PRO LOG

PREISTORIE

Asadar, asta era:

Un apus sumbru de chihlimbar. Umiditatea plutea pe
cerul lenes, 0 ma~ini singuratica traversa cu vitezi podul
Seven Mile1, indreptindu-se catre un zbor pe care nu avea
sa-l prinda, Valuri salbatice se ridicau in apa de la est de
coasta Keys, transformandu-se lntr-un monstru care, la
stirile de Seara, unna si-i uimeasca pe oceanografi. La baza
podului, traficul era oprit de niste barbati care pareau a
lucra in constructii ~i care inscenau un blocaj temporar.
~i el: baiatul in barca de pescuit furatA, la o distanta
de aproape nouazeci de metri, in partea de vest a podului.
Ancora era coborata. Urrnarea cu privirea ultima m~ina
care era lisata si treaca, Stitea acolo de o ori ~i mai avea
la dispoziue doar caleva momente penlru a veghea -
nu, pentru a supraveghea tragedia care unna si se petreaca,
pentru a se asigura ca, de aceasta data, totul avea si mearga
cum nu se poate mai bine.

I Pod faimos din Florida Keys (n.lr.)

 Barbatii care se dadeau drept constructori i~i spuneau
Originarii. ~i baiatul din barca era tot un Originar, eel mai
tiinar din familia sa. Masina de pe pod era un automobil
mare a Chrysler K, din 1988, de culoarea sarnpaniei, cu doua
sute de mii de kilometri la bord, a carui oglinda retrovizoare
era lipita cu band a adeziva, Cea care conducea masina era de
profesie arheolog si mama. Pasagerul era fiica ei, o fata
de saptesprezece ani din New Iberia, Louisiana, elernemul
principal al planurilor Originarilor, Mama $i fiica aveau sa
moara in numai cateva minute ... Asta daca baiatul nu dadea
totul peste cap.
Nurnele lui era Ander. Transpira.
Era lndragostit de fata din masina, Deci, acum, aici, in
caldura bliinda a unei prirnaveri tiir.lii din Florida, unde
biitlanii albastri urrnareau egretele albe pe cerul negru de
opal, $i in linistea apei care ii inconjura, baiatul trebuia sa
aleaga: fie tsi indeplinea obligatiile fa!a de familia sa, fie ...
Nu.
Alegerea era mult mai sirnpla:
Ori salva lumea, ori salva fata.
Masina trecu de prima borna kilometrica dinlrc cclc
sapte ale lungului pod spre orasul Marathon, din centrul
arhipelagului Florida Keys1• Valul Originarilor urrnarea sa
loveasca la a patra boma, dincolo de jurnatatea podului.
0 usoara scadere a temperalurii, viteza viintului sau textura
fundului marii puteau sa modifice dinamica valului.
Originarii trebuiau sa fie pregati(i pentru orice situatie.
Ce puteau ei sa faca: sa creeze un val din apa oceanului

' Arhipelag de corali din statul Florida. situat in exjrernitatea sudica a

penmsulei cu acetasi nume (n.tr.)
folosind respiratia antediluvians si apoi sa plaseze bestia
lntr-o locatie precisa, asemenea unui ac pe un disc de
patefon, dand frau liber muzicii infernale, Puteau chiar sa
scape basma curata, Nimeni nu putea acuza pe cineva de o
crirna despre a carei existenta habar nu avea,
Crcarea valurilor era un element al puterii cultivate a
Originarilor, Zefirul. Nu era un control asupra apei, ci mai
degraba o abilitate de a manipula vantul care se abatea cu
o forµ puternica asupra oceanului, Ander fusese crescut sa
venereze Zefirul ca pe o divinitate, desi originile acestuia
erau tulburi: se nascuse intr-un timp ~i intr-un loc despre
care Originarii mai in varsta nu mai vorbeau.
Luni de zile discutasera doar despre faptul ca erau siguri
ca un vant potrivit, pe sub o apa la fel de potnvita, avea sa
fie suficient incat sa ucids fata potrivita,
Limita de viteza era de treizeci si cinci de kilometri.
Automobilul Chrysler se deplasa cu saizeci. Ander i~i
sterse sudoarea de pe frunte.
0 lumina de un albastru-descnis stralucea in ma~inii.
Stand in barca, baiatul nu le zarea chipurile. Vedea doar
doua crestete, doua sfere intunecate sprijinile de tetierele
scaunelor. Si-o imagina pe fata cu telefonul, trimitand un
mesaj-text unui prieten in care ii spunea despre vacanta
planuita cu mama ei, intenuonand sii se vada cu vecina al
carei chip era plin de pistrui sau sii iasa cu acel baiat cu care
i!>i petrecea timpul, eel pe care Ander nu ii suporta,
0 saptamana intreaga o privise citind pe plaja aceeasi
carte decolorata, Btitrunul si marea. 0 privise diind pagina
cu miscarea lenta a unei persoane extrem de plictisite, in
acea toamna, avea sa fie in ultimul an de liceu, Stia ca
se inscrisese la lrei cursuri la care excela; odata, aflat pe
un culoar dintr-un magazin alirnentar, o ascultase printre
cutiile de cereale vorbind cu tatal ei despre asta, Stia cat de
mult o ingrozea analiza rnatematica,
Ander nu mergea la scoala. El o studia pe fata. Originarii
ii obligasera sa o urrnareasca, Acum, devenise expert.
fi placeau nucile pecan ~i noptile senine, in care putea
sa priveasca stelele, Avea o postura teribila cand statea la
masa, dar, cand alerga, parca zbura. Se pensa cu ajutorul
unei pensete ornate cu bijuterii; in fiecare an, de Halloween,
imbrica veehiul costum al Cleopatrei, rnostenire de la mama
ei. T~i condimenta toate mancarurile cu sos Tabasco'; alerga
un kilomelrn !ii jurnatate in mai putm de sase minute; cinta
~ talent, dar cu pasiune, la chitara Gibson a bunicului ei.
l!ii picta bulinote pe unghii ~i pe peretii dormitomlui. Visa
sa paraseasca localitatea in care traia pentru un oras mare
precum Dallas sau Memphis, sa
cante in cluburi obscure, in
serile dedicate amatorilor. i~i iubea mama cu o pasiune feroce
~i indestructibila, pe care Ander o invidia ~i pe care se straduia
sii. o in!eleaga. lama purta tricouri fliri maneci, la plaja se
imbraca cu jachete, se temea de inaliimi ~i, cu toate acestea,
adora montagne-russe-urile ~i nu dorea sa se casatoreasca
niciodata. Nu plangea. Cand radea, inchidea ochii.
Stia 10111/ despre ea. Daca ar fi fost o materie de studiu,
ar fi trecut cu brio orice examen. 0 urmarise inca din ziua in
care se nascuse, douii.zeci si nouii. februarie. Toti Originarii
o urmarisera, 0 supraveghease inainte ca el sau ea sa poata
vorbi. Nu-si vorbisera niciodata.
Ea era viaja lui.

' Sos picant, l!cut din ardei tabasco, sare ~i 01e1 (n.tr.)
 Trebuia sa o ornoare.
Fata ~i mama ei lasasera geamurile in jos. Originarilor
nu avea sa le placa acest lucru, Era sigur ca unul dintre
unchii siii fusese insarcinat sii le blocheze catii vreme cele
doua jucau gin rummy, intr-o cafenea cu un paravan de
panza albastra.
insa, demult, Ander o vazuse pe mama fetei impingand
un bat in regulatorul de tensiune al unei rnasini a clirei
baterie era moarta, pornindu-i din nou motorul. 0 ziirise
pe fatii schirnband un cauciuc pe marginea drumului la o
ternperatura de treizeci ~i opt de grade, flra sa transpire.
Aceste femei stiau cum sa se descurce. ,,Un motiv in plus
sa o ucida", ar fi zis unchiul sau, sf!tuindu-1 mereu sa-~i
apere originea. insa nimic din ce vedea la aceasta fatii nu-I
infricosa pe biiiat; totul ii sporea ~i rnai mull fascinatia.
Ciind trecura de a doua borna kilometrica, i~i lasarll
bratele bronzate sa atarne pe portierele masinii. A~ mama,
asa fiicii - incheieturile Ii se rasucirii in acelasi timp,
ascultand la radio ceva ce Ander si-ar fi dorit sa poata auzi.
Se intreba cum ar fi mirosit sarea pe pielea ei. ldeea de
a se afla atiit de aproape de fata incat sa-i respire in fa!-8. ii
arunca intr-un val de placere ametitoare ce atingea apogeul,
transformandu-se in greata,
Un lucru era sigur: nu avea sa fie niciodata a Jui.
ingenunche pc bancuta, Sub greutatea lui, barca se lega-
na, lmprastiind oglindirea lunii care rasarea. Apoi se zgudui
puternic, semnalizand o tulburare undeva in apa.
Valul se forma.
Trebuia doar sa priveasca. Familia ii spusese foarte clar
acest lueru, Valul avea sii loveasca, iar rnasina, inundata,
urma sa cada de pe pod ca o floare peste marginea unei
fiintani. Urma sa fie trasa in adancurile mlirii. Asta era tot.
Cand familia lui inchiriase sarliclicioasa casa de vacanta
din Key Wesl, a carei ,,vedere spre gradinli" era o alee plina
de buruieni, nimeni nu ii spusese despre valurile ulterioare,
care aveau sa le ucida pe mama ~i pe fiica. Nimeni nu ii
zisese cal de incet se descompunea un cadavru in apa rece.
insa, loam saplamana, Ander avusese cosmaruri despre
viata de dincolo a fetei.
Familia lui ii spusese ca, odata cu trecerea valului, totul
avea sa se termine ~i ca el urma sa duca o viata normala, Nu
asta zisese ca i~i dorea?
Pur ~i simplu, trebuia sa se asigure ca masina ramanea
pe pod suflcienr timp cat fata sa moara, Daea, din intam-
plarc - aici, unchii lui lncepura sa sc ccrte - mama ~i fiica
reuseau cumva sa ~ salveze ~i sli iasa la suprafata, atunci
~nder trebuia sa ...
,,Nu", rosti matusa Jui, Chora, dcstul de tare incat sa
·educa la tacere o camera plina de barbati, ii era ca o mama
ui Ander. El o iubea, dar nu o placea ,,Nu se va intampla
1~a ceva", spusc ca. Valul crcat de ca avea sa fie destul de
niternic. Nu era nevoie ca baiatul sa o lnece pe fala cu
iropriile-i maini. Originarii nu erau niste criminali. Erau
aipravcghctorii urnanitatii, cci care prcvencau apocalipsa.
nflptuiau un act dumnezeiesc.
Dar era o crirna. Acum, fata traia. Prietenii si farnilia o
ubcau. Avca o via\3. inainte, sansc care se intindeau precum
arnurile unui stejar sprc ecru! infinit. Prin fclul ei de-a fi,
ot ce o inconjura parea spectaculos,
Lui Ander nu ii placea sa se gandeasca la faptul ca,
ntr-o zi, ea avea sa faca gestul de care se temeau Originarii.
indoiala ii consuma. Cand valul se apropie, se gandi sa-l
lase sa-l lnvaluie ~i peel.
Daca i~i dorea sa moara, trebuia Sa abandoneze barca.
Trebuia sll dea drumul rnanerelor din capatut lantului
sudat de ancora lui. lndiferenl cal de puternic ar fi fost
valul, acesta nu s-ar fi rupt; ancora nu ar fi fost smulsa de
pe fundul marii, Aces! tip de ancora era fiicut din oricalc,
un metal vechi, pe care arheologii moderni ii considerau
mitologic. Cea aflata la capatul lantului era una dintre cele
cinci relieve taurite din substanta pastrata de Originari.
Mama fetei - un om de ~tiin1a cum mai rar vedeai, care
credea in lucruri carora nu le putea dovedi existenta - ar fi
renuntat la intreaga ei cariera ca sa descopere rnacar una.
Ancora, sulita, aruncatorul de sulite, ftaconul lacrimogen
~i cutiuta sculptata care stralucea nefiresc de verde - erau
tot ce ramasese de la neamul lui, din lumea despre care
nu mai vorbea nimeni, din trecutul care devenise singura
misiune a Originarilor, aceea de a-I reprima.
Fata nu stia nimic despre existenta lor. Dar stia de unde
se tragea? Putea sa-~i urmareasca linia genealogica la fel de
iute cum el si-o putea urrnari pe-a lui, spre lumea pierduta
in urrna inundatiilor, spre secretul de care erau amandoi
inextricabil legati?
Era limpul. Masina se apropie de a patra borna kilorne-
trica. Ander privi valul ivit sub cerul ce se intuneca pana
cand creasta alba nu mai putea fi confundata cu un nor. ii
privi crescand cu incetinitorul. sase metri, noua metri, un
zid de apa care inainta spre ele, negru ca noaptea...
Mugetul acestuia ineca tipatul care se auzi din rnasina,
Parea ca strigatul era al mamei, nu al ei. Ander se cutremura,
Sunetul dadu de inteles ca, in cele din urrna, vazusera
valul. Luminile de la stopurile de frana fulgerara. Turatia
motorului crescu. Era prea tarziu,
Matu~a Chora se tinuse de cuvant; i~i crease valul
perfect. Purta mirosul de citronella' - ideea ei de a masca
duhoarea de metal ars care lnsotea vraja Zefirului. Cu o
latime compacia. valul mai inalt decat o clad ire cu trei etaje
i~iavea valtoarea adanc in pantec ~i o buza de spuma care
urma sa rupa podul de la jurnaiate, lasand insa intacle cele
doua jumata1i. Avea sa i~i indeplineasca sarcina curat, dar,
~i mai important, repede. Turistii opriti la gura podului nu
ar mai fi avut cand sa-~i scoata lelefoanele ~i sa apese pe
butonul de • Jnregistrare".
Cand valul se sparse. se lntinse peste pod ~i apoi se
rnari de doua ori, ca sa se izbeasca de separatorul de pe
autostrada, la trei metri dislanta de ma~ina, potrivit pla-
nului. Podul gernu. Drumul ceda. Masina se roti in centrul
vartejului de apa. Sasiul se inunda, Luat de val, se ridica
pe coarna acestuia, iar apoi aluneca spre pod, pe o panta de
mare tulburatii.
Ander urmari autornobilul Chrysler rasturnandu-se in
fata valului, Cand se clatina injos, ceea ce vazu prin parbriz
ii ingrozi. Era acolo: plirul de un blond murdar plutea in
loate partile, Avea un profil bland, precum umbra aruncata
de lumina unei lumanari. Bratele-i erau intinse catre mama
ei, care se lovise cu capul de vol an. Tipatul ei ii taie pe baiat
ca sticla. Daca acest lucru nu s-ar f intamplat, probabil
totul ar fi fost di ferit.
Dar, se intamplase:
Pentru prima data in viata lui, ea ii priv].

' Ulci esential, cu propriclllli medicinalc ~i aromaricc (n.tr.)

 Scapa din maini manerele ancorei din oricalc. Picioarele
i se ridicara de pe podeaua barcii de pescuit. inainte ca
masina sA cada in apA, Miatul inota spre geamul deschis,
luptiindu-se cu valul, bazandu-se pe fiecare strop de putere
din vechime ce ii curgea prin singe.
Era razboi, Ander fa!a in fa1a cu valul. Acesta ii
imbrinci, impingindu-1 spre partea inferioara a bancului
din golf, lovindu-i coastele, zdrobindu-i trupul. Serasni din
dinli ~i inota prin durere, prin reciful de corali care ii sfii~ia
pielea, printre bucatile de sticla $i apAratoarea crapata,
prin perdelele dense de alge i;i buruieni. i~i inal~ capul
la suprafata si-si trase sufletul. Vazu conturul rasucit al
ma!iinii - care disparu apoi sub o Jume de spuma. Gandul
de a nu ajunge acolo la limp aproape ell ii f!lcu si plangi.
Totul se lini!iti. Valul se retrase, adunand ramli$itele care
pluteau, luand cu el $i rnasina, Usandu-1 pe Ander in urrna.
Avea o !iansa. Geamurile se aflau deasupra nivelului
mArii. De indatA ce valul avea sA revina, masina urrna si fie
zdrobita in adancimea acestuia. Ander nu reusi sa i!ii dea
searna cum trupul i se ridici din api si aluneca prin aer, Sari
in val i;i inlinse mana,
Trupul ei era la fel de rigid precum un jurAmint. Ochii
negri deschisi biteau in albastru. Cand se intoarse Caire el,
sangele i se prelinse pe git. Ce vedea? Ce era el?
intrebarea !ii privirea ei ii paralizara pe Ander. in ace!
moment tulburat, valul ii lnconjura, iar el pierdu o ~nsa
cruciala; avea timp sa o salveze doar pe una din ele, $tia cat
de cruds era situatia, Dar, egoist, nu putu sa ii dea drumul.
Chiar inainte ca valul sa ii acopere, Ander o apuca de
mani.
Eureka.
 1

EUREKA

in linistea micii sili de asteptare de culoare bej, urechea

vlilimatli a Eurekai r~unli. 0 masli - un obicei ramas dupli
accidentul in urma caruia surzise pe jumatate. Gestul nu
ameliorl situatia. Un miner se roti in caplitul celalalt al
camerei. Apoi o femei~ blondli, al carei pair era bine coafat
~i tapat, imbrlcali cu 0 bluza strlivezie ~i cu 0 rustli de
culoare mlislinie, apliru in spatiul luminat de lampli.
- Eureka?
Vocea ei joasa concura cu bolborositul ce se auzea
intr-un acvariu in care scafandrul din plastic fosforescent
era ingropat panli la genunchi in nisip, dar in care nu se
vedea nici unnli de pcste.
Fata privi holul got donndu-si si invoce o alli fall pe
nume Eureka, invizibilli. care sli ti ia locul vreme de o orli.
- Sunt doctorul Landry. Te rog si intri.
De cand tali[ ei se recasatorise in urmli cu patru ani, ea
supraviejuise unei armate de terapeuti. 0 viata condusa de
trei adulti care nu puteau si convinli asupra niciunui lucru
se dovedi a fi mult mai dezasnuoasa decal una condusa doar
de doi. Tatlil sau se indoise in privinta primului psihanalist,
un freudian de ~coala vcche, aproape la fel de mult precum
mama ei ii urise pe eel de-al doilea, un psihiatru care abia
i~i tinea ochii deschisi si care lua pastile pentru a nu mai
parea atat de amortit. Apoi, aparu in scena noua sotie a
tatalui, Rhoda, care incercase sa apeleze la consilierul
scolii, la un acupuncturist ~i la un specialist in controlul
maniei, insa Eureka pusese piciorul in prag cand veni
vorba despre terapeutul condescendent al familiei, in biroul
caruia tatal ei nu se simtise niciodata amt de instrainat de
farnilia sa, Ea ii placuse cu adevarat pe ultimul psihiatru,
care facea reclamli unei faimoase ~i indepartate scoli
suedeze cu intemat - pana cand mama, afhind mai multe
despre aceasta, arnenintase sa-l dea pe tatal ei in judccata,
Eureka observe inclil!arile din piele ale noului terapeut.
Stand pe canapea, vazuse multe perechi asemanatcare.
Femeilor doctor le placea acest mic true: descaltau pantofii
cu talpa joasa la inceputul unei sedinte ~i apoi ii incaltau
din nou, ca sa anunte sfir~itul terapiei. Probabil ca toate
eitisera aeelasi articol plictisitor despre Metoda pantofilor,
in care se preciza ca gesrul era o rnaniera mai blanda de a
spune unui pacient ca sedinta se tenninase, in loc de a-I
anunta de expirarea timpului.
Biroul era menit sa calmeze: o canapea lunga de piele
de culoare maro cu spatele la fereastra cu obloane, doua
scaune tapitate in fata unei mese pe care se afla un bol cu
bomboane cu aroma de cafea invelite in staniol auriu, un
covor tesut, al carui model era reprezental de urme de pasi
in diferite culori. Un odorizant de pus in priza flcea torul
sa miroasa a scortisoara, ceea ce pe Eureka nu o deranja.
Landry lua loc pe unul din scaune. Fata i~i arunca zgomotos
 icsacul pe podea - rnanualele pentru cursurile la care
xcela erau niste clrlmizi - !Ii apoi se prabusi pe canapea.
- Frumos Joe, spuse ea. Ar trebui sii faceti rost de un
endul din acela cu bile argintii. Ultimul doctor la care am
ost avea unul. Si poate de un rezervor cu apl, cu robinete
entru apl calda !Ii rece.
- Dael vrei sl bei apa, e o cana langl chiuvetl. Mi-ar
lacea sa.;
- Nu conteazii.
Eureka rostise deja mai multe cuvinte decit ii;i propusese
a o facii pentru intreaga ora. Era agitata. lnspira !Ii i$i ridicii
ar scutul de protectie. i!ii aminti cl era o fiintl stoica
Landry ii;i scoase unul din pantofii cu talpa joasa !ii, cu
jutorul cllciiului in ciorap, facu sa-i alunece ~i celllalt
antof, liisand sl i se vada unghiile de la picioare, date cu
ojl maronie. Cu ambele picioare sub coapse, i!ii sprijini
'iirbia in palma, '
- Ce te aduce azi, aici?
Cand Eureka se afla intr-o situatie nefericita, mintea
i zbura catre desunatii salbatice, pe care nu lncerca sii le
vile. ilii imagina cum o coloana de masini intr-o parada din
entrul orasului New Iberia in care, din cladirile aflate in
propiere se aruncau bucatele de hartie colorata, o Insotea
legant spre sedinta de terapie.
insl Landry parea rationala, interesatl de realitatea din
are fata tinjea sl scape. Ajunsese acolo cu Jeepul ei rosu,
)rumul de douazeci si sapte de kilometri dintre acest birou
i scoala ei o adusese aici - !ii fiecare secunda insemna
recerea unui alt minut in care nu se all.a la i;coalii, fllcandu-~i
ncllzirea pentru inralnirea cu cei care luau parte la cursa de
uletism in aer liber. Ghinionul o adusese aici.
 Sau scrisoarea trimisli de spitalul Acadia Vermilion, in
care se preciza faptul ca, din cauza recentei tentative de
sinucidere, terapia nu era optionala, ci obligatorie?
Sinucidere. Cuvantul suna mai violent decal incercarea
pe care o racuse. Cu o noapre inainte de inceperea ultimului
an de liceu, Eureka deschisese pur $i simplu fereastra si
llisase perdelele albe si stravezii sli pluteasca spre ea, in
timp ce statea in pal, culcata, incercase sli se gandeasca la
un singur lucru mare] in leglituni cu viitorul ei, dar mintea ii
alunecase catre momente pierdute de bucurie, care nu mai
aveau s! se repeie vreodata. Nu putea trli.i in trecut, asa cli
hotlirase ca nu mai avea de ce sa trli.iascli. i$i deschisese
iPodul. inghi!ise ultimele analgezice pe care tatal ei le
avea in dulli.piorulcu rnedicamente, pentru a potoli durerea
cauzata de discul fisurat de la coloana vertebrala,
Opt. poate noua pastile; lnghitindu-le, nu le numarase.
Se gandise la mama ei. Se gandise la Maria, mama lui lsus,
despre care fusese crescuta sa creada ca, in ceasul mortii,
se ruga pentru tori, Eureka stia ce spunea religia catolica
despre sinucidere, dar credea in Maria a carei mill era
mare, care ar fi putut lntelege cli ea pierduse atat de rnulte
lucruri, incat renuntarea era singura solutie.
Se trezise intr-o sala de urgente friguroasli., legata de
o targli $i tnecandu-se cu tubul unei pompe stomacale.
Auzise cum tatal ei si Rhoda se certau pe hol, in vrerne ce
o asistenta o [orta sli. bea un clirbune lichid groaznic, pentru
a inllitura substantele pe care nu reusisera sli. o facli. sli le
elimine din organism.
Deoarece nu cunostea limbajul care ar fi scos-o mai
devrerne de acolo - ,, Vreau sli. traiesc", ,.Nu voi mai incerca
asta" - Eureka petrecu douli. sli.ptli.miini in salonul de la
psihiatrie. Nu avea si. uite niciodalii absurditatea de a sari
coarda langa o femeie irnensa ~i schizofrenica in timpul
exercitiilor tlzice, miincalul terciului de ovaz impreunii cu
un student care nu-si taiase venele suficient de adane, care
ii scuipa in fa\i pe inflrmieri, cand incercau sl-i dea doza de
medicamente. Curnva, saisprezece zile mai tiirziu Eureka
se indrepta cu greu spre slujba de dirnineata, inainte de
prima orl de curs a liceului catolic Evangeline, unde Belle
Pogue, o eleva de clasa a zecea de la Opelousas, o oprise
la U!i3 capelei spunandu-i: .,Cred cli te simti binecuvantata
pentru cl traiesti",
Fata se uitase in ochii deschisi la culoare ai acesteia,
f!cand-o sa suspine, sli-~i faca semnul crucii ~i sii fugi.
spre cea mai lndepartata snana, in cele sase saptamani de
cand revenise la liceu, Eureka incetase sa mai numere cati
prieteni pierduse.
Doctorul Landry i!jr drese vocea,
Fata privi spre tavanul inclinat.
- Stii de ce sunt aici?
- Mi-ar placea sA le aud spunand-o,
- Din cauza sotiei tatalui meu.
- Ai probleme cu mama ta vitregii?
- Rhoda face programiirile. De aceea ml aflu aici,
Tratamentul Eurekai devenise una dinlre prioritatile
sotiei tatiilui ei. Mai intai, trebuia sii facl fall divortului,
apoi sl plangl moartea mamei ei, iar acum, sa analizeze
tentativa de sinucidere. in afarl de Diana, nu mai era
nimeni care sii intervina in folosul ei, sl dea un telefon ~i
sii concedieze un impostor. Eureka se imagini. la varsta de
optzeci ~i cinci de ani, incl obligatl sl vina la sedintele cu
doctorul Landry, nu mai putin tulburatl deciit era astazi,
 - Stiu ci ti-a fost greu cind ai pierdut-o mama ta, spuse
Landry. Cum te sirnti?
Eureka i$i concenttt atentia asupra cuvintelor ai pier-
dut-o, ca $i cind ea si Diana s-ar fi pierdut in multirne $i ar
ti urmat sli se regaseasca in cunind, sli se tini de mini, sl
meargi la eel mai apropial restaurant de pe chei si minince
scoici prijite $i sl-$i continue viata ca $i cind nu s-ar fi
despirtit niciodata,
in acea dirnineata, din partea cealalta a mesei, Rhoda ii
trirnisese un mesaj Eurekai: Dr. Landry. 3 p.m. Continea $i
o adresa, prin care ii trimitea datele inr.ilnirii in calendarul
telefonului ei. Cind Eureka apasa pe adresa biroului, un
punct pe hartli marcii locatia, Strada principali din New
Iberia.
- New Iberia? izbucni ea.
Rhoda inghiti niste sue verde, care arlla dezgustator,
- M-am gindil ci [i-ar placea.
New Iberia era orasul in care se nascuse $i crescuse
Eureka. Era locul pe care ii numea incl acasa, unde locuise
cu pilirintii in perioada lini$titili a vietii ei, pani cind acestia
se desplirtira $i mama ei se muti'i, iar mersul increziitor al
tatiilui lncepu sii semene cu un ti~it precum al crabului cu
clesti albastri de la VICTOR'S, unde fusese bucatar,
Asta se inr.impla cam in preajma uraganului Katrina, iar
Rita lovi la putin timp dupili aceea, Vechea casl a Eurekii
incii mai exista- auziseci o alta familie locuia acurn acolo-,
dar, dupa trecerea uraganelor, tali! ei nu mai dorise si
investeasca timp sau sentimente ca sl o repare, Asadar,
se rnutara in Lafayette, la douazeci $i patru de kilometri
$i treizeci de ani-lumini de casa, Tatil ei primi o slujbi de
buciitar la PREJEAN'S, mai mare, dar mai putin romantic
decal VICTOR'S. Eureka se inscrise la alt! ~oali., ceea
ce ii displi.cu. lnain1e ca ea sa i$i dea seama ci. tati.1 ei nu se
mai gandea la Diana, cei doi se mutau intr-o casa mare,
de pe strada Shady Circle. Apartinea unei fernei autoritare, pe
nume Rhoda, care era insi.rcinati.. Noul dormitor al fetei
se afla in capitul holului, in partea opusi a viitoarei camere
a copilului.
Asadar, nu Rhodei, ci Eureki.i nu ii placea faptul ca acest
nou terapeut locuia locmai in New Iberia. Cum ar fi trebuit
si. procedeze ca si conduca pana acolo ~i sa se intoarc! la
timp, pentru intalnirea ei?
Aceasta era importantl nu doar pentru ca liceul Evangeline
se intrecea cu rivalul lui, liceul Manor. Era ziua in care
Eureka ii promisese antrenoarei ca avea sa ii comunice
dac! urma sau nu sa pi.rAseasci. echipa.
fnainte ca Diana sa moara, ea fusese numili. ci.pilan.
Dupi. accident, cand i$i mai revenise din punct de vedere
fizic, prietenii o irnplorasera sa revina la antrenamente. Dar
singura cursa la care participase 0 flcuse sa i$i doreasca
sa tipe. Colegii mai mici ii intinsera pahare cu api,
umplute cu mila. Antrenoarea crezuse ci. ghipsul din jurul
incheieturilor rnainilor o incetinise. Era o rninciuna. Nu
mai alerga din loata inima. Nuse mai dedica echipei. lnima
ei era in ocean, ali.turi de mama ei.
Dupi. ce luase pastilele, antrenoarea ii adusese baloane,
care aratau absurd in salonul gol de la psihiatrie. Eureka
nici mi.car nu fusese Ii.sat! si. le pastreze dupa lenninarea
orelor de vizita,
- Renun(, ii spusese fata. ii era jeni si fie vi.zuti. legati
de pal, de incheieturile mainilor ~i de glezne, Spuneti-i Jui
Cat cl poale lua vestiarul meu.
 Zambetul trist al antrenoarei sugera ca, dupa o tentativa
de sinucidere, decizia fetei nu mai putea f luatli. in consi-
derare atat de usor,
- Am trecut prin douli. divorturi ~i prin lupta cu boala
necrutatoare a surorii mele, spuse antrenoarea. Nu zic asta
doar pentru ca esti eel mai rapid copil din echipa mea,
0 spun pentru ell. e posibil ca alergatul sli. fie terapia de care
ai nevoie, Cand te vel sirnp mai bine, sli. vii sa ma vezi, Vom
rnai discuta despre acel vestiar,
Eureka nu stia de ce fusese de acord. Poate ell. nu voia sli.
mai dezamli.geascli. o alti persoanli.. Promisese sa incerce
sli. fie in formli. panli. la cursa de astazi impotriva liceului
Manor. sa mai lncerce o datli.. Candva, ii placea sa alerge. ii
placea echipa. insa acum nu mai simtea la fel.
- Eureka, ii atrase atentia doctoral Landry. Poti sa-rni
spui ce-ti amintesti din ziua accidentului?
Fata studie tavanul alb, ca ~i cand acesta ar fi putut sa-i
efere un indiciu. i~i amintea atat de putine despre accident,
:neat nu avea rost sa vorbeasca. Se ridicli. ~i se opri in fata
>glinzii care atama pe peretele din spate al biroului.
- Ce vezi? intrebli. Landry.
Trlsalurile fetei care fusese inainte: aeeleasi urechi
nici ca usile deschise ale masinii in spatele cli.rora i$i aseza
>irul, aceiasi ochi de un albastru-inchis ca ai tatalui ei,
iceleasi sprancene dezordonate, daca nu le ingrijea zilnic -
oate erau inca acolo. ~i totusi, chiar inainte de aceasta
1rogramare. doua femei de varsta Dianei trecuserl pe langa
:a in parcare, soptind; ,,Nici mama ei nu ar recunoaste-o".
Era o expresie, ca multe lucruri pe care le spuneau
amenii din New Iberia despre Eureka: .,Ar putea sa se
erte cu Marele Zidul Chinezesc si sa ca~tige. Canta ca
o cizrna. Alearga mai repede decat un atlet ofticat, calcat
in picioare la olimpiada". Problema era usurinta cu care
rosteau aceste vorbe. Acele fernei nu se gandeau la cum
era Diana, care si-ar fi recunoscut fiica oriunde, oriciind,
indiferenl de circumstante,
Cei treisprezece ani petrecuu intr-o $COalii. catolica ii
spuneau cl aceasta o privea din rai ii;i cl acum o recunostea.
Nu ar fi deranjat-o tricoul rupt cu arborele lui Josua de pe
sub puloverul de scoala al fiicei ei, unghiile roase sau gau1a
din dreptul degetului mare al pantofului slang din panzl cu
carouri, insl parul ei sigur ar fi seos-o din rninti,
in cele patru !uni de la accident, Eureka i~i vopsise parul
de un blond murdar intr-o nuantA de rosu sirena (nuanta
naturala a mamei ei), in alb oxigenat (la ideea rnatusii
Maureen, care detinea un salon de lnfrurnusetare), in negru
intens (care, in sfiir!;it, parea sl i se potriveasca), iar acum
ridlcinile i se zareau intr-un mod interesant. Fata incerca sl
i~i zambeasca in oglinda, dar chipul ei arata ciudat precum
o masca pe care o atarnase anul trecut pe peretele clasei in
care se desfasura ora de actorie.
- Povesieste-rni despre cele mai recente amintiri placute,
spuse Landry.
Eureka se llsl pe spate, pe canapea. Trebuie sl fi fost
acea zi. Trebuie sl fi fost CD-ul cu Jelly Roll Morton in
aparatul stereofonic ii;i tonul ridicat !;i groaznic al mamei,
:are se armoniza cu tonul ei la fel de ridicat si de groaznic,
'n limp ce mergeau cu masina cu geamurile cobcrate,
ie-a lungul podului pe care nu aveau sl ii mai traverseze
uciodata, i~i aminti cl un vers amuzant o ftlcuse sl riidl
:and se apropiasera de mijlocul podului, i~i aminti ca
vazuse semnul alb ~i ruginit pe langli. care treeusera -
BORNA KILOMETRICA PATRU.
Apoi: Uitare. 0 imensa gaurli. neagra se cascase pana
cand se trezi intr-un spital din Miami cu scalpul sra~iat, cu
timpanul stang spart, care nu avea sa se vindece niciodata
cornplet, cu o entorsa, cu ambele incheieturi ale mainilor
grav Iracturate, cu 0 rnultime de vanli.tli ...
Si f!ra mama.
Tatal ramli.sese pe marginea patului ei. Planse cand ea i~i
reveni, ceea ce ii inchidea culoarea ochilor. Rhoda ii dli.du
servetele. Fratii vitregi ai Eurekiii, de patru ani, Wilham
!ii Claire, cuprinsera cu degetele lor mici ~i moi pli.r{ile
mainilor ei care nu erau in ghips. Le sirntise mirosul incl!.
de dinainte de a deschide ochii, lnainte de a sti ell. era cineva
acolo sau ell. era incl!. in viatli.. Miroseau ca intotdeauna: a
sli.pun ~i a nopti instelate.
Rhoda ii vorbi calm cand se apleca deasupra patului ~i
i~i puse ochelarii rosii pe cap. ,,Ai avut un accident. Te vei
face bine."
ii spuserli. despre un val distructiv, care se ridicase ca
un mit din ocean ~i care mli.turase Chryslerul marnei de
pe pod. ii zisera despre oamenii de ~tiinta care cli.utau in
apli. un meteorit - posibila cauza a valului. De asemenea,
despre muncitorii in constructii ~i o intrebasera pe fati
daca stia cum sau de ce rnasina !or fusese singura careia
i se pennisese sli. traverseze podul. Rhoda rnenticnase un
proces Irnpotriva primariei, dar tali! ei se opusese, zicand:
,,Hai sa nu ne mai gandirn la asta", 0 intrebarli. ~i despre
supravietuirea ei miraculoasa. A~teptarli ca ea sli le spunli
cum de ajunsese singurli. la mal.
 Cand nu reusi, ii zisera ce se intamplase cu mama ei.
Eureka nu asculta, nu auzea nimic. Era recunoscatoare
pentru ca bizaitul din ureche estampa majaritatea sunetelor,
Cateodata, ii placea ca accidentul a lasase pe jumatate
surda. Privea fix la chipul bland al lui William, apoi la al lui
Claire, creziind ca a va ajuta. Dar pareau sii se tearna de ea,
iar asta durea mai mult decat oasele ei rupte. Asadar, privise
in gal deasupra lor, relaxandu-~i privirea pe peretele alb din
departare si fixiind-a acolo pentru urmatoarele naua zile.
Le spunea mereu asistentelor ca nivelul durerii ei era sapte
din zece pe scala lor, asigurandu-se ca avea sii primeasca
mai multa morfina,
- S-ar putea sa simti ca lumea este un lac foarte nedrept,
spuse Landry.
Era inc a Eureka in aceasta camera, cu femeia condescen-
denta platita sa nu a inteleaga? Asta era nedrepl. isi imagina
pantofii decupati de culoare gri ai acesteia ridicandu-se
ca prin rnagie de pe cover, plutind in aer ~i rotindu-se ca
limbile unui ceas piina la expirarea timpului, ciind ea ar ti
putut sa se grabeascs sii ajunga la intiilnire.
- De cele mai multe ori, strigatele de ajutor ca ale tale
sunl rezultatul sentimentului de a nu fi lnteles.
in limbajul psihiatrilor, ,.slrigal de ajutor" insemna
,,tentativa de sinucidere" Nu era un strigat de ajutor,
inainte de moartea Dianei, Eureka socotea ca lumea era un
lac incredibil de captivant, Mama ei era a aventura, intr-a
plimbare obisnuita. observa lucruri pc liinga care majoritatea
oarnenilor trecea de mii de ori, Radea mai zgomotos ~i mai
des deciit orice alt cunoscut al ei - faciind-o sii se simta
rusinata de ciiteva ori, dar zilele acestea rasul mamei sale ii
lipsea mai mult decat orice altceva.
 Fusesera lrnpreuna in Egipt, in Turcia si in India, lntr-un
tur cu vaporul prin insulele Galapagos - excursii ce
faceau parte din rnunca de arheolog a mamei ei. Candva,
vizitand-o pe accasta pe un santier arheologic din nordul
Greciei, pierdusera ultimul autobuz care pleca din Trikala
~i crezusera ca aveau sa ramana aco\o peste noapte - pana
ciind Eureka cea de paisprezece ani opri un camion ce
transporta ulei de masline, care le duse inapoi in Alena. i~i
aminti de mana mamei cuprinzandu-i mijlocul ~i de vocea
ei joasa munnuriindu-i: ,.Ai putea sa gasesti si iesirea din
vizuina unei vu\pi din Siberia, fata. Esti un tovaras de
calatorie grozav", ciind calatorisera in partea din spate a
camionului, printre cuvele din care riizbatea un miros
intepator. Era complimentul preferat al ei. Cand trebuia sa
scape dintr-o situatie, se giindea adesea la aceste cuvinte,
- Eureka, incerc sa creez o legatura intre noi, spuse
doctorul Landry. Oamenii care iti sunt foarte apropiati
lncearca sa se apropie de tine. I-am rugat pe mama ta
vitrega si pe tatal tau sa noteze cateva cuvinte prin care sa
descrie rnodul in care te-ai schimbat. Se intinse dupa un
carnetel aflat pe capatul mesei de langa scaunul ei. Ti-ar
placea sa le auzi?
- Desigur. Fata ridica din umeri. Sa auzim.
- Mama ta vitrega ...
- Rhoda.
- Rhoda a spus ca esti .rece" A zis ca restul familiei
.,merge ca pe coji de oua" in jurul tau, ca esti .,retrasa ~i
neingaduitoare" cu fratii tai vitregi,
Eureka tresari,
 - Nu sunt... Retrasa - cui ii pasa? Dar neingaduitoare
cu gemenii? Era adevarat? Sau era inca unul dintre trucurile
Rhodei?
- Si tata? Lasa-ma sa ghicesc - ,,distanta",,,indiferenta",
.rnorocanoasa''?
Landry dadu pagina carnetelului.
- Da, tatal tau te descrie ca fiind ,,distan~" ,.,indiferentii",
,,o nuca greu de span".
- Sa fii indiferenl nu este un lucru rau. De ciind aflase
despre stoicismul grecesc, Eureka i~i dorise sa i~i con-
troleze ernotiile. Ti placea ideea libertatii cii~tigate prin
controlarea emotiilor, pe care sa le ascunda, astfel inciit
doar ea sa le poata vedea, ca pe niste car1i de joc. intr-un
univers fiiri persoane precum Rhoda si doctorul Landry,
faptul ca tatal ei o facuse .Jndiferenta" ar f putut fi un
compliment. Si el era indiferent.
tnsa expresia ,,nucii greu de span" o deranja.
- Ce fel de nuca sinucigasa vrea sa fie inteleasa? mor-
mai ea in barba.
Landry inchise carnetelul.
- inca mai ai giinduri sinucigase?
- Ma refeream la nuci, spuse Eureka, exasperata. Ma
comparam cu o nuca ... Nu conteaza.
Dar era prea tiirziu. Scapase cuvantul cu litera ,.s", ceea
ce era ca ~i ciind ar fi spus ,.bomba" intr-un av ion. Doctorul
Landry sigur incepuse sa se ingrijoreze.
Desigur ca fata inca se giindea la sinucidere. Si, da,
se giindise ~i la alte metode, stiind ca nu ar fi lncercat sa se
inece - nu dupa Diana. Ciindva, vazuse o emisiune despre
modul in care plamiinii victimelor unui inec se urnpleau cu
siinge inainte de a muri. Cateodata, vorbea despre sinucidere
cu prietenul ei Brooks, care era singura persoana in care
putea sa aiba incredere ca nu avea sa o j udece, sa o parascii
tatalui ei sau sii faca un lucru ~i rnai riiu. Dezactiva functia
de apel de conferinta ori de cate ori ea suna la aceasta linie
fierbinte. 0 tlkuse sa-i promita ca ii va vorbi de fiecare data
cand se gandea la asta; asadar, vorbeau mult.
Dar ea era inca aici, nu-i asa? lmpulsul de a piirasi
aceasta lume nu era la fel de paralizant ca atunci cand
Eureka inghitise acele rnedicamente. Letargia si apaua
inlocuisera dorinta de a muri.
- Tata a mentionat cumva daca am fost dintotdeauna
asa? intreba ea.
Landry liisii carnetelul pe masa.
- Dintotdeauna?
Acum fara i~i lntoarse privirea. Poate ca nu dintotdeauna.
Desigur ca nu dintotdeauna. 0 vrerne, totul fusese bine.
Dar, cand avea zece ani, parin!ii ei se despartira. Dupa o
asernenea situaue, e cam greu sa i!i mai revii,
- E posibil sii imi dai o reteta penlru antidrepesive?
Timpanul ei stang bazaia din nou. Altfel, ceea ce facem aici
pare a fi o pierdere de timp.
- Nu ai nevoie de medicamente. Trebuie sii le deschizi,
nu sa ingropi aceasta tragedie. Mama ta vitrega spune ca nu
vorbesti nici cu ea, nici cu tatiil tau. Nu te-ai aratet interesatii
sii discuti cu mine. Dar cu prietenii de la scoala?
- Cat, spuse autornat Eureka. Si Brooks. Cu ei, vorbesc.
Daca oricare din ei ar fi stat in locul Jui Landry, Eureka
ar fi putut chiar sii radii acum.
- Bun, Doctorul Landry voia, de fapt, sii spunii: in !/"dY$il.
Cum te-ar descrie ei, dupii accident?
 - Capitanul echipei de maraton din care face parte Cat,
spuse Eureka - gandindu-se la ernotiile arnestecate salbatic
de pe fata prietenei ei cand anuntase ca renun1a la alergat,
lasiind liber postul de capitan-, ar spune ca am devenit lenta.
Cat ar trebui sa fie pe teren cu echipa chiar acum. Era
o antrenoare rninunata, dar nu se pricepea la incurajari,
iar echipa avea nevoie de ele ca sa infrunle liceul Manor.
Eureka se uita la ceas. Daca ar fugi inapoi de indata ce s-ar
terrnina sedinta, ar ajunge la timp la scoala, Asta voia, nu?
Ciind i$i ridica privirea, vazu chipul incruntat al
psihiatrului.
- Ar fi desrul de dur sa spuna asta unei fete lndurerate
de pierderea mamei ei, nu-i a$a?
Eureka ridica din umeri. Daca Landry ar fi avut simtul
umorului, daca ar fi cunoscut-o pe Cat. ar fi inteles.
Prietena ei glumea in majoritatea timpului. Era in regula,
Se cunosteau de o vesnicie,
- Si... Brooke?
- Brooks, spuse Eureka.
Si pe el ii cunostea de ciind lumea. Era un ascultator
mai bun deciit oricare dintre psihiatrii pe care risipeau banii
Rhoda $i tatal ei.
- Brooks este un el? Landry lua iar carnetelul $i nota
ceva. Sunteti doar prieteni?
- Ce irnportanta are asta? izbucni fata.
Candva, inainte de accident, ea $i Brooks iesisera im-
preuna- in clasa a cincea. Dar erau copii. $i ea era distrusa
din cauza divortului partntilor si ...
- Deseori, divortul influenteazacomportamentul copiilor,
t!lciindu-i sa le fie greu sa se gandeasca la propriile relatii
romantice.
 - Aveam zece ani. Nu ne-am lnteles deoarece eu voiam
sa merg la inot, iar el voia sa mearga cu bicicleta, Cum de
am ajuns sa vorbim despre asta?
Tu sa-rni spui. Poate ca poti sa vorbesti cu Brooks
despre pierderea ta. Pare sa fie o persoana la care ai putea
tine mull, daca ti-ai permite sa simti ceva.
Eureka dadu ochii peste cap.
- lncalta-te. doctore,
i~i lua geanta ~i se ridica de pe canapea.
- Trebuie sa fog.
Sa fuga de la aceasta sesiune. Sa !Uga inapoi la scoala.
Sa fuga prin padure pana ce obosea auit de mull, indit nu
o mai durea. Poate chiar sa fliga lnapoi spre echipa de care
ii placea. Amrenoarea avea dreptate in privinta unui lucru:
ciind era deprunata, alergaiul o ajuta.
- Ne vedem martea viitoare? striga Landry in urma fetei.
Dar. pana sa primeasca un raspuns, terapeuta se trezi
vorbind cu usa care se inchidea.
 2

OBIECTE iN MI~CARE

Alergand printre gropile din parcare, Eureka apasa

butonul telecomenzii ca sa o descuie pe Magda, masina ei,
~i se a$ezfi pe locul soferului. Pasari galbene cantau intr-un
fag de deasupra; le cunostea pe de rost ciintecul. Ziua era
calda, iar viintul adia user, dar in interiorul masinii, parcate
sub erengile lungi ale copacului, era riicoare.
Magda era un Jeep Cherokee. primit de la Rhoda. Era
prea nou ~i prea rosu ca sa i se potriveasca Eurekai, Cu
gearnurile inchise, nu se auzea nimic de afara, iar asta
o facea sii i~i imagineze ca era soferul unui cavou, Cat
insistase sa numeasca rnasina Magda pentru ca Jeepul sa
fie macar amuzant. Nu era nici pe departe la fel de grozav
precum Lincolnul Continental albastru al tatalui ei pe care
invatase sii conduca, dar eel putin avea un aparal stereo-
fonic grozav.
f ~i conecta telefonul si cauta postul de radio de pe
internet al scolii, KBEU. La fiecare sl!~it de saptamiina,
dupa cursuri, difuza cele mai bune melodii cantate de cele
mai bune trupe locale ~i independente. Anul trecut, Eureka
fusese DJ la acest post; in du~-amiezilc de marti, avea o
emisiune care se numea Plictisita pe rau, ii pastrasera ernisi-
unea anul acesta, dar ea nu si-o mai dorise. Fata care punea
rnuzica zydeco si mixaje recente era o persoana de care abia
isi amintea si careia nici nu mai incerca sa-i semene.
Deschizand geamurile si trapa masinii, Eureka cauta
melodia Nu este corect, dintatl de Faith Healers, o trupa
formata din niste copii de la scoala, Memorase toate versu-
rile. Ritmul repetitiv al chitarei bas o ~cea sa alerge mai
rapid, fiind motivul pentru care scosese la lumina vechea
chitara a bunicului. invatase singuri cateva acorduri, dar nu
se mai atinsese de ea din primavara. Nu-si putea imagina
muzica pe care ar ti cantat-o acurn, cand Diana nu rnai era in
viata. Praful se aduna pe chitara care statea in cohul dormi-
torului ei, sub mica icoana a Stintei Catherina de Siena,
pe care Eureka o luase din casa bunicii ei, Sugar, dupa
moartea acesteia. Nimeni nu stia de unde o avea aceasta,
Tabloul sfintei protectoare lmpotriva incendiilor era dea-
supra semineului bunicii dintotdeauna.
Batea ritmul cu degetele. Landry nu stia despre ce
vorbea. Eureka simtea lucruri, lucruri cum ar f ... ca era
nervoasa ca pierduse inca o ora inlr-un alt cabinet anost de
lerapie.
Mai erau si altele: frica, ori de cate ori traverse chiar si
eel mai scurt pod. Tristetea istovitoare cand statea in pat,
f!lra sa doarrna. 0 greutate in oase, a carei sursa trebuia
sa o caute in fiecare dimineata, cand suna alarma ceasului,
Rusinea ca ea supravietuise, iar Diana nu. Furia ca o situatie
atit de absurd! ii furase mama de linga ea.
lnutilnatea razbunarii pe un val.
 Atunci cand i$i permitea sii-$i urmareasca riitiicirile
mintii triste, ajungea inevitabil la inutilitate. Jar asta o
deranja. Asadar, se indepiirta. concentriindu-se asupra lucru-
-ilor pe care le putea comrola - ca intoarcerea in campus ~i
decizia care o astepta
Nici macar Cat nu stia ca ea ar fi putut sii apara astazi.
2ursa de doisprezece kilometri era cea mai grozava cursa a
Eurekiii. Colegele ei de echipa se pliingeau cand venea vorba
:iespre asta, dar, pentm ea, alunecarea in zona hipnotica a
rnei curse lungi era revitalizantii. 0 parte din ea voia sa
rlerge cu tinerii de la liceul Manor. in timp ce o aha voia
•ii faca orice altceva deciit sii doarrna cu I uni le.
Nu i-ar f dat niciodata satisfactie lui Landry. dar chiar
1u se simtea deloc inteleasa, Oamenii nu stiau cum sii se
lescurce cu o mama moarta, cu atiit mai putin cu fiica ei
1ie si cu tendinte sinucigase. Batiiile automate i;i usoare pe
;pate si faptul ca ridicau diri" umeri i lor o agitau de cele mai
nulte ori. Nu putea sii inteleaga ciit de insensibil trebuia sa
ii ca sii spui cuiva: .Probabil ca Dumnezeu ii simrea lipsa
namei tale in rai" sau .. Asta ar trebui sii te lmareasca".
Niste fete de la scoala, care nu o rernarcasera inainte.
recurii pe liinga cutia ei po$lalii ca sa-i Jase o brii!arii a
irieteniei, pe care erau cusute niste cruciulite. La inceput,
:and Eureka se intiilni cu ele flira sa poarte bratara, le evita
mvirea. Dar, dupa ce incercase sii se sinucida, asta nu mai
:ra o problerna. Fetele erau cele care i~i indreptau privirea
n alta parte, Mila i~i avea limitele ei.
Plinii !ti Cat incetase de curiind sa mai pliingii atunci
:and o vedea. i~i sufla nasul, radea si spunea: .,Nici miicar
111-mi place de mama, si, as lua-o razna daca as pierde-o".
 Eureka o luase razna. Dar din cauza ca nu cedase nerves
~i nu plansese, din cauza cl nu se aruncase in bratele nirnanui
care sa incerce sa o imbrati~eze sau pentru ca nu purta
braiari lucrate manual, lumea credea ca nu era indurerata?
Suferea in fiecare zi, cu fiecare atom al fiinfei ei.
,,Ai putea sli. gase~ti ~i iesirea din vizuina unei vulpi
din Siberia. fata," Auzi vocea Dianei cand trecu pe langa
magazinul de momeli proasplt varuit a lui Hebert si !!cu
stanga pe un drum cu pietris, flancat de lulpini lnalte de
trestie-de-zahar, Pamantul de pe ambele parti ale acestui
drum de cinci kilometri dinlre New Iberia ~i Lafayette era
unul dintre Cele mai frumoase din cele lrei regiuni: stejari
Imensi care se ridicau spre cerul albastru, dealuri presarate
cu brebenei primavara, o rulota izolata, cu tavanul plat,
sprijinilli pe piloni la aproape patru sute de metri distanta,
Dianei ii placea aceasta bucata de drum spre Lafayette.
0 numea .,ultimul tinul rustic, de dinaintea civilizatiei".
Eureka nu mai mersese pe drurnul acesta de dinainte
de moartea mamei ei, Se intorsese aici atit de nonsalant,
flira sli. se gandeasca la faptul ca ar f suferit, dar, brusc, nu
putu sa respire. 0 durere noua o coplesea in fiecare zi; o
injunghia ca $i cind mahnirea ar ti fost vizuina vulpii din
care nu ar fi gasit iesirea panll. la moarte.
Aproape opri masina ca sli. iasa si sa fuga. Ciind alerga,
nu gandea. Mintea i se limpezea, ramurile stejarilor o
imbratisau cu muschiul lor pufos spaniel, iar ea nu facea
decit sli fuga cu picioarele-i nervoase, cu inima biitandu-i
cu putere, cu bratele-i pompand, pierziindu-se pe poteci
pana cand nu se mai zareau,
 Se giindi la intiilnire. Probabil ell. ar putea sa-si indrepte
disperarea catre ceva util. Daca ar reusi sa se intoarca la
timp la scoala ...
SaptAmiina trecuta, ultima forrna de ghips greu care
ii lngreuna incheieturile rupte ale miiinilor (cea dreapta
fusese ruplil atat de grav, inciit trebui repozi!ionata de trei
ori) fusese, in sliir~it, scoasa. Ura sa o poarte $i abia astepta
sii. o vada inlii.turatii.. Dar, saptamana trecuta, cand ortopedul
aruncase ghipsul la gunoi ~i ii spusese ca se vindecase, i se
paruse o gluma.
Cand Eureka ajunse in dreptul unui semn care indica
oprirea pe strada goala, crengile de oleandru se arcuira
peste trapa. Ridica maneca verde a puloverului. i$i roti
incheielura de cateva ori, studiindu-si antebratul, Pielea
era la fel de palida ca petalele de magnolie. Circurnferinta
bratului drept parea sll. se f rnicsorat lajumatate fa!a de eel
stang. Arata ciudat. 0 facea pe fata sa-i fie rusine, Apoi, se
ru$ina de rusinea ei. Era in 11iatii; mama ei nu mai era...
Pneurile sciirtiiiri in urma ei. 0 lovitura puternica o tacu
sll. fipe $OCalil c:iind Magda se balansll.in fa!ii. Eureka apasll.
pedala de friina.Airbagurile se deschisera ca niste meduze.
Forta materialului aspru ii zgiirie obrajii !}i nasul. Se lovi
cu capul de tetieri. Suspina, ramiinand Iara aer, in timp ce
fiecare rnuschi din corp i se incordii. Vuietul rnetalului strivit
tacu muzica din aparatul stereofonic sll. sune ciudat de noua.
Eureka asculta pentru o clipa, auzind versul ,.intotdeauna e
nedrept" inainte de a-si da seama ca fusese lovita,
Desehise ochii brusc $i trase de miinerul portierei, uitand
:a purta centura de siguranta. Ciind i!}i ridica piciorul de
>e friina. rnasina se deplasa inainte, piina ce se opri, Opri
rnotorul, Miiinile i se zbatura sub airbagul care se dezumfla.
Voia sa se elibereze, cu disperare.
0 umbra cazu pe corpul ei, oferindu-i un sentiment
ciudat de d~jA vu. Cineva de liinga rnasina privea inauntru,
I$i ridica privirea ...
- Tu, sopti ea involuntar.
Nu ii mai vazuse niciodata pe baial. Pielea lui era la
fel de palida precum bratul ei tara ghips, dar ochii ii erau
de culoarea turcoazului, ca oceanul din Miami, iar asta o
facu sa se giindeasca la Diana. Sirnti tristetea in adancul lor,
ca umbrele in mare. Avea parul blond, nu prea scurt, usor
ondulat in partea de sus. i$i dadu seama ca pe sub camasa
alba, cu gulerul rasfriint, se ascundeau ceva rnuschi, Nas
drept, maxilar patrat, buze pline - pustiul arata ca Paul
Newman in filmul preferat al Dianei, Hud, cu exceptia
faptului ca era pal id.
- Ai putea sa ma aju\i! se auzi ea strigiindu-i strainului,
Era eel mai atragator tip la care tipase vreodata. Ar fi
putut fi eel mai atragator tip pe care ii vazuse vreodata.
Exctamatia ei ii tacu sa tresara, apoi lntinse mana pe
dupa portiera deschisa chiar in momentul in care degetele
ei gasira, in sfii~it, centura de siguranta. Iesi din ma$ina
rostogolindu-se rara gratie !ii ateriza in mijlocul drumului
prafuit in miiini $i genunchi. Gemu. Nasul ~i obrajii o
usturau din cauza loviturii airbagului. incheietura miiinii
drepte zvacnea.
Baiatul se apleca sa o ajute. Ochii lui erau albastri ca
lumina stelelor.
- Nu le deranja, Se ridica $i i$i scutura praful de pe fusta.
i$i roti gatul care o durea, desi nu se compara cu fonna in
care se aflase dupa celalalt accident. Privi spre camioneta
albi care o lovise. Apoi privi spre baiat, Ce-i cu tine? striga
ea. Eun semn de oprire obligatorie!
- imi pare rau,
Vocea lui era delicata. Nu era siguri ca vorbea series,
- Ai incercal mlicar sa opresti?
- Nu am vazut.,
- Nu ai vazut rnasina mare si rosie din fata la?
Se lntoarse sA o examineze pe Magda. Cand vazu strica-
ciunile, injura cal sa auda tot timnul,
Spatele arata ca un acordeon zydeco. botit pana la
bancheta din spate, unde se afla acum numarul de inma-
triculare. Luneta era sparta; cioburile atarnau pe marginile
acesteia precum niste turturi urati. Pneurile din spate erau
rasucite in exterior.
Ea respira, arnintindu-si ca rnasina era oricum simbolul
statutului social al Rhodei, nu ceva ce ii placea. Magda era·
distrusa, tara Indoiala. Dar ce avea acum de tacut'!
Mai erau treizeci de, minute piina la lntalnire, inca
saisprezece kilometri piina la scoala. Daca nu aparea,
antrenoarea avea sa creada ca o lasa balta.
- imi trebuie datele tale de asigurare, striga ea amintin-
du-si, in sfarsit, replica pe care o invlitase de la latal ei, cu
luni de zile inainte de a-si lua permisul.
- Asigurare?
Baiatul scutura din cap !ii ridica din umeri.
Ea lovi cu piciorul unul dintre pneurile camionetei Jui.
Era veche, probabi] de la inceputul anilor 'BO, $i poate
ca i s-ar ti parut grozava, daca nu i-ar fi botit rnasina mai
devreme, Capota era ridicata, dar carnioneta nu era nici
macar zgariata.
- lncredibil. ii erunca o privire tipului. Masina ta nu
este deloc distrusa.
 - Lace te asteptai? Este o Chevy, spuse baiatul cu un
accent sudist afectat, parafrazand o reclama enervanta la
camionete care se difuza ciind Eureka era copil.
Era doar o alta expresie care nu insemna nimic.
El se stradui sa riida si ii studie chipul. Fata stia cA se
lnrosea ciind era nervoasa. Brooks numea aeeasta reactie
,,Hacara sudista".
- La ce ma astept? Se apropie de baiat, MA astept sa mi!.
pot urea In masina flra ca viata sa-rm fie pusa in pericol.
MA astept ca oarnerui din jurul meu sa cunoasca regulile de
circulatie. Ma astept ca tipul care m-a Iovit din spate sa nu
lie atal de lncrezut.
h~i dadu seama ca adusese furtuna prea aproape. Acurn,
corpurile lorerau la cativa centirnetri distanta. iar ea trebuia
sA i~i incline capul pe spate ca sa ii priveascA in acei ochi
albastri, ceea ce o durea. Era cu cincisprezece centimetri
mai inalt deciit ea care avea o inaltime de un metru sapte-
zeci ~i sapte.
- Dar cred ca mA astept la prea mult. Un inconstient ca
tine nu are nici macer asigurare.
ind! stateau foarte aproape unul de celalalt l!ra niciun
motiv, in afara de eel pentru care Eureka credea ca baiatul
avea sA se retraga, Nu o flcu. Respiratia lui ii giidilA fruntea.
i$i tnclinA capul intr-o parte urmarind-o atent, studiind-o
mai rnult decal studia ea pentru exarnene, Clipi de cateva
ori, apoi zarnbi usor,
Ciind zarnbetul i se intipari $i mai mult pe chip, ceva
ftutura in sinea Eurekai. impotriva vointei, dori sA-i zam-
beasca la riindul ei. Nu avea sens. El ii ziimbea ca si cand ar
Ii fost prieteni vechi, la fel cum ar Ii chicoiit ea ~i Brooks,
daca unul din ei ar fl lovit rnasina celuilah. Dar Eureka $i
acest pusti erau complet straim, ~i. cu toate acestea, piina
ce ziimbetul lui larg se transforms intr-un chieotit user !}i
intim, ~i Eureka incepu sa ziimbeasca.
- De ce ziimbe~li? Voia sa-l mustre, dar mai mull rase,
fapt care o uimi, apoi se enerva, Se intoarse. Las-o balta.
Nu vorbi. Mama mea vitrega ma va omori.
- Nu a fost vina ta. Baiatul stralucea de parca tocmai ar
fi cii!}tigat Premiul Nobel penlru mitocanie, Nu ai vrut sa se
intiimple asa ceva.
- Nimeni nu vrea, mormai ea.
- Erai oprita in fa13 unui stop. Eu le-am lovit. Monstrul
tau va lntelege.
- Tn mod evident, nu ai avut placerea sa o cunosti pe
Rhoda.
- Spune-i ca ma voi ocupa de reparatia masinii tale.
Ea ii ignora, intordindu-se la Jeep ca sa-!}i ia rucsacul ~i
i~i scoase telefonul dirt suportul de pe bord. Avea sa-l sune
mai intiii pe tatal ei. Apasa pe butonul de apelare rapida
numarul doi. Tasta de apelare rapida numarul unu inca
suna la telefonul mobil al Dianei. Eureka nu se indura sa
o schimbe.
Nesurprinzator, telefonul tatalui suna incontinuu. Dupa
ce tura lunga de priinz se termina, dar inainte de a parasi
restaurantul, trebuia sa pregateasca vreo tonii de fructe
de mare fierte; asadar, probabil ca miiinile-i erau pline cu
antene de creveti.
- fti promit, spunea baiatul in fundal, lotul va fi bine.
Ma voi revansa, Uite, numele meu este ...
- ~$$. Ridica o miina, lndepartandu-se de el ca sa stea
la marginea plantatiei de trestie-de-zahar, Mi-am pierdut
interesul cand ai spus ,,este o Chevy".
 - imi pare rau. 0 urma, pantofii lui staramand tulpinile
groase de trestie-de-zahar aftate in apropierea drurnului.
Lasa-ma sa-ti explic.
Eureka cauta prin lista de contacte ca sa gaseasca
nurnarul Rhodei. 0 suna rar pe sotia tatalui ei, dar acurn
nu avea de ales. Telefonul suna de sase ori lnainte de a auzi
interminabilul mese] de intarnpinare al mesageriei vocale
a acesteia.
- Singura data in care chiar vreau sa-mi raspunda!
i$i apela din nou tatal. lncerca sa o mai sune de doua ori
pe Rhoda inainte de a-si baga telefonul in buzunar, Privi
soarele coborand printre crengile copacilor. Colegele ei de
echipa erau deja lmbracate pentru cursa. Antrenoarea s-ar fi
uitat prin parcare dupa rnasina ei. incheietura miiinii drepte
inca zvacnea, inchise ochii de durere in limp ce o striingea
la piept, Era in irnpas. incepu sa tremure .
.,Gase~te iesirea din vizuina vulpii, faro."
Vocea Dianei se auzi atat de aproape, indit Eureka
arneti, Pielea de pe miiini i se ftlcu de gaina si ceva o arse
in spatele giitului. Ciind deschise ochii, baiatul statea chiar in
l'a\a ei. 0 privea cu o ingrijorare sincera, asa cum ea ii
veghea pe gemeni atunci ciind unul din ei era bolnav.
- Nu o face, spuse baialul.
- Ce sa nu fac?
Vocea ii tremura in momentul in care lacrimile neanun-
[ate se adunara in colturile ochilor. ii erau atiit de straine ~i
ii incetosau vederea perfecta.
Cerni bubui, reverberiind in sinea ei, precurn cele mai
rnari furtuni. Nori negri se rostogolira pe deasupra copa-
cilor, acoperind cerul cu o furtuna verde-gri. Eureka i$i
aduna puterile ca sa infrunte o ploaie torentiala.
44 Lauren Kate

0 singura lacrima curse din coltul ochiului ei stang ~i fu

pe cale sa se prelinga pe obraz. Dar, inainte de asta ...
Baiatul i~i ridica degetul aratator, ii lntinse spre ea ~i o
prinse cu varful degetului. Foarte incet, ca $i cand ar fi tinut
ceva pretios, indrepta picatera sarata spre fa\a lui. 0 apasa
in coltul ochiului sau drept. Apoi clipi si lacrima disparu,
- Linisteste-te, sopti el. Nu mai plange.
 3

EVACUAREA

Eureka i~i atinse colturile ochilor cu degetul mare si eel

arii.tiitor. Clipi ~i i~i arninti de ultima data cand plansese ...
Era noaptea de dinainte ca uraganul Rita sii devasteze
New Iberia. intr-o seara calda ~i umeda de la sfar~itul Jui
septembrie, la cateva siiplimani dupa Katrina, uraganul
lovise din nou orasul., ~i digurile fragile ale cii.sniciei parin-
tiler ei se inundasera, in sfar~it.
Eureka avea noua ani. Petrecuse o vara zbuciurnata,
aHandu-se ciind in grija unui piirinte, ciind in a celuilalt.
Daca Diana o ducea la pescuit, ea disparea in dormitor
imediat ce ajungeau acasa, lii.sandu-1 pe tatii.l ei sa curete
~i sa prajeasca pestele. Daca tatal avea bilete la film, Diana
gasea alte planuri ~i pe altcineva care sa-i ia locul,
Verile de dinainte, in care toti trei navigau in jurul
Cypennort Point, iar tatal le umplea gurile cu vatii de
zahar de la tiirg pareau un vis pe care Eureka abia si-l mai
amintea. Tn acea vara, singurul lucru pe care ii f!cuserii
impreuna parintii ei fusese sa se certe,
 Marele scamdal mocnea de luni bune. ParinJii ei se
certau lntotdeauna in bucatarie, Ceva din calrnul tatalui,
care amesteca Ra foe rnic o fiertura complexa, parea sa o
aprinda pe Dia111a. Cu cat se incingeau mai mult lucrurile
intre ei, cu atiit mai rnulte ustensile de bucatarie ale tatalui
spargea ea. ii defonnase masina de tocat came !?i ii indoise
masina de flicut paste. inainte ca uraganul Rita sa loveasca
orasul, in dulap rnai erau doar trei farfurii intregi.
Ploaia se inlte!ise la caderea noptii, dar nu era destul de
puternica inciil sa acopere certurile de la parter. Acestea
incepura cand OI prietena de-a Dianei se olerise sll-i duca
spre Houston cu1 furgoneta. Diana voia sa piece, in tirnp ce
tatal ei voia sa a~tepte sa treaca furtuna. Se certasera pentru
aceleasi lucruri de cincizeci de ori, mdilerent daca era
vreme rea sau btuna. Eureka ezita intre a-si ingropa fa!a in
perna ~i a-si lipii urechea de perete ca sa auda ce spuneau
parin!ii ei.
Auzea vocea nnamei: ,,Tu crezi despre toti ce e mai rau!"
Si pea tataluii: ,,Cel putin eu giindesc!"
Apoi se auzi .sunetul sticlei spargiindu-se de gresia din
bucatarie. Un mitros sarat ajunse la etaj, iar ea stiu ca Diana
sparsese borcanetle cu bame ale tatalui ci, care se murau pe
pervazul ferestreii. Auzi apoi lnjuraturi ~i mai multe lovituri.
Afara, vcintul suieera, Grindina batea in ferestre.
- Nu am de g~and s1i stau degeaba aici! striga Diana. Nu
voi astepta sA ma inec!
- Uita-te afarM, spuse tata. Nu po!i sa pleci acum, Ar fi
rnai rau daca ai plleca,
- Nu pentru nnine, Nu pentru Eureka.
Tatal era tacutt, Eureka $i-1 imagina privindu-si sotia,
care fierbea asa c.um nu lasase niciodata sa fiarba un sos
de-al Jui. Intotdeauna ii spunea ca singura temperaiura care
trebuia folosilii atunci cand iii placea un sos era cea mai
joasa, Dar pe Diana nu putea s-o tempereze nimeni.
- Spune-o! striga ea.
- Tu ai vrea sa pleci, chiar dad! nu ar fi uraganul, spuse
el. Fugi, Alia esti tu. Dar nu poti sa dispari. Ai o fiica ...
- 0 voi lua cu mine.
- Ma ai pe mine.
Vocea tatalui ei tremura.
Diana nu raspunse. Luminile se stinsera, se aprinseri,
apoi se stinsera definitiv.
Chiar in fata usii donnitornlui Eurekai, era un hol care
dadea spre bucatarie, Se strecura din camera ei ~i apuca
balustrada. ii privi pe parinfii ei aprinzand lumiinari 'ii dand
vina unul pe celalalt pentru faptul ca nu aveau mai multe,
Ciind Diana puse lumanarea pe sernineu, fata observa
geamantanul inftorat ~i pregatit de la capatul scarilor,
Mama ei holarase sa piece lnaime ca aceasta cearta sa
fi inceput.
Daca laliil ei riimanea, iar mama pleca, oare ce avea ~ se
intiimple cu Eureka? Nu ii spusese nirneni sa-si faca bagajul.
Ura ciind mama ei pleca toata saptarnana sa faca sapa-
turi intr-un sit arheologic. Aceasta plecare parea diferita,
scaldata intr-o stralucire palida de vesnicie. Se la~ pe
genunchi 'ii i~i sprijini frumea de stalpul balustradei.
0 lacrima ii aluneca pe obraz. Singura in capatul scarilor,
ea suspina de durere.
Un zgomot puternic de sticla sparta se auzi deasupra
ei. Se feri ~i isi acoperi capul. Privind printre degete, vazu
ca viintul impinsese o creanga mare a stejarului din curtea
casei prin gearnul de la al doilea etaj. Sticla cazu in parnl ei.
Apa patrunse prin spartura din geam. Spatele carnasii de
noapte din bumbac a fetei era ud.
- Eureka! slriga tatal ei, urcand treptele in fugii.
Dar, inainte de a ajunge la ea, un scartait ciudat se auzi
din holul de dedesubt, Cat limp tatiil se invarti ca sii-!ii dea
seama de unde venea, Eureka vazu usa de la camera in care
se afla boilerul sarind din balamale.
0 mare de apa ta~ni din mica inciipere. Usa din lemn
se roti Intr-o parte, ca o plula pe un val. Eurekai ii trebui o
clipa sa-si dea seama ca rezervorul se rupsese in douii si ca
apa din acesta transforma holul Intr-o baie imensli. Tevile
lrnproscara suvoaie pe pereti, rasucindu-se ca niste serpi.
Apa inmuie covorul, lipindu-1 de prima treapta a scarii,
Forta suvoiului rastuma scaunele din bucatarie. De unul
dintre acestea se impiedica Diana, care se indrepta ~i ea
spre Eureka.
- Situatia se va inrautati, ii strigii aceasta sotului ei.
impinse scaunul ~i se indrepta. Cando privi pe Eureka,
o expresie ciudata ii strabatu chipul.
Tata! urcase pana la jurnatatea scarii. Se uita cand la
fiica lui, cand la rezervorul de apa spart, ca si cand nu ar ft
stiut spre care sa se indrepte mai intai. Cand apa deschise
usa camerei in masa de cafea din sufragerie, sticla sparta
o facu pe Eureka sa tresara. Tata! ii arunca o privire urata
Dianei, care traversa spatiul dintre ei ca fulgerul.
- Ti-am spus ca lrebuia sa chernam un instalator
adevarat, ~i nu pe fratele tau eel idiot! Flutura o mana spre
Eureka, al carei suspin devenise un gearnat. l.inistcste-o!
insa Diana trecuse deja pe langa sotul ei, pe scari, 0 lua
pe fata in brate, ii tndeparta cioburile din par ~i o duse
inapoi in dormitorul ei, departe de fereastrli si de copacul
invadator, Picioarele ferneii lasarli urme ude pe covor. Fata
si hainele-i erau ude. 0 a~eza pe falli pe patul vechi cu
baldachin ~i o prinse brutal de umeri. 0 intensitate slilbaticli
ii umpluse ochii.
Eureka pufni.
- M i-e fricli.
Diana i~i privi [ata ca ~i cand nu ar fi stiut cine era. Apoi
i~i retrase palma ~i o lovi puternic peste fat.a.
Eureka inghefli in mijlocul suspinului, prea socata ca sli
se rniste sau sli respire. intreaga casa pliru sli reverbereze
din cauza loviturii. Diana se apleca mai aproape, Cu o
privire sfredelitoare, se uita la fiica ei.
- Sa nu mai plangi niciodata, ii spuse pe eel mai grav
ton pe care ii auzise in viata ei.
 4

RJDICAREA

Cand deschise ochii ~i reveni la scena cu rnasina ei

distrusa ~i baiatul ciudat, Eureka i~i duse mana la obraz,
Nu se mai gandise la acea noapte. Dar acum, pe drumul
fierbinte ~i pustiu, sirnjea pe piele usturimea palmei mamei
ei. Era singura data in care Diana o lovise. Era singura data
in care o Infricosase vreodata pe fiica ei. Nu mai vorbisera
niciodata despre asta, dar Eureka nu mai varsase nicio
lacrirna - pana acum.
Nu era acelasi lucru, i~i spunea ea. Acele lacrimi fuse-
sera torentiale, varsate la desparurea parinrilor ei. Acest
impuls brusc de a plange pentru un Jeep boti; disparuse
deja in ea, ca si cand nu ar fi iesn niciodata la suprafaja.
Norii care se miscau rapid acoperira cerul, patandu-1
cu un gri unit. Eureka privi intersectia goala, rnarea de
trestie-de-zahar Inalta si galbena care mii.rginea drumul ~i
poiana verde de dincolo de plantatie; totul era nemiscat, in
asteptare, Nesigura pe picioare, trernura la fel cum o facea
dupa ce alerga o cursa lunga, intr-o zi calduroasa ~i flirli apa,
- Ce s-a lntarnplat?
 Se referea la cer, la lacrima ei, la accident - la tot ce se
petrecuse de cand ii intalnise peel.
- Poate e vreun fel de eclipsa, spuse baiatul,
Eureka intoarse capul astfel incat urechea ei dreapta sli
fie mai aproape de el, ca sa-l poatli auzi mai clar. Ura proteza
auditiva pe care era nevoita sa o folosesca dupa accident.
Nu o purta niciodatli; o pusese in cutie undeva in spatele
dulapului ei !ii ii spusese Rhodei ca ii dadea dureri de cap.
Se obisnuise sa intoarca subtil capul; cei mai multi oameni
nici nu observau acest lucru. Dar el plirea sa observe. Se
apropie de urechea ei buna,
- Se pare cli acum s-a terminal.
Pielea Jui palida stralucea in intunericul ciudat. Era
numai ora patru, dar cerul era intunecat, ca inainle de rasii-
ritul soarelui.
Eureka arlitii spre ochiul ei, apoi spre al lui; destinul
lacrimii ei,
- De ce ai ... ?
Nu stia cum sli formuleze Intrebarea: at.at de ciudatli i
se piirea. fl fixli cu privirea, se uita la blugii lui frumosi,
inchi~i la culoare, la genul de clima$li alba !ii calcata pe care
nu o prea vedeai la bliiefii din zona, Panlofii lui maro erau
lustruiu, Nu parea a fi de pe acolo. Dar, pe de altli parte,
lumea spunea asta ~i despre ea, care era nascuta !ii crescuta
in New Iberia.
ii studie fata, fonna nasului, felul in care pupilele i se
marira sub exarninarea ei rninutioasa. Pentru o clipa, trasa-
turile Jui parura sa se incetoseze, ca ~i cand fata l-ar fi privit
pe sub apa, Se gandi ca, daca i s-ar fi cerut sa-l descrie a
doua zi pe baiat, ar fi fost posibil sil nu-si arninteasca fata
lui. Se freca la ochi, Lacrimi idioate.
 Cand ii privi din nou, trasaturile erau clare, precise.
Trasaturi frumoase. Nimic in neregula cu ele. Si totusi ...
lacrima. Nu ea flcuse asta, Ce ii venise?
- Numele meu este Ander.
intinse politicos rnana, ca ~i cand nu i-ar fi sters ochiul
acum o clipa, ca ~i cand nu tocrnai ar fi fllcut eel mai ci~dat
~i mai atragator gest pe care ii facuse cineva vreodata,
- Eureka.
Ea ii stranse mana. Palma care transpira era a ei sau a lui?
- Cum de te-ai ales cu un asa nume?
Oamenii de acolo presupuneau ca Eureka era numele
unui orasel din nordul Louisianei. Probabil, credeau ca
parintii ei se furi~asera acolo intr-un star~it de sapU!.mina
de vara, in vechiul Continental al tatalui si ca se oprisera
pentru o noapte cind ramasesera tlra benzina, Adevarata
poveste le-o spusese doar lui Cat !fi lui Brooks. Era greu
sa-i convinga pe oamenica anumite lucruri se Intarnplau
dincolo de cunoasterea lor,
Adevarul era ca. atunci cand mama adolescenta a
Eureka] rarnasese insarcinata, fugise rapid din Louisiana.
Mersese spre vest in toiul noptii, incalcand grosolan toate
regulile parin\ilor ei ~i ajunsese intr-o comunitate hippy, de
langa Lake Shasta, California, pe care tallil ei inca o numea
,.vorte11ul" .
.. Dar m-am Inters, nu-i asa? radea Diana cand era tanara
!;i inca indragostita de el. intotdeauna ma intorc."
La cea de-a opta aniversare a Eurekai, Diana o duse
acolo. Petrecura cateva zile cu vechiul prieten al mamei ei
din cornunitate.jucand carti ~i band cidru de mere nefiltrat
!;i tulbure. Apoi, cand arnandoua sirntira lipsa rnarii - ceca
ce se intimpla de cele mai multe ori cu locuitorii din
Louisiana - mersera spre coasta si mancarli stridii sarate
si reci, cu buca\i de ghea\a prinse de carapace, exact ca
acelea cu care erau crescuti copiii din Sud. Tn drum spre
casa, Diana alese autostrada de langa ocean spre orasul
Eureka, aratandu-i clinica unde se nascuse fata, cu opt ani
mai devrerne, pe douazeci ~i noua februarie.
Dar Eureka nu vorbea despre Diana cu oricine, deoarece
majoritatea oamenilor nu lntelegea complexitalea miraco-
lului care era mama ei, iar lupta pentru a o apara pe aceasta
era dureroasa, Asadar, pastra totul pentru ea, inchizandu-se
lumii $i oamenilor precum acest baiat.
- Ander nu este un nume pe care ii auzi in fiecare zi.
El i$i cobori privirea ascultand zgomotul produs de un
tren care se indrepta spre vest.
- Nume de familie.
- De unde este familia ta?
Stia ca parea precum toti ceilahi locuitori din Louisiana
care credeau ca soarele rasarea ~i apunea pe coasta golfului
lor. Eureka nu credea asta, nu crezuse niciodata, dar ceva
ii lacea pe acest pusti sa para ca ar fi aparut dintr-odata
langa trestia-de-zahar, 0 pane din ea era incantata de acest
lucru. 0 aha parte - partea care i~i voia masina reparata -
era nelini~tila.
Roiile unei rnasini pe drurnul pietruit din spalele lor o
lacura sa-si intoarca privirea. Cand vazu rnasina ruginita de
tractare oprindu-se in spatele ei, ofta. Prin parbrizul murdar
de insecte, abia ii zarea pe sofer, dar toata New Iberia ii
recunostea carnioneta lui Cory eel Regulamentar.
Nu toti ii numeau asa - doar femeile cu varsta intre trei-
zeci ~i cincizeci $i cinci de ani, aproape toate care rivalizau
 pentru ochii sau mainile lui rii.l!citoare. Cand nu tracta
rnasini sau ftirta cu vreo minors sau cu o femeie maritata,
Cory Marais era in rnlastina: pescuind, prinzand crabi,
aruncand cutii de bere, absorbind putrefactia reptiliana a
mlastinii in pielea lui arsa de soare, Desi parea bii.tran, nu
era, ceea ce facea ca avansurile lui sa para ~i mai ciudate,
- Aveti nevoie sa fiti tractati?
Scoase un cot pe gearnul camionetei gri. Un cocolos de
tutun pentru mestecat i se zarea in gura.
Eureka nu se gandise sa cheme o rnasina de tractare,
probabil din cauza di masina lui Cory era singura din oras,
Nu intelegea cum de ii gasise, Erau pe o margine a unui
drum pe care abia daca trecea cineva.
- E~li clarvazator sau asa ceva?
- Eureka Boudreaux ~i vorbele ei intepatoare. Cory
aruncii. o privire spre Ander, ca ~i cand ar Ii vrut sa se folo-
seasca de ciudatenia fetei pentru a se imprieteni. Dar, cand
se uita mai atent la baiat, ochii lui se marira. iar el renunta
la acea posibilii. alianta. Nu e~ti din oras? ii intrebii. el pe
Ander. Pustiul asta te-a lovit, Reka?
- A fost un accident, se trezi Eureka aparandu-l pe Ander.
0 deranja cand localnicii credeau cii. se dii.dea o luptii.
intre cei din Sud si restul lurnii.
- Nu asta a spus Marele Jean. El a zis ca ai nevoie de
tractare.
Prirnindu-si raspunsul la intrebare. Eureka dii.du din cap.
Marele Jean era un bii.tran vaduv ~i de treaba, care locuia
intr-o baraca, la aproximativ patru sute de metri distanlii de
acest drum. Fusese lnsurat cu o ferneie irnposibila pe nume
Rita, care murise in urma cu aproape zece ani, iar Marele
Jean nu se descurca prea bine de unul singur, in momentul in
care uraganul Rita lovise golful, casa blilrlinului fusese grav
avariata, Eureka ii auzise vocea asprli spunlind de douazeci
de ori: ,,Singurul lucru mai rau decat prirna Rita a fost cea de-a
doua. Una a stat in casa mea, cealalta a dliramat-o".
Orasul ii ajutase si-~i reconstruiasca baraca si, chiar
dacli era la kilometri distantli de tlirm, el insistase sli o prop-
teasca pe picioroange de sase metri lnaltirne, rnorrnaind:
,,Mi-am lnvatat lectia, mi-am invatat lectia",
Diana obisnuia sa-i aducli acestuia placinre farli zahar,
Eureka rnergea cu ea ~i asculta me!odiile vechi de jazz din
1978 ale formatiei Dixieland de pe discurile lui. Se placu-
sera dinlotdeauna unul pe celalalt,
Ultima data cand ii vazuse, diabetul i se agravase, iar ea
stia ca nu putea sa coboare cu u~urinta acele trepte. Avea
un fiu mare care ii aducea alimente, dar, in rnajoritatea
timpului, barbatul stlitea cocotat pe veranda, in scaunul
lui cu rotile, privind pasarile din mlastina prin binoclu.
Probabil ca vlizuse accidentul ~i sunase dupa masina de
tractare, Ea i~i ridica privirea spre baraca inlil{atli ~i ii vazu
~candu-i semn cu rnana.
- Multurnesc, Mare Jean! ii strigli fata,
Cory iesi din masina si o ridica pe Magda cu macaraua.
Puna o salopeta largli de culoare inchisli ~i un tricou de
baschet, al echipei din Louisiana. Avea bratele mari ~i
pistruiate. Eureka se uitli la cum prinse cablurile la sasiu,
Nu ii placu fluieratul lui clind examinli stricliciunile din
partea din spate a masinii.
Cory ~cea totul lncet, cu exceptia rernorcarii si, pentru
prirna data, Eureka ii era recunoscatoare ca se afta in
preajma lui, inca spera ca putea ajunge la scoala la limp
pentru intalnire. Trecurii douazeci de minute. iar ea Inca nu
se hotarase daca sa participe sau nu la cursa,
V antul fremala trestia-de-zahar, Era aproapefauchai.~on,
vremea recoltei, Se uita spre Ander, care o privea cu o
concenlrare care o facea sa se sim11i goals $i se Intrebii
dacii i$i cunostea tara la fel de bine ca ea, daca stia ca, in
doua s1ipt1imani, fermierii aveau sii vina cu tractoarele ca sa
taie tulpinile de trestie-de-zahar de la baza, lasandu-le
sii creasca incii trci ani lntr-un labirtn: prin care alergau
copiii. Se lntreba daca Ander alergase prin aceste campuri
la fel ca ea $i ca orice alt copil din Sud. Petrecuse la fel
de multe ore precum Eureka ascultand fosnetul uscat al
tulpinilor aurii, crezand ca nu exista un sunet mai frumos
pe lume decal eel al trestiei-de-zahar, gata de recoltat? Sau
era doar in trecere?
De lndata ce rnasina fu asigurata, Cory privi camioneta
lui Ander,
- Ai nevoie de ceva, pustiule?
- Nu, domnule, rnulturnesc.
Ander nu avea accent sudist, iar manierele lui erau prea
formale pentru tinutul acesta. Eureka se intreba daca vreo-
data cineva i se adresase lui Cory cu apelativul ,.domnule".
- Bine, atunci. Cory paru ofensat, ca si cand Ander ar
Ii fost, in general, ofensator. Haide, Reka. Vrei sa te las
undeva? Cum ar Ii la vreun salon de Infrumusetare?
Chicoti, aratand spre radacinile crescute ale parului ei.
- Taci, Cory!
La cum o zicea el, .Jrurnusete" suna ca ,,uratenie''.
 - Te tachinez. intinse rnana sa o tra~ de par. dar fata
se feri. Asa se coafeaza fetele in ziua de azi? Destul de ...
interesant, $uiera. apoi i~i agita degetul mare spre portiera
din dreapta a camionetei lui. Bine, soro, urea in cabina,
Noi, sudistii, trebuie sa fim uniti,
Limbajul lui Cory era dezgustator, Camioneta lui era
dezgustatoare. 0 privire prin geamul deschis ii spuse
Eurekiii ca nu i~i dorea sa mearga cu masina aceea. Peste
101 erau reviste deocheate, iar pe bord erau pungi unsuroase
cu sorici prajit. Un odorizant cu menta atama de oglinda
retrovizoare, sprijinit de o icoana din lemn a Sfintei Tereza,
Mainile lui Cory erau negre de vaselina. Avea nevoie de o
spalare cu presiune, de genul celei pentru cladirile medie-
vale. patate cu funingine.
- Eureka. spuse Ander. Pot sate due eu.
Ease gandi la Rhoda, intrebindu-se ce ar fi spus, daca
ar fi fost in locul ei. Niciuna din variante nu constituia ceca
ce sotia tatalui a fi numit o ,.decizie logica", dar eel putin
Cory era un fenomen cunoscut. lar reftexele agere ale fetei
puteau sa-i tina mainile ticalosuhri pe volan.
Pe de alt a parte, era Ander ...
De ce se gandea Eureka la sfatul Rhodei, ~i nu la eel al
Dianei? Nu voia deloc sa fie precum mama ei vitrega. Voia
sa-i semene mai mult mamei sale, care nu vorbea despre
siguranta sau judecata, Diana vorbea des pre pasiuni ~i vise.
Mama ei nu mai era.
lar acesta era doar un drum spre scoala, nu o decizie
schirnbatoare de vieti,
 Telefonul ei bazai. Era Cat: Ureaza-ne noroc. Sa ii
liisiim pe cei de la Manor in urmd. fntregii echipe ii este
dor de tine.
Cursa unna sa aiba Joe in optsprezece minute. Eureka
intenuona sa-i ureze personal noroc lui Cat, indiferent daca
ea ar fi alergat sau nu. Dadu rapid din cap spre Ander -
OK - $i se lndrepta spre camioneta lui.
- Du rnasina la Sweet Pea. Cory, slriga ea de langa
portiera din dreapta. Tata $i cu mine o vom lua rnai tar~1
de acolo.
- Cum vrei. Cory urea in camioneta lui, contrariat. Facu
un semn din cap spre Ander. Fereste-te de acel tip! Are o
raia pe care as vrea sa 0 ult.
- Sunl sigur ca o vei face, rnormai Ander in tirnp ce
deschise portiera din stanga,
lnteriorul camionetei lui era imaculat. Poate ca era veche
de treizeci de am, dar bordirl stralucea ca $i ciind tocrnai ar
fi fost lustruit manual. La radio canta o melodic veche de-a
lui Bunk Johnson. Eureka urea pe bancheta moale din piele
si i$i puse centura de siguranta.
- Trebuia sli fiu deja la scoala, spuse ea, in limp ce
Ander pomi molorul. Vrei sa te grabesti? Este mai rapid
daca mergi pe ...
- Drumuri laterale, stiu,
Ander facu la stanga pe un drum de parnaru urnbrit, pe
care fata ii considera scurtatura ei. Tl urmari cum accelera,
condecsnd ca un cunoscator pe acest drum flancat de
porumb, arareori folosit.
- inva1 la liceul Evangeline. Este...
- La intersectia strazilor Woodvale cu Hampton, spuse
baiatul, Stiu,
 Ea i~i sc!rpinl fruntea, intrebandu-se brusc daca acest
pusti frecventa aceeasi ~oalii, dacii stiituse in spatele ei la
ora de engleza timp de trei ani la nind sau ceva de genul
acesta. Dar ii eunostea pe toti cei doua sute saptezeci si sase
de oameni de la micul ei liceu catolic. Cel putin, ii cunostea
din vedere. Dael o persoana precum Ander ar Ii inviitat la
liceul Evangeline, mai mull ca sigur ar fi stiut despre el. Cat
cu sigurant5 l-ar fi acaparat ~i astfel, dup5 legile prieteniei,
Eureka i-ar Ii memoral data nasterii, locul favorit in care se
relaxa la sta~it de slptamin5 ~i nmnirul de inmatriculare
a masinii,
Asadar, ce ~oalii frecventa? in loc sl fie plin5 cu abti-
bilduri sau sl aibii rnascote inutile pe bord, ca majoritatea
rnasinilor pe care le conduceau pustii de la scolile publice,
camionela lui Ander piirea goalii. 0 eticheta simpl5, lat! de
ci~iva centimetri, atarna de oglinda relrovizoare. Avea un
fundal rnetalic argintiu ~i o figurin5 albastra care tinea o
sulili indreptatii spre p5mint. Ea se apleca in fa\! pentru a
o exarnina, observand ell nu avea aceeasi imagine pe
ambele piirti. Mirosea a ulei de citronella.
- Odorizant, spuse Ander, cand Eureka o mirosi. Se dau
gratuit la spaliitoria auto.
Se aseza din nou pe bancheta, Ander nu avea nici rnacar
un ghiozdan. De fapt, geanta supraincarcatii a Eurekai strica
ordinea camionetei.
- Nu am viizut niciodat5 un puitti cu o masina atat de
imaculata, Nu ai teme de facut? glumi ea. Ciirti?
- Pol sa citesc, spuse taios Ander.
- Bine, stii sii citesti. Scuze.
 Ander se incrunta ~i dadu radioul mai tare. Paru distant
pan:! in momentul in care ea ii vazu rnana trernuranda
rnarind volurnul. Sim\i ca fata observase acest lucru ~i lsi
puse din nou mana pe volan, dar ea i~i dadu searna: acci-
dentul ii socase si pe el.
- hi place genul acesta de muzica? lntreba ea in timp
ce un uliu cu coada rosie zbura pe cerul gri din fata lor, in
cautarea hranei.
- imi plac lucrurile vechi.
Luand rapid o alta curb:! pe un drum pietruit, ~ocea
lui se auzi incel, nesigur. Eureka arunca o privire la ceas
~i rernarca, bucuroasa, ca ar fi putut ajunge chiar la limp.
Corpul ei lsi dorea aceasta cursa; avea s:i o ajute sa se
calmeze inainle de a-i infrunta pe tatal ei ~i pe Rhoda, atunci
cand va trebui sa le dea vestea despre mormanul de fiare
vechi numit Magda. Dac11 urma sa alerge astazi, antrenoarea
ar ti fost fcricita o luna, Probabil ca arfi p111111 sa revina ...
Corpul i se inclina in fata cand Ander calca pedala de
frana. Baiatul intinse mana ca sa o prinda, asa cum obisnuia
Diana s:i o faca, iar gestul o lua prin surprindere.
Masina se opri cu un sca11ai1, iar Eureka vazu de ce.
Ander calcase frana ca sA evite sa treaca peste una dintre
multele veverite care alergau printre copacii din Louisiana
ca razele soarelui. Parea sii-$i ti dat searna ca rnana lui
Inca o [inea pe-a ei lipita de bancheta. Degetele lui presau
putemic pielea de pe umerii ei.
i$i cobori rnana, Respira.
Frati i gemeni de patru ani ai fetei petrecusera odata toata
vara incercand s:i prinda una dintre acele veverue, in curtea
din spatele casei. Eureka stia cat de rapide erau. Se fereau
de masini de douazeci de ori pe zi. Nu vazuse niciodata pe
nimeni punand frana ca sa evite sa loveasca vreuna,
Si animalul parea surprins. inghelli, privind o secunda
prin parbriz, ca si cand i-ar fi rnultumit. Apoi se ca1ara rapid
intr-un stejar lnalt !ii disparu,
- Casa vezi, pana la urma tranele functioneaza, Eureka nu
se putu abtine, Ma bucur ca veverita a scapat cu coada intacta.
Ander inghiti ~i apasa din nou acceleratia. Se uita lung
la ea - calm. nu ca baietii de la scoala, care se fereau sa o
fixeze cu privirea. Parea ca i!ii cauta cuvintele:
- Eureka ... imi pare rau,
- Fa la stinga, spuse ea.
El flcuse deja la stanga pe un drum ingust.
- Nu, serios, mi-as dori sa pot.
- Este doar o masina, ii intrerupse ea.
Amindoi erau emotionati. Nu ar fi trebuit sa-1 tachineze
in legalura cu veverita. Elincerca sa fie mai precaut. 0 vor
repara la Sweet Pea. Oricum, rnasina nu reprezinta mare
lucru pentru mine. Ander reflects la cuvintele ei, iar ea i$i
dadu searna ca paruse o rasfafata de la o scoala particulars.
ceea ce nu ii statea in fire. Crede-ma, sunt recunoscatoare
ca am propria masina, Doar ca, stii, este o masina, nimic
maimult.
-Nu.
Ander dadu muzica rnai incet cand intrara in oras ~i
trecura de NEPTUNE'S, o cafenea oribila unde copiii
de la liceul Evangeline i!ii petreceau tirnpul dupa cursuri.
Ea vazu ciiteva fete care erau la cursul de limba letina
cu ea bind sue din pahare rosii de hartie, aplecate peste
balustrade !ii vorbind cu niste baieti mai mari si rnusculosi
care purtau ochelari Ray-Ban. Nu se mai uita la ei, ca sli se
concentreze la drum. Erau la doua strazi distanta de scoala,
Curand, avea sa coboare din aceasta camioneta ~i sa alerge
spre vestiar, apoi spre padure. Se pare ca asta insemna ca
luase o hotarare.
- Eureka ...
Ii auzi vocea lui Ander, care ii intrerupse planurile de a
se schimba in uniforrna cat rnai repede posibil. Nu si-ar fi
schimbat sosetele, si-ar fi pus pantalonii scurti, si-ar fi scos
fusta ...
- Vreau sli spun di imi pare rau pentru tot.
Pentru tot? Se oprisera la intrarea din spatele scolii.
Afari, dincolo de parcare, pista era veche si uzata, Un inel
de pamant inegal inconjura un teren de fotbal invechit.
Echipa de rnaraton i~i llcea ~ncalzirea acolo, dar lntalnirile
lor aveau loc in padurea de dincolo de pista. Eureka nu-si
putea imagina nimic mai plictisitor decal sii alerge mereu in
jurul unei piste. Antrenoarea incerca intotdeauna sii o faca
sa se alature echipei de rezerva pentru cursa de prirnavara,
dar ce sens avea sli alergi in cerc, lira sli ajungi nicaieri?
Ceilalti din echipa se echipasera deja, l!candu-~i incal-
zirea de-a lungul pistei. Antrenoarea se uita in rnapa, intre-
bandu-se, cu siguran\l, de ce nu bifase in registru numele
ei. Cat fipa la doua eleve de clasa a zecea, care desenasera
ceva cu un marker negru pe spatele uniformelor lor - era
acelasi motiv pentru care ea ~i Eureka fusesera certate in
clasa a zecea.
i~i desfacu centura de siguranf!. Lui Ander ii parea rau
pentru tot? Se referea la faptul cli-i lovise masina, desigur.
La nimic mai mult. Pentru ell nu ar fi avut de unde sli stie ce
se Intarnplase cu Diana?
- Trebuie s! plec, spuse ea. Am intarziat la ...
- Cursa de maraton. Stiu,
- Cum de stiai asta? Cum de sti! toate aceste ...
Ander aratli spre emblema cursei de maraton a liceului
Evangeline, cusuta pe un petic din partea lateral! a gentii ei.
-Ah ...
- in plus - Ander opri motorul - eu fac parte din echipa
liceului Manor.
Ocoli partea din fa!li a camionetei ~i deschise usa din
dreapta. Ea cobori, uluit!. El ii inmanli geanta.
- Multumesc,
Ander rinji ~i fugi spre partea de teren unde era adunatA
echipa adversa. Peste urnar, ii arunca o privire rliutiicioasli.
- 0 sii pierzi.
 5

CURS A

Cat Estes avea un mod particular de a-si arcui spran-

ceana stanga ~i de a-~i pune o miina in sold, ceea ce Eureka
stia ca insemna Dish. Prietena ei cea mai buna avea pistrui
mari pe nas, o stnmga!J:llta ferrnecatoare, forrne pe care
Eureka nu le avea $i parul cu suvite prins in doua cozi grease.
Cele doua fete locuiau in acelasi earlier din apropierea
campusului. Tata! Jui Cat era profesor de stud ii afro-ameri-
cane la universitate. Ea ~i fratele ei mai mic, Barney, erau
singurii copii de culoare de la Evangeline.
Cand Cat o repera pe Eureka - cu capul aplecat,
alergand dinspre camioneta Jui Ander incerciind sa nu fie
observata de antrenoare - se opri din tirada indreptata spre
elevele de anul doi, care modificasera uniforrnele. Eureka o
auzi ordonand acestora sa faca o serie de cincizeci de flotliri
in pumni, inainte de a le ocoli.
- Face]i loc, va rog! striga Cat trecsnd prin grupul
baietilor de clasa a noua, care regizau o lupta cu sabii laser
cu pahare din hartie triunghiulare. Cat era o buna atleta:
o prinsc pe Eureka de brat chiar inainte ca aceasta si se
ascundii in vestiar. Nici macar nu gUiiia.
- Te-ai intors in echipii?
- I-am spus antrenoarei ca voi alerga azi, spuse Eureka.
Nu vreau sii fac mare tam-tam din asta.
- Cu siguranta, Cat diidu din cap. Oricum, avem alte
lucruri de vorbit.
Spranceana sliingii se ridicii la o iniltime uimitoare.
Mana ii aluneca pe sold,
- Vrei sii ~Iii dcspre tipul din camioneta, presupuse
Eureka, deschizand usa grea de culoare gri ~i triigand-o
lnaururu pe prietena ei.
Vestiarul era gol, dar caldura ~i hormonii adusi de atat de
multe adolescenle pluteau in aer. Din dulapuri pe jumiitate
deschise ciizurli pe pardoseala din gresie maro uscatoare de
par, cutii cu fond de ten palate si deodorante solidc albastre.
Diverse articole din codul vestimentar lngaduitor al liceului
Evangeline zaceau aruncate la intamplare peste lot. Eureka
nu fusese dcloc aici anul acesta, dar i~i putea imagina cu
usurinta cum acea fustii fusese aruncata pe usa dulapului
in mijlocul conversatiei despre oribilul examen de religie
sau cum acei panlofi fuseserii descheiati in limp ce o fatii
ii soptise unci prietene despre un joc de inviirte Sticla de
sambiita trecuta,
Eurekiii ii placea barfa din vestiar; era la fel de esentiala
ca ~i prezenta in echipa. Astazi era u~uratii sa se schimbe
intr-un vestiar gol, chiar daca asta insemna cii trebuia sii se
grabeasca. i~i arunca geanta ~i isi scoase pantofii.
- Mmm, da, vreau sa-rni povestesti despre tipul din
camioneta. Cat o ajutli sli-~i scoata din geanta pantalonii
scurti de alergare si un tricou. Si ce s-a inramplat cu fata ta?
Ea gesticula spre zgarieturile cauzate de airbag de pe obrazul
si nasul Eurekai, Ai face bine sa vezi ce-i spui antrenoarei.
isi lasa capul injos ca sli-$i adune parul lung lntr-o coada.
- Deja i-am spus ca am prograrnare la doctor $i ca s-ar
putea si\ Intarzii putin ...
- Putin mai mule. Cat i$i puse picioarele goale pe banca
si i~i indrepta mainile spre degete, intinzaudu-sc. Uita de
asta, Care e povestea cu domnul Armasar?
- E un idiol, minti Eureka. Ander nu era un idiot. Era
neobisnuit, greu de citit. dar nu un idiot. M-a lovit la stop.
Sunt bine, adauga ea rapid. Am doar niste zgarieturi, i$i
trecu un degct pe obrazul delicat. Dar Magda e cornplet
distrusa, A trebuit sachem masina de tractare.
- O, nu. Cat se stramba. Cory eel Regulamentar? Ea
nu era din New Iberia; locuise in acceasi casa dri\gu!ii din
Lafayette toata viata. Dar petrccuse destul timp in orasul de
ba$lina al fctci incat sll cunoasca pcrsonajclc locale.
Prietena ei dadu din cap.
- S-a oferit sa ma conduca. dar nu aveam de gand...
- in niciun caz. Cal lntelegea imposibilitatea unei cala-
torii in camioneta lui Cory. Se cutremura, scuturand din cap
astfel incat coditele sa-i atingu Iata. Cel putin Accident -
putem sa-1 numim - s-a oferit sa tc conduca,
Eureka i$i trase tricoul peste cap si ll baga in pantalonii
scurti. incepu sa-si lege sireturile de la pantofii de alergat.
- Numele lui este Ander. Si nus-a intamplat nimic.
- .. Accident" suna rnai bine. Cat stoarse o crema de
protectie solara in palma $i ii atinse usor fata, avand grija
la zi.tiirieluri.
 - inva1a la Manor, de asta m-a adus aici. Voi alerga
lmpotriva Jui in cateva minute ~i probabil voi pierde deoa-
rece nu mi-am lieut lncalzirea.
- Oh, ce cornpetitiel Cat era brusc in lumea ei, gesti-
culand larg cu miiinile. VAd adrenalina crescand din cauza
alergarii care se transforma intr-o pasiune arzatoare la
linia de final. Vad tronspiratie. Vad aburi. Dragostea care
,.depa~te obstacolele" ...
- Cat. spuse Eureka. Destul. Ce e cu oamenii care in-
cearca sa-rni faca lipeala in ziua de azi?
Prietena ei o urma spre u~a.
- incerc sa-ti Fae lipeala in fiecare zi. Ce rost au calen-
darele, flira lntalniri?
Pentm o fata atiit de inteligenta ~i de dura - Cat avea
centura albastra la karate. vorbea franceza cu un accent
de invidiat, obtinuse o bursa vara trecuta pentru o tabara de
biologie moleculara la Universitatea din Louisiana -, cea
mai buna prietena a Eurekai era si o romantics incurabila.
Majoritatea copiilor de la Evangeline nu stiau cat de
inteligenta era, deoarece pasiunea ei pentru baieti tindea
sa umbreasca acest lucru. Se Intalnea cu tipi in drum spre
toaleta cinematografului, nu avea niciun sutien care sa nu
fie din dantela si chiar incerca lol timpul sa le faca lipeala
tuturor cunoscutilor, Odata, in New Orleans. Cat incercase
sa combine doi oameni ai strazii, in piata Jackson.
- Asteapta, se opri ea si intoarse capul spre Eureka,
cine a mai incercat sa le combine? Asta este specialitatea
mea.
Eureka apasa pe hara din metal ca sa deschida usa ~i
iesi in dupa-amiaza tarzie $i umeda. La joasa inal!ime. nori
gri-verzui inca acopereau cerul. Aerni mirosea a fortune.
Spre vest, era un petic ademenitor de cer senin, unde se
vedea soarele coborand, transformand argintiul cerului
innoral inlr-o nuanta violet.
- Noul ~i minunatul meu psihiatru crede cii sunt indra-
gostita de Brooks. spuse Eureka.
La capatul terenului, fluierul antrenoarei adunii restul
echipei sub poarta ruginita de fotbal. Echipa oaspete de la
Manor se aduna in celalalt capat. Eureka sl Cat trebuiau
sii treaca pe Ianga ea. ceea ce o emotiona pe fatii, desi nu
ii vazuse inca pe Ander. Fetele alergara spre echipa lor,
urrnarind sa se strecoare neobservate in spatele grarnezii.
- Tu ~i Brooks?' se prefacu uimila Cal. Sunt socata.
Vreau sa spun - ei bine, sunt uimita.
- Cat. Eureka vorbi pe tonul ei serios, ceea ce o opri pe
prietena ei din alergat. Mama ~ea.
- $tiu.
Cat o imbrii!i~ii pe Eureka. Avea brate subtiri, dar
picioarele erau puternice,
Se oprira langa arena neacoperita - doua randuri lungi
de banci ruginite de fiecare parte a pistei, Eureka o auzi
pe antrenoare vorbind despre ritrn, despre intalnirea regi-
onala de luna unnatoare, despre gasirea pozitiei corecte la
inceputul cursei, Daca ea ar fi fost capitanul echipei, ar fi
discutat la randul ei despre accste subiecte, Stia antrena-
mentul de dinaintea cursei pe de rost, dar nu se mai putea
imagina stand acolo, vorbind cu sigurantii despre orice.
- inca nu esti pregatita sale gande~ti la baieti, spuse Cat
in coada Eurekai. Ce proaslii sunt!
- Sa nu lncepi sa plangi.
 Eureka o stninse ~i mai tare pe prietena ei.
- Bine, bine, Cat se smiorcai si se retrase. Stiu cA nu-ti
place dind plang.
Eureka tresAri.
- Nu e vorba ca nu-mi place cand ...
Se opri. ii zAri pe Andel' iesind din vestiar pe partea
cealalta a pistei. Uniforma lui nu prea semana cu a celor-
lalti copii - gulerul lui galben parea albit; pantalonii scurti
erau mai scurti decal cei purtati de restul echipei. Uniforma
parea veche, precum cele din fotografiile decolorate ale
echipelor de maraton din trecut, insiruite pe peretii sAlii de
sport. Poate ell ii ramasese de la un frate mai mare, dar arata
ca un lucru luat de la Armata Salvarii dupa absolvirea unui
copil a carui mama ii ftlcuse curat in dulap, ca sll aiba mai
mult Joe pentru pantofi.
Bllia1ul o privi, uitand de tot ce era injurul lui: de echipa
lui din celalalt capllt al terenului, de norii mari slningan-
du-se pe cer. de cat de ciudat era sll te holbezi in felul acela.
Nu parea sll-~i dea seama ell era neobisnuit. Sau poate cA
nu-i pasa.
Eureka ~tia. i~i cobori privirea, rosind, incepu sll alerge
din nou. i~i aminti senzatia datade acea lacrirna formandu-se
in coltul ochiului, atingerea surprinzatoare a degetului sllu
pe obrazul ei. De ce plansese pe drum in acea dupa-amiaza,
cand nu fusese tentatll sll plangll la Inmormantarea propriei
rnarne? Nu plansese cand o tinuserll inchisll in acel azil
limp de doua sliptamani. Nu plansese din ... noaptea in care
Diana o lovise cu palrna ~i se mutaserli din casa,
- Oho, spuse Cat.
 - Nu le uita ~i tu la el. mormii.i Eureka, sigura ca ea se
referea la Ander.
- La cine'! sopti Cat. vorbcam despre vrajitoarea de
acolo. Nu te uita ~i s-ar putea sii. nu ne vada. Nu le uita,
Eureka, nu le ...
Nu poti sa nu te uiti cand cineva i!i spune sa nu o faci,
dar o singura privire aruncata rapid o flicu pe fata sa regretc.
- Prea tarziu, rnorrnai Cat.
- Boudreaux.
Numele de familie al fetei paru sii. tremure ca o unda de
$OC peste teren. •
Maya Cayce avea o voce la fel de joasa ca a unui adoles-
cent - te-ar f putut pii.cii.li panii. cand i-ai fi zii.rit fa!a. Unii
nu-si reveneau niciodata dupa acea prirna privire. Aceasta
era extraordinara; avea parul des si negru, care ii atarna in
bucle largi panii. in ta lie. Era celebra penlru curse le ei rapide
pe holurile scoln, peniru gratia surprinzatoare $i zvelta,
datorita picioarelor lungi. Pielea ei neteda ~i stralucitoare
purta zece dintre cele mai frurnoase $i mai complexe tatuaje
pe care le vazuse vreodata Eureka - inclusiv o lmpletitura
de trei pene diferite coborand pe antebrat, un mic portret
gen rnedalion al mamei ei, pe urnar, $i un paun lntr-o pana
de paun, sub clavicula - toate concepute de ea ~i flcute
intr-un loc numit Electric Ladyland, din New Orleans. Era
in clasa a douasprezecea, mergea cu rolele, se zvonea ca
era vrajitoare, mai presus de toate gasule, o contralto in cor,
campioana statului la cii.larie $i o ura pe Eureka Boudreaux.
- Maya.
Eureka dadu din cap, dar nu incetini ritmul.
Cu vederea periferica, ea o simf pe Maya Cayce ridi-
candu-se de la marginea tribunei. Vazu silueta neclara a
fetei deplasandu-se cu pasi mari, pentru ca mai apoi sa se
opreasca in fata ei.
Eureka o ocoli ca sa evite coliziunea.
- Da?
- Linde este?
Maya purta o rochie minuscule cu pliuri, cu maneci
lungi $i bufante $i nu era data cu machiaj, cu exceptia unui
strat de rimel negru. i$i flutura pleoapele.
ii cauta pe Brooks. intotdeauna ii cllula pe acesta. Cum
mai putea si fie Inca indragoslita de eel mai vechi prieten
al ei, dupa ce ie$isera doar de doua ori anul trecut? Era unul
dintre secretele cele mai enigmatice ale galaxiei. Brooks
era baiatul dragu] din vecini. Maya Cayce era fermecatoare,
$i totusi, cumva, era lndragostita de baiat.
- Nu I-am vazut, spuse ea. Poate ai observat cli fac parte
din echipa de rnaraton, care este pe cale sa inceapa cursa?
- Poate te putem ajuta sa-1 eau]] mai tiirziu. Cat lncerca
sa o ocoleasca pe Maya. care era mai inallll cu mai mull
de treizeci de centirnetri decal ea, inciillata cu pantofii cu
plattorma de cincisprezece centimetri. 0, nu, stai, sunl
ocupata diseara, M-am inscris la un seminar pe internet.
imi pare rau, Maya, esti pe cont propriu.
Maya i$i ridica barbia, pAriind sli se gandeascli dacli
trebuia si considere aceasta replica o insulta. Daca ii studiai
individual triisAturile frumoase $i delicate arata cu mull mai
taniira de saptesprezece ani,
- Prefer sii Jucrez singurll. Maya Cayce i$i cobori pri-
virea spre Cat. Parfumul ei mirosea a patchouli. A zis
cli s-ar putea sA treaca pe aici $i m-am giindit cli aceasta
ciudatii - ariitiind spre Eureka - ar ti pulut...
 - Nu.
Eureka i!ji aminli acum ell Brooks era singura persoana
careia ii spusese despre intelegerea ei cu antrenoarea. El
nu ii spusese cli planuise sli vinli la lntrecere, dar, dacii ar f
venit, ar f fost un gest frumos. Frumos panli aparea Maya
Cayce; apoi situatia se schimba.
Tn momentul in care Eureka o irnpinse ca sli treacli de
ea, ceva o lovi in ceafl, chiar deasupra cozii. Ease intoarse
lncet ca sli vadli pal ma Mayei Cayce retrligandu-se. Obrajii
ii ardcau. Capul o ustura, dar mandria o durea ~i mai tare.
- Ai ceva sa-rni spui. poate in fatli'!
- O! Vocea ragu~ita a Mayei Cayce se inmuie, se lndulci,
Aveai un \iniar pe cap. Stii cli sunt purtlilori de boli $i cli se
aduna lingli ape stllllitoare.
Cat pufni, luand-o pe Eureka de brat $i trlgand-o spre
teren. Ti slrigli peste umlir:
- Falli draga, sufcri de malarie! Cauta-ne cand vei avea
un numlir de umor.
Lucrul trisl era cl Maya $i Eureka fusesera prietene
lnainte de a merge la Evangeline, inainte ca prima s! fi
intrat la pubertale ca un Inger brunet ~i sli fi iesu o zeitli
gotica, inabordabila. Erau doua fete de sapte ani care
participau la cursuri de teatru, in cadrul taberei de varli
a universitatii. Flceau schimb de rnancare in fiecare zi -
Eureka ii dadea imedial sandviciurile complicate de
curcan facute de tatlil ei, pentru feliile de paine albli cu uni
de arahide !ii gem ale Mayei. Dar se indoia cl aceasla lsi
amintea de lucrurile astea.
- Estes!
 Tipatul strident al anlrenoarei Spence - Eureka ii
cunostea bine.
- Sa incepem, doamna antrenor, raspunse Cat cu verva,
- Mi-a placut discursul incurajalor, ii spuse antrenoarea
lui Cat. Data viitoare, incearcll sa fii mai prezentii! inainte
ca antrenoarea sll poata continua. o reperll pe Eureka langA
ea. Grimasa nu i se atenua, ci doar vocea. Ma bucur ca
esti aici, Boudreaux, striga ea peste ceilalti elevi, care i$i
intoarsera capetele. Ai venit chiar la timp pentru poza de
anuar, de dinaintea cursei.
Toti priveau spre ea. Era lnca lmbujorata in urma
interactiunii cu Maya, iar greutatea atator priviri o tlcu sll
se simta dintr-odata claustrofoba, Ca!iva dintre colegii de
echipa $Optira ell purta ghinion. Copiii care erau candva
prietenii ei acum se temeau de ea. Poate ca nu o mai voiau
in echipa,
Se sirnti triidata. 0 poza de anuar nu facuse parte din
intelegerea ei cu antrenoarea. ii vazu pe fotograf - un
barbat de aproximativ cincizeci de ani cu plirul negru prins
lntr-o coadA- montand un aparat imens cu bli]. i$i imaginll
lngramadindu-se Intr-unul dintre nindurile de tanga ceilalti
copii, lumina stralucitoare declansandu-i-se in fa1a. i$i
imagina fotografia irnprirnata in trei sute de anuare,
lsi irnagina generatiile viitoare rasfoind paginile. inainte de
accident, Eureka nu se gandea prea mull daca sii apara in
poze; chipul ei schimonosit de zambete, ranjete si saruturi
in aer figurand in toate paginile prietenilor de pe Facebook
$i lnstagram. Dar acum?
Permanente acestei singure fotografii ar ti presupus ca
Eureka era o impostoare. 0 fhcea sa-si doreasca sa fuga.
Trebuia sl!. paraseasca echipa chiar acum, inairue de a se
inregistra vreun document care sa ateste incercarea ei de a
alerga anul acesta, i$i imagina minciuna din CV-ul ei de
elev de liceu - Clubul Latin, echipa de rnaraton, o listi
de excelenta la diferite materii. Sentimentul de vinovatie
a supravietuitorului, singura activitate exiracurriculara in
care investise vreodata. intepeni, astfel incal sii nu se vada
cii tremura.
Mana lui Cat era pe umarul ei.
- Ce nu este in regula?
- Nu pol sa apar in fotografia asta.
- Ce mare lucru?!
Eureka fftcu ca1iva pasi inapoi.
- Pur si simplu, nu pot.
- Esle doar o fotografie.
Privirile celor doul fete se ridicara spre cer cand eel mai
putemic tunet scutura terenul. Un perete de apii se revarsa
pe pistil.. incepu sl!. ploua.
- Perfect! strigl!. arurenoarea spre cer. Fotograful alerga
sa i$i acopere echipamentul cu un pulover subtire din lanii.
Colegii de echipa din jurul celor doua fete se imprii~liarii.
ca furnicile. Prin ploaie, Eureka intalni privirea rece a
antrenoarei. lncet, aceasta scutura din cap. insemna ,Jmi
pare rau, de data aceasta chiar renunt".
Prinsi in furtuna, unii copii radeau. Allii tipau, in cateva
clipe, Eureka era uda. La inceput, sirnti ploaia rece, dar
dupii ce se udl!. de-a binelea, corpul i se lncalzi ca atunci
cand inota.
Abia vedea dincolo de teren. Panza de apa ariila ca niste
zale. Din rnultirnea de copii de la Manor, se auzira trei
fluicraturi. Antrenoarea Spence fluiera si ea de trei ori. Era
oficial: furtuna castigase cursa.
- Toalli lumea inll.untru! striga antrenoarea, dar echipa
fugise deja spre vestiar,
Eureka merse prin noroi. 0 pierduse pe Cat. La jumli-
tatea terenului, vazu ceva sclipind in coltul ochiului, Se
intoarse ca s;l vada un baiat stand singur si privind ploaia.
Era Ander. Nu intelegea cum de ii putea vedea clar,
cand lumea dinjurul ei se transformasc in cascada Niagara.
Apoi, observll. ceva ciudat:
Ander nu era ud. Ploaia cadea pe langll. el, lovind
noroiul de la picioarele lui, fn~ parul, hainele, mainile si
lata erau la fel de uscate ca atunci cand se aflase pe drumul
de pll.mant ~i intinsese mana, ca sll.-i prindll. lacrima.
 6

ADAPOSTUL

Pana cand Cat o lilsa acasa pe Eureka, plOfia se mai

linisti. Pneurilc de pe drumul principal din spatele cartie-
rului ]or sdir\iiir!'i pc aslaltul ud. Begoniile din stratul de
Hori al tatalui erau strivite. Aerni era urned ~i silrat din
cauza minei de sarc de la marginea orasului Lafayette, de
undc fabrica Tabasco i$i procura condimentele.
Din pragu! usu, ca ii lieu semn din 1mina prietcnei ei,
care ii raspunse claxomind de doua ori. Vechiul Lincoln
Continental al tatalui era parcat pc alee. Din Icricire, Mazda
rosic a Rhodei nu era acolo.
Eureka riisuci chcia in incuietoarea din bronz ~i impinse
usa, care se bloca intotdeauna atunci cand ploua. Era mai
usor sa o deschida din interior, de unde putea scutura manerul
inlr-un anume fol. De afara, trebuia sa impinga ca un fundas.
lmediat ce intrase, i~i scoase pantofii de alergat si
sosetele, observand cl rcstul faruilie] racusc la rel. Tenisii
identici din scai ai fratilor ei vitregi fusesera aruncati in
toate colturile holului. Micile lor sosete erau f!lcute cocolos,
ca niste rrandafiri turtiti. Sireturile dezlegate ale bocancilor
negri de lucru ai tatalui ei lasasera dare scurte de noroi pe
podeaua din marmura, serpuind spre locul in care ii aruncase
la intrarea in casll. Hainele de ploaie picurau din cuierul de
pe perete. Cea albastrli a lui William avea captuseala dubla;
cea a lui Claire era violet cu Hori albe aplicatc pe glugli.
lmpermeabilul negru al tatalui ii rlimiisese de la bunicul ei,
care fusese in Marina. Eureka i$i aglitli impermeabilul gri
pe ultimul carlig din rand si i$i puse geanta pe bancheta
veche a Rhodei, de la intrarc. Sirnti stralucirea televizorului
din casa, cu volumul dat la mic.
Casa mirosea a floricele de porumb - gustarea preferata
de dupa cursuri a gernenilor. Dar tatal bucatar al Eurekai nu
pregatea nimic simplu. Floricelele lui de porumb explodau
cu ulei de trufe ~i parmezan ras sau cu covrigei tocati si
bucatele de caramel. Portia de astazi mirosea a curry si a
migdale prajite. Tatal ei comunica prin miincare mai bine
decal prin cuvinte. Creand ceva maret in bueatarie era folul
lui de a-si ariita dragostea.
ii giisi pe gemeni si pe tatal ei cuibariti in locurile tor
obisnune, de pe imensa canapea din piele. Tatal, imbracat
in haine uscate - boxeri gri si tricou alb - dormea pe panea
lungii a canapelei, in forma de ,.L"_ i$i tinea mainile
impreunate pe piept, iar picioarele goale erau iesite in
afara, lndreptate in sus ca niste lopeti, Un biiziiit usor i se
auzea din nas.
Luminile erau stinse; furtuna de nfara tacea ca totul
sa fie rnai intunecat decal de obicei, iar un foe slab care
trosnea piistra camera incalzitli. 0 editie veche a emisiunii
Pre/11/ corect rula pe canalul Game Show Network - cu
siguranta nu unul dintre cele trei programe de jumiitate de
ora aprobate de revistele pentru plirin(i la care era abonatli
Rhoda, dar nimeni nu avea sa-i spuna,
 Claire statea langli tatal ei, un lriunghi de picioare
scurte si grease in cohul canapelei, cu genunchii departati
din rochia ei portocalie, cu degetele $i buzele aurii de la
curry. Arata ca o bucata de porumb confiat - un ciuf de un
blond-deschis. adunat in varful capului, prins Cll 0 agraftll
de par galbena. Avea patru ani si ii placea sli se uite la tele-
vizor, Avea rnaxilarul mamei ei $i ii incorda la fel ca Rhoda.
cand termina de ex pus Liil punct de vedere.
fn partea apropiata a canapelei era William, cu picioa-
rele atarnate la treizeci de centimetri de podca. Parul lui
saten-inchis avea nevoie de o tunsoare. Tot sufla din
coltul gurii ca sa-~i indeparteze firele rebele din ochi. in
afarli de asta, statea nemiscat, cu mainile in poala. Era cu
noua minute mai mare decal sora lui, atenl $i diplomatic,
$i ocupa lntotdeauna eel mai mic spatiu posibil. Pe masa
de cafea, l<inga bolul cu popcorn. era un teanc de carti, iar
Eureka sriu ca exersase o serie de trucuri magice, pe care le
invli\ase dintr-o carte publicata in anii '50.
- Eureka! sopti el, coborand de pe canapea ca sli alerge
spre ea.
hi ridica fratele $i ii invarti, !inandu-i in palma ceafa
inca umeda
Ai putea crede ca ii ma pe acesti copii, motivul pentru
care tatal ei se casatorise cu Rhoda. inainte de a sc fi nascut,
Eurekaj11rme ca nu va avea de-a face cu ei. Se nascusera
in prima zi de primavara, cand ea avea treisprezece ani. l$i
socase tatal, pc Rhoda $i pe ea insli$i lndragostindu-se de
copii din clipa in care Jc tinuse mainile minuscule.
- Mi-e sere. striga Claire, ftlra sa-$i ridice privirea de la
televizor,
 Sigur, erau cnervanti, dar cand era bflgatfl loalii in vizuina
depresiei, gemenii reuscau sa-i amuneasca [aptul ca era
buna la ceva.
- i\i aduc niste laptc.
Eureka ii liisa jos pe William $i SC lndrcptara arnandoi
sprc bucatarie. Tuma trci ccsti cu laptc din frigidcrul orga-
nizat al Rhodci, in care toate caserolele erau etichetate 'iii
lflsa pe Squat, labradorul ud, sa intro din curtea din spate.
C'ainele lsi scutura blana, aruncand apii, $i noroi, ~i frunze
pc pcretii bucatarie',
Eureka ii privi.
- Nu am vazut asta.
Revenind in camera, aprinse mica lmnpii din lemn de
deasupra semineului si se apleca pe bratul canapelei, Tatal
ci parca mai tanar $i mai frumos adorrnit; semana mai mull
cu tatal pe care ii vcnerase cand era mica, decal cu barbatul
de care lncercase cu greu sii • apropie in cei cinci ani de
cand SC casatorisc cu Rhoda.
i$i aminti de lelul in care unchiul Travis o trasese
deopane, nesolicitat, la nunla tatalui,
- S-ar putca sa 1111 vrei sa-ti imparti tatal c11 altcineva,
spuse el. Dar 1111 barbat are nevoie sa lie lngrijit, iar Trenton
a tost singur mult timp.
Eureka avca doisprczecc ani. Nu lntclcsese lace sc refe-
rise acesta. Era lmoideauna cu tatal ei, asadar cum putea
sii fie singur? Nu era nici miicar constienta de faptul ca nu
voia ca cl sa sc casatoreasca in acea zi cu Rhoda. Acum, i$i
dadca seama de asta.
- Hei, tata.
Ochii lui de u11 albastru-Inchis se deschisera. iar tata
observa frica din priviri cand tresari. ca $i cand ar fi fost
eliberat din acelasi cosmar pe care ea ii tot avea in uhimele
patru luni. Dar ei nu vorbeau despre aceste lucruri.
- Cred ca am adormit, morrnai el, ridicandu-se si
Irecandu-si ochii.
intinse mana spre bolul cu floricele si i-1 inmanli ca si
cand ar f fost un salut sau o imbratisare.
- Am observer, spuse ea, aruncand o mana de floricele
in gura.
in majoritatea zilelor, tatal lucra in lure de zece ore la
restaurant. incepand de la ora sase dimineata. ..
- Ai sunat mai devrerne, spuse el. imi pare rau ca am
ratat apelul, Am incercat sate sun imediat ce am ie~it de la
lucru, Clipi. Ce s-a intamplat cu fa1a ta'!
- Nu este nimic. Doar o zgarielurli.
Eureka ii evita privirea si Iraversa camera ca sa-$i scoata
telefonul din geanl£i. Avea doua apeluri pierdute de la taral
ei, unul de la Brooks !ii cinci de la Rhoda.
Era la fel de obosita ca ~i cand ar f panicipat la rnaraton
in dupa-amiaza aceea.
Uhimul lucru pe care ~i-1 dorea era si'i-i spuna tatalui ei
despre accidentul de azi. intotdeauna fusese protector. dar,
de la rnoartea Dianei, devenise exagerat.
Sa-i atraga atentia asupra faptului ca existau oameni
care conduceau precum Ander 1-ar fi putut determina sa
nu-i rnai dea voie sa conduca. Ea stia ca trebuia sa deschida
subiectul, dar trebuia sa o faca perfect.
Tatal o urma pe hot. Ramase la cativa metri distanta $i
amesteca pachetul de carti al Jui William, rezemandu-se de
una dintre coloanele ce tmeau tavanul care imita o fresca,
pe care nu o suporta niciunul din ei.
Numele lui era Trenton Michel Bodreaux al Treilea.
Avea o silueta definitorie, pe care o mostenisera toti cei trei
copii ai sai, Era inall, cu parul aspru de un blond-inchis si
un zimbet care ar f putut fermeca ~i un sarpe-mocasin, Ar
fi trebuit sa fii orb ca sa
nu observi cum flirtau femeile cu
el. Poate ell lncerca sa nu vada asta - intotdeauna inchidea
ochii candle respingea avansurile.
- Cursa s-a anulat din cauza ploii?
Eureka dadu din cap.
- Stiu ca abia 0 asteptai. imi pare rau,
Dadu ochii peste cap deoarece, de cind tata se casatorise
cu Rhoda, nu stia mai nimic despre ea. ,.Abia o asteptai" nu
era o frazi pe care ea ar mai fi folosit-o in legatura cu nimic.
Nu avea sa Inteleaga niciodata de ce trebuia sa pliriseascll
echipa,
- Cum a fost.; tatal arunca o privire peste umar spre
gemeni, care erau absorbiti de descrierea lui Bob Barker
despre motorul invechit al barcii concurenlului sau, care ar
fi putut ca$tiga ... programarea la de astazi?
Eureka se g5ndi la pc>reMiile prin care trecuse in cabinelul
doctorului Landry, inclusiv la ,.nuca greu de spart", expresia
tatei. Era inca o tradare; tot ce facea taliil ei era acum o
tradare. Cum de se casatorise cu acea ferneie"!
Dar Eureka mai in!elegea ~i ca Rhoda era opusul Dianei.
Era stabila, cu picioarele pe paminl. Diana ii iubise, dar nu
avusese nevoie de el. Rhoda avea atil de multa nevoie de
el, incit, poate, acest sentiment se transformase intr-un fel
de iubire. Tata parea mai senin cu Rhoda, decit Iusese Iara
ea. Eureka se inlreba daca observase macar o data ell asta ii
costase increderea fiicei lui.
- Spune-mi adevarul, spuse tata.
- De ce? Nu este ca ~i cind daca m-as plange tie m-ar
scuti sa merg acolo. Nu in Rhodeo-ul asta,
- A~ de rau a fost?
 - Bruse iti pasa? izbucni ea.
- Puiule, bineinteles ca imi pasa,
Se lntinse spre ea, dar fata se smuci,
- Sa le spui lor ,,puiule". Eureka flutura mana spre
gemeni. Pot sa am slngurs grija de mine.
t inmana cartile. Erau o metodli de relaxare, iar el stia ca
ea le putea face sa zboare ca pasarile intre degetele ei. Cartile
erau fiexibile din cauza ca fusesera folosite ani de zile $i calde
pentru cli el tocrnai le amestecase. Fiirli ca ea sa-$i dea seama,
cartile incepura sa vajaie printre degetele ei.
- Fata ta.
Tata ii studie zgarieturile de pe pometi,
- Nu este nimic.
ii atinse obrazul.
Ease opri din amestecatul cartilor,
- Am avut un accident cand ma intorceam la scoala,
- Eureka. Ridica tonul $i o cuprinse in brate, Nu plirea
suplirat. Esti bine?
- Sunt bine. 0 strangea prea puternic. Nu a fost vina
mea, Un baiat a intrat in mine la stop. De aceea am sunal
mai devrerne, dar am avut grija de asta. Magda este la
Sweet Pea's. Este bine.
- Ai luat datele de asigurare ale tipului asta?
Pana in ace I moment. Eureka fusese mandra de ea pentru
ca se descurcase cu rnasina, 1'rli ca tatal ei sa ridice un
deget ca sa o ajute. inghiti.
- Nu chiar.
- Eureka.
- Am incercat. Nu avea. Totusi, a spus ca se va ocupa
de asta.
Privi chipul tensional al tatalui sau si lsi dadu seama cat de
proasta fusese. Nici macar nu stia cum s3 ii gaseasca pe Ander,
nu ii $1ia numele de familie sau daca ii zisese numele adevarat,
Era imposibil ca el sa aiba grija de masina ei.
TatAI SCra$ni din dinti asa cum o tacea cand incerca sa
nu se enerveze.
- Cine era acest baiat?
- A spus case numeste Ander.
Ea puse Cfir\ile pe bancuta de la intrare ~i lncerca sa
se retraga spre scari, Cererile ei pentru colegiu o asteptau
pe birou. Chiar dacll Eureka decisese ca voia sll stea
acasa anul urmator, Rhoda insistase sa trimita un dosar la
Universitatea din Louisiana, unde putea primi o bursa ca
membru al familiei unui angajat al facultatii. !;ii Brooks
cornpletase in mare pane cererea penlru Tulane - scoala
visurilor lui - in numele ei. Tot ce trebuia_ sa faca Eureka
era sa semneze ultima pagina imprimata, care o astepta de
ciiteva saptamani. Nu putea face fa~a colegiului, Abia putea
face fatii propriei reflexii din oglindii.
inainte de a urea prima treapta, tatAI o prinse de brat.
- Ander ~i mai cum?
- invata la liceul Manor.
Tata! paru sa alunge un giind rau clipind.
- Ce conteaza eel mai mull este cl esti bine.
Fata ridicll din umeri. El nu lntelegea. Accidentul de
astlzi nu o flcuse sa-i fie mai bine dedt in ziua precedentll.
Ura faptul cii acea discutie cu el parea o minciunll. Obisnuia
sa-i spuna totul.
- Nu-ti face griji, Sepie!
Vechea porecla paru fortata din gura tatlilui. Sugar o
inventase cand Eureka era un copil, dar tatlll ei nu ii mai
spusese de mull asa, Nimeni nu ii mai zicea Sepie, cu
exceptia lui Brooks.
Soneria tarai. 0 silueta lnalta apliru in gearnul mat al usii,
 - Sun la firma de asigurari, spuse tata. Rlispunde la usa,
Eureka oftli !?i descuie usa de la intrare, scuturand clanta
ca sli o deschida. i~i ridica privirea spre baiatul inalt de pe
veranda.
- Hei, Sepie.
Noah Brooks - cunoscut de toata lumea din afara fami-
1 iei ca Brooks - renuntase la accentul lui sudist pronuntat,
la Inceputul clasei a noua, in Lafayette, Dar cand o striga pe
Eureka folosindu-i porecla, tot suna la fel ca Sugar: delicat,
rapid ~i vesel.
- Hei, Butoi cu pulbere, raspunse ea autornat, folosind
porecla din copilarie a baiatului, pe care o capatase pentru
accesul de furie manifestat la petrecerea de ziua Jui, cand
avea trei ani.
Diana obisnuia sli spuna ca ei doi lusesera prieteni de
dinainte de a se naste, iar cand mama ei era tanara $i insar-
cinata, petrecea cateva seri pe saptamana stand pe capetele
bustenilor de pe veranda jul!and gin cu mama lui, Aileen.
care avea o sarcina mai avansata cu doua luni.
Brooks avea o faµi ingusta, un bronz permanent si, recent,
o urma de par in barbie. Ochii lui caprui se potriveau cu
parul care era la limita codului vestimentarde la Evangeline.
ii cadea pe langa sprancene cand isi ridica gluga impenne-
abilului galben,
Eureka observe un bandaj mare pe truntea lui aproape
ascuns de breton.
- Ce s-a intamplat?
- Mai nimic. El ii privi zgarieturile de pe faJa, ridican-
du-si sprancenele la o asemenea coincidenta. Tu ce ai pii!it?
- Nimic.
Ea ridica din umeri.
 Cop iii de la Evangeline credeau ca Brooks era misterios,
ceea ce ii f3cuse subiectul admiratiei catorva fete, in ultimii
ci!iva ani. Toata lumea care ii cunostea ii placea, dar acesta
evita multimea populara, lucru care era consideral neplacut,
in afara de a juca fotbal. Era prieten cu tipii din grupa de
dezbateri, dar majoritalea timpului si-l petrecea cu Eureka.
Brooks era selectiv cu farmecul lui, iar ea fusese lntot-
deauna destinatarul principal. Citeodata ii vedea pe hol,
glumind cu un grup de b!iie!i ~i aproape nu ii recunostea,
pina cind o repera ~i venea sa-i povesteasc!i lol ce se
inuimplase in acea zi.
- Hei, ii ridica el usor mana, uhe cine ~i-a scos ghipsul.
in lumina candelabrului din hol, Eureka fu brusc rusi-
nala de bratul ei ciudat ~i slab. Arata ca o ~oparl!i. Dar lui
Brooks nu i se parea in neregul!i. Nu o privea diferit dupa
accident - sau dup!i perioada petrecut!i in salonul de la
psihiatrie. Cal limp fusese lnchisa in Acadia Vermilion, el
venise zilnic in vizita, ascunzand pralinele cu nuci pecan in
buzunarul blugilor. Singurul lucru pe care ii spusese vreo-
dat!i despre ce se intamplase era c!i i se parea mai amuzanl
sli i$i petreacl timpul impreuna in afara celulei capitonate.
Era ca ~i cum ar f vazut dincolo de schimbarea culorii
p!irului fetei, de machiajul pe care acum ii purta ca pe o
armura, de incruntarea permanent!i care ii tinea la distan\!i
pe majoritalea. El ranji.
- Vrei s!i facem skandenberg?
Ea ii lovi.
- Glumeam. i~i lasa tenisii langa ai ei si i~i atarn!i
impermeabilul pe acelasi carlig pe care ii folosise ea. Hai
sa mergem sa privim furtuna.
lmediat ce intrara in casa, gemenii i~i ridicara privirea
de la televizor si s!irira de pe canapea, Daca exista un lucru
care ii placea lui Claire mai mult deceit televizorul, acela
era Brooks.
- Buna seara, Harrington - Boudreaux.
Brooks se inclina spre copii, chemandu-i cu numele Jor
ciudate, care sunau ca un restaurant de lux.
- Brooks si cu mine mergem sa cautam aligatori langa
apa, spuse Eureka, folosind fraza lor codata.
Gemenii erau lngroziti de aligatori $i era cea mai sirnpla
cale de a-i irnpiedica s!i-i urmeze. Ochii verzi ai Jui William
se rnarira. Claire se retrase, sprijinindu-si coatele pecanapea.
- Vreti sa veniti si voi? intra Brooks in joc. Cei mari
vin pe uscat pe o vreme ca asta. i$i indeparta mainile cat
de mull putu, ca s!i sugereze rnarimea aligatorilor, Pot sa se
deplaseze cu cineizeci de kilometri pe ora,
Claire ~ip!i, chipul stralucindu-i de invidie,
William o trase pe Eureka de maneca.
- Promiti s!i ne spui daca.vezi vreunul?
- Bineinteles.
Eureka ii ciufuli parul ~iii urmii pe Brooks afara,
Trecura prin bucatarie, un!e talii.l vorbea la telefon. El
ii arunca o privire cumpatata baiatului, dadu din cap, apoi
se intoarse ca sa ii asculte mai a tent pe agentul de asigurari,
Tata! ei era prietenos cu prietenele Eurekai, dar baietii -
chiar ~i Brooks, care fusese dintotdeauna prin preajrna - ii
trezisera latura precauta.
in spate, noaptea era lini$lita, ploaia constanta linistind
totul. Cei doi prieteni rnersera spre leaganul alb, aftat sub
planseul etajului. Scar!ai sub greutatea for. Brooks irnpinse
U$Or din picioare ca sa ii faca sa se balanseze, iar ei privir!i
picaturile de ploaie lovind stratul cu begonii. Dincolo de
Hori era o curte mica, in care se afla scheletul unui leagan
pe care lall'il ei ii construise vara trecuta. Dincolo de el, o
poarta din tier forjat se deschidea spre golful maroniu.
- imi pare rl'iu ca am ratat cursa de astazi, spuse Brooks.
- $Iii cine a regretat rnai mult? Maya Cayce. Eureka i$i
sprijini capul de perna uzata care captusea banca. Te cauta,
Si ml'i ~i vrajea. Talentata fata!
- Haide. Nu este atat de rea.
- Stii cum ii spun cei din echipa de maraton? lntreba
prietena Jui.
- Nu ma intereseaza poreclele date de oamenii care se
tern de oricine arata diferil fa\l'i de ei. Brooks se inloarse ca
sii o studieze. Nu am crezut ca $i tu esti la fel.
Eureka pufni deoarece avea dreptate.
- Este geloasa pe tine, adauglli baiatul,
Asta nu i se Intarnplase niciodatl'i.
- De ce ar f Maya Cayce geloasa pe mine?
Brooks nu raspunse. Tan\arii se rotira in jurul becului
de deasupra lor, Ploaia se opri, apoi incepu din nou, cu o
briza rece care ii umezi pometii Eurekai. Frunzele ude ale
palmieri lor din cu rte se ondulara, salutand vantul.
- Deci, ce limp ai scos azi? intreba baiatul. Record
personal, flirlli indoiallli, acum clli [i-ai scos ghipsul.
Dupl'i felul in care o privea, i~i dadu seama cl'i astepta sl'i
ii confirme cl'i se all'iturase din nou echipei.
- Zero minute si zero secunde.
- Chiar ai renuntat? spuse el trist.
- De fapt, cursa nu a mai avut loc din cauza ploii. Cu
sigurantlli ai observat ploaia torentiala, Cea de cincizeci de
ori mai salbatica decal asta? Si, da - impinse leaganul cu
picioarele ca sa se balanseze mai mull - am renuntat.
- Eureka.
- in orice caz, cum de ai pierdut acea furtuna?
 Brooks ridicli din umeri.
- Am exersat cu cei din grupa de dezbateri, asadar, am
plecat tarziu de la scoala. Apoi, cand am coborat scarile de
langii aripa Artelor, am ametit. El lnghiti, pirand aproape
jenat sl continue: Nu stiu ce s-a lntamplat, dar m-am trezit
la capatul sciirilor. Un elev de anul intai rn-a giisit acolo.
- Te-ai ranit? intrebli Eureka. Asta s-a intamplat cu
fruntea ta?
Brooks ridicii parul de pe frunte ca sl dezvaluie trei-
sprezece centimetri piitrati de tifon. Cand desllcu bandajul,
Eureka suspinli.
Nu era pregiitita sii vadli o ranii de mirimea aceea. Era
adanci, de un rosu-deschis, aproape perfect rotundli, de mliri-
mea unui dolar de argint. lnelele de puroi $i slinge din inlerior ii
dadeau aspecml unui trunchi vechi de sequoia decojit.
- Ce ai f!cut, ai intra! intr-o nicovalii? Ai cazut din
senin? Este inspliimantator! intinse mana ca sii-i indeplir-
teze bretonul de pe frunte ~i studie rana. Ar trebui sli mergi
la doctor,
- Deja am facut-o, drligutii. Am petrecut douii ore la
urgente, multumita copilului panicat care rn-a giisit. Mi-au
spus cii am hipoglicemie :>i alte porciirii de genul acesia.
- Este grav?
- Nu, Brooks sliri din leagan, tragand-o pe Eureka de
pe veranda, in ploaie. Haide, sii mergem sii prindem un
aligator.
Piirul ud ii atinse spatele, iar ea tipii, razand, in timp ce
fugi cu Brooks de pe veranda, pe putinele trepte spre curtea
inverzitii. larba inalta ii gadila picioarele. Aspersoarele se
declansasera in ploaie. Curtea dinjunil loreradelimilata de
patru stejari imensi. Ferigile ponocalii, sclipind cu picituri
de ploaie, le dantelau trunehiurile. Eureka 'i Brooks gafiirA
cand se oprira la poarta din tier forjal $i privira spre cer,
in locul in care norii se imprA$tiarA. noaptea era instelata,
iar fata crezu cil nu mai era nimeni pe lume care sA o mai
facA sil radA, in afara lui. i$i imaginil un dom din sticlil
coborand din cer, etan~nd curt ea ca intr-un glob de jucarie,
prinzindu-i pentru totdeauna in acest moment, cu ploaia
care cadea vesnic, fllrA sil mai fie nevoita sA infrunte altceva
in afara de lumina stelelor si privirea pozna$il a Jui Brooks.
U~ din spate se deschise, iar Claire scoase afaril capul
ei blond.
- Reka, strigA ea. Lumina verandei ii facea obrajii rotunzi
sil straluceasca. Aligatorul este acolo?
Eureka $i Brooks zarnbira in inluneric.
- Nu, Claire. Poti sil ie$i in siguranta.
Foarte atenta, fata merse tiptil panil la marginea covora-
sului de la U$i. Se apleca in fatil ~i i$i duse la guril mainile
tlcute palme, ca sA vorbeasca:
- Cineva este la u$i. Un biliat. Vrea sA le vadA.
 7

REUNIUNEA

-Ta.
Eureka picuri pc dalele de marmura din pragul usii,
privindu-1 pc biiiatul care ii lovise masina. Ander se schirn-
base iar in camasa albi cilcati $i blugii negri. Probabil ca
i$i atiimase in vestiar acea ciillla$1i 13ri cute; nimeni nu
13ceaasia in echipa ei.
Stand pe veranda in lumina asfin!itului, Ander parea
ci ar fi venit din alta lumc, una in care infa!i$area nu era
supusii starii vremii. Piirea independent de atrnosfera din
jurul lui. Eureka deveni constienta de parul ei incalcit $i de
picioarele goale stropite cu noroi.
Felul in care baiatul i$i tinea mainile impreunate la spate
ii accentua la\imea pieptului si a umerilor. Expresia ii era
enigmaticii. Piirca sii-:>i \ina respiratia, ceea ce o nelinistea
pe fati.
Poate ell de vina erau ochii lui turcoaz. Poatc;,era anga-
jamentul absurd cu care evitase moartea acelei veverite.
Poate era felul in care se uita la ea, ca si ciind ar fi vazu:
ceva ce nici ea nu stia cii tiinjea sii vadi la propria persoanil.
lnstantaneu, acest baiat o afectase. 0 facuse sa se simtii
nesigura,
Cum de trecuse de la a fi miinioasli pe el, la chicotcli
inainte de a-i afta numele? Eureka nu tacea asa ceva.
Privirea lui Ander deveni prierenoasa. lntalnind-o pe a
ei. Corpul o fumica. Miinerul usii de care sc tinea se sirntea
ca $i cand ar fi emis caldura.
- De unde ai stint unde locuiesc?
El vru sa raspunda, dar apoi fata ii sirnt: pe Brooks
in spatele ci, in tocul usii. Picptul lui ii atinse ornoplatul, in
limp cc i$i rezema miina stiingii pe tocul usii. Corpul lui
trecu dincolo de al ei. Era la fcl de ud ca si ea din cauza
furtunii. Se uilfi la Ander peste capul Eurekai.
- Cine e asta?
Sangele se scurse de pe fa(a lui Ander. fllciindu-i pielea
deja palidii aproape fantomatica. Desi abia se rnisca,
intregul comportament i se schimba. i$i ridicii putin barbia,
lnunzandu-si pieptul in fa!ii cu un centimetru, l$i indoi
genunchii, ca si cand ar f fast gala sa sarii.
Ceva rece $i otravitor preluase controlul asupra lui.
Privirca pe care i-o arunca Brooks o facu pe Eureka sa
se intrebe daca ii mai vazuse turios inainte de acel moment.
Nimeni nu se batea cu prielenul ei. Oamcnii se bateau
cu prietenii lui tarani la WADE'S HOLE, la slar$il de
siiptiimiina. Se biiteau cu fratele lui, Seth. care avea aceeasi
limbii ascutitf care ii facea probleme lui Brooks, dar Iara
mintea care ii scolea din ele. in cei saptesprezece ani de
cand Eureka ii cunostea pe Brooks, el nu diiduse si nici nu
primise niciodata un pumn. Se strecura mai aproape de ea,
lndreptandu-si urnerii ca $i cand toate acestea ar fi fost pe
cale sli se schimbe.
Ander aruncii o privire deasupra ochilor lui Brooks.
Eureka privi peste urnar $i vazu ca rana lui desehisa era
vizibila. Parul, care de obicei ii cadea peste spriincene,
era ud $i dat intr-o parte, Bandajul pe care ii ruiscase
probabil ca ii cazuse dind alergau prin ploaie.
- Este vreo problerna? intreba Brooks, punand o miina
pe umarul Eureklii, mult mai posesiv deciit atunci ciind fuse-
sera la prima intalnire la filmul Charlie si Fabrica de
ciocolatii la cinematograful din New Iberia, in clasa a cincea.
Fata lui Ander se schimonosi, i$i lull. mana de la spate
si, penlru o clipii, Eureka $tiu ca urma sa ii loveasca'pe
Brooks. Sa se fereascli. sau sa-l impiedice?
in schimb, el ii inlinse portofelul.
- L-ai lasat in camionela mea.
Portofelul era unul din piele maro decolorata, pe care
Diana ii adusese dintr-o clilatorie in Machu Picchu. Eureka
i~i pierdea $i i$i gasea portofelul - $i cheile, $i ochelarii
de soare, $i telefonul - cu o regularitate care o naucea pe
Rhoda. asadar, nu era un mare soc faptul ca ii llisase in
camioneta lui Ander.
- Multumesc.
Se intinse sa ia portofelul si, dind varfurile degetelor
Ii se atinsera, fata trernura. intre ei era o electricitate pe
care spera cli Brooks nu avea sli o observe. Nu stia de unde
venea: nu voia sli. o opreasca.
- Adresa era pe pennisul de conducere, deci m-am
gandit sli. tree pe aici ca sli ti-I returnez, spuse el. De
asernenea, mi-am scris numarul de telefon $i l-am pus in
portofel.
 in spatele ei, Brooks IU$i in pumn.
- Pentru ma$ini, ii explica Ander. Cand vei primi o
evaluate a pagubelor, si mi suni.
El zambi atal de prietenos, incal Eureka ranji ca o idioati.
- Cine este lipul Asta? Tonul lui Brooks era mai ridicat
decat de obicei. Parea si caute un mod de a glumi pc seama
lui Ander. Despre ce vorbeste?
- El, mmm, mi-a lovil ma$ina din spate, monnii Eureka,
la fel de umili in fa(a lui Ander ca $i cand Brooks ar fi fost
Rhoda sau lalil ei, nu eel mai vechi prieten al sau.
Din cauza faptului cl el slltea atat de aproape de ea,
devenea claustrofobi.
- Am condus-o inapoi la scoala, ii spuse Ander lui
Brooks. Dar nu stiu ce legiluri are asta cu line. in afara de
cazul in care ai fi preferal si fi mers pe jos?
Brooks fu prins cu garda jos. Un ras exasperat ii scipi
prinlre buze.
Apoi Ander se inclina in f'a!i, mana lui trecand peste
capul Eureka], ii apuci pc Brooks de lricou.
- De cat limp esti cu ea? De cdt timp?
Eureka se ghemui lntre ei, speriata de reacua neastep-
tati. Despre ce vorbea Ander? Ar fi trebuit si faci totusi
ceva care si aplaneze situatia, Dar ce? Nu-s] didea seama
cl se aplecase instinctiv in spate, spre siguranta familiari
a pieptului lui Brooks, panll cand nu ii simti mana pc cot.
Nu tresari cand Ander ii ataca. El rnormai:
- Destul de mull timp incat si $tiu ca nesimtitii nu sunt
genul ei.
Cei trei erau, practic, unul peste celalalt. Eureka le sirntea
respiratia, Brooks mirosea ca ploaia $i ca Loali copilaria ei;
l\nder mirosea ca oceanul pe care ea nu-I vazuse niciodatii.
l\mandoi erau prea aproape. Avea nevoie de aer,
i$i ridica privirea spre baiatul palid $i ciudat, Privirile Ii
te inlalnirii. Ea lsi scutura putin capul spre Ander, lntreband
le ce.
Auzi sunetul degelelor slabindu-si striinsoarea pe tricoul
ui Brooks. Ander sc rclrasc rigid ciitiva pasi piina la mar-
:inea verandei. Fata respira pentru prima data intr-o peri-
>adii care i se pi'lni a fi o vesnicie.
- lmi pare rau, spuse Ander. Nu am venit aici ca sii ma
iat. Voiam doar sa-ti returnez lucrurile $i sii-\i spun cum sii
nii gasesti,
Eureka ii privi cum se intoarse $i intra din nou in ploaia
niirunta $i gri. Cdnd portiera carnionctci lui se tranti, ca
nchise ochii $i se imagina in interiorul acesteia. Aproape
ii putea sa simlii pielea calda si moale sub ea $i sa-l auda
ii radio pe Bunk Johnson. legenda locals, ciintiind la trom-
1ela. i~i imagina privelistea prin parbriz in timp ce Ander
onducea pe sub coroana stejarilor din Lafayette, spre
riunde ar fi fost casa lui. Voia sii stie cum arata, ce culoarc
veau asternuturile de pc patul lui, daca mama lui gatea
ina. Chiar $i dupii felul in care se purtase cu prietenul ei,
.ureka tiinjea sii se afle in acea camionctii.
- A plecat psihopatul, mormai Brooks.
Ea privi stopurile masinii lui Ander dispiiriind in lumea
e dincolo de strada ei.
Brooks ii masa urnerii.
- Cand putem sane mai intiilnim cu el?
Eureka ciintari in miiini portofelul prea plin. Si-I
nagina pe Ander uitandu-se inauntru, privindu-i permisul
e la biblioteca, fotografia groaznica de pe legitimatia de
elev, bonurile de la benziniiria de unde curnparase munti
de Mcnlos, c~oarele bilctelor de la jcnantcle filme pcntru
fete la care Cat o tarase sa le vada la cinematograful de
un dolar biletul, o multime de miirun\i$, ciitiva dolari, daca
era norocoasa, cele patru poze alb-negru in care apareau ea
si mama ei, r.<:ute la un balci din New Orleans, cu un an
inainte de rnoartea Dianei.
- Eureka? lntreba Brooks.
- Ce vrei'?
El clipi, surprins de tonul sever al vocii ei.
- Te sim\i bine?
Fata se lndrepta spre marginea verandei si se apleca
pcste balustrada din lcmn alb. Mirosi tufa inaltii de rozmarin
~i i$i trecu o palma peste crengi, lmprastiind piciiturile de
ploaie. Brooks inchise plasa de !<'in!ari de la U$ii in urma lui,
Se indrcpta spre ea $i amiindoi privira drumul ud.
Ploaia se opri. Seara se lasa peste Lafayette. 0 semiluna
aurie i$i cauta locul pe cer.
Cartierul Eurekai era dispus de-a lungul unei singure
strazi - Shady Circle - care Iorma o buclii alungita din care
pomeau cateva drumuri infundate. Toti se cunosteau Intre
ei, IO!i faceau din manii. dar nu Se biigau in treburile altora
la fel de mull precum cei din cartierul lui Brooks. din New
Iberia. Casa ei era in partca de vest a strazi], care cobora
pe o pantil. ingusta spre golf. Curtea din fa\a era indreptata
spre o altii curte, de cealalta parte a strazii si, prin fereastra
bucatariei vecinilor. Eureka o vcdea pc doamna LeBlanc,
care era dalil. cu ruj, purta un sort inflorat $i amesteca lntr-o
cratitii pe aragaz.
Doamna LeBlanc predacatehismul la Sf. Edmond. Avea
o fiica mai mare cu caliva ani decal gernenii, pe care o
imbraca in costume sic, asortate cu ale ei. Mama si fiica nu
semiinau deloc cu ea si Diana - poate cu exceptia Iaptului
cil se adorau in mod evident - $i totusi, de la accident,
Eureka era fascinatii de relatia mama-fiica a vecinilor. Se
uita pe fereastra donnitorului ei, privindu-le cum plecau la
biserica. Pilrul lor blond stralucea la fel.
- Este ceva in neregula?
Brooks ii inghionti genunchiul cu al lui.
Eureka se intoarse ca sa-1 priveasca in ochi.
- De ce ai lost atat de ostil cu el?
- Eu'? Baiatul i~i puse o miinii pe piept. Vorbe$li serios?
El... Eu ...
- Stiiteai deasupra rnea ca Un frate mai mare posesiv.
Puteai sii le prezinti,
- Sunlem in aceeasi dimensiune'? Tipul rn-a apucat ca $i
cand ar fi vrut sii mii lipeasca de perele. Fara niciun motiv!
Scutura din cap. Ce se intiimplii cu tine? Tti place de el
sauce?
-Nu.
Stia ca rosea.
- Bun, deoarece s-ar putea sii-$i petreacii intiilnirea de
sfiif$il de an in aresl.
- Bine, am Inteles.
Eureka ii impinse U$Of.
Brooks Se prer.lcu a cadea pe spate, ca ~i cand l-ar ti
impins puternic.
- Apropo de infractori violenti ...
Apoi veni spre ea. apucand-o de talie $i ridicand-o in aer.
0 arunca pe urnilr asa cum o tacea din clasa a cincea, fiind
mai inalt cu cincisprezece centimetri decat restul clasei.
0 invarti oe veranda oiinii ce s1ri~a la el sa se ooreasca.
 - Haidc. Ea era cu capul injos $i dadea din picioare. Nu
a fost atat de rau.
Brooks o lllsil jos si se Indeparta. Ziimbctul ii displlru.
- Tu chiar ii vrci pe nebunul ala.
- Nu. i$i bagil portofelul in buzunarul puloverului.
Murea de nerabdare sll se uite la numarul de telefon. Ai
dreptate. Nu stiu ce problerna avea.
Brooks se rezema de balustradil, lovind cu cillciiiul unui
picior peste degetele celuilalt. i$i indepartil parul ud de pe
ochi. Rana Jui stralucea in nuante de portocaliu, galben si
rosu, ca un foe. Nu vorbiril panil cand Eureka auzi muzica
in surdinil. Era acea voce ragu$ilil a Mayei Cayce cantand
S11nt a1d1 de singur; incat as putea sll piing, a lui Hank
Williams?
Brooks i$i scoase din buzunar telefonul care suna.
Eureka zari ochii arzatori in Iotografia de pe ecran. El
respinse apelul $i i$i ridicil privirea spre ea.
- Nu te uita asa la mine. Suntem doar prieteni.
- Toti prietenii tai i$i inregistreazil propriul sunet de
ape I'~
i$i dori sil-$i fi putut ascunde sarcasmul din voce, dar
nu reusi.
- Crezi ca mint? Ca ma intalnesc in secret cu ea?
- Am ochi, Brooks. Daca a:; fi fost bli.iat !fi mie rni-ar
fi placut de ea. Nu trebuie sil te prefaci ca nu vezi ca este
foar1e atracuva.
- Vrei sa-rni spui ceva putin mai direct?
Da, dar ea nu stia asta.
- Am teme de tacut, spuse mai rece decat si-ar ti dorit.
- Da. Si eu. impinse cu putere usa de la intrare ca sa
o deschida, i$i lua haina de ploaie $i incal\arile. Se opri la
marginca verandei ca $i cand ar f vrut sa mai spuna ceva,
dar apoi vazura masina rosie a Rhodci venind cu viteza.
- Cred ca voi fugi, spuse el.
- Ne mai vedem, ii flicu un semn cu mana Eureka.
in limp ce Brooks sari de pe veranda. ii striga peste umar:
- Daca foloseste la ceva, mi-ar placea un sunet de apel
cu tine cantand.
- imi urasc vocea, striga ea.
El scutura din cap.
- Vocea ta este incantator de falsa. Nu as putea sa urasc
niciodata ceva la tine.
Cfind Rhoda vira spre alee, purtfind ochelari de {oare
mari chiar daca luna era pe cer, Brooks ranji si facu exagerat
din mana, apoi alerga spre masina lui - Cadillacul verde cu
auriu al bunicii sale. de la mc91>utul anilor '<JO, pe care loata
lumea ii numea Ducesa.
Eureka incepu sa urce treptele, sper:ind sa ajunga la etaj
~i in spatele usii inchise a camerei ei, inainle ca Rhoda sa f
iesit din masina, Dar sotia tatalui era prea mull prca rapida.
Abia inchisese plasa de tan\ari a usii, ciind vocea ei cxploda
in noapte:
- Eureka? Am nevoie de ajutor,
Fala se intoarse incet, sarind pe caramizile rotundc care
rnargineau gradina, apoi SC opri la cativa metri de rnasina
Rhodci. Auzi din nou tonul de apel al Mayei Cayce. in
mod sigur, nu era ingrijorata de faptul ca parca foarte
nerabdatoare.
11 vazu pe Brooks Inchizand portiera Ducesei. Nu mai
putea auzi mclodia, nu viizu daca raspunsese la telefon.
 inca ii urmarea cu privirea stopurile rnasinii, ciind un
teanc de haine de la curatatorie ambalate in plastic ateri:za in
miiinile ei. Miroseau a chimicale $i a bomboane mentolate,
din cele pe care le aveau la receptia bufetului chinezesc,
Rhoda lua sacosele cu alimente si arunca geanta grea de
laptop pe urnarul el.
- incercai sale ascunzi de mine? spuse mama ei vitrega
ridiciind din spranceana.
- Daca preferi sa nu-mi fac temele, pot sa stau aici toata
noaptea.
- Mmm-hmm.
Astazi, Rhoda era imbracata in costumul de culoarea
somonului de Atlantic si purta pantofi cu toe, negri, care
pareau incomozi $i demodati, Parul ei negru era pieptanat
rasucit, o coafura care ii amintea intotdeauna fetei de o
tortura indiana, Era cu adevarat dragu!a ~i. ciiteodata Eureka
vedea asta - ciind Rhoda dormea sau ciind era in transll
supraveghindu-si copiii, in rarele momente in care fata ei
era relaxata. Dar, in majoritatea timpului, mama ei vitrega
parea ca int:irzia undeva. Era data cu un ruj portocaliu, care
se stersese in timpul cursului de economie pe care ii preda
la universitate. Unne slabe de portocaliu coborau pe cutele
buzelor ei.
- Te-am sunat de cinci ori, spuse ea, inchiziind portiera
cu soldul. Nu ai raspuns la telefon.
- Am avut o cursa,
Rhoda lncuie rnasina, apasiind butonul telecomenzii.
- Se pare ca pierdeai vremea cu Brooks. Stii ca nu este
weekend. Ce s-a intiimplat cu terapeutu]? Sper ca nu rn-ai
lacut de nis.
 Eureka privi unnele de ruj de pe buzele ei imagtndndu-s]
ca erau mici paraie otravitoare, care izvorau din liiriimul
care fusese contaminat cu ceva malefic.
Putea sli-i explice Rhodei totui, sa-i arninteasca de
vremea din acea dupa-amiaza, sa-i spuna ca Brooks lrccuse
doar pentru cateva minute, sii ridice in sliivi cliseele docto-
rului Landry - dar stia !Ii cli, in curand, era necesar su
discute desprcaccidentul de masina, ~i trebuia sli-!li pastreze
energia pentru asta.
Cand tocurile femeii rasunarli zgomotos pe aleea care
ducea spre veranda, Eureka o urma, mormliind:
- Bine, rnuljumesc, si cum a lost ziua tu'.' •
Tn caplitul scarilor, Rhoda se opri, Fala ii urmfiri ccafa
lntorcandu-se spre dreapta ca sii examineze aleca pe care
tocmai parcase. Apoi, se intoarse ~i se uilii urat,
- Ea ... unde este Jeepul meu?
Eureka ariilii spre urechea cu care nu auzea, triigand de
limp.
- imi pare rau. Ce ai spus?
Nu putea sii mai spuna din nou povestea, nu chiar acum,
nu Rhodei, nu dupli o zi ca asta, Era la rel de goala ~i de
extenuatli ca ~i ciind i s-ar ti golit din nou stomacul. Renunia.
- Jeepul, Eureka.
Mama ei vitregli lovi veranda cu viirfol pantofului,
Fala se uitii preocupata in iarba, la un semn f!cut cu
degetul ei mare.
- inlreaba-1 pe tata, Este inliuntru.
Chiar ~i spatele Rhodei sc striimbii ciind se intoarse sprc
u~li !Ii o dcschise.
- Trenton?
 Singura in sfarsu in noaptea umeda, Eureka baga mana
in buzunarul puloverului ~i scoase portofelul pe care
i-1 returnase Ander, Se uita inauntru ~i printre cele sapte
bancnote de un dolar, vazu un mic patrat de hfirtie, smuls
dintr-un carnetel, El rnazgalise atcnt cu cerneala neagra:
Ander. Un numar de telefon fix. $i cuvintele ,,imi pare rau".
 8

MO~TENIREA

Eureka i~i roase unghia degetului mare, uitandu-se la

genunchii care se balansau pe sub masa Jacuitii din stejar,
in lurnina fluorcscenUi din sala de consiliu. Se l~nuse de
aceasta dupa-amiazii de joi de cand tatiil fusese chernat in
0

biroul Jui J. Paul Fontenot, avocat din sud-cstul orasului

Lafayette.
Diana nu mentionase niciodata nimic dcspre vreun
testament. Eureka nu si-ar f imaginat ca mama ei si avocatii
respirau acelasi aer. Dar iala-i in biroul avocatului acesteia,
adunati sii asiste la citirea testamentului, arnestecati printre
celelalte rude ale rnarnei - unchiul Eurekai, Beau si mamsa
ei, Maureen. Nu-i vazuse tie la inmormiintare.
Tnmormantarea lusese atipica. Familia intitulase eveni-
mentul serviciu memorial deoarece inc a nu-i gasiseriicorpul,
dar toata lumea din New Iberia numisc ora de la Sf. Petru
o inmormantare, din respect sau din ignoranta, Limita era
neclara,
Atunci, fata avea tllieturi pe fata. incheietunle mainilor
in ghips, iar timpanul Ii tiuia din cauza accidentului, Nu
auzise niciun cuvant spus de preot $i nici nu se miscase din
strana ei piinll. cand toata lumea trecuse pe liinga lotografia
mll.ritll. a Dianei, sprijinitll de un sicriu inchis. Urmau sll.
ingroape un sicriu gol in parcela pe care Sugar o platise cu
mull timp in unnll.. Ce risipll.!
Singurll. in biserica de nuanta smaraldului, Eureka se
strecurase spre fotografie, studiind ridurile de expresie
din jurul ochilor verzi ai Dianei, cand se aplecase peste
un balcon in Grecia, Eureka fficuse fotografia vara trecuta.
Mama ei radea de capra care le lingea hainele, care stll.teau
atarnate sll. se usuce in curtea de dedesubt.
,.Nu crede ell. sunt gala", spusese Diana.
Degetcle micsorate de ghips ale Eurekai apucaserll.
brusc marginile ramei. i$i dorise sll. poatll. pliinge, dar
nu simtea nimic pentru mama ei prin suprafata plata $i
lucioasa a fotografiei. Sufletul ei plecase, Corpul ei era incil
in ocean, umflat, albastru, rnancat de pesu, bantuind-o pe
fiica ei in fiecare seara.
Eureka ramase acolo, singura, cu obrazul fierbinte lipit
pe sticla, panll. cii.nd tatll.l ei intra, ii smulse rama din miiini
$i o conduse ell.Ire ma$inll..
- Ti-e foame? o intrebase el, deoarece cu rnancarea tata
ftlcea lucrurile sa fie in regula,
intrebarea ii facuse grea\ll. fetei.
Nu avusese loc nicio reuniune, asa cum se intamplase
dupa inmormiintarea Jui Sugar, singura persoana apropiata
de fatlt Aceasia murise cu cinci ani in urrnll. si avusese
parte de o inrnormantare adecvata, in stilul New Orleans
jazz: cu rnuzica sumbrll. in prima linie, in drum spre cirnitir,
apoi cu muzica vesela in a doua linie, cantatll. in drum spre
celebrarea vietii ei din Sazerac. Eureka i$i aminti de felul
in care Diana intretinuse atmqsfera la lnmormdntarea ei,
orchestrand toast dupa toast. i$i aminti ca se giindise ca nu
s-ar ti putut imagina ocupandu-se de inmonmintarea rnamei
ei cu atata eleganta, indiferent cat de batrana ar ti fost sau
cat de linistite ar fi fost circumstantele.
Dupa cum se dovedi, aceste lucruri nu contau. Nirneni
nu dorea sa panicipe la o cornemorare dupll inmonmi.ntarea
Dianei. Eureka iti petrecuse restul zilei singura in camera
ei, holbandu-se la tavan, intrebandu-se cand avea sa
gaseasca energia de a se rnisca din nou, gandmdu-se pentru
prirna data la sinucidere. Se simtea doboriita de greutati. ca
$i cand nu ar ti avut destul aer,
Trei luni mai tiirziu, iat-o, la citirea testamentului Dianei,
lira energie. Sala de con~iliu era mare $i luminata de soare.
Prin ferestrele cu sticla groasa se vedeau blocuri cu apar-
tamenle insipide. Eureka, tatal ei, Maureen ~i Beau stateau
in jurul coltului unei mese imense. Douazeci de scaune
pe rotite erau goale de cealalta pane a camerei. Trebuiau
sa-l mai astepte doar pe avocat care, potrivit secretarei Jui,
,,vorbea la telefon" in momentul sosirii lor. Ea servi farnilia
cu o cafea slaba, in cesri din plastic.
- 0, draga, radacinile tale! se strambi\ matu~a Maureen
din cealalta pane a mesei.
Sutla in ceasca ei de cafea, band o gura.
Pentru un moment, Eureka crezu ci\ aceasta se referise
la rlidacinile familiei, singurele de care ii pasa Ietei in acea
zi. Presupuse ca era o legiitura intre cele doua tipuri de
radacini; cele distruse de moartea Dianei o facusera sa nu
se mai ingrijeasca de cele ale parulu], care crescusera prea
mull.
Maureen era cea mai in varsta dintre copiii familiei De
Ligne, cu opt ani mai mare deceit Diana. Surorile aveau
aceeasi piele umedii si acelasi par rosu sarmos; aceleasi
gropite in obraji $i aceiasi ochi verzi in spatele ochelarilor,
Diana mostenise mai multa eleganta; Maureen mostenise
sanii mari ai lui Sugar i;i purta bluze periculos de decoltate,
ca sa etaleze bijuteriile familiei. Studiindu-si matui;a din
cealalta pane a mesei, Eureka isi dadu seama cii singura
diferenta dintre cele doua surori era ca mama ei fusese
fnuuoasa. Puteai sa o privesti pe Maureen si sii vezi versi-
unea negative a Dianei. Ea era o cruda parodie.
Parul fetei era ud de la dusul pe care ii Beuse dupa cursa
din acea dupa-amia7A. Joia, echipa alerga zece kilometri
prin padurea de la Evangeline, insa ea alerga singura prin
campusul impaduril al universitatii.
- Abia pot sa ma uit la tine.
Maureen i~i cliintani dintii, privind freza uda a Eurekai
llcuta spre dreapta, din cauza careia chipul ii era mai putin
vizibil.
- Pot spune acelasi lueru despre line, rnormai Eureka.
- Puiule, asa ceva nu e normal. Maureen scutura din
cap. Te rog, Vino la American Hairlines. iti fac o coafura
loarte buna. Gratis. Doar suntem rude, nu-i asa?
Eureka se uilA la tatal ei pentru ajutor. El ii;i bau cafeaua
$i privea fix in cea$CA. de parca ar fi putut ghici viitorul.
Dupa expresia lui, nu parea ca zatul prevedea ceva bun.
Nu auzise niciun cuvant pe care ii spusese aceasta, iar fata
ii invidia.
 - Taci, Mo. ii spuse unchiul Beau surorii lui mai mari.
Exista lucruri mai importante decal parul, Suntem aici
pentru Diana.
Eureka nu se putu abtine sa nu-si imagineze parul
mamei ei ondulandu-se U$Or sub apa, ca al unei sirene, ca
al Ofeliei. inchise ochii. i$i dori sa-!li opreasca imaginatia,
dar nu reusi.
Beau era copilul mijlociu al familiei. Fusese aratos
in tinerete - par negru si zarnbet larg, leit tallil sau, care,
atunci ciind se casatorise cu Sugar, capitase porecla .,Tata
de Zahar".
Tatal de Zahar murise lnainte ca Eureka sa fi fost sufi-
cient de mare inciit sA-!li arninteasca de el. dar ii placea 6li-i
priveasca fotografiile alb-negru de pe semineul lui Sugar,
imaginandu-si cum ar ti sunat vocea lui, ce povesti i-ar f
spus daca ar mai fi fost in viata,
Beau parea epuizat $i slab. Parul i se rarea la spate. Ca
$i Diana. nu avea o slujbil stabila, Calalorea mull. flcand
autostopul in rnajoritatea cazurilor si, cumva, le intiilnise
odata pe Eureka si pe Diana pe un santier arheologic din
Egipt. Mostenise mica fennli a parin!ilor de langli New
Iberia, in apropierea casei lui Brooks. Acolo statea mama
ei ori de ciite ori era in oras Intre douli sapaturi arheologice,
asadar si Eureka obisnuia sa i$i petreaca mull limp acolo.
- Cum le descurci la scoala, Reka? lntreba el.
- Bine.
Era destul de sigura ~ nu promovase testul la matema-
tica din dimineata aceasra, dar se descurcase bine la eel de
stiinte,
- Mai alergi?
 - Sunt clipitan anul acesta, minti ea cand tatal lsi ridica
privirea.
Acum nu era momentul sii divulge faptul ca parasise
echipa.
- Bravo tie. Si mama ta aleargii. foarte repede.
Beau tacu si i$i muta privirea, ca si cand ar fi incercat
sa se hotarascii. daca sa lsi ceara scuze pentru ca folosise
timpul prezent in descrierea sumrii Jui.
Lisa se deschise, iar avocatul, domnul Fontenot intra
strccurandu-se pe lnngii. un dulap ca sa stea in fata lor,
in capul mesei. Era un barbat cu urnerii aplecati, intr-un
costurn masliniu, Eurekii.i i se paru imposibil ca mama
ei sa-l fi intalnit pe acest barbat, cu atat mai putin sa-l fi
angajat, Tl alesese la intamplare din cartea de telelon? El
nu se uita in ochii nimanui, ci ridica un dosar de pe masa
$i ii rasfoi,
- Nu am cunoscut-o bine pe Diana. Vorbea calm, lent Si
putin suierat. M-a contactat cu doua saptamdni inainte de
deces ca sa depunii accasta copie a testamentului ei.
Cu douii. sii.ptiimani inainte de deces? Eureka isi dii.du
seama cii. ar fi fost ziua de dinainte de a pleca amandoua
spre Florida. Marna ei isi redacta lestamentul in limp ce ea
credea cii. lsi facea bagajele?
- Nu sunt multe lucruri aici, spuse Fontenot. A existat
o caseta de valori la banca de economii si lmprumuturi
din New Iberia. lsi ridica privirea arcuindu-si spriincenele
grease si se uitii. imprejurul mesei, Nu stiu daca va asteptati
la mai mull.
Bfiiguieli si usoare scuturari din cap. Nimeni nu se
asteptase nici miicar la o casutli de valori.
 - SA trecem mai departe, spuse Fontenot. Domnului
Waller Beau De Ligne ...
- Prezent.
Unchiul Beau lsi ridicl!. miina ca un scolar care fusese
retinut limp de patruzeci de ani.
Fontenot ii privi pe acesta, apoi bil'I o ciisull!. in formu-
larul din miina lui.
- Sora La Diana ti-a Ill.sat contul ei din banca, El notl!.
rapid ceva. Minus banii folosili pentru chelluielile de •
inmormantare, e vorba de sase mii patru sute treisprezece
dolari. ~i scrisoarea aceasta. Scoase un mic plic alb cu
nurnele lui Beau mazgafit cu scrisul Dianei.
Eureka aproape suspinii la vederea scrisului de miinl!.
rotunjit al mamei sale. Tlinji sA se Intinda ~tsii-i smulga lui
Beau plicul din manl!., sA tinl!. ceva atins de mama ei atiit
de recent. Unchiul ei pl!.ru uirnit. Bl!.gii plicul in buzunarul
interior al hainei Jui gri si privi in poala.
- Unei doamne Maureen Toney, nascute De Ligne ...
- Eu sunt, chiar aici. Ml!.tu~a Maureen se indreptl!. pe
scaun. Maureen De Ligne. Fostul meu soi. el... Ea lnghiti,
i$i aranjl!. sutienul. Nu comeaza.
- intr-adeviir. Accentul nazal sudisl al lui Fontenot
lungise la nesfarsit cuviintul. Diana $i-a dorit ca tu sl!. ai
bijuteriile mamei tale ...
- Majoritatea pentru costum. Buzele lui Maureen zviic-
nirl!. ciind se intinse sl!. ia saculetul din velur cu bijuterii de
la avocat, Apoi paru sl!.-$i dea seama cat de absurda fusese.
Miingiiie saculenrl ca ~i ciind ar fi fost un mic animal de
companie. Desigur, are valoare sentimentala,
 - Diana i\i lasa, de asemenea, masina ei; totusi, din nefe-
ricire vehiculul este - arunca o scuna privire spre Eureka,
apoi paru sii-~i Ii dorit sa nu 0 fi facut+ irecuperabil.
- Am scapat de o problema, spuse Maureen printre
din\i. Oricum am rate.
- in plus, mai e ~i aceasta scrisoare scrisa de ea, zise
Fontenot.
Eureka privi cum avocatul scoase un plic identic cu
acela pe care i-1 daduse unchiului Beau. Ea ii baga in peseta
ei ca o pesters Iara fund, unde punea lucruri pe care era
nerabdatoare sa le piarda,
Fata ii ura pe avocat. Ura aceasta intalnire. 0 ura pe
matusa ei idioata ~i plangareata. Apuca materialul aspru al
scaunului ural de sub ea. Muschii ornoplatilor se contrac-
tara intr-un nod, in mijlocul spatelui ei.
- Acum, dornnisoara Eureka Boudreaux.
- Da!
Ea sari, intinzandu-si corpul astfel incat urechea ei buna
sa fie mai aproape de Fontenot, care ii arunca un zambet
compau mi tor.
- Tatal tau este aici, in calitate de tutore.
- Sunt, spuse tata ragu~it.
Si, brusc, fata fu bucuroasa ca Rhoda era inca la lucru,
ca gemenii erau supravegheati de vecina LeBlanc. Pentru
o jurnatate de ora, tatal ei nu trebuia sa se prefaca a nu o
jeli pe Diana. Fata ii era palida, iar degetele impreunate in
poala. Eureka fusese atat de preocupata de ea insll?i. incat
nu se gandise la cum suportase el moartea Dianei. Ea i~i
strecura rnana peste mainile tatalui ~i i le stranse.
Fontenot i~i drese vocea:
 - Mama ta iti las! prin testament urmatoarele trei
lucruri.
Eureka se apleca in fa!a. pe scaunul ei. i$i dorea aceste
trei lucruri: ochii mamei ei, inima ei si miiinile-i care sa o
imbra1i~eze acum. lnima ii batea mai repede, iar stomacul
i se agita,
- Aceasta pungu\a conjine un medalion.
Fontenot scoase o pungu!ii albastra din piele pentru
bijuterii din servieta si o impinse cu grija pe mas!, pan! in
fata fetei.
Degetele ei desftlcura snurul din maiase care tinusc
punga inchisa. Blga mana tnauntru. Stia cum arata colierul
chiar inainte de a-I scoate. Mama ei purtase 101 timpul
medalionul cu o pialrll neteda de lapislazuli, cu pete aurii.
Pandanlivul era un lriunghi mare, cu fiecare latura lunga de
aproximativ cinci ceruirnetri. Montura din cupru care tinea
piatra era oxidata, Medalionu l era atiit de vechi ~i de rnurdar
incal incheietoarea nu se deschidea, dar Iata stralucitoare
albastra era destul de frumoasa inciit sii nu o deranjezc pe
fati'I. Spatele din cupru era marcat cu sase inele suprapuse,
unele incrustate, altele gravate, despre care Eureka crezuse
tntotdeauna ca aratau ca o hana a unei galaxf indepartate.
Deodata, i!!i aminti ca mama ci nu ii purtase in Florida.
iar fata nu intrebase de ce. Ce o determinase pe Diana sl\
depuna medalionul intr-o casutii de valori, inainte de cl\la-
torie? Eureka nu avea sl afle niciodata. Strause medalionul
in mana. apoi i$i trecu lantul lung din cupru peste cap. i$i
tinu medalionul lipit de inima,
- De asernenea, a mai specificat cl trebuie sa primesti
aceasta carte.
 0 carte groasa cu coperte tari se afta pe masa, in Iata
ei. Era invelita in ceea ce parea o punga de plastic, dar era
rnai groasa decat orice punga cu fermoar pe care o vazuse
vreodata, Scoase cartea din lnvelisul protector. Nu o mai
vszuse vreodata,
Era foarte veche, legata in piele verde crlipata, cu incre-
tituri pe color. in mijlocul copertei se inal1a un cerc, dar
era alli.1 de uzal incal Eureka nu-si dadea seama daca tacea
pane din coperta sau daca era o urrna lasata de vreun pahar.
Carrea nu avea un titlu, asa ca, pan.ii ce o deschise, Eureka
presupuse ca era unjurnal. Paginile erau scrise inlr-o limba
pe care nu o reeunostea. Erau subtiri $i ingalbenite, nu din
hartie, ci dintr-un fel de pergarnent. Literele mici $i dense ii
erau atal de necunosc:ute, incat ochii ii obosira privindu-le.
Aratau ca o lncrucisare intre niste hieroglife $i un desen
filcul de gemeni.
- imi aduc aminte de aceasta carte. Tat.iii se apleca in
fat.ii. Mamei tale ii placea, iar eu nu am stiut niciodata de
ce. Obisnuia si'I o tin.ii pe noptiera, chiar daca nu putea sa o
citeasca,
- De unde este?
Eureka atinse paginile cu rnargini aspre. Spre sfif$il, un
fascicul era lipit ca $i cfind ar f fost sudat. ii aminti ce se
intamplase cu manualul ei de biologie, cand varsase o sticla
de Coca-Cola peste acesta. Eureka nu riscli sa rupi paginile
lncercfind sa le desfaca.
- A luat-o de la o intfilnire a colectionarilor din Paris,
spuse tata, Nu stia nimic altceva despre ea. Odata, de ziua
ei, i-arn dat cincizeci de dolari unui coleg de-al ei, arheolog,
sa o dateze cu carbon. Chestia asta nici macer nu aparea pe
scala lor.
- Probabil e un fals, spuse Maureen. Marcie Dodson -
fata de la salon - a fost la New York vara trecuta, A cum-
parat o geanta Goyard din Times Square $i nici macar nu
era veritabila.
- inca un lucru pentru Eureka, spuse Fontenot. Ceva ce
mama ta numesie ,,piatra tunetului". ii impinse o curie din
lemn, de marimea unei cutiute muzicale. Arata ca si cand ar
f fost ciindva decorata cu un desen albastru complicat, dar
vopseaua era decolorata si scorojita. Deasupra cutiei se afla
un plic de culoare crem, pe care mama ei scrisese Eureka.
- Ai si o scrisoare.
• se mai
Fata sari dupa scrisoare. Dar, inainte sa o citeasca,
uita o data la cutie. Deschiziind capacul, gasi o gramada de
tifon la fel de alb ca un os albit, infll~urat injurul unui obiect
de marimea unei mingi de baseball. ii ridica, Era greu.
0 piatra a tunetului? Nu stia ce era. Mama ei nu zisese
niciodata nimic despre asta. Poate ca avea sa gaseasca
explicatia in scrisoare. Ciind Eureka scoase scrisoarea din
plic, recunoscu hartia speciala de scris a marnei ei.
Literele de un purpuriu-inchis de la inceput erau Fluctuat
nee mergitur:
Scria in latina, Eureka le mernorase de pe tricoul de
la Sorbona cu care dormea in majoritatea noptilor, Diana
ii adusese tricoul de la Paris, pe care era inscris mottoul
orasului, care era ~i al mamei ei. .Aruncata de valuri, ea nu
se scufunda." Cruda ironie o intrist'I.
Maureen, care proba obiectele mostenite, i~i smulse
unul din cerceii lui Sugar de pe lobul urechii. A poi avocatul
spuse ceva; vocea calmii a lui Beau se inalta contradictorie,
iar taliil impinse scaunul inapoi - dar niciunul dintre aceste
lucruri nu conta. Eureka nu rnai era h'ingl!. acestia in sala de
consiliu.
Era cu Diana, in lumea scrisorii scrise de manl!.:

Drago mea Eureka,

Zdmbeste!
Dacii vei citi aceste rdnduri, imi imaginez cii i/i este
greu sii ofaci. Dar sper ca le vei citi, doca nu ostazi. atunci
curdnd. Ai un zdmbetfrumos, efen•es£·ent $i natural.
Cot ifi scriu aceste cuvinte. dormi longa mine in vechiul
dormitor din casa lui Sugar - pardon, a Jui Beau. Astou
om mers la Cypremort Point, Iar tu ai tnotat co o joca in
costumul tiiu de baie cu buline. Soarele era strdlucitor si
aveam aceleasi urme de bronz pe umeri in seara aia. in
care am mdncatfructe de mare fierte pe chei. Te-am losat
sii mlinonci incii un stiulete de porumb, asa cum o foe
intotdeauna.
Arofi atdt de lini$1itii$i de ttiniirii cdnd dormi, Eureka.'
lmi este greu sii cred cii ai soptesprezece ani,
Cresti. Promit cii nu voi lncerca sa te opresc.
Nu sttu cdnd vei citi scrisoarea. Cei mai multi dintre noi
stim cum ne va giisi moartea. Dar. daca aceasta scrisoare
va ojunge la tine mai devreme decdt mai tdrziu, le rog... nu
/asa moartea mea sii-/i infiuen/eze cursul vie/ii.
Am lncercat so te cresc, astfe! incdt sa nu mai fie
multe lucrun de explicat lntr-o scrisoare ca aceasta. Am
semimenud cone cunoastem mai bine deed: oricare alt!
oameni. Desigue; vor mai exista lucruri pe care va trebui so
le descoperi sing11rci. i11(elepd1mea /ine.ftrdiC1 experientei,
dar trebuie sii iei fodia # sii mergi sing11rii.
N11 plcinge. Poartd cu tine ceea ce i11beJli la mine; lasii
durerea in 11rmci.
Paslreazci piatra t1111et11/11i. Este enigmatica, dar i11 ace-
las! limp $i putemicii.
Poe1nci medalionul 111e11 cdnd ti-e dor sii mii ai aproape;
poate re va ccilii11zi.
Si bucura-te de cane. Stiu cci o veiface.
Cu drogoste J>n!fimdii Ji admlratie,
Mam"
 9

BAJATUL DE NJCAIERI

Eureka stninse scrisoarea. Respinse senlimentele pe care

cuvintele rnamei ei aproape ca o f!cura sa le simlll.
fn josul paginii, scmnatura Dianei era mazgalita.
La marginea scrisorii mamei ei se gaseeu trei cercuri
minuscule, in relier. Eureka i~i trecu degetul peste ele, ca ~i
cand ar ti fost un limbaj pe care lrebuia s!-1 atinga c:a sa-l
lnteleaga.
Nu putea sa lsi explice cum de stia: erau lacrimile
Dianei.
Dar mama ei nu plangea. Daca o rncuse, Eureka nu o
vazuse niciodata, Ce altceva nu mai stia despre ea?
ii?i amintea atat de clar cea mai recenta calatorie a lor
spre Cypremort Point: inceput de mai, barci cu fundul plat
inghesuindu-se pe apa, soarele arzand pe cer. Dennise atat
de profund dupa aceea, incal nu-si auzise mama plangand'!
De ce plansese aceasta? De ce scrisese aceasta scrisoare?
Stia ca avea sa rnoara?
Binelrueles ca nu. Scrisoarea asa spunea.
 Fala i~i dori sa [ipe. Dar impulsul trecu, ca un chip
lnfncosator intr-o casa banluita de la un balci,
- Eureka.
Tara] statea in fata ei. Erau in parcarea din Iata biroului
Jui Fontenot. Cerni de deasupra lor era de un albastru-des-
chis, dungat cu nori albi. Aerul era a1;i1 de urned incat i$i
simti tricoul ud.
Eureka se uita la scrisoare cal de mull putu, fara sa-si
ridice privirea in limp ce ii urma pe 1a1al ci parasind sala de
consiliu, intrand in Jill, trecand prin hol si iesind in parcare.
- Ce e?
Apuca strans scrisoarea, temandu-se ca ar f putut sa i-o
ia cineva.
- Doanma LeBlanc rnai supravegheaza copiii inca o
jumatate de ora. Se uilii ia ceas. Puiem sa luam o banana
Inghetata. A trecut ceva vreme.
Eureka fu surprinsa sa afle ca voia o banana inghetata
de la JO'S SNOWS, atlat la col!ul de langa biserica lor,
Sr John. Fusese traditia lor inainte de Rhoda $i gemeni,
de liceu, de accident si de inialnirile cu avocatii in legatura
cu obiectele tulburatoare ale mamei decedate, lasate ca
rnostenire.
0 banana inghc\aHi insemna doua linguri $i separeul din
colt, lnsemna ca Eureka statea pe marginea scaunului ei,
razand la aceleasi povesti pe care le auzise de la taral sau
de o suta de ori despre cum crescuse in New Iberia. despre
faptul ca era singurul baiat care participase la concursul de
placinte cu nuci pecan sau despre cum o invitase prima data
pe Diana la cina, el fiind alat de emotionat incal mancarea
lui flamba1a cauzase un incendiu in bucatarie, Pentru o
clipa, Eureka i$i lasa mintea sli cliliitorcascii spre acel
separeu de la JO'S SNOWS. Se vazu mancand inghetata
rece cu banana - o feti!ii care inca credea cii tatiil ei este
un erou.
Dar acum nu mai stia cum sli ii abordeze, De ce sa-i
Ii spus cat de infirmii se sirntea? Daca el ar fi scapat un
singur cuvant gresit fatli de Rhoda, Eureka s-ar fi intoars la
supravegherea sinucigasilor, !Ira sa i se mai perrnita macar
sa inchidli usa, Tn plus, avea destulc pe cap.
- Nu pot, spuse ea. Plec cu o altll masina.
Tata se uita in jurul parclirii mai mull goale, ca ~i cand
lata ar fi glumit.
Nu glumea, Cat trebuia sii o ia la ora patru, ca sa lnvete.
Citirea testarnentului se terrninase rnai devreme. Acum,
probabil cii tatlil avea sli astepte in modjenanl impreuna cu
ea, pana ce aparea prietena ei.
Cat limp fata seruta parcarea cautfmd-o pc Cat, privirea
ii cazu pe o camioneta alba. Era parcata cu Iata spre cladire,
sub un copac cu frunzc aurii. Cineva statea pe locul sofernlui,
privind drept inainte. Ceva argintiu straluci prin parbriz.
Eureka miji ochii, arnintindu-si de patratu! stralucitor -
ace] odorizant neobisnuit cu aroma de citronella - care
atarna la oglinda retrovizoare a lui Ander. Nu era ncvoie sa
vada de aproape ca sa stie ca era camioneta Jui. El observa
ca fusese vazut. Nu lsi imoarse privirea,
Caldura ii strabatu trupul. Tricoul ii pliru aplislilor, iar
palmele ii transpiraserii. Ce fhcea aici?
Honda gri aproape ell o calcase pe Eureka. Cat apiisii
pcdala de franii cu un sca11ail puternic ~i cobori geamul,
 - Ce faceti, domnule B.? strigli ea din spatele ochela-
rilor de soare in forma de inimli. Esti preglititli, Reka?
- Ce faci, Cat? Tatal miingiiie capota masinii fetei,
careia ii spuneau Mildew. Ml! bucur sli vlid ell incl! merge.
- Ml! tern ell nu se va strica niciodata, murmura Cat.
Nepotii mei vor conduce aceasta rabla la lnmormantarea
mea.
- Vom invA!a la NEPTUNE'S, ii spuse Eureka tatalui
ei, indreptiindu-se spre portiera din dreapta.
Tatal dadu din cap. Parea pierdut de partea cealalta a
masinii si asta o intrista pe fall!.
- Pe altA data, spuse el. Hei, Reka?
- Da?
- Ai tot ce iti trebuie?
Ea dadu din cap, lovind u;or rucsacul in care avea cartea
veche si cutia ciudata albastra, i~i atinse inima, unde era
medalionul. RidicA scrisoarea plitatli cu lacrimi a Dianei,
fl!ciindu-i din miinli.
- Voi ajunge acasa la limp pentru cinli.
inainte de a se urea in masina lui Cat, Eureka arunca o
privire peste umar, spre locul de sub copac, Ander plecase.
Nu lsi dadea seama ce era mai ciudat: ell fusese acolo sau
ell si-ar fi dorit sli nu fi plecat,
- Deci, cum a fast? Cat dadu mai incet melodia care
rasuna din radioul masinii. Era singura adolescents care era
atenta la conversatie, $i nu la muzica pe care o cunostea
Eureka. Cum putea sli ffirteze cu baietii de colegiu - era
apararea lui Cat - daca nu stia ce se intiimpla in lume? Esti
mostenitoarea unei averi sau macar a unui refugiu, unde as
putea veni in sudul Frantei?
 - Nu cluar,
Prietena ei deschise rucsacul ca sii-i arate lui Cat ce
mostenise de la Diana.
- Medalionul mamei tale. Cat atinse lantul din jurul
gatului fetei, Era obisnuita sii-1 vadii injuml gatului Dianei.
Frumos.
- Mai am si alte lucruri, spuse Eureka. Aceasta carte
veche si aceasta piatra in cutie.
- Pietra in ce?
- Mi-a scris $i o scrisoare.
Cat opri rnasina in mijlorul parciirii. Se liisii pe spate in
scaunul ei, rezernandu-si genunchii de volan si i$i intoarse
barbia spre Eureka.
- Vrei sa-rni spui despre ce este vorba?
Asa cii Eureka citi incii o data scrisoarea, de aceasta
datii cu voce tare, lncercand sii-$i pastreze vocea calma
si echilibrata, lncercand sii priveascii spre petele liisate de
lacrimi la sfarsit,
- Uimitor, spuse Cat cand ea terrnina, i$i sterse repede
ochii, apoi ii aratii spatele paginii. Este ceva scris pe partea
cealalta.
Eureka intoarse pagina Nu observase panii atunci ce
scria la post-scripturn.

P.S. fn legirlurii cu piatra tunetului ... sub stratul de Ii/on

se afici 11n artefact lucrat in piami, in .formci de triunghi.
U11e/e culturi o numesc sageata spiridusilor; sc crede
cii alungir furtunite. Pietrele l11ne111/11i se gi1sesc printre
ruinele celor mai mutte civilizatii ant ice, peste tot in lume.
fr; omintesti vdrfuri!« .wige/ilor pe care le-am dezgropat in
India? Gdndeste-te la acestea ca la niste rude indepartat.
Originea ocestei pietre a tunetului deosebite este nec11110.
cutd, ceea ce o face cu atdt mai pretioasa celor care i
permit sii-.yi imagineze posibilitdtlle. Eu am foc111-o. Tu
veiface?
P. P.S. Nu des/ace tifonul pdnii cdnd n11 vafi nevoie. Y,
.yti cdnd va sosi momentul.
P.P.P.S. Sii 111111ifi niciodata cii te iubesc.

- Ei bine, asta explica piatra, spuse Cat intr-un fel ca:

insemna cA era complet confuza, Care este povestea cArti:
Ele studiara paginile fragile, pline cu rilnduri scrise c
tnanA intr-o limbA indescifrabila,
- Ce e asta? Martiana din Evul Mediu? Cat miji ochii
intoarse cartea pe dos. Este ca si cand matusa mea analf
betA Dessie ar fi scris, in .sfar$it, ace( roman de dragost
despre care tot porneneste.
0 bataie in geamul Eurekai le lieu pe fete sA tresara,
Unchiul Beau statea afarA cu o manA bAgal! in buzi
narul de la blugi, Se gandise cA plecase deja; nu-i place
sA zaboveasca in Lafayette. AruncA o privire imprejur oup
mAlU$a Maureen. Beau era singur. Cobori geamul,
Unchiul ei se apleca inaunrru, cu coatele sprijinite d
rama geamului. ArAtli spre carte.
- Mama ta, vorbea $i mai lent decat in mod normal, sti
ce scria in cartea aceea. Putea sa o citeasca,
- Poftim?
Eureka lull cartea de la Cat si rasfoi paginile.
- Nu ma intreba cum, spuse Beau. Am vazut-o o dal
rasfoind-o. luand notite.
 - Stii de unde a invatat.,
- Nu ~tiu nimic in afarA de asta. Dar ce spunea tatAI IAu
despre faptul ell nimeni nu poate sA o citeasca - am vrut sA
te lamuresc. Este posibil.
Eureka se apleca in fall! ca sA sarute obrazul ridat al
unchiului ei.
- Multumesc, unchiule Beau.
El dAdu din cap.
- Trebuie sii plec acasa, sii dau drumul la caini. Puteti sl'I
treceti oricand pe la ferma, bine?
indreptii.ndu-se ciitre vechea lui carnioneta, le salutl'I scurt
pe fete.
Eureka se intoarse spre Cat, tinand cartea la piept.
- Deci, intrebarea este ...
- Cum o traducem? Cat biitu cu unghiile argintii pe
bard. M-am intii.lnit sAptAmiina treculii cu un clasicist-ve-
terinar care e lnscris la doua facultati la Universitatea din
Louisiana. Este in anul doi, dar s-ar putea sl'I stie,
- Unde 1-ai intilnit pe acest Romeo? intrebii prietena ei.
Nu se putu abtine sii. nu se gii.ndeascli la Ander, desi nu
facuse niciun gest romantic in prezenta Eurekai,
- Amo metoda, Cat ziimbi. Caul in lista de studenti a
tatiilui meu pe internet, ii aleg pe cei atractivi, iar apoi mii
pozitionez strategic pe holul studentilor, dupli terminarea
cursului, Ochii ei negri se indreptara spre Eureka ~i in ei se
citi o rar3 constiinta de sine. sa nu spui nimiinui nimic din
astea, Rodney crede ell intii.lnirea noastrii a fast pur intii.m-
platoare. Rii.nji. Are codite pii.nii aici, Vrei sii vezi o pozii?
Cat timp Cat lsi scoase telefonul ~i ciiutii printre foto-
grafii, Eureka privi spre locul in care fusese camioneta Jui
•-<"'- Lauren l\.atc

Ander. l$i imagina c3 era incA acolo $i cA acesta i-o adusese

lnapoi pe Magda. doar ca acum Jeepul era pictat cu serpi,
ftacAri $i smaralde asimetrice,
- Dragu!. nu? Vrei sA-1 sun? Vorbeste vreo cincizeci $i
sapte de limbi, Daca unchiul tiiu spune adevarul, chiar ar
trcbui s-o traducem,
- Poate, Eureka era distrasa, Aruncii piatra tunetului,
cartea $i scrisoarea mamei in rucsac. Nu cred cA astAzi sunt
in stare de asa ceva.
- Desigur. Cat diidu din cap. Cum vrei.
- Da, mormai fata, jucandu-se cu centura de siguranta,
negandindu-se la lacrimilc marnci sale. Te superi daca nu
vorbim acum despre asta?
- Binelnteles cA nu. Cat bAgA in viteza si se lndrepta
spre iesirea din parcare. SA indraznesc sA-\i sugerez sA
inva~Am cu adevarat? Examenul la Moby-Dick si scaderea
ultcrioara a mediilor ar putea' sA tc facA sA nu le mai gande$1i
la alte lucruri.
Eureka se uita pe geam si privi frunzele aurii purtate de
viint pestc locul gal in care fusese Ander.
- Ce-ai spune daca 1111 am invA!a ...
- Nu mai spune. Sunl fata ta. Ce ai de gfind, sora?
- Ei bine ... Avea vreun rost sA minta? Pe Cat, probabil
cA nu. RidicA silos din umeri, S:I trecem pe langii cei de la
Manor, care se antreneaza pentru maraton?
- ZAu. domnisoara Boudreaux. Ochii lui Cal i$i c3p3-
tarii stralucirea caprivanta, rezervata, de obicei, tipilor mai
rnari, De ce [i-a luat atat limp sa spui asta?
 Liceul Manor era de caleva ori mai mare decal liceul
Evangeline si de cateva on mai putin finantat. A doua scoala
catolica din Lafayette fusese dintotdeauna principalul rival
al liceului lor. Efectivul de elevi era mult mai divers, mai
religios $i mai competitiv. Eurckai, copiii de la Manor ii
piireau reci $i agresivi. Castigasera campionatul local la
majorilatea sporturilor in aproapc toti anii, desi, anul trecut,
cei de la Evangeline parucipasera la campionatul de maraton
pe slate. Cat era hotarata sa pastreze titlul $i anul acesla.
Asadar, cand Cat trase in parcarea sportivilor de la Manor
Panthers, care avea deschidere sprc lac, era ca ~i cum ar fi
depasit linia inamica.
Tn clipa in care Eureka deschise portiera. Cal se incrunlii
viizandu-i fusta unifcrmei albastre, lungi panii la genunchi.
- Nu putern iesi lrnbracate asa,
- Cui ii pas.ii? Eureka cohori din ma$ina. T1i faci griji
cii vor crede ca elevii de la Evangeline sunt aici ca sa-i
saboteze?
- Nu, dar s-ar putea sa fie pe acolo cauva tipi lrumosi
care se antreneaza, iar eu arat ca o doarnna in lusta asta.
Deschise portbagajul, sifonierul ei mobil. Era plin ochi cu
irnprimeuri coloratc, cu multe haine din lycra $i cu mai
multi pantofi decat la magazin, Ma acoperi?
Eureka o proteja pe Cat $i ramase cu fata spre pista.
Scruta terenul, sa-l zareasca pe Ander. Dar lumina soarelui
ii venea in ochi si, de acolo, Ioli biiietii care participau la
maraton pareau la fcl de inalti ~i de subtiri,
- Asadar, Te-ai decis sci le tndragostesu.
Cal scotoci prin portbagaj, bodoganind despre o curea
pe care o lasase acasa,
 - Nu stiu daca este atal de serios, spuse Eureka. Em?
A venit pe la mine acum cateva seri ...
- Nu rni-ai spus asta.
Eureka auzi un fermoar $i zari corpul Jui Cat stralucind
in ceva.
- Nu a fosi nimic, serios. Brooks era acolo, Fllcu o
pauza, gandmdu-se la momentul in care fusese prinsA intre
cei doi baicti pe cale sii se bats. Situatia a fost rensionata.
- Anders-a purtat ciudat cu Brooks sau a fost invers?
Cat se parfuma pc gal. Mirosea a miere $i iasomie. Cat
era un microclimat.
- Ce vrei sl'I spui? intrebii Eureka.
- Doar ca - prictena ei )oplli intr-un picior, fixand cure-
lusa unui pantof cu toe - stii, Brooks poate fi cam posesiv
cand vine vorba despre tin~.
- Series? Asa crezi - Eureka tacu, ridicandu-se rapid pe
varfuri, in limp ce un baiat lnalt ~i blond luii curba pistei din
fata lor. Cred ca acela este Ander - nu.
Se IASii in jos, dezamagita,
Cat Huierii uimitii.
- Uau' Nu crezi ell pasiunea ta este ,,atat de serioasa''?
Glumesti? Tocmai ai fost dezamllgitii ell acel tip nu era el.
Nu te-am vazut niciodata asa,
Eureka dadu ochii pestc cap. Se rezema de ma~inii $i se
uira la ceas,
- Te-ai imbriicat'! Este aproape cinci: probabil ca mai e
putin panll terrnina antrenamentul.
Nu aveau mull timp la dispozitie,
- Nu zici nimic dcspre cum arat?
Cand Eureka sc lntoarse. Cat purta o rochie mulata
cu imprimeu leopard, pantofi negri cu toe $i mica berets
linx pe care o cumparasera lmpreuna vara trecuta din New
Orleans. Facu o pirueta, ariitand ca un poster dintr-o revista
de impaiat animate.
- Eu numesc asta Triplu-Cat. Mimi! ca avea gheare,
Mrrrt:
- Ai grijii. Prietena ei ii tacu semn din cap spre copiii de
pe teren. Aceste carnivore ar putea sa le miinance.
Traversara parcarea, dincolo de sirul de autobuze gal-
bene care asteptau sii-i dud acasa pe copii, dincolo de
grupul de riicitoare de apii portocalii si baietii cu picioare
subtiri din primul an, care flceau abdomene pe bancile din
tribuna neacoperita, Cal auzi Ruieriituri in urma ei.
~ Hei, prietene, ii spuse ea pustiului ncgru care o rnasura
din priviri in limp ce alerga pe hi.nga ea.
Eureka nu era obisnuita sii o vadl'I in preajma pustilor de
culoare. Se lntreba daca acesua o vedeau pe cea mai buna
prietena a ei pe jumatate alba, asa cum copiii albi de la
Evangeline o vedeau pe Cat pe jumatate neagra,
- A zambit! spuse prietena ei. Sa-I ajung din urrna? Nu
cred cii pot sii alerg in rochia asta.
- Cal, am venit aici sa-l cautam pe Ander, iii amintesti?
- Corect. Ander. Super inalt. Slab - nu prea slab. Bude
minunate blonde. Ander.
Se oprira la rnarginea pistei. Chiar daca Eureka alergase
deja zece kilometri in acea dupa-amiaza, ciind viirli.11 panto-
fului atinse zgura, simti impulsul de a fugi,
Privirii echipa. Baie!i si fete se clatinau pe pista, alergand
cu viteze diferite. Toti purtau acelasi lricou alb cu guler de
un galben-inchis si panlaloni scurti galbeni.
- Acela nu esie el, spuse Cat. urmarind cu degetul
ariitiitor alergatorii. Nici acela nu este el - dragut, dar nu
este el. lar tipul acela cu sig11ra11fci nu este el. Se lncrunta.
Este ciudat. Pot sa-rni imaginez aura pe care o emite, dar
este greu sa-mi amintesc clar chipul lui. Poate pentru cil nu
I-am vazut de aproape?
- Aratil neobisnuit, spuse Eureka. Nu in sensul rau,
Extraordinar.
,,Ochii lui sunt ca oceanul, voia sli. spunil. Buzele lui
sunt de culoarea coralului. Pielea lui define puterea care
face acul busolei sA sara."
Nu ii vedea nicaieri,
- Uite-1 pe Jack! Cat arillil spre un tip inalt cu parul
negru ~i musculos, care se oprise sa-~i faca lncalzirea pe
rnarginea pistei, El este capitanul. i!i amintesti cand am
cantat Sapte Minute in Roi cu el iama trecuta? Vrei sa-l
intreb?
Eureka dildu din cap, urmand-o pe prietena ei spre baiat,
- Hei, Jack. Cat se strecura pe banca de deasupra celei
pe care baiatul i~i intindea piciorul. Cautarn un tip pe nume
Ander. Reka, care e numele lui de familie?
Eureka ridica din umeri.
Jack .fllcu acelasi gest.
- in echipa asta nu e niciun Ander.
Cat i~i intinse ~i i~i incruci~il picioarele, la nivelul
gleznelor.
- Uite, acurn doua zile am participat impotriva voastra
la cursa care a fost anulata din cauza ploii. E inalt, are parul
blond - Reka, nu vrei sil ma ajuti?
,,Ochi albastri ca apa oceanului, aproape izbucni ea.
Maini care ar putea prinde o stea cazatoare,"
- Un pie paiid? reusi sil spuna,
- Cam nu in echipa,
 Jack i$i legA sireturile incAl\Arilorde alergat $i se lndrepta,
dandu-le de lnteles cA nu mai avea ce discuta cu ele.
- Cam esti un capitan de rahat, daca nu iti cunosti
coechipierii, ii strigA Cat dind el se indepArta.
- Te rag, zise Eureka cu o seriozitate care ii facu pe Jack
sil se opreasca $i sil se intoarcA. Chiar trebuie sa ii gasim,
BAiatul ofta. Se indrepta catre fete $i apuca un rucsac de
sub tribune. Scoase un iPad si ii atinse ecranul de cateva
ori. Ciind i-l dadu Eurekai, ecranul afisa o fotografie a
membrilor echipei de maraton, in tribune.
- SiiptAmiina trecuta s-au flicut pozele penlru albumul
anual. Acestia sunt toti coechipierii mei. Tl vezi aici pe
Xander al tau?
Eureka privi atent irnaginea, cautandu-] pe baiatul pe
care tocrnai ii vazuse in parcare, pe eel care ii lovise rnasina,
pe eel pe care nu reusea sA-1 uite. Din cei treizeci de bAieti
plini de speranta care ii zambeau, niciunul nu era Ander.
 10

APA $1 PUTERE

Eureka i~i stoarse in palrna cativa stropi de lotiune

pentru plaja cu extract de cocos ~i intinse un al doilea strat
pe umerii albi ai lui William. Era o samblili dimineata
insori1a, asa ca Brooks ii adusese pe Eureka ~i pe gerneni
cu rnasina in tabara familiei sale, in Cypremort Point, de la
marginea golfului Vermilion.
Toti cei care locuiau in preajma riului Bayou Teche i~i
doreau un Joe in Point. Dael! familia ta nu avea o tabara de-a
lungul culoarului de trei kilometri al peninsulei de Jang:!
port, iti faceai un prieten a carui familie avea, Taberele erau
case de weekend, mai mull o scuza de a detine o bard, ~i
variau de la rulote ceva mai rAsllrite, parcate pe un lot plin
cu iarbA ~i pin:! la vile de milioane de dolari, inal13te pe
piloni din cedru, cu cale de lansare privata pentru barci,
Uraganele erau comemorate prin semne cu vopsea neagra
pe u~ile de la intrare in tabere, marcand fiecare punct pina
la care se inal13se apa- Katrina '05, Rita '05. Ike 'Oll.
Tabara familiei Brooks era o casa din lemn cu patru
dormitoare, cu un acoperis din tabla ondulata de aluminiu
pe ale carei pervazuri se insirau petunii plantate in cutii
Folgers vechi. in spate, avea un doc din lemn de cedru care
parea neslar~it in soarele dupa-amiezii. Eureka petrecuse
multe ore fericite acolo, mincind nuci pecan cu familia lui
Brooks, pescuind cu o undita din trestie-de-zahar, al carei
fir era verde din cauza algelor.
in acea zi planuira sli pescuiasca pentru masa de prinz
!ii apoi sA cumpere niste stridii de la BAY VIEW, singurul
restaurant din oras, insA gemenii se plictisira de pescuit de
indali ce viermii displirura sub apa tulbure, asa cli i~i lasara
de o pane unditele si condusera panli la plaja lngusta, cu
vedere spre golf. Cind soarele straluci pe suprafaia apei ~i
cand ierburile inalte se unduira in vant, iar pescarusii cron-
dnira scufundandu-se in cautarea hranei, fata nu i~i putu
irnagina motivul pentru care unii oameni spuneau cli plaja
artificiala era urata. Lovi un tan\ar pe picior ~i privi lncre-
menirea tntunecata a golfului de la rnarginea orizontului.
Era prima data cand, de la moartea Dianei, se afla langli
o intindere mare de apa, Dar, Eureka i~i reaminti, aceasta
era copilaria ei; nu avea de ce sli fie nelinistita,
Concentrat !ii cu buzele strinse, William inlilla un castel
de nisip, in vreme ce Claire ii demola, aripli cu aripa,
constructia in progres. Eureka se aplecli deasupra lor tinind
sticluta cu lotiune pentru plajli Hawaiian Tropic, privindu-le
umerii ca sli vadli daca se lnrosisera catu!ii de putin.
- Claire, tu esti urrnatoarea.
lntinse cu degetele lotiunea de-a lungul marginilor cola-
cilor portocalii de salvare ai lui William.
- ihi.
Claire se ridica in picioare, cu genunchii murdari de la
nisipul urned. Vazu lotiunea de plajli si incepu sli fugli, dar
se impiedica de piscina castelului de nisip.
 - Uraganul Claire loveste din nou.
Brooks porni in urrnarirea ei.
fn clipa in care se intoarse cu aceasta pe brate, Eureka
se indreptli. spre ea cu lotiunea de protectie solara, Fetita se
zvarcoli, !ipand cand Brooks o gadila.
- Asa. Eureka deschise sticluta Esti protejata pentru
incl!. o ora,
Copiii fugira, abandonand castelul de nisip in cautarea
unor scoici inexistente, la marginea apei, Cei doi adoles-
centi se asezara din nou pe piilurli., lmpingandu-si degetele
in nisipul rece. Brooks era una dintre putinele persoane
care i~i amintea sii stea mereu in dreapta ei, pentru ca ea
sli.-1 poata auzi cand ii vorbea.
Pentru o zi de sarnba1a, plaja nu era agolmerata, 0
familie cu patru copii se afla in partea stangli., toti incercand
sii stea la umbra prelatei albastre sustinute de doua priijini.
Ca\iva pescari hoinareau pe mal, firele unditelor lor Ill.ind
nisipul inainte ca apa sli. le curete, Mai departe, in jos, un
grup de copii de gimnaziu, pe care Eureka ii recunoscu de
la biserica, aruncau unii in altii cu alge, Ea privi apa lovin-
du-se de gleznele gemenilor, amintindu-si ca, la o distanta
de aproape sase kilometri ~i jumatate, insula Marsh tinea in
frau valurile rnai mari din golf.
Din cosul de picnic, Brooks ii dadu o cutie rece de
Coca-Cola. Pentru un baiat, se pricepea ciudat de bine sii
pregateasca un cos de picnic. Avea mereu o multirne de
gustari si\niiloase ~i mai puun sanatoase: chipsuri si mere,
sandviciuri cu came de curcan ~i bauturi reci. Eureka saliva
la vederea unei casero!e in care se aflau resturile unui
rJ1011ff~e1 cu orez $i creveti picanti, pregi'itit de mama lui,
Aileen. Sorbi niste sue, se sprijini pe coate Ui.sandu-se pe
spate, linand cutia rece intre genunchii goi. in departere, un
vapor cu panze naviga spre est, velele acestuia pierzandu-se
in norii josi de deasupra apei.
- Ar trebui sl!. navigam impreuna cat de curand, spuse
baiaml, inainte ca vremea sl!. se schimbe.
Brooks era un rnarinar priceput - spre deosebire de
Eureka, care nu i$i amintea niciodatii. cum sa dea la mani-
vela. Aceasta era prima vara in care i se daduse voie sii.-~i
aduca singur prietenii pe bard. Mai navigase alaturi de
el o data in luna mai $i planuise sa continue sl!. o faca in
fiecare weekend, dar apoi avu loc accidentul. i ncerca sl!. se
reobisnuiasca s.!i se afle in preajma apei, Avea cosmaruri
in care se scufunda in mijlocul celui mai intunecat $i mai
salbatic ocean, la mii de kilometri de ~nn.
- Poate weekendul urmator? intrebl baiatul,
Nu putea evita oceanul pentru totdeauna, Era o parte din
ea, ca si alergatul.
- Data viitoare putem sl!. ll!.sl!.m gemenii acasa, zise ea.
Se simtea prost ca ii adusese $i pe ei. Brooks se intrecuse
deja pe sine conducand treizeci si doi de kilometri spre nord,
sl!. o ia pe Eureka din Lafayette, deoarece masina ei era incl!.
in service. Odata ajuns la casa ei, ghici cine ii rugase si-l
implorase in toate felurile'! Brooks nu putea sl!. ii refuze.
Tata! ei ii spusese cl!. era in regula si ca Rhoda participa la o
intalnire. Asa ca Eureka i~i petrecuse urmatoarea jumatate
de ora mutand scaunele de copii din Continentalul tatiilui

' Fel de mancarc specific; alal huc;iililrici cajune, cat ii creole, in care. de
oblcci, crustaccclc sunt a~1.111c pc un pal de orez.
pe bancheta din spate a sedanului lui Brooks, luptindu-se
cu o multime de catarame si curele enervante. Apoi mai
erau $i sacosele pentru plaja. colacii de salvare care trebuieu
umflati $i echipamentul de scufundari, pe care William
insistase sA ii aduca din cele mai ascunse colturi ale podului.
Eureka i$i imagina ca nu existau astfel de obstacole cind
Brooks i$i petrecea timpul cu Maya Cayce. Ori de ciite ori
el o inso1ea pe aceasta, lsi imagina Turnul Eillel $i rnese la
lurnina lumanarilor, cu farfurii din care se revarsau homari
fierti, in cimpuri de trandafiri rosii ftlra spini.
- De cear trebui sa ramana acasa? rise Brooks, privind-o
pe Claire punindu-i o rnustata din alge lui William. Le-ar
face pllicere sA vina, Am veste de salvare pentru copii.
- Pentru ca., Sunt obositori.
Brooks scoase caserola CJ.I 1101(/f& din cos. Lua din
maneare cu furculita si-i dadu vasul tetei,
- Daca nu i-ai lua cu tine, vina te-ar chinui si mai mull.
Eureka se intinse pe nisip $i-$i acoperi fata cu plilaria de
paie. El avea enervant de multa dreptate. Daca s-ar fi lasat
vreodata cople$ita de vina pe care o simtea, probabil ca ar
fi ramas imobilizata la pal. Se simtea vinovata din cauza
ca se indepartase de tatal ei, din cauza valului nesfarsit de
panica pe care ii dezlantuise in casa inghitind acele pastile,
din cauza Jeepului distrus pentru care Rhoda insistase sa
plateasca reparatiile, ca sA o faca sA simli ca ii datora ceva,
Se gindi la Ander $i se simti $i rnai vinovata pentru
ca fusese suficient de naiva inciit sA creada ca urma sa se
ocupe de masina ei. in dupa-amiaza zilei de ieri, Eureka i$i
flcuse curaj sa fonneze numarul pe care el i-l strecurase
in portofel. 0 ferneie cu voce groasa, al carei nume era
Destiny, ii spusese di linia telefonica fusese instalata doar
cu o zi in urma.
De ce sa fi condus piina la ea acasa, doar ca sa-i dea un
numar de telefon Ials? De ce sa o fi rnintit spuniindu-i ca
Iacea parte din echipa de atletism a liceului Manor'! Cum
de o glisisc in cabinetul avocatului - si de ce plecase atal de
brusc?
De ce posibilitalea de a nu-Imai vedea niciodata o facea
sa intre in panica'!
0 persoana intreaga la minte si-ar fi dat seama ca Ander
era un ticalos, Aceasta era concluzia Jui Cat. Din cauza
tuturor prostiilor pe care aceasta le suportase din partea
diversilor baie\i ~i barbati, nu tolera un mincinos.
Bine, mintise. Dar Eureka voia sa stie de ce.
Brooks ridica un colt al palariei de paie, ca sa-i priveasca
fata, Se rostogolise pe burla. langa ea. Avea nisip pe obrazul
bronzat, Pe pielea lui, sirntea mirosul soarelui.
- Ce e in mintea persoanei mele preferate? Intreba el.
Se giindea la cat de prinsa se simtise cand Ander ii
apucase pe Brooks de guler. Se gandea la cum se grabise
acesta sa rada de el dupa aceea,
- Nu vrei sa stii,
- De aceea am intrebat, spuse el. Pentru ca nu vreau sa
stiu.
Nu voia sa ii povesteasc1i despre Ander - ~i nu doar din
cauza ostilitatii dintre ei. Secretul Eurekai avea de-a face
cu ea, cu intensitatea pe care b1iialul o l'llcuse sa o simta,
Brooks era unul dintre cei mai buni prieteni ai ei, dar nu-i
cunostea aceasta latura, Ea nu-si cunostea aceasta latura,
care nu avea sa dispara.
- Eureka. Brooks ii atinse usor cu degetul buza de jos.
Ce s-a intiimplat?
 i$i arinse pieptul, in rnijloc, acolo unde se afla medali-
onul din lapislazuli al mamei ei. in doua zile, se obisouise
cu greutatea acestuia in jurul gatului. Brooks se huinse
si-i inLalni degetele pe suprafata medalionului. ii ridica $i
rnisca incheietoarea.
- Nu se deschidc.
1-1 lua din mana. ca sa nu i-1 strice.
- imi pare rau,
Tresari, apoi se intinse pe spate. Eureka ii privi muschii
abdominali.
- Nu, mie imi pare rau. i$i linse buzele, Aveau gust
sarat. E o problema delicatli..
- inca nu mi-ai spus cum au decurs lucrurile cu avocatul,
zise Brooks.
Dar nu o privea. Se uita lacer, unde un nor gri acopcrea
soarele.
- Vrei sa stii daca sunrmiliardara? lntreba fata, Moste-
nirea ei o uluise $i o intristase in aceeasi masura, dar ii era
mai U$Or sa vorbeascli. despre asta, decat despre Ander. sa
fiu sincera, nu stiu ce mi-a lasat Diana.
Brooks rupse nisre fire de iarbli. care iescau din nisip.
- Ce vrei sa spui? Pare a fi un medalion detect.
- Mi-a mai lasat $i o carte intr-o limba pe care nimeni
nu poate sa o citeasca, Si ceva care se numeste piatra tune-
tului, invelita intr-un tel de tifon arheologic, pe care nu am
voie sll ii desfac. Mi-a scris o scrisoare in care mentioneaza
ca toate aceste lucruri sunt importante. Dar eu nu sunt un
arheolog; sunt doar fiica ei. Nu stiu ce sa fac cu ele si asta
ma face sa ml!. simt prost.
Brooks se rasuei pe patura, incat genunchii ii atinscra
talia Eureka].
 - Vorbim despre Diana. Te-a iubit. Daca aceste obiecte
lasate rnostenire au un scop, in mod sigur nu sunl rnenite sa
te faca sale simti prosl.
William $i Claire vizitasera prelata din josul tarmului
$i gasisera cativa copii cu care sa se joace in apa. Eureka
era recunoscaioare sa fie singura cu Brooks pret de cateva
minute. Nu-si daduse seama cat de mull o lmpovarase
rnosterurea ei $i cat de usurata ar fi fost daca ar fi povestit
cuiva despre aceasta povara, Privi golful si-sl imagina
obiectele zburand departe precum pelicanii, nemaiav.ind
nevoie de ea.
- imi doresc sa-rni fi spus despre aceste lucruri cat a
fost in viatA, zise ea. Nu credeam ca aveam secrete.
- Marna ta a fost unul dintre cei mai destepti oameni
care au trait vreodata, Daca ti-a lasat o minge din ufon,
poate ca merna sa afli despre ce este vorba. Gande$1e-te la
asta ca la o aventura. Ea asa ar fi procedat. Arunca amba-
lajul sueului in CO$Ul de gunoi si-si dadu jos palaria din
paie. Ma due sa fac o baie.
- Brooks? Se ridica si-i intinse rnana, C.ind else intoarse
sa o priveasca, parul ii at.irna peste ochi. Ea i-1 dadu intr-o
parte. Rana de pe frunte i se vindeca; avea doar o urma
subtire $i rotunda, deasupra ochilor. Multumesc.
El zambi, se ridica in picioare $i i$i aranja costumul de
baie albastru, care arata bine pe pielea lui bronzalA.
- Cu placere, Sepio.
Cand baiarul se lndrepta spre apa, Eureka privi catre
gemeni $i noii lor prieteni.
- iti voi face cu mana de langa balize, ii striga Brooks,
asa cum ii striga intotdeauna,
 Exista o legend! despre un baiat care locuia langli
bratul mort al unui rau, care se lnecase in golful Vennilion,
intr-o dupa-amiaza de vara tar.lie, chiar inainte de apusul
soarelui. Se luase la intrecere cu fratii slii, balacindu-se in
apele de micli adancime din partea indepartata a gollului
~i apoi - poate din cauza unei provocari - lnotase dincolo
de balize, unde marea ii lnghitise, Drept urmare, in vremea
copilariei, Eureka nu lndraznise niciodaia sa inoate dincolo
de balizele vopsite in alb $i rO$U. Acum stia ell. era doar
o poveste spusa de plirinti, ca sa-i sperie pe copii si sa-i
impiedice sli inoate in larg.
Valurile din golful Vennilion abia se puteau numi valuri,
lnsula Marsh se lupta cu cele adevarate, ca un erou care i$i
pazea metropola.
- Ne este foame! strigll Claire, scuturand nisipul din
codita ei scurta $i blonda,
- Felicitari, spuse Eureka. Premiul tli.u este un picnic.
Deschise capaeul cosului $i intinse rnancarea pentru
copii, care venisera in fugll, ca sli. vadli. ce era acolo.
Ea puse paie in cutiile cu sue, deschise cateva pungi cu
chipsuri $i scoase toate rosiile din sandviciul de curcan al
Jui William. Nuse gandise la Ander de cinci minute bune.
- Cum este mancarea'!
Ea lllll$C1'1 dintr-un chips.
Gemenii dlidurn din cap, cu gurile pline.
- Unde este Brooks? lntreba Claire intre muscaturile pe
care le luase din sandviciul fratelui ei, chiar daca avca $i
ea unul.
- inoaia.
Eureka scruta apa, Ochii i se ince\O$arl'i din cauza
soarelui. Ar fi zis ca ii f3cuse din manli.; ar fi trebuit sli fie
la balize panli acum. Balizele erau la doar o suta de metri
de mal.
 Nu inotau multi oarneni, doar baietii de gimnaziu care
radeau de inutilitatea placilor de surf din dreapta ei.
Vazuse buclele negre ale lui Brooks iesind deasupra apei si
miscarea lungii a bratului sau bronzat la aproape jurnatatea
drumului panii la balize - dar asta fusese cu ceva limp in
urma, i~i puse 0 mana la lrunte ca sa blocheze stralucirea
soarelui. Privi linia cue separa apa de ccr. Unde era?
Eureka se ridicil. in picioare ca sii vad.i'i mai bine orizontul.
Nu era niciun salvamar pe plaja, nimeni nu supraveghea
lnotatorii de la distanta. hi imagina ca putea vedea la
infinit - dincolo de Vermilion, la sud de Weeks Bay. spre
insula Marsh si dincolo de golf. spre Veracruz. Mexic,
spre calotele de ghea!li din apropierea Polului Sud. Cu cat
mai departe vedea, cu atii.t mai intunecata devenea lumea.
Toate barcile erau zdrentuite $i abandonate. Rechini, serpi
~i aligatori inotau prin valuri, far Brooks era acolo, inotand
liber, foarte departe,
Nu avea niciun motiv s3 se panicheze. Era un inotator
bun. $i cu toate acestea, ea se panica. inghi!i cu greu, in
timp ce pieptul i se stranse,
- Eureka. William i~i puse mainile in ale ei. E ceva in
neregula?
- Nimic. Vocea ii tremura, Trebuia s.i'i se calmeze.
Emotiile ii distorsionau perceptia, Apa p.i'irea mai agitata
ca inainle. Un vanl putemic batu spre ea, aducand un mires
intepator de humus $i zargani esuati, Rafala de vant ii lipi
caftanul negru de corp $i impr.i'i$lie chipsurile gemenilor
pe nisip. Cerul bubui. Un nor verzui aparu de nicil.ieri $i
rasunli din spatele bananierilor grosi dinspre curba vestica
a golfului, Senzatia puternica de grea1a case apropia ceva
rci11 i se raspandea prin stomac.
 Apoi, vazu un mic val inspumat.
Valul atinse user suprafata apei, marindu-se la opt sute
de metri dincolo de balize. Se rostogoli spre ei in spirale
texturate. Palrnele fetei incepurll s.1 transpire. Nu putea
s.'i se miste. Valul se apropie de mal ca si eand ar fi fost
atras de o lbrlli magneticli puternica, Era ur.it $i ncregulat,
lnalt, iar apoi si mai inalt. Se mari la sase metri, egaland
inl'lllimea pilonilor din cedru, care sustineau un rand de
case din sudul golfului. Cao sfoarll dcscoll'lcitli, hiciui sprc
peninsula cu tabere, apoi paru s.'l-$i schirnbe directia. La
inl'lltimea mmtimli a valului, lnvelisul de spumli se inclinli
spre centrul plajei - spre Eureka 1>i gcmeni,
Zidul de apli avansa, cu miriade de nuante de albas-
tru-Inchis. Stralucea cu diamantc tiiiatc din lumina soarelui.
Mici insule de rliml'l$i\e plutitoare se agitau pe suprafata
acestuia, Vartejuri mari se rotirii, ca ~i cand valul ar fi
lncercat sa se devorcze. Duhnea a pesto purred $i - ea
inhalli - a lumiiniiri de citronella?
Nu, nu mirosea a lumanari de citronellu. Eureka mai
mirosi inca o datl'I. Dar se gandea la parfurn cu un motiv, ca
$i cand 1-ar fi evocat din amintirea altul val, iar ea nu stia
ce insemna asta.
infrunt:ind valul, Eureka vlizu ell semlina cu acela care
rupsese podul Seven Mile din Florida $i distrusese lntreaga
ei lume. Nu i~i amintise cum ariita pilnii acurn, Din adiincu-
rile acestui val vuind, fata crezu ell auzi uhimul cuvdnt al
rnamei ei: .. Nu!"
i$i acoperi urechile, dar era propria ei voce cea care
siriga, Ciind i$i dadu seama de asta, holl'lr:irea o cuprinse.
i$i simti picioarele zbam:iind, ceea cc insemna ca alerga,
 Deja i!,li pierduse mama. Nu avea sli lsi piardii si eel mai
bun prieten,
- Brooks!Alergliinapli- Brooks!- improscand-o pana
la genunchi.
Apoi se opri,
ramantu] SC cutrernura din cauza fortei apei care se
retragea din golf Oceanul se lovi de gambele ei. i$i adunli
puterile pentru curentul submarin. Cand valul se retrase
spre golf, ii lua nisipul de sub picioare, llisand in urmli
noroi, sedirnente pietroase si ramli$ite de ncrccunoscut.
in jurul ei, brazde de alge cu noroi zaceau abandonate
de valuri. Pestii plescaiau pc plimanlul expus. Crabii se
inciiierau inutil sii ajungii din urmii valul. in cateva sccunde,
marca se retrasese tocmai pana la balize. Brooks 1111 se
zarea nicliieri.
Gollul era golit, iar apa din acesta, adunara in valul
despre care stia cli urma sli se intoarcli. Baie(ii i$i lasaserli
pliicile de surf si alergau spre !linn. Unditele erau abando-
nate. rarin1ii i$i luaserli copiii, ceea ce ii aminti Eurekai sli
laca acelasi lucru. Alerga spre gemeni si-i luii pc urndndoi
la subra]. Fugi din calea apei, prin iarba plinli cu furuici, pe
langii micul pavilion. pana ce ajunse pe pavajul fierbinte
din parcare, Tinu copiii strans, Se oprira, formand un sir
lmprcuna cu ceilalti care rnergeau la plaja. Privirii golful,
Claire scanci in jurul taliei Eurekai, care o stranse si
rnai tare ciind valul atinse apogeul in departere, Creasta era
spurnoasa, de un galben bolnlivicios.
Valul se ondula, ftlcand spume. Chiar inainte sii se
spargj, mugeiul acestuia acoperi suieratul inspliimantlitor
al crestei, Pasarile nu mai ciintarii. Nu se rnai auzi niciun
sunet. Oamcnii $i natura privira cum valul se arunca inainte
$i se izbi de fundul noroios al golfului, irnprastiind nisipul.
Eureka se ruga sii nu se lntarnple ccva si mai rim.
Apa se rcpezea lnairne, inundiind plaja. Ca niste sulite,
umbrelele scoase din nisip erau Iuate de val. Prosoapele se
invartcau violent, slll$iindu-sc in rocile din arsenic. Eureka
unnari cum cosul lor de picnic plutea pe suprafata valului,
ajung:ind in iarba, Oamenii tipau, alergand spre parcare.
Fata se prcgiili sa ruga in clipa in care vazu apa trcciind
dincolo de rnarginea parcarii, Tn momemul in care ii ajunse
la tlllpi. strnpindu-i picioarclc, i$i dadu seama c.'I. nu avca
cum s.'I. scape ...
Apoi, brusc, valul sc retrase din parcare si de pe gazon,
11\aturand in drurn spre golf tot ce se atla pe mal,
Ti lilsii pc cop ii pe nsfaltul ud, Plaja era distrusa. Scauncle
de pc gazon pluteau sprc mare. Umbrclclc, intoarse pe dos.
erau luate de apll. Peste'tot crau numai haine $i mizerie. ~i,
in mijlocul gunoiului $i al pestilor 111or1i. acoperiti de nisip ...
- Brooks!
Fugi sprc prietenul ei, care zacea cu Iata injos, in nisip.
Din donnta de a ajunge la el. sc tmpiedica $i cazu peste
corpul ud al acestuia. Tl lruoarse pe o pane.
Era aliil de rece! Avea buzele albastre, 0 furtuna de
crnotii ii crcscu in piept $i aproape ell incepu sa planga in
hohote ...
Dar. in acel moment, el se rostogoli pe spate. Cu ochii
lnchisi, zamb].
- Trcbuie resuscitat? intreb.'l un barbat, ftkandu-$i loc cu
coaeelc prin multirnea de oameni aduna1i in jurul lor, pe plajll.
Brooks tusi, flcandu-i scmn din manii barbatului ell nu
avea nevoie de ajutor, Privi multirnea. Se uitll la fiecare
persoana in pane, ca $i cand nu ar mai Ii vazut niciodata pe
cineva ca el sau ca ea. Apoi, privirea lui se fixa asupra fetei.
Ea ii imbrati$ll., ingropandu-si Iata in umarul lui,
- Am fost atiil de speriata'
El o mi'ingaie usor pe spate. Dupli o clipll. se desprinse
din lmbrausarea ci. ca sll se ridice. Se ridica $i Eureka,
ncstiind ce sa faca in continuare, extrcm de usurata ca el
pllreo sa fie in regula,
- Esti bine, spuse ea.
- Ghunesti? 0 miingiiie pc obraz si-i arunca un zambet
necuviincios de fermecator, Poate ell, lnconjurat de atat de
multi oarneni, nu se simtca in largul lui, Ai vazut cum am
surtat pe rahatu 1 l'ila'?
re piept $i in partea dreaplli a trunchiului era murdar de
siinge.
- E$li rllnit! Se plimba Injurul sau $i vazu ca, pe ambele
parti ale toracelui, avea patru taieturi paralcle, Sangele,
diluat de apa marii, se prelingea,
Cand ii atinse, Brooks se indeplirtli.. i$i scutura apa din
ureche $i incerca sll lsi priveasca spatele insiingerat.
- M-am zgiiriat de o piatrli.. Nute ingrijora.
Rase, dar nu era riisul lui, i$i dadu parul ud de pe raia $i
Eureka observa c~ rana de pe frunte era de un rosu aprins,
Probabil ca valul 0 agravase.
Privitorii plireau siguri ca Brooks avea sli lie bine.
Cercul din jurul lor se risipi ciind oamenii plecara sa i$i
caute lucrurile pe plajll.. in soapta, de-a lungul malului, Ioli
vorbeau uluiti despre val.
Brooks baiu pal ma cu gemenii, care pareau a fi in stare
de $0C.
 - Ar fi trebuit sll fi!i acolo, cu mine. Valul a fost
extraordinar,
Eureka ii impinse.
- E$1i nebun? Nu a fost ceva extraordinar: Ai vrut sate
sinucizi? Credeam ell te duci dear panll in dreptul balizelor.
Brooks i$i ridicll mainile.
- Asta am $i Beul. Am vrut sli iti foe semn cu mana -
ha! -, dar pareai preocupata,
Oare nu-I vazuse in timp ce se gandea la Ander?
- Ai ramas o vesnicie sub apli.
Claire nu stia dacll ar fi trebuit sli se teamll sau sll fie
impresionatll.
- 0 vesnicie! Cine crezi ell sunt? Omul apelor?
Se repezi spre ei in mod exagerat, apucand siraguri
lungi de alge $i aruncandu-Ie peste el. ii rugllri pe gemeni
de-a lungul malului.
- Omul apelor! tiparli ei, fugind $i razand.
- Nimeni nu scapll de Omul apelor! Vll voi duce in
lumea mea subacvatica! Ne vom lupta cu tritonii cu dege-
tele noastre lipite $i vom manca sushi de pe farfurii de coral
care, in ocean, este singurul rel de msncare.
Cand Brooks ii arunca pe gemeni, pe rand, in aer, Eureka
privi soarele alunecandu-i pe piele, Se uitll la sangele care
i se prelingea de-a lungul rnuschilor spatelui. ii urrnari
intorcandu-se, flcandu-i semn cu ochiul $i-i citi pe buze
,,Calmeazli-te. Nu am nimic!"
i$i indreptll din nou privirea catre golf. Cu ochii mintii,
revazu traseul valului. !>llmantul nisipos de sub talptle ei se
risipi sub un alt mic val, iar ea tremura, in ciuda faptului ell
era cald.
Totul parea fragil, ca $i cand tot ce iubea ar fi putut sa
dispara, luat de ape.
 11

EPAVA

- Nu am vrut sll te sperii,

Brooks statea langll patul ei, cu picioarele goale sprijinite
de tocul ferestrei. Erau in sffi~it singuri. dupll ce i$i reve-
niserll partial din cauza sperieturii din acea dupa-amiaza.
Gemenii erau in pal, dupll ce Rhoda ii supraveghease
atent ciitcva ore. Devenise istcricll din momentul in care
auzise de aventura lor, invinuindu-i pe cei doi adolescenti
de pericolul la care aproape ca-i fusesera supusi copiii. Tatal
incerca sll aplaneze situatia cu cana lui cu laplc cu cacao
fierbinte $i scortisoara. Dar, in loc sll-i apropie, fiecare iiii
luii cana $i merse in cate un colt al casei,
Eureka i$i bllu laptele cu cacao in vechiul balansoar de 0ei
langll iereasna ii privi reflexia lui Brooks in vechiul
armoire 0 g/ace, Un sifonier din lemn CU 0 singura U$li $i
oglinda, care ii apartinuse mamei lui Sugar. Buzele lui se
rniscara, darea i$i sprijinea capul pe mana dreapta, blocand
urechea cu care auzea bine. i$i inlll!ll capul si auzi versurile
melodiei Sara, dintatll de Fleetwood Mac. pe care Brooks
o asculta pe lpod.
 .. In marea de iuhire, nnde toil/ii lnmea ar vrea sii .te Inece.
Dar CIC/Im a cli.tpcirut; ei s111m c:ci 1111 111cti conteazii ...
- Ai spus ceva? ii intreba ea.
- Pllreai supllratli, spuse Brooks, putin mai tare. U~
donnitorului Eureklii era deschisa - regula tatei pentru
momentele in care avea musaliri -. iar bliiatul stia la tel de
bine ca ea cat de tare puteau sa vorbeasca astfe] incat sa nu
se audll la parter. Ca si cum ai fi crezut ell valul s-a produs
din vina mea.
Se inclinll intre stalpii baldachinului vechiului pat al
bunicilor ei. Ochii lui erau de acelasi castaniu ca al pllturii
intinse peste cuvertura albli. Psrea ell era preglilit pentru
orice - pentru o peirecere cu funii de catifea, pentru un
drum prin toata [ara cu masina, pentru o baie in intunericul
recede la marginea universului.
Eureka era epuizata:ca si cand ea ar fi fost cea devorata
$i scuipata de un val.
- Desigur ca nu a fost vina ta. Se uitll in cana ei. Nu era
sigura dacll se suparase pe Brooks.
Dacli fusese, nu stia de ce, in mod neobisnuit, o distan1a
ii separa pe cei doi.
- Atunci, ce este? lntreba el.
Ea ridicli din umeri. ii era dor de mama ei.
- Diana. Brooks ii rosti numcle ca $i cand ar fi flicut
leglltura intre cele doua evenimente pentru prima data,
Piinll $i cei mai buni baieti puteau sll fie prosri. Desigur, Ar
fi trebuit sa-rni dau seama, Eureka, esti atat de curajoasa!
Cum rezisti?
- Nu rezist, pur $i simplu.
- Vinoaici.
 Ciind i~i ridica pnvirea, el miingiiia patul. Brooks
incerca sli in!eleaga, dar, de fapt, nu putea, 0 intrista sa-l
vada diindu-~i silinta, Ea clil.tinli din cap.
Ploaia batea in geamuri, prelingandu-se in fonna unor
dungi de zebra. Meteorologul preferat al Rhodei, Cokie
Faucheux, prezisese ell urma sli fie insorit tot weekendul,
ceea ce era singurul lucru care parea in regula - Eurekai ii
placea sa o contrazica pe Rhoda.
Din coltul ochiului, ii vlizu pe Brooks ridiciindu-se de
pe pat si venind spre ea. l$i intinse bratele, ca pentru o
lmbratisare,
- Stiu ca i!i este greu sa vorbesti deschis. Ai crezut ell
valul de astazi mli va ...
- Nu o spune.
- Eureka. incli sunt aici, Nu plec nicaieri,
Brooks ii luii. miiinile si o trase catre el. ii lasli ~ o lrnbra-
tiseze. Pielea ii era calda, iar trupul, incordat si putcrnic. Ea
lsi llisl! capul pe clavicula Jui $i inchise ochii, Nimeni nu o
mai lrnbratisase de foarte rnulta vreme. Era minunat, dar
ceva nu-i dlidea pace. Trebuia sli-1 intrebe.
in clipa in care se indepartli. Brooks ii retinu miina un
moment, inainte de a-i da drumul.
- Felul in care te-ai purtat atunci ciind te-ai ridicat, dupli.
ce a trecut valul... spuse ea. Ai ras, M-a surprins.
Brooks se scarpina in barba,
- lrnagineaza-ti cumeste sii. i!i revii, sa-\i scuipi plli.manii
tusind ~i sa vezi douazeci de straini care te privesc de sus.
dintre care unul este un tip care vrea sli-!i faca respiratie
gura la gura. Ce putearn sa fac, in afari de a mli preface?
- Eram ingrijora!i din cauza ta.
 - £11 stiam ca nu avearn nimic, spuse Brooks, dar cred
ell am fosl singurul care $i-a dal seama. Am vazur cal de
sperialli erai. Nu am vrut sa crezi ca erarn ...
-Cum'?
- Slab.
Eureka scutura din cap.
- lmposibil. Tu esti Butoiul cu pulbere.
El zambi si-i ciufuli paru], gest care se transforma intr-o
scurtli partida de wrestling, Ea se aplccli sub bratul lui, ca
sA scape, $i ii apucli de tricou ciind el se intoarse ca sa o ia
pe sus. Curand, ii imobilizli, cu spatele la mllsu(a de toaletli,
dar, atunci, cu o miscare bruscli. el o arunca lnapoi pe pal.
Se prabmsi pe perna, riiziind, a~ cum tacea de fiecare dalli
ciind se lupta cu el. Tnsl'i cl nu riidea. Era rosu la ra1a $i
statea [eapan la picioarele paiului, privmd-o de sus.
- Ce s-a intiimplat? inlrebli ea.
- Nimic. Brooks sc uilli in ahli parte, iar focul din ochii
lui plirn sl'i se slingli. Ce-ai spune sa-mi arllti ce Ii-a dat
Diana'! Carten. acea ... piatra-rninune?
- Piatra iuneiului.
Eureka se dadu jos din pat $i se aseza la biroul ei. pe
care ii avea de cand era copil, Sertarele acesiuia erau atal de
pline cu suvenire, inciit nu rnai avea loc pentru caietele
de terne, pentru cl'irlile sau dosarele pentru lnscrierea la
Iacultate, asa ca adunase totul in grl'imezi, pe care ii prorni-
sesc Rhode] ca avea sli le organizeze, Dar ceea ce o enerva
pe aceasta ii tacea placere fetei, asadar, grllmezile atinsesera
inal\imi periculoasc.
Din sertarul de sus, seoase cartea llisata de Diana $i apoi
cutiuta albastra, pe care le puse pe cuvcrtura Cu rnostenirea
intre ei, cei doi tineri se asezara fa\li in fa!ll. cu picioarelc
incrucisate,
Prima data, Brooks se intinse dupii piatra tunetului, des-
chizand incheietoarea uzalii a cutiei $i luand pialra invelita
in tifon. 0 examinli din toate unghiurile.
Eureka ii privi dcgetelc plimbandu-sc pc malcrialul alb.
- Nu ii dcsface,
- Desigur ell nu. Nu incli.
II privi cu ochii miji!i. apuca piatra, surprinsa din nou de
greutatea acesteia. Si ea voia sli stic cum arlita - $i. in mod
evident, si Brooks voia acelasi Iucru,
- Cum adica .. nu inca·'?
Brooks clipi,
- Mli refer la scrisoarea mamei tale. Nu a spus ca vei sti
cand va fi timpul potrivit sa 0 deschizi?
- A ... Da. Probabil ca ii spusese asta. i$i sprijini coatcle
pc genunchi. cu barbia in palme. Cine stie cand se VII
intfimpla? inlre timp, as putea sli mli joc cu ea.
Brooks o [intui cu privirea, apoi i$i inclinli capul si
inghiti asa cum facea ciind se rusina.
- Daca mama la ti-a lasat-o lnseamna di este pretioasa,
- Glumeam.
Puse piatra tunetului la Joe, in cutiuta.
El lua cartea care parea veche cu un respect la care
Eureka nu sc asteptase, Dadu paginile mai delical decal ea,
ceca ce o fiicu sll se inlrebe dacli lsi merita mostenirea.
- Nu pol sa citesc, sopri el.
- Stiu, zise ea. rare sll fie din viitorul indeparuu ...
- Dintr-un trecut nelndeplinit in totalitate.
Brooks vorbea de pardl ar fi citat din cartile de literatura
$1iin!ifico-fantasticli. pc care obisnuia sa le citeasca tatlil ei.
 Baiatul continua sii dea paginile, intiii mai incet, apoi
mai rapid. oprindu-se in dreptul unui capitol pe care
Eureka nu-I descoperise. La jumatatea cartii, textul ciudat
~i compact era intrerupt de un grup de ilustratii complicate.
- Acelea sunt xilogravuri? Eureka recunoscu metoda
de la cursul de xilogravura la care participase, ciindva,
impreunii cu Diana - cu toate ca aceste ilustratii erau mult
mai complicate decal lot ce reusise ea sa graveze in bucata
incapli!iinata de fog.
Ea si Brooks studiara imaginea a doi oameni care se
luptau. Erau iinbracati cu haine scumpe, tivite cu blana,
Peste piepturi, le atarnau coliere cu bijuterii marl. Un barbat
puna o coroana grca, in spatcle multimii de privitori, se
zareau un oras ~i turlele lnalte ale unor cladiri neobisnuite,
care incadrau cerul.
Pe pagina alaturata, era· imaginea unei lemei imbracate
cu o haina la fol de scurnpa, Statea in miiini si in genunchi
pe rnarginea unui riiu presarat cu narcise inalte $i inftorite.
Umbrele hasurate ale norilor ii margincau parul lung, in
vreme ce ea i$i studia reflexia in apa. hi [inea capul plecat,
asa cii Eureka nu pujea sa-i vadii chipul, dar postura ei ii era
cunoscutii. $tia cii ea pliinbreo.
- Totul e aici, sopti Brooks.
- in!elegi ceva din toate acestea?
intoarse pagina din pergament, ciiutiind mai multe
ilustratii, dar, in schimb, gasi marginile scurte $i zirntate ale
unor pagini smulse, Apoi textul de neinteles aparu din nou.
Atinse marginile aspre de liingii cotor,
- Uite, lipscsc ciiteva pagini.
Brooks privi cartea de aproape, incercand sa vada unde
ar 11 trebuit sii se afle paginile lipsa, Eureka observa ca mai
era o ilustratie, pe spatele paginii cu femeia in genunchi,
Era mull rnai sirnpla dec.i.t celelalte: trei cercuri concen-
trice, in mijlocul paginii. Pareau a fi un simbol.
Din instinct, se intinse ciilre fruntea lui Brooks. diindu-i
la o parte parul negru. Rana Jui era circulara, ceea ce nu era
un lucru neobisnuit. Dar valul din acea dupa-amiaza iritase
crusta atiir de mull, incat Eureka vazu ... cercuri in interiorul
acestcia, Semanau ciudat de mult cu ilustratia din cartea ei.
- Ce faci?
fi dadu mina la o parte si i$i aranja plirul pe frunte.
-Nimic.
El inchise cartea si apasa copcrta cu o rnina.
- Ma indoiesc cii vei reusi sll g1iSC$li pe cineva care sa i!i
traduca scrierea asta. Daca lncerci, vei avea pane doar de o
ca latoric dureroasa. Ch iar crezi ca vei gllsi pe cineva in Podunk,
Louisiana. care sa poata sii traduca o cane atal de dificild?
Rasul lui paru rliutiicios.
- Crcdeam ca iti place Podunk. Louisiana. Eureka miji
ochii. Brooks era singurul care apara orasul natal. ciind ea
ii vorbea de rau. Unchiul Beau a spus ca Diana putea sa
citeasca textul, ceea ce inseamna di trebuie si'i ex isle cineva
care sa-1 poara traduce. Trebuie doar sa aflu cine.
- Lasa-mn sil incerc, in seara asta, voi lua cartea cu mine
si te voi scuti de un chin. Nu esti pregatita sii te confrunf cu
moartea Dianei, iar cu ma bucur sa te ajut.
- Nu. Nu scap din ochi cartea aceasta.
Sc intinse sa o ia din mana lui Brooks, care o [inea strans.
A trebuit sii o traga.
Cotorul sciirtai din cauza incercarii de a smulge cartea,
- Uau!
 Brooks ii dadu drumul ~i o privi in asa fel incat ii dadu
de inteles ca era melodramatica.
Ea sc uilli in aha pane.
- inca nu am hotanlt ce voi face cu cartea,
- Bine.
Tonul lui se lmblanzi, ii atinse degetele, acolo unde
inchidea cartea,
- Dar, daca reusesti sa gase~ti pe cineva care sa ti-o
traduca, spuse el. sii ma iei cu tine. da? S-ar putea sa fie
ceva greu de digerat, Vei vrea sa ai alaturi o persoana de
incredere.
Pe noptiera, telefonul fetei bazai. Nu reeunoscu numarul,
Ridiciind din umeri, ii arala lui Brooks eeranul telefonului.
El tresarl,
- S-ar putea sa fie Maya.
- De ce m-ar suna Maya Cayce? De unde a facut rost
de numarul rneu?
Apoi i~i aminti: telefonul stricat al lui Brooks. ii gasisera
in doua bucali pe plaja, dupa ce valul ii zdrobise cu greu-
tatea unui pian. Eureka fusese destul de neatenta inca.tsa-~i
lase telefonul acasa in acea dimim:aia, asa ca al ei era intact.
Probabil Maya Cayce sunase acasa la Brooks, iar
Aileen, care trebuie sa Ii uitat ciit de riiutacioase puteau sa
fie fetele de liceu, ii daduse numarul Eurekai,
- Ei, bine'? Eureka ii intinse telefonul Jui Brooks. Vor~le
cu ea.
- Nu vreau sii vorbesc cu ea. Vreau sii fiu cu tine.
Adica ... Brooks l~i freca maxilarul. Ma refer la faptul cane
petrecem timpul impreuna ~i ca nu vreau sa fiu distras cand,
in sla~it, discutarn despre...
 Se opri, apoi murrnura ceva ceea ce Eurekai i se paru a
fi un blestem spus printre dinti,
Se intoarse cu urechea nevatamata spre baiat, dar acesta
liicea. Cando privi, era din nou imbujorat.
- S-a intamplat ceva? intreba ea.
El scutura din cap. Se apleca mai aproape de ea. Arcuri le
de sub ei scar1aira. Eureka scapa telefonul si cartea, pentru
ca ochii lui aratau altfel - mai blanzi, de un caprui nesfarsir-
$i i$i dadu searna ce urma sa se intample,
Brooks avea sa o sarute,
Nuse mi$C11. Nu stia cum ~ reactioneze. Cal timp se
apropie de buzele ei, nu incetara ~ se priveasca. El isi lasa
greutatea pe picioarele Eurekai, Ea scilpil un oftat usor,
Avea buzele moi, dar mainile ferme o fiiceau sa se lupte
intr-un all fel. Se rostogolira unul peste celalau, in vreme
ce gura lui se apropie de a ei. isi strecura degetele pe sub
camasa lui, atingandu-i pielea neteda ca o piaua. Limba
Jui unnari conturul limbii ei. Era matasoasa. Ea i$i arcui
spatele, dorindu-si sa se apropie $i mai mull.
- Este ... spuse el.
Eureka incuviinta, dand din cap.
- Atat de bine.
lnspirara, apoi se sarutara din nou.
lstoricul saruturilor fetei consta in cele primite in urma
inviirtirii sticlelor, a provocarilor, a biijbii.ielilor $i a stan-
gaciilor in afara dansurilor organizate de scoala, Nu se
comparau nici pe departe cu acesta.
Acesta era Brooks'! Parca se saruta cu cineva cu care
avusese candva o aventura inlen~, o aventura pe care ea
nu si-ar fi pennis niciodata sa si-o doreasca. Mainile lui ii
explorara pielea, ca $i cind ar fi fost o zeita voluptuoasa,
nu fata pe care o stia dintotdeauna. Cand devenise Brooks
atit de musculos, atal de sexy? Fusese asa ani de zile, $i
ea nu observase? Sau un sarut, in toata regula, putea sa
metabolizeze un corp, facindu-1 sa creases intr-o clipa,
rnaturizandu-i pe arnandoi, at.i.t de brusc?
Se retrase ca sa-1 priveasca ii studie chipul, pistruii $i
virtejurile din parul lui castaniu $i vazu cl era o cu totul alta
persoana, Faptul ca stia ca nu avea cum si mai nege ce se
intimplase, mai ales un asemenea sarut, o speria $i o incanta.
- De ce ti-a luat atit de mull timp? sopti ea rlgu$il.
- Ce anume?
- Sa mi saruti,
- Eu ... ei bine ...
Brooks se tncrunta $i se retrase.
- Asteapta. Ea lncerca sa-l traga inapoi. ii mingiiie ceafa
care, brusc, deveni rigida. Nu am vrut si-li stric cheful.
- Am avut motive le mele pentru care am asteptat atiit de
mult pana site sarut.
- Cum ar fl?
Voia sa para vesela, dardeja se intreba: .Din cauza Dianei?"
Era Eureka amt de afectata, inciit ii speriase pe Brooks?
Acel moment de ezitare fu de ajuns pentru ca ea si se
convinga ca Brooks o vedea la fel cum o vedeau $i restul
colegilor de $COali - cape o ciudata, o ghinionista, ultima
fata dupa care ar fi umblat un baial normal. A$a ca izbucni:
- Presupun ca ai fost ocupat cu Maya Cayce.
0 incruntare ii intuneca chipul lui Brooks. Didu sli se
ridice la picioarele patului, cu bratele lncrucisate pe piept.
Era la fel de distant ca amintirea acelui sarut,
 - E atat de tipic, vorbi el spre tavan.
- Ce anume?
- N-ar putea sa aiba leglilura cu tine. Trebuie sli fie din
vina altcuiva,
fnsa Eureka stia ca totul era din cauza ei. Faptul ca $1ia
aces! lucru era atat de dureros, indit incercase sa-l substi-
tuie cu altceva ... Transfer", asta i-ar fi zis oricare dintre
ullimii cinci psihiatri la care fuscse, .,un obicci periculos".
- Ai dreptatc ... spuse ea.
- Nu ma lua pcste picior! Brooks nu semlina cu eel mai
bun prieten al ei s£111 cu baiatul pe care ii sarutase. Semlina
cu cineva care ura lot ce avea legliturli cu ea. Nu vreau sa
mi!. impace o persoana care crede ca este mai bunli decal
oricine altcineva.
- Pofiim?
- Ai dreptate. Restul lumii se insala. Nu-i asa?
- Nu.
- Respingi totul imediat...
- Ba nu! Eureka {ipli, dandu-si seama di ii contrazicea,
Vorbi rnai lncet $i inchise usa de la dormitor, nepasandu-i
de urmari, in caz ca tatal ei ar Ii trccut pe acolo. Nu putea
sa-1 lase pe Brooks sa creada aceste minciuni. Nute resping.
- E$1i sigurli de asta? lnireba el cu raceala, Respingi pana
$i lucrurile pe care !i le-a lasal mama ta in testamcntul ei.
- Nu-i adevlirat.
Fata se gandea obsesiv la rnostenirea ei, zi $i noapte,
insa Brooks nici macar nu o asculta, El sc plimba prin
camera. mania llciindu-1 sa para posedat.
- Pe Cat o tii prin preajma pentru di nu-si da seama
cand o ignori. Nu suporti pe nimeni din Iarnilia ta. i$i
 flutura rnana spre camera de la parter. unde Rhoda $i latlU
ei se uitau la $1iri, dar care, cu siguranti, erau acum atenti
la cearta de la etaj, Esti convinsa ca fiecare terapeut la care
le duci este un idiot. l-ai respins pe toti de la Evangeline,
pentru cl nimeni nu ar putea sli inteleagll vreodata prin ce
ai trecut. Se opri din a se mai plimba si o privi in ochi. ~i.
apoi, mai sunt eu,
Pe Eureka o duru pieptul de parca ar fi lovir-o in inirna.
- Ce-i cu tine?
- Te folosesu de mine.
- Nu.
- Nu sunl prietenul tau, Sunt o placa de rezonanta
pentru anxietatea ~i depresia la.
- Tu ... tu esti eel mai bun prieten al meu, se oolbai ea.
Tu esti rnotivul pentru care incl sun! aici ...
- Aici? spuse el cu amilrilciune. Ultimul lac de pe
pi'imant in care vrei sa Iii? Eu sunl doar inceputul viitorului
tau, al vietii tale reale. Mania la le-a invltal sA iii unnezi
visurile ~i doarde asta ti-a plisat lntotdeauna, Nu ai idee cal
de mull tin ceilalti oameni la line, pentru cl esti prea preo-
cupali de propria persoana. Cine stie? Poate ca nici macar
nu ai tendinte sinucigase? Poate ca ai luat acele pastile doar
ca sl atragi atentia.
Eureka respira de parca ar fi Iost aruncata dintr-un av ion.
- Am avut incredere in tine. Am crezut ell esti singurul
care nu mi j udeca,
- Sigur, Brooks scutura din cap. dezgustat. Spui cii toti
cei pe care ii cunosti sunt ipocriti, dar te-ai gandit vreodati
cat de unit te porti cu Maya?
- Desigur, sA nu uitam de Maya.
- Micar ei ii pasa de ceilalti,
 Eurekai ii trernura buza. Afarli, se auzi un tunet. Chiar
sliruta atat de prost?
- Ei bine, daca ai hotlirit deja. striga ea. sun-o! Fii cu
ea! Ce mai astepti? la telefonul meu $i stabileste o lntaloire,
ii arunca telefonul. Acesta se izbi de pieptul de care nu-i
venea sa creada ca tocmai i$i sprijinise capul,
Brooks se uita la telefon ca $i cand s-ar fi gandit la
propunerea ei.
- Poate o voi suna, rosti el rar, soptit. Poate ca nu am
atat de multi! nevoie de tine pe cit credeam di am.
- Ce vrei sa spui? i1i bali joc de mine sau ce inseamna
asta?
- Adevarul doare, nu-i asa?
Trecand pe liingli ea, o batu pe umar; Deschise usa,
apoi se uita din nou Ia pat, la carte $i la piatra tunetului din
cutiuta.
- Ar trebui sA pleci, spuse ea.
- Mai spune asta $i altora, $i vei ramane de una singurii,
zise Brooks.
Eureka ii ascultli coborand zgomotos scarile $i stiu cum
avea sa arate in$tlcandu-$i cheile si pantofii de pe banca de
la intrare. Cand usa se tranti, si-l irnagina indreptandu-se
prin ploaie, catre rnasina lui, Stia cum i s-ar fi turtit parul,
cum ar fi mirosit interiorul rnasinii sale.
El ar fi putut sA si-o imagineze? Ar Ii vrut rnacar s-o
vada lipitli de gearn, privind fununa, inecatli de ernotie $i
abtinandu-se sli nu plang3?
 12

NEPTUNE'S

Eureka lua piatra tunetului si o arunca in perete, dorind

sii distrugj tot ce se intiimplase de cand ea $i Brooks se
oprisera din sarutat, Piatra liisii o adfincitura in peretcle pc
care ca ii vopsise cu buline albastre. lntr-o perioada mai
buna a vietii. Ateriza cu un l-gomot surd liinga dulap.
ingcnunche ca sa evalucze pagubelc, bagand mana sub
covorul moale persan, cumparat de la tiirgul de vechituri,
Nu era o urrna atiit de mare precurn cea de acurn doi ani,
cand lovise cu pumnul perctele de liingii soba, din cauza cii
se ccrta cu tatal ei pentru ca voia sii lipseasca o siiptamiina
de la scoala ca sii mcarga In Peru cu Diana. Nu era la fol de
socanta ca gantera pc care tatal ei o slarfunase cand ca
avea saisprezece ani - tipiind la Eureka dupa ce aceasta
abandonase slujba de vara pe care i-o gasisc el la spalatoria
Ruthie's. Dar adancitura era suficicnt de mare ind.I sa o
scoata din minti pc Rhoda, care parea sa creada ca pcre!ii
din gips-carton nu puteau Ii reparati.
- Eureka? slriga Rhoda din camera. Ce ai liicut?
 - Doar un exercitiu inva\al de la doctorul Landry! strigii
ea, f!cand o fa\ii pe care si-ar ti dorit ca aceasta sii o poatii
vedea.
Era furioasii. Daca ar fi fost un val, ar fi sfarfunal conti-
nentcle ca pc o paine veche,
Voia sii distruga ceva la fel cum o Beuse Brooks. Luii
cartea de care era cl fuscse atilt de interesat, apucii paginile
riisliratc si se gandi sii o rupa in doua .
..Gaseste icsirea din vizuina vulpii, fato." Auzi din nou
vocca Dianci.
Vizuincle vulpilor erau rnici, inguste ~i camuflate, Nu
stiai di le afli intr-una pilnii cand nu puteai respira si trcbuia
sii tc eliberezi. Egalau claustrolobia care, pcntru ca. fusese
intotdeauna un dusman. Dar vulpilc traiau in vizuini; i~i
cresteau puii acolo. Soldatii trageill1 din acestca, protejati
de inamici. Poate ca Eureka nu voia sii gaseasca o iesire din
vizuina asta. Poate cii era o vulpc-soldat. Poate ca vizuina
Iuriei era locul in care ea se simtca eel mai bine.
Trasc acr in picpt $i i!)i relaxii milinile inclestate pe carte.
0 liisii cu grijii din 1mini1 ca ~i cand ar Ii fost unul dintre
proiectcle de aria ale gemenilor, Mcrsc spre fcreastra,
scoase capul afara ~i privi spre stele, Acestea o linisteau, iar
distanta la care se aflau ii oferea o perspectiva, atunci ciind
nu mai vedea dincolo de durerca ei. Dar. in seara aceasta,
stelele nu se zareuu pe cer, Erau ascunse in spatele unei
mantii dense de nori gri,
Fulgerul despicii intunericul. Tunetul rasunii din nou.
Ploaia cazu mai abundent, lovind copacii de afara, 0
ma$inii de pe stradii trecu printr-o baltii de miirimca unui
lac. Eureka se gandi la Brooks. care conducca spre casa,
spre New Iberia. Dnnnurile erau lnumecate $i alunecoase,
iar el plecase atiit de grabit. ..
Nu. Era suparata pe Brooks. Se lnfiora $i apoi inchise
fereastra, rezemandu-si capul de geamul rece,
Dar daca tot ce spusese el era adevarat?
Nu credea ca era mai buna decal ceilalti - dar cumva
parea asa? Cu o multime de comentarii taioase, Brooks
plantase in mintea fetei ideea ci\ toala lumea era impotriva
ei. lar in seara aceasta nici macar stelele nu se vedeau, ceea
ce filcea totul sa fie ~i mai intunecos.
Lua telefonul, bloca numarul Mayei Cayce apasand furi-
oasa lrei butoane si li scrise un mesaj lui Cat.
Hei.
Vremet1 e de rahat, prietena ei raspunse instantaneu.
Da. Eureka taslli mai lenl. Dur eu?
Nu. din cot am auzit. De ce? Rhoda se poanci co de
obicei? .
Eureka si-o putea imagina pe Cat pufnind in ras in
dormitorul ei lurninat de lumiinliri, cu picioarele sprijinite
pe birou, in timp ce-si urmarea viitori iubiti pe internet.
Viteza cu care ii raspunsese aceasta o alina. Ridica din nou
cartea, o desehise in poala si i$i trecu un deget pe Jangli
cercurile ultimei ilustratii, cea despre care credea ca o
vazuse oglindita in rana lui Brooks.
Brooks s-a schimbat, raspunse ea. Ne-om certat.
0 clipa mai tarziu, suna telefonul,
- Voi vli certati ca doi oameni casatoriti de ceva vreme,
spuse Cal imediat ce Eureka raspunse,
Ea privi adiincitura din peretele ei cu bu line. f~i imagina
0 vanlilaie de aceeasi marirne in pieptul lui Brooks, unde ii
lovise cu telefonul.
 - De data asta a fost rau, Cat. Mi-a spus ell mli cred mai
buna decal toti ceilalti.
Cat oftii.
- Asta doar pentru cii vrea sfl faca sex cu tine.
- Tu crezi cfl totul este despre sex, Eureka nu voia sli
recunoasca faptul ell se sarutasera, Nu voia sa se gandeasca
la asta, dupa cele spuse de Brooks. Orice ar fi insemnat ace!
sarut, era atat de dcparte in trecut, incal era o limba moarta
pe care nimeni nu mai stia sli o vorbeasca, mai inaccesibila
decat cartea Dianei. A fost mai mull decal atat.
- Uite, spuse Cal, mestecsnd ceva crocant, probabil
Cheetos. ii cunoastem pe Brooks. i$i va cere scuze. ii dau
timp pana luni, la prima orli. intre timp. am vesti bune.
- Spune-mi, zise Eureka, desi ar fi preferat sli i$i tragli
asternuturile peste cap pana ce ar fi venit sfarsitul lumii sau
panli ar fi intrat la facultate,
- Rodney vrea sfl te cunoasca,
- Cine este Rodney? icni ea.
- Clasicistul cu care flirtez, iii amintesti? Vrea sA-!i
vada cartea, Am sugerat sli mergem la NEPTUNE'S. Stiu
cfl te-ai saturat de local, dar unde altundeva sli ne ducem?
Eureka se gandi la faptul ca Brooks voia sli mearga cu
ea, in momentul in care avea sli gaseasca o persoana care sli
traduca acea carte. Asta se intampla inainte sli fi explodat
ca un dig la inundatie.
- Te rog, nu te mai invinovati gandindu-te la Brooks!
Cat putea Ii surprinzlitor de telepatica. imbraca-te cu ceva
dragu], Rodney s-ar putea sli aduca un prieten. Ne vedem
acolo, in jumatate de ora,
NEPTUNE'S era o cafenea situata la etajul al doilea al
unui mall. deasupra splilfltorici RUTHIE'S $i a unui magazin
cu jocuri video, care se lndrepta lncet spre faliment. Eureka
i$i puse tenisii si haina de ploaie. Alerga cei doi kilometri
$i jumatate prin ploaie, ca sa nu fie nevoita sa lmprurnute
rnasina tatei sau a Rhodei.
Urcand scam din lemn, intrand pe usa cu gearn colorat,
stiai ell aveai sa gasesti eel putin douazeci de elevi de la
Evangeline intinsi peste laptopuri $i cilrti de marirnea
unui opritor de usa. Decorul de culoarea merelor conflate
era uzat, ca patul vechi al unui burlac. 0 aroma de hazna
plutea ca un nor peste masa Inclinata de biliard si aparatul
de pinball defect Creatura din Laguna Neagra. La
NEPTUNE'S se servea o rnancare pe care nu o mai manca
nimeni a doua oara, here pustilor de colegiu, iar cafeaua din
belsug, apa minerala si atmosfera erau Indeajuns incat sil ii
faca pe copiii de liceu sa-si petreaca noaptea acolo,
Eureka era candva o clienta fidelil. Anul trecut castigase
chiar carnpionatul de biliard - norocul incepatorului. Dar.
de la accident. nu mai venise. Faptul ca un loc ridicol
precum NEPTUNE'S continua sil existe, iar Diana dispa-
ruse nu avea nicio logica.
Nu observs ca era complet uda panil cand nu intra $i
toate privirile se indreptara spre ea. i$i stoarse parul prins in
coada Repera cosirele Jui Cal $i se indrepta spre rnasa din
colt, la care stateau mereu. De la automatul muzical riizbl'itea
o melodie a lui Donovan, in timp ce la televizor se difuza o
cursa Nascar. NEPTUNE·s era la tel. dar Eureka se schirn-
base atat de mult, incat ar f putut la fel de bine sl'i fie un
MCDONALD'S - sau GALLATOIRE'S din New Orleans.
Trecu pe langa o rnasa la care stateau niste majorete
care semsnau foarte mult unele cu celelalte, ii facu din
manl'i prietenului ei Luke de la cursul de ~tiinte care parea
sl'i creada ell. NEPTUNE'S era un toe bun pentru o intalnire
si schi\l'i un zambet spre masa fetelor din clasa a noua din
echipa de maraton, suficient de curajoase sl'i se afle acolo.
Auzi pe cineva morrnaind: ,,Nu credeam ca. are voie sa
paraseasca spitalul", dar Eureka se afla aici cu un scop, nu
ca s!l.-i pese de ce credea vreun pusti despre ea.
Cat purta un pulover mov scurt, blugi rupti si un machiaj
mai putin strident decat de obicei, menit sa-i impresioneze
pe baie!ii de facultate. Cea mai recerua victima st!l.tea langa
ea, pe banca din vinil f0$U rupt. Paru] lung $i blond era
impletit in cozi, iar profilul se zari ascutit cand lull o inghi-
!itura din berea Jax. Mirosea a sirop de artar - contrafllcut,
genul zaharisit pe care tat!l.l ei nu-I folosea, Mana lui era pe
genunchiul lui Cat.
- Hei. Eureka se aseza pe banca opusa, Rodney?
Era doar cu ca\iva ani mai mare, dar arata atat de matur
cu inelul in nas si puloverul decolorat cu insemnele univer-
sitl'ilii, incat o fllcu pe Eureka sa se simtli ca un mic copil.
Avea gene blonde, obraji supti si n!l.ri ca niste boabe de
fasole rosie, de diferite ml'irimi.
El zambi.
- Araia-mi cartea aia excentrica.
Eureka scoase cartea din rucsac. Sterse rnasa cu un
servetel inainte de a o impinge spre baiat, a carui gura se
stramba intr-o lncruntare academics.
Cat isi sprijini barbia pe urnarul lui Rodney, in timp ce
el rasfoi cartea.
- Ne-am uitat 0 vesnicie incercand sa 0 lntelegem.
Poate este din spatiul extraterestru.
- Este mai probabil sa fie de pe p!l.mant, spuse acesta,
 Eureka ii privi cum se uita la Cat si chicoti, observa
felul in care parea sli se bucure de orice remarca arnuzanta
a ei. Nu credea ca Rodney era deosebit de atractiv, asadar
gelozia care i se furisa in piept o luli prin surprindere.
Flirtul lui cu prietena ei l'Acea ca intamplarea dintre ea
si Brooks sa para o neintelegere demna de Turnul Babel.
i$i ridica privirea spre masinile care inconjurau pista, la
televizor, si lsi imaginii ell pilota una care. in loc sa fie
acoperita cu reclame, era acoperita cu lirnbajul enigmatic
al cartii pe care Rodney se prefacea cli o citea de cealalta
parte a mesei.
Nu ar fi trebuit sa-l sarute pe Brooks. Fusese o mare
greseala. Se cunosteau prea bine ca sa incerce sa se
cunoasca si mai bine. $i se mai despartisera o data. Daca
Eureka urma sll aiba vreodata o relatie romanticll- ceea ce,
de la accident, nu i-ar fi dorit nici celui mai mare dusman -
ar fi trebuit ca acel biiat sa nu stie nimic despre ea, sli se
implice in relatie tlra sa-i cunoasca defectele si complexi-
tatea, Nu ar fi trebuit sa fie cu un critic gala sa se retraga de
la primul sarut, care sa-i spunii tot ce era in neregula cu ea.
Stia rnai bine decal oricine altcineva ell lista era neslarsita.
ii era dor de Brooks.
Dar Cat avea dreptate, Fusese un nesirntit, Ar trebui
sli-si ceara scuze. Eureka lsi verificll discret telelonul, Nu ii
trimisese niciun mesaj.
- Ce crezi? lntreba Cat. Ar trebui sll o facern?
Urechea stanga a Eurekai tiui. Ce ii scapase?
- imi pare rau. eu ...
Se Intoarse cu urechea bunli spre conversatie.
- Stiu ce crezi, spuse Rodney. Crezi ca te trimit la vreun
nebun din gruparea New Age. Dar eu stiu latina clasica si
vulgara, trei dialecte de greaca veche si putina ararnaica. lar
accasta scriere, lovi usor o pagina scrisa in intregime, nu
scamanil cu nimic cunoscut,
- Nu-i asa ca este un gcniu? chi!lli Cat
Eureka se grabi sa recupereze.
- Deci crezi ca ar trebui sane ducem cu cartea la ...
- Ea este putin excentrica, o experts autodidacta in limbi
moarte, spuse Rodney. i~i C&i$tiga existenta ghicind viitorul.
Roag-o sa sc uite la text. $i nu o lasa sa te pacaleasca. Te
va respecta mai mull. Oriciit ti-ar cere, ofera-i jumatate $i
stabilcste prctul cu un slert mai redus fata de eel initial.
- imi aduc calculatorul, spuse Eureka.
Rodney intinsc mana pl..'SIC Cat, scoase llll servetel din
suportul pemru servctelc si miizgali: Madame Yuki Bk111atsk;:
Green a-a« 31 t.
- Multumcsc. Ne vom duce la ea. Eureka baga inapoi
cartea in rucsac $i inchisc Iermoarul. li f!cu semn lui Cat,
care se deprinse de Rodney $i lntreba: .Acum?"
Eureka se ridica din scpareu.
- Hai sa inchciem o afacere.
 13

MADAME BLAVATSKY

Magazinul lui madame Blavatsky se afla in partea veche

a orasului, nu departe de ST. JOHN'S. Eureka trecuse pe
langli mana verde-neon din vitrina de zece mii de ori. Cal
parca rnasina in parearea plinli de gropi, iar ele ramaserA in
ploaie in fata usii din sticll'i tlra insemne, bAtand in ea cu
ciocanul vechi <!in alama in formA de cap de leu.
Dupa cateva minute usa se deschise, tlcand cativa
clopotei din interior sa sune. 0 femeie robusta cu parul
despletit si ere! aparu in prag, cu mainile in solduri, in
spatele ei se vedea o stralucire rosie, care ii umbrea fata.
- Ati venit sl'i vii ghicesc?
Avea o voce durli ¥i aspra, Eureka dadu din cap,
tragand-o pe Cat in foaierul intunecat. Arlita precum camera
de asteptare a unui cabinet stornatologic, dupa terrninarea
programului. 0 veioza cu un singur bee rO$U lumina douli
scaune pliante ~i un rafl pentru reviste, aproape gol.
- Ghicesc in palma, in cl'irti ~i in frunze de ceai, spuse
madame Blavatsky, dar trebuie sA p!Atiii separat pentru
ceai. Plirea sa aibli saptezeci $i cinci de ani, era datll cu un
ruj rosu, avea brate musculoase ~i o constelatie di: alunite
pe biirbie.
·- Multurnim, dar avem o rugaminte mai speciala, zise
l.nreka.
Doamna Blavatsky se uilii la cartca grea, pe care Eureka
o [inea sub brat,
- Rugjirmntile nu sunt speciale, Cadourile sunt speciale.
0 vacanta - ar fi ceva special. Femcia olla. lntrati in ateli-
crul meu,
Conducandu-le pc fete printr-o a doua u~ii ~i in camera
principala, rochia neagrii si voluminoasa a lui Blavatsky
imprastie duhoarca a o rnie de !igi!i.ri.
Atelierul cu ta van jos si lapel negru, cu modele in relief,
Loi de culoare ncagra, era acrisit, Tn colt se afla un urnidifi-
cater, o oala fierbinte, de epoca, in partea de sus a unei bibli-
oteci periculos de pline cu ciir\i $i o sulii de portrete vechi,
inl!i!i~nd Aguri lncruntatc, atimau in ramele lnclinate de
pc perete. Pe biroul imens erau o avalansa de ciiJ1i $i hartii,
un computer vechi, o vaza cu frezii mov ofilite $i douii
testoase care fie dormeau, fie erau moarte, Coli vii eleganre
din aur, in care erau atat de multe pasari, incat Eureka se
opri din a le mai numara, atimau in ficcare colt al camerei,
Erau piisiiri rnici, de rnarimea unei palme deschise, cu
trupuri delicate, verzulii ~i ciocuri rosii. Ciripcau rasunator,
melodios, neincetat,
- Porumbei etiopieni, le spuse doamna Blavatsky.
Exceptional de inteligenti. Printre zabrelele unei coli vii. i$i
strecura un deget acoperit cu uni de arahide ~i chicoti ca
un copil cand piisarile lncepura sii ciugulcasca, piscand-o
de piele. 0 pasare se odihni pe degetul ei aratator mai mult
 decat celelalte, Ease apropie, [uguindu-si buzele $i scotsnd
niste zgomote, ca si cand ar fi sarutat-o. Era mai mare
decal restul pilsarilor, cu o coroana de un rosu aprins $i un
diamant de pene galbene pe piept. Si, eel mai strilucitor,
dragul, dragul meu Polaris.
Tntr-un sfar$il, madame Blavatsky luli loc si le !acu scmn
fetelor sli i se aliiture. Se asezara in liniste pe o canapca
joasa din catifea neagra, rearanjand pcrnele desperechcate
$i colorate pentru a-$i face loc. Eureka se uita la Cat.
- Da? Da? lntreba doarnna Blavatsky, lntinzandu-se
dupa o ligarli lunga, rulatil manual. Pot sa presupun ce
vreti, dar trebuie sli-mi spuneti, copii. Cuvintele au o mare
putere. Universul curge prin ele. Folositi-le acum, vii rog!
Universul asteapta.
Uitandu-se spre prietena ei, Cat ridica o spranceana si
lsi Incline capul in directia femeii.
- Am face bine Sil nu enervam universul.
- Mama mi-a lasat aceasta carte in testarnentul ei, spuse
Eureka. A murit.
Madame Blavatsky i$i flutura rnana osoasa,
- Mil indoiesc. Nu exista nici viatA. nici rnoarte, Doar
intrupare si dispersare. Dar acesta e subiectul unei alte
conversatii. Ce vrei, copilo?
- Vreau sil ii traduc cartea.
Eureka apasli cu palma cercul in relief de pe coperta
verde a cartii,
- Ei bine, dii-o incoace. Oi f clarvazatoare, dar nu pot
sa citesc o cane inchisli, de la doi metri distantll.
Cand Eureka ii intinse cartea, doarnna Blavatsky i-o lua
ca $i cand ar 11 recuperat o po$elA furatli. 0 frunzari, oprin-
du-se in dreptul anurnitor pagini murmurand ca pentru sine,
bagindu-si nasul in paginile cu ilustratiile gravurilor in
lcrnn, nedandu-Ie de irneles daca reusea sau nu sa priceapa
ceva. Nu i$i ridica privirea pinll cc nu njunse la paginile
lipite, de langa ultima coperta.
Apoi lsi stinse [igara si inghiti un Tic-Tac de portocale.
- Cind s-a inlamplat? Ridicll paginile lipitc. Nu ai
incercat sa le usuci dupa ce ai varsat - ce e asta? Mirosi
cartca, Miroase ca Moarle dupa-amiaza'. Stii, esti prea
lanarii sa bei pclin.
Eureka nu avea nici cea mai mica idee despre ce vorbea
aceasta.
- Pilcat. A$ putea sa remedicz situatia, dar voi avea
nevoie de un cuptor de lemn si de niste produse chimice
scumpe.
- Asa am prirnit-o, spuse Eureka.
Blavatsky i$i pusc o perechc de ochelari cu siret si-i
lasa sil alunece pana pe wirful nasului. Cerceta cu atcntie
cotorul cilnii si copertelc.
- De cat limp o avca mama ta?
- Nu stiu. Tata mi-a spus ell a gasu-o la un targ de
vechituri, din Franta,
- Ce de minciuni!
- Ce vrcti sil spuneti? intrcb.'I Cat.
Blavatsky privi pe deasupra ramelor ochelarilor.
- Acesta este un volum de familie. Volumelc de familie
rilman urrnasilor, cu exceptia unor circumstante extrem de
neobisnuite, Chiar $i in asemenealmprejurari, este aproape
imposibil ca o astfel de carte sll cadii in n1iinile cuiva care
ar vinde-o la un targ de vechituri, Ming;iie coperra. Un
asemenea obiect nu este de vanzarc.
1 Cocktail din absint ~i sampanic, invcmat de Ernest Mcmingway (n.tr.)
 Madame Blavatsky inchise ochii si-si lnclina capul
spre colivia din stanga urnarului ei, ca si ciind ar fi ascultat
cantecul porumbeilor. Ciind deschise ochii, o privi direct
pe Eureka.
- Spui ca mama ta a murit. Dar cum ramiine cu dragos-
tea disperata pe care i-o porti? Exista vreun vreo cale mai
rapida spre nemurire?
Eureka sirnti o arsura in giit.
- Dae~ aceasta carte ar Ii apartinut familiei mete, a!i fi
stiut. Bunicii mei nu aveau secrete. Fratele !ii sora mamei au
Iost langa mine cand am rnostenit-o. Sc giindi la povestca
unchiului Beau. in care ii spunea cum o citea Diana. Nu
stiau mai nimic despre carte.
- Poate ca nu provine din partea parin1ilor mamei tale,
spuse madame Blavatsky. Poate ca a g~sit-o prin interme-
diul vreunui var de dcparv:. al unei rnatusi preferate, Pe
mama tao cherna, curnva, Diana?
- De unde stii?
Blavatsky inchise ochii $i·!ii lnclina capul spre drcapta,
catre o alta colivie. Tnauntru, sase porurnbei [opaiau spre
marginea coliviei de liinga ea. Ciripeau niste note inalte,
complicate. Ea chicoti.
- Da, da, rnurmura ea, dar nu fetelor,
Apoi tusi si privi cartea, aratand spre coltul din jos al
ultimei pagini.
Eureka se uita la simbolurile scrise cu diverse culori sterse,
- Aceasta este o lista cu proprietarii anteriori ai cartii.
Dupa cum vezi, au fost multi. Aici scrie ca ultirnul este
Diana. Madame Blavatsky miji ochii la simbolurile de
dinaintea numelui mamei Eurekai, Mama ta a mostenit
aceasta carte de la cineva pe nume Niobe, iar aceasta
a prirnit-o de la o persoana al carei nume era Byblis. Le
cunosti pe aceste femei?
Tn vreme ce Eureka scutura din cap, Cal isi indrepta
postura.
- Poti sa o citesti?
Blavatsky o ignora pe aceasta,
- Aviind in vedere ca acum volurnul iti apartine, pot sa-!i
scriu numele la sfarsitul listei. Fara costuri suplimenlare.
- Da, spuse lncet Eureka. Ma nurnesc ...
- Eureka.
Madame Blavatsky zambi, luand un stilou cu peni\il ~i
in~inind cateva simboluri ciudate pe pagina,
Eureka isi privi numele scris in limba misterioasa.
- De unde ati ...
- Seamana cu scrierea veche rnagdalena, spuse Blavatsky,
~i exista diferente. Vocalele sunl absente. Ortografia e destul
de absurds!
- Magdalena'!
Cal se uit.'1 la Eureka, care nu auzise niciodata de asa ceva,
- Foorte veche, zise Blavatsky. A fost gasita in pesterile
din sudul Frantei. Nu e o scriere sora cu magdaleua, dar,
poate, o verisoara de-a doua, Limbile au arbori genealogici
complicati. stii tu - casatorii mixte, copii vitregi, chiar
bastarzi, in istoria limbilor, exista nenumarate scandaluri,
crime, incesturi,
- Ascult, spuse Cat.
- Un astfel de text se gaseste foarte rar. Madame
Blavatsky i~i scarpina o spranceana, pilriind obosita, Nu va
fi usor de tradus.
Eureka simti o caldura gadilandu-i ceafa, Nu stia daca
era bucuroasa sau daca ii era tearna, doar ca aceasta femeie
era cheia de care avea nevoie pentru a lntelege.
 - Ar putea fi periculos, continua Blavatsky. Cunoasterea
tnsearnna putere; puterea corupe, Coruptia aduce rusine $i
dezastru, Poate cA ignoranta nu e o fericire, dare de preferat
unei vieti traite in rusine, Esti de acord?
- Nu sunt sigurA. Eureka sirnti cA Dianei i-ar fi plAcut
madame Blavatsky. Ar ti avut lncredere in aceasta tradu-
catoare. Cred cA a!f prefera sA aflu adevarul, indiferent de
consecinte,
- Tl vei afla.
Femeia ii zambi misterios,
Tn scaunul ei, Cat se apleca in fatA si apucA marginea
biroului femeii.
- Vrem sA ne oferiti eel mai bun pret, FArA siretlicuri,
- Observ cli [i-ai adus $i directorul de afaceri. Blavatsky
chicoti, apoi inhala $i se gandi la cererea Jui Cat. Un text
de o asemenea magnitudine si cornplexitate ... Va fi foarte
obositor, pentru o bAtranA.
Cat ridica rnana. Eureka spera ca nu avea sA-i spuna
doamnei Blavatsky sA o lase balti.
- Doarnna, treceti la subiect.
- Zece dolari pagina.
- VA oferim cinci, spuse Eureka.
- Opt. Blavatsky i$i puse o altA tigara intre buzele de un
rosu aprins, savurand in mod clar acest ritual.
- Sapte $i jurnatate - Cat i$i pocni degetele - ~i puneti
la socoteala i;i sobstantele chirnice de care aveti nevoie sA
refaceti paginile lipite.
- Nu veti gasi pe altcineva care sA poata face asta,
in locul meu, Ai; putea sA cer $i o suta de dolari pentru o
pagina! Blavatsky i!fi tampona ochii cu o batistA uzata $i o
masurA din priviri pe Eureka. Dar pari atal de abatuta, chiar
daca ai mai mull ajutor deciit stii. SA Iii sigura de asta. Facu
o pauza. Sapte dolari si jurnatate e un pret corect. Ne-am
lnteles.
- Ce se intiimpla acum? lntreba fata.
Urechea ii tiuia, Cand si-o atinsc, pernru o clip!!, i se
paru di auzi clar ciripiturile pasarilor cu urechea stiinga.
Scutura din cap si observa privirea doarnnei Blavatsky.
Femeia dadu din cap, spre pasari.
- imi spun ca le urmareste de foarle mull limp.
- Cine"?
Cat se uitA prin camera.
- Ea stie.
Madame Blavatsky ii zambi Eurekai.
- Ander'? sopti Eureka.
- $$$. ganguri femeia. Ciintecul pormnbeilor mei e
curajos si de bun augur, Eureka! Nu le lasa tulburata de
lucruri pe care nu le in1elegi inca. Bruse. se roti in scaunul
ei, ca sll ajungll in fata computerului. Tii voi trimite paginile
traduse pe rand. prin e-mail, Impreuna cu un link catre
contul meu Square, pentru plata.
- Multumesc.
Eureka i$i mazgali adresa de e-mail si-i dadu hiirtia lui
Cat, sa o adauge si pea ei.
- E ciudat, nu-i asa? Cat ii inmiina lui madame Blavatsky
hiirtia cu adresele, Sa tnmiti prin e-mail o lraducere a unui
text atat de vechi?
Madame Blavatsky i$i dadu peste cap ochii umezi.
- Ceea ce consideri a fi avansat i-ar face de riis pe oricare
dintre maestrii din vechime. Capacitatile lor le-au depa$it
 cu mult pe ale noastre. Fa1a de reali:z.Ilrile lor, noi suntem
in urma cu o mie de ani, Blavatsky deschise un sertar
~i scoase un saculet cu rnorcovi, rupse unul in doua si-l
imparti celor doua testoase de pe birou, care se trezeau din
somn. Poftim, Gilda, canta ea. Poliim. Brunhilda. Dragele
mele. Se apleca spre fete. Aceasta carte va spune povestea
unor inovatii mull mai interesante deceit spatiul cibernetic.
isi puse din nou ochelarii ~i le arata usa. Ei bine, noapte
buna, Sa nu lasati testoasele sa va muste la iesire.
Tn vrerne ce prietena ei aduna lucrurile, Eureka se ridica
trernurand de pe canapea, Se opri. privind la cartea de pe
birou. Se gandi la ce ar fi facut mama ei. Diana lsi traise
viata avdnd incredere in instinctele ei. Daca fain voia s!'t
afte ce insemna mostenirea ei, trebuia sa aiba incredere in
doamna Blavatsky. Trebuia sa-i lase cartea, Nu ii era U$Or.
- Eureka? Madame Blavatsky ridica un deget in aer,
Stii ce i-au spus lui Creon, nu?
Fata clatina din cap.
- Lui Creon?
- Sttferin(a este profe.5ontl i11/elepciu11ii. Gandeste-te la
asta. hi tinu respiratia. 0, Doamne, pe ce drum te afti!
- Ma aftu pe un drum? lntreba Eureka.
- A!ilcptam cu neraodare tmducerea dumneavoastr!I, spuse
Cat cu o voce mai terma,
- S-ar putea sa incep sa traduc imediat; s-ar putea sa nu.
Dar nu ma grabiti. Lucrez aici - arata spre biroul ei - locu-
iesc la etaj- indica tavanul cu degetul mare. Traducerea are
nevoie de timp !ii de vibratii pozitive. Privi pe Iereastra, Ar
fi un mesaj bun de postal pe Twitter. Ar trebui sa-1 postez,
- Femeie, spuse Eureka inainte de a iesi pe usa atelie-
rului. Cartea mea are vreun titlu?
 Madame Blavatsky parea ingandura1a. Fara sa se uite la
ea, ii spuse foarte lncet:
- Se numeste Carleo iubirii,
De la: savvyblavy@gmail.com
Pentru: reka96runs@gmail.com
Cc: ca la ton iaestes@gmai I .com
Dala: Duminica, 6 octombrie, 2013, I JI a.m.
Subiect: prima partc

Draga Eureka,
Dupa multe ore de atentie concentrata, am tradus urma-
toarele. Am incercat sa nu intervin asupra textului, ci doar
sa clarific continutul, pentru a-ti fi mai usorsa-l citesti. Spersa
fii multurnita,
Pe insula dispiirutii in care m-am 11iisc111, amfost numilii
Selene. Aceasta este cartea mea de dragoste.
Ea spune povestea unei pasiuni catastrofale. Poote te
intrehi clacii este adeviiratii,dar toate lucrurile odevarate s1a11
sub semnul intrebiirii. Cei care i~·i permit sii-~i imagineze -
sii creada> pot sii-$i giiseascii izbavirea in povestea mea.
Trebuie sii o luiim de la inceput, dintr-un lex: core a
lncetat de mull sii mai existe. Tn care vom sfiir.yi... ei bine,
cine cunoaste sjan;it11/inainte de a scrie uhimul cuvdnt?
Ultimul cuvdn: 111· putea sii schimbe totul.
lo inceput, insula se of/a dincolo de Coloanele lul
Hercule, singurii in Al/antic. Am Jost crescuta in mumi,
unde s,ifii$luia magia. Tn fiecare zi, priveam un pa/at
frumos, care statea ,.o 1111 diamant in valea sccildatii de
soare, din departure. Legendele spuneau povestea 1m11i
oras cu o arhitecturii uimitoare, cu cascade lnconjurate de
 unicorni - !Ji a douii printese gemene, care cresteau int17!
p<tre/ii pcilcit11/11i deji/de!J.
Printu! eel mai in wirslci .yi care avea sci fie reg« se
numea Atlas. Se stia cii era galanl. ca ii plcicea loptele de
hibiscus !ii cci n11re/ica11iciodatci o fuptci. Printul mo! laniir
era o enigmci. scump la vedere $i despre care nu se auzeau
11111/te lucnm. Se numea Leander !Ji. de la o vcirstii.fivgedci,
Isi gii.ri.1·e pasiunea in a ciiliitm·i pe mare. spre multele
colonii ale regel11i. din i111reaga /11111e.
Am ascultat multefete de la 1111111te povestindu-si visele
intense, in care pri11{11I Atlt1s le lua /H! rm cal de c11gi11t .yi le
./Ocea reginele lui. Dar. pe vremea cdnd eram copil. prinful
dormea i11 umbrele constiintei mete. Dacci asfi !jtiul ce sti«
t1c11111, poate cci i111agint1/iC1 mea m-ar ft lei.val sci-I iubesc,
i1winte ca /umile noastre .fli se ciocneascd. A!ja. mi-or ft
.fi1.r/ mai ll:'fOI:
CCI tdncirii, 1111cm11dnjit d11pa nimic· de dincok» de marginile
in:mlei noastre impci<.lurite. R11clele mete cc11T! emu vn!;jlOare,
oa111e11i core puteou sci comrmice p1·i11 telepcrlie. copii schlm-
ba(i de spiricl11!;·i !Ji cilchimi!;ti, mci i11te17!sa11 eel mai 11111/t.
Zburdam prin atelierete Ior de /11cr11, invtiflmd de la toti,
mai p11fi11 de la vdrjilourele hci1:fitoare - ale can»: puteri
rareori depci$eau ge/ozi;/e meschine 11111ane. despre care nu
obosea» nici()datii sci sp1111ii cci erau, intr-adevdr; cele care
/oceau /11111<ta sci se invartti.
Mi11tea mi-a fost impuiatii cu povestile stramositor
mei ira/i()nC1li. P~/i!rala mea era cea despre 1111chi11/ care
putea sli i.)'i proiecteze 111i11tea peste ocean $i sci loc11iC1scci in
corpurile hcirbotilor $i olefemeik»: minoice. Escapadele lui
pcirec111 ex1raordinc11T!. in zilele ace/ea, Im! plcicea scandalul.
Aveam saisprezece ani cdnd zvonurile de la palat au
ajuns in mumi. Pci.1·ciri/e cdntou cii rege!« se imho/11civise
de o boald C'i11da1£1. Cantau despre recompense hogalti
111vmis(i de Jll'in{11f Atlas oricu! i-arfi vindecut ta1uf.
Nu visasem 11icioda1u sa tree 11mg11I f>alt1111/11i. dar: cdndva.
ii vindecasem toteifebra cu o pfw11ci loc:afti, p11temicci. A~a cti,
intr-o 11oa11te in care hma era in sccide1e, am coborcil aproape
patruzeci si doi de kilomelri pcinu Ill JN.1/at. cu o c"C1ta11/asmci
din /"din inlr-11n scicu{ef a1iimt11 la cennuu mea.
Cel care prettndeau aji vindec<itorijimm1111111 sir lung
de cdtiva kilometri, in afaru casteluhti. Mi-om ocupa! tocul,
la mada. Magidenii a11 i111ra1 rand pe rcind: a11 iesit 11n11f
ccite 1111111. indigna{i sou rusinati. Cami mai erau doar zece
tN.1111eni lnaimea 111ea. lf.~ile pt1la111/11i J·-t111 Inchis, F11m11f
negn1 care iesea din cosur! dcidea de stire c·ci regele 11111ri.1·e.
in dmm11/ trist .111re emu, am uuzit vaietele nisumlnd
din oras. Pe la jumcitalea dr1m111/11i. am dat peste 11n biiilll
cam de-o vcir.~/{I cu mine. singm: lntr-o vole impud11ril<i,
Ingemmchea! deasupra 111111i rdu Inspumat, Era in genunchi
printre niste narcise a/he. at<il de c1tfimdat in gcind11ri, inctil
pii1ea sofie intr-nn all ltirtim. Ciind am vuzut cti pltingea,
l-am atins pe 11mci1:
- S1111te{i riinil, domnule?
Cdml .1·-u i11Jor.1· spre mine, durerea din ochii iu! era
coplesitoare.Am in{eles-o asa c11111 in{e/egeam limbo pust"t-
rilor: pie1tl11.ve ceea ce ii era mai drag.
I-am Intins catoplasma.
- A:; ft 1•r111 sc"t-(i pot salvo tatul.
El .NI pruhu!fil peste mine. p/Ongcind.
- Tnc<"t mai pot! sii nui salvezi 11e mine.
Eureka, urmeaza sli-~i mai trimit !li alte pagini. Asteapta.
Te sarut,
Doamna B., Gilda $i Brunhilda
 14

UMBRA

Ziua de marti insemna o aha $edin1a cu doctorul Landry.

Biroul terapeutului din New Iberia nu era dcloc primul loc
in care Eureka voia sa ajunga cu Jeepul ei proaspat reparat,
lnsa Rhoda incheiase discutia rece purtata la micul dejun cu
replica ei preferata, car~ ii dadea Fiori: ,.Cata vrerne triiie$1i
in casa rnea, te supui regulilor mele".
ii daduse fetei o lista cu trei dintre nurnerele de telefon
ale asistentilor ei de la universitate, in caz ca ar fi avut
probleme cat timp ea lua parte la o $edin\a. Nu aveau de
giind sa mai riste, ii spusese Rhoda diindu-i inapoi cheile
masinii. Probabil ca sotia tatalui ei putea sa rosteasca
arnenintator si .,Te iubesc" - nu ca ii transmisese vreodata
asta in mod special.
Faptul ell se afla din nou la volan o agita. Devenise o
$Oferi!a foarte precauta - numara spatiul dintre masini trei
secunde, semnaliza cu un kilometru inainte sli schimbe
directia de mers. Din cauza incordarii rnuschilor, pana sli
ajungli la cabinetul doctorului Landry, se alesese cu o
durere de umeri. Ramase in masina, sub fag, respirand si
lncercand sa SC elibereze de tensiune.
La 03.03, se prabusi pe canapeaua terapeutului. Era la
rel de incruntata ca in fiecare saptamana.
Psihologul purta o alta pereche de pantofi !Ira sireturi.
lsi scoase inciil!lirile portocalii ~i greoaie cu 1alpa joasa,
care nu fusesera niciodata la rnoda,
- Pune-ma la curent. Doctorul Landry i!ti impinse sub
scaun picioarele goale. Ce s-a Intamplat de cand am vorbit
ultima data?
Unifonna o Jacu pe Eureka sa vrea sa se scarpine. i~i
dori sa fi mers la toaleta lnainte sa inceapa sedinta. Cel
putin nu se mai punea problema sa se grabeasca spre scoal a,
pentru lntalnirea echipei de atletisrn, care avea loc astazi,
Pana acum, chiar si antrenoarea ar Ii renuntat la ca. Purea
sa conduca incet spre casa, pe diverse drumuri murdare, pe
carari pe unde nu umblau biiie!i-fantoma.
Nu ar fi avut cum sa-l vada, asadar nu ar ti reusit in
niciun lei sii o faca sa ii dea lacrirnile, Sau sa-i stearga
coltul ochiului cu degetul, Sau sa-i sirnta mirosul de ocean
nedescoperit, in care si-ar fi dorit sa inoate. Sau sa fie
singurul care nu stia niciun lucru catastrofal despre ea.
Obrajii ii erau fierbinti. Landry i~i inclinii capul, ca ~i
ciind ar fl notat fiecare nuanta de stacojiu care aparea pe lara
ei. Eureka avea sa pastreze aparitia lui Ander ~i disparitia
lui pentru sine. Se intinse dupa una dintre bomboancle tari
de pe rnasuta de cafea si o desllcu zgomotos.
- Nu era o intrebare capcana, spuse Landry.
Totul era o capcana, Eureka se gandi sii-!ti deschida
cartea de analiza matematica, sli se Juple cu vreo teoremii
 penlru restul orei. Poate ca era necesar sti fie acolo, dar
nu trebuia sii coopereze. Dar o astfel de informatie ar fi
ajuns la urechile Rhodei, a carei mindrie ar fi indemnal-o
sll facii vreo nebunie, cum ar fi sii-i ia masina inapoi, sa o
pedepseasca sau sli o ameninte cu alte lucruri Intunecate,
care nu ar fi plirul absurde in casa ei, unde Eureka nu avea
niciun aliat. rn orice caz, nu unul puternic,
- Ei bine. Supse bomboana. Am primit rnostenirea de
la mama.
in cadrul unei sedinte de terapie, acesta nu era un
simplu subiect de conversatie. Avea de toate: semnificatii
simbolice profunde, istoricul familiei $i noutatea birfelor
carora terapeutii nu puteau sl! le reziste.
- Presupun ca tatal tau va gestiona banii pinli cind vei
deveni rnajora?
- Nu e nimic de genul acesta, oftli Eureka obosita, dar
nu surprinsa din cauza ipotezei. Ma indoiesc de faptul ca
rnostenirea mea ar valora ceva. Mama nu avea Jucmri de
valoare, ci doar obiecte care ii placeau.
Trase lanii$orul din jurul gilului pentru a scoate de sub
bluza alba medalionul cu lapislazuli.
- E frumos. Doctoral Landry se aplecii in faJii, abia
sirnuland aprecierea medalionului vechi. Are o folografie
inauntru'!
.. Da, e o fotografie care valoreaza un milion de ore
platite", se gindi Eureka. imagindndu-s! o clepsidra in
care, in locul nisipului care curgea, se aflau o rnultime de
variante in miniatura ale doctorului Landry.
- Nuse deschide, spuse Eureka. Dar ii purta tot timpul.
I s-au parut interesante $i alte cateva obiecte arheologice.
0 piatrl! careia ii spunea piatra tunetului.
 Doclorul Landry dadu din cap cu indiferen1a.
- Probabil ca te simti iubilli, stiind ca mama ta a vrut sa
a i aceste I ucru ri.
- Probabil. Dar. in acelasi timp, ridica sernne de lntre-
bare. Mi-a lasat o carte scrisa intr-o lirnba veche. Macar am
gl!sit pe cineva care poate sa rni-o traduca,
Eureka citise de cateva ori e-rnailul trimis de madame
Blavatsky. Povestea era interesanta - alal ea, cat ~i Cat erau
de acord cu asta -, dar pe ea o frustra, Parea prea fantastica,
Nu in\elegea ce legaturi avea cu Diana.
Landry se incrunta, clatinandu-iii capul.
- Ce s-a intilmplat?
Eureka i~i auzi vocea ridicata. Ceea ce insemna ca era in
defensiva. Gresise rnentionand acest lucru, iiii dorise si fie
in siguranta, pe un teritoriu neutru.
- Nu vei sti niciodata care au fost intentiile mamei tale.
Aceasta este realitatea mortii,
,,Nu existl! moarte ... auzi Eureka vocea Jui madame
Blavatsky acoperind-o pe cea a terapeutei. Dear intrupare
~i dispersare,"
- Aceasti dorintl! de a traduce o carte veche mi se pare
zadamica, spuse Laundry. Poate fi dureros sa speri acum la
o noul! legituri cu mama ta.
,,Suferinta este profesoml intelepciunii."
Eureka incepuse deja cl!ll!toria. Avea ~ faca o legatura
intre carte iii Diana, doar cl! inca nu stia unde anume.
Simtind nevoia sl!-iii ~ini mainile ocupate, lull un pumn
de bomboane dezgustatoare. Terapeuta ei vorbea precum
Brooks, care nu-iii ceruse scuze, in ultimele doua zile, se
evjtasera pe holurile scolii,
 - Lasa rnortii sl'i se odihneasca, spuse Landry. Concen-
treaza-te asupra celor vii.
Eureka privi pe fereastrii un cer a carui culoare era tipica
zilelor de dupl'i un uragan: albastru neutru,
- Multumesc pentru vorbcle de duh.
Tl auzi pe Brooks bazaindu-i ceva in ureche cum di
Eureka era convinsl'i cl'i lo!i terapcutii ei crau niste prosti,
Aceasta chiar era! Se gandise sl'i ii ceara scuze, door ca sii
lnlature tensiunea. Dar, de fiecarc data ciind ii vedea, era
inconjurat de o multime de baieti, foibalisti alaturi de care
nu-I mai vazuse petrecandu-si timpul in aceasta sl'iptamanl'i,
bl'iie!i a caror duritate preiioasa obisnuia sa constituie
subiectul celor mai bune ghune ale lui Brooks. 0 vedca $i
apoi gesticula obscen, P.lciindu-i pe bl'iie!ii din jurul Jui sl'i se
urnfle de riis.
0 umfla si pe Eureka, doar cii intr-un mod diferit.
- inainle sl'i le grabesti sl'i pll'ile$1i o traducere costisi-
toarc, spuse Landry, ml'icar. giinde$1e-te la argumente pro
si contra.
Nu avea la ce sl'i se gindeascl'i. i$i dorea ca volurnul
Cartea iubtri! sii fie tradus in continuare. Chiar dacl'i unna
sl'i se dovedeasca a Ii o simpla poveste de dragoste, poate
avea sl'i o ajute sl'i o lnteleaga mai bine pe Diana. De mull.
Eureka o intrebasc ce simtise cand ii Intalnise pe 1a1al ei,
cum stiuse cl'i voia sii fie cu el.
.. M-am simtit salvata", ii zisese aceasta, Vorbele ei ii
amintirl'i Eurekai de ceea ce ii spusese Selenei printul din
poveste: ..fnca rnai po!i sa ml'i salvezi pe mine".
- Ai auzit vreodata de ideea de umbra, a Jui Carl Jung?
lncerca Landry.
Eureka scutura din cap, in semn cii nu.
 - Ceva imi spune di sunt pe cale sii aftu.
- ldeea este cl! toti avem o umbra care cuprinde aspec-
iele negate ale sinelui. Eu cred di detasarea ta extrema,
indisponibilitatea ta emotionala, felul in care le aperi,
despre care trebuie sl! spun ca este foarte vizibil in cazul
lau, i~i are radacinile intr-un loc important.
- Unde altundeva si-ar avea rl!dl!cinile?
Landry o ignora,
- Poate cl! ai avut o copilarie in care ti s-a spus sl! 'iii
reprimi emotiile. 0 persoanii care i~i reprimi emotiile sufi-
cient de mull limp s-ar putea sii afle cl! acele aspecte negate
ale sinelui lncep sl! apara in alta parte, Emotiile inibu~ite
pot, foarte bine, si iii distruga viata.
- Orice e posibil, spuse fata, Cu toate acestea, le sugerez
ernouilor mele iniibu~ile sl! i~i astepte randul,
- Este o situatie foarte des inlalnita, zise Landry. Deseori
cauiam compania altor persoane care afiseaza aspecte pe
care le-am reprimat in adancuri]c umbrei noastre, Gan-
deste-te la relatia dintre pl!rintii tl!i - ei bine, la relatia
dintre tatal tau ~i mama ta vitregi.
- A~ prefera sa nu ml! giindesc.
- Dael! nu confrunti aceasta detasare, te va conduce
spre narcisism ~i izolare.
- E o amenintare? intreba Eureka.
Landry rididi din umeri.
- Nu ar Fi prima dall! dind as vedea asa ceva. Eun fel de
tulburare a personaluatii.
in mod inevitabil, aici se ajungea in cazul terapiei: la
reducerea indivizilor la anumite tipologii. Eureka i~i dori
sl! iasl! din acea camera. Se uila la ceas. Trccusera doar
douazeci de minute.
 '"L L:turen l\ate

- hi simti mandria insultata cnnd auzi ca nu esti unicli?

o intreba Landry. Pentru cii acesi fapt e un simptom al
narcisismului.
Singura persoana care o lntclegea pe Eureka zacca pe
limdul marii.
- Atunci, spune-rni la ce te gande~ti, zise Landry.
- La Sf. Lucia.
- Vrci sa pleci?
- i!i propun un targ. Eu nu mai calc niciodalli pe aici,
Rhoda plate~te sedintelc si nimeni nu trebuie sa afle,
Vocea Jui Landry se inlispri:
- Daca nu inveti sa interactionezi cu lumea, la patruzcci
de ani te vei trezi nedisatoritii, llrii cop ii $i flra o cariera.
Eureka se ridica, dorindu-si ca in scaunul din fo!a ei,
in locul doctorului Landry, sfl fi stat o persoana precum
madame Blavatsky. Remarcilc interesante ale traducatoarci
lusesern mai profunde decal orice alte bazaconii spuse
vreodata de vreun terapeut autonzat,
- J>lirintii llii au plli!it pernru incli o jurnatate de om,
Eureka, nu plcca!
- Sotia tatalui mcu a platil pernru incli o jumatate de
om. o corecia ea. Mama mea e cina pentru pcsti,
Trecand pe liinga Landry. se Ineca in propriile-i cuvintc
oribile.
- Faci o greseala.
- Dacii asta crezi tu, Eureka deschise usa, eu sunl
convinsli cii iau decizia potrivita,
 15

NOTA ALBASTRA

- Crezi di sunl prea grasa? o intreba Cat. ciind stateau

rniercuri la rand pentru masa de pranz.
Prietcna ei inca nu vorbise cu Brooks.
Era ziua cotletului de pore pr.1jit, punctul gastronomic
culrninant al sliptamanii lui Cat. Dar pe lava ei se afla doar
o grlimajoar.1 de salalli iceberg tocatli. o lingura de mazare
lipicioasa $i o diirli slinatoasi\ de sos picant.
- Alta. mancare buna de dat la gunoi, Eureka arl!ta spre
miincarea lui Cat. La propriu.
La casa, plati cu cardul pentru laptele ei cu ciocolatii
si pentru cotletul de pore. Conversatiile despre dieta o
plictiseau. l-ar fi placut sli arate la fel de bine precum Cat
intr-un costum de baie.
- £11 stiu di nu sunt grasa, spuse aceasta cand se plim-
bara prin labirintul ametitor de mese. Si. se pare cli si 111 stii.
Dar oare Rodney stie?
- Ar lace bine sa stie. Eureka evita privirile fetelor din
clasa a zecea din echipa de atletism, carora Cat le suflli, cu
superioritate, un sarut. A spus ceva in legl!turl! cu asta? Si,
daca a spus, iii pasll.'?
Eureka i~i dori sa nu fi rostit asemenea cuvinte. Nu voia
sa fie geloasa pe Cat Voia sa fie cea mai bunll. prietena, pe
care o incantau discutiile despre diete, intiilnirile ~i barfele
despre ceilalti copii din clasl!. in schimb, era amara si plic-
tisitl!. ~i riinitll. din cauzl! ell. Rhoda o STa$iase, practic, in
seara de dinaintea plecl!rii ei timpurii din biroul doctorului
Landry. Aceasta se infuriase atat de mull. incat nu reusise
sa se gandeasca la o pedeapsa suficient de crunta, ceea ce
acum o pandea $i o tinea in suspans pe fall!.
- Nu, nu e vorba despre asa ceva.
Cat se uita la masa atletilor din ultimul an, care era
separate de restul cantinei, prin cbioscul de langll. fereastra,
Pe banca neagra din metal. erau doua locuri libere liingii
Theresa Leigh $i Mary M.onteau. Ele ii flcurl! lui Cat un
semn cu mana $i incercarii sl! ii zarnbcasca Eurekl!i.
De cand revenise la !;coalll in acest an, ea luase rnasa de
pranz impreuna cu Cat afara, subnucul pecan urias din cu rte.
Abia ie$ilii din spital, Eureka nu suporta zgornotele atator
elevi care rnancau, glurneau, se certau sau vindeau orice
porcl!rie pentru nu sriu ce excursie la vreo bisericl! pentru
care incercau sii stringl! bani. Cat nu spuscse niciodatl!
cii-i lipsea actiunea din cantina, dar astazi, cand Eureka se
indrcpta spre usa din spate. l!cu un semn cu ochiul. Era o
vreme rl!coroasll ca de furtunl!. iar Cat puna fusta in carouri
a uniformei liceului Evangeline f!lrii dresuri.
- Te-ar deranja dacii nu am iesi astl!zi'? Diind din cap, ea
ii arata cele doua locuri libere de la rnasa celor din echipa
de atletism. M-a$ simti de minune acolo,
- Nu e nicio problema,
 Desi parea ca o condamnare la moarte in timp ce Eureka
se a$ezl! pe banca din partea opusa lui Cat, le salutl! pe
Theresa si Mary $i incerca sa pretinda ca nu toata masa se
holba la ea.
- Rodney nu a spus nimic deschi s despre greutatea mea.
Cal rasuci o bucata de salata in bolul cu sos iute, Dar el este
slab ca o $inl! si ma enerveazl! sl! ma giindesc la faptul cl! as
putea sl! ciintaresc mai mull decal prietenul men, Stii cum
este. Este greu sl! nu anticipezi criticile ulterioare ale unei
persoane pe care o placi cu adevarat, in cele din urml!, ceva
ii va deranja la mine, lntrebarea este ...
- Cat de lunga va fi lista?
Eureka se uita fix la tava ei. i$i incrucisa si i$i indreptl!
picioarele, gandindu-se la Brooks.
- Hai sa nc giindim, de exemplu, la tipul tau misterios.
spuse Cat.
Prietena ei lsi scoase elasricul din par, apoi i$i ridicl!
din nou parul intr-un coc identic cu acela pe care tocrnai ii
avusese, Stia c!i era irnbujorata.
- Ander.
- RO$e$1i.
- Ba nu. Eureka scumra violent sosul Tabasco pe
miincarea de care nu mai avea pona. Pur si simplu suntea
nevoia sl! inece ceva. Nu ii voi rnai vedea niciodata,
- Se va intoarce. Asa foe bl!ie(ii. Cat mesteca incet o
lmbucatura de salata, apoi se intinse sl! fure o bucata din
lriptura de pore a prietcnei ei. Dietele ei erau experimen-
tale, iar aceasta, din fericire, se terminase. Bine, atunci, de
exemplu Brooks. Ciind ieseai cu el...
ii facu semn lui Cat sa se opreasca,
 - Exista un motiv pentru care nu am mai mers la tera-
pcut, Nu sunl pregatita sa discut despre idila mea din clasa
a cincea cu Brooks.
- Voi doi inca nu v-ari sarutat ~i impacat?
Eureka aproapc ca SC lneca cu laptele ei cu ciocolata.
Nu-i spusese lui Cat despre sarutul care paru sa fi tenninat
relatia ei cu eel rnai vechi prieten, Acum, cei doi abia daca
se mai priveau
- inca ne certam, daca la asta tc refcri.
Ea si Brooks fusesera preecrui la 0 ora intreaga
de latinn. lovindu-si scaunele in laboratorul inghesuit de
limbi straine, tllrn sii se priveasca in ochi. Acest lucru cerca
concentrare - de obicei. Brooks mima eel putin trci glume
pe seama parului carunt de pe pieptul domnului Piscidia.
- Care e problema lui? intrcbn Cal. De obicci i~i revenca
mai repede. Au trecut trei-zile.
- Aproapc patru, spuse automat Eureka. Avu semi-
mcntul en fetelc aflatc la masa lor illi intoarscra capctelc ca
sa asculte conversatia. Vorbi mai incet, Poate ca nu arc o
problema, Peare cu sunt de vina, i~i rezcma capul pe indoi-
tura cotului de pc masa~i invarti cu lurculita orezul murdar.
Egoisla, arogantn, criuca, rnanipulatoare, ncpiisaloarc ...
- Eureka.
Sc indrepta cand i~i auzi numele rostit grav, ca ~i ciind
ar fi fost miinuita ca o rnarioneta. Brooks stlitca in capul
mesei, privind-o, Parul ii cadea pc trunte, ascunzandu-i
ochii. Camasa ii era prea stnimta la umeri, ccea cc era
dcranjant de atractiv. lntrase mai devrcme la pubertate.
Iiind mai inalt decal rcstul baietilor de varsta lui, dar nu mai
crescuse din clasa a noun. Mai avea un puseu de crestere?
Arata dilerit, si nu doar rnai inalt $i mai musculos. Nu pliru
s.'I se sfiasca sa se apropie de rnasa, desi cele douasprezece
tete se oprisera din conversatie ca sli ii priveasca,
Nu avea acum pauza de masa. Trebuia sa asiste la a
patra ora, dar ea nu vcdea nicio invitatie albastra in maria
Jui. Ce cauta atunci aici?
- imi pare rau, spuse el. Am lost intr-un avocado.
Cal i$i lovi fruntea.
- Ce naiba, Brooks. asta este scuza ta'!
Eureka simti Clllll colturile gurii forrnara Liil zarnbet.
Odata, cu un an inainte, ciind Eureka $i Brooks se uitau la
televizor dupa ore. ii auzisera pe tatal ei spuniind la telefon
cl!. ii parea rau cli fusese .Jncommunicado". Gemenii in1ele-
seser:l gresit, iar Claire alergasc spre Eureka, intrebiindu-se
de cc tata fusese intr-un avocado . .Acesta lrcbuie sa fie
infernul", spusese Brooks. iar o legcnda se nascuse.
Acum depindea de Eureka dacli hotara Sil tacli sau sa
cornpleteze gluma, Toate fetele de la masa o priveau, Ea
stia ca douli dintre ele fusesera lndragostite de Brooks. Avea
sa fie jenant, dar puterea unui trecut comun o convinse pe
Eureka.
Ea rcspira adanc.
- Ultimele cateva zile nu lost un intern,
Cot rnormai:
- Voua va trebuic o planeta proprie,
Brooks riinji si ingenunche, sprijinindu-si barbia de
marginea rnesei,
- Pranzul dureaza doar treizeci si cinci de minute.
Brooks, spusc Cat. Nu ai suficient timp la dispozitie ca
sl'Hi ceri scuze peruru toate prostiilc pe care le-ai spus. Ml!
lntreb daca rasa umana va rezista destul de mult inciit sa-ti
ceri scuze pentru toate prostiilc ...
- Cat, spuse prietena ei. Am inteles,
- Vrei sa mcrgcm undcva sll vorbim'! o intreba bliiatul.
Ea dMu din cap. Ridiciindu-se de pe seaun, i$i lull
rucsacul *i impinse lava spre Cat.
- Tcrminli tu friptura mea de pore, copil oropsit!
Dupa care ii urma pe Brooks prin Jabirintul de rnese,
intrebdndu-se daca el spusese cuiva despre cearta lor,
despre sarutul lor. lrnediat ce holul fu suticient de lat inc:it
sfi mearga unul liingli celalalt, baiatul veni hi.ngli ea. i$i puse
miina pc spatele ei. Eureka nu sna sigur ce voia de la el,
dar atingerea m:iinii lui era pllicutli. Nu stia in ce pauzJ lua
masa Maya Cayce. dar lsi dori sll 11 fost acum, ca sll ii poata
vedea plecand din cantinli impreuna,
impinserll usile duble portocalii $i strtlbAtura holul pustiu,
Pasii lor rasunau la unison 'PC podeaua acoperita cu lino-
leum. Mergeau in acelasi ritrn de ciind erau copii,
Aproape de capatul holului, el se opri ~i se lnioarse cu
fala spre ea. Probabi I ca nu intentionase sa se oprcasca in fala
vitrinei cu trofee, dar Eureka nu putu sli se abtinli sa nu-s]
priveasca rellexia. Apoi, prin sticlli. vazu trofeul mare pentru
maraton. pe care echipa ei ii cii$tigasc cu un an inainte, iar
langll acesta pe eel mai 111ic. obtinut pentru locului al doilea,
in urmli cu doi ani, cand pierdusera primal Joe in fata celor
de la liceul Manor. Eureka nu voia sa se gandeasca la echipa
pecare o pl'rr1sise sau la rival ii lor, sau la baiatul care mmtise
in legfituril cu faptul cii era unul dintre ei.
- Sa mcrgem lnauntru. ii !'lieu semn din cap lui Orooks
sa o unneze. Pentru rnai multi. intimitatc.
 Curtea pavalil scpara salilc de curs de ccntrul admi-
nistrativ cu pereti de sticla. Era lnccnjurata de cladiri pe
trei laturi, toate construite in jurul unui nuc pecan imens.
acoperit de rnuschi. Cojile putrede ale nucilor acopereau
iarba, emaniind 1111 miros fecund care ii amintea fetei de
catfiratul pe crengile nucului de la ferma bunicilor ci
lmpreuna cu Brooks, ciind erau copii. Lujeri de zarnbile
se strecurau de-a lungul salii de conccrte din spatele lor,
Pasari colibri zburau de la o lloore la aha, gustiind nectarul.
Balea un viint rece. Aerni era mai aspru deciit dimi-
nea\a, ciind plecase la scoala. Eureka ii;i stranse pe umcri
puloverul verde. Ea i;i Brooks se rezemara de coaja aspra
a copacului ~i privira parcarea ca ~i cand ar Ii fost o vasta
intindere trurnoasa.
Baiatul nu spuse nimic. 0 privi atent in lumina slaba a
soarelui de sub cupola de muschi. Privirea Jui era la fol de
intensa ca aceea pe care Ander i-o aruncase din camioneta
lui ~i cand venise acasa la ea, ~i chiar ciind ii zarise stand in
tata biroului dornnului Fontenot. Aceea fusese ulrima dalA
in care ii vazuse - iar acum prietenul ei pa~a s.ii ii imite pe
baiatul pc care el ii ura.
- Am fost un nesimtit data trecuta, spuse acesta.
- Da, ai fost.
Replica ii lacu sa riidA.
- A fosl o nesimtire sil-mi spui acele lucruri, chiar dacil
aveai drcptate.
Se lruonrse spre el. apiisiind trunchiul copacului cu
umerii. Ti fixil cu privirea buza inferioara, Nu-i venea sA
creada cil ii sarutase. Nu doar o data, ci de mai mulle ori.
Acest giind o tilcea sA vibreze,
 Voia sa-l sarute acum, dar din aceasta cauza intrasera in
bucluc $i inainte. Asadar, i$i privi picioarele, uitandu-se la
cojile de nuci irnprastiate pe smocurile de iarbii.
- Nu a fost frumos ce ti-am spus ultima data, zise
Brooks. Avea legaturfi cu mine, nu cu tine. Mania mea a
fost un pretext
Eureka $1ia ca trebuia sa-si dea ochii peste cap atunci
cand baie\ii spuneau ca era vina Ior, $i nu a ta. Dar mai stia
~i ca afirmatia era adevaratii, chiar daca baietii nu stiau asta,
Asadar, ii lasa pe Brooks sa continue:
- De mull limp am sentimente pentru tine.
Nu ezita cand o spuse: nu zise •.A.all" sau .. mrnm" sau .•ca
>.'i zic asa" Odata ce rosti cuvintele, nu paru ca si ciind ar fi
vrul sale retraga, Se uita in ochii ei, a$teptand un raspuns.
0 briza 1111\tura curtea, iar Eureka crezu ca ar ti putut sa
;ada. Se giindi la Himalaya, despre care Diana ii spusese ca
era atiit de batut de vanruri, inciit nu-i venea sa creada
:a viirful inca mai exista. Eureka isi dori sa ft fost atat de
iuternica.
Era surprinsa de usurinta cu care Brooks rostise
mvintele. De obicei erau sinceri unul cu celalalt, dar nu
-orbisera despre aceste lucruri, Atractie. Sentimente. Unul
ienlru celalalt, Cum de era atat de calm ciind rostea cele
nai puternice cuvinte pc care le-ar f putut spune cineva'!!
i$i imagina cat de emotionata ar fi rostind aceste
:uvinle. Doar ell, atunci ciind i$i imagina spunandu-le, ceva
unuzant se in1ii111pla: baiatul care statea in Fata ei nu era
~rooks. Era Ander. El era eel cu care se gandise sa se culce
n pat seara, eel ai carui ochi turcoaz ii ofereau sentimentul
:11