REALIZATA PRIN OCUPARE
IMPERIALISTA DE TERITORII STRAINE. Aluzia era limpede: Basarabia.
“ghetoul politic al comunistilor din Romania”, detestabili in ochii tururor, inclusiv clasa
muncitoare.

CC de la Ploiesti
Secretar:
Gh. Cristescu, primul si singurul secretar comunist roman [Plapumaru]

Al. D. Gherea – intelectual

Marcel Pauker, sotul Anei Pauker
Ana Pauker
Boris Stefanov
Breiner Bella
Petre Borila
Elek Koblos

S-a hotarat sa se rupa relatiile cu miscarea sindicala socialista care exista in Romania
destul de puternica si sa se organizeze noi sindicate afiliate Sindicatelor rosii din URSS.
A minimalizat semnificatia reformei agrare operate de guvernul Averescu care abolise
marile domenii [abolise?] si a transformat Romania intr-o tara de mici proprietary agrari.

Tismaneanu
“The second Rumanian communist party congress paved the way for the follies of the
next decade by proclaiming the imminence of the soviet revolution… and the need to
organize a federal republic of soviet danubian states…”

Sectie a Internationalei Comuniste ale carei obiective erau identice cu cele ale
Internationalei evident si nu cu cele ale Romaniei.
Partid Spion RUS. “tradare de patrie” au facut jocul inamicului celui mai periculos care
dupa razboi devine “cel mai mare prieten al Romaniei”; nici legionarii nu s-au comportat
asa. In sens national cel putin au procedat invers.

In decursul anului 1923 partidul comunist din Romania a acceptat insistentele

Cominternului.
Moscova septembrie 1923
Delegatia
Pauker,
Cristescu
Ecaterina Arbore
Haim Sterberg

Le Parti communiste trebuia sa se straduiasca pentru “autodeterminarea anumitor

provincii pana la secesiune”
“the duty of the commintern national sections was to unconditionally defend the interests
of the Soviet Union.”
Tismaneanu p. 33 Stalinism for all seasons

Decizia Cominternului privind problema nationala a fost introdusa in documentele

Congresului 3 din Romania.

#3 Viena august 1924

Guvernul liberal insa declarase ilegala activitatea PCdR in 11 aprilie 1924 deci are loc in
conditii de ilegalitate.
Era determinata de pozitia programatica a lui in problema nationala si faptul ca el
propaganda prosovietica
martie 1924 – guvernul roman soviete normalizarea relatiilor. pana in 1944

In problema nationala Congresul a decis ca partidul trebuia sa convinga masele ca era

vital pentru victoria revolutiei [ideea fixa a comunistilor] LUCRARE DE LICENTA –
si obtinerea “independentei reale” a Romaniei ca si cum nu era independenta. Din punctul
lor de vedere nu era bineinteles, independenta.

1924 moare Lenin – Internationala e preluata de

maghiarii din teritoriile anexate la cehoslovacia, Romania si iugoslavia si ca partidele
comuniste din aceste tari trebuiau sa lanseze sloganul autodeterminarii pana la secesiune.
Publicatia Internationalei comuniste*:
decembrie 1924-ianuarie 1925 aceste afirmatii*

aripa dreapta – nu-i chiar bine ca distrugem Romania: Alexandru D. Gherea

aripa stanga: Pauker,

Elek Koblos este ales la congresul din 1924 secretar general– pana cand Dej ajunge
secretar nu a mai avut nici un secretar
De la acesta, adevarate conciliabule secrete conspirative dominate de mentalitate leninista
se vor desfasura numai in strainatate. Intre ei exista suspiciunea reciproca, tradari chiar,
factionalism si sabotaj, intoleranta extrema domina totul, orice critica era considerata ca
avand scopuri sinistre.

Intrigi, delatiuni – viata membrilor conducatori al PCdR care erau in strainatate.

Militantii se denuntau unul pe celalalt Prezidiumului Cominternului in lupta acerba
pentru pozitiile conducatoare.

In viata politica din Romania partidul era nesemnificativ, aproape inexistent.

Marginalitatea sa – 2000-2500 membri in Romania
La Congresul 5 nu mai existau decat ~1000.
Multi fusesera arestati cu ocazia interzicerii Partidului. O vreme li s-a aplicat un
tratament sever in detentie. Cu timpul insa acesta s-a ameliorat mult. Soarta lor
incomparabil mai buna decat aceea pe care le-au rezervat-o adeversarilor sai politici dupa
ce vor pune mana pe putere.

Mentalitatea celor care conduceau era dominata de solidaritatea cu Moscova si le

intuneca ratiunea. Multi traisera la Berlin pana a ajuns Hitler la putere, 30 ianuarie 1933
data dupa care au cautat refugiu la Moscova. Intre timp partidul a fost complet stalinizat.
Forumurile conducatoare
- evrei
- maghiari
- bulgari…
se numea asa ca sa creeze inter si pentru celelalte nationalitati minore din
+ ca convenea Cominternului

mai putin 8% maghiari – in PC 26%

evreii: 4%; 18 %
ucraineni 3%; 10%
bulgari 2%; 10 %
72 %; 23 %
- Denis Deletant, communist terror in Romania

Secretari de partid:
1921-1924 Gh Cristescu
1924-9 Koblos Elek
1928-1931 Vitali Holostenko
1931-1936 Alexandru Stefanski
1936-1940 Boris Stefanov
1940-1945 Stefan Foris [asasinat] Gh. Pintilie – asasinat cu ranga intr-un beci; Deletant
1945- Dej

Congresul 4:
septembrie 1928, Harkov
Acest Congres a fost pregatit de o comisie a cominternului care il avea in frunte pe Vitali
Holostenko si un altul Iosif Suslik, ucrainean de apartenenta. Era “acasa” la el.
In exterior exista un birou politic al partidului. Acestia doi nu au tinut cont nici de biroul
politic din exterior si nici de sectia operativa din Romania. Invitatii erau mai mult tineri
din diferite localitati din Romania – pusi in functii importante, marginalizati funtionarii
traditionali.

Koblos nu a jucat la acest congres nici un rol. Cominternul arata in felul acesta cine
conduce dansul in PCdR cu exemplul [dirija] foarte vizibil de procedura stalinista.
~ Marele Frate de la Rasarit – scrierea lui Sadoveanu dar in 44 a si lansat lozinca “lumina
vine de la Rasarit”
romanul Neamul soimarestilor unde cazacii ies cam rau
1946 Nicoara Potcoava in sec 16 fratele lui Ioan Voda cel Cumplit – de frica turcilor a
fugit la cazaci sa lupte impotriva turcilor = elemente pozitive;
Lasam, dar, pe Sadoveanu.
Congresul a repetat roblema Basarabia, Bucovina, Banat provinciilor unite cu Romania –
afirmand ca acestea erau ocupate cu forta, majoritatea nefiind romani. Romanii din
Basarabia erau considerati ca o alta minoritate in sine. in interiorul Romaniei. Asa cum
vroiau rusii.

Romania era categorisita la congres ca un “jandarm al imperialismului mondial”.

Instrument docil Moscova impunand interpretarea stalinista a bolsevismului si autoritatea
suprema a stalinismului. Acum devin strainii membri numerosi in grupul conducator:
- Al.D.Gherea [Catz]
- Valter Roman [Ernest Neulander]
- Leonte Rauta [Lev Oigenstein]
- Iosiv Chisinevski [Ion Roitman]

Vitali Holostenko devine secretar general. In mai 1921 el fusese delegat al grupurilor
procomuniste din Basarabia la primul congres al partidului din Dealul Spirii.
1921 arestat la iasi
1922 eliberat; pleaca in urss => membru comitetul central al PCdUcraina. El a incarnate
in fruntea PCdR fiind in acelasi timp si strain si sovietic spiritul Stalinist si caracterul
dominator al Moscovei exercitat prin intermediul Cominternului. Orice veleitate de
independenta ideological dispare complet. In aceste imprejurari diriguitorii partidului,
pentru a supravietui, se supuneau fara cracnire Moscovei.

Marea Teroare:
Marcel Pauker a fost executat; Al. D. Gherea de asemenea “si-au cautat-o, si-au gasit-o”

Sub influenta Cominternului Congresul l-a criticat aspru pe Koblos si comitetul sau
central pentru ca au avut “ezitari in problema secesiunii nationalitatilor”.
Era ridicol dar daca vroiai sa il inlaturi aveai nevoie de pretext.
Koblos a fost acuzat ca a sprijinit mai degraba cauza guvernului de la Budapesta decat
Internationala Comunista.
\

Doua factiuni
Marcel Pauker, Gherea, Vasile Luca, Boris Stefanov formau prima sectiune

A doua era condusa de unu’ Barbu…

La 5 Congres
decembrie 1931 lucrarile au fost precedate de rezolutia secretariatului politic al
cominternului publicata in 18 septembrie 1930. Aceasta rezolutie acuza de “scizionism
fara principii” pe militantii de seama ai PCdR si erau acuzati ca nu-si facusera datoria de
a promova lupta nationalitatilor pentru libertate si pentru recrutarea de noi membri.
Mai erau acuzati ca nu au desfasurat o propaganda destul de eficienta printre muncitori.
Lideri noi, care i-au dat deoparte pe intelectuali ca Pauker’Gherea care vor muri in Rusia
in Teroarea lui Stalin.

Alexandru Stefanski
Boris Stefanov
Foris
Chisinevski
Patrascanu
Bella Breiner
Miron Constantinescu
Alexandru Barladeanu
Constanta Craciun
Sorin Toma
Constantin Parvulescu
Ana Pauker care s-a intorc in Romania in 1934 dupa ce petrecuse 6 ani in URSS.

In anii 30 se remarca un tanar activist mai ales din 1933 muncitor la caile ferate,
electrician, Gh. Gheorghiu Dej.

Comunistii din Romania au incercat sa profite de pe urma nemultumirilor din tara

provocate pe privatiunile razboiului si cele care au urmat razboiului si CRIZEI
ECONOMICE
Secretar General Comitetul National al Muncitorilor de la caile ferate
2 februarie 1933 Greva generala – n-a reusit dar la
4 februarie Dej e arestat si in 5 niste muncitori procomunisti au luat cu asalt atelierele
Grivita ale cailor ferate din Bucuresti
16 februarie armata a intervenit [Cluj – uzine 16 februarie]
cativa muncitori ucisi raniti.

Acest incident deplorabil a creat renumele lui Dej desi el nu a participat acolo.
“Uite domnule ne omoara!”
Dej a fost condamnat la 10 sau 12 ani inchisoare?
Constantinescu
Moghioros
Liuba Chisinevski
Alexandru Draghici – viitorul ministru de interne Dej
Ana Pauker [10 ani] schimbata cu niste spioni sovietici

In anii de razboi – 800-1000 de membri. Sefii cei mai importanti erau inchisi. Partidul nu
exista decat prin slabe agitatii conspirative dirijate de Moscova. Unii dintre ei s-au
remarcat in razboiul civil din Spania:
Petre Borila
Leonte Rautu
Gheorghe Stoica
Stelian Moraru
Gh. Vasiliti
Valter Roman.
Comunistii purtau impotriva lui franco si gardistii au trimis sa lupte impotriva
comunistilor.

Moartea lui Mota si Marin.

Parastas.

In Spania a fost invers.

Dupa 20 de ani de existenta cu orientarea sa internationalista, cu extremismul sau, cu

inclinatiile sale proruse nu putea sa placa proletariatului roman care era sensibil la
influenta partidului socialist si nici taranilor (sloganul colectivizarii “unde-i unul nu-i
putere, unde-s multi puterea creste tovarase!” – sensurile schimbate: “ai carte ai parte”)
Si nu puteau sa placa in nici un caz intelectualilor care erau pro-occidentali si anti-rusi.
Cand nationalismul este bun.

“Stalin voia oameni obedienti, neinstruiti, creduli care executa orice misiune
conspirativa. De aceea a fost eliminat Marcel Pauker, a fost eliminat Alexandru
Dobrogeanu Gherea. Dupa razboi Dej devine prim secretar al partidului. Ceva mai tarziu
isi va asocia extrema stanga din partid pentru a-l elimina pe Lucretiu Patrascanu,
eliminand la urma urmelor si pe fostii sai acoliti:
Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu [secretar la o imprimerie]

Partidul incultilor,

Disidenta din partea celorlalte partide comuniste: din Cehoslovacia, Polonia, Ungaria
Dubcek
Rajk comunist…

In perioada interbelica in conditiile mentionate partidul ajungand in mainile unor

persoane de origine ne-romaneasca a izolat si mai mult partidul: numele
Pauker, Koblos, Holostenko…Stefanski

Rezolutia Congresul 5… Tezen und Rezolutionen… 124-133.

“Tradarea de patrie”

Partidul la putere – masurile [fazele – data viitoare] prin care au introdus modelul sovietic
in aceasta stara primul si singurul guvern totalitar de extrema stanga.

carol – autoritara
legioanara – i-a indepartat repede de la putere ~dictatura militara

=> Partidul Comunist Roman dupa al doilea razboi mondial