Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geografie[modificare | modificare sursă]
Este situat în partea central-nordică a țării, pe fluviul Sena, în aval de confluența
acestuia cu Marna. Suprafața sa este de 1450 de km pătrați.
Altitudine: min. 28 m; max. 131 m. Înălțimea Parisului variază din cauza dealurilor în
mai multe arondismente:
Transport[modificare | modificare sursă]
Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, și Charles de Gaulle, la
nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia B a rețelei RER.
Parisul este dotat cu o rețea densă de metrou, numit Métro. De asemenea, orașul este
străbătut de RER (Rețeaua Expresă Regională), ce face legătura între diferitele
departamente din jur, și în zonele periferice de tramvai. În plus există o rețea de căi
ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic trenuri pentru navetiști, trenuri naționale
și TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda,
Germania, respectiv Marea Britanie).
Orașul este și nodul principal al rețelei de autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă
circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările și ieșirile de pe Peripherique sunt
numite "Portes" (porți), fiindcă acestea corespund cu porțile orașului. Majoritatea
acestor porți au parcări unde neriveranii sunt sfătuiți să-și lase mașinile. Traficul
parizian este renumit pentru încetineală și pentru pericolul pentru integritatea caroseriei.
Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând
culoare speciale pentru acestea.
Locuri[modificare | modificare sursă]
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub
formă de text format din fraze legate.
Eticheta a fost introdusă în august 2018
Evenimente[modificare | modificare sursă]
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub
formă de text format din fraze legate.
Eticheta a fost introdusă în august 2018
iulie 1789 - Asaltul Bastiliei
o Familia regală este forțată să revină
din Versailles la Paris
1814 - Parisul ocupat de armatele celei de-a șasea
coaliții, după căderea lui Napoleon
1815 - Parisul este ocupat din nou, de data aceasta
de către a șaptea coaliție, după trecerea celor o sută
de zile.
1855 - Expoziția Universală din 1855
1856 - Are loc Congresul de la Paris
1867 - Expoziția Universală din 1867
19 septembrie, 1870 - începe asediul Parisului de
către armata prusacă. Va dura până la 28
ianuarie 1871
28 ianuarie, 1871 - Cade Comuna din Paris
1878 - Expoziția Universală din 1878
1889 - Expoziția Universală din 1889 - Turnul Eiffel
1900 - Expoziția Universală din 1900
o Este inaugurat Metroul din Paris în iulie
(la început o singură linie, ce străbătea
Parisul de la est (Porte de Vincennes) la
vest (Porte Maillot).
1925 - Expoziția Internațională de Arte Decorative și
Industriale moderne din 1925
1931 - Expoziția Colonială Franceză din 1931
13 iunie, 1940 - Naziștii intră în Paris
1968 - revoltele studențești din 1968 în Paris,
combinate cu o serie de greve ale muncitorilor din
țară amenință să dea jos guvernul Charles de
Gaulle.
1999 - Deschiderea Bibliotecii Naționale Franceze
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b „Rezultatul recensământului populației din 2007” (în
franceză). Institut national de la statistique et des études
économiques.
2. ^ Répertoire géographique des communes, accesat în 26
octombrie 2015
3. ^ Globalization and World Cities (GaWC) Study Group and
Network, Loughborough University. „The World According to
GaWC 2008”. Accesat în 19 aprilie 2010.
4. ^ PricewaterhouseCoopers Media Centre – Emerging market
city economies set to rise rapidly in global GDP rankings says
PricewaterhouseCoopers LLP. Ukmediacentre.pwc.com
(2009-11-02). Retrieved on 2010-12-16.
5. ^ The Wealth Report 2010 | Knight Frank | Citi Private Bank.
Knight Frank. Retrieved on 2010-12-16.
6. ^ „Global Power City Index 2009” (PDF). Accesat în 25
septembrie 2011.
7. ^ Greenest cities in Europe. City Mayors (2010-03-03).
Retrieved on 2010-12-16.
8. ^ „Monocle, Issue June 2010”. Monocle.com. 26 martie 2010.
Accesat în 25 septembrie 2011.
9. ^ Economist Intelligence Unit
10. ^ ECA-international.com
11. ^ fr Institut National de la Statistique et des Études
Économiques. „Produits Intérieurs Bruts Régionaux (PIBR)
en valeur en millions d'euros” (XLS). Accesat în 9 noiembrie
2010.
12. ^ According to Eurostat : 490,946 million PPS for Île-de-
France ; 376,451 million PPS for Greater London (Inner and
Outer London)
13. ^ According to PricewaterhouseCoopers : 565 $BN for
London ; 564 $BN for Paris
14. ^ According to PricewaterhouseCoopers
15. ^ a b c Martine Delassus, Florence Humbert, Christine Tarquis,
Julie Veaute (februarie 2011). „Paris Region Key
Figures” (PDF). Paris Region Economic Development Agency.
Accesat în 21 iulie 2011. (PDF file)
16. ^ „Innovation Cities Top 100 Index 2011: City Rankings”. 2
Think Now. octombrie 2011. Accesat în 21 octombrie 2011.
17. ^ http://www.paris.fr/viewmultimediadocument?
multimediadocument-id=33133
18. ^ The City of Antiquity, official history of Paris by The Paris
Convention and Visitors Bureau
19. ^ fr Georges Dottin (1920). La Langue Gauloise :
Grammaire, Textes et Glossaire. Paris: C. Klincksieck. isbn =
2051002088.
20. ^ „English Version of "Presentation of the City"”. Accesat
în 30 aprilie 2009.
21. ^ It is unlikely that Paris' modern appellation of Ville
Lumière was given to the capital of France because it was a
centre of education, ideas and culture, as it had been such a
centre since the Middle Ages. It is more likely, however, that,
aside from the apparition of street lighting at night, Paris
became known as Ville Lumière in the second half of the 19th
century, when baron Haussmann, who had been put in
charge by emperor Napoléon III of the drastic transformation
of Paris into a modern city, tore down whole quartiers of
houses & narrow streets dating back to the Middle Ages, and
opened large avenues which let light (lumière) come into the
former medieval city.
22. ^ „M. Abecassis: French of the present and the past: the
representation of the Parisian vernacular in Maurice
Chevalier's songs”. Linguistik-online.com. Accesat în 15 iunie
2010.
23. ^ Dictionnaire de la langue française, Larousse étymologique,
Librairie Larousse, Paris, 1971, p. 535
24. ^ Șt. Balan, Dicționar cronologic al știinșei și tehnicii
universale, B., 1979, p. 36
[arată]
v • d • m
Franța — Francezi — Limba franceză
[arată]
v • d • m
Departamentele Franței
[arată]
Capitalele statelor din Europa
[arată]
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Citează acest articol
Element Wikidata
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikinews
Wikivoyage
În alte limbi
Afrikaans
العربية
Башҡортса
Български
Bosanski
English
Gagauz
Русский
Українська
Încă 251
Modifică legăturile
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 10 mai 2020, ora 21:27.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze su