Asimptote

Fie funcţia f : D o  . Vom presupune că domeniul ei de definiţie este o mulţime infinită. În

funcţie de “natura” acestui domeniu de definiţie vom şti ce tip de asimptote trebuie să căutăm.
De exemplu, nu vom căuta niciodată asimptote orizontale sau oblice dacă domeniul de definitie
este mărginit, din simplul motiv că nu poate exista lim f  x  sau lim f  x  . De asemenea, nu vom căuta
x of x o f
asimptote verticale dacă domenile de definiţie sunt mulţimi compacte, de exemplu.
Observaţia 1.
Asimptotele verticale se caută în punctele de discontinuitate de speţa a doua sau în punctele de
acumulare finite ale domeniului, care nu aparţin domeniului.
Definiţia 1.
Funcţia f : D o  are dreapta de ecuaţie x = a asimptotă verticală dacă cel puţin una din
limitele lim f  x  , lim f  x  are sens, există şi este infinită.
x a x a

●Argumente de genul “ functia nu are asimptota verticală pentru ca este continua” sunt gresite. De
exemplu, funcţia logaritmică este continuă şi are în origine asimptotă verticală.●

Observaţia 2.
Pentru a putea pune problema existenţei asimptotelor orizontale (cât şi oblice) trebuie ca domeniul
D să conţină un subinterval nemărginit.

Definiţia 2.
Graficul funcţiei f : D o  are dreapta de ecuaţie y = l asimptotă orizontală spre f dacă
lim f  x  , are sens, există şi este egală cu l .
x of

Definiţia 2.
Dreapta y mx  n este asimptotă oblică spre +f la graficul funcţiei f : D o  dacă m z 0 şi
lim  f  x   mx  n  0 .
x of
Analog se definesc asimptotele orizontale (respectiv oblice ) la f .

Observaţia 3.
Funcţia f : D o  are dreapta y mx  n asimptotă la f dacă şi numai dacă sunt satisfăcute
simultan condiţiile :
1. lim f  x  rf ;
x of

f  x
2. lim m  * ;
x of x
3. lim  f ( x)  mx  n   .
x of

Pentru -f au loc aceleaşi condiţii.

O funcţie nu poate avea simultan la +f (respectiv -f) asimptotă oblică şi orizontală.
Algoritm pentru determinarea asimptotelor orizontale/oblice spre +f.
P1. Citeşte D.
P2. f  Dc ? Dacă da, treci la P3, dacă nu, treci la P7.
P3.  lim f  x  ? Dacă da, treci la P4, dacă nu, treci la P8.
x of

P4. Calculează lim f  x  l .

x of

P5. l   ? Dacă da, treci la P5, dacă nu, treci la P8.

P6. Scrie: “Dreapta de ecuaţie y l este asimptotă orizontală spre f la G f . Nu mai există
altă asimptotă spre f la G f ”. Treci la P.
P7. Scrie: “ Nu se poate pune problema exitenţei asimptotei orizontale spre f la G f .” Treci
la P17.
P8. Scrie: “Nu există asimptotă orizontală spre f la G f . Studiem existenţa asimptotei
oblice spre f la G f .” Treci la P9.
f  x
P9.  lim ? Dacă da, treci la P10, dacă nu, treci la P16.
x of x
f  x
P10. Calculează m lim .
x of x
P11. m  * ? Dacă da, treci la P12, dacă nu, treci la P16.
P12.  lim  f  x   mx  ? Dacă da, treci la P13, dacă nu, treci la P16.
x of

P13. Calculează n lim  f  x   mx  .

x of

P14. n   ? Dacă da, treci la P15, dacă nu, treci la P16.

P15. Scrie: “Dreapta de ecuaţie y mx  n este asimptotă oblică spre f la G f .” Treci la
P17.
P16. Scrie:” Nu există asimptotă oblică spre f la G f . “
P17. STOP

Observaţia 4.
Analog se poate da un algoritm pentru determinarea asimptotelor orizontale/ oblice spre f .

Exemple
1. Să se determine asimptotele următoarelor funcţii:
x 2  3x  1
1) f :  \ ^2` o  , f  x  ; 2) f :  o  , f ( x ) x  2arctg x
x2

x 2  3 x  1 11 x 2  3 x  1 11
Soluţie. 1) Deoarece lim f  x  lim f şi lim f  x  lim f ,
x 2 x 2 x2 0 x 2 x 2 x2 0
obţinem că dreapta x = 2 este asimptotă verticală ( la stânga şi la dreapta lui 2).
x 2  3x  1 x 2  3x  1
Pentru că lim f  x  lim f şi lim f  x  lim f , rezultă că funcţia
x o f x o f x2 x of x of x2
nu admite asimptote orizontale .
 Cercetăm existenţa asimptotelor oblice. Deoarece
f  x x 2  3x  1 § x 2  3x  1 · § 5x  1 ·
m lim lim 1 şi n lim  f ( x)  mx  lim ¨  x¸
lim ¨ ¸ 5
x of x  x  2 
x of x x of x of
© x2 x of
¹ © x2 ¹
obţinem că y = x + 5 este asimptotă oblică la +f .Analog se obţine că dreapta y = x + 5 este asimptotă
oblică la –f .
2) f nu are asimptote verticale . (De ce?) Cercetăm existenţa asimptotelor orizontale
. Deoarece
lim f ( x) lim ( x  2arctg x) f şi lim f ( x) lim ( x  2arctg x) f rezultă că nu avem asimptote
x of x of x o f x o f

orizontale la G f . Arătăm că dreapta y x  S asimptotă oblică către +f

f  x x  2arctg x
§ 2arctg x ·
În adevăr, cum m lim lim lim ¨1  *
¸ 1   şi
x of x x of x
x of
© x ¹
§S ·
n lim  f  x   mx  lim  x  2arctg x  x  lim  2arctg x  2 ˜ ¨ ¸ S  
x of x of x of
©2¹
obţinem rezultatul enunţat. Analog se obţine că dreapta y x  S asimptotă oblică la -f ●

2. Să se determine asimptotele funcţiei f : D o  definită prin :

x5 1 x3
1) f ( x) ; 2) f ( x) ; 3 ) f   2 ;
x 4) f ( x ) x  si n x .
x7 x2  2 x 4
R: 1) x 7, y 1 ; 2) y 0 ; 3) y x ; 4) nu are asimptote.

3. Să se determine a, b astfel încât dreapta de ecuaţie y = 2x – 1 să fie asimptotă oblică a funcţiei

ax 2  bx  1
f :  \ ^1` o  , f ( x) .
x 1
Soluţie.Pentru ca f să admită asimptote oblice trebuie ca a z 0 astfel încât lim f ( x) şi lim f ( x) să fie
x of x o f
2
f ( x) ax  bx  1
infinite . Din m lim lim a şi cum y mx  n 2x  1 , obţinem m = a = 2
x of x x of x( x  1)
§ 2 x 2  bx  1 · x(b  2)  1
n lim  f ( x)  mx  lim ¨  2x ¸ lim b  2 . Dar n 1 , de unde b 3 ●
x of x of
© x 1 ¹ x of x 1