PRO LOG

PREISTORIE

Asadar, asta era:

Un apus sumbru de chihlimbar. Umiditatea plutea pe
cerul lenes, 0 ma~ini singuratica traversa cu vitezi podul
Seven Mile1, indreptindu-se catre un zbor pe care nu avea
sa-l prinda, Valuri salbatice se ridicau in apa de la est de
coasta Keys, transformandu-se lntr-un monstru care, la
stirile de Seara, unna si-i uimeasca pe oceanografi. La baza
podului, traficul era oprit de niste barbati care pareau a
lucra in constructii ~i care inscenau un blocaj temporar.
~i el: baiatul in barca de pescuit furatA, la o distanta
de aproape nouazeci de metri, in partea de vest a podului.
Ancora era coborata. Urrnarea cu privirea ultima m~ina
care era lisata si treaca, Stitea acolo de o ori ~i mai avea
la dispoziue doar caleva momente penlru a veghea -
nu, pentru a supraveghea tragedia care unna si se petreaca,
pentru a se asigura ca, de aceasta data, totul avea si mearga
cum nu se poate mai bine.

I Pod faimos din Florida Keys (n.lr.)

 Barbatii care se dadeau drept constructori i~i spuneau
Originarii. ~i baiatul din barca era tot un Originar, eel mai
tiinar din familia sa. Masina de pe pod era un automobil
mare a Chrysler K, din 1988, de culoarea sarnpaniei, cu doua
sute de mii de kilometri la bord, a carui oglinda retrovizoare
era lipita cu band a adeziva, Cea care conducea masina era de
profesie arheolog si mama. Pasagerul era fiica ei, o fata
de saptesprezece ani din New Iberia, Louisiana, elernemul
principal al planurilor Originarilor, Mama $i fiica aveau sa
moara in numai cateva minute ... Asta daca baiatul nu dadea
totul peste cap.
Nurnele lui era Ander. Transpira.
Era lndragostit de fata din masina, Deci, acum, aici, in
caldura bliinda a unei prirnaveri tiir.lii din Florida, unde
biitlanii albastri urrnareau egretele albe pe cerul negru de
opal, $i in linistea apei care ii inconjura, baiatul trebuia sa
aleaga: fie tsi indeplinea obligatiile fa!a de familia sa, fie ...
Nu.
Alegerea era mult mai sirnpla:
Ori salva lumea, ori salva fata.
Masina trecu de prima borna kilometrica dinlrc cclc
sapte ale lungului pod spre orasul Marathon, din centrul
arhipelagului Florida Keys1• Valul Originarilor urrnarea sa
loveasca la a patra boma, dincolo de jurnatatea podului.
0 usoara scadere a temperalurii, viteza viintului sau textura
fundului marii puteau sa modifice dinamica valului.
Originarii trebuiau sa fie pregati(i pentru orice situatie.
Ce puteau ei sa faca: sa creeze un val din apa oceanului

' Arhipelag de corali din statul Florida. situat in exjrernitatea sudica a

penmsulei cu acetasi nume (n.tr.)
folosind respiratia antediluvians si apoi sa plaseze bestia
lntr-o locatie precisa, asemenea unui ac pe un disc de
patefon, dand frau liber muzicii infernale, Puteau chiar sa
scape basma curata, Nimeni nu putea acuza pe cineva de o
crirna despre a carei existenta habar nu avea,
Crcarea valurilor era un element al puterii cultivate a
Originarilor, Zefirul. Nu era un control asupra apei, ci mai
degraba o abilitate de a manipula vantul care se abatea cu
o forµ puternica asupra oceanului, Ander fusese crescut sa
venereze Zefirul ca pe o divinitate, desi originile acestuia
erau tulburi: se nascuse intr-un timp ~i intr-un loc despre
care Originarii mai in varsta nu mai vorbeau.
Luni de zile discutasera doar despre faptul ca erau siguri
ca un vant potrivit, pe sub o apa la fel de potnvita, avea sa
fie suficient incat sa ucids fata potrivita,
Limita de viteza era de treizeci si cinci de kilometri.
Automobilul Chrysler se deplasa cu saizeci. Ander i~i
sterse sudoarea de pe frunte.
0 lumina de un albastru-descnis stralucea in ma~inii.
Stand in barca, baiatul nu le zarea chipurile. Vedea doar
doua crestete, doua sfere intunecate sprijinile de tetierele
scaunelor. Si-o imagina pe fata cu telefonul, trimitand un
mesaj-text unui prieten in care ii spunea despre vacanta
planuita cu mama ei, intenuonand sii se vada cu vecina al
carei chip era plin de pistrui sau sii iasa cu acel baiat cu care
i!>i petrecea timpul, eel pe care Ander nu ii suporta,
0 saptamana intreaga o privise citind pe plaja aceeasi
carte decolorata, Btitrunul si marea. 0 privise diind pagina
cu miscarea lenta a unei persoane extrem de plictisite, in
acea toamna, avea sa fie in ultimul an de liceu, Stia ca
se inscrisese la lrei cursuri la care excela; odata, aflat pe
un culoar dintr-un magazin alirnentar, o ascultase printre
cutiile de cereale vorbind cu tatal ei despre asta, Stia cat de
mult o ingrozea analiza rnatematica,
Ander nu mergea la scoala. El o studia pe fata. Originarii
ii obligasera sa o urrnareasca, Acum, devenise expert.
fi placeau nucile pecan ~i noptile senine, in care putea
sa priveasca stelele, Avea o postura teribila cand statea la
masa, dar, cand alerga, parca zbura. Se pensa cu ajutorul
unei pensete ornate cu bijuterii; in fiecare an, de Halloween,
imbrica veehiul costum al Cleopatrei, rnostenire de la mama
ei. T~i condimenta toate mancarurile cu sos Tabasco'; alerga
un kilomelrn !ii jurnatate in mai putm de sase minute; cinta
~ talent, dar cu pasiune, la chitara Gibson a bunicului ei.
l!ii picta bulinote pe unghii ~i pe peretii dormitomlui. Visa
sa paraseasca localitatea in care traia pentru un oras mare
precum Dallas sau Memphis, sa
cante in cluburi obscure, in
serile dedicate amatorilor. i~i iubea mama cu o pasiune feroce
~i indestructibila, pe care Ander o invidia ~i pe care se straduia
sii. o in!eleaga. lama purta tricouri fliri maneci, la plaja se
imbraca cu jachete, se temea de inaliimi ~i, cu toate acestea,
adora montagne-russe-urile ~i nu dorea sa se casatoreasca
niciodata. Nu plangea. Cand radea, inchidea ochii.
Stia 10111/ despre ea. Daca ar fi fost o materie de studiu,
ar fi trecut cu brio orice examen. 0 urmarise inca din ziua in
care se nascuse, douii.zeci si nouii. februarie. Toti Originarii
o urmarisera, 0 supraveghease inainte ca el sau ea sa poata
vorbi. Nu-si vorbisera niciodata.
Ea era viaja lui.

' Sos picant, l!cut din ardei tabasco, sare ~i 01e1 (n.tr.)
 Trebuia sa o ornoare.
Fata ~i mama ei lasasera geamurile in jos. Originarilor
nu avea sa le placa acest lucru, Era sigur ca unul dintre
unchii siii fusese insarcinat sii le blocheze catii vreme cele
doua jucau gin rummy, intr-o cafenea cu un paravan de
panza albastra.
insa, demult, Ander o vazuse pe mama fetei impingand
un bat in regulatorul de tensiune al unei rnasini a clirei
baterie era moarta, pornindu-i din nou motorul. 0 ziirise
pe fatii schirnband un cauciuc pe marginea drumului la o
ternperatura de treizeci ~i opt de grade, flra sa transpire.
Aceste femei stiau cum sa se descurce. ,,Un motiv in plus
sa o ucida", ar fi zis unchiul sau, sf!tuindu-1 mereu sa-~i
apere originea. insa nimic din ce vedea la aceasta fatii nu-I
infricosa pe biiiat; totul ii sporea ~i rnai mull fascinatia.
Ciind trecura de a doua borna kilometrica, i~i lasarll
bratele bronzate sa atarne pe portierele masinii. A~ mama,
asa fiicii - incheieturile Ii se rasucirii in acelasi timp,
ascultand la radio ceva ce Ander si-ar fi dorit sa poata auzi.
Se intreba cum ar fi mirosit sarea pe pielea ei. ldeea de
a se afla atiit de aproape de fata incat sa-i respire in fa!-8. ii
arunca intr-un val de placere ametitoare ce atingea apogeul,
transformandu-se in greata,
Un lucru era sigur: nu avea sa fie niciodata a Jui.
ingenunche pc bancuta, Sub greutatea lui, barca se lega-
na, lmprastiind oglindirea lunii care rasarea. Apoi se zgudui
puternic, semnalizand o tulburare undeva in apa.
Valul se forma.
Trebuia doar sa priveasca. Familia ii spusese foarte clar
acest lueru, Valul avea sii loveasca, iar rnasina, inundata,
urma sa cada de pe pod ca o floare peste marginea unei
fiintani. Urma sa fie trasa in adancurile mlirii. Asta era tot.
Cand familia lui inchiriase sarliclicioasa casa de vacanta
din Key Wesl, a carei ,,vedere spre gradinli" era o alee plina
de buruieni, nimeni nu ii spusese despre valurile ulterioare,
care aveau sa le ucida pe mama ~i pe fiica. Nimeni nu ii
zisese cal de incet se descompunea un cadavru in apa rece.
insa, loam saplamana, Ander avusese cosmaruri despre
viata de dincolo a fetei.
Familia lui ii spusese ca, odata cu trecerea valului, totul
avea sa se termine ~i ca el urma sa duca o viata normala, Nu
asta zisese ca i~i dorea?
Pur ~i simplu, trebuia sa se asigure ca masina ramanea
pe pod suflcienr timp cat fata sa moara, Daea, din intam-
plarc - aici, unchii lui lncepura sa sc ccrte - mama ~i fiica
reuseau cumva sa ~ salveze ~i sli iasa la suprafata, atunci
~nder trebuia sa ...
,,Nu", rosti matusa Jui, Chora, dcstul de tare incat sa
·educa la tacere o camera plina de barbati, ii era ca o mama
ui Ander. El o iubea, dar nu o placea ,,Nu se va intampla
1~a ceva", spusc ca. Valul crcat de ca avea sa fie destul de
niternic. Nu era nevoie ca baiatul sa o lnece pe fala cu
iropriile-i maini. Originarii nu erau niste criminali. Erau
aipravcghctorii urnanitatii, cci care prcvencau apocalipsa.
nflptuiau un act dumnezeiesc.
Dar era o crirna. Acum, fata traia. Prietenii si farnilia o
ubcau. Avca o via\3. inainte, sansc care se intindeau precum
arnurile unui stejar sprc ecru! infinit. Prin fclul ei de-a fi,
ot ce o inconjura parea spectaculos,
Lui Ander nu ii placea sa se gandeasca la faptul ca,
ntr-o zi, ea avea sa faca gestul de care se temeau Originarii.
indoiala ii consuma. Cand valul se apropie, se gandi sa-l
lase sa-l lnvaluie ~i peel.
Daca i~i dorea sa moara, trebuia Sa abandoneze barca.
Trebuia sll dea drumul rnanerelor din capatut lantului
sudat de ancora lui. lndiferenl cal de puternic ar fi fost
valul, acesta nu s-ar fi rupt; ancora nu ar fi fost smulsa de
pe fundul marii, Aces! tip de ancora era fiicut din oricalc,
un metal vechi, pe care arheologii moderni ii considerau
mitologic. Cea aflata la capatul lantului era una dintre cele
cinci relieve taurite din substanta pastrata de Originari.
Mama fetei - un om de ~tiin1a cum mai rar vedeai, care
credea in lucruri carora nu le putea dovedi existenta - ar fi
renuntat la intreaga ei cariera ca sa descopere rnacar una.
Ancora, sulita, aruncatorul de sulite, ftaconul lacrimogen
~i cutiuta sculptata care stralucea nefiresc de verde - erau
tot ce ramasese de la neamul lui, din lumea despre care
nu mai vorbea nimeni, din trecutul care devenise singura
misiune a Originarilor, aceea de a-I reprima.
Fata nu stia nimic despre existenta lor. Dar stia de unde
se tragea? Putea sa-~i urmareasca linia genealogica la fel de
iute cum el si-o putea urrnari pe-a lui, spre lumea pierduta
in urrna inundatiilor, spre secretul de care erau amandoi
inextricabil legati?
Era limpul. Masina se apropie de a patra borna kilorne-
trica. Ander privi valul ivit sub cerul ce se intuneca pana
cand creasta alba nu mai putea fi confundata cu un nor. ii
privi crescand cu incetinitorul. sase metri, noua metri, un
zid de apa care inainta spre ele, negru ca noaptea...
Mugetul acestuia ineca tipatul care se auzi din rnasina,
Parea ca strigatul era al mamei, nu al ei. Ander se cutremura,
Sunetul dadu de inteles ca, in cele din urrna, vazusera
valul. Luminile de la stopurile de frana fulgerara. Turatia
motorului crescu. Era prea tarziu,
Matu~a Chora se tinuse de cuvant; i~i crease valul
perfect. Purta mirosul de citronella' - ideea ei de a masca
duhoarea de metal ars care lnsotea vraja Zefirului. Cu o
latime compacia. valul mai inalt decat o clad ire cu trei etaje
i~iavea valtoarea adanc in pantec ~i o buza de spuma care
urma sa rupa podul de la jurnaiate, lasand insa intacle cele
doua jumata1i. Avea sa i~i indeplineasca sarcina curat, dar,
~i mai important, repede. Turistii opriti la gura podului nu
ar mai fi avut cand sa-~i scoata lelefoanele ~i sa apese pe
butonul de • Jnregistrare".
Cand valul se sparse. se lntinse peste pod ~i apoi se
rnari de doua ori, ca sa se izbeasca de separatorul de pe
autostrada, la trei metri dislanta de ma~ina, potrivit pla-
nului. Podul gernu. Drumul ceda. Masina se roti in centrul
vartejului de apa. Sasiul se inunda, Luat de val, se ridica
pe coarna acestuia, iar apoi aluneca spre pod, pe o panta de
mare tulburatii.
Ander urmari autornobilul Chrysler rasturnandu-se in
fata valului, Cand se clatina injos, ceea ce vazu prin parbriz
ii ingrozi. Era acolo: plirul de un blond murdar plutea in
loate partile, Avea un profil bland, precum umbra aruncata
de lumina unei lumanari. Bratele-i erau intinse catre mama
ei, care se lovise cu capul de vol an. Tipatul ei ii taie pe baiat
ca sticla. Daca acest lucru nu s-ar f intamplat, probabil
totul ar fi fost di ferit.
Dar, se intamplase:
Pentru prima data in viata lui, ea ii priv].

' Ulci esential, cu propriclllli medicinalc ~i aromaricc (n.tr.)

 Scapa din maini manerele ancorei din oricalc. Picioarele
i se ridicara de pe podeaua barcii de pescuit. inainte ca
masina sA cada in apA, Miatul inota spre geamul deschis,
luptiindu-se cu valul, bazandu-se pe fiecare strop de putere
din vechime ce ii curgea prin singe.
Era razboi, Ander fa!a in fa1a cu valul. Acesta ii
imbrinci, impingindu-1 spre partea inferioara a bancului
din golf, lovindu-i coastele, zdrobindu-i trupul. Serasni din
dinli ~i inota prin durere, prin reciful de corali care ii sfii~ia
pielea, printre bucatile de sticla $i apAratoarea crapata,
prin perdelele dense de alge i;i buruieni. i~i inal~ capul
la suprafata si-si trase sufletul. Vazu conturul rasucit al
ma!iinii - care disparu apoi sub o Jume de spuma. Gandul
de a nu ajunge acolo la limp aproape ell ii f!lcu si plangi.
Totul se lini!iti. Valul se retrase, adunand ramli$itele care
pluteau, luand cu el $i rnasina, Usandu-1 pe Ander in urrna.
Avea o !iansa. Geamurile se aflau deasupra nivelului
mArii. De indatA ce valul avea sA revina, masina urrna si fie
zdrobita in adancimea acestuia. Ander nu reusi sa i!ii dea
searna cum trupul i se ridici din api si aluneca prin aer, Sari
in val i;i inlinse mana,
Trupul ei era la fel de rigid precum un jurAmint. Ochii
negri deschisi biteau in albastru. Cand se intoarse Caire el,
sangele i se prelinse pe git. Ce vedea? Ce era el?
intrebarea !ii privirea ei ii paralizara pe Ander. in ace!
moment tulburat, valul ii lnconjura, iar el pierdu o ~nsa
cruciala; avea timp sa o salveze doar pe una din ele, $tia cat
de cruds era situatia, Dar, egoist, nu putu sa ii dea drumul.
Chiar inainte ca valul sa ii acopere, Ander o apuca de
mani.
Eureka.
 1

EUREKA

in linistea micii sili de asteptare de culoare bej, urechea

vlilimatli a Eurekai r~unli. 0 masli - un obicei ramas dupli
accidentul in urma caruia surzise pe jumatate. Gestul nu
ameliorl situatia. Un miner se roti in caplitul celalalt al
camerei. Apoi o femei~ blondli, al carei pair era bine coafat
~i tapat, imbrlcali cu 0 bluza strlivezie ~i cu 0 rustli de
culoare mlislinie, apliru in spatiul luminat de lampli.
- Eureka?
Vocea ei joasa concura cu bolborositul ce se auzea
intr-un acvariu in care scafandrul din plastic fosforescent
era ingropat panli la genunchi in nisip, dar in care nu se
vedea nici unnli de pcste.
Fata privi holul got donndu-si si invoce o alli fall pe
nume Eureka, invizibilli. care sli ti ia locul vreme de o orli.
- Sunt doctorul Landry. Te rog si intri.
De cand tali[ ei se recasatorise in urmli cu patru ani, ea
supraviejuise unei armate de terapeuti. 0 viata condusa de
trei adulti care nu puteau si convinli asupra niciunui lucru
se dovedi a fi mult mai dezasnuoasa decal una condusa doar
de doi. Tatlil sau se indoise in privinta primului psihanalist,
un freudian de ~coala vcche, aproape la fel de mult precum
mama ei ii urise pe eel de-al doilea, un psihiatru care abia
i~i tinea ochii deschisi si care lua pastile pentru a nu mai
parea atat de amortit. Apoi, aparu in scena noua sotie a
tatalui, Rhoda, care incercase sa apeleze la consilierul
scolii, la un acupuncturist ~i la un specialist in controlul
maniei, insa Eureka pusese piciorul in prag cand veni
vorba despre terapeutul condescendent al familiei, in biroul
caruia tatal ei nu se simtise niciodata amt de instrainat de
farnilia sa, Ea ii placuse cu adevarat pe ultimul psihiatru,
care facea reclamli unei faimoase ~i indepartate scoli
suedeze cu intemat - pana cand mama, afhind mai multe
despre aceasta, arnenintase sa-l dea pe tatal ei in judccata,
Eureka observe inclil!arile din piele ale noului terapeut.
Stand pe canapea, vazuse multe perechi asemanatcare.
Femeilor doctor le placea acest mic true: descaltau pantofii
cu talpa joasa la inceputul unei sedinte ~i apoi ii incaltau
din nou, ca sa anunte sfir~itul terapiei. Probabil ca toate
eitisera aeelasi articol plictisitor despre Metoda pantofilor,
in care se preciza ca gesrul era o rnaniera mai blanda de a
spune unui pacient ca sedinta se tenninase, in loc de a-I
anunta de expirarea timpului.
Biroul era menit sa calmeze: o canapea lunga de piele
de culoare maro cu spatele la fereastra cu obloane, doua
scaune tapitate in fata unei mese pe care se afla un bol cu
bomboane cu aroma de cafea invelite in staniol auriu, un
covor tesut, al carui model era reprezental de urme de pasi
in diferite culori. Un odorizant de pus in priza flcea torul
sa miroasa a scortisoara, ceea ce pe Eureka nu o deranja.
Landry lua loc pe unul din scaune. Fata i~i arunca zgomotos
 icsacul pe podea - rnanualele pentru cursurile la care
xcela erau niste clrlmizi - !Ii apoi se prabusi pe canapea.
- Frumos Joe, spuse ea. Ar trebui sii faceti rost de un
endul din acela cu bile argintii. Ultimul doctor la care am
ost avea unul. Si poate de un rezervor cu apl, cu robinete
entru apl calda !Ii rece.
- Dael vrei sl bei apa, e o cana langl chiuvetl. Mi-ar
lacea sa.;
- Nu conteazii.
Eureka rostise deja mai multe cuvinte decit ii;i propusese
a o facii pentru intreaga ora. Era agitata. lnspira !Ii i$i ridicii
ar scutul de protectie. i!ii aminti cl era o fiintl stoica
Landry ii;i scoase unul din pantofii cu talpa joasa !ii, cu
jutorul cllciiului in ciorap, facu sa-i alunece ~i celllalt
antof, liisand sl i se vada unghiile de la picioare, date cu
ojl maronie. Cu ambele picioare sub coapse, i!ii sprijini
'iirbia in palma, '
- Ce te aduce azi, aici?
Cand Eureka se afla intr-o situatie nefericita, mintea
i zbura catre desunatii salbatice, pe care nu lncerca sii le
vile. ilii imagina cum o coloana de masini intr-o parada din
entrul orasului New Iberia in care, din cladirile aflate in
propiere se aruncau bucatele de hartie colorata, o Insotea
legant spre sedinta de terapie.
insl Landry parea rationala, interesatl de realitatea din
are fata tinjea sl scape. Ajunsese acolo cu Jeepul ei rosu,
)rumul de douazeci si sapte de kilometri dintre acest birou
i scoala ei o adusese aici - !ii fiecare secunda insemna
recerea unui alt minut in care nu se all.a la i;coalii, fllcandu-~i
ncllzirea pentru inralnirea cu cei care luau parte la cursa de
uletism in aer liber. Ghinionul o adusese aici.
 Sau scrisoarea trimisli de spitalul Acadia Vermilion, in
care se preciza faptul ca, din cauza recentei tentative de
sinucidere, terapia nu era optionala, ci obligatorie?
Sinucidere. Cuvantul suna mai violent decal incercarea
pe care o racuse. Cu o noapre inainte de inceperea ultimului
an de liceu, Eureka deschisese pur $i simplu fereastra si
llisase perdelele albe si stravezii sli pluteasca spre ea, in
timp ce statea in pal, culcata, incercase sli se gandeasca la
un singur lucru mare] in leglituni cu viitorul ei, dar mintea ii
alunecase catre momente pierdute de bucurie, care nu mai
aveau s! se repeie vreodata. Nu putea trli.i in trecut, asa cli
hotlirase ca nu mai avea de ce sa trli.iascli. i$i deschisese
iPodul. inghi!ise ultimele analgezice pe care tatal ei le
avea in dulli.piorulcu rnedicamente, pentru a potoli durerea
cauzata de discul fisurat de la coloana vertebrala,
Opt. poate noua pastile; lnghitindu-le, nu le numarase.
Se gandise la mama ei. Se gandise la Maria, mama lui lsus,
despre care fusese crescuta sa creada ca, in ceasul mortii,
se ruga pentru tori, Eureka stia ce spunea religia catolica
despre sinucidere, dar credea in Maria a carei mill era
mare, care ar fi putut lntelege cli ea pierduse atat de rnulte
lucruri, incat renuntarea era singura solutie.
Se trezise intr-o sala de urgente friguroasli., legata de
o targli $i tnecandu-se cu tubul unei pompe stomacale.
Auzise cum tatal ei si Rhoda se certau pe hol, in vrerne ce
o asistenta o [orta sli. bea un clirbune lichid groaznic, pentru
a inllitura substantele pe care nu reusisera sli. o facli. sli le
elimine din organism.
Deoarece nu cunostea limbajul care ar fi scos-o mai
devrerne de acolo - ,, Vreau sli. traiesc", ,.Nu voi mai incerca
asta" - Eureka petrecu douli. sli.ptli.miini in salonul de la
psihiatrie. Nu avea si. uite niciodalii absurditatea de a sari
coarda langa o femeie irnensa ~i schizofrenica in timpul
exercitiilor tlzice, miincalul terciului de ovaz impreunii cu
un student care nu-si taiase venele suficient de adane, care
ii scuipa in fa\i pe inflrmieri, cand incercau sl-i dea doza de
medicamente. Curnva, saisprezece zile mai tiirziu Eureka
se indrepta cu greu spre slujba de dirnineata, inainte de
prima orl de curs a liceului catolic Evangeline, unde Belle
Pogue, o eleva de clasa a zecea de la Opelousas, o oprise
la U!i3 capelei spunandu-i: .,Cred cli te simti binecuvantata
pentru cl traiesti",
Fata se uitase in ochii deschisi la culoare ai acesteia,
f!cand-o sa suspine, sli-~i faca semnul crucii ~i sii fugi.
spre cea mai lndepartata snana, in cele sase saptamani de
cand revenise la liceu, Eureka incetase sa mai numere cati
prieteni pierduse.
Doctorul Landry i!jr drese vocea,
Fata privi spre tavanul inclinat.
- Stii de ce sunt aici?
- Mi-ar placea sA le aud spunand-o,
- Din cauza sotiei tatalui meu.
- Ai probleme cu mama ta vitregii?
- Rhoda face programiirile. De aceea ml aflu aici,
Tratamentul Eurekai devenise una dinlre prioritatile
sotiei tatiilui ei. Mai intai, trebuia sii facl fall divortului,
apoi sl plangl moartea mamei ei, iar acum, sa analizeze
tentativa de sinucidere. in afarl de Diana, nu mai era
nimeni care sii intervina in folosul ei, sl dea un telefon ~i
sii concedieze un impostor. Eureka se imagini. la varsta de
optzeci ~i cinci de ani, incl obligatl sl vina la sedintele cu
doctorul Landry, nu mai putin tulburatl deciit era astazi,
 - Stiu ci ti-a fost greu cind ai pierdut-o mama ta, spuse
Landry. Cum te sirnti?
Eureka i$i concenttt atentia asupra cuvintelor ai pier-
dut-o, ca $i cind ea si Diana s-ar fi pierdut in multirne $i ar
ti urmat sli se regaseasca in cunind, sli se tini de mini, sl
meargi la eel mai apropial restaurant de pe chei si minince
scoici prijite $i sl-$i continue viata ca $i cind nu s-ar fi
despirtit niciodata,
in acea dirnineata, din partea cealalta a mesei, Rhoda ii
trirnisese un mesaj Eurekai: Dr. Landry. 3 p.m. Continea $i
o adresa, prin care ii trimitea datele inr.ilnirii in calendarul
telefonului ei. Cind Eureka apasa pe adresa biroului, un
punct pe hartli marcii locatia, Strada principali din New
Iberia.
- New Iberia? izbucni ea.
Rhoda inghiti niste sue verde, care arlla dezgustator,
- M-am gindil ci [i-ar placea.
New Iberia era orasul in care se nascuse $i crescuse
Eureka. Era locul pe care ii numea incl acasa, unde locuise
cu pilirintii in perioada lini$titili a vietii ei, pani cind acestia
se desplirtira $i mama ei se muti'i, iar mersul increziitor al
tatiilui lncepu sii semene cu un ti~it precum al crabului cu
clesti albastri de la VICTOR'S, unde fusese bucatar,
Asta se inr.impla cam in preajma uraganului Katrina, iar
Rita lovi la putin timp dupili aceea, Vechea casl a Eurekii
incii mai exista- auziseci o alta familie locuia acurn acolo-,
dar, dupa trecerea uraganelor, tali! ei nu mai dorise si
investeasca timp sau sentimente ca sl o repare, Asadar,
se rnutara in Lafayette, la douazeci $i patru de kilometri
$i treizeci de ani-lumini de casa, Tatil ei primi o slujbi de
buciitar la PREJEAN'S, mai mare, dar mai putin romantic
decal VICTOR'S. Eureka se inscrise la alt! ~oali., ceea
ce ii displi.cu. lnain1e ca ea sa i$i dea seama ci. tati.1 ei nu se
mai gandea la Diana, cei doi se mutau intr-o casa mare,
de pe strada Shady Circle. Apartinea unei fernei autoritare, pe
nume Rhoda, care era insi.rcinati.. Noul dormitor al fetei
se afla in capitul holului, in partea opusi a viitoarei camere
a copilului.
Asadar, nu Rhodei, ci Eureki.i nu ii placea faptul ca acest
nou terapeut locuia locmai in New Iberia. Cum ar fi trebuit
si. procedeze ca si conduca pana acolo ~i sa se intoarc! la
timp, pentru intalnirea ei?
Aceasta era importantl nu doar pentru ca liceul Evangeline
se intrecea cu rivalul lui, liceul Manor. Era ziua in care
Eureka ii promisese antrenoarei ca avea sa ii comunice
dac! urma sau nu sa pi.rAseasci. echipa.
fnainte ca Diana sa moara, ea fusese numili. ci.pilan.
Dupi. accident, cand i$i mai revenise din punct de vedere
fizic, prietenii o irnplorasera sa revina la antrenamente. Dar
singura cursa la care participase 0 flcuse sa i$i doreasca
sa tipe. Colegii mai mici ii intinsera pahare cu api,
umplute cu mila. Antrenoarea crezuse ci. ghipsul din jurul
incheieturilor rnainilor o incetinise. Era o rninciuna. Nu
mai alerga din loata inima. Nuse mai dedica echipei. lnima
ei era in ocean, ali.turi de mama ei.
Dupi. ce luase pastilele, antrenoarea ii adusese baloane,
care aratau absurd in salonul gol de la psihiatrie. Eureka
nici mi.car nu fusese Ii.sat! si. le pastreze dupa lenninarea
orelor de vizita,
- Renun(, ii spusese fata. ii era jeni si fie vi.zuti. legati
de pal, de incheieturile mainilor ~i de glezne, Spuneti-i Jui
Cat cl poale lua vestiarul meu.
 Zambetul trist al antrenoarei sugera ca, dupa o tentativa
de sinucidere, decizia fetei nu mai putea f luatli. in consi-
derare atat de usor,
- Am trecut prin douli. divorturi ~i prin lupta cu boala
necrutatoare a surorii mele, spuse antrenoarea. Nu zic asta
doar pentru ca esti eel mai rapid copil din echipa mea,
0 spun pentru ell. e posibil ca alergatul sli. fie terapia de care
ai nevoie, Cand te vel sirnp mai bine, sli. vii sa ma vezi, Vom
rnai discuta despre acel vestiar,
Eureka nu stia de ce fusese de acord. Poate ell. nu voia sli.
mai dezamli.geascli. o alti persoanli.. Promisese sa incerce
sli. fie in formli. panli. la cursa de astazi impotriva liceului
Manor. sa mai lncerce o datli.. Candva, ii placea sa alerge. ii
placea echipa. insa acum nu mai simtea la fel.
- Eureka, ii atrase atentia doctoral Landry. Poti sa-rni
spui ce-ti amintesti din ziua accidentului?
Fata studie tavanul alb, ca ~i cand acesta ar fi putut sa-i
efere un indiciu. i~i amintea atat de putine despre accident,
:neat nu avea rost sa vorbeasca. Se ridicli. ~i se opri in fata
>glinzii care atama pe peretele din spate al biroului.
- Ce vezi? intrebli. Landry.
Trlsalurile fetei care fusese inainte: aeeleasi urechi
nici ca usile deschise ale masinii in spatele cli.rora i$i aseza
>irul, aceiasi ochi de un albastru-inchis ca ai tatalui ei,
iceleasi sprancene dezordonate, daca nu le ingrijea zilnic -
oate erau inca acolo. ~i totusi, chiar inainte de aceasta
1rogramare. doua femei de varsta Dianei trecuserl pe langa
:a in parcare, soptind; ,,Nici mama ei nu ar recunoaste-o".
Era o expresie, ca multe lucruri pe care le spuneau
amenii din New Iberia despre Eureka: .,Ar putea sa se
erte cu Marele Zidul Chinezesc si sa ca~tige. Canta ca
o cizrna. Alearga mai repede decat un atlet ofticat, calcat
in picioare la olimpiada". Problema era usurinta cu care
rosteau aceste vorbe. Acele fernei nu se gandeau la cum
era Diana, care si-ar fi recunoscut fiica oriunde, oriciind,
indiferenl de circumstante,
Cei treisprezece ani petrecuu intr-o $COalii. catolica ii
spuneau cl aceasta o privea din rai ii;i cl acum o recunostea.
Nu ar fi deranjat-o tricoul rupt cu arborele lui Josua de pe
sub puloverul de scoala al fiicei ei, unghiile roase sau gau1a
din dreptul degetului mare al pantofului slang din panzl cu
carouri, insl parul ei sigur ar fi seos-o din rninti,
in cele patru !uni de la accident, Eureka i~i vopsise parul
de un blond murdar intr-o nuantA de rosu sirena (nuanta
naturala a mamei ei), in alb oxigenat (la ideea rnatusii
Maureen, care detinea un salon de lnfrurnusetare), in negru
intens (care, in sfiir!;it, parea sl i se potriveasca), iar acum
ridlcinile i se zareau intr-un mod interesant. Fata incerca sl
i~i zambeasca in oglinda, dar chipul ei arata ciudat precum
o masca pe care o atarnase anul trecut pe peretele clasei in
care se desfasura ora de actorie.
- Povesieste-rni despre cele mai recente amintiri placute,
spuse Landry.
Eureka se llsl pe spate, pe canapea. Trebuie sl fi fost
acea zi. Trebuie sl fi fost CD-ul cu Jelly Roll Morton in
aparatul stereofonic ii;i tonul ridicat !;i groaznic al mamei,
:are se armoniza cu tonul ei la fel de ridicat si de groaznic,
'n limp ce mergeau cu masina cu geamurile cobcrate,
ie-a lungul podului pe care nu aveau sl ii mai traverseze
uciodata, i~i aminti cl un vers amuzant o ftlcuse sl riidl
:and se apropiasera de mijlocul podului, i~i aminti ca
vazuse semnul alb ~i ruginit pe langli. care treeusera -
BORNA KILOMETRICA PATRU.
Apoi: Uitare. 0 imensa gaurli. neagra se cascase pana
cand se trezi intr-un spital din Miami cu scalpul sra~iat, cu
timpanul stang spart, care nu avea sa se vindece niciodata
cornplet, cu o entorsa, cu ambele incheieturi ale mainilor
grav Iracturate, cu 0 rnultime de vanli.tli ...
Si f!ra mama.
Tatal ramli.sese pe marginea patului ei. Planse cand ea i~i
reveni, ceea ce ii inchidea culoarea ochilor. Rhoda ii dli.du
servetele. Fratii vitregi ai Eurekiii, de patru ani, Wilham
!ii Claire, cuprinsera cu degetele lor mici ~i moi pli.r{ile
mainilor ei care nu erau in ghips. Le sirntise mirosul incl!.
de dinainte de a deschide ochii, lnainte de a sti ell. era cineva
acolo sau ell. era incl!. in viatli.. Miroseau ca intotdeauna: a
sli.pun ~i a nopti instelate.
Rhoda ii vorbi calm cand se apleca deasupra patului ~i
i~i puse ochelarii rosii pe cap. ,,Ai avut un accident. Te vei
face bine."
ii spuserli. despre un val distructiv, care se ridicase ca
un mit din ocean ~i care mli.turase Chryslerul marnei de
pe pod. ii zisera despre oamenii de ~tiinta care cli.utau in
apli. un meteorit - posibila cauza a valului. De asemenea,
despre muncitorii in constructii ~i o intrebasera pe fati
daca stia cum sau de ce rnasina !or fusese singura careia
i se pennisese sli. traverseze podul. Rhoda rnenticnase un
proces Irnpotriva primariei, dar tali! ei se opusese, zicand:
,,Hai sa nu ne mai gandirn la asta", 0 intrebarli. ~i despre
supravietuirea ei miraculoasa. A~teptarli ca ea sli le spunli
cum de ajunsese singurli. la mal.
 Cand nu reusi, ii zisera ce se intamplase cu mama ei.
Eureka nu asculta, nu auzea nimic. Era recunoscatoare
pentru ca bizaitul din ureche estampa majaritatea sunetelor,
Cateodata, ii placea ca accidentul a lasase pe jumatate
surda. Privea fix la chipul bland al lui William, apoi la al lui
Claire, creziind ca a va ajuta. Dar pareau sii se tearna de ea,
iar asta durea mai mult decat oasele ei rupte. Asadar, privise
in gal deasupra lor, relaxandu-~i privirea pe peretele alb din
departare si fixiind-a acolo pentru urmatoarele naua zile.
Le spunea mereu asistentelor ca nivelul durerii ei era sapte
din zece pe scala lor, asigurandu-se ca avea sii primeasca
mai multa morfina,
- S-ar putea sa simti ca lumea este un lac foarte nedrept,
spuse Landry.
Era inc a Eureka in aceasta camera, cu femeia condescen-
denta platita sa nu a inteleaga? Asta era nedrepl. isi imagina
pantofii decupati de culoare gri ai acesteia ridicandu-se
ca prin rnagie de pe cover, plutind in aer ~i rotindu-se ca
limbile unui ceas piina la expirarea timpului, ciind ea ar ti
putut sa se grabeascs sii ajunga la intiilnire.
- De cele mai multe ori, strigatele de ajutor ca ale tale
sunl rezultatul sentimentului de a nu fi lnteles.
in limbajul psihiatrilor, ,.slrigal de ajutor" insemna
,,tentativa de sinucidere" Nu era un strigat de ajutor,
inainte de moartea Dianei, Eureka socotea ca lumea era un
lac incredibil de captivant, Mama ei era a aventura, intr-a
plimbare obisnuita. observa lucruri pc liinga care majoritatea
oarnenilor trecea de mii de ori, Radea mai zgomotos ~i mai
des deciit orice alt cunoscut al ei - faciind-o sii se simta
rusinata de ciiteva ori, dar zilele acestea rasul mamei sale ii
lipsea mai mult decat orice altceva.
 Fusesera lrnpreuna in Egipt, in Turcia si in India, lntr-un
tur cu vaporul prin insulele Galapagos - excursii ce
faceau parte din rnunca de arheolog a mamei ei. Candva,
vizitand-o pe accasta pe un santier arheologic din nordul
Greciei, pierdusera ultimul autobuz care pleca din Trikala
~i crezusera ca aveau sa ramana aco\o peste noapte - pana
ciind Eureka cea de paisprezece ani opri un camion ce
transporta ulei de masline, care le duse inapoi in Alena. i~i
aminti de mana mamei cuprinzandu-i mijlocul ~i de vocea
ei joasa munnuriindu-i: ,.Ai putea sa gasesti si iesirea din
vizuina unei vu\pi din Siberia, fata. Esti un tovaras de
calatorie grozav", ciind calatorisera in partea din spate a
camionului, printre cuvele din care riizbatea un miros
intepator. Era complimentul preferat al ei. Cand trebuia sa
scape dintr-o situatie, se giindea adesea la aceste cuvinte,
- Eureka, incerc sa creez o legatura intre noi, spuse
doctorul Landry. Oamenii care iti sunt foarte apropiati
lncearca sa se apropie de tine. I-am rugat pe mama ta
vitrega si pe tatal tau sa noteze cateva cuvinte prin care sa
descrie rnodul in care te-ai schimbat. Se intinse dupa un
carnetel aflat pe capatul mesei de langa scaunul ei. Ti-ar
placea sa le auzi?
- Desigur. Fata ridica din umeri. Sa auzim.
- Mama ta vitrega ...
- Rhoda.
- Rhoda a spus ca esti .rece" A zis ca restul familiei
.,merge ca pe coji de oua" in jurul tau, ca esti .,retrasa ~i
neingaduitoare" cu fratii tai vitregi,
Eureka tresari,
 - Nu sunt... Retrasa - cui ii pasa? Dar neingaduitoare
cu gemenii? Era adevarat? Sau era inca unul dintre trucurile
Rhodei?
- Si tata? Lasa-ma sa ghicesc - ,,distanta",,,indiferenta",
.rnorocanoasa''?
Landry dadu pagina carnetelului.
- Da, tatal tau te descrie ca fiind ,,distan~" ,.,indiferentii",
,,o nuca greu de span".
- Sa fii indiferenl nu este un lucru rau. De ciind aflase
despre stoicismul grecesc, Eureka i~i dorise sa i~i con-
troleze ernotiile. Ti placea ideea libertatii cii~tigate prin
controlarea emotiilor, pe care sa le ascunda, astfel inciit
doar ea sa le poata vedea, ca pe niste car1i de joc. intr-un
univers fiiri persoane precum Rhoda si doctorul Landry,
faptul ca tatal ei o facuse .Jndiferenta" ar f putut fi un
compliment. Si el era indiferent.
tnsa expresia ,,nucii greu de span" o deranja.
- Ce fel de nuca sinucigasa vrea sa fie inteleasa? mor-
mai ea in barba.
Landry inchise carnetelul.
- inca mai ai giinduri sinucigase?
- Ma refeream la nuci, spuse Eureka, exasperata. Ma
comparam cu o nuca ... Nu conteaza.
Dar era prea tiirziu. Scapase cuvantul cu litera ,.s", ceea
ce era ca ~i ciind ar fi spus ,.bomba" intr-un av ion. Doctorul
Landry sigur incepuse sa se ingrijoreze.
Desigur ca fata inca se giindea la sinucidere. Si, da,
se giindise ~i la alte metode, stiind ca nu ar fi lncercat sa se
inece - nu dupa Diana. Ciindva, vazuse o emisiune despre
modul in care plamiinii victimelor unui inec se urnpleau cu
siinge inainte de a muri. Cateodata, vorbea despre sinucidere
cu prietenul ei Brooks, care era singura persoana in care
putea sa aiba incredere ca nu avea sa o j udece, sa o parascii
tatalui ei sau sii faca un lucru ~i rnai riiu. Dezactiva functia
de apel de conferinta ori de cate ori ea suna la aceasta linie
fierbinte. 0 tlkuse sa-i promita ca ii va vorbi de fiecare data
cand se gandea la asta; asadar, vorbeau mult.
Dar ea era inca aici, nu-i asa? lmpulsul de a piirasi
aceasta lume nu era la fel de paralizant ca atunci cand
Eureka inghitise acele rnedicamente. Letargia si apaua
inlocuisera dorinta de a muri.
- Tata a mentionat cumva daca am fost dintotdeauna
asa? intreba ea.
Landry liisii carnetelul pe masa.
- Dintotdeauna?
Acum fara i~i lntoarse privirea. Poate ca nu dintotdeauna.
Desigur ca nu dintotdeauna. 0 vrerne, totul fusese bine.
Dar, cand avea zece ani, parin!ii ei se despartira. Dupa o
asernenea situaue, e cam greu sa i!i mai revii,
- E posibil sii imi dai o reteta penlru antidrepesive?
Timpanul ei stang bazaia din nou. Altfel, ceea ce facem aici
pare a fi o pierdere de timp.
- Nu ai nevoie de medicamente. Trebuie sii le deschizi,
nu sa ingropi aceasta tragedie. Mama ta vitrega spune ca nu
vorbesti nici cu ea, nici cu tatiil tau. Nu te-ai aratet interesatii
sii discuti cu mine. Dar cu prietenii de la scoala?
- Cat, spuse autornat Eureka. Si Brooks. Cu ei, vorbesc.
Daca oricare din ei ar fi stat in locul Jui Landry, Eureka
ar fi putut chiar sii radii acum.
- Bun, Doctorul Landry voia, de fapt, sii spunii: in !/"dY$il.
Cum te-ar descrie ei, dupii accident?
 - Capitanul echipei de maraton din care face parte Cat,
spuse Eureka - gandindu-se la ernotiile arnestecate salbatic
de pe fata prietenei ei cand anuntase ca renun1a la alergat,
lasiind liber postul de capitan-, ar spune ca am devenit lenta.
Cat ar trebui sa fie pe teren cu echipa chiar acum. Era
o antrenoare rninunata, dar nu se pricepea la incurajari,
iar echipa avea nevoie de ele ca sa infrunle liceul Manor.
Eureka se uita la ceas. Daca ar fugi inapoi de indata ce s-ar
terrnina sedinta, ar ajunge la timp la scoala, Asta voia, nu?
Ciind i$i ridica privirea, vazu chipul incruntat al
psihiatrului.
- Ar fi desrul de dur sa spuna asta unei fete lndurerate
de pierderea mamei ei, nu-i a$a?
Eureka ridica din umeri. Daca Landry ar fi avut simtul
umorului, daca ar fi cunoscut-o pe Cat. ar fi inteles.
Prietena ei glumea in majoritatea timpului. Era in regula,
Se cunosteau de o vesnicie,
- Si... Brooke?
- Brooks, spuse Eureka.
Si pe el ii cunostea de ciind lumea. Era un ascultator
mai bun deciit oricare dintre psihiatrii pe care risipeau banii
Rhoda $i tatal ei.
- Brooks este un el? Landry lua iar carnetelul $i nota
ceva. Sunteti doar prieteni?
- Ce irnportanta are asta? izbucni fata.
Candva, inainte de accident, ea $i Brooks iesisera im-
preuna- in clasa a cincea. Dar erau copii. $i ea era distrusa
din cauza divortului partntilor si ...
- Deseori, divortul influenteazacomportamentul copiilor,
t!lciindu-i sa le fie greu sa se gandeasca la propriile relatii
romantice.
 - Aveam zece ani. Nu ne-am lnteles deoarece eu voiam
sa merg la inot, iar el voia sa mearga cu bicicleta, Cum de
am ajuns sa vorbim despre asta?
Tu sa-rni spui. Poate ca poti sa vorbesti cu Brooks
despre pierderea ta. Pare sa fie o persoana la care ai putea
tine mull, daca ti-ai permite sa simti ceva.
Eureka dadu ochii peste cap.
- lncalta-te. doctore,
i~i lua geanta ~i se ridica de pe canapea.
- Trebuie sa fog.
Sa fuga de la aceasta sesiune. Sa !Uga inapoi la scoala.
Sa fuga prin padure pana ce obosea auit de mull, indit nu
o mai durea. Poate chiar sa fliga lnapoi spre echipa de care
ii placea. Amrenoarea avea dreptate in privinta unui lucru:
ciind era deprunata, alergaiul o ajuta.
- Ne vedem martea viitoare? striga Landry in urma fetei.
Dar. pana sa primeasca un raspuns, terapeuta se trezi
vorbind cu usa care se inchidea.
 2

OBIECTE iN MI~CARE

Alergand printre gropile din parcare, Eureka apasa

butonul telecomenzii ca sa o descuie pe Magda, masina ei,
~i se a$ezfi pe locul soferului. Pasari galbene cantau intr-un
fag de deasupra; le cunostea pe de rost ciintecul. Ziua era
calda, iar viintul adia user, dar in interiorul masinii, parcate
sub erengile lungi ale copacului, era riicoare.
Magda era un Jeep Cherokee. primit de la Rhoda. Era
prea nou ~i prea rosu ca sa i se potriveasca Eurekai, Cu
gearnurile inchise, nu se auzea nimic de afara, iar asta
o facea sii i~i imagineze ca era soferul unui cavou, Cat
insistase sa numeasca rnasina Magda pentru ca Jeepul sa
fie macar amuzant. Nu era nici pe departe la fel de grozav
precum Lincolnul Continental albastru al tatalui ei pe care
invatase sii conduca, dar eel putin avea un aparal stereo-
fonic grozav.
f ~i conecta telefonul si cauta postul de radio de pe
internet al scolii, KBEU. La fiecare sl!~it de saptamiina,
dupa cursuri, difuza cele mai bune melodii cantate de cele
mai bune trupe locale ~i independente. Anul trecut, Eureka
fusese DJ la acest post; in du~-amiezilc de marti, avea o
emisiune care se numea Plictisita pe rau, ii pastrasera ernisi-
unea anul acesta, dar ea nu si-o mai dorise. Fata care punea
rnuzica zydeco si mixaje recente era o persoana de care abia
isi amintea si careia nici nu mai incerca sa-i semene.
Deschizand geamurile si trapa masinii, Eureka cauta
melodia Nu este corect, dintatl de Faith Healers, o trupa
formata din niste copii de la scoala, Memorase toate versu-
rile. Ritmul repetitiv al chitarei bas o ~cea sa alerge mai
rapid, fiind motivul pentru care scosese la lumina vechea
chitara a bunicului. invatase singuri cateva acorduri, dar nu
se mai atinsese de ea din primavara. Nu-si putea imagina
muzica pe care ar ti cantat-o acurn, cand Diana nu rnai era in
viata. Praful se aduna pe chitara care statea in cohul dormi-
torului ei, sub mica icoana a Stintei Catherina de Siena,
pe care Eureka o luase din casa bunicii ei, Sugar, dupa
moartea acesteia. Nimeni nu stia de unde o avea aceasta,
Tabloul sfintei protectoare lmpotriva incendiilor era dea-
supra semineului bunicii dintotdeauna.
Batea ritmul cu degetele. Landry nu stia despre ce
vorbea. Eureka simtea lucruri, lucruri cum ar f ... ca era
nervoasa ca pierduse inca o ora inlr-un alt cabinet anost de
lerapie.
Mai erau si altele: frica, ori de cate ori traverse chiar si
eel mai scurt pod. Tristetea istovitoare cand statea in pat,
f!lra sa doarrna. 0 greutate in oase, a carei sursa trebuia
sa o caute in fiecare dimineata, cand suna alarma ceasului,
Rusinea ca ea supravietuise, iar Diana nu. Furia ca o situatie
atit de absurd! ii furase mama de linga ea.
lnutilnatea razbunarii pe un val.
 Atunci cand i$i permitea sii-$i urmareasca riitiicirile
mintii triste, ajungea inevitabil la inutilitate. Jar asta o
deranja. Asadar, se indepiirta. concentriindu-se asupra lucru-
-ilor pe care le putea comrola - ca intoarcerea in campus ~i
decizia care o astepta
Nici macar Cat nu stia ca ea ar fi putut sii apara astazi.
2ursa de doisprezece kilometri era cea mai grozava cursa a
Eurekiii. Colegele ei de echipa se pliingeau cand venea vorba
:iespre asta, dar, pentm ea, alunecarea in zona hipnotica a
rnei curse lungi era revitalizantii. 0 parte din ea voia sa
rlerge cu tinerii de la liceul Manor. in timp ce o aha voia
•ii faca orice altceva deciit sii doarrna cu I uni le.
Nu i-ar f dat niciodata satisfactie lui Landry. dar chiar
1u se simtea deloc inteleasa, Oamenii nu stiau cum sii se
lescurce cu o mama moarta, cu atiit mai putin cu fiica ei
1ie si cu tendinte sinucigase. Batiiile automate i;i usoare pe
;pate si faptul ca ridicau diri" umeri i lor o agitau de cele mai
nulte ori. Nu putea sii inteleaga ciit de insensibil trebuia sa
ii ca sii spui cuiva: .Probabil ca Dumnezeu ii simrea lipsa
namei tale in rai" sau .. Asta ar trebui sii te lmareasca".
Niste fete de la scoala, care nu o rernarcasera inainte.
recurii pe liinga cutia ei po$lalii ca sa-i Jase o brii!arii a
irieteniei, pe care erau cusute niste cruciulite. La inceput,
:and Eureka se intiilni cu ele flira sa poarte bratara, le evita
mvirea. Dar, dupa ce incercase sii se sinucida, asta nu mai
:ra o problerna. Fetele erau cele care i~i indreptau privirea
n alta parte, Mila i~i avea limitele ei.
Plinii !ti Cat incetase de curiind sa mai pliingii atunci
:and o vedea. i~i sufla nasul, radea si spunea: .,Nici miicar
111-mi place de mama, si, as lua-o razna daca as pierde-o".
 Eureka o luase razna. Dar din cauza ca nu cedase nerves
~i nu plansese, din cauza cl nu se aruncase in bratele nirnanui
care sa incerce sa o imbrati~eze sau pentru ca nu purta
braiari lucrate manual, lumea credea ca nu era indurerata?
Suferea in fiecare zi, cu fiecare atom al fiinfei ei.
,,Ai putea sli. gase~ti ~i iesirea din vizuina unei vulpi
din Siberia. fata," Auzi vocea Dianei cand trecu pe langa
magazinul de momeli proasplt varuit a lui Hebert si !!cu
stanga pe un drum cu pietris, flancat de lulpini lnalte de
trestie-de-zahar, Pamantul de pe ambele parti ale acestui
drum de cinci kilometri dinlre New Iberia ~i Lafayette era
unul dintre Cele mai frumoase din cele lrei regiuni: stejari
Imensi care se ridicau spre cerul albastru, dealuri presarate
cu brebenei primavara, o rulota izolata, cu tavanul plat,
sprijinilli pe piloni la aproape patru sute de metri distanta,
Dianei ii placea aceasta bucata de drum spre Lafayette.
0 numea .,ultimul tinul rustic, de dinaintea civilizatiei".
Eureka nu mai mersese pe drurnul acesta de dinainte
de moartea mamei ei, Se intorsese aici atit de nonsalant,
flira sli. se gandeasca la faptul ca ar f suferit, dar, brusc, nu
putu sa respire. 0 durere noua o coplesea in fiecare zi; o
injunghia ca $i cind mahnirea ar ti fost vizuina vulpii din
care nu ar fi gasit iesirea panll. la moarte.
Aproape opri masina ca sli. iasa si sa fuga. Ciind alerga,
nu gandea. Mintea i se limpezea, ramurile stejarilor o
imbratisau cu muschiul lor pufos spaniel, iar ea nu facea
decit sli fuga cu picioarele-i nervoase, cu inima biitandu-i
cu putere, cu bratele-i pompand, pierziindu-se pe poteci
pana cand nu se mai zareau,
 Se giindi la intiilnire. Probabil ell. ar putea sa-si indrepte
disperarea catre ceva util. Daca ar reusi sa se intoarca la
timp la scoala ...
SaptAmiina trecuta, ultima forrna de ghips greu care
ii lngreuna incheieturile rupte ale miiinilor (cea dreapta
fusese ruplil atat de grav, inciit trebui repozi!ionata de trei
ori) fusese, in sliir~it, scoasa. Ura sa o poarte $i abia astepta
sii. o vada inlii.turatii.. Dar, saptamana trecuta, cand ortopedul
aruncase ghipsul la gunoi ~i ii spusese ca se vindecase, i se
paruse o gluma.
Cand Eureka ajunse in dreptul unui semn care indica
oprirea pe strada goala, crengile de oleandru se arcuira
peste trapa. Ridica maneca verde a puloverului. i$i roti
incheielura de cateva ori, studiindu-si antebratul, Pielea
era la fel de palida ca petalele de magnolie. Circurnferinta
bratului drept parea sll. se f rnicsorat lajumatate fa!a de eel
stang. Arata ciudat. 0 facea pe fata sa-i fie rusine, Apoi, se
ru$ina de rusinea ei. Era in 11iatii; mama ei nu mai era...
Pneurile sciirtiiiri in urma ei. 0 lovitura puternica o tacu
sll. fipe $OCalil c:iind Magda se balansll.in fa!ii. Eureka apasll.
pedala de friina.Airbagurile se deschisera ca niste meduze.
Forta materialului aspru ii zgiirie obrajii !}i nasul. Se lovi
cu capul de tetieri. Suspina, ramiinand Iara aer, in timp ce
fiecare rnuschi din corp i se incordii. Vuietul rnetalului strivit
tacu muzica din aparatul stereofonic sll. sune ciudat de noua.
Eureka asculta pentru o clipa, auzind versul ,.intotdeauna e
nedrept" inainte de a-si da seama ca fusese lovita,
Desehise ochii brusc $i trase de miinerul portierei, uitand
:a purta centura de siguranta. Ciind i!}i ridica piciorul de
>e friina. rnasina se deplasa inainte, piina ce se opri, Opri
rnotorul, Miiinile i se zbatura sub airbagul care se dezumfla.
Voia sa se elibereze, cu disperare.
0 umbra cazu pe corpul ei, oferindu-i un sentiment
ciudat de d~jA vu. Cineva de liinga rnasina privea inauntru,
I$i ridica privirea ...
- Tu, sopti ea involuntar.
Nu ii mai vazuse niciodata pe baial. Pielea lui era la
fel de palida precum bratul ei tara ghips, dar ochii ii erau
de culoarea turcoazului, ca oceanul din Miami, iar asta o
facu sa se giindeasca la Diana. Sirnti tristetea in adancul lor,
ca umbrele in mare. Avea parul blond, nu prea scurt, usor
ondulat in partea de sus. i$i dadu seama ca pe sub camasa
alba, cu gulerul rasfriint, se ascundeau ceva rnuschi, Nas
drept, maxilar patrat, buze pline - pustiul arata ca Paul
Newman in filmul preferat al Dianei, Hud, cu exceptia
faptului ca era pal id.
- Ai putea sa ma aju\i! se auzi ea strigiindu-i strainului,
Era eel mai atragator tip la care tipase vreodata. Ar fi
putut fi eel mai atragator tip pe care ii vazuse vreodata.
Exctamatia ei ii tacu sa tresara, apoi lntinse mana pe
dupa portiera deschisa chiar in momentul in care degetele
ei gasira, in sfii~it, centura de siguranta. Iesi din ma$ina
rostogolindu-se rara gratie !ii ateriza in mijlocul drumului
prafuit in miiini $i genunchi. Gemu. Nasul ~i obrajii o
usturau din cauza loviturii airbagului. incheietura miiinii
drepte zvacnea.
Baiatul se apleca sa o ajute. Ochii lui erau albastri ca
lumina stelelor.
- Nu le deranja, Se ridica $i i$i scutura praful de pe fusta.
i$i roti gatul care o durea, desi nu se compara cu fonna in
care se aflase dupa celalalt accident. Privi spre camioneta
albi care o lovise. Apoi privi spre baiat, Ce-i cu tine? striga
ea. Eun semn de oprire obligatorie!
- imi pare rau,
Vocea lui era delicata. Nu era siguri ca vorbea series,
- Ai incercal mlicar sa opresti?
- Nu am vazut.,
- Nu ai vazut rnasina mare si rosie din fata la?
Se lntoarse sA o examineze pe Magda. Cand vazu strica-
ciunile, injura cal sa auda tot timnul,
Spatele arata ca un acordeon zydeco. botit pana la
bancheta din spate, unde se afla acum numarul de inma-
triculare. Luneta era sparta; cioburile atarnau pe marginile
acesteia precum niste turturi urati. Pneurile din spate erau
rasucite in exterior.
Ea respira, arnintindu-si ca rnasina era oricum simbolul
statutului social al Rhodei, nu ceva ce ii placea. Magda era·
distrusa, tara Indoiala. Dar ce avea acum de tacut'!
Mai erau treizeci de, minute piina la lntalnire, inca
saisprezece kilometri piina la scoala. Daca nu aparea,
antrenoarea avea sa creada ca o lasa balta.
- imi trebuie datele tale de asigurare, striga ea amintin-
du-si, in sfarsit, replica pe care o invlitase de la latal ei, cu
luni de zile inainte de a-si lua permisul.
- Asigurare?
Baiatul scutura din cap !ii ridica din umeri.
Ea lovi cu piciorul unul dintre pneurile camionetei Jui.
Era veche, probabi] de la inceputul anilor 'BO, $i poate
ca i s-ar ti parut grozava, daca nu i-ar fi botit rnasina mai
devreme, Capota era ridicata, dar carnioneta nu era nici
macar zgariata.
- lncredibil. ii erunca o privire tipului. Masina ta nu
este deloc distrusa.
 - Lace te asteptai? Este o Chevy, spuse baiatul cu un
accent sudist afectat, parafrazand o reclama enervanta la
camionete care se difuza ciind Eureka era copil.
Era doar o alta expresie care nu insemna nimic.
El se stradui sa riida si ii studie chipul. Fata stia cA se
lnrosea ciind era nervoasa. Brooks numea aeeasta reactie
,,Hacara sudista".
- La ce ma astept? Se apropie de baiat, MA astept sa mi!.
pot urea In masina flra ca viata sa-rm fie pusa in pericol.
MA astept ca oarnerui din jurul meu sa cunoasca regulile de
circulatie. Ma astept ca tipul care m-a Iovit din spate sa nu
lie atal de lncrezut.
h~i dadu seama ca adusese furtuna prea aproape. Acurn,
corpurile lorerau la cativa centirnetri distanta. iar ea trebuia
sA i~i incline capul pe spate ca sa ii priveascA in acei ochi
albastri, ceea ce o durea. Era cu cincisprezece centimetri
mai inalt deciit ea care avea o inaltime de un metru sapte-
zeci ~i sapte.
- Dar cred ca mA astept la prea mult. Un inconstient ca
tine nu are nici macer asigurare.
ind! stateau foarte aproape unul de celalalt l!ra niciun
motiv, in afara de eel pentru care Eureka credea ca baiatul
avea sA se retraga, Nu o flcu. Respiratia lui ii giidilA fruntea.
i$i tnclinA capul intr-o parte urmarind-o atent, studiind-o
mai rnult decal studia ea pentru exarnene, Clipi de cateva
ori, apoi zarnbi usor,
Ciind zarnbetul i se intipari $i mai mult pe chip, ceva
ftutura in sinea Eurekai. impotriva vointei, dori sA-i zam-
beasca la riindul ei. Nu avea sens. El ii ziimbea ca si cand ar
Ii fost prieteni vechi, la fel cum ar Ii chicoiit ea ~i Brooks,
daca unul din ei ar fl lovit rnasina celuilah. Dar Eureka $i
acest pusti erau complet straim, ~i. cu toate acestea, piina
ce ziimbetul lui larg se transforms intr-un chieotit user !}i
intim, ~i Eureka incepu sa ziimbeasca.
- De ce ziimbe~li? Voia sa-l mustre, dar mai mull rase,
fapt care o uimi, apoi se enerva, Se intoarse. Las-o balta.
Nu vorbi. Mama mea vitrega ma va omori.
- Nu a fost vina ta. Baiatul stralucea de parca tocmai ar
fi cii!}tigat Premiul Nobel penlru mitocanie, Nu ai vrut sa se
intiimple asa ceva.
- Nimeni nu vrea, mormai ea.
- Erai oprita in fa13 unui stop. Eu le-am lovit. Monstrul
tau va lntelege.
- Tn mod evident, nu ai avut placerea sa o cunosti pe
Rhoda.
- Spune-i ca ma voi ocupa de reparatia masinii tale.
Ea ii ignora, intordindu-se la Jeep ca sa-!}i ia rucsacul ~i
i~i scoase telefonul dirt suportul de pe bord. Avea sa-l sune
mai intiii pe tatal ei. Apasa pe butonul de apelare rapida
numarul doi. Tasta de apelare rapida numarul unu inca
suna la telefonul mobil al Dianei. Eureka nu se indura sa
o schimbe.
Nesurprinzator, telefonul tatalui suna incontinuu. Dupa
ce tura lunga de priinz se termina, dar inainte de a parasi
restaurantul, trebuia sa pregateasca vreo tonii de fructe
de mare fierte; asadar, probabil ca miiinile-i erau pline cu
antene de creveti.
- fti promit, spunea baiatul in fundal, lotul va fi bine.
Ma voi revansa, Uite, numele meu este ...
- ~$$. Ridica o miina, lndepartandu-se de el ca sa stea
la marginea plantatiei de trestie-de-zahar, Mi-am pierdut
interesul cand ai spus ,,este o Chevy".
 - imi pare rau. 0 urma, pantofii lui staramand tulpinile
groase de trestie-de-zahar aftate in apropierea drurnului.
Lasa-ma sa-ti explic.
Eureka cauta prin lista de contacte ca sa gaseasca
nurnarul Rhodei. 0 suna rar pe sotia tatalui ei, dar acurn
nu avea de ales. Telefonul suna de sase ori lnainte de a auzi
interminabilul mese] de intarnpinare al mesageriei vocale
a acesteia.
- Singura data in care chiar vreau sa-mi raspunda!
i$i apela din nou tatal. lncerca sa o mai sune de doua ori
pe Rhoda inainte de a-si baga telefonul in buzunar, Privi
soarele coborand printre crengile copacilor. Colegele ei de
echipa erau deja lmbracate pentru cursa. Antrenoarea s-ar fi
uitat prin parcare dupa rnasina ei. incheietura miiinii drepte
inca zvacnea, inchise ochii de durere in limp ce o striingea
la piept, Era in irnpas. incepu sa tremure .
.,Gase~te iesirea din vizuina vulpii, faro."
Vocea Dianei se auzi atat de aproape, indit Eureka
arneti, Pielea de pe miiini i se ftlcu de gaina si ceva o arse
in spatele giitului. Ciind deschise ochii, baiatul statea chiar in
l'a\a ei. 0 privea cu o ingrijorare sincera, asa cum ea ii
veghea pe gemeni atunci ciind unul din ei era bolnav.
- Nu o face, spuse baialul.
- Ce sa nu fac?
Vocea ii tremura in momentul in care lacrimile neanun-
[ate se adunara in colturile ochilor. ii erau atiit de straine ~i
ii incetosau vederea perfecta.
Cerni bubui, reverberiind in sinea ei, precurn cele mai
rnari furtuni. Nori negri se rostogolira pe deasupra copa-
cilor, acoperind cerul cu o furtuna verde-gri. Eureka i$i
aduna puterile ca sa infrunte o ploaie torentiala.
44 Lauren Kate

0 singura lacrima curse din coltul ochiului ei stang ~i fu

pe cale sa se prelinga pe obraz. Dar, inainte de asta ...
Baiatul i~i ridica degetul aratator, ii lntinse spre ea ~i o
prinse cu varful degetului. Foarte incet, ca $i cand ar fi tinut
ceva pretios, indrepta picatera sarata spre fa\a lui. 0 apasa
in coltul ochiului sau drept. Apoi clipi si lacrima disparu,
- Linisteste-te, sopti el. Nu mai plange.
 3

EVACUAREA

Eureka i~i atinse colturile ochilor cu degetul mare si eel

arii.tiitor. Clipi ~i i~i arninti de ultima data cand plansese ...
Era noaptea de dinainte ca uraganul Rita sii devasteze
New Iberia. intr-o seara calda ~i umeda de la sfar~itul Jui
septembrie, la cateva siiplimani dupa Katrina, uraganul
lovise din nou orasul., ~i digurile fragile ale cii.sniciei parin-
tiler ei se inundasera, in sfar~it.
Eureka avea noua ani. Petrecuse o vara zbuciurnata,
aHandu-se ciind in grija unui piirinte, ciind in a celuilalt.
Daca Diana o ducea la pescuit, ea disparea in dormitor
imediat ce ajungeau acasa, lii.sandu-1 pe tatii.l ei sa curete
~i sa prajeasca pestele. Daca tatal avea bilete la film, Diana
gasea alte planuri ~i pe altcineva care sa-i ia locul,
Verile de dinainte, in care toti trei navigau in jurul
Cypennort Point, iar tatal le umplea gurile cu vatii de
zahar de la tiirg pareau un vis pe care Eureka abia si-l mai
amintea. Tn acea vara, singurul lucru pe care ii f!cuserii
impreuna parintii ei fusese sa se certe,
 Marele scamdal mocnea de luni bune. ParinJii ei se
certau lntotdeauna in bucatarie, Ceva din calrnul tatalui,
care amesteca Ra foe rnic o fiertura complexa, parea sa o
aprinda pe Dia111a. Cu cat se incingeau mai mult lucrurile
intre ei, cu atiit mai rnulte ustensile de bucatarie ale tatalui
spargea ea. ii defonnase masina de tocat came !?i ii indoise
masina de flicut paste. inainte ca uraganul Rita sa loveasca
orasul, in dulap rnai erau doar trei farfurii intregi.
Ploaia se inlte!ise la caderea noptii, dar nu era destul de
puternica inciil sa acopere certurile de la parter. Acestea
incepura cand OI prietena de-a Dianei se olerise sll-i duca
spre Houston cu1 furgoneta. Diana voia sa piece, in tirnp ce
tatal ei voia sa a~tepte sa treaca furtuna. Se certasera pentru
aceleasi lucruri de cincizeci de ori, mdilerent daca era
vreme rea sau btuna. Eureka ezita intre a-si ingropa fa!a in
perna ~i a-si lipii urechea de perete ca sa auda ce spuneau
parin!ii ei.
Auzea vocea nnamei: ,,Tu crezi despre toti ce e mai rau!"
Si pea tataluii: ,,Cel putin eu giindesc!"
Apoi se auzi .sunetul sticlei spargiindu-se de gresia din
bucatarie. Un mitros sarat ajunse la etaj, iar ea stiu ca Diana
sparsese borcanetle cu bame ale tatalui ci, care se murau pe
pervazul ferestreii. Auzi apoi lnjuraturi ~i mai multe lovituri.
Afara, vcintul suieera, Grindina batea in ferestre.
- Nu am de g~and s1i stau degeaba aici! striga Diana. Nu
voi astepta sA ma inec!
- Uita-te afarM, spuse tata. Nu po!i sa pleci acum, Ar fi
rnai rau daca ai plleca,
- Nu pentru nnine, Nu pentru Eureka.
Tatal era tacutt, Eureka $i-1 imagina privindu-si sotia,
care fierbea asa c.um nu lasase niciodata sa fiarba un sos
de-al Jui. Intotdeauna ii spunea ca singura temperaiura care
trebuia folosilii atunci cand iii placea un sos era cea mai
joasa, Dar pe Diana nu putea s-o tempereze nimeni.
- Spune-o! striga ea.
- Tu ai vrea sa pleci, chiar dad! nu ar fi uraganul, spuse
el. Fugi, Alia esti tu. Dar nu poti sa dispari. Ai o fiica ...
- 0 voi lua cu mine.
- Ma ai pe mine.
Vocea tatalui ei tremura.
Diana nu raspunse. Luminile se stinsera, se aprinseri,
apoi se stinsera definitiv.
Chiar in fata usii donnitornlui Eurekai, era un hol care
dadea spre bucatarie, Se strecura din camera ei ~i apuca
balustrada. ii privi pe parinfii ei aprinzand lumiinari 'ii dand
vina unul pe celalalt pentru faptul ca nu aveau mai multe,
Ciind Diana puse lumanarea pe sernineu, fata observa
geamantanul inftorat ~i pregatit de la capatul scarilor,
Mama ei holarase sa piece lnaime ca aceasta cearta sa
fi inceput.
Daca laliil ei riimanea, iar mama pleca, oare ce avea ~ se
intiimple cu Eureka? Nu ii spusese nirneni sa-si faca bagajul.
Ura ciind mama ei pleca toata saptarnana sa faca sapa-
turi intr-un sit arheologic. Aceasta plecare parea diferita,
scaldata intr-o stralucire palida de vesnicie. Se la~ pe
genunchi 'ii i~i sprijini frumea de stalpul balustradei.
0 lacrima ii aluneca pe obraz. Singura in capatul scarilor,
ea suspina de durere.
Un zgomot puternic de sticla sparta se auzi deasupra
ei. Se feri ~i isi acoperi capul. Privind printre degete, vazu
ca viintul impinsese o creanga mare a stejarului din curtea
casei prin gearnul de la al doilea etaj. Sticla cazu in parnl ei.
Apa patrunse prin spartura din geam. Spatele carnasii de
noapte din bumbac a fetei era ud.
- Eureka! slriga tatal ei, urcand treptele in fugii.
Dar, inainte de a ajunge la ea, un scartait ciudat se auzi
din holul de dedesubt, Cat limp tatiil se invarti ca sii-!ii dea
seama de unde venea, Eureka vazu usa de la camera in care
se afla boilerul sarind din balamale.
0 mare de apa ta~ni din mica inciipere. Usa din lemn
se roti Intr-o parte, ca o plula pe un val. Eurekai ii trebui o
clipa sa-si dea seama ca rezervorul se rupsese in douii si ca
apa din acesta transforma holul Intr-o baie imensli. Tevile
lrnproscara suvoaie pe pereti, rasucindu-se ca niste serpi.
Apa inmuie covorul, lipindu-1 de prima treapta a scarii,
Forta suvoiului rastuma scaunele din bucatarie. De unul
dintre acestea se impiedica Diana, care se indrepta ~i ea
spre Eureka.
- Situatia se va inrautati, ii strigii aceasta sotului ei.
impinse scaunul ~i se indrepta. Cando privi pe Eureka,
o expresie ciudata ii strabatu chipul.
Tata! urcase pana la jurnatatea scarii. Se uita cand la
fiica lui, cand la rezervorul de apa spart, ca si cand nu ar ft
stiut spre care sa se indrepte mai intai. Cand apa deschise
usa camerei in masa de cafea din sufragerie, sticla sparta
o facu pe Eureka sa tresara. Tata! ii arunca o privire urata
Dianei, care traversa spatiul dintre ei ca fulgerul.
- Ti-am spus ca lrebuia sa chernam un instalator
adevarat, ~i nu pe fratele tau eel idiot! Flutura o mana spre
Eureka, al carei suspin devenise un gearnat. l.inistcste-o!
insa Diana trecuse deja pe langa sotul ei, pe scari, 0 lua
pe fata in brate, ii tndeparta cioburile din par ~i o duse
inapoi in dormitorul ei, departe de fereastrli si de copacul
invadator, Picioarele ferneii lasarli urme ude pe covor. Fata
si hainele-i erau ude. 0 a~eza pe falli pe patul vechi cu
baldachin ~i o prinse brutal de umeri. 0 intensitate slilbaticli
ii umpluse ochii.
Eureka pufni.
- M i-e fricli.
Diana i~i privi [ata ca ~i cand nu ar fi stiut cine era. Apoi
i~i retrase palma ~i o lovi puternic peste fat.a.
Eureka inghefli in mijlocul suspinului, prea socata ca sli
se rniste sau sli respire. intreaga casa pliru sli reverbereze
din cauza loviturii. Diana se apleca mai aproape, Cu o
privire sfredelitoare, se uita la fiica ei.
- Sa nu mai plangi niciodata, ii spuse pe eel mai grav
ton pe care ii auzise in viata ei.
 4

RJDICAREA

Cand deschise ochii ~i reveni la scena cu rnasina ei

distrusa ~i baiatul ciudat, Eureka i~i duse mana la obraz,
Nu se mai gandise la acea noapte. Dar acum, pe drumul
fierbinte ~i pustiu, sirnjea pe piele usturimea palmei mamei
ei. Era singura data in care Diana o lovise. Era singura data
in care o Infricosase vreodata pe fiica ei. Nu mai vorbisera
niciodata despre asta, dar Eureka nu mai varsase nicio
lacrirna - pana acum.
Nu era acelasi lucru, i~i spunea ea. Acele lacrimi fuse-
sera torentiale, varsate la desparurea parinrilor ei. Acest
impuls brusc de a plange pentru un Jeep boti; disparuse
deja in ea, ca si cand nu ar fi iesn niciodata la suprafaja.
Norii care se miscau rapid acoperira cerul, patandu-1
cu un gri unit. Eureka privi intersectia goala, rnarea de
trestie-de-zahar Inalta si galbena care mii.rginea drumul ~i
poiana verde de dincolo de plantatie; totul era nemiscat, in
asteptare, Nesigura pe picioare, trernura la fel cum o facea
dupa ce alerga o cursa lunga, intr-o zi calduroasa ~i flirli apa,
- Ce s-a lntarnplat?
 Se referea la cer, la lacrima ei, la accident - la tot ce se
petrecuse de cand ii intalnise peel.
- Poate e vreun fel de eclipsa, spuse baiatul,
Eureka intoarse capul astfel incat urechea ei dreapta sli
fie mai aproape de el, ca sa-l poatli auzi mai clar. Ura proteza
auditiva pe care era nevoita sa o folosesca dupa accident.
Nu o purta niciodatli; o pusese in cutie undeva in spatele
dulapului ei !ii ii spusese Rhodei ca ii dadea dureri de cap.
Se obisnuise sa intoarca subtil capul; cei mai multi oameni
nici nu observau acest lucru. Dar el plirea sa observe. Se
apropie de urechea ei buna,
- Se pare cli acum s-a terminal.
Pielea Jui palida stralucea in intunericul ciudat. Era
numai ora patru, dar cerul era intunecat, ca inainle de rasii-
ritul soarelui.
Eureka arlitii spre ochiul ei, apoi spre al lui; destinul
lacrimii ei,
- De ce ai ... ?
Nu stia cum sli formuleze Intrebarea: at.at de ciudatli i
se piirea. fl fixli cu privirea, se uita la blugii lui frumosi,
inchi~i la culoare, la genul de clima$li alba !ii calcata pe care
nu o prea vedeai la bliiefii din zona, Panlofii lui maro erau
lustruiu, Nu parea a fi de pe acolo. Dar, pe de altli parte,
lumea spunea asta ~i despre ea, care era nascuta !ii crescuta
in New Iberia.
ii studie fata, fonna nasului, felul in care pupilele i se
marira sub exarninarea ei rninutioasa. Pentru o clipa, trasa-
turile Jui parura sa se incetoseze, ca ~i cand fata l-ar fi privit
pe sub apa, Se gandi ca, daca i s-ar fi cerut sa-l descrie a
doua zi pe baiat, ar fi fost posibil sil nu-si arninteasca fata
lui. Se freca la ochi, Lacrimi idioate.
 Cand ii privi din nou, trasaturile erau clare, precise.
Trasaturi frumoase. Nimic in neregula cu ele. Si totusi ...
lacrima. Nu ea flcuse asta, Ce ii venise?
- Numele meu este Ander.
intinse politicos rnana, ca ~i cand nu i-ar fi sters ochiul
acum o clipa, ca ~i cand nu tocrnai ar fi fllcut eel mai ci~dat
~i mai atragator gest pe care ii facuse cineva vreodata,
- Eureka.
Ea ii stranse mana. Palma care transpira era a ei sau a lui?
- Cum de te-ai ales cu un asa nume?
Oamenii de acolo presupuneau ca Eureka era numele
unui orasel din nordul Louisianei. Probabil, credeau ca
parintii ei se furi~asera acolo intr-un star~it de sapU!.mina
de vara, in vechiul Continental al tatalui si ca se oprisera
pentru o noapte cind ramasesera tlra benzina, Adevarata
poveste le-o spusese doar lui Cat !fi lui Brooks. Era greu
sa-i convinga pe oamenica anumite lucruri se Intarnplau
dincolo de cunoasterea lor,
Adevarul era ca. atunci cand mama adolescenta a
Eureka] rarnasese insarcinata, fugise rapid din Louisiana.
Mersese spre vest in toiul noptii, incalcand grosolan toate
regulile parin\ilor ei ~i ajunsese intr-o comunitate hippy, de
langa Lake Shasta, California, pe care tallil ei inca o numea
,.vorte11ul" .
.. Dar m-am Inters, nu-i asa? radea Diana cand era tanara
!;i inca indragostita de el. intotdeauna ma intorc."
La cea de-a opta aniversare a Eurekai, Diana o duse
acolo. Petrecura cateva zile cu vechiul prieten al mamei ei
din cornunitate.jucand carti ~i band cidru de mere nefiltrat
!;i tulbure. Apoi, cand arnandoua sirntira lipsa rnarii - ceca
ce se intimpla de cele mai multe ori cu locuitorii din
Louisiana - mersera spre coasta si mancarli stridii sarate
si reci, cu buca\i de ghea\a prinse de carapace, exact ca
acelea cu care erau crescuti copiii din Sud. Tn drum spre
casa, Diana alese autostrada de langa ocean spre orasul
Eureka, aratandu-i clinica unde se nascuse fata, cu opt ani
mai devrerne, pe douazeci ~i noua februarie.
Dar Eureka nu vorbea despre Diana cu oricine, deoarece
majoritatea oamenilor nu lntelegea complexitalea miraco-
lului care era mama ei, iar lupta pentru a o apara pe aceasta
era dureroasa, Asadar, pastra totul pentru ea, inchizandu-se
lumii $i oamenilor precum acest baiat.
- Ander nu este un nume pe care ii auzi in fiecare zi.
El i$i cobori privirea ascultand zgomotul produs de un
tren care se indrepta spre vest.
- Nume de familie.
- De unde este familia ta?
Stia ca parea precum toti ceilahi locuitori din Louisiana
care credeau ca soarele rasarea ~i apunea pe coasta golfului
lor. Eureka nu credea asta, nu crezuse niciodata, dar ceva
ii lacea pe acest pusti sa para ca ar fi aparut dintr-odata
langa trestia-de-zahar, 0 pane din ea era incantata de acest
lucru. 0 aha parte - partea care i~i voia masina reparata -
era nelini~tila.
Roiile unei rnasini pe drurnul pietruit din spalele lor o
lacura sa-si intoarca privirea. Cand vazu rnasina ruginita de
tractare oprindu-se in spatele ei, ofta. Prin parbrizul murdar
de insecte, abia ii zarea pe sofer, dar toata New Iberia ii
recunostea carnioneta lui Cory eel Regulamentar.
Nu toti ii numeau asa - doar femeile cu varsta intre trei-
zeci ~i cincizeci $i cinci de ani, aproape toate care rivalizau
 pentru ochii sau mainile lui rii.l!citoare. Cand nu tracta
rnasini sau ftirta cu vreo minors sau cu o femeie maritata,
Cory Marais era in rnlastina: pescuind, prinzand crabi,
aruncand cutii de bere, absorbind putrefactia reptiliana a
mlastinii in pielea lui arsa de soare, Desi parea bii.tran, nu
era, ceea ce facea ca avansurile lui sa para ~i mai ciudate,
- Aveti nevoie sa fiti tractati?
Scoase un cot pe gearnul camionetei gri. Un cocolos de
tutun pentru mestecat i se zarea in gura.
Eureka nu se gandise sa cheme o rnasina de tractare,
probabil din cauza di masina lui Cory era singura din oras,
Nu intelegea cum de ii gasise, Erau pe o margine a unui
drum pe care abia daca trecea cineva.
- E~li clarvazator sau asa ceva?
- Eureka Boudreaux ~i vorbele ei intepatoare. Cory
aruncii. o privire spre Ander, ca ~i cand ar Ii vrut sa se folo-
seasca de ciudatenia fetei pentru a se imprieteni. Dar, cand
se uita mai atent la baiat, ochii lui se marira. iar el renunta
la acea posibilii. alianta. Nu e~ti din oras? ii intrebii. el pe
Ander. Pustiul asta te-a lovit, Reka?
- A fost un accident, se trezi Eureka aparandu-l pe Ander.
0 deranja cand localnicii credeau cii. se dii.dea o luptii.
intre cei din Sud si restul lurnii.
- Nu asta a spus Marele Jean. El a zis ca ai nevoie de
tractare.
Prirnindu-si raspunsul la intrebare. Eureka dii.du din cap.
Marele Jean era un bii.tran vaduv ~i de treaba, care locuia
intr-o baraca, la aproximativ patru sute de metri distanlii de
acest drum. Fusese lnsurat cu o ferneie irnposibila pe nume
Rita, care murise in urma cu aproape zece ani, iar Marele
Jean nu se descurca prea bine de unul singur, in momentul in
care uraganul Rita lovise golful, casa blilrlinului fusese grav
avariata, Eureka ii auzise vocea asprli spunlind de douazeci
de ori: ,,Singurul lucru mai rau decat prirna Rita a fost cea de-a
doua. Una a stat in casa mea, cealalta a dliramat-o".
Orasul ii ajutase si-~i reconstruiasca baraca si, chiar
dacli era la kilometri distantli de tlirm, el insistase sli o prop-
teasca pe picioroange de sase metri lnaltirne, rnorrnaind:
,,Mi-am lnvatat lectia, mi-am invatat lectia",
Diana obisnuia sa-i aducli acestuia placinre farli zahar,
Eureka rnergea cu ea ~i asculta me!odiile vechi de jazz din
1978 ale formatiei Dixieland de pe discurile lui. Se placu-
sera dinlotdeauna unul pe celalalt,
Ultima data cand ii vazuse, diabetul i se agravase, iar ea
stia ca nu putea sa coboare cu u~urinta acele trepte. Avea
un fiu mare care ii aducea alimente, dar, in rnajoritatea
timpului, barbatul stlitea cocotat pe veranda, in scaunul
lui cu rotile, privind pasarile din mlastina prin binoclu.
Probabil ca vlizuse accidentul ~i sunase dupa masina de
tractare, Ea i~i ridica privirea spre baraca inlil{atli ~i ii vazu
~candu-i semn cu rnana.
- Multurnesc, Mare Jean! ii strigli fata,
Cory iesi din masina si o ridica pe Magda cu macaraua.
Puna o salopeta largli de culoare inchisli ~i un tricou de
baschet, al echipei din Louisiana. Avea bratele mari ~i
pistruiate. Eureka se uitli la cum prinse cablurile la sasiu,
Nu ii placu fluieratul lui clind examinli stricliciunile din
partea din spate a masinii.
Cory ~cea totul lncet, cu exceptia rernorcarii si, pentru
prirna data, Eureka ii era recunoscatoare ca se afta in
preajma lui, inca spera ca putea ajunge la scoala la limp
pentru intalnire. Trecurii douazeci de minute. iar ea Inca nu
se hotarase daca sa participe sau nu la cursa,
V antul fremala trestia-de-zahar, Era aproapefauchai.~on,
vremea recoltei, Se uita spre Ander, care o privea cu o
concenlrare care o facea sa se sim11i goals $i se Intrebii
dacii i$i cunostea tara la fel de bine ca ea, daca stia ca, in
doua s1ipt1imani, fermierii aveau sii vina cu tractoarele ca sa
taie tulpinile de trestie-de-zahar de la baza, lasandu-le
sii creasca incii trci ani lntr-un labirtn: prin care alergau
copiii. Se lntreba daca Ander alergase prin aceste campuri
la fel ca ea $i ca orice alt copil din Sud. Petrecuse la fel
de multe ore precum Eureka ascultand fosnetul uscat al
tulpinilor aurii, crezand ca nu exista un sunet mai frumos
pe lume decal eel al trestiei-de-zahar, gata de recoltat? Sau
era doar in trecere?
De lndata ce rnasina fu asigurata, Cory privi camioneta
lui Ander,
- Ai nevoie de ceva, pustiule?
- Nu, domnule, rnulturnesc.
Ander nu avea accent sudist, iar manierele lui erau prea
formale pentru tinutul acesta. Eureka se intreba daca vreo-
data cineva i se adresase lui Cory cu apelativul ,.domnule".
- Bine, atunci. Cory paru ofensat, ca si cand Ander ar
Ii fost, in general, ofensator. Haide, Reka. Vrei sa te las
undeva? Cum ar Ii la vreun salon de Infrumusetare?
Chicoti, aratand spre radacinile crescute ale parului ei.
- Taci, Cory!
La cum o zicea el, .Jrurnusete" suna ca ,,uratenie''.
 - Te tachinez. intinse rnana sa o tra~ de par. dar fata
se feri. Asa se coafeaza fetele in ziua de azi? Destul de ...
interesant, $uiera. apoi i~i agita degetul mare spre portiera
din dreapta a camionetei lui. Bine, soro, urea in cabina,
Noi, sudistii, trebuie sa fim uniti,
Limbajul lui Cory era dezgustator, Camioneta lui era
dezgustatoare. 0 privire prin geamul deschis ii spuse
Eurekiii ca nu i~i dorea sa mearga cu masina aceea. Peste
101 erau reviste deocheate, iar pe bord erau pungi unsuroase
cu sorici prajit. Un odorizant cu menta atama de oglinda
retrovizoare, sprijinit de o icoana din lemn a Sfintei Tereza,
Mainile lui Cory erau negre de vaselina. Avea nevoie de o
spalare cu presiune, de genul celei pentru cladirile medie-
vale. patate cu funingine.
- Eureka. spuse Ander. Pot sate due eu.
Ease gandi la Rhoda, intrebindu-se ce ar fi spus, daca
ar fi fost in locul ei. Niciuna din variante nu constituia ceca
ce sotia tatalui a fi numit o ,.decizie logica", dar eel putin
Cory era un fenomen cunoscut. lar reftexele agere ale fetei
puteau sa-i tina mainile ticalosuhri pe volan.
Pe de alt a parte, era Ander ...
De ce se gandea Eureka la sfatul Rhodei, ~i nu la eel al
Dianei? Nu voia deloc sa fie precum mama ei vitrega. Voia
sa-i semene mai mult mamei sale, care nu vorbea despre
siguranta sau judecata, Diana vorbea des pre pasiuni ~i vise.
Mama ei nu mai era.
lar acesta era doar un drum spre scoala, nu o decizie
schirnbatoare de vieti,
 Telefonul ei bazai. Era Cat: Ureaza-ne noroc. Sa ii
liisiim pe cei de la Manor in urmd. fntregii echipe ii este
dor de tine.
Cursa unna sa aiba Joe in optsprezece minute. Eureka
intenuona sa-i ureze personal noroc lui Cat, indiferent daca
ea ar fi alergat sau nu. Dadu rapid din cap spre Ander -
OK - $i se lndrepta spre camioneta lui.
- Du rnasina la Sweet Pea. Cory, slriga ea de langa
portiera din dreapta. Tata $i cu mine o vom lua rnai tar~1
de acolo.
- Cum vrei. Cory urea in camioneta lui, contrariat. Facu
un semn din cap spre Ander. Fereste-te de acel tip! Are o
raia pe care as vrea sa 0 ult.
- Sunl sigur ca o vei face, rnormai Ander in tirnp ce
deschise portiera din stanga,
lnteriorul camionetei lui era imaculat. Poate ca era veche
de treizeci de am, dar bordirl stralucea ca $i ciind tocrnai ar
fi fost lustruit manual. La radio canta o melodic veche de-a
lui Bunk Johnson. Eureka urea pe bancheta moale din piele
si i$i puse centura de siguranta.
- Trebuia sli fiu deja la scoala, spuse ea, in limp ce
Ander pomi molorul. Vrei sa te grabesti? Este mai rapid
daca mergi pe ...
- Drumuri laterale, stiu,
Ander facu la stanga pe un drum de parnaru urnbrit, pe
care fata ii considera scurtatura ei. Tl urmari cum accelera,
condecsnd ca un cunoscator pe acest drum flancat de
porumb, arareori folosit.
- inva1 la liceul Evangeline. Este...
- La intersectia strazilor Woodvale cu Hampton, spuse
baiatul, Stiu,
 Ea i~i sc!rpinl fruntea, intrebandu-se brusc daca acest
pusti frecventa aceeasi ~oalii, dacii stiituse in spatele ei la
ora de engleza timp de trei ani la nind sau ceva de genul
acesta. Dar ii eunostea pe toti cei doua sute saptezeci si sase
de oameni de la micul ei liceu catolic. Cel putin, ii cunostea
din vedere. Dael o persoana precum Ander ar Ii inviitat la
liceul Evangeline, mai mull ca sigur ar fi stiut despre el. Cat
cu sigurant5 l-ar fi acaparat ~i astfel, dup5 legile prieteniei,
Eureka i-ar Ii memoral data nasterii, locul favorit in care se
relaxa la sta~it de slptamin5 ~i nmnirul de inmatriculare
a masinii,
Asadar, ce ~oalii frecventa? in loc sl fie plin5 cu abti-
bilduri sau sl aibii rnascote inutile pe bord, ca majoritatea
rnasinilor pe care le conduceau pustii de la scolile publice,
camionela lui Ander piirea goalii. 0 eticheta simpl5, lat! de
ci~iva centimetri, atarna de oglinda relrovizoare. Avea un
fundal rnetalic argintiu ~i o figurin5 albastra care tinea o
sulili indreptatii spre p5mint. Ea se apleca in fa\! pentru a
o exarnina, observand ell nu avea aceeasi imagine pe
ambele piirti. Mirosea a ulei de citronella.
- Odorizant, spuse Ander, cand Eureka o mirosi. Se dau
gratuit la spaliitoria auto.
Se aseza din nou pe bancheta, Ander nu avea nici rnacar
un ghiozdan. De fapt, geanta supraincarcatii a Eurekai strica
ordinea camionetei.
- Nu am viizut niciodat5 un puitti cu o masina atat de
imaculata, Nu ai teme de facut? glumi ea. Ciirti?
- Pol sa citesc, spuse taios Ander.
- Bine, stii sii citesti. Scuze.
 Ander se incrunta ~i dadu radioul mai tare. Paru distant
pan:! in momentul in care ea ii vazu rnana trernuranda
rnarind volurnul. Sim\i ca fata observase acest lucru ~i lsi
puse din nou mana pe volan, dar ea i~i dadu searna: acci-
dentul ii socase si pe el.
- hi place genul acesta de muzica? lntreba ea in timp
ce un uliu cu coada rosie zbura pe cerul gri din fata lor, in
cautarea hranei.
- imi plac lucrurile vechi.
Luand rapid o alta curb:! pe un drum pietruit, ~ocea
lui se auzi incel, nesigur. Eureka arunca o privire la ceas
~i rernarca, bucuroasa, ca ar fi putut ajunge chiar la limp.
Corpul ei lsi dorea aceasta cursa; avea s:i o ajute sa se
calmeze inainle de a-i infrunta pe tatal ei ~i pe Rhoda, atunci
cand va trebui sa le dea vestea despre mormanul de fiare
vechi numit Magda. Dac11 urma sa alerge astazi, antrenoarea
ar ti fost fcricita o luna, Probabil ca arfi p111111 sa revina ...
Corpul i se inclina in fata cand Ander calca pedala de
frana. Baiatul intinse mana ca sa o prinda, asa cum obisnuia
Diana s:i o faca, iar gestul o lua prin surprindere.
Masina se opri cu un sca11ai1, iar Eureka vazu de ce.
Ander calcase frana ca sA evite sa treaca peste una dintre
multele veverite care alergau printre copacii din Louisiana
ca razele soarelui. Parea sii-$i ti dat searna ca rnana lui
Inca o [inea pe-a ei lipita de bancheta. Degetele lui presau
putemic pielea de pe umerii ei.
i$i cobori rnana, Respira.
Frati i gemeni de patru ani ai fetei petrecusera odata toata
vara incercand s:i prinda una dintre acele veverue, in curtea
din spatele casei. Eureka stia cat de rapide erau. Se fereau
de masini de douazeci de ori pe zi. Nu vazuse niciodata pe
nimeni punand frana ca sa evite sa loveasca vreuna,
Si animalul parea surprins. inghelli, privind o secunda
prin parbriz, ca si cand i-ar fi rnultumit. Apoi se ca1ara rapid
intr-un stejar lnalt !ii disparu,
- Casa vezi, pana la urma tranele functioneaza, Eureka nu
se putu abtine, Ma bucur ca veverita a scapat cu coada intacta.
Ander inghiti ~i apasa din nou acceleratia. Se uita lung
la ea - calm. nu ca baietii de la scoala, care se fereau sa o
fixeze cu privirea. Parea ca i!ii cauta cuvintele:
- Eureka ... imi pare rau,
- Fa la stinga, spuse ea.
El flcuse deja la stanga pe un drum ingust.
- Nu, serios, mi-as dori sa pot.
- Este doar o masina, ii intrerupse ea.
Amindoi erau emotionati. Nu ar fi trebuit sa-1 tachineze
in legalura cu veverita. Elincerca sa fie mai precaut. 0 vor
repara la Sweet Pea. Oricum, rnasina nu reprezinta mare
lucru pentru mine. Ander reflects la cuvintele ei, iar ea i$i
dadu searna ca paruse o rasfafata de la o scoala particulars.
ceea ce nu ii statea in fire. Crede-ma, sunt recunoscatoare
ca am propria masina, Doar ca, stii, este o masina, nimic
maimult.
-Nu.
Ander dadu muzica rnai incet cand intrara in oras ~i
trecura de NEPTUNE'S, o cafenea oribila unde copiii
de la liceul Evangeline i!ii petreceau tirnpul dupa cursuri.
Ea vazu ciiteva fete care erau la cursul de limba letina
cu ea bind sue din pahare rosii de hartie, aplecate peste
balustrade !ii vorbind cu niste baieti mai mari si rnusculosi
care purtau ochelari Ray-Ban. Nu se mai uita la ei, ca sli se
concentreze la drum. Erau la doua strazi distanta de scoala,
Curand, avea sa coboare din aceasta camioneta ~i sa alerge
spre vestiar, apoi spre padure. Se pare ca asta insemna ca
luase o hotarare.
- Eureka ...
Ii auzi vocea lui Ander, care ii intrerupse planurile de a
se schimba in uniforrna cat rnai repede posibil. Nu si-ar fi
schimbat sosetele, si-ar fi pus pantalonii scurti, si-ar fi scos
fusta ...
- Vreau sli spun di imi pare rau pentru tot.
Pentru tot? Se oprisera la intrarea din spatele scolii.
Afari, dincolo de parcare, pista era veche si uzata, Un inel
de pamant inegal inconjura un teren de fotbal invechit.
Echipa de rnaraton i~i llcea ~ncalzirea acolo, dar lntalnirile
lor aveau loc in padurea de dincolo de pista. Eureka nu-si
putea imagina nimic mai plictisitor decal sii alerge mereu in
jurul unei piste. Antrenoarea incerca intotdeauna sii o faca
sa se alature echipei de rezerva pentru cursa de prirnavara,
dar ce sens avea sli alergi in cerc, lira sli ajungi nicaieri?
Ceilalti din echipa se echipasera deja, l!candu-~i incal-
zirea de-a lungul pistei. Antrenoarea se uita in rnapa, intre-
bandu-se, cu siguran\l, de ce nu bifase in registru numele
ei. Cat fipa la doua eleve de clasa a zecea, care desenasera
ceva cu un marker negru pe spatele uniformelor lor - era
acelasi motiv pentru care ea ~i Eureka fusesera certate in
clasa a zecea.
i~i desfacu centura de siguranf!. Lui Ander ii parea rau
pentru tot? Se referea la faptul cli-i lovise masina, desigur.
La nimic mai mult. Pentru ell nu ar fi avut de unde sli stie ce
se Intarnplase cu Diana?
- Trebuie s! plec, spuse ea. Am intarziat la ...
- Cursa de maraton. Stiu,
- Cum de stiai asta? Cum de sti! toate aceste ...
Ander aratli spre emblema cursei de maraton a liceului
Evangeline, cusuta pe un petic din partea lateral! a gentii ei.
-Ah ...
- in plus - Ander opri motorul - eu fac parte din echipa
liceului Manor.
Ocoli partea din fa!li a camionetei ~i deschise usa din
dreapta. Ea cobori, uluit!. El ii inmanli geanta.
- Multumesc,
Ander rinji ~i fugi spre partea de teren unde era adunatA
echipa adversa. Peste urnar, ii arunca o privire rliutiicioasli.
- 0 sii pierzi.
 5

CURS A

Cat Estes avea un mod particular de a-si arcui spran-

ceana stanga ~i de a-~i pune o miina in sold, ceea ce Eureka
stia ca insemna Dish. Prietena ei cea mai buna avea pistrui
mari pe nas, o stnmga!J:llta ferrnecatoare, forrne pe care
Eureka nu le avea $i parul cu suvite prins in doua cozi grease.
Cele doua fete locuiau in acelasi earlier din apropierea
campusului. Tata! Jui Cat era profesor de stud ii afro-ameri-
cane la universitate. Ea ~i fratele ei mai mic, Barney, erau
singurii copii de culoare de la Evangeline.
Cand Cat o repera pe Eureka - cu capul aplecat,
alergand dinspre camioneta Jui Ander incerciind sa nu fie
observata de antrenoare - se opri din tirada indreptata spre
elevele de anul doi, care modificasera uniforrnele. Eureka o
auzi ordonand acestora sa faca o serie de cincizeci de flotliri
in pumni, inainte de a le ocoli.
- Face]i loc, va rog! striga Cat trecsnd prin grupul
baietilor de clasa a noua, care regizau o lupta cu sabii laser
cu pahare din hartie triunghiulare. Cat era o buna atleta:
o prinsc pe Eureka de brat chiar inainte ca aceasta si se
ascundii in vestiar. Nici macar nu gUiiia.
- Te-ai intors in echipii?
- I-am spus antrenoarei ca voi alerga azi, spuse Eureka.
Nu vreau sii fac mare tam-tam din asta.
- Cu siguranta, Cat diidu din cap. Oricum, avem alte
lucruri de vorbit.
Spranceana sliingii se ridicii la o iniltime uimitoare.
Mana ii aluneca pe sold,
- Vrei sii ~Iii dcspre tipul din camioneta, presupuse
Eureka, deschizand usa grea de culoare gri ~i triigand-o
lnaururu pe prietena ei.
Vestiarul era gol, dar caldura ~i hormonii adusi de atat de
multe adolescenle pluteau in aer. Din dulapuri pe jumiitate
deschise ciizurli pe pardoseala din gresie maro uscatoare de
par, cutii cu fond de ten palate si deodorante solidc albastre.
Diverse articole din codul vestimentar lngaduitor al liceului
Evangeline zaceau aruncate la intamplare peste lot. Eureka
nu fusese dcloc aici anul acesta, dar i~i putea imagina cu
usurinta cum acea fustii fusese aruncata pe usa dulapului
in mijlocul conversatiei despre oribilul examen de religie
sau cum acei panlofi fuseserii descheiati in limp ce o fatii
ii soptise unci prietene despre un joc de inviirte Sticla de
sambiita trecuta,
Eurekiii ii placea barfa din vestiar; era la fel de esentiala
ca ~i prezenta in echipa. Astazi era u~uratii sa se schimbe
intr-un vestiar gol, chiar daca asta insemna cii trebuia sii se
grabeasca. i~i arunca geanta ~i isi scoase pantofii.
- Mmm, da, vreau sa-rni povestesti despre tipul din
camioneta. Cat o ajutli sli-~i scoata din geanta pantalonii
scurti de alergare si un tricou. Si ce s-a inramplat cu fata ta?
Ea gesticula spre zgarieturile cauzate de airbag de pe obrazul
si nasul Eurekai, Ai face bine sa vezi ce-i spui antrenoarei.
isi lasa capul injos ca sli-$i adune parul lung lntr-o coada.
- Deja i-am spus ca am prograrnare la doctor $i ca s-ar
putea si\ Intarzii putin ...
- Putin mai mule. Cat i$i puse picioarele goale pe banca
si i~i indrepta mainile spre degete, intinzaudu-sc. Uita de
asta, Care e povestea cu domnul Armasar?
- E un idiol, minti Eureka. Ander nu era un idiot. Era
neobisnuit, greu de citit. dar nu un idiot. M-a lovit la stop.
Sunt bine, adauga ea rapid. Am doar niste zgarieturi, i$i
trecu un degct pe obrazul delicat. Dar Magda e cornplet
distrusa, A trebuit sachem masina de tractare.
- O, nu. Cat se stramba. Cory eel Regulamentar? Ea
nu era din New Iberia; locuise in acceasi casa dri\gu!ii din
Lafayette toata viata. Dar petrccuse destul timp in orasul de
ba$lina al fctci incat sll cunoasca pcrsonajclc locale.
Prietena ei dadu din cap.
- S-a oferit sa ma conduca. dar nu aveam de gand...
- in niciun caz. Cal lntelegea imposibilitatea unei cala-
torii in camioneta lui Cory. Se cutremura, scuturand din cap
astfel incat coditele sa-i atingu Iata. Cel putin Accident -
putem sa-1 numim - s-a oferit sa tc conduca,
Eureka i$i trase tricoul peste cap si ll baga in pantalonii
scurti. incepu sa-si lege sireturile de la pantofii de alergat.
- Numele lui este Ander. Si nus-a intamplat nimic.
- .. Accident" suna rnai bine. Cat stoarse o crema de
protectie solara in palma $i ii atinse usor fata, avand grija
la zi.tiirieluri.
 - inva1a la Manor, de asta m-a adus aici. Voi alerga
lmpotriva Jui in cateva minute ~i probabil voi pierde deoa-
rece nu mi-am lieut lncalzirea.
- Oh, ce cornpetitiel Cat era brusc in lumea ei, gesti-
culand larg cu miiinile. VAd adrenalina crescand din cauza
alergarii care se transforma intr-o pasiune arzatoare la
linia de final. Vad tronspiratie. Vad aburi. Dragostea care
,.depa~te obstacolele" ...
- Cat. spuse Eureka. Destul. Ce e cu oamenii care in-
cearca sa-rni faca lipeala in ziua de azi?
Prietena ei o urma spre u~a.
- incerc sa-ti Fae lipeala in fiecare zi. Ce rost au calen-
darele, flira lntalniri?
Pentm o fata atiit de inteligenta ~i de dura - Cat avea
centura albastra la karate. vorbea franceza cu un accent
de invidiat, obtinuse o bursa vara trecuta pentru o tabara de
biologie moleculara la Universitatea din Louisiana -, cea
mai buna prietena a Eurekai era si o romantics incurabila.
Majoritatea copiilor de la Evangeline nu stiau cat de
inteligenta era, deoarece pasiunea ei pentru baieti tindea
sa umbreasca acest lucru. Se Intalnea cu tipi in drum spre
toaleta cinematografului, nu avea niciun sutien care sa nu
fie din dantela si chiar incerca lol timpul sa le faca lipeala
tuturor cunoscutilor, Odata, in New Orleans. Cat incercase
sa combine doi oameni ai strazii, in piata Jackson.
- Asteapta, se opri ea si intoarse capul spre Eureka,
cine a mai incercat sa le combine? Asta este specialitatea
mea.
Eureka apasa pe hara din metal ca sa deschida usa ~i
iesi in dupa-amiaza tarzie $i umeda. La joasa inal!ime. nori
gri-verzui inca acopereau cerul. Aerni mirosea a fortune.
Spre vest, era un petic ademenitor de cer senin, unde se
vedea soarele coborand, transformand argintiul cerului
innoral inlr-o nuanta violet.
- Noul ~i minunatul meu psihiatru crede cii sunt indra-
gostita de Brooks. spuse Eureka.
La capatul terenului, fluierul antrenoarei adunii restul
echipei sub poarta ruginita de fotbal. Echipa oaspete de la
Manor se aduna in celalalt capat. Eureka sl Cat trebuiau
sii treaca pe Ianga ea. ceea ce o emotiona pe fatii, desi nu
ii vazuse inca pe Ander. Fetele alergara spre echipa lor,
urrnarind sa se strecoare neobservate in spatele grarnezii.
- Tu ~i Brooks?' se prefacu uimila Cal. Sunt socata.
Vreau sa spun - ei bine, sunt uimita.
- Cat. Eureka vorbi pe tonul ei serios, ceea ce o opri pe
prietena ei din alergat. Mama ~ea.
- $tiu.
Cat o imbrii!i~ii pe Eureka. Avea brate subtiri, dar
picioarele erau puternice,
Se oprira langa arena neacoperita - doua randuri lungi
de banci ruginite de fiecare parte a pistei, Eureka o auzi
pe antrenoare vorbind despre ritrn, despre intalnirea regi-
onala de luna unnatoare, despre gasirea pozitiei corecte la
inceputul cursei, Daca ea ar fi fost capitanul echipei, ar fi
discutat la randul ei despre accste subiecte, Stia antrena-
mentul de dinaintea cursei pe de rost, dar nu se mai putea
imagina stand acolo, vorbind cu sigurantii despre orice.
- inca nu esti pregatita sale gande~ti la baieti, spuse Cat
in coada Eurekai. Ce proaslii sunt!
- Sa nu lncepi sa plangi.
 Eureka o stninse ~i mai tare pe prietena ei.
- Bine, bine, Cat se smiorcai si se retrase. Stiu cA nu-ti
place dind plang.
Eureka tresAri.
- Nu e vorba ca nu-mi place cand ...
Se opri. ii zAri pe Andel' iesind din vestiar pe partea
cealalta a pistei. Uniforma lui nu prea semana cu a celor-
lalti copii - gulerul lui galben parea albit; pantalonii scurti
erau mai scurti decal cei purtati de restul echipei. Uniforma
parea veche, precum cele din fotografiile decolorate ale
echipelor de maraton din trecut, insiruite pe peretii sAlii de
sport. Poate ell ii ramasese de la un frate mai mare, dar arata
ca un lucru luat de la Armata Salvarii dupa absolvirea unui
copil a carui mama ii ftlcuse curat in dulap, ca sll aiba mai
mult Joe pentru pantofi.
Bllia1ul o privi, uitand de tot ce era injurul lui: de echipa
lui din celalalt capllt al terenului, de norii mari slningan-
du-se pe cer. de cat de ciudat era sll te holbezi in felul acela.
Nu parea sll-~i dea seama ell era neobisnuit. Sau poate cA
nu-i pasa.
Eureka ~tia. i~i cobori privirea, rosind, incepu sll alerge
din nou. i~i aminti senzatia datade acea lacrirna formandu-se
in coltul ochiului, atingerea surprinzatoare a degetului sllu
pe obrazul ei. De ce plansese pe drum in acea dupa-amiaza,
cand nu fusese tentatll sll plangll la Inmormantarea propriei
rnarne? Nu plansese cand o tinuserll inchisll in acel azil
limp de doua sliptamani. Nu plansese din ... noaptea in care
Diana o lovise cu palrna ~i se mutaserli din casa,
- Oho, spuse Cat.
 - Nu le uita ~i tu la el. mormii.i Eureka, sigura ca ea se
referea la Ander.
- La cine'! sopti Cat. vorbcam despre vrajitoarea de
acolo. Nu te uita ~i s-ar putea sii. nu ne vada. Nu le uita,
Eureka, nu le ...
Nu poti sa nu te uiti cand cineva i!i spune sa nu o faci,
dar o singura privire aruncata rapid o flicu pe fata sa regretc.
- Prea tarziu, rnorrnai Cat.
- Boudreaux.
Numele de familie al fetei paru sii. tremure ca o unda de
$OC peste teren. •
Maya Cayce avea o voce la fel de joasa ca a unui adoles-
cent - te-ar f putut pii.cii.li panii. cand i-ai fi zii.rit fa!a. Unii
nu-si reveneau niciodata dupa acea prirna privire. Aceasta
era extraordinara; avea parul des si negru, care ii atarna in
bucle largi panii. in ta lie. Era celebra penlru curse le ei rapide
pe holurile scoln, peniru gratia surprinzatoare $i zvelta,
datorita picioarelor lungi. Pielea ei neteda ~i stralucitoare
purta zece dintre cele mai frurnoase $i mai complexe tatuaje
pe care le vazuse vreodata Eureka - inclusiv o lmpletitura
de trei pene diferite coborand pe antebrat, un mic portret
gen rnedalion al mamei ei, pe urnar, $i un paun lntr-o pana
de paun, sub clavicula - toate concepute de ea ~i flcute
intr-un loc numit Electric Ladyland, din New Orleans. Era
in clasa a douasprezecea, mergea cu rolele, se zvonea ca
era vrajitoare, mai presus de toate gasule, o contralto in cor,
campioana statului la cii.larie $i o ura pe Eureka Boudreaux.
- Maya.
Eureka dadu din cap, dar nu incetini ritmul.
Cu vederea periferica, ea o simf pe Maya Cayce ridi-
candu-se de la marginea tribunei. Vazu silueta neclara a
fetei deplasandu-se cu pasi mari, pentru ca mai apoi sa se
opreasca in fata ei.
Eureka o ocoli ca sa evite coliziunea.
- Da?
- Linde este?
Maya purta o rochie minuscule cu pliuri, cu maneci
lungi $i bufante $i nu era data cu machiaj, cu exceptia unui
strat de rimel negru. i$i flutura pleoapele.
ii cauta pe Brooks. intotdeauna ii cllula pe acesta. Cum
mai putea si fie Inca indragoslita de eel mai vechi prieten
al ei, dupa ce ie$isera doar de doua ori anul trecut? Era unul
dintre secretele cele mai enigmatice ale galaxiei. Brooks
era baiatul dragu] din vecini. Maya Cayce era fermecatoare,
$i totusi, cumva, era lndragostita de baiat.
- Nu I-am vazut, spuse ea. Poate ai observat cli fac parte
din echipa de rnaraton, care este pe cale sa inceapa cursa?
- Poate te putem ajuta sa-1 eau]] mai tiirziu. Cat lncerca
sa o ocoleasca pe Maya. care era mai inallll cu mai mull
de treizeci de centirnetri decal ea, inciillata cu pantofii cu
plattorma de cincisprezece centimetri. 0, nu, stai, sunl
ocupata diseara, M-am inscris la un seminar pe internet.
imi pare rau, Maya, esti pe cont propriu.
Maya i$i ridica barbia, pAriind sli se gandeascli dacli
trebuia si considere aceasta replica o insulta. Daca ii studiai
individual triisAturile frumoase $i delicate arata cu mull mai
taniira de saptesprezece ani,
- Prefer sii Jucrez singurll. Maya Cayce i$i cobori pri-
virea spre Cat. Parfumul ei mirosea a patchouli. A zis
cli s-ar putea sA treaca pe aici $i m-am giindit cli aceasta
ciudatii - ariitiind spre Eureka - ar ti pulut...
 - Nu.
Eureka i!ji aminli acum ell Brooks era singura persoana
careia ii spusese despre intelegerea ei cu antrenoarea. El
nu ii spusese cli planuise sli vinli la lntrecere, dar, dacii ar f
venit, ar f fost un gest frumos. Frumos panli aparea Maya
Cayce; apoi situatia se schimba.
Tn momentul in care Eureka o irnpinse ca sli treacli de
ea, ceva o lovi in ceafl, chiar deasupra cozii. Ease intoarse
lncet ca sli vadli pal ma Mayei Cayce retrligandu-se. Obrajii
ii ardcau. Capul o ustura, dar mandria o durea ~i mai tare.
- Ai ceva sa-rni spui. poate in fatli'!
- O! Vocea ragu~ita a Mayei Cayce se inmuie, se lndulci,
Aveai un \iniar pe cap. Stii cli sunt purtlilori de boli $i cli se
aduna lingli ape stllllitoare.
Cat pufni, luand-o pe Eureka de brat $i trlgand-o spre
teren. Ti slrigli peste umlir:
- Falli draga, sufcri de malarie! Cauta-ne cand vei avea
un numlir de umor.
Lucrul trisl era cl Maya $i Eureka fusesera prietene
lnainte de a merge la Evangeline, inainte ca prima s! fi
intrat la pubertale ca un Inger brunet ~i sli fi iesu o zeitli
gotica, inabordabila. Erau doua fete de sapte ani care
participau la cursuri de teatru, in cadrul taberei de varli
a universitatii. Flceau schimb de rnancare in fiecare zi -
Eureka ii dadea imedial sandviciurile complicate de
curcan facute de tatlil ei, pentru feliile de paine albli cu uni
de arahide !ii gem ale Mayei. Dar se indoia cl aceasla lsi
amintea de lucrurile astea.
- Estes!
 Tipatul strident al anlrenoarei Spence - Eureka ii
cunostea bine.
- Sa incepem, doamna antrenor, raspunse Cat cu verva,
- Mi-a placut discursul incurajalor, ii spuse antrenoarea
lui Cat. Data viitoare, incearcll sa fii mai prezentii! inainte
ca antrenoarea sll poata continua. o reperll pe Eureka langA
ea. Grimasa nu i se atenua, ci doar vocea. Ma bucur ca
esti aici, Boudreaux, striga ea peste ceilalti elevi, care i$i
intoarsera capetele. Ai venit chiar la timp pentru poza de
anuar, de dinaintea cursei.
Toti priveau spre ea. Era lnca lmbujorata in urma
interactiunii cu Maya, iar greutatea atator priviri o tlcu sll
se simta dintr-odata claustrofoba, Ca!iva dintre colegii de
echipa $Optira ell purta ghinion. Copiii care erau candva
prietenii ei acum se temeau de ea. Poate ca nu o mai voiau
in echipa,
Se sirnti triidata. 0 poza de anuar nu facuse parte din
intelegerea ei cu antrenoarea. ii vazu pe fotograf - un
barbat de aproximativ cincizeci de ani cu plirul negru prins
lntr-o coadA- montand un aparat imens cu bli]. i$i imaginll
lngramadindu-se Intr-unul dintre nindurile de tanga ceilalti
copii, lumina stralucitoare declansandu-i-se in fa1a. i$i
imagina fotografia irnprirnata in trei sute de anuare,
lsi irnagina generatiile viitoare rasfoind paginile. inainte de
accident, Eureka nu se gandea prea mull daca sii apara in
poze; chipul ei schimonosit de zambete, ranjete si saruturi
in aer figurand in toate paginile prietenilor de pe Facebook
$i lnstagram. Dar acum?
Permanente acestei singure fotografii ar ti presupus ca
Eureka era o impostoare. 0 fhcea sa-si doreasca sa fuga.
Trebuia sl!. paraseasca echipa chiar acum, inairue de a se
inregistra vreun document care sa ateste incercarea ei de a
alerga anul acesta, i$i imagina minciuna din CV-ul ei de
elev de liceu - Clubul Latin, echipa de rnaraton, o listi
de excelenta la diferite materii. Sentimentul de vinovatie
a supravietuitorului, singura activitate exiracurriculara in
care investise vreodata. intepeni, astfel incal sii nu se vada
cii tremura.
Mana lui Cat era pe umarul ei.
- Ce nu este in regula?
- Nu pol sa apar in fotografia asta.
- Ce mare lucru?!
Eureka fftcu ca1iva pasi inapoi.
- Pur si simplu, nu pot.
- Esle doar o fotografie.
Privirile celor doul fete se ridicara spre cer cand eel mai
putemic tunet scutura terenul. Un perete de apii se revarsa
pe pistil.. incepu sl!. ploua.
- Perfect! strigl!. arurenoarea spre cer. Fotograful alerga
sa i$i acopere echipamentul cu un pulover subtire din lanii.
Colegii de echipa din jurul celor doua fete se imprii~liarii.
ca furnicile. Prin ploaie, Eureka intalni privirea rece a
antrenoarei. lncet, aceasta scutura din cap. insemna ,Jmi
pare rau, de data aceasta chiar renunt".
Prinsi in furtuna, unii copii radeau. Allii tipau, in cateva
clipe, Eureka era uda. La inceput, sirnti ploaia rece, dar
dupii ce se udl!. de-a binelea, corpul i se lncalzi ca atunci
cand inota.
Abia vedea dincolo de teren. Panza de apa ariila ca niste
zale. Din rnultirnea de copii de la Manor, se auzira trei
fluicraturi. Antrenoarea Spence fluiera si ea de trei ori. Era
oficial: furtuna castigase cursa.
- Toalli lumea inll.untru! striga antrenoarea, dar echipa
fugise deja spre vestiar,
Eureka merse prin noroi. 0 pierduse pe Cat. La jumli-
tatea terenului, vazu ceva sclipind in coltul ochiului, Se
intoarse ca s;l vada un baiat stand singur si privind ploaia.
Era Ander. Nu intelegea cum de ii putea vedea clar,
cand lumea dinjurul ei se transformasc in cascada Niagara.
Apoi, observll. ceva ciudat:
Ander nu era ud. Ploaia cadea pe langll. el, lovind
noroiul de la picioarele lui, fn~ parul, hainele, mainile si
lata erau la fel de uscate ca atunci cand se aflase pe drumul
de pll.mant ~i intinsese mana, ca sll.-i prindll. lacrima.
 6

ADAPOSTUL

Pana cand Cat o lilsa acasa pe Eureka, plOfia se mai

linisti. Pneurilc de pe drumul principal din spatele cartie-
rului ]or sdir\iiir!'i pc aslaltul ud. Begoniile din stratul de
Hori al tatalui erau strivite. Aerni era urned ~i silrat din
cauza minei de sarc de la marginea orasului Lafayette, de
undc fabrica Tabasco i$i procura condimentele.
Din pragu! usu, ca ii lieu semn din 1mina prietcnei ei,
care ii raspunse claxomind de doua ori. Vechiul Lincoln
Continental al tatalui era parcat pc alee. Din Icricire, Mazda
rosic a Rhodei nu era acolo.
Eureka riisuci chcia in incuietoarea din bronz ~i impinse
usa, care se bloca intotdeauna atunci cand ploua. Era mai
usor sa o deschida din interior, de unde putea scutura manerul
inlr-un anume fol. De afara, trebuia sa impinga ca un fundas.
lmediat ce intrase, i~i scoase pantofii de alergat si
sosetele, observand cl rcstul faruilie] racusc la rel. Tenisii
identici din scai ai fratilor ei vitregi fusesera aruncati in
toate colturile holului. Micile lor sosete erau f!lcute cocolos,
ca niste rrandafiri turtiti. Sireturile dezlegate ale bocancilor
negri de lucru ai tatalui ei lasasera dare scurte de noroi pe
podeaua din marmura, serpuind spre locul in care ii aruncase
la intrarea in casll. Hainele de ploaie picurau din cuierul de
pe perete. Cea albastrli a lui William avea captuseala dubla;
cea a lui Claire era violet cu Hori albe aplicatc pe glugli.
lmpermeabilul negru al tatalui ii rlimiisese de la bunicul ei,
care fusese in Marina. Eureka i$i aglitli impermeabilul gri
pe ultimul carlig din rand si i$i puse geanta pe bancheta
veche a Rhodei, de la intrarc. Sirnti stralucirea televizorului
din casa, cu volumul dat la mic.
Casa mirosea a floricele de porumb - gustarea preferata
de dupa cursuri a gernenilor. Dar tatal bucatar al Eurekai nu
pregatea nimic simplu. Floricelele lui de porumb explodau
cu ulei de trufe ~i parmezan ras sau cu covrigei tocati si
bucatele de caramel. Portia de astazi mirosea a curry si a
migdale prajite. Tatal ei comunica prin miincare mai bine
decal prin cuvinte. Creand ceva maret in bueatarie era folul
lui de a-si ariita dragostea.
ii giisi pe gemeni si pe tatal ei cuibariti in locurile tor
obisnune, de pe imensa canapea din piele. Tatal, imbracat
in haine uscate - boxeri gri si tricou alb - dormea pe panea
lungii a canapelei, in forma de ,.L"_ i$i tinea mainile
impreunate pe piept, iar picioarele goale erau iesite in
afara, lndreptate in sus ca niste lopeti, Un biiziiit usor i se
auzea din nas.
Luminile erau stinse; furtuna de nfara tacea ca totul
sa fie rnai intunecat decal de obicei, iar un foe slab care
trosnea piistra camera incalzitli. 0 editie veche a emisiunii
Pre/11/ corect rula pe canalul Game Show Network - cu
siguranta nu unul dintre cele trei programe de jumiitate de
ora aprobate de revistele pentru plirin(i la care era abonatli
Rhoda, dar nimeni nu avea sa-i spuna,
 Claire statea langli tatal ei, un lriunghi de picioare
scurte si grease in cohul canapelei, cu genunchii departati
din rochia ei portocalie, cu degetele $i buzele aurii de la
curry. Arata ca o bucata de porumb confiat - un ciuf de un
blond-deschis. adunat in varful capului, prins Cll 0 agraftll
de par galbena. Avea patru ani si ii placea sli se uite la tele-
vizor, Avea rnaxilarul mamei ei $i ii incorda la fel ca Rhoda.
cand termina de ex pus Liil punct de vedere.
fn partea apropiata a canapelei era William, cu picioa-
rele atarnate la treizeci de centimetri de podca. Parul lui
saten-inchis avea nevoie de o tunsoare. Tot sufla din
coltul gurii ca sa-~i indeparteze firele rebele din ochi. in
afarli de asta, statea nemiscat, cu mainile in poala. Era cu
noua minute mai mare decal sora lui, atenl $i diplomatic,
$i ocupa lntotdeauna eel mai mic spatiu posibil. Pe masa
de cafea, l<inga bolul cu popcorn. era un teanc de carti, iar
Eureka sriu ca exersase o serie de trucuri magice, pe care le
invli\ase dintr-o carte publicata in anii '50.
- Eureka! sopti el, coborand de pe canapea ca sli alerge
spre ea.
hi ridica fratele $i ii invarti, !inandu-i in palma ceafa
inca umeda
Ai putea crede ca ii ma pe acesti copii, motivul pentru
care tatal ei se casatorise cu Rhoda. inainte de a sc fi nascut,
Eurekaj11rme ca nu va avea de-a face cu ei. Se nascusera
in prima zi de primavara, cand ea avea treisprezece ani. l$i
socase tatal, pc Rhoda $i pe ea insli$i lndragostindu-se de
copii din clipa in care Jc tinuse mainile minuscule.
- Mi-e sere. striga Claire, ftlra sa-$i ridice privirea de la
televizor,
 Sigur, erau cnervanti, dar cand era bflgatfl loalii in vizuina
depresiei, gemenii reuscau sa-i amuneasca [aptul ca era
buna la ceva.
- i\i aduc niste laptc.
Eureka ii liisa jos pe William $i SC lndrcptara arnandoi
sprc bucatarie. Tuma trci ccsti cu laptc din frigidcrul orga-
nizat al Rhodci, in care toate caserolele erau etichetate 'iii
lflsa pe Squat, labradorul ud, sa intro din curtea din spate.
C'ainele lsi scutura blana, aruncand apii, $i noroi, ~i frunze
pc pcretii bucatarie',
Eureka ii privi.
- Nu am vazut asta.
Revenind in camera, aprinse mica lmnpii din lemn de
deasupra semineului si se apleca pe bratul canapelei, Tatal
ci parca mai tanar $i mai frumos adorrnit; semana mai mull
cu tatal pe care ii vcnerase cand era mica, decal cu barbatul
de care lncercase cu greu sii • apropie in cei cinci ani de
cand SC casatorisc cu Rhoda.
i$i aminti de lelul in care unchiul Travis o trasese
deopane, nesolicitat, la nunla tatalui,
- S-ar putca sa 1111 vrei sa-ti imparti tatal c11 altcineva,
spuse el. Dar 1111 barbat are nevoie sa lie lngrijit, iar Trenton
a tost singur mult timp.
Eureka avca doisprczecc ani. Nu lntclcsese lace sc refe-
rise acesta. Era lmoideauna cu tatal ei, asadar cum putea
sii fie singur? Nu era nici miicar constienta de faptul ca nu
voia ca cl sa sc casatoreasca in acea zi cu Rhoda. Acum, i$i
dadca seama de asta.
- Hei, tata.
Ochii lui de u11 albastru-Inchis se deschisera. iar tata
observa frica din priviri cand tresari. ca $i cand ar fi fost
eliberat din acelasi cosmar pe care ea ii tot avea in uhimele
patru luni. Dar ei nu vorbeau despre aceste lucruri.
- Cred ca am adormit, morrnai el, ridicandu-se si
Irecandu-si ochii.
intinse mana spre bolul cu floricele si i-1 inmanli ca si
cand ar f fost un salut sau o imbratisare.
- Am observer, spuse ea, aruncand o mana de floricele
in gura.
in majoritatea zilelor, tatal lucra in lure de zece ore la
restaurant. incepand de la ora sase dimineata. ..
- Ai sunat mai devrerne, spuse el. imi pare rau ca am
ratat apelul, Am incercat sate sun imediat ce am ie~it de la
lucru, Clipi. Ce s-a intamplat cu fa1a ta'!
- Nu este nimic. Doar o zgarielurli.
Eureka ii evita privirea si Iraversa camera ca sa-$i scoata
telefonul din geanl£i. Avea doua apeluri pierdute de la taral
ei, unul de la Brooks !ii cinci de la Rhoda.
Era la fel de obosita ca ~i cand ar f panicipat la rnaraton
in dupa-amiaza aceea.
Uhimul lucru pe care ~i-1 dorea era si'i-i spuna tatalui ei
despre accidentul de azi. intotdeauna fusese protector. dar,
de la rnoartea Dianei, devenise exagerat.
Sa-i atraga atentia asupra faptului ca existau oameni
care conduceau precum Ander 1-ar fi putut determina sa
nu-i rnai dea voie sa conduca. Ea stia ca trebuia sa deschida
subiectul, dar trebuia sa o faca perfect.
Tatal o urma pe hot. Ramase la cativa metri distanta $i
amesteca pachetul de carti al Jui William, rezemandu-se de
una dintre coloanele ce tmeau tavanul care imita o fresca,
pe care nu o suporta niciunul din ei.
Numele lui era Trenton Michel Bodreaux al Treilea.
Avea o silueta definitorie, pe care o mostenisera toti cei trei
copii ai sai, Era inall, cu parul aspru de un blond-inchis si
un zimbet care ar f putut fermeca ~i un sarpe-mocasin, Ar
fi trebuit sa fii orb ca sa
nu observi cum flirtau femeile cu
el. Poate ell lncerca sa nu vada asta - intotdeauna inchidea
ochii candle respingea avansurile.
- Cursa s-a anulat din cauza ploii?
Eureka dadu din cap.
- Stiu ca abia 0 asteptai. imi pare rau,
Dadu ochii peste cap deoarece, de cind tata se casatorise
cu Rhoda, nu stia mai nimic despre ea. ,.Abia o asteptai" nu
era o frazi pe care ea ar mai fi folosit-o in legatura cu nimic.
Nu avea sa Inteleaga niciodata de ce trebuia sa pliriseascll
echipa,
- Cum a fost.; tatal arunca o privire peste umar spre
gemeni, care erau absorbiti de descrierea lui Bob Barker
despre motorul invechit al barcii concurenlului sau, care ar
fi putut ca$tiga ... programarea la de astazi?
Eureka se g5ndi la pc>reMiile prin care trecuse in cabinelul
doctorului Landry, inclusiv la ,.nuca greu de spart", expresia
tatei. Era inca o tradare; tot ce facea taliil ei era acum o
tradare. Cum de se casatorise cu acea ferneie"!
Dar Eureka mai in!elegea ~i ca Rhoda era opusul Dianei.
Era stabila, cu picioarele pe paminl. Diana ii iubise, dar nu
avusese nevoie de el. Rhoda avea atil de multa nevoie de
el, incit, poate, acest sentiment se transformase intr-un fel
de iubire. Tata parea mai senin cu Rhoda, decit Iusese Iara
ea. Eureka se inlreba daca observase macar o data ell asta ii
costase increderea fiicei lui.
- Spune-mi adevarul, spuse tata.
- De ce? Nu este ca ~i cind daca m-as plange tie m-ar
scuti sa merg acolo. Nu in Rhodeo-ul asta,
- A~ de rau a fost?
 - Bruse iti pasa? izbucni ea.
- Puiule, bineinteles ca imi pasa,
Se lntinse spre ea, dar fata se smuci,
- Sa le spui lor ,,puiule". Eureka flutura mana spre
gemeni. Pot sa am slngurs grija de mine.
t inmana cartile. Erau o metodli de relaxare, iar el stia ca
ea le putea face sa zboare ca pasarile intre degetele ei. Cartile
erau fiexibile din cauza ca fusesera folosite ani de zile $i calde
pentru cli el tocrnai le amestecase. Fiirli ca ea sa-$i dea seama,
cartile incepura sa vajaie printre degetele ei.
- Fata ta.
Tata ii studie zgarieturile de pe pometi,
- Nu este nimic.
ii atinse obrazul.
Ease opri din amestecatul cartilor,
- Am avut un accident cand ma intorceam la scoala,
- Eureka. Ridica tonul $i o cuprinse in brate, Nu plirea
suplirat. Esti bine?
- Sunt bine. 0 strangea prea puternic. Nu a fost vina
mea, Un baiat a intrat in mine la stop. De aceea am sunal
mai devrerne, dar am avut grija de asta. Magda este la
Sweet Pea's. Este bine.
- Ai luat datele de asigurare ale tipului asta?
Pana in ace I moment. Eureka fusese mandra de ea pentru
ca se descurcase cu rnasina, 1'rli ca tatal ei sa ridice un
deget ca sa o ajute. inghiti.
- Nu chiar.
- Eureka.
- Am incercat. Nu avea. Totusi, a spus ca se va ocupa
de asta.
Privi chipul tensional al tatalui sau si lsi dadu seama cat de
proasta fusese. Nici macar nu stia cum s3 ii gaseasca pe Ander,
nu ii $1ia numele de familie sau daca ii zisese numele adevarat,
Era imposibil ca el sa aiba grija de masina ei.
TatAI SCra$ni din dinti asa cum o tacea cand incerca sa
nu se enerveze.
- Cine era acest baiat?
- A spus case numeste Ander.
Ea puse Cfir\ile pe bancuta de la intrare ~i lncerca sa
se retraga spre scari, Cererile ei pentru colegiu o asteptau
pe birou. Chiar dacll Eureka decisese ca voia sll stea
acasa anul urmator, Rhoda insistase sa trimita un dosar la
Universitatea din Louisiana, unde putea primi o bursa ca
membru al familiei unui angajat al facultatii. !;ii Brooks
cornpletase in mare pane cererea penlru Tulane - scoala
visurilor lui - in numele ei. Tot ce trebuia_ sa faca Eureka
era sa semneze ultima pagina imprimata, care o astepta de
ciiteva saptamani. Nu putea face fa~a colegiului, Abia putea
face fatii propriei reflexii din oglindii.
inainte de a urea prima treapta, tatAI o prinse de brat.
- Ander ~i mai cum?
- invata la liceul Manor.
Tata! paru sa alunge un giind rau clipind.
- Ce conteaza eel mai mull este cl esti bine.
Fata ridicll din umeri. El nu lntelegea. Accidentul de
astlzi nu o flcuse sa-i fie mai bine dedt in ziua precedentll.
Ura faptul cii acea discutie cu el parea o minciunll. Obisnuia
sa-i spuna totul.
- Nu-ti face griji, Sepie!
Vechea porecla paru fortata din gura tatlilui. Sugar o
inventase cand Eureka era un copil, dar tatlll ei nu ii mai
spusese de mull asa, Nimeni nu ii mai zicea Sepie, cu
exceptia lui Brooks.
Soneria tarai. 0 silueta lnalta apliru in gearnul mat al usii,
 - Sun la firma de asigurari, spuse tata. Rlispunde la usa,
Eureka oftli !?i descuie usa de la intrare, scuturand clanta
ca sli o deschida. i~i ridica privirea spre baiatul inalt de pe
veranda.
- Hei, Sepie.
Noah Brooks - cunoscut de toata lumea din afara fami-
1 iei ca Brooks - renuntase la accentul lui sudist pronuntat,
la Inceputul clasei a noua, in Lafayette, Dar cand o striga pe
Eureka folosindu-i porecla, tot suna la fel ca Sugar: delicat,
rapid ~i vesel.
- Hei, Butoi cu pulbere, raspunse ea autornat, folosind
porecla din copilarie a baiatului, pe care o capatase pentru
accesul de furie manifestat la petrecerea de ziua Jui, cand
avea trei ani.
Diana obisnuia sli spuna ca ei doi lusesera prieteni de
dinainte de a se naste, iar cand mama ei era tanara $i insar-
cinata, petrecea cateva seri pe saptamana stand pe capetele
bustenilor de pe veranda jul!and gin cu mama lui, Aileen.
care avea o sarcina mai avansata cu doua luni.
Brooks avea o faµi ingusta, un bronz permanent si, recent,
o urma de par in barbie. Ochii lui caprui se potriveau cu
parul care era la limita codului vestimentarde la Evangeline.
ii cadea pe langa sprancene cand isi ridica gluga impenne-
abilului galben,
Eureka observe un bandaj mare pe truntea lui aproape
ascuns de breton.
- Ce s-a intamplat?
- Mai nimic. El ii privi zgarieturile de pe faJa, ridican-
du-si sprancenele la o asemenea coincidenta. Tu ce ai pii!it?
- Nimic.
Ea ridica din umeri.
 Cop iii de la Evangeline credeau ca Brooks era misterios,
ceea ce ii f3cuse subiectul admiratiei catorva fete, in ultimii
ci!iva ani. Toata lumea care ii cunostea ii placea, dar acesta
evita multimea populara, lucru care era consideral neplacut,
in afara de a juca fotbal. Era prieten cu tipii din grupa de
dezbateri, dar majoritalea timpului si-l petrecea cu Eureka.
Brooks era selectiv cu farmecul lui, iar ea fusese lntot-
deauna destinatarul principal. Citeodata ii vedea pe hol,
glumind cu un grup de b!iie!i ~i aproape nu ii recunostea,
pina cind o repera ~i venea sa-i povesteasc!i lol ce se
inuimplase in acea zi.
- Hei, ii ridica el usor mana, uhe cine ~i-a scos ghipsul.
in lumina candelabrului din hol, Eureka fu brusc rusi-
nala de bratul ei ciudat ~i slab. Arata ca o ~oparl!i. Dar lui
Brooks nu i se parea in neregul!i. Nu o privea diferit dupa
accident - sau dup!i perioada petrecut!i in salonul de la
psihiatrie. Cal limp fusese lnchisa in Acadia Vermilion, el
venise zilnic in vizita, ascunzand pralinele cu nuci pecan in
buzunarul blugilor. Singurul lucru pe care ii spusese vreo-
dat!i despre ce se intamplase era c!i i se parea mai amuzanl
sli i$i petreacl timpul impreuna in afara celulei capitonate.
Era ca ~i cum ar f vazut dincolo de schimbarea culorii
p!irului fetei, de machiajul pe care acum ii purta ca pe o
armura, de incruntarea permanent!i care ii tinea la distan\!i
pe majoritalea. El ranji.
- Vrei s!i facem skandenberg?
Ea ii lovi.
- Glumeam. i~i lasa tenisii langa ai ei si i~i atarn!i
impermeabilul pe acelasi carlig pe care ii folosise ea. Hai
sa mergem sa privim furtuna.
lmediat ce intrara in casa, gemenii i~i ridicara privirea
de la televizor si s!irira de pe canapea, Daca exista un lucru
care ii placea lui Claire mai mult deceit televizorul, acela
era Brooks.
- Buna seara, Harrington - Boudreaux.
Brooks se inclina spre copii, chemandu-i cu numele Jor
ciudate, care sunau ca un restaurant de lux.
- Brooks si cu mine mergem sa cautam aligatori langa
apa, spuse Eureka, folosind fraza lor codata.
Gemenii erau lngroziti de aligatori $i era cea mai sirnpla
cale de a-i irnpiedica s!i-i urmeze. Ochii verzi ai Jui William
se rnarira. Claire se retrase, sprijinindu-si coatele pecanapea.
- Vreti sa veniti si voi? intra Brooks in joc. Cei mari
vin pe uscat pe o vreme ca asta. i$i indeparta mainile cat
de mull putu, ca s!i sugereze rnarimea aligatorilor, Pot sa se
deplaseze cu cineizeci de kilometri pe ora,
Claire ~ip!i, chipul stralucindu-i de invidie,
William o trase pe Eureka de maneca.
- Promiti s!i ne spui daca.vezi vreunul?
- Bineinteles.
Eureka ii ciufuli parul ~iii urmii pe Brooks afara,
Trecura prin bucatarie, un!e talii.l vorbea la telefon. El
ii arunca o privire cumpatata baiatului, dadu din cap, apoi
se intoarse ca sa ii asculte mai a tent pe agentul de asigurari,
Tata! ei era prietenos cu prietenele Eurekai, dar baietii -
chiar ~i Brooks, care fusese dintotdeauna prin preajrna - ii
trezisera latura precauta.
in spate, noaptea era lini$lita, ploaia constanta linistind
totul. Cei doi prieteni rnersera spre leaganul alb, aftat sub
planseul etajului. Scar!ai sub greutatea for. Brooks irnpinse
U$Or din picioare ca sa ii faca sa se balanseze, iar ei privir!i
picaturile de ploaie lovind stratul cu begonii. Dincolo de
Hori era o curte mica, in care se afla scheletul unui leagan
pe care lall'il ei ii construise vara trecuta. Dincolo de el, o
poarta din tier forjat se deschidea spre golful maroniu.
- imi pare rl'iu ca am ratat cursa de astazi, spuse Brooks.
- $Iii cine a regretat rnai mult? Maya Cayce. Eureka i$i
sprijini capul de perna uzata care captusea banca. Te cauta,
Si ml'i ~i vrajea. Talentata fata!
- Haide. Nu este atat de rea.
- Stii cum ii spun cei din echipa de maraton? lntreba
prietena Jui.
- Nu ma intereseaza poreclele date de oamenii care se
tern de oricine arata diferil fa\l'i de ei. Brooks se inloarse ca
sii o studieze. Nu am crezut ca $i tu esti la fel.
Eureka pufni deoarece avea dreptate.
- Este geloasa pe tine, adauglli baiatul,
Asta nu i se Intarnplase niciodatl'i.
- De ce ar f Maya Cayce geloasa pe mine?
Brooks nu raspunse. Tan\arii se rotira in jurul becului
de deasupra lor, Ploaia se opri, apoi incepu din nou, cu o
briza rece care ii umezi pometii Eurekai. Frunzele ude ale
palmieri lor din cu rte se ondulara, salutand vantul.
- Deci, ce limp ai scos azi? intreba baiatul. Record
personal, flirlli indoiallli, acum clli [i-ai scos ghipsul.
Dupl'i felul in care o privea, i~i dadu seama cl'i astepta sl'i
ii confirme cl'i se all'iturase din nou echipei.
- Zero minute si zero secunde.
- Chiar ai renuntat? spuse el trist.
- De fapt, cursa nu a mai avut loc din cauza ploii. Cu
sigurantlli ai observat ploaia torentiala, Cea de cincizeci de
ori mai salbatica decal asta? Si, da - impinse leaganul cu
picioarele ca sa se balanseze mai mull - am renuntat.
- Eureka.
- in orice caz, cum de ai pierdut acea furtuna?
 Brooks ridicli din umeri.
- Am exersat cu cei din grupa de dezbateri, asadar, am
plecat tarziu de la scoala. Apoi, cand am coborat scarile de
langii aripa Artelor, am ametit. El lnghiti, pirand aproape
jenat sl continue: Nu stiu ce s-a lntamplat, dar m-am trezit
la capatul sciirilor. Un elev de anul intai rn-a giisit acolo.
- Te-ai ranit? intrebli Eureka. Asta s-a intamplat cu
fruntea ta?
Brooks ridicii parul de pe frunte ca sl dezvaluie trei-
sprezece centimetri piitrati de tifon. Cand desllcu bandajul,
Eureka suspinli.
Nu era pregiitita sii vadli o ranii de mirimea aceea. Era
adanci, de un rosu-deschis, aproape perfect rotundli, de mliri-
mea unui dolar de argint. lnelele de puroi $i slinge din inlerior ii
dadeau aspecml unui trunchi vechi de sequoia decojit.
- Ce ai f!cut, ai intra! intr-o nicovalii? Ai cazut din
senin? Este inspliimantator! intinse mana ca sii-i indeplir-
teze bretonul de pe frunte ~i studie rana. Ar trebui sli mergi
la doctor,
- Deja am facut-o, drligutii. Am petrecut douii ore la
urgente, multumita copilului panicat care rn-a giisit. Mi-au
spus cii am hipoglicemie :>i alte porciirii de genul acesia.
- Este grav?
- Nu, Brooks sliri din leagan, tragand-o pe Eureka de
pe veranda, in ploaie. Haide, sii mergem sii prindem un
aligator.
Piirul ud ii atinse spatele, iar ea tipii, razand, in timp ce
fugi cu Brooks de pe veranda, pe putinele trepte spre curtea
inverzitii. larba inalta ii gadila picioarele. Aspersoarele se
declansasera in ploaie. Curtea dinjunil loreradelimilata de
patru stejari imensi. Ferigile ponocalii, sclipind cu picituri
de ploaie, le dantelau trunehiurile. Eureka 'i Brooks gafiirA
cand se oprira la poarta din tier forjal $i privira spre cer,
in locul in care norii se imprA$tiarA. noaptea era instelata,
iar fata crezu cil nu mai era nimeni pe lume care sA o mai
facA sil radA, in afara lui. i$i imaginil un dom din sticlil
coborand din cer, etan~nd curt ea ca intr-un glob de jucarie,
prinzindu-i pentru totdeauna in acest moment, cu ploaia
care cadea vesnic, fllrA sil mai fie nevoita sA infrunte altceva
in afara de lumina stelelor si privirea pozna$il a Jui Brooks.
U~ din spate se deschise, iar Claire scoase afaril capul
ei blond.
- Reka, strigA ea. Lumina verandei ii facea obrajii rotunzi
sil straluceasca. Aligatorul este acolo?
Eureka $i Brooks zarnbira in inluneric.
- Nu, Claire. Poti sil ie$i in siguranta.
Foarte atenta, fata merse tiptil panil la marginea covora-
sului de la U$i. Se apleca in fatil ~i i$i duse la guril mainile
tlcute palme, ca sA vorbeasca:
- Cineva este la u$i. Un biliat. Vrea sA le vadA.
 7

REUNIUNEA

-Ta.
Eureka picuri pc dalele de marmura din pragul usii,
privindu-1 pc biiiatul care ii lovise masina. Ander se schirn-
base iar in camasa albi cilcati $i blugii negri. Probabil ca
i$i atiimase in vestiar acea ciillla$1i 13ri cute; nimeni nu
13ceaasia in echipa ei.
Stand pe veranda in lumina asfin!itului, Ander parea
ci ar fi venit din alta lumc, una in care infa!i$area nu era
supusii starii vremii. Piirea independent de atrnosfera din
jurul lui. Eureka deveni constienta de parul ei incalcit $i de
picioarele goale stropite cu noroi.
Felul in care baiatul i$i tinea mainile impreunate la spate
ii accentua la\imea pieptului si a umerilor. Expresia ii era
enigmaticii. Piirca sii-:>i \ina respiratia, ceea ce o nelinistea
pe fati.
Poate ell de vina erau ochii lui turcoaz. Poatc;,era anga-
jamentul absurd cu care evitase moartea acelei veverite.
Poate era felul in care se uita la ea, ca si ciind ar fi vazu:
ceva ce nici ea nu stia cii tiinjea sii vadi la propria persoanil.
lnstantaneu, acest baiat o afectase. 0 facuse sa se simtii
nesigura,
Cum de trecuse de la a fi miinioasli pe el, la chicotcli
inainte de a-i afta numele? Eureka nu tacea asa ceva.
Privirea lui Ander deveni prierenoasa. lntalnind-o pe a
ei. Corpul o fumica. Miinerul usii de care sc tinea se sirntea
ca $i cand ar fi emis caldura.
- De unde ai stint unde locuiesc?
El vru sa raspunda, dar apoi fata ii sirnt: pe Brooks
in spatele ci, in tocul usii. Picptul lui ii atinse ornoplatul, in
limp cc i$i rezema miina stiingii pe tocul usii. Corpul lui
trecu dincolo de al ei. Era la fcl de ud ca si ea din cauza
furtunii. Se uilfi la Ander peste capul Eurekai.
- Cine e asta?
Sangele se scurse de pe fa(a lui Ander. fllciindu-i pielea
deja palidii aproape fantomatica. Desi abia se rnisca,
intregul comportament i se schimba. i$i ridicii putin barbia,
lnunzandu-si pieptul in fa!ii cu un centimetru, l$i indoi
genunchii, ca si cand ar f fast gala sa sarii.
Ceva rece $i otravitor preluase controlul asupra lui.
Privirca pe care i-o arunca Brooks o facu pe Eureka sa
se intrebe daca ii mai vazuse turios inainte de acel moment.
Nimeni nu se batea cu prielenul ei. Oamcnii se bateau
cu prietenii lui tarani la WADE'S HOLE, la slar$il de
siiptiimiina. Se biiteau cu fratele lui, Seth. care avea aceeasi
limbii ascutitf care ii facea probleme lui Brooks, dar Iara
mintea care ii scolea din ele. in cei saptesprezece ani de
cand Eureka ii cunostea pe Brooks, el nu diiduse si nici nu
primise niciodata un pumn. Se strecura mai aproape de ea,
lndreptandu-si urnerii ca $i cand toate acestea ar fi fost pe
cale sli se schimbe.
Ander aruncii o privire deasupra ochilor lui Brooks.
Eureka privi peste urnar $i vazu ca rana lui desehisa era
vizibila. Parul, care de obicei ii cadea peste spriincene,
era ud $i dat intr-o parte, Bandajul pe care ii ruiscase
probabil ca ii cazuse dind alergau prin ploaie.
- Este vreo problerna? intreba Brooks, punand o miina
pe umarul Eureklii, mult mai posesiv deciit atunci ciind fuse-
sera la prima intalnire la filmul Charlie si Fabrica de
ciocolatii la cinematograful din New Iberia, in clasa a cincea.
Fata lui Ander se schimonosi, i$i lull. mana de la spate
si, penlru o clipii, Eureka $tiu ca urma sa ii loveasca'pe
Brooks. Sa se fereascli. sau sa-l impiedice?
in schimb, el ii inlinse portofelul.
- L-ai lasat in camionela mea.
Portofelul era unul din piele maro decolorata, pe care
Diana ii adusese dintr-o clilatorie in Machu Picchu. Eureka
i~i pierdea $i i$i gasea portofelul - $i cheile, $i ochelarii
de soare, $i telefonul - cu o regularitate care o naucea pe
Rhoda. asadar, nu era un mare soc faptul ca ii llisase in
camioneta lui Ander.
- Multumesc.
Se intinse sa ia portofelul si, dind varfurile degetelor
Ii se atinsera, fata trernura. intre ei era o electricitate pe
care spera cli Brooks nu avea sli o observe. Nu stia de unde
venea: nu voia sli. o opreasca.
- Adresa era pe pennisul de conducere, deci m-am
gandit sli. tree pe aici ca sli ti-I returnez, spuse el. De
asernenea, mi-am scris numarul de telefon $i l-am pus in
portofel.
 in spatele ei, Brooks IU$i in pumn.
- Pentru ma$ini, ii explica Ander. Cand vei primi o
evaluate a pagubelor, si mi suni.
El zambi atal de prietenos, incal Eureka ranji ca o idioati.
- Cine este lipul Asta? Tonul lui Brooks era mai ridicat
decat de obicei. Parea si caute un mod de a glumi pc seama
lui Ander. Despre ce vorbeste?
- El, mmm, mi-a lovil ma$ina din spate, monnii Eureka,
la fel de umili in fa(a lui Ander ca $i cand Brooks ar fi fost
Rhoda sau lalil ei, nu eel mai vechi prieten al sau.
Din cauza faptului cl el slltea atat de aproape de ea,
devenea claustrofobi.
- Am condus-o inapoi la scoala, ii spuse Ander lui
Brooks. Dar nu stiu ce legiluri are asta cu line. in afara de
cazul in care ai fi preferal si fi mers pe jos?
Brooks fu prins cu garda jos. Un ras exasperat ii scipi
prinlre buze.
Apoi Ander se inclina in f'a!i, mana lui trecand peste
capul Eureka], ii apuci pc Brooks de lricou.
- De cat limp esti cu ea? De cdt timp?
Eureka se ghemui lntre ei, speriata de reacua neastep-
tati. Despre ce vorbea Ander? Ar fi trebuit si faci totusi
ceva care si aplaneze situatia, Dar ce? Nu-s] didea seama
cl se aplecase instinctiv in spate, spre siguranta familiari
a pieptului lui Brooks, panll cand nu ii simti mana pc cot.
Nu tresari cand Ander ii ataca. El rnormai:
- Destul de mull timp incat si $tiu ca nesimtitii nu sunt
genul ei.
Cei trei erau, practic, unul peste celalalt. Eureka le sirntea
respiratia, Brooks mirosea ca ploaia $i ca Loali copilaria ei;
l\nder mirosea ca oceanul pe care ea nu-I vazuse niciodatii.
l\mandoi erau prea aproape. Avea nevoie de aer,
i$i ridica privirea spre baiatul palid $i ciudat, Privirile Ii
te inlalnirii. Ea lsi scutura putin capul spre Ander, lntreband
le ce.
Auzi sunetul degelelor slabindu-si striinsoarea pe tricoul
ui Brooks. Ander sc rclrasc rigid ciitiva pasi piina la mar-
:inea verandei. Fata respira pentru prima data intr-o peri-
>adii care i se pi'lni a fi o vesnicie.
- lmi pare rau, spuse Ander. Nu am venit aici ca sii ma
iat. Voiam doar sa-ti returnez lucrurile $i sii-\i spun cum sii
nii gasesti,
Eureka ii privi cum se intoarse $i intra din nou in ploaia
niirunta $i gri. Cdnd portiera carnionctci lui se tranti, ca
nchise ochii $i se imagina in interiorul acesteia. Aproape
ii putea sa simlii pielea calda si moale sub ea $i sa-l auda
ii radio pe Bunk Johnson. legenda locals, ciintiind la trom-
1ela. i~i imagina privelistea prin parbriz in timp ce Ander
onducea pe sub coroana stejarilor din Lafayette, spre
riunde ar fi fost casa lui. Voia sii stie cum arata, ce culoarc
veau asternuturile de pc patul lui, daca mama lui gatea
ina. Chiar $i dupii felul in care se purtase cu prietenul ei,
.ureka tiinjea sii se afle in acea camionctii.
- A plecat psihopatul, mormai Brooks.
Ea privi stopurile masinii lui Ander dispiiriind in lumea
e dincolo de strada ei.
Brooks ii masa urnerii.
- Cand putem sane mai intiilnim cu el?
Eureka ciintari in miiini portofelul prea plin. Si-I
nagina pe Ander uitandu-se inauntru, privindu-i permisul
e la biblioteca, fotografia groaznica de pe legitimatia de
elev, bonurile de la benziniiria de unde curnparase munti
de Mcnlos, c~oarele bilctelor de la jcnantcle filme pcntru
fete la care Cat o tarase sa le vada la cinematograful de
un dolar biletul, o multime de miirun\i$, ciitiva dolari, daca
era norocoasa, cele patru poze alb-negru in care apareau ea
si mama ei, r.<:ute la un balci din New Orleans, cu un an
inainte de rnoartea Dianei.
- Eureka? lntreba Brooks.
- Ce vrei'?
El clipi, surprins de tonul sever al vocii ei.
- Te sim\i bine?
Fata se lndrepta spre marginea verandei si se apleca
pcste balustrada din lcmn alb. Mirosi tufa inaltii de rozmarin
~i i$i trecu o palma peste crengi, lmprastiind piciiturile de
ploaie. Brooks inchise plasa de !<'in!ari de la U$ii in urma lui,
Se indrcpta spre ea $i amiindoi privira drumul ud.
Ploaia se opri. Seara se lasa peste Lafayette. 0 semiluna
aurie i$i cauta locul pe cer.
Cartierul Eurekai era dispus de-a lungul unei singure
strazi - Shady Circle - care Iorma o buclii alungita din care
pomeau cateva drumuri infundate. Toti se cunosteau Intre
ei, IO!i faceau din manii. dar nu Se biigau in treburile altora
la fel de mull precum cei din cartierul lui Brooks. din New
Iberia. Casa ei era in partca de vest a strazi], care cobora
pe o pantil. ingusta spre golf. Curtea din fa\a era indreptata
spre o altii curte, de cealalta parte a strazii si, prin fereastra
bucatariei vecinilor. Eureka o vcdea pc doamna LeBlanc,
care era dalil. cu ruj, purta un sort inflorat $i amesteca lntr-o
cratitii pe aragaz.
Doamna LeBlanc predacatehismul la Sf. Edmond. Avea
o fiica mai mare cu caliva ani decal gernenii, pe care o
imbraca in costume sic, asortate cu ale ei. Mama si fiica nu
semiinau deloc cu ea si Diana - poate cu exceptia Iaptului
cil se adorau in mod evident - $i totusi, de la accident,
Eureka era fascinatii de relatia mama-fiica a vecinilor. Se
uita pe fereastra donnitorului ei, privindu-le cum plecau la
biserica. Pilrul lor blond stralucea la fel.
- Este ceva in neregula?
Brooks ii inghionti genunchiul cu al lui.
Eureka se intoarse ca sa-1 priveasca in ochi.
- De ce ai lost atat de ostil cu el?
- Eu'? Baiatul i~i puse o miinii pe piept. Vorbe$li serios?
El... Eu ...
- Stiiteai deasupra rnea ca Un frate mai mare posesiv.
Puteai sii le prezinti,
- Sunlem in aceeasi dimensiune'? Tipul rn-a apucat ca $i
cand ar fi vrut sii mii lipeasca de perele. Fara niciun motiv!
Scutura din cap. Ce se intiimplii cu tine? Tti place de el
sauce?
-Nu.
Stia ca rosea.
- Bun, deoarece s-ar putea sii-$i petreacii intiilnirea de
sfiif$il de an in aresl.
- Bine, am Inteles.
Eureka ii impinse U$Of.
Brooks Se prer.lcu a cadea pe spate, ca ~i cand l-ar ti
impins puternic.
- Apropo de infractori violenti ...
Apoi veni spre ea. apucand-o de talie $i ridicand-o in aer.
0 arunca pe urnilr asa cum o tacea din clasa a cincea, fiind
mai inalt cu cincisprezece centimetri decat restul clasei.
0 invarti oe veranda oiinii ce s1ri~a la el sa se ooreasca.
 - Haidc. Ea era cu capul injos $i dadea din picioare. Nu
a fost atat de rau.
Brooks o lllsil jos si se Indeparta. Ziimbctul ii displlru.
- Tu chiar ii vrci pe nebunul ala.
- Nu. i$i bagil portofelul in buzunarul puloverului.
Murea de nerabdare sll se uite la numarul de telefon. Ai
dreptate. Nu stiu ce problerna avea.
Brooks se rezema de balustradil, lovind cu cillciiiul unui
picior peste degetele celuilalt. i$i indepartil parul ud de pe
ochi. Rana Jui stralucea in nuante de portocaliu, galben si
rosu, ca un foe. Nu vorbiril panil cand Eureka auzi muzica
in surdinil. Era acea voce ragu$ilil a Mayei Cayce cantand
S11nt a1d1 de singur; incat as putea sll piing, a lui Hank
Williams?
Brooks i$i scoase din buzunar telefonul care suna.
Eureka zari ochii arzatori in Iotografia de pe ecran. El
respinse apelul $i i$i ridicil privirea spre ea.
- Nu te uita asa la mine. Suntem doar prieteni.
- Toti prietenii tai i$i inregistreazil propriul sunet de
ape I'~
i$i dori sil-$i fi putut ascunde sarcasmul din voce, dar
nu reusi.
- Crezi ca mint? Ca ma intalnesc in secret cu ea?
- Am ochi, Brooks. Daca a:; fi fost bli.iat !fi mie rni-ar
fi placut de ea. Nu trebuie sil te prefaci ca nu vezi ca este
foar1e atracuva.
- Vrei sa-rni spui ceva putin mai direct?
Da, dar ea nu stia asta.
- Am teme de tacut, spuse mai rece decat si-ar ti dorit.
- Da. Si eu. impinse cu putere usa de la intrare ca sa
o deschida, i$i lua haina de ploaie $i incal\arile. Se opri la
marginca verandei ca $i cand ar f vrut sa mai spuna ceva,
dar apoi vazura masina rosie a Rhodci venind cu viteza.
- Cred ca voi fugi, spuse el.
- Ne mai vedem, ii flicu un semn cu mana Eureka.
in limp ce Brooks sari de pe veranda. ii striga peste umar:
- Daca foloseste la ceva, mi-ar placea un sunet de apel
cu tine cantand.
- imi urasc vocea, striga ea.
El scutura din cap.
- Vocea ta este incantator de falsa. Nu as putea sa urasc
niciodata ceva la tine.
Cfind Rhoda vira spre alee, purtfind ochelari de {oare
mari chiar daca luna era pe cer, Brooks ranji si facu exagerat
din mana, apoi alerga spre masina lui - Cadillacul verde cu
auriu al bunicii sale. de la mc91>utul anilor '<JO, pe care loata
lumea ii numea Ducesa.
Eureka incepu sa urce treptele, sper:ind sa ajunga la etaj
~i in spatele usii inchise a camerei ei, inainle ca Rhoda sa f
iesit din masina, Dar sotia tatalui era prea mull prca rapida.
Abia inchisese plasa de tan\ari a usii, ciind vocea ei cxploda
in noapte:
- Eureka? Am nevoie de ajutor,
Fala se intoarse incet, sarind pe caramizile rotundc care
rnargineau gradina, apoi SC opri la cativa metri de rnasina
Rhodci. Auzi din nou tonul de apel al Mayei Cayce. in
mod sigur, nu era ingrijorata de faptul ca parca foarte
nerabdatoare.
11 vazu pe Brooks Inchizand portiera Ducesei. Nu mai
putea auzi mclodia, nu viizu daca raspunsese la telefon.
 inca ii urmarea cu privirea stopurile rnasinii, ciind un
teanc de haine de la curatatorie ambalate in plastic ateri:za in
miiinile ei. Miroseau a chimicale $i a bomboane mentolate,
din cele pe care le aveau la receptia bufetului chinezesc,
Rhoda lua sacosele cu alimente si arunca geanta grea de
laptop pe urnarul el.
- incercai sale ascunzi de mine? spuse mama ei vitrega
ridiciind din spranceana.
- Daca preferi sa nu-mi fac temele, pot sa stau aici toata
noaptea.
- Mmm-hmm.
Astazi, Rhoda era imbracata in costumul de culoarea
somonului de Atlantic si purta pantofi cu toe, negri, care
pareau incomozi $i demodati, Parul ei negru era pieptanat
rasucit, o coafura care ii amintea intotdeauna fetei de o
tortura indiana, Era cu adevarat dragu!a ~i. ciiteodata Eureka
vedea asta - ciind Rhoda dormea sau ciind era in transll
supraveghindu-si copiii, in rarele momente in care fata ei
era relaxata. Dar, in majoritatea timpului, mama ei vitrega
parea ca int:irzia undeva. Era data cu un ruj portocaliu, care
se stersese in timpul cursului de economie pe care ii preda
la universitate. Unne slabe de portocaliu coborau pe cutele
buzelor ei.
- Te-am sunat de cinci ori, spuse ea, inchiziind portiera
cu soldul. Nu ai raspuns la telefon.
- Am avut o cursa,
Rhoda lncuie rnasina, apasiind butonul telecomenzii.
- Se pare ca pierdeai vremea cu Brooks. Stii ca nu este
weekend. Ce s-a intiimplat cu terapeutu]? Sper ca nu rn-ai
lacut de nis.
 Eureka privi unnele de ruj de pe buzele ei imagtndndu-s]
ca erau mici paraie otravitoare, care izvorau din liiriimul
care fusese contaminat cu ceva malefic.
Putea sli-i explice Rhodei totui, sa-i arninteasca de
vremea din acea dupa-amiaza, sa-i spuna ca Brooks lrccuse
doar pentru cateva minute, sii ridice in sliivi cliseele docto-
rului Landry - dar stia !Ii cli, in curand, era necesar su
discute desprcaccidentul de masina, ~i trebuia sli-!li pastreze
energia pentru asta.
Cand tocurile femeii rasunarli zgomotos pe aleea care
ducea spre veranda, Eureka o urma, mormliind:
- Bine, rnuljumesc, si cum a lost ziua tu'.' •
Tn caplitul scarilor, Rhoda se opri, Fala ii urmfiri ccafa
lntorcandu-se spre dreapta ca sii examineze aleca pe care
tocmai parcase. Apoi, se intoarse ~i se uilii urat,
- Ea ... unde este Jeepul meu?
Eureka ariilii spre urechea cu care nu auzea, triigand de
limp.
- imi pare rau. Ce ai spus?
Nu putea sii mai spuna din nou povestea, nu chiar acum,
nu Rhodei, nu dupli o zi ca asta, Era la rel de goala ~i de
extenuatli ca ~i ciind i s-ar ti golit din nou stomacul. Renunia.
- Jeepul, Eureka.
Mama ei vitregli lovi veranda cu viirfol pantofului,
Fala se uitii preocupata in iarba, la un semn f!cut cu
degetul ei mare.
- inlreaba-1 pe tata, Este inliuntru.
Chiar ~i spatele Rhodei sc striimbii ciind se intoarse sprc
u~li !Ii o dcschise.
- Trenton?
 Singura in sfarsu in noaptea umeda, Eureka baga mana
in buzunarul puloverului ~i scoase portofelul pe care
i-1 returnase Ander, Se uita inauntru ~i printre cele sapte
bancnote de un dolar, vazu un mic patrat de hfirtie, smuls
dintr-un carnetel, El rnazgalise atcnt cu cerneala neagra:
Ander. Un numar de telefon fix. $i cuvintele ,,imi pare rau".
 8

MO~TENIREA

Eureka i~i roase unghia degetului mare, uitandu-se la

genunchii care se balansau pe sub masa Jacuitii din stejar,
in lurnina fluorcscenUi din sala de consiliu. Se l~nuse de
aceasta dupa-amiazii de joi de cand tatiil fusese chernat in
0

biroul Jui J. Paul Fontenot, avocat din sud-cstul orasului

Lafayette.
Diana nu mentionase niciodata nimic dcspre vreun
testament. Eureka nu si-ar f imaginat ca mama ei si avocatii
respirau acelasi aer. Dar iala-i in biroul avocatului acesteia,
adunati sii asiste la citirea testamentului, arnestecati printre
celelalte rude ale rnarnei - unchiul Eurekai, Beau si mamsa
ei, Maureen. Nu-i vazuse tie la inmormiintare.
Tnmormantarea lusese atipica. Familia intitulase eveni-
mentul serviciu memorial deoarece inc a nu-i gasiseriicorpul,
dar toata lumea din New Iberia numisc ora de la Sf. Petru
o inmormantare, din respect sau din ignoranta, Limita era
neclara,
Atunci, fata avea tllieturi pe fata. incheietunle mainilor
in ghips, iar timpanul Ii tiuia din cauza accidentului, Nu
auzise niciun cuvant spus de preot $i nici nu se miscase din
strana ei piinll. cand toata lumea trecuse pe liinga lotografia
mll.ritll. a Dianei, sprijinitll de un sicriu inchis. Urmau sll.
ingroape un sicriu gol in parcela pe care Sugar o platise cu
mull timp in unnll.. Ce risipll.!
Singurll. in biserica de nuanta smaraldului, Eureka se
strecurase spre fotografie, studiind ridurile de expresie
din jurul ochilor verzi ai Dianei, cand se aplecase peste
un balcon in Grecia, Eureka fficuse fotografia vara trecuta.
Mama ei radea de capra care le lingea hainele, care stll.teau
atarnate sll. se usuce in curtea de dedesubt.
,.Nu crede ell. sunt gala", spusese Diana.
Degetcle micsorate de ghips ale Eurekai apucaserll.
brusc marginile ramei. i$i dorise sll. poatll. pliinge, dar
nu simtea nimic pentru mama ei prin suprafata plata $i
lucioasa a fotografiei. Sufletul ei plecase, Corpul ei era incil
in ocean, umflat, albastru, rnancat de pesu, bantuind-o pe
fiica ei in fiecare seara.
Eureka ramase acolo, singura, cu obrazul fierbinte lipit
pe sticla, panll. cii.nd tatll.l ei intra, ii smulse rama din miiini
$i o conduse ell.Ire ma$inll..
- Ti-e foame? o intrebase el, deoarece cu rnancarea tata
ftlcea lucrurile sa fie in regula,
intrebarea ii facuse grea\ll. fetei.
Nu avusese loc nicio reuniune, asa cum se intamplase
dupa inmormiintarea Jui Sugar, singura persoana apropiata
de fatlt Aceasia murise cu cinci ani in urrnll. si avusese
parte de o inrnormantare adecvata, in stilul New Orleans
jazz: cu rnuzica sumbrll. in prima linie, in drum spre cirnitir,
apoi cu muzica vesela in a doua linie, cantatll. in drum spre
celebrarea vietii ei din Sazerac. Eureka i$i aminti de felul
in care Diana intretinuse atmqsfera la lnmormdntarea ei,
orchestrand toast dupa toast. i$i aminti ca se giindise ca nu
s-ar ti putut imagina ocupandu-se de inmonmintarea rnamei
ei cu atata eleganta, indiferent cat de batrana ar ti fost sau
cat de linistite ar fi fost circumstantele.
Dupa cum se dovedi, aceste lucruri nu contau. Nirneni
nu dorea sa panicipe la o cornemorare dupll inmonmi.ntarea
Dianei. Eureka iti petrecuse restul zilei singura in camera
ei, holbandu-se la tavan, intrebandu-se cand avea sa
gaseasca energia de a se rnisca din nou, gandmdu-se pentru
prirna data la sinucidere. Se simtea doboriita de greutati. ca
$i cand nu ar ti avut destul aer,
Trei luni mai tiirziu, iat-o, la citirea testamentului Dianei,
lira energie. Sala de con~iliu era mare $i luminata de soare.
Prin ferestrele cu sticla groasa se vedeau blocuri cu apar-
tamenle insipide. Eureka, tatal ei, Maureen ~i Beau stateau
in jurul coltului unei mese imense. Douazeci de scaune
pe rotite erau goale de cealalta pane a camerei. Trebuiau
sa-l mai astepte doar pe avocat care, potrivit secretarei Jui,
,,vorbea la telefon" in momentul sosirii lor. Ea servi farnilia
cu o cafea slaba, in cesri din plastic.
- 0, draga, radacinile tale! se strambi\ matu~a Maureen
din cealalta pane a mesei.
Sutla in ceasca ei de cafea, band o gura.
Pentru un moment, Eureka crezu ci\ aceasta se referise
la rlidacinile familiei, singurele de care ii pasa Ietei in acea
zi. Presupuse ca era o legiitura intre cele doua tipuri de
radacini; cele distruse de moartea Dianei o facusera sa nu
se mai ingrijeasca de cele ale parulu], care crescusera prea
mull.
Maureen era cea mai in varsta dintre copiii familiei De
Ligne, cu opt ani mai mare deceit Diana. Surorile aveau
aceeasi piele umedii si acelasi par rosu sarmos; aceleasi
gropite in obraji $i aceiasi ochi verzi in spatele ochelarilor,
Diana mostenise mai multa eleganta; Maureen mostenise
sanii mari ai lui Sugar i;i purta bluze periculos de decoltate,
ca sa etaleze bijuteriile familiei. Studiindu-si matui;a din
cealalta pane a mesei, Eureka isi dadu seama cii singura
diferenta dintre cele doua surori era ca mama ei fusese
fnuuoasa. Puteai sa o privesti pe Maureen si sii vezi versi-
unea negative a Dianei. Ea era o cruda parodie.
Parul fetei era ud de la dusul pe care ii Beuse dupa cursa
din acea dupa-amia7A. Joia, echipa alerga zece kilometri
prin padurea de la Evangeline, insa ea alerga singura prin
campusul impaduril al universitatii.
- Abia pot sa ma uit la tine.
Maureen i~i cliintani dintii, privind freza uda a Eurekai
llcuta spre dreapta, din cauza careia chipul ii era mai putin
vizibil.
- Pot spune acelasi lueru despre line, rnormai Eureka.
- Puiule, asa ceva nu e normal. Maureen scutura din
cap. Te rog, Vino la American Hairlines. iti fac o coafura
loarte buna. Gratis. Doar suntem rude, nu-i asa?
Eureka se uilA la tatal ei pentru ajutor. El ii;i bau cafeaua
$i privea fix in cea$CA. de parca ar fi putut ghici viitorul.
Dupa expresia lui, nu parea ca zatul prevedea ceva bun.
Nu auzise niciun cuvant pe care ii spusese aceasta, iar fata
ii invidia.
 - Taci, Mo. ii spuse unchiul Beau surorii lui mai mari.
Exista lucruri mai importante decal parul, Suntem aici
pentru Diana.
Eureka nu se putu abtine sa nu-si imagineze parul
mamei ei ondulandu-se U$Or sub apa, ca al unei sirene, ca
al Ofeliei. inchise ochii. i$i dori sa-!li opreasca imaginatia,
dar nu reusi.
Beau era copilul mijlociu al familiei. Fusese aratos
in tinerete - par negru si zarnbet larg, leit tallil sau, care,
atunci ciind se casatorise cu Sugar, capitase porecla .,Tata
de Zahar".
Tatal de Zahar murise lnainte ca Eureka sa fi fost sufi-
cient de mare inciit sA-!li arninteasca de el. dar ii placea 6li-i
priveasca fotografiile alb-negru de pe semineul lui Sugar,
imaginandu-si cum ar ti sunat vocea lui, ce povesti i-ar f
spus daca ar mai fi fost in viata,
Beau parea epuizat $i slab. Parul i se rarea la spate. Ca
$i Diana. nu avea o slujbil stabila, Calalorea mull. flcand
autostopul in rnajoritatea cazurilor si, cumva, le intiilnise
odata pe Eureka si pe Diana pe un santier arheologic din
Egipt. Mostenise mica fennli a parin!ilor de langli New
Iberia, in apropierea casei lui Brooks. Acolo statea mama
ei ori de ciite ori era in oras Intre douli sapaturi arheologice,
asadar si Eureka obisnuia sa i$i petreaca mull limp acolo.
- Cum le descurci la scoala, Reka? lntreba el.
- Bine.
Era destul de sigura ~ nu promovase testul la matema-
tica din dimineata aceasra, dar se descurcase bine la eel de
stiinte,
- Mai alergi?
 - Sunt clipitan anul acesta, minti ea cand tatal lsi ridica
privirea.
Acum nu era momentul sii divulge faptul ca parasise
echipa.
- Bravo tie. Si mama ta aleargii. foarte repede.
Beau tacu si i$i muta privirea, ca si cand ar fi incercat
sa se hotarascii. daca sa lsi ceara scuze pentru ca folosise
timpul prezent in descrierea sumrii Jui.
Lisa se deschise, iar avocatul, domnul Fontenot intra
strccurandu-se pe lnngii. un dulap ca sa stea in fata lor,
in capul mesei. Era un barbat cu urnerii aplecati, intr-un
costurn masliniu, Eurekii.i i se paru imposibil ca mama
ei sa-l fi intalnit pe acest barbat, cu atat mai putin sa-l fi
angajat, Tl alesese la intamplare din cartea de telelon? El
nu se uita in ochii nimanui, ci ridica un dosar de pe masa
$i ii rasfoi,
- Nu am cunoscut-o bine pe Diana. Vorbea calm, lent Si
putin suierat. M-a contactat cu doua saptamdni inainte de
deces ca sa depunii accasta copie a testamentului ei.
Cu douii. sii.ptiimani inainte de deces? Eureka isi dii.du
seama cii. ar fi fost ziua de dinainte de a pleca amandoua
spre Florida. Marna ei isi redacta lestamentul in limp ce ea
credea cii. lsi facea bagajele?
- Nu sunt multe lucruri aici, spuse Fontenot. A existat
o caseta de valori la banca de economii si lmprumuturi
din New Iberia. lsi ridica privirea arcuindu-si spriincenele
grease si se uitii. imprejurul mesei, Nu stiu daca va asteptati
la mai mull.
Bfiiguieli si usoare scuturari din cap. Nimeni nu se
asteptase nici miicar la o casutli de valori.
 - SA trecem mai departe, spuse Fontenot. Domnului
Waller Beau De Ligne ...
- Prezent.
Unchiul Beau lsi ridicl!. miina ca un scolar care fusese
retinut limp de patruzeci de ani.
Fontenot ii privi pe acesta, apoi bil'I o ciisull!. in formu-
larul din miina lui.
- Sora La Diana ti-a Ill.sat contul ei din banca, El notl!.
rapid ceva. Minus banii folosili pentru chelluielile de •
inmormantare, e vorba de sase mii patru sute treisprezece
dolari. ~i scrisoarea aceasta. Scoase un mic plic alb cu
nurnele lui Beau mazgafit cu scrisul Dianei.
Eureka aproape suspinii la vederea scrisului de miinl!.
rotunjit al mamei sale. Tlinji sA se Intinda ~tsii-i smulga lui
Beau plicul din manl!., sA tinl!. ceva atins de mama ei atiit
de recent. Unchiul ei pl!.ru uirnit. Bl!.gii plicul in buzunarul
interior al hainei Jui gri si privi in poala.
- Unei doamne Maureen Toney, nascute De Ligne ...
- Eu sunt, chiar aici. Ml!.tu~a Maureen se indreptl!. pe
scaun. Maureen De Ligne. Fostul meu soi. el... Ea lnghiti,
i$i aranjl!. sutienul. Nu comeaza.
- intr-adeviir. Accentul nazal sudisl al lui Fontenot
lungise la nesfarsit cuviintul. Diana $i-a dorit ca tu sl!. ai
bijuteriile mamei tale ...
- Majoritatea pentru costum. Buzele lui Maureen zviic-
nirl!. ciind se intinse sl!. ia saculetul din velur cu bijuterii de
la avocat, Apoi paru sl!.-$i dea seama cat de absurda fusese.
Miingiiie saculenrl ca ~i ciind ar fi fost un mic animal de
companie. Desigur, are valoare sentimentala,
 - Diana i\i lasa, de asemenea, masina ei; totusi, din nefe-
ricire vehiculul este - arunca o scuna privire spre Eureka,
apoi paru sii-~i Ii dorit sa nu 0 fi facut+ irecuperabil.
- Am scapat de o problema, spuse Maureen printre
din\i. Oricum am rate.
- in plus, mai e ~i aceasta scrisoare scrisa de ea, zise
Fontenot.
Eureka privi cum avocatul scoase un plic identic cu
acela pe care i-1 daduse unchiului Beau. Ea ii baga in peseta
ei ca o pesters Iara fund, unde punea lucruri pe care era
nerabdatoare sa le piarda,
Fata ii ura pe avocat. Ura aceasta intalnire. 0 ura pe
matusa ei idioata ~i plangareata. Apuca materialul aspru al
scaunului ural de sub ea. Muschii ornoplatilor se contrac-
tara intr-un nod, in mijlocul spatelui ei.
- Acum, dornnisoara Eureka Boudreaux.
- Da!
Ea sari, intinzandu-si corpul astfel incat urechea ei buna
sa fie mai aproape de Fontenot, care ii arunca un zambet
compau mi tor.
- Tatal tau este aici, in calitate de tutore.
- Sunt, spuse tata ragu~it.
Si, brusc, fata fu bucuroasa ca Rhoda era inca la lucru,
ca gemenii erau supravegheati de vecina LeBlanc. Pentru
o jurnatate de ora, tatal ei nu trebuia sa se prefaca a nu o
jeli pe Diana. Fata ii era palida, iar degetele impreunate in
poala. Eureka fusese atat de preocupata de ea insll?i. incat
nu se gandise la cum suportase el moartea Dianei. Ea i~i
strecura rnana peste mainile tatalui ~i i le stranse.
Fontenot i~i drese vocea:
 - Mama ta iti las! prin testament urmatoarele trei
lucruri.
Eureka se apleca in fa!a. pe scaunul ei. i$i dorea aceste
trei lucruri: ochii mamei ei, inima ei si miiinile-i care sa o
imbra1i~eze acum. lnima ii batea mai repede, iar stomacul
i se agita,
- Aceasta pungu\a conjine un medalion.
Fontenot scoase o pungu!ii albastra din piele pentru
bijuterii din servieta si o impinse cu grija pe mas!, pan! in
fata fetei.
Degetele ei desftlcura snurul din maiase care tinusc
punga inchisa. Blga mana tnauntru. Stia cum arata colierul
chiar inainte de a-I scoate. Mama ei purtase 101 timpul
medalionul cu o pialrll neteda de lapislazuli, cu pete aurii.
Pandanlivul era un lriunghi mare, cu fiecare latura lunga de
aproximativ cinci ceruirnetri. Montura din cupru care tinea
piatra era oxidata, Medalionu l era atiit de vechi ~i de rnurdar
incal incheietoarea nu se deschidea, dar Iata stralucitoare
albastra era destul de frumoasa inciit sii nu o deranjezc pe
fati'I. Spatele din cupru era marcat cu sase inele suprapuse,
unele incrustate, altele gravate, despre care Eureka crezuse
tntotdeauna ca aratau ca o hana a unei galaxf indepartate.
Deodata, i!!i aminti ca mama ci nu ii purtase in Florida.
iar fata nu intrebase de ce. Ce o determinase pe Diana sl\
depuna medalionul intr-o casutii de valori, inainte de cl\la-
torie? Eureka nu avea sl afle niciodata. Strause medalionul
in mana. apoi i$i trecu lantul lung din cupru peste cap. i$i
tinu medalionul lipit de inima,
- De asernenea, a mai specificat cl trebuie sa primesti
aceasta carte.
 0 carte groasa cu coperte tari se afta pe masa, in Iata
ei. Era invelita in ceea ce parea o punga de plastic, dar era
rnai groasa decat orice punga cu fermoar pe care o vazuse
vreodata, Scoase cartea din lnvelisul protector. Nu o mai
vszuse vreodata,
Era foarte veche, legata in piele verde crlipata, cu incre-
tituri pe color. in mijlocul copertei se inal1a un cerc, dar
era alli.1 de uzal incal Eureka nu-si dadea seama daca tacea
pane din coperta sau daca era o urrna lasata de vreun pahar.
Carrea nu avea un titlu, asa ca, pan.ii ce o deschise, Eureka
presupuse ca era unjurnal. Paginile erau scrise inlr-o limba
pe care nu o reeunostea. Erau subtiri $i ingalbenite, nu din
hartie, ci dintr-un fel de pergarnent. Literele mici $i dense ii
erau atal de necunosc:ute, incat ochii ii obosira privindu-le.
Aratau ca o lncrucisare intre niste hieroglife $i un desen
filcul de gemeni.
- imi aduc aminte de aceasta carte. Tat.iii se apleca in
fat.ii. Mamei tale ii placea, iar eu nu am stiut niciodata de
ce. Obisnuia si'I o tin.ii pe noptiera, chiar daca nu putea sa o
citeasca,
- De unde este?
Eureka atinse paginile cu rnargini aspre. Spre sfif$il, un
fascicul era lipit ca $i cfind ar f fost sudat. ii aminti ce se
intamplase cu manualul ei de biologie, cand varsase o sticla
de Coca-Cola peste acesta. Eureka nu riscli sa rupi paginile
lncercfind sa le desfaca.
- A luat-o de la o intfilnire a colectionarilor din Paris,
spuse tata, Nu stia nimic altceva despre ea. Odata, de ziua
ei, i-arn dat cincizeci de dolari unui coleg de-al ei, arheolog,
sa o dateze cu carbon. Chestia asta nici macer nu aparea pe
scala lor.
- Probabil e un fals, spuse Maureen. Marcie Dodson -
fata de la salon - a fost la New York vara trecuta, A cum-
parat o geanta Goyard din Times Square $i nici macar nu
era veritabila.
- inca un lucru pentru Eureka, spuse Fontenot. Ceva ce
mama ta numesie ,,piatra tunetului". ii impinse o curie din
lemn, de marimea unei cutiute muzicale. Arata ca si cand ar
f fost ciindva decorata cu un desen albastru complicat, dar
vopseaua era decolorata si scorojita. Deasupra cutiei se afla
un plic de culoare crem, pe care mama ei scrisese Eureka.
- Ai si o scrisoare.
• se mai
Fata sari dupa scrisoare. Dar, inainte sa o citeasca,
uita o data la cutie. Deschiziind capacul, gasi o gramada de
tifon la fel de alb ca un os albit, infll~urat injurul unui obiect
de marimea unei mingi de baseball. ii ridica, Era greu.
0 piatra a tunetului? Nu stia ce era. Mama ei nu zisese
niciodata nimic despre asta. Poate ca avea sa gaseasca
explicatia in scrisoare. Ciind Eureka scoase scrisoarea din
plic, recunoscu hartia speciala de scris a marnei ei.
Literele de un purpuriu-inchis de la inceput erau Fluctuat
nee mergitur:
Scria in latina, Eureka le mernorase de pe tricoul de
la Sorbona cu care dormea in majoritatea noptilor, Diana
ii adusese tricoul de la Paris, pe care era inscris mottoul
orasului, care era ~i al mamei ei. .Aruncata de valuri, ea nu
se scufunda." Cruda ironie o intrist'I.
Maureen, care proba obiectele mostenite, i~i smulse
unul din cerceii lui Sugar de pe lobul urechii. A poi avocatul
spuse ceva; vocea calmii a lui Beau se inalta contradictorie,
iar taliil impinse scaunul inapoi - dar niciunul dintre aceste
lucruri nu conta. Eureka nu rnai era h'ingl!. acestia in sala de
consiliu.
Era cu Diana, in lumea scrisorii scrise de manl!.:

Drago mea Eureka,

Zdmbeste!
Dacii vei citi aceste rdnduri, imi imaginez cii i/i este
greu sii ofaci. Dar sper ca le vei citi, doca nu ostazi. atunci
curdnd. Ai un zdmbetfrumos, efen•es£·ent $i natural.
Cot ifi scriu aceste cuvinte. dormi longa mine in vechiul
dormitor din casa lui Sugar - pardon, a Jui Beau. Astou
om mers la Cypremort Point, Iar tu ai tnotat co o joca in
costumul tiiu de baie cu buline. Soarele era strdlucitor si
aveam aceleasi urme de bronz pe umeri in seara aia. in
care am mdncatfructe de mare fierte pe chei. Te-am losat
sii mlinonci incii un stiulete de porumb, asa cum o foe
intotdeauna.
Arofi atdt de lini$1itii$i de ttiniirii cdnd dormi, Eureka.'
lmi este greu sii cred cii ai soptesprezece ani,
Cresti. Promit cii nu voi lncerca sa te opresc.
Nu sttu cdnd vei citi scrisoarea. Cei mai multi dintre noi
stim cum ne va giisi moartea. Dar. daca aceasta scrisoare
va ojunge la tine mai devreme decdt mai tdrziu, le rog... nu
/asa moartea mea sii-/i infiuen/eze cursul vie/ii.
Am lncercat so te cresc, astfe! incdt sa nu mai fie
multe lucrun de explicat lntr-o scrisoare ca aceasta. Am
semimenud cone cunoastem mai bine deed: oricare alt!
oameni. Desigue; vor mai exista lucruri pe care va trebui so
le descoperi sing11rci. i11(elepd1mea /ine.ftrdiC1 experientei,
dar trebuie sii iei fodia # sii mergi sing11rii.
N11 plcinge. Poartd cu tine ceea ce i11beJli la mine; lasii
durerea in 11rmci.
Paslreazci piatra t1111et11/11i. Este enigmatica, dar i11 ace-
las! limp $i putemicii.
Poe1nci medalionul 111e11 cdnd ti-e dor sii mii ai aproape;
poate re va ccilii11zi.
Si bucura-te de cane. Stiu cci o veiface.
Cu drogoste J>n!fimdii Ji admlratie,
Mam"
 9

BAJATUL DE NJCAIERI

Eureka stninse scrisoarea. Respinse senlimentele pe care

cuvintele rnamei ei aproape ca o f!cura sa le simlll.
fn josul paginii, scmnatura Dianei era mazgalita.
La marginea scrisorii mamei ei se gaseeu trei cercuri
minuscule, in relier. Eureka i~i trecu degetul peste ele, ca ~i
cand ar ti fost un limbaj pe care lrebuia s!-1 atinga c:a sa-l
lnteleaga.
Nu putea sa lsi explice cum de stia: erau lacrimile
Dianei.
Dar mama ei nu plangea. Daca o rncuse, Eureka nu o
vazuse niciodata, Ce altceva nu mai stia despre ea?
ii?i amintea atat de clar cea mai recenta calatorie a lor
spre Cypremort Point: inceput de mai, barci cu fundul plat
inghesuindu-se pe apa, soarele arzand pe cer. Dennise atat
de profund dupa aceea, incal nu-si auzise mama plangand'!
De ce plansese aceasta? De ce scrisese aceasta scrisoare?
Stia ca avea sa rnoara?
Binelrueles ca nu. Scrisoarea asa spunea.
 Fala i~i dori sa [ipe. Dar impulsul trecu, ca un chip
lnfncosator intr-o casa banluita de la un balci,
- Eureka.
Tara] statea in fata ei. Erau in parcarea din Iata biroului
Jui Fontenot. Cerni de deasupra lor era de un albastru-des-
chis, dungat cu nori albi. Aerul era a1;i1 de urned incat i$i
simti tricoul ud.
Eureka se uita la scrisoare cal de mull putu, fara sa-si
ridice privirea in limp ce ii urma pe 1a1al ci parasind sala de
consiliu, intrand in Jill, trecand prin hol si iesind in parcare.
- Ce e?
Apuca strans scrisoarea, temandu-se ca ar f putut sa i-o
ia cineva.
- Doanma LeBlanc rnai supravegheaza copiii inca o
jumatate de ora. Se uilii ia ceas. Puiem sa luam o banana
Inghetata. A trecut ceva vreme.
Eureka fu surprinsa sa afle ca voia o banana inghetata
de la JO'S SNOWS, atlat la col!ul de langa biserica lor,
Sr John. Fusese traditia lor inainte de Rhoda $i gemeni,
de liceu, de accident si de inialnirile cu avocatii in legatura
cu obiectele tulburatoare ale mamei decedate, lasate ca
rnostenire.
0 banana inghc\aHi insemna doua linguri $i separeul din
colt, lnsemna ca Eureka statea pe marginea scaunului ei,
razand la aceleasi povesti pe care le auzise de la taral sau
de o suta de ori despre cum crescuse in New Iberia. despre
faptul ca era singurul baiat care participase la concursul de
placinte cu nuci pecan sau despre cum o invitase prima data
pe Diana la cina, el fiind alat de emotionat incal mancarea
lui flamba1a cauzase un incendiu in bucatarie, Pentru o
clipa, Eureka i$i lasa mintea sli cliliitorcascii spre acel
separeu de la JO'S SNOWS. Se vazu mancand inghetata
rece cu banana - o feti!ii care inca credea cii tatiil ei este
un erou.
Dar acum nu mai stia cum sli ii abordeze, De ce sa-i
Ii spus cat de infirmii se sirntea? Daca el ar fi scapat un
singur cuvant gresit fatli de Rhoda, Eureka s-ar fi intoars la
supravegherea sinucigasilor, !Ira sa i se mai perrnita macar
sa inchidli usa, Tn plus, avea destulc pe cap.
- Nu pot, spuse ea. Plec cu o altll masina.
Tata se uita in jurul parclirii mai mull goale, ca ~i cand
lata ar fi glumit.
Nu glumea, Cat trebuia sii o ia la ora patru, ca sa lnvete.
Citirea testarnentului se terrninase rnai devreme. Acum,
probabil cii tatlil avea sli astepte in modjenanl impreuna cu
ea, pana ce aparea prietena ei.
Cat limp fata seruta parcarea cautfmd-o pc Cat, privirea
ii cazu pe o camioneta alba. Era parcata cu Iata spre cladire,
sub un copac cu frunzc aurii. Cineva statea pe locul sofernlui,
privind drept inainte. Ceva argintiu straluci prin parbriz.
Eureka miji ochii, arnintindu-si de patratu! stralucitor -
ace] odorizant neobisnuit cu aroma de citronella - care
atarna la oglinda retrovizoare a lui Ander. Nu era ncvoie sa
vada de aproape ca sa stie ca era camioneta Jui. El observa
ca fusese vazut. Nu lsi imoarse privirea,
Caldura ii strabatu trupul. Tricoul ii pliru aplislilor, iar
palmele ii transpiraserii. Ce fhcea aici?
Honda gri aproape ell o calcase pe Eureka. Cat apiisii
pcdala de franii cu un sca11ail puternic ~i cobori geamul,
 - Ce faceti, domnule B.? strigli ea din spatele ochela-
rilor de soare in forma de inimli. Esti preglititli, Reka?
- Ce faci, Cat? Tatal miingiiie capota masinii fetei,
careia ii spuneau Mildew. Ml! bucur sli vlid ell incl! merge.
- Ml! tern ell nu se va strica niciodata, murmura Cat.
Nepotii mei vor conduce aceasta rabla la lnmormantarea
mea.
- Vom invA!a la NEPTUNE'S, ii spuse Eureka tatalui
ei, indreptiindu-se spre portiera din dreapta.
Tatal dadu din cap. Parea pierdut de partea cealalta a
masinii si asta o intrista pe fall!.
- Pe altA data, spuse el. Hei, Reka?
- Da?
- Ai tot ce iti trebuie?
Ea dadu din cap, lovind u;or rucsacul in care avea cartea
veche si cutia ciudata albastra, i~i atinse inima, unde era
medalionul. RidicA scrisoarea plitatli cu lacrimi a Dianei,
fl!ciindu-i din miinli.
- Voi ajunge acasa la limp pentru cinli.
inainte de a se urea in masina lui Cat, Eureka arunca o
privire peste umar, spre locul de sub copac, Ander plecase.
Nu lsi dadea seama ce era mai ciudat: ell fusese acolo sau
ell si-ar fi dorit sli nu fi plecat,
- Deci, cum a fast? Cat dadu mai incet melodia care
rasuna din radioul masinii. Era singura adolescents care era
atenta la conversatie, $i nu la muzica pe care o cunostea
Eureka. Cum putea sli ffirteze cu baietii de colegiu - era
apararea lui Cat - daca nu stia ce se intiimpla in lume? Esti
mostenitoarea unei averi sau macar a unui refugiu, unde as
putea veni in sudul Frantei?
 - Nu cluar,
Prietena ei deschise rucsacul ca sii-i arate lui Cat ce
mostenise de la Diana.
- Medalionul mamei tale. Cat atinse lantul din jurul
gatului fetei, Era obisnuita sii-1 vadii injuml gatului Dianei.
Frumos.
- Mai am si alte lucruri, spuse Eureka. Aceasta carte
veche si aceasta piatra in cutie.
- Pietra in ce?
- Mi-a scris $i o scrisoare.
Cat opri rnasina in mijlorul parciirii. Se liisii pe spate in
scaunul ei, rezernandu-si genunchii de volan si i$i intoarse
barbia spre Eureka.
- Vrei sa-rni spui despre ce este vorba?
Asa cii Eureka citi incii o data scrisoarea, de aceasta
datii cu voce tare, lncercand sii-$i pastreze vocea calma
si echilibrata, lncercand sii priveascii spre petele liisate de
lacrimi la sfarsit,
- Uimitor, spuse Cat cand ea terrnina, i$i sterse repede
ochii, apoi ii aratii spatele paginii. Este ceva scris pe partea
cealalta.
Eureka intoarse pagina Nu observase panii atunci ce
scria la post-scripturn.

P.S. fn legirlurii cu piatra tunetului ... sub stratul de Ii/on

se afici 11n artefact lucrat in piami, in .formci de triunghi.
U11e/e culturi o numesc sageata spiridusilor; sc crede
cii alungir furtunite. Pietrele l11ne111/11i se gi1sesc printre
ruinele celor mai mutte civilizatii ant ice, peste tot in lume.
fr; omintesti vdrfuri!« .wige/ilor pe care le-am dezgropat in
India? Gdndeste-te la acestea ca la niste rude indepartat.
Originea ocestei pietre a tunetului deosebite este nec11110.
cutd, ceea ce o face cu atdt mai pretioasa celor care i
permit sii-.yi imagineze posibilitdtlle. Eu am foc111-o. Tu
veiface?
P. P.S. Nu des/ace tifonul pdnii cdnd n11 vafi nevoie. Y,
.yti cdnd va sosi momentul.
P.P.P.S. Sii 111111ifi niciodata cii te iubesc.

- Ei bine, asta explica piatra, spuse Cat intr-un fel ca:

insemna cA era complet confuza, Care este povestea cArti:
Ele studiara paginile fragile, pline cu rilnduri scrise c
tnanA intr-o limbA indescifrabila,
- Ce e asta? Martiana din Evul Mediu? Cat miji ochii
intoarse cartea pe dos. Este ca si cand matusa mea analf
betA Dessie ar fi scris, in .sfar$it, ace( roman de dragost
despre care tot porneneste.
0 bataie in geamul Eurekai le lieu pe fete sA tresara,
Unchiul Beau statea afarA cu o manA bAgal! in buzi
narul de la blugi, Se gandise cA plecase deja; nu-i place
sA zaboveasca in Lafayette. AruncA o privire imprejur oup
mAlU$a Maureen. Beau era singur. Cobori geamul,
Unchiul ei se apleca inaunrru, cu coatele sprijinite d
rama geamului. ArAtli spre carte.
- Mama ta, vorbea $i mai lent decat in mod normal, sti
ce scria in cartea aceea. Putea sa o citeasca,
- Poftim?
Eureka lull cartea de la Cat si rasfoi paginile.
- Nu ma intreba cum, spuse Beau. Am vazut-o o dal
rasfoind-o. luand notite.
 - Stii de unde a invatat.,
- Nu ~tiu nimic in afarA de asta. Dar ce spunea tatAI IAu
despre faptul ell nimeni nu poate sA o citeasca - am vrut sA
te lamuresc. Este posibil.
Eureka se apleca in fall! ca sA sarute obrazul ridat al
unchiului ei.
- Multumesc, unchiule Beau.
El dAdu din cap.
- Trebuie sii plec acasa, sii dau drumul la caini. Puteti sl'I
treceti oricand pe la ferma, bine?
indreptii.ndu-se ciitre vechea lui carnioneta, le salutl'I scurt
pe fete.
Eureka se intoarse spre Cat, tinand cartea la piept.
- Deci, intrebarea este ...
- Cum o traducem? Cat biitu cu unghiile argintii pe
bard. M-am intii.lnit sAptAmiina treculii cu un clasicist-ve-
terinar care e lnscris la doua facultati la Universitatea din
Louisiana. Este in anul doi, dar s-ar putea sl'I stie,
- Unde 1-ai intilnit pe acest Romeo? intrebii prietena ei.
Nu se putu abtine sii. nu se gii.ndeascli la Ander, desi nu
facuse niciun gest romantic in prezenta Eurekai,
- Amo metoda, Cat ziimbi. Caul in lista de studenti a
tatiilui meu pe internet, ii aleg pe cei atractivi, iar apoi mii
pozitionez strategic pe holul studentilor, dupli terminarea
cursului, Ochii ei negri se indreptara spre Eureka ~i in ei se
citi o rar3 constiinta de sine. sa nu spui nimiinui nimic din
astea, Rodney crede ell intii.lnirea noastrii a fast pur intii.m-
platoare. Rii.nji. Are codite pii.nii aici, Vrei sii vezi o pozii?
Cat timp Cat lsi scoase telefonul ~i ciiutii printre foto-
grafii, Eureka privi spre locul in care fusese camioneta Jui
•-<"'- Lauren l\.atc

Ander. l$i imagina c3 era incA acolo $i cA acesta i-o adusese

lnapoi pe Magda. doar ca acum Jeepul era pictat cu serpi,
ftacAri $i smaralde asimetrice,
- Dragu!. nu? Vrei sA-1 sun? Vorbeste vreo cincizeci $i
sapte de limbi, Daca unchiul tiiu spune adevarul, chiar ar
trcbui s-o traducem,
- Poate, Eureka era distrasa, Aruncii piatra tunetului,
cartea $i scrisoarea mamei in rucsac. Nu cred cA astAzi sunt
in stare de asa ceva.
- Desigur. Cat diidu din cap. Cum vrei.
- Da, mormai fata, jucandu-se cu centura de siguranta,
negandindu-se la lacrimilc marnci sale. Te superi daca nu
vorbim acum despre asta?
- Binelnteles cA nu. Cat bAgA in viteza si se lndrepta
spre iesirea din parcare. SA indraznesc sA-\i sugerez sA
inva~Am cu adevarat? Examenul la Moby-Dick si scaderea
ultcrioara a mediilor ar putea' sA tc facA sA nu le mai gande$1i
la alte lucruri.
Eureka se uita pe geam si privi frunzele aurii purtate de
viint pestc locul gal in care fusese Ander.
- Ce-ai spune daca 1111 am invA!a ...
- Nu mai spune. Sunl fata ta. Ce ai de gfind, sora?
- Ei bine ... Avea vreun rost sA minta? Pe Cat, probabil
cA nu. RidicA silos din umeri, S:I trecem pe langii cei de la
Manor, care se antreneaza pentru maraton?
- ZAu. domnisoara Boudreaux. Ochii lui Cal i$i c3p3-
tarii stralucirea caprivanta, rezervata, de obicei, tipilor mai
rnari, De ce [i-a luat atat limp sa spui asta?
 Liceul Manor era de caleva ori mai mare decal liceul
Evangeline si de cateva on mai putin finantat. A doua scoala
catolica din Lafayette fusese dintotdeauna principalul rival
al liceului lor. Efectivul de elevi era mult mai divers, mai
religios $i mai competitiv. Eurckai, copiii de la Manor ii
piireau reci $i agresivi. Castigasera campionatul local la
majorilatea sporturilor in aproapc toti anii, desi, anul trecut,
cei de la Evangeline parucipasera la campionatul de maraton
pe slate. Cat era hotarata sa pastreze titlul $i anul acesla.
Asadar, cand Cat trase in parcarea sportivilor de la Manor
Panthers, care avea deschidere sprc lac, era ca ~i cum ar fi
depasit linia inamica.
Tn clipa in care Eureka deschise portiera. Cal se incrunlii
viizandu-i fusta unifcrmei albastre, lungi panii la genunchi.
- Nu putern iesi lrnbracate asa,
- Cui ii pas.ii? Eureka cohori din ma$ina. T1i faci griji
cii vor crede ca elevii de la Evangeline sunt aici ca sa-i
saboteze?
- Nu, dar s-ar putea sa fie pe acolo cauva tipi lrumosi
care se antreneaza, iar eu arat ca o doarnna in lusta asta.
Deschise portbagajul, sifonierul ei mobil. Era plin ochi cu
irnprimeuri coloratc, cu multe haine din lycra $i cu mai
multi pantofi decat la magazin, Ma acoperi?
Eureka o proteja pe Cat $i ramase cu fata spre pista.
Scruta terenul, sa-l zareasca pe Ander. Dar lumina soarelui
ii venea in ochi si, de acolo, Ioli biiietii care participau la
maraton pareau la fcl de inalti ~i de subtiri,
- Asadar, Te-ai decis sci le tndragostesu.
Cal scotoci prin portbagaj, bodoganind despre o curea
pe care o lasase acasa,
 - Nu stiu daca este atal de serios, spuse Eureka. Em?
A venit pe la mine acum cateva seri ...
- Nu rni-ai spus asta.
Eureka auzi un fermoar $i zari corpul Jui Cat stralucind
in ceva.
- Nu a fosi nimic, serios. Brooks era acolo, Fllcu o
pauza, gandmdu-se la momentul in care fusese prinsA intre
cei doi baicti pe cale sii se bats. Situatia a fost rensionata.
- Anders-a purtat ciudat cu Brooks sau a fost invers?
Cat se parfuma pc gal. Mirosea a miere $i iasomie. Cat
era un microclimat.
- Ce vrei sl'I spui? intrebii Eureka.
- Doar ca - prictena ei )oplli intr-un picior, fixand cure-
lusa unui pantof cu toe - stii, Brooks poate fi cam posesiv
cand vine vorba despre tin~.
- Series? Asa crezi - Eureka tacu, ridicandu-se rapid pe
varfuri, in limp ce un baiat lnalt ~i blond luii curba pistei din
fata lor. Cred ca acela este Ander - nu.
Se IASii in jos, dezamagita,
Cat Huierii uimitii.
- Uau' Nu crezi ell pasiunea ta este ,,atat de serioasa''?
Glumesti? Tocmai ai fost dezamllgitii ell acel tip nu era el.
Nu te-am vazut niciodata asa,
Eureka dadu ochii pestc cap. Se rezema de ma~inii $i se
uira la ceas,
- Te-ai imbriicat'! Este aproape cinci: probabil ca mai e
putin panll terrnina antrenamentul.
Nu aveau mull timp la dispozitie,
- Nu zici nimic dcspre cum arat?
Cand Eureka sc lntoarse. Cat purta o rochie mulata
cu imprimeu leopard, pantofi negri cu toe $i mica berets
linx pe care o cumparasera lmpreuna vara trecuta din New
Orleans. Facu o pirueta, ariitand ca un poster dintr-o revista
de impaiat animate.
- Eu numesc asta Triplu-Cat. Mimi! ca avea gheare,
Mrrrt:
- Ai grijii. Prietena ei ii tacu semn din cap spre copiii de
pe teren. Aceste carnivore ar putea sa le miinance.
Traversara parcarea, dincolo de sirul de autobuze gal-
bene care asteptau sii-i dud acasa pe copii, dincolo de
grupul de riicitoare de apii portocalii si baietii cu picioare
subtiri din primul an, care flceau abdomene pe bancile din
tribuna neacoperita, Cal auzi Ruieriituri in urma ei.
~ Hei, prietene, ii spuse ea pustiului ncgru care o rnasura
din priviri in limp ce alerga pe hi.nga ea.
Eureka nu era obisnuita sii o vadl'I in preajma pustilor de
culoare. Se lntreba daca acesua o vedeau pe cea mai buna
prietena a ei pe jumatate alba, asa cum copiii albi de la
Evangeline o vedeau pe Cat pe jumatate neagra,
- A zambit! spuse prietena ei. Sa-I ajung din urrna? Nu
cred cii pot sii alerg in rochia asta.
- Cal, am venit aici sa-l cautam pe Ander, iii amintesti?
- Corect. Ander. Super inalt. Slab - nu prea slab. Bude
minunate blonde. Ander.
Se oprira la rnarginea pistei. Chiar daca Eureka alergase
deja zece kilometri in acea dupa-amiaza, ciind viirli.11 panto-
fului atinse zgura, simti impulsul de a fugi,
Privirii echipa. Baie!i si fete se clatinau pe pista, alergand
cu viteze diferite. Toti purtau acelasi lricou alb cu guler de
un galben-inchis si panlaloni scurti galbeni.
- Acela nu esie el, spuse Cat. urmarind cu degetul
ariitiitor alergatorii. Nici acela nu este el - dragut, dar nu
este el. lar tipul acela cu sig11ra11fci nu este el. Se lncrunta.
Este ciudat. Pot sa-rni imaginez aura pe care o emite, dar
este greu sa-mi amintesc clar chipul lui. Poate pentru cil nu
I-am vazut de aproape?
- Aratil neobisnuit, spuse Eureka. Nu in sensul rau,
Extraordinar.
,,Ochii lui sunt ca oceanul, voia sli. spunil. Buzele lui
sunt de culoarea coralului. Pielea lui define puterea care
face acul busolei sA sara."
Nu ii vedea nicaieri,
- Uite-1 pe Jack! Cat arillil spre un tip inalt cu parul
negru ~i musculos, care se oprise sa-~i faca lncalzirea pe
rnarginea pistei, El este capitanul. i!i amintesti cand am
cantat Sapte Minute in Roi cu el iama trecuta? Vrei sa-l
intreb?
Eureka dildu din cap, urmand-o pe prietena ei spre baiat,
- Hei, Jack. Cat se strecura pe banca de deasupra celei
pe care baiatul i~i intindea piciorul. Cautarn un tip pe nume
Ander. Reka, care e numele lui de familie?
Eureka ridica din umeri.
Jack .fllcu acelasi gest.
- in echipa asta nu e niciun Ander.
Cat i~i intinse ~i i~i incruci~il picioarele, la nivelul
gleznelor.
- Uite, acurn doua zile am participat impotriva voastra
la cursa care a fost anulata din cauza ploii. E inalt, are parul
blond - Reka, nu vrei sil ma ajuti?
,,Ochi albastri ca apa oceanului, aproape izbucni ea.
Maini care ar putea prinde o stea cazatoare,"
- Un pie paiid? reusi sil spuna,
- Cam nu in echipa,
 Jack i$i legA sireturile incAl\Arilorde alergat $i se lndrepta,
dandu-le de lnteles cA nu mai avea ce discuta cu ele.
- Cam esti un capitan de rahat, daca nu iti cunosti
coechipierii, ii strigA Cat dind el se indepArta.
- Te rag, zise Eureka cu o seriozitate care ii facu pe Jack
sil se opreasca $i sil se intoarcA. Chiar trebuie sa ii gasim,
BAiatul ofta. Se indrepta catre fete $i apuca un rucsac de
sub tribune. Scoase un iPad si ii atinse ecranul de cateva
ori. Ciind i-l dadu Eurekai, ecranul afisa o fotografie a
membrilor echipei de maraton, in tribune.
- SiiptAmiina trecuta s-au flicut pozele penlru albumul
anual. Acestia sunt toti coechipierii mei. Tl vezi aici pe
Xander al tau?
Eureka privi atent irnaginea, cautandu-] pe baiatul pe
care tocrnai ii vazuse in parcare, pe eel care ii lovise rnasina,
pe eel pe care nu reusea sA-1 uite. Din cei treizeci de bAieti
plini de speranta care ii zambeau, niciunul nu era Ander.
 10

APA $1 PUTERE

Eureka i~i stoarse in palrna cativa stropi de lotiune

pentru plaja cu extract de cocos ~i intinse un al doilea strat
pe umerii albi ai lui William. Era o samblili dimineata
insori1a, asa ca Brooks ii adusese pe Eureka ~i pe gerneni
cu rnasina in tabara familiei sale, in Cypremort Point, de la
marginea golfului Vermilion.
Toti cei care locuiau in preajma riului Bayou Teche i~i
doreau un Joe in Point. Dael! familia ta nu avea o tabara de-a
lungul culoarului de trei kilometri al peninsulei de Jang:!
port, iti faceai un prieten a carui familie avea, Taberele erau
case de weekend, mai mull o scuza de a detine o bard, ~i
variau de la rulote ceva mai rAsllrite, parcate pe un lot plin
cu iarbA ~i pin:! la vile de milioane de dolari, inal13te pe
piloni din cedru, cu cale de lansare privata pentru barci,
Uraganele erau comemorate prin semne cu vopsea neagra
pe u~ile de la intrare in tabere, marcand fiecare punct pina
la care se inal13se apa- Katrina '05, Rita '05. Ike 'Oll.
Tabara familiei Brooks era o casa din lemn cu patru
dormitoare, cu un acoperis din tabla ondulata de aluminiu
pe ale carei pervazuri se insirau petunii plantate in cutii
Folgers vechi. in spate, avea un doc din lemn de cedru care
parea neslar~it in soarele dupa-amiezii. Eureka petrecuse
multe ore fericite acolo, mincind nuci pecan cu familia lui
Brooks, pescuind cu o undita din trestie-de-zahar, al carei
fir era verde din cauza algelor.
in acea zi planuira sli pescuiasca pentru masa de prinz
!ii apoi sA cumpere niste stridii de la BAY VIEW, singurul
restaurant din oras, insA gemenii se plictisira de pescuit de
indali ce viermii displirura sub apa tulbure, asa cli i~i lasara
de o pane unditele si condusera panli la plaja lngusta, cu
vedere spre golf. Cind soarele straluci pe suprafaia apei ~i
cand ierburile inalte se unduira in vant, iar pescarusii cron-
dnira scufundandu-se in cautarea hranei, fata nu i~i putu
irnagina motivul pentru care unii oameni spuneau cli plaja
artificiala era urata. Lovi un tan\ar pe picior ~i privi lncre-
menirea tntunecata a golfului de la rnarginea orizontului.
Era prima data cand, de la moartea Dianei, se afla langli
o intindere mare de apa, Dar, Eureka i~i reaminti, aceasta
era copilaria ei; nu avea de ce sli fie nelinistita,
Concentrat !ii cu buzele strinse, William inlilla un castel
de nisip, in vreme ce Claire ii demola, aripli cu aripa,
constructia in progres. Eureka se aplecli deasupra lor tinind
sticluta cu lotiune pentru plajli Hawaiian Tropic, privindu-le
umerii ca sli vadli daca se lnrosisera catu!ii de putin.
- Claire, tu esti urrnatoarea.
lntinse cu degetele lotiunea de-a lungul marginilor cola-
cilor portocalii de salvare ai lui William.
- ihi.
Claire se ridica in picioare, cu genunchii murdari de la
nisipul urned. Vazu lotiunea de plajli si incepu sli fugli, dar
se impiedica de piscina castelului de nisip.
 - Uraganul Claire loveste din nou.
Brooks porni in urrnarirea ei.
fn clipa in care se intoarse cu aceasta pe brate, Eureka
se indreptli. spre ea cu lotiunea de protectie solara, Fetita se
zvarcoli, !ipand cand Brooks o gadila.
- Asa. Eureka deschise sticluta Esti protejata pentru
incl!. o ora,
Copiii fugira, abandonand castelul de nisip in cautarea
unor scoici inexistente, la marginea apei, Cei doi adoles-
centi se asezara din nou pe piilurli., lmpingandu-si degetele
in nisipul rece. Brooks era una dintre putinele persoane
care i~i amintea sii stea mereu in dreapta ei, pentru ca ea
sli.-1 poata auzi cand ii vorbea.
Pentru o zi de sarnba1a, plaja nu era agolmerata, 0
familie cu patru copii se afla in partea stangli., toti incercand
sii stea la umbra prelatei albastre sustinute de doua priijini.
Ca\iva pescari hoinareau pe mal, firele unditelor lor Ill.ind
nisipul inainte ca apa sli. le curete, Mai departe, in jos, un
grup de copii de gimnaziu, pe care Eureka ii recunoscu de
la biserica, aruncau unii in altii cu alge, Ea privi apa lovin-
du-se de gleznele gemenilor, amintindu-si ca, la o distanta
de aproape sase kilometri ~i jumatate, insula Marsh tinea in
frau valurile rnai mari din golf.
Din cosul de picnic, Brooks ii dadu o cutie rece de
Coca-Cola. Pentru un baiat, se pricepea ciudat de bine sii
pregateasca un cos de picnic. Avea mereu o multirne de
gustari si\niiloase ~i mai puun sanatoase: chipsuri si mere,
sandviciuri cu came de curcan ~i bauturi reci. Eureka saliva
la vederea unei casero!e in care se aflau resturile unui
rJ1011ff~e1 cu orez $i creveti picanti, pregi'itit de mama lui,
Aileen. Sorbi niste sue, se sprijini pe coate Ui.sandu-se pe
spate, linand cutia rece intre genunchii goi. in departere, un
vapor cu panze naviga spre est, velele acestuia pierzandu-se
in norii josi de deasupra apei.
- Ar trebui sl!. navigam impreuna cat de curand, spuse
baiaml, inainte ca vremea sl!. se schimbe.
Brooks era un rnarinar priceput - spre deosebire de
Eureka, care nu i$i amintea niciodatii. cum sa dea la mani-
vela. Aceasta era prima vara in care i se daduse voie sii.-~i
aduca singur prietenii pe bard. Mai navigase alaturi de
el o data in luna mai $i planuise sa continue sl!. o faca in
fiecare weekend, dar apoi avu loc accidentul. i ncerca sl!. se
reobisnuiasca s.!i se afle in preajma apei, Avea cosmaruri
in care se scufunda in mijlocul celui mai intunecat $i mai
salbatic ocean, la mii de kilometri de ~nn.
- Poate weekendul urmator? intrebl baiatul,
Nu putea evita oceanul pentru totdeauna, Era o parte din
ea, ca si alergatul.
- Data viitoare putem sl!. ll!.sl!.m gemenii acasa, zise ea.
Se simtea prost ca ii adusese $i pe ei. Brooks se intrecuse
deja pe sine conducand treizeci si doi de kilometri spre nord,
sl!. o ia pe Eureka din Lafayette, deoarece masina ei era incl!.
in service. Odata ajuns la casa ei, ghici cine ii rugase si-l
implorase in toate felurile'! Brooks nu putea sl!. ii refuze.
Tata! ei ii spusese cl!. era in regula si ca Rhoda participa la o
intalnire. Asa ca Eureka i~i petrecuse urmatoarea jumatate
de ora mutand scaunele de copii din Continentalul tatiilui

' Fel de mancarc specific; alal huc;iililrici cajune, cat ii creole, in care. de
oblcci, crustaccclc sunt a~1.111c pc un pal de orez.
pe bancheta din spate a sedanului lui Brooks, luptindu-se
cu o multime de catarame si curele enervante. Apoi mai
erau $i sacosele pentru plaja. colacii de salvare care trebuieu
umflati $i echipamentul de scufundari, pe care William
insistase sA ii aduca din cele mai ascunse colturi ale podului.
Eureka i$i imagina ca nu existau astfel de obstacole cind
Brooks i$i petrecea timpul cu Maya Cayce. Ori de ciite ori
el o inso1ea pe aceasta, lsi imagina Turnul Eillel $i rnese la
lurnina lumanarilor, cu farfurii din care se revarsau homari
fierti, in cimpuri de trandafiri rosii ftlra spini.
- De cear trebui sa ramana acasa? rise Brooks, privind-o
pe Claire punindu-i o rnustata din alge lui William. Le-ar
face pllicere sA vina, Am veste de salvare pentru copii.
- Pentru ca., Sunt obositori.
Brooks scoase caserola CJ.I 1101(/f& din cos. Lua din
maneare cu furculita si-i dadu vasul tetei,
- Daca nu i-ai lua cu tine, vina te-ar chinui si mai mull.
Eureka se intinse pe nisip $i-$i acoperi fata cu plilaria de
paie. El avea enervant de multa dreptate. Daca s-ar fi lasat
vreodata cople$ita de vina pe care o simtea, probabil ca ar
fi ramas imobilizata la pal. Se simtea vinovata din cauza
ca se indepartase de tatal ei, din cauza valului nesfarsit de
panica pe care ii dezlantuise in casa inghitind acele pastile,
din cauza Jeepului distrus pentru care Rhoda insistase sa
plateasca reparatiile, ca sA o faca sA simli ca ii datora ceva,
Se gindi la Ander $i se simti $i rnai vinovata pentru
ca fusese suficient de naiva inciit sA creada ca urma sa se
ocupe de masina ei. in dupa-amiaza zilei de ieri, Eureka i$i
flcuse curaj sa fonneze numarul pe care el i-l strecurase
in portofel. 0 ferneie cu voce groasa, al carei nume era
Destiny, ii spusese di linia telefonica fusese instalata doar
cu o zi in urma.
De ce sa fi condus piina la ea acasa, doar ca sa-i dea un
numar de telefon Ials? De ce sa o fi rnintit spuniindu-i ca
Iacea parte din echipa de atletism a liceului Manor'! Cum
de o glisisc in cabinetul avocatului - si de ce plecase atal de
brusc?
De ce posibilitalea de a nu-Imai vedea niciodata o facea
sa intre in panica'!
0 persoana intreaga la minte si-ar fi dat seama ca Ander
era un ticalos, Aceasta era concluzia Jui Cat. Din cauza
tuturor prostiilor pe care aceasta le suportase din partea
diversilor baie\i ~i barbati, nu tolera un mincinos.
Bine, mintise. Dar Eureka voia sa stie de ce.
Brooks ridica un colt al palariei de paie, ca sa-i priveasca
fata, Se rostogolise pe burla. langa ea. Avea nisip pe obrazul
bronzat, Pe pielea lui, sirntea mirosul soarelui.
- Ce e in mintea persoanei mele preferate? Intreba el.
Se giindea la cat de prinsa se simtise cand Ander ii
apucase pe Brooks de guler. Se gandea la cum se grabise
acesta sa rada de el dupa aceea,
- Nu vrei sa stii,
- De aceea am intrebat, spuse el. Pentru ca nu vreau sa
stiu.
Nu voia sa ii povesteasc1i despre Ander - ~i nu doar din
cauza ostilitatii dintre ei. Secretul Eurekai avea de-a face
cu ea, cu intensitatea pe care b1iialul o l'llcuse sa o simta,
Brooks era unul dintre cei mai buni prieteni ai ei, dar nu-i
cunostea aceasta latura, Ea nu-si cunostea aceasta latura,
care nu avea sa dispara.
- Eureka. Brooks ii atinse usor cu degetul buza de jos.
Ce s-a intiimplat?
 i$i arinse pieptul, in rnijloc, acolo unde se afla medali-
onul din lapislazuli al mamei ei. in doua zile, se obisouise
cu greutatea acestuia in jurul gatului. Brooks se huinse
si-i inLalni degetele pe suprafata medalionului. ii ridica $i
rnisca incheietoarea.
- Nu se deschidc.
1-1 lua din mana. ca sa nu i-1 strice.
- imi pare rau,
Tresari, apoi se intinse pe spate. Eureka ii privi muschii
abdominali.
- Nu, mie imi pare rau. i$i linse buzele, Aveau gust
sarat. E o problema delicatli..
- inca nu mi-ai spus cum au decurs lucrurile cu avocatul,
zise Brooks.
Dar nu o privea. Se uita lacer, unde un nor gri acopcrea
soarele.
- Vrei sa stii daca sunrmiliardara? lntreba fata, Moste-
nirea ei o uluise $i o intristase in aceeasi masura, dar ii era
mai U$Or sa vorbeascli. despre asta, decat despre Ander. sa
fiu sincera, nu stiu ce mi-a lasat Diana.
Brooks rupse nisre fire de iarbli. care iescau din nisip.
- Ce vrei sa spui? Pare a fi un medalion detect.
- Mi-a mai lasat $i o carte intr-o limba pe care nimeni
nu poate sa o citeasca, Si ceva care se numeste piatra tune-
tului, invelita intr-un tel de tifon arheologic, pe care nu am
voie sll ii desfac. Mi-a scris o scrisoare in care mentioneaza
ca toate aceste lucruri sunt importante. Dar eu nu sunt un
arheolog; sunt doar fiica ei. Nu stiu ce sa fac cu ele si asta
ma face sa ml!. simt prost.
Brooks se rasuei pe patura, incat genunchii ii atinscra
talia Eureka].
 - Vorbim despre Diana. Te-a iubit. Daca aceste obiecte
lasate rnostenire au un scop, in mod sigur nu sunl rnenite sa
te faca sale simti prosl.
William $i Claire vizitasera prelata din josul tarmului
$i gasisera cativa copii cu care sa se joace in apa. Eureka
era recunoscaioare sa fie singura cu Brooks pret de cateva
minute. Nu-si daduse seama cat de mull o lmpovarase
rnosterurea ei $i cat de usurata ar fi fost daca ar fi povestit
cuiva despre aceasta povara, Privi golful si-sl imagina
obiectele zburand departe precum pelicanii, nemaiav.ind
nevoie de ea.
- imi doresc sa-rni fi spus despre aceste lucruri cat a
fost in viatA, zise ea. Nu credeam ca aveam secrete.
- Marna ta a fost unul dintre cei mai destepti oameni
care au trait vreodata, Daca ti-a lasat o minge din ufon,
poate ca merna sa afli despre ce este vorba. Gande$1e-te la
asta ca la o aventura. Ea asa ar fi procedat. Arunca amba-
lajul sueului in CO$Ul de gunoi si-si dadu jos palaria din
paie. Ma due sa fac o baie.
- Brooks? Se ridica si-i intinse rnana, C.ind else intoarse
sa o priveasca, parul ii at.irna peste ochi. Ea i-1 dadu intr-o
parte. Rana de pe frunte i se vindeca; avea doar o urma
subtire $i rotunda, deasupra ochilor. Multumesc.
El zambi, se ridica in picioare $i i$i aranja costumul de
baie albastru, care arata bine pe pielea lui bronzalA.
- Cu placere, Sepio.
Cand baiarul se lndrepta spre apa, Eureka privi catre
gemeni $i noii lor prieteni.
- iti voi face cu mana de langa balize, ii striga Brooks,
asa cum ii striga intotdeauna,
 Exista o legend! despre un baiat care locuia langli
bratul mort al unui rau, care se lnecase in golful Vennilion,
intr-o dupa-amiaza de vara tar.lie, chiar inainte de apusul
soarelui. Se luase la intrecere cu fratii slii, balacindu-se in
apele de micli adancime din partea indepartata a gollului
~i apoi - poate din cauza unei provocari - lnotase dincolo
de balize, unde marea ii lnghitise, Drept urmare, in vremea
copilariei, Eureka nu lndraznise niciodaia sa inoate dincolo
de balizele vopsite in alb $i rO$U. Acum stia ell. era doar
o poveste spusa de plirinti, ca sa-i sperie pe copii si sa-i
impiedice sli inoate in larg.
Valurile din golful Vennilion abia se puteau numi valuri,
lnsula Marsh se lupta cu cele adevarate, ca un erou care i$i
pazea metropola.
- Ne este foame! strigll Claire, scuturand nisipul din
codita ei scurta $i blonda,
- Felicitari, spuse Eureka. Premiul tli.u este un picnic.
Deschise capaeul cosului $i intinse rnancarea pentru
copii, care venisera in fugll, ca sli. vadli. ce era acolo.
Ea puse paie in cutiile cu sue, deschise cateva pungi cu
chipsuri $i scoase toate rosiile din sandviciul de curcan al
Jui William. Nuse gandise la Ander de cinci minute bune.
- Cum este mancarea'!
Ea lllll$C1'1 dintr-un chips.
Gemenii dlidurn din cap, cu gurile pline.
- Unde este Brooks? lntreba Claire intre muscaturile pe
care le luase din sandviciul fratelui ei, chiar daca avca $i
ea unul.
- inoaia.
Eureka scruta apa, Ochii i se ince\O$arl'i din cauza
soarelui. Ar fi zis ca ii f3cuse din manli.; ar fi trebuit sli fie
la balize panli acum. Balizele erau la doar o suta de metri
de mal.
 Nu inotau multi oarneni, doar baietii de gimnaziu care
radeau de inutilitatea placilor de surf din dreapta ei.
Vazuse buclele negre ale lui Brooks iesind deasupra apei si
miscarea lungii a bratului sau bronzat la aproape jurnatatea
drumului panii la balize - dar asta fusese cu ceva limp in
urma, i~i puse 0 mana la lrunte ca sa blocheze stralucirea
soarelui. Privi linia cue separa apa de ccr. Unde era?
Eureka se ridicil. in picioare ca sii vad.i'i mai bine orizontul.
Nu era niciun salvamar pe plaja, nimeni nu supraveghea
lnotatorii de la distanta. hi imagina ca putea vedea la
infinit - dincolo de Vermilion, la sud de Weeks Bay. spre
insula Marsh si dincolo de golf. spre Veracruz. Mexic,
spre calotele de ghea!li din apropierea Polului Sud. Cu cat
mai departe vedea, cu atii.t mai intunecata devenea lumea.
Toate barcile erau zdrentuite $i abandonate. Rechini, serpi
~i aligatori inotau prin valuri, far Brooks era acolo, inotand
liber, foarte departe,
Nu avea niciun motiv s3 se panicheze. Era un inotator
bun. $i cu toate acestea, ea se panica. inghi!i cu greu, in
timp ce pieptul i se stranse,
- Eureka. William i~i puse mainile in ale ei. E ceva in
neregula?
- Nimic. Vocea ii tremura, Trebuia s.i'i se calmeze.
Emotiile ii distorsionau perceptia, Apa p.i'irea mai agitata
ca inainle. Un vanl putemic batu spre ea, aducand un mires
intepator de humus $i zargani esuati, Rafala de vant ii lipi
caftanul negru de corp $i impr.i'i$lie chipsurile gemenilor
pe nisip. Cerul bubui. Un nor verzui aparu de nicil.ieri $i
rasunli din spatele bananierilor grosi dinspre curba vestica
a golfului, Senzatia puternica de grea1a case apropia ceva
rci11 i se raspandea prin stomac.
 Apoi, vazu un mic val inspumat.
Valul atinse user suprafata apei, marindu-se la opt sute
de metri dincolo de balize. Se rostogoli spre ei in spirale
texturate. Palrnele fetei incepurll s.1 transpire. Nu putea
s.'i se miste. Valul se apropie de mal ca si eand ar fi fost
atras de o lbrlli magneticli puternica, Era ur.it $i ncregulat,
lnalt, iar apoi si mai inalt. Se mari la sase metri, egaland
inl'lllimea pilonilor din cedru, care sustineau un rand de
case din sudul golfului. Cao sfoarll dcscoll'lcitli, hiciui sprc
peninsula cu tabere, apoi paru s.'l-$i schirnbe directia. La
inl'lltimea mmtimli a valului, lnvelisul de spumli se inclinli
spre centrul plajei - spre Eureka 1>i gcmeni,
Zidul de apli avansa, cu miriade de nuante de albas-
tru-Inchis. Stralucea cu diamantc tiiiatc din lumina soarelui.
Mici insule de rliml'l$i\e plutitoare se agitau pe suprafata
acestuia, Vartejuri mari se rotirii, ca ~i cand valul ar fi
lncercat sa se devorcze. Duhnea a pesto purred $i - ea
inhalli - a lumiiniiri de citronella?
Nu, nu mirosea a lumanari de citronellu. Eureka mai
mirosi inca o datl'I. Dar se gandea la parfurn cu un motiv, ca
$i cand 1-ar fi evocat din amintirea altul val, iar ea nu stia
ce insemna asta.
infrunt:ind valul, Eureka vlizu ell semlina cu acela care
rupsese podul Seven Mile din Florida $i distrusese lntreaga
ei lume. Nu i~i amintise cum ariita pilnii acurn, Din adiincu-
rile acestui val vuind, fata crezu ell auzi uhimul cuvdnt al
rnamei ei: .. Nu!"
i$i acoperi urechile, dar era propria ei voce cea care
siriga, Ciind i$i dadu seama de asta, holl'lr:irea o cuprinse.
i$i simti picioarele zbam:iind, ceea cc insemna ca alerga,
 Deja i!,li pierduse mama. Nu avea sli lsi piardii si eel mai
bun prieten,
- Brooks!Alergliinapli- Brooks!- improscand-o pana
la genunchi.
Apoi se opri,
ramantu] SC cutrernura din cauza fortei apei care se
retragea din golf Oceanul se lovi de gambele ei. i$i adunli
puterile pentru curentul submarin. Cand valul se retrase
spre golf, ii lua nisipul de sub picioare, llisand in urmli
noroi, sedirnente pietroase si ramli$ite de ncrccunoscut.
in jurul ei, brazde de alge cu noroi zaceau abandonate
de valuri. Pestii plescaiau pc plimanlul expus. Crabii se
inciiierau inutil sii ajungii din urmii valul. in cateva sccunde,
marca se retrasese tocmai pana la balize. Brooks 1111 se
zarea nicliieri.
Gollul era golit, iar apa din acesta, adunara in valul
despre care stia cli urma sli se intoarcli. Baie(ii i$i lasaserli
pliicile de surf si alergau spre !linn. Unditele erau abando-
nate. rarin1ii i$i luaserli copiii, ceea ce ii aminti Eurekai sli
laca acelasi lucru. Alerga spre gemeni si-i luii pc urndndoi
la subra]. Fugi din calea apei, prin iarba plinli cu furuici, pe
langii micul pavilion. pana ce ajunse pe pavajul fierbinte
din parcare, Tinu copiii strans, Se oprira, formand un sir
lmprcuna cu ceilalti care rnergeau la plaja. Privirii golful,
Claire scanci in jurul taliei Eurekai, care o stranse si
rnai tare ciind valul atinse apogeul in departere, Creasta era
spurnoasa, de un galben bolnlivicios.
Valul se ondula, ftlcand spume. Chiar inainte sii se
spargj, mugeiul acestuia acoperi suieratul inspliimantlitor
al crestei, Pasarile nu mai ciintarii. Nu se rnai auzi niciun
sunet. Oamcnii $i natura privira cum valul se arunca inainte
$i se izbi de fundul noroios al golfului, irnprastiind nisipul.
Eureka se ruga sii nu se lntarnple ccva si mai rim.
Apa se rcpezea lnairne, inundiind plaja. Ca niste sulite,
umbrelele scoase din nisip erau Iuate de val. Prosoapele se
invartcau violent, slll$iindu-sc in rocile din arsenic. Eureka
unnari cum cosul lor de picnic plutea pe suprafata valului,
ajung:ind in iarba, Oamenii tipau, alergand spre parcare.
Fata se prcgiili sa ruga in clipa in care vazu apa trcciind
dincolo de rnarginea parcarii, Tn momemul in care ii ajunse
la tlllpi. strnpindu-i picioarclc, i$i dadu seama c.'I. nu avca
cum s.'I. scape ...
Apoi, brusc, valul sc retrase din parcare si de pe gazon,
11\aturand in drurn spre golf tot ce se atla pe mal,
Ti lilsii pc cop ii pe nsfaltul ud, Plaja era distrusa. Scauncle
de pc gazon pluteau sprc mare. Umbrclclc, intoarse pe dos.
erau luate de apll. Peste'tot crau numai haine $i mizerie. ~i,
in mijlocul gunoiului $i al pestilor 111or1i. acoperiti de nisip ...
- Brooks!
Fugi sprc prietenul ei, care zacea cu Iata injos, in nisip.
Din donnta de a ajunge la el. sc tmpiedica $i cazu peste
corpul ud al acestuia. Tl lruoarse pe o pane.
Era aliil de rece! Avea buzele albastre, 0 furtuna de
crnotii ii crcscu in piept $i aproape ell incepu sa planga in
hohote ...
Dar. in acel moment, el se rostogoli pe spate. Cu ochii
lnchisi, zamb].
- Trcbuie resuscitat? intreb.'l un barbat, ftkandu-$i loc cu
coaeelc prin multirnea de oameni aduna1i in jurul lor, pe plajll.
Brooks tusi, flcandu-i scmn din manii barbatului ell nu
avea nevoie de ajutor, Privi multirnea. Se uitll la fiecare
persoana in pane, ca $i cand nu ar mai Ii vazut niciodata pe
cineva ca el sau ca ea. Apoi, privirea lui se fixa asupra fetei.
Ea ii imbrati$ll., ingropandu-si Iata in umarul lui,
- Am fost atiil de speriata'
El o mi'ingaie usor pe spate. Dupli o clipll. se desprinse
din lmbrausarea ci. ca sll se ridice. Se ridica $i Eureka,
ncstiind ce sa faca in continuare, extrcm de usurata ca el
pllreo sa fie in regula,
- Esti bine, spuse ea.
- Ghunesti? 0 miingiiie pc obraz si-i arunca un zambet
necuviincios de fermecator, Poate ell, lnconjurat de atat de
multi oarneni, nu se simtca in largul lui, Ai vazut cum am
surtat pe rahatu 1 l'ila'?
re piept $i in partea dreaplli a trunchiului era murdar de
siinge.
- E$li rllnit! Se plimba Injurul sau $i vazu ca, pe ambele
parti ale toracelui, avea patru taieturi paralcle, Sangele,
diluat de apa marii, se prelingea,
Cand ii atinse, Brooks se indeplirtli.. i$i scutura apa din
ureche $i incerca sll lsi priveasca spatele insiingerat.
- M-am zgiiriat de o piatrli.. Nute ingrijora.
Rase, dar nu era riisul lui, i$i dadu parul ud de pe raia $i
Eureka observa c~ rana de pe frunte era de un rosu aprins,
Probabil ca valul 0 agravase.
Privitorii plireau siguri ca Brooks avea sli lie bine.
Cercul din jurul lor se risipi ciind oamenii plecara sa i$i
caute lucrurile pe plajll.. in soapta, de-a lungul malului, Ioli
vorbeau uluiti despre val.
Brooks baiu pal ma cu gemenii, care pareau a fi in stare
de $0C.
 - Ar fi trebuit sll fi!i acolo, cu mine. Valul a fost
extraordinar,
Eureka ii impinse.
- E$1i nebun? Nu a fost ceva extraordinar: Ai vrut sate
sinucizi? Credeam ell te duci dear panll in dreptul balizelor.
Brooks i$i ridicll mainile.
- Asta am $i Beul. Am vrut sli iti foe semn cu mana -
ha! -, dar pareai preocupata,
Oare nu-I vazuse in timp ce se gandea la Ander?
- Ai ramas o vesnicie sub apli.
Claire nu stia dacll ar fi trebuit sli se teamll sau sll fie
impresionatll.
- 0 vesnicie! Cine crezi ell sunt? Omul apelor?
Se repezi spre ei in mod exagerat, apucand siraguri
lungi de alge $i aruncandu-Ie peste el. ii rugllri pe gemeni
de-a lungul malului.
- Omul apelor! tiparli ei, fugind $i razand.
- Nimeni nu scapll de Omul apelor! Vll voi duce in
lumea mea subacvatica! Ne vom lupta cu tritonii cu dege-
tele noastre lipite $i vom manca sushi de pe farfurii de coral
care, in ocean, este singurul rel de msncare.
Cand Brooks ii arunca pe gemeni, pe rand, in aer, Eureka
privi soarele alunecandu-i pe piele, Se uitll la sangele care
i se prelingea de-a lungul rnuschilor spatelui. ii urrnari
intorcandu-se, flcandu-i semn cu ochiul $i-i citi pe buze
,,Calmeazli-te. Nu am nimic!"
i$i indreptll din nou privirea catre golf. Cu ochii mintii,
revazu traseul valului. !>llmantul nisipos de sub talptle ei se
risipi sub un alt mic val, iar ea tremura, in ciuda faptului ell
era cald.
Totul parea fragil, ca $i cand tot ce iubea ar fi putut sa
dispara, luat de ape.
 11

EPAVA

- Nu am vrut sll te sperii,

Brooks statea langll patul ei, cu picioarele goale sprijinite
de tocul ferestrei. Erau in sffi~it singuri. dupll ce i$i reve-
niserll partial din cauza sperieturii din acea dupa-amiaza.
Gemenii erau in pal, dupll ce Rhoda ii supraveghease
atent ciitcva ore. Devenise istcricll din momentul in care
auzise de aventura lor, invinuindu-i pe cei doi adolescenti
de pericolul la care aproape ca-i fusesera supusi copiii. Tatal
incerca sll aplaneze situatia cu cana lui cu laplc cu cacao
fierbinte $i scortisoara. Dar, in loc sll-i apropie, fiecare iiii
luii cana $i merse in cate un colt al casei,
Eureka i$i bllu laptele cu cacao in vechiul balansoar de 0ei
langll iereasna ii privi reflexia lui Brooks in vechiul
armoire 0 g/ace, Un sifonier din lemn CU 0 singura U$li $i
oglinda, care ii apartinuse mamei lui Sugar. Buzele lui se
rniscara, darea i$i sprijinea capul pe mana dreapta, blocand
urechea cu care auzea bine. i$i inlll!ll capul si auzi versurile
melodiei Sara, dintatll de Fleetwood Mac. pe care Brooks
o asculta pe lpod.
 .. In marea de iuhire, nnde toil/ii lnmea ar vrea sii .te Inece.
Dar CIC/Im a cli.tpcirut; ei s111m c:ci 1111 111cti conteazii ...
- Ai spus ceva? ii intreba ea.
- Pllreai supllratli, spuse Brooks, putin mai tare. U~
donnitorului Eureklii era deschisa - regula tatei pentru
momentele in care avea musaliri -. iar bliiatul stia la tel de
bine ca ea cat de tare puteau sa vorbeasca astfe] incat sa nu
se audll la parter. Ca si cum ai fi crezut ell valul s-a produs
din vina mea.
Se inclinll intre stalpii baldachinului vechiului pat al
bunicilor ei. Ochii lui erau de acelasi castaniu ca al pllturii
intinse peste cuvertura albli. Psrea ell era preglilit pentru
orice - pentru o peirecere cu funii de catifea, pentru un
drum prin toata [ara cu masina, pentru o baie in intunericul
recede la marginea universului.
Eureka era epuizata:ca si cand ea ar fi fost cea devorata
$i scuipata de un val.
- Desigur ca nu a fost vina ta. Se uitll in cana ei. Nu era
sigura dacll se suparase pe Brooks.
Dacli fusese, nu stia de ce, in mod neobisnuit, o distan1a
ii separa pe cei doi.
- Atunci, ce este? lntreba el.
Ea ridicli din umeri. ii era dor de mama ei.
- Diana. Brooks ii rosti numcle ca $i cand ar fi flicut
leglltura intre cele doua evenimente pentru prima data,
Piinll $i cei mai buni baieti puteau sll fie prosri. Desigur, Ar
fi trebuit sa-rni dau seama, Eureka, esti atat de curajoasa!
Cum rezisti?
- Nu rezist, pur $i simplu.
- Vinoaici.
 Ciind i~i ridica pnvirea, el miingiiia patul. Brooks
incerca sli in!eleaga, dar, de fapt, nu putea, 0 intrista sa-l
vada diindu-~i silinta, Ea clil.tinli din cap.
Ploaia batea in geamuri, prelingandu-se in fonna unor
dungi de zebra. Meteorologul preferat al Rhodei, Cokie
Faucheux, prezisese ell urma sli fie insorit tot weekendul,
ceea ce era singurul lucru care parea in regula - Eurekai ii
placea sa o contrazica pe Rhoda.
Din coltul ochiului, ii vlizu pe Brooks ridiciindu-se de
pe pat si venind spre ea. l$i intinse bratele, ca pentru o
lmbratisare,
- Stiu ca i!i este greu sa vorbesti deschis. Ai crezut ell
valul de astazi mli va ...
- Nu o spune.
- Eureka. incli sunt aici, Nu plec nicaieri,
Brooks ii luii. miiinile si o trase catre el. ii lasli ~ o lrnbra-
tiseze. Pielea ii era calda, iar trupul, incordat si putcrnic. Ea
lsi llisl! capul pe clavicula Jui $i inchise ochii, Nimeni nu o
mai lrnbratisase de foarte rnulta vreme. Era minunat, dar
ceva nu-i dlidea pace. Trebuia sli-1 intrebe.
in clipa in care se indepartli. Brooks ii retinu miina un
moment, inainte de a-i da drumul.
- Felul in care te-ai purtat atunci ciind te-ai ridicat, dupli.
ce a trecut valul... spuse ea. Ai ras, M-a surprins.
Brooks se scarpina in barba,
- lrnagineaza-ti cumeste sii. i!i revii, sa-\i scuipi plli.manii
tusind ~i sa vezi douazeci de straini care te privesc de sus.
dintre care unul este un tip care vrea sli-!i faca respiratie
gura la gura. Ce putearn sa fac, in afari de a mli preface?
- Eram ingrijora!i din cauza ta.
 - £11 stiam ca nu avearn nimic, spuse Brooks, dar cred
ell am fosl singurul care $i-a dal seama. Am vazur cal de
sperialli erai. Nu am vrut sa crezi ca erarn ...
-Cum'?
- Slab.
Eureka scutura din cap.
- lmposibil. Tu esti Butoiul cu pulbere.
El zambi si-i ciufuli paru], gest care se transforma intr-o
scurtli partida de wrestling, Ea se aplccli sub bratul lui, ca
sA scape, $i ii apucli de tricou ciind el se intoarse ca sa o ia
pe sus. Curand, ii imobilizli, cu spatele la mllsu(a de toaletli,
dar, atunci, cu o miscare bruscli. el o arunca lnapoi pe pal.
Se prabmsi pe perna, riiziind, a~ cum tacea de fiecare dalli
ciind se lupta cu el. Tnsl'i cl nu riidea. Era rosu la ra1a $i
statea [eapan la picioarele paiului, privmd-o de sus.
- Ce s-a intiimplat? inlrebli ea.
- Nimic. Brooks sc uilli in ahli parte, iar focul din ochii
lui plirn sl'i se slingli. Ce-ai spune sa-mi arllti ce Ii-a dat
Diana'! Carten. acea ... piatra-rninune?
- Piatra iuneiului.
Eureka se dadu jos din pat $i se aseza la biroul ei. pe
care ii avea de cand era copil, Sertarele acesiuia erau atal de
pline cu suvenire, inciit nu rnai avea loc pentru caietele
de terne, pentru cl'irlile sau dosarele pentru lnscrierea la
Iacultate, asa ca adunase totul in grl'imezi, pe care ii prorni-
sesc Rhode] ca avea sli le organizeze, Dar ceea ce o enerva
pe aceasta ii tacea placere fetei, asadar, grllmezile atinsesera
inal\imi periculoasc.
Din sertarul de sus, seoase cartea llisata de Diana $i apoi
cutiuta albastra, pe care le puse pe cuvcrtura Cu rnostenirea
intre ei, cei doi tineri se asezara fa\li in fa!ll. cu picioarelc
incrucisate,
Prima data, Brooks se intinse dupii piatra tunetului, des-
chizand incheietoarea uzalii a cutiei $i luand pialra invelita
in tifon. 0 examinli din toate unghiurile.
Eureka ii privi dcgetelc plimbandu-sc pc malcrialul alb.
- Nu ii dcsface,
- Desigur ell nu. Nu incli.
II privi cu ochii miji!i. apuca piatra, surprinsa din nou de
greutatea acesteia. Si ea voia sli stic cum arlita - $i. in mod
evident, si Brooks voia acelasi Iucru,
- Cum adica .. nu inca·'?
Brooks clipi,
- Mli refer la scrisoarea mamei tale. Nu a spus ca vei sti
cand va fi timpul potrivit sa 0 deschizi?
- A ... Da. Probabil ca ii spusese asta. i$i sprijini coatcle
pc genunchi. cu barbia in palme. Cine stie cand se VII
intfimpla? inlre timp, as putea sli mli joc cu ea.
Brooks o [intui cu privirea, apoi i$i inclinli capul si
inghiti asa cum facea ciind se rusina.
- Daca mama la ti-a lasat-o lnseamna di este pretioasa,
- Glumeam.
Puse piatra tunetului la Joe, in cutiuta.
El lua cartea care parea veche cu un respect la care
Eureka nu sc asteptase, Dadu paginile mai delical decal ea,
ceca ce o fiicu sll se inlrebe dacli lsi merita mostenirea.
- Nu pol sa citesc, sopri el.
- Stiu, zise ea. rare sll fie din viitorul indeparuu ...
- Dintr-un trecut nelndeplinit in totalitate.
Brooks vorbea de pardl ar fi citat din cartile de literatura
$1iin!ifico-fantasticli. pc care obisnuia sa le citeasca tatlil ei.
 Baiatul continua sii dea paginile, intiii mai incet, apoi
mai rapid. oprindu-se in dreptul unui capitol pe care
Eureka nu-I descoperise. La jumatatea cartii, textul ciudat
~i compact era intrerupt de un grup de ilustratii complicate.
- Acelea sunt xilogravuri? Eureka recunoscu metoda
de la cursul de xilogravura la care participase, ciindva,
impreunii cu Diana - cu toate ca aceste ilustratii erau mult
mai complicate decal lot ce reusise ea sa graveze in bucata
incapli!iinata de fog.
Ea si Brooks studiara imaginea a doi oameni care se
luptau. Erau iinbracati cu haine scumpe, tivite cu blana,
Peste piepturi, le atarnau coliere cu bijuterii marl. Un barbat
puna o coroana grca, in spatcle multimii de privitori, se
zareau un oras ~i turlele lnalte ale unor cladiri neobisnuite,
care incadrau cerul.
Pe pagina alaturata, era· imaginea unei lemei imbracate
cu o haina la fol de scurnpa, Statea in miiini si in genunchi
pe rnarginea unui riiu presarat cu narcise inalte $i inftorite.
Umbrele hasurate ale norilor ii margincau parul lung, in
vreme ce ea i$i studia reflexia in apa. hi [inea capul plecat,
asa cii Eureka nu pujea sa-i vadii chipul, dar postura ei ii era
cunoscutii. $tia cii ea pliinbreo.
- Totul e aici, sopti Brooks.
- in!elegi ceva din toate acestea?
intoarse pagina din pergament, ciiutiind mai multe
ilustratii, dar, in schimb, gasi marginile scurte $i zirntate ale
unor pagini smulse, Apoi textul de neinteles aparu din nou.
Atinse marginile aspre de liingii cotor,
- Uite, lipscsc ciiteva pagini.
Brooks privi cartea de aproape, incercand sa vada unde
ar 11 trebuit sii se afle paginile lipsa, Eureka observa ca mai
era o ilustratie, pe spatele paginii cu femeia in genunchi,
Era mull rnai sirnpla dec.i.t celelalte: trei cercuri concen-
trice, in mijlocul paginii. Pareau a fi un simbol.
Din instinct, se intinse ciilre fruntea lui Brooks. diindu-i
la o parte parul negru. Rana Jui era circulara, ceea ce nu era
un lucru neobisnuit. Dar valul din acea dupa-amiaza iritase
crusta atiir de mull, incat Eureka vazu ... cercuri in interiorul
acestcia, Semanau ciudat de mult cu ilustratia din cartea ei.
- Ce faci?
fi dadu mina la o parte si i$i aranja plirul pe frunte.
-Nimic.
El inchise cartea si apasa copcrta cu o rnina.
- Ma indoiesc cii vei reusi sll g1iSC$li pe cineva care sa i!i
traduca scrierea asta. Daca lncerci, vei avea pane doar de o
ca latoric dureroasa. Ch iar crezi ca vei gllsi pe cineva in Podunk,
Louisiana. care sa poata sii traduca o cane atal de dificild?
Rasul lui paru rliutiicios.
- Crcdeam ca iti place Podunk. Louisiana. Eureka miji
ochii. Brooks era singurul care apara orasul natal. ciind ea
ii vorbea de rau. Unchiul Beau a spus ca Diana putea sa
citeasca textul, ceea ce inseamna di trebuie si'i ex isle cineva
care sa-1 poara traduce. Trebuie doar sa aflu cine.
- Lasa-mn sil incerc, in seara asta, voi lua cartea cu mine
si te voi scuti de un chin. Nu esti pregatita sii te confrunf cu
moartea Dianei, iar cu ma bucur sa te ajut.
- Nu. Nu scap din ochi cartea aceasta.
Sc intinse sa o ia din mana lui Brooks, care o [inea strans.
A trebuit sii o traga.
Cotorul sciirtai din cauza incercarii de a smulge cartea,
- Uau!
 Brooks ii dadu drumul ~i o privi in asa fel incat ii dadu
de inteles ca era melodramatica.
Ea sc uilli in aha pane.
- inca nu am hotanlt ce voi face cu cartea,
- Bine.
Tonul lui se lmblanzi, ii atinse degetele, acolo unde
inchidea cartea,
- Dar, daca reusesti sa gase~ti pe cineva care sa ti-o
traduca, spuse el. sii ma iei cu tine. da? S-ar putea sa fie
ceva greu de digerat, Vei vrea sa ai alaturi o persoana de
incredere.
Pe noptiera, telefonul fetei bazai. Nu reeunoscu numarul,
Ridiciind din umeri, ii arala lui Brooks eeranul telefonului.
El tresarl,
- S-ar putea sa fie Maya.
- De ce m-ar suna Maya Cayce? De unde a facut rost
de numarul rneu?
Apoi i~i aminti: telefonul stricat al lui Brooks. ii gasisera
in doua bucali pe plaja, dupa ce valul ii zdrobise cu greu-
tatea unui pian. Eureka fusese destul de neatenta inca.tsa-~i
lase telefonul acasa in acea dimim:aia, asa ca al ei era intact.
Probabil Maya Cayce sunase acasa la Brooks, iar
Aileen, care trebuie sa Ii uitat ciit de riiutacioase puteau sa
fie fetele de liceu, ii daduse numarul Eurekai,
- Ei, bine'? Eureka ii intinse telefonul Jui Brooks. Vor~le
cu ea.
- Nu vreau sii vorbesc cu ea. Vreau sii fiu cu tine.
Adica ... Brooks l~i freca maxilarul. Ma refer la faptul cane
petrecem timpul impreuna ~i ca nu vreau sa fiu distras cand,
in sla~it, discutarn despre...
 Se opri, apoi murrnura ceva ceea ce Eurekai i se paru a
fi un blestem spus printre dinti,
Se intoarse cu urechea nevatamata spre baiat, dar acesta
liicea. Cando privi, era din nou imbujorat.
- S-a intamplat ceva? intreba ea.
El scutura din cap. Se apleca mai aproape de ea. Arcuri le
de sub ei scar1aira. Eureka scapa telefonul si cartea, pentru
ca ochii lui aratau altfel - mai blanzi, de un caprui nesfarsir-
$i i$i dadu searna ce urma sa se intample,
Brooks avea sa o sarute,
Nuse mi$C11. Nu stia cum ~ reactioneze. Cal timp se
apropie de buzele ei, nu incetara ~ se priveasca. El isi lasa
greutatea pe picioarele Eurekai, Ea scilpil un oftat usor,
Avea buzele moi, dar mainile ferme o fiiceau sa se lupte
intr-un all fel. Se rostogolira unul peste celalau, in vreme
ce gura lui se apropie de a ei. isi strecura degetele pe sub
camasa lui, atingandu-i pielea neteda ca o piaua. Limba
Jui unnari conturul limbii ei. Era matasoasa. Ea i$i arcui
spatele, dorindu-si sa se apropie $i mai mull.
- Este ... spuse el.
Eureka incuviinta, dand din cap.
- Atat de bine.
lnspirara, apoi se sarutara din nou.
lstoricul saruturilor fetei consta in cele primite in urma
inviirtirii sticlelor, a provocarilor, a biijbii.ielilor $i a stan-
gaciilor in afara dansurilor organizate de scoala, Nu se
comparau nici pe departe cu acesta.
Acesta era Brooks'! Parca se saruta cu cineva cu care
avusese candva o aventura inlen~, o aventura pe care ea
nu si-ar fi pennis niciodata sa si-o doreasca. Mainile lui ii
explorara pielea, ca $i cind ar fi fost o zeita voluptuoasa,
nu fata pe care o stia dintotdeauna. Cand devenise Brooks
atit de musculos, atal de sexy? Fusese asa ani de zile, $i
ea nu observase? Sau un sarut, in toata regula, putea sa
metabolizeze un corp, facindu-1 sa creases intr-o clipa,
rnaturizandu-i pe arnandoi, at.i.t de brusc?
Se retrase ca sa-1 priveasca ii studie chipul, pistruii $i
virtejurile din parul lui castaniu $i vazu cl era o cu totul alta
persoana, Faptul ca stia ca nu avea cum si mai nege ce se
intimplase, mai ales un asemenea sarut, o speria $i o incanta.
- De ce ti-a luat atit de mull timp? sopti ea rlgu$il.
- Ce anume?
- Sa mi saruti,
- Eu ... ei bine ...
Brooks se tncrunta $i se retrase.
- Asteapta. Ea lncerca sa-l traga inapoi. ii mingiiie ceafa
care, brusc, deveni rigida. Nu am vrut si-li stric cheful.
- Am avut motive le mele pentru care am asteptat atiit de
mult pana site sarut.
- Cum ar fl?
Voia sa para vesela, dardeja se intreba: .Din cauza Dianei?"
Era Eureka amt de afectata, inciit ii speriase pe Brooks?
Acel moment de ezitare fu de ajuns pentru ca ea si se
convinga ca Brooks o vedea la fel cum o vedeau $i restul
colegilor de $COali - cape o ciudata, o ghinionista, ultima
fata dupa care ar fi umblat un baial normal. A$a ca izbucni:
- Presupun ca ai fost ocupat cu Maya Cayce.
0 incruntare ii intuneca chipul lui Brooks. Didu sli se
ridice la picioarele patului, cu bratele lncrucisate pe piept.
Era la fel de distant ca amintirea acelui sarut,
 - E atat de tipic, vorbi el spre tavan.
- Ce anume?
- N-ar putea sa aiba leglilura cu tine. Trebuie sli fie din
vina altcuiva,
fnsa Eureka stia ca totul era din cauza ei. Faptul ca $1ia
aces! lucru era atat de dureros, indit incercase sa-l substi-
tuie cu altceva ... Transfer", asta i-ar fi zis oricare dintre
ullimii cinci psihiatri la care fuscse, .,un obicci periculos".
- Ai dreptatc ... spuse ea.
- Nu ma lua pcste picior! Brooks nu semlina cu eel mai
bun prieten al ei s£111 cu baiatul pe care ii sarutase. Semlina
cu cineva care ura lot ce avea legliturli cu ea. Nu vreau sa
mi!. impace o persoana care crede ca este mai bunli decal
oricine altcineva.
- Pofiim?
- Ai dreptate. Restul lumii se insala. Nu-i asa?
- Nu.
- Respingi totul imediat...
- Ba nu! Eureka {ipli, dandu-si seama di ii contrazicea,
Vorbi rnai lncet $i inchise usa de la dormitor, nepasandu-i
de urmari, in caz ca tatal ei ar Ii trccut pe acolo. Nu putea
sa-1 lase pe Brooks sa creada aceste minciuni. Nute resping.
- E$1i sigurli de asta? lnireba el cu raceala, Respingi pana
$i lucrurile pe care !i le-a lasal mama ta in testamcntul ei.
- Nu-i adevlirat.
Fata se gandea obsesiv la rnostenirea ei, zi $i noapte,
insa Brooks nici macar nu o asculta, El sc plimba prin
camera. mania llciindu-1 sa para posedat.
- Pe Cat o tii prin preajma pentru di nu-si da seama
cand o ignori. Nu suporti pe nimeni din Iarnilia ta. i$i
 flutura rnana spre camera de la parter. unde Rhoda $i latlU
ei se uitau la $1iri, dar care, cu siguranti, erau acum atenti
la cearta de la etaj, Esti convinsa ca fiecare terapeut la care
le duci este un idiot. l-ai respins pe toti de la Evangeline,
pentru cl nimeni nu ar putea sli inteleagll vreodata prin ce
ai trecut. Se opri din a se mai plimba si o privi in ochi. ~i.
apoi, mai sunt eu,
Pe Eureka o duru pieptul de parca ar fi lovir-o in inirna.
- Ce-i cu tine?
- Te folosesu de mine.
- Nu.
- Nu sunl prietenul tau, Sunt o placa de rezonanta
pentru anxietatea ~i depresia la.
- Tu ... tu esti eel mai bun prieten al meu, se oolbai ea.
Tu esti rnotivul pentru care incl sun! aici ...
- Aici? spuse el cu amilrilciune. Ultimul lac de pe
pi'imant in care vrei sa Iii? Eu sunl doar inceputul viitorului
tau, al vietii tale reale. Mania la le-a invltal sA iii unnezi
visurile ~i doarde asta ti-a plisat lntotdeauna, Nu ai idee cal
de mull tin ceilalti oameni la line, pentru cl esti prea preo-
cupali de propria persoana. Cine stie? Poate ca nici macar
nu ai tendinte sinucigase? Poate ca ai luat acele pastile doar
ca sl atragi atentia.
Eureka respira de parca ar fi Iost aruncata dintr-un av ion.
- Am avut incredere in tine. Am crezut ell esti singurul
care nu mi j udeca,
- Sigur, Brooks scutura din cap. dezgustat. Spui cii toti
cei pe care ii cunosti sunt ipocriti, dar te-ai gandit vreodati
cat de unit te porti cu Maya?
- Desigur, sA nu uitam de Maya.
- Micar ei ii pasa de ceilalti,
 Eurekai ii trernura buza. Afarli, se auzi un tunet. Chiar
sliruta atat de prost?
- Ei bine, daca ai hotlirit deja. striga ea. sun-o! Fii cu
ea! Ce mai astepti? la telefonul meu $i stabileste o lntaloire,
ii arunca telefonul. Acesta se izbi de pieptul de care nu-i
venea sa creada ca tocmai i$i sprijinise capul,
Brooks se uita la telefon ca $i cand s-ar fi gandit la
propunerea ei.
- Poate o voi suna, rosti el rar, soptit. Poate ca nu am
atat de multi! nevoie de tine pe cit credeam di am.
- Ce vrei sa spui? i1i bali joc de mine sau ce inseamna
asta?
- Adevarul doare, nu-i asa?
Trecand pe liingli ea, o batu pe umar; Deschise usa,
apoi se uita din nou Ia pat, la carte $i la piatra tunetului din
cutiuta.
- Ar trebui sA pleci, spuse ea.
- Mai spune asta $i altora, $i vei ramane de una singurii,
zise Brooks.
Eureka ii ascultli coborand zgomotos scarile $i stiu cum
avea sa arate in$tlcandu-$i cheile si pantofii de pe banca de
la intrare. Cand usa se tranti, si-l irnagina indreptandu-se
prin ploaie, catre rnasina lui, Stia cum i s-ar fi turtit parul,
cum ar fi mirosit interiorul rnasinii sale.
El ar fi putut sA si-o imagineze? Ar Ii vrut rnacar s-o
vada lipitli de gearn, privind fununa, inecatli de ernotie $i
abtinandu-se sli nu plang3?
 12

NEPTUNE'S

Eureka lua piatra tunetului si o arunca in perete, dorind

sii distrugj tot ce se intiimplase de cand ea $i Brooks se
oprisera din sarutat, Piatra liisii o adfincitura in peretcle pc
care ca ii vopsise cu buline albastre. lntr-o perioada mai
buna a vietii. Ateriza cu un l-gomot surd liinga dulap.
ingcnunche ca sa evalucze pagubelc, bagand mana sub
covorul moale persan, cumparat de la tiirgul de vechituri,
Nu era o urrna atiit de mare precurn cea de acurn doi ani,
cand lovise cu pumnul perctele de liingii soba, din cauza cii
se ccrta cu tatal ei pentru ca voia sii lipseasca o siiptamiina
de la scoala ca sii mcarga In Peru cu Diana. Nu era la fol de
socanta ca gantera pc care tatal ei o slarfunase cand ca
avea saisprezece ani - tipiind la Eureka dupa ce aceasta
abandonase slujba de vara pe care i-o gasisc el la spalatoria
Ruthie's. Dar adancitura era suficicnt de mare ind.I sa o
scoata din minti pc Rhoda, care parea sa creada ca pcre!ii
din gips-carton nu puteau Ii reparati.
- Eureka? slriga Rhoda din camera. Ce ai liicut?
 - Doar un exercitiu inva\al de la doctorul Landry! strigii
ea, f!cand o fa\ii pe care si-ar ti dorit ca aceasta sii o poatii
vedea.
Era furioasii. Daca ar fi fost un val, ar fi sfarfunal conti-
nentcle ca pc o paine veche,
Voia sii distruga ceva la fel cum o Beuse Brooks. Luii
cartea de care era cl fuscse atilt de interesat, apucii paginile
riisliratc si se gandi sii o rupa in doua .
..Gaseste icsirea din vizuina vulpii, fato." Auzi din nou
vocca Dianci.
Vizuincle vulpilor erau rnici, inguste ~i camuflate, Nu
stiai di le afli intr-una pilnii cand nu puteai respira si trcbuia
sii tc eliberezi. Egalau claustrolobia care, pcntru ca. fusese
intotdeauna un dusman. Dar vulpilc traiau in vizuini; i~i
cresteau puii acolo. Soldatii trageill1 din acestca, protejati
de inamici. Poate ca Eureka nu voia sii gaseasca o iesire din
vizuina asta. Poate cii era o vulpc-soldat. Poate ca vizuina
Iuriei era locul in care ea se simtca eel mai bine.
Trasc acr in picpt $i i!)i relaxii milinile inclestate pe carte.
0 liisii cu grijii din 1mini1 ca ~i cand ar Ii fost unul dintre
proiectcle de aria ale gemenilor, Mcrsc spre fcreastra,
scoase capul afara ~i privi spre stele, Acestea o linisteau, iar
distanta la care se aflau ii oferea o perspectiva, atunci ciind
nu mai vedea dincolo de durerca ei. Dar. in seara aceasta,
stelele nu se zareuu pe cer, Erau ascunse in spatele unei
mantii dense de nori gri,
Fulgerul despicii intunericul. Tunetul rasunii din nou.
Ploaia cazu mai abundent, lovind copacii de afara, 0
ma$inii de pe stradii trecu printr-o baltii de miirimca unui
lac. Eureka se gandi la Brooks. care conducca spre casa,
spre New Iberia. Dnnnurile erau lnumecate $i alunecoase,
iar el plecase atiit de grabit. ..
Nu. Era suparata pe Brooks. Se lnfiora $i apoi inchise
fereastra, rezemandu-si capul de geamul rece,
Dar daca tot ce spusese el era adevarat?
Nu credea ca era mai buna decal ceilalti - dar cumva
parea asa? Cu o multime de comentarii taioase, Brooks
plantase in mintea fetei ideea ci\ toala lumea era impotriva
ei. lar in seara aceasta nici macar stelele nu se vedeau, ceea
ce filcea totul sa fie ~i mai intunecos.
Lua telefonul, bloca numarul Mayei Cayce apasand furi-
oasa lrei butoane si li scrise un mesaj lui Cat.
Hei.
Vremet1 e de rahat, prietena ei raspunse instantaneu.
Da. Eureka taslli mai lenl. Dur eu?
Nu. din cot am auzit. De ce? Rhoda se poanci co de
obicei? .
Eureka si-o putea imagina pe Cat pufnind in ras in
dormitorul ei lurninat de lumiinliri, cu picioarele sprijinite
pe birou, in timp ce-si urmarea viitori iubiti pe internet.
Viteza cu care ii raspunsese aceasta o alina. Ridica din nou
cartea, o desehise in poala si i$i trecu un deget pe Jangli
cercurile ultimei ilustratii, cea despre care credea ca o
vazuse oglindita in rana lui Brooks.
Brooks s-a schimbat, raspunse ea. Ne-om certat.
0 clipa mai tarziu, suna telefonul,
- Voi vli certati ca doi oameni casatoriti de ceva vreme,
spuse Cal imediat ce Eureka raspunse,
Ea privi adiincitura din peretele ei cu bu line. f~i imagina
0 vanlilaie de aceeasi marirne in pieptul lui Brooks, unde ii
lovise cu telefonul.
 - De data asta a fost rau, Cat. Mi-a spus ell mli cred mai
buna decal toti ceilalti.
Cat oftii.
- Asta doar pentru cii vrea sfl faca sex cu tine.
- Tu crezi cfl totul este despre sex, Eureka nu voia sli
recunoasca faptul ell se sarutasera, Nu voia sa se gandeasca
la asta, dupa cele spuse de Brooks. Orice ar fi insemnat ace!
sarut, era atat de dcparte in trecut, incal era o limba moarta
pe care nimeni nu mai stia sli o vorbeasca, mai inaccesibila
decat cartea Dianei. A fost mai mull decal atat.
- Uite, spuse Cal, mestecsnd ceva crocant, probabil
Cheetos. ii cunoastem pe Brooks. i$i va cere scuze. ii dau
timp pana luni, la prima orli. intre timp. am vesti bune.
- Spune-mi, zise Eureka, desi ar fi preferat sli i$i tragli
asternuturile peste cap pana ce ar fi venit sfarsitul lumii sau
panli ar fi intrat la facultate,
- Rodney vrea sfl te cunoasca,
- Cine este Rodney? icni ea.
- Clasicistul cu care flirtez, iii amintesti? Vrea sA-!i
vada cartea, Am sugerat sli mergem la NEPTUNE'S. Stiu
cfl te-ai saturat de local, dar unde altundeva sli ne ducem?
Eureka se gandi la faptul ca Brooks voia sli mearga cu
ea, in momentul in care avea sli gaseasca o persoana care sli
traduca acea carte. Asta se intampla inainte sli fi explodat
ca un dig la inundatie.
- Te rog, nu te mai invinovati gandindu-te la Brooks!
Cat putea Ii surprinzlitor de telepatica. imbraca-te cu ceva
dragu], Rodney s-ar putea sli aduca un prieten. Ne vedem
acolo, in jumatate de ora,
NEPTUNE'S era o cafenea situata la etajul al doilea al
unui mall. deasupra splilfltorici RUTHIE'S $i a unui magazin
cu jocuri video, care se lndrepta lncet spre faliment. Eureka
i$i puse tenisii si haina de ploaie. Alerga cei doi kilometri
$i jumatate prin ploaie, ca sa nu fie nevoita sa lmprurnute
rnasina tatei sau a Rhodei.
Urcand scam din lemn, intrand pe usa cu gearn colorat,
stiai ell aveai sa gasesti eel putin douazeci de elevi de la
Evangeline intinsi peste laptopuri $i cilrti de marirnea
unui opritor de usa. Decorul de culoarea merelor conflate
era uzat, ca patul vechi al unui burlac. 0 aroma de hazna
plutea ca un nor peste masa Inclinata de biliard si aparatul
de pinball defect Creatura din Laguna Neagra. La
NEPTUNE'S se servea o rnancare pe care nu o mai manca
nimeni a doua oara, here pustilor de colegiu, iar cafeaua din
belsug, apa minerala si atmosfera erau Indeajuns incat sil ii
faca pe copiii de liceu sa-si petreaca noaptea acolo,
Eureka era candva o clienta fidelil. Anul trecut castigase
chiar carnpionatul de biliard - norocul incepatorului. Dar.
de la accident. nu mai venise. Faptul ca un loc ridicol
precum NEPTUNE'S continua sil existe, iar Diana dispa-
ruse nu avea nicio logica.
Nu observs ca era complet uda panil cand nu intra $i
toate privirile se indreptara spre ea. i$i stoarse parul prins in
coada Repera cosirele Jui Cal $i se indrepta spre rnasa din
colt, la care stateau mereu. De la automatul muzical riizbl'itea
o melodie a lui Donovan, in timp ce la televizor se difuza o
cursa Nascar. NEPTUNE·s era la tel. dar Eureka se schirn-
base atat de mult, incat ar f putut la fel de bine sl'i fie un
MCDONALD'S - sau GALLATOIRE'S din New Orleans.
Trecu pe langa o rnasa la care stateau niste majorete
care semsnau foarte mult unele cu celelalte, ii facu din
manl'i prietenului ei Luke de la cursul de ~tiinte care parea
sl'i creada ell. NEPTUNE'S era un toe bun pentru o intalnire
si schi\l'i un zambet spre masa fetelor din clasa a noua din
echipa de maraton, suficient de curajoase sl'i se afle acolo.
Auzi pe cineva morrnaind: ,,Nu credeam ca. are voie sa
paraseasca spitalul", dar Eureka se afla aici cu un scop, nu
ca s!l.-i pese de ce credea vreun pusti despre ea.
Cat purta un pulover mov scurt, blugi rupti si un machiaj
mai putin strident decat de obicei, menit sa-i impresioneze
pe baie!ii de facultate. Cea mai recerua victima st!l.tea langa
ea, pe banca din vinil f0$U rupt. Paru] lung $i blond era
impletit in cozi, iar profilul se zari ascutit cand lull o inghi-
!itura din berea Jax. Mirosea a sirop de artar - contrafllcut,
genul zaharisit pe care tat!l.l ei nu-I folosea, Mana lui era pe
genunchiul lui Cat.
- Hei. Eureka se aseza pe banca opusa, Rodney?
Era doar cu ca\iva ani mai mare, dar arata atat de matur
cu inelul in nas si puloverul decolorat cu insemnele univer-
sitl'ilii, incat o fllcu pe Eureka sa se simtli ca un mic copil.
Avea gene blonde, obraji supti si n!l.ri ca niste boabe de
fasole rosie, de diferite ml'irimi.
El zambi.
- Araia-mi cartea aia excentrica.
Eureka scoase cartea din rucsac. Sterse rnasa cu un
servetel inainte de a o impinge spre baiat, a carui gura se
stramba intr-o lncruntare academics.
Cat isi sprijini barbia pe urnarul lui Rodney, in timp ce
el rasfoi cartea.
- Ne-am uitat 0 vesnicie incercand sa 0 lntelegem.
Poate este din spatiul extraterestru.
- Este mai probabil sa fie de pe p!l.mant, spuse acesta,
 Eureka ii privi cum se uita la Cat si chicoti, observa
felul in care parea sli se bucure de orice remarca arnuzanta
a ei. Nu credea ca Rodney era deosebit de atractiv, asadar
gelozia care i se furisa in piept o luli prin surprindere.
Flirtul lui cu prietena ei l'Acea ca intamplarea dintre ea
si Brooks sa para o neintelegere demna de Turnul Babel.
i$i ridica privirea spre masinile care inconjurau pista, la
televizor, si lsi imaginii ell pilota una care. in loc sa fie
acoperita cu reclame, era acoperita cu lirnbajul enigmatic
al cartii pe care Rodney se prefacea cli o citea de cealalta
parte a mesei.
Nu ar fi trebuit sa-l sarute pe Brooks. Fusese o mare
greseala. Se cunosteau prea bine ca sa incerce sa se
cunoasca si mai bine. $i se mai despartisera o data. Daca
Eureka urma sll aiba vreodata o relatie romanticll- ceea ce,
de la accident, nu i-ar fi dorit nici celui mai mare dusman -
ar fi trebuit ca acel biiat sa nu stie nimic despre ea, sli se
implice in relatie tlra sa-i cunoasca defectele si complexi-
tatea, Nu ar fi trebuit sa fie cu un critic gala sa se retraga de
la primul sarut, care sa-i spunii tot ce era in neregula cu ea.
Stia rnai bine decal oricine altcineva ell lista era neslarsita.
ii era dor de Brooks.
Dar Cat avea dreptate, Fusese un nesirntit, Ar trebui
sli-si ceara scuze. Eureka lsi verificll discret telelonul, Nu ii
trimisese niciun mesaj.
- Ce crezi? lntreba Cat. Ar trebui sll o facern?
Urechea stanga a Eurekai tiui. Ce ii scapase?
- imi pare rau. eu ...
Se Intoarse cu urechea bunli spre conversatie.
- Stiu ce crezi, spuse Rodney. Crezi ca te trimit la vreun
nebun din gruparea New Age. Dar eu stiu latina clasica si
vulgara, trei dialecte de greaca veche si putina ararnaica. lar
accasta scriere, lovi usor o pagina scrisa in intregime, nu
scamanil cu nimic cunoscut,
- Nu-i asa ca este un gcniu? chi!lli Cat
Eureka se grabi sa recupereze.
- Deci crezi ca ar trebui sane ducem cu cartea la ...
- Ea este putin excentrica, o experts autodidacta in limbi
moarte, spuse Rodney. i~i C&i$tiga existenta ghicind viitorul.
Roag-o sa sc uite la text. $i nu o lasa sa te pacaleasca. Te
va respecta mai mull. Oriciit ti-ar cere, ofera-i jumatate $i
stabilcste prctul cu un slert mai redus fata de eel initial.
- imi aduc calculatorul, spuse Eureka.
Rodney intinsc mana pl..'SIC Cat, scoase llll servetel din
suportul pemru servctelc si miizgali: Madame Yuki Bk111atsk;:
Green a-a« 31 t.
- Multumcsc. Ne vom duce la ea. Eureka baga inapoi
cartea in rucsac $i inchisc Iermoarul. li f!cu semn lui Cat,
care se deprinse de Rodney $i lntreba: .Acum?"
Eureka se ridica din scpareu.
- Hai sa inchciem o afacere.
 13

MADAME BLAVATSKY

Magazinul lui madame Blavatsky se afla in partea veche

a orasului, nu departe de ST. JOHN'S. Eureka trecuse pe
langli mana verde-neon din vitrina de zece mii de ori. Cal
parca rnasina in parearea plinli de gropi, iar ele ramaserA in
ploaie in fata usii din sticll'i tlra insemne, bAtand in ea cu
ciocanul vechi <!in alama in formA de cap de leu.
Dupa cateva minute usa se deschise, tlcand cativa
clopotei din interior sa sune. 0 femeie robusta cu parul
despletit si ere! aparu in prag, cu mainile in solduri, in
spatele ei se vedea o stralucire rosie, care ii umbrea fata.
- Ati venit sl'i vii ghicesc?
Avea o voce durli ¥i aspra, Eureka dadu din cap,
tragand-o pe Cat in foaierul intunecat. Arlita precum camera
de asteptare a unui cabinet stornatologic, dupa terrninarea
programului. 0 veioza cu un singur bee rO$U lumina douli
scaune pliante ~i un rafl pentru reviste, aproape gol.
- Ghicesc in palma, in cl'irti ~i in frunze de ceai, spuse
madame Blavatsky, dar trebuie sA p!Atiii separat pentru
ceai. Plirea sa aibli saptezeci $i cinci de ani, era datll cu un
ruj rosu, avea brate musculoase ~i o constelatie di: alunite
pe biirbie.
·- Multurnim, dar avem o rugaminte mai speciala, zise
l.nreka.
Doamna Blavatsky se uilii la cartca grea, pe care Eureka
o [inea sub brat,
- Rugjirmntile nu sunt speciale, Cadourile sunt speciale.
0 vacanta - ar fi ceva special. Femcia olla. lntrati in ateli-
crul meu,
Conducandu-le pc fete printr-o a doua u~ii ~i in camera
principala, rochia neagrii si voluminoasa a lui Blavatsky
imprastie duhoarca a o rnie de !igi!i.ri.
Atelierul cu ta van jos si lapel negru, cu modele in relief,
Loi de culoare ncagra, era acrisit, Tn colt se afla un urnidifi-
cater, o oala fierbinte, de epoca, in partea de sus a unei bibli-
oteci periculos de pline cu ciir\i $i o sulii de portrete vechi,
inl!i!i~nd Aguri lncruntatc, atimau in ramele lnclinate de
pc perete. Pe biroul imens erau o avalansa de ciiJ1i $i hartii,
un computer vechi, o vaza cu frezii mov ofilite $i douii
testoase care fie dormeau, fie erau moarte, Coli vii eleganre
din aur, in care erau atat de multe pasari, incat Eureka se
opri din a le mai numara, atimau in ficcare colt al camerei,
Erau piisiiri rnici, de rnarimea unei palme deschise, cu
trupuri delicate, verzulii ~i ciocuri rosii. Ciripcau rasunator,
melodios, neincetat,
- Porumbei etiopieni, le spuse doamna Blavatsky.
Exceptional de inteligenti. Printre zabrelele unei coli vii. i$i
strecura un deget acoperit cu uni de arahide ~i chicoti ca
un copil cand piisarile lncepura sii ciugulcasca, piscand-o
de piele. 0 pasare se odihni pe degetul ei aratator mai mult
 decat celelalte, Ease apropie, [uguindu-si buzele $i scotsnd
niste zgomote, ca si cand ar fi sarutat-o. Era mai mare
decal restul pilsarilor, cu o coroana de un rosu aprins $i un
diamant de pene galbene pe piept. Si, eel mai strilucitor,
dragul, dragul meu Polaris.
Tntr-un sfar$il, madame Blavatsky luli loc si le !acu scmn
fetelor sli i se aliiture. Se asezara in liniste pe o canapca
joasa din catifea neagra, rearanjand pcrnele desperechcate
$i colorate pentru a-$i face loc. Eureka se uita la Cat.
- Da? Da? lntreba doarnna Blavatsky, lntinzandu-se
dupa o ligarli lunga, rulatil manual. Pot sa presupun ce
vreti, dar trebuie sli-mi spuneti, copii. Cuvintele au o mare
putere. Universul curge prin ele. Folositi-le acum, vii rog!
Universul asteapta.
Uitandu-se spre prietena ei, Cat ridica o spranceana si
lsi Incline capul in directia femeii.
- Am face bine Sil nu enervam universul.
- Mama mi-a lasat aceasta carte in testarnentul ei, spuse
Eureka. A murit.
Madame Blavatsky i$i flutura rnana osoasa,
- Mil indoiesc. Nu exista nici viatA. nici rnoarte, Doar
intrupare si dispersare. Dar acesta e subiectul unei alte
conversatii. Ce vrei, copilo?
- Vreau sil ii traduc cartea.
Eureka apasli cu palma cercul in relief de pe coperta
verde a cartii,
- Ei bine, dii-o incoace. Oi f clarvazatoare, dar nu pot
sa citesc o cane inchisli, de la doi metri distantll.
Cand Eureka ii intinse cartea, doarnna Blavatsky i-o lua
ca $i cand ar 11 recuperat o po$elA furatli. 0 frunzari, oprin-
du-se in dreptul anurnitor pagini murmurand ca pentru sine,
bagindu-si nasul in paginile cu ilustratiile gravurilor in
lcrnn, nedandu-Ie de irneles daca reusea sau nu sa priceapa
ceva. Nu i$i ridica privirea pinll cc nu njunse la paginile
lipite, de langa ultima coperta.
Apoi lsi stinse [igara si inghiti un Tic-Tac de portocale.
- Cind s-a inlamplat? Ridicll paginile lipitc. Nu ai
incercat sa le usuci dupa ce ai varsat - ce e asta? Mirosi
cartca, Miroase ca Moarle dupa-amiaza'. Stii, esti prea
lanarii sa bei pclin.
Eureka nu avea nici cea mai mica idee despre ce vorbea
aceasta.
- Pilcat. A$ putea sa remedicz situatia, dar voi avea
nevoie de un cuptor de lemn si de niste produse chimice
scumpe.
- Asa am prirnit-o, spuse Eureka.
Blavatsky i$i pusc o perechc de ochelari cu siret si-i
lasa sil alunece pana pe wirful nasului. Cerceta cu atcntie
cotorul cilnii si copertelc.
- De cat limp o avca mama ta?
- Nu stiu. Tata mi-a spus ell a gasu-o la un targ de
vechituri, din Franta,
- Ce de minciuni!
- Ce vrcti sil spuneti? intrcb.'I Cat.
Blavatsky privi pe deasupra ramelor ochelarilor.
- Acesta este un volum de familie. Volumelc de familie
rilman urrnasilor, cu exceptia unor circumstante extrem de
neobisnuite, Chiar $i in asemenealmprejurari, este aproape
imposibil ca o astfel de carte sll cadii in n1iinile cuiva care
ar vinde-o la un targ de vechituri, Ming;iie coperra. Un
asemenea obiect nu este de vanzarc.
1 Cocktail din absint ~i sampanic, invcmat de Ernest Mcmingway (n.tr.)
 Madame Blavatsky inchise ochii si-si lnclina capul
spre colivia din stanga urnarului ei, ca si ciind ar fi ascultat
cantecul porumbeilor. Ciind deschise ochii, o privi direct
pe Eureka.
- Spui ca mama ta a murit. Dar cum ramiine cu dragos-
tea disperata pe care i-o porti? Exista vreun vreo cale mai
rapida spre nemurire?
Eureka sirnti o arsura in giit.
- Dae~ aceasta carte ar Ii apartinut familiei mete, a!i fi
stiut. Bunicii mei nu aveau secrete. Fratele !ii sora mamei au
Iost langa mine cand am rnostenit-o. Sc giindi la povestca
unchiului Beau. in care ii spunea cum o citea Diana. Nu
stiau mai nimic despre carte.
- Poate ca nu provine din partea parin1ilor mamei tale,
spuse madame Blavatsky. Poate ca a g~sit-o prin interme-
diul vreunui var de dcparv:. al unei rnatusi preferate, Pe
mama tao cherna, curnva, Diana?
- De unde stii?
Blavatsky inchise ochii $i·!ii lnclina capul spre drcapta,
catre o alta colivie. Tnauntru, sase porurnbei [opaiau spre
marginea coliviei de liinga ea. Ciripeau niste note inalte,
complicate. Ea chicoti.
- Da, da, rnurmura ea, dar nu fetelor,
Apoi tusi si privi cartea, aratand spre coltul din jos al
ultimei pagini.
Eureka se uita la simbolurile scrise cu diverse culori sterse,
- Aceasta este o lista cu proprietarii anteriori ai cartii.
Dupa cum vezi, au fost multi. Aici scrie ca ultirnul este
Diana. Madame Blavatsky miji ochii la simbolurile de
dinaintea numelui mamei Eurekai, Mama ta a mostenit
aceasta carte de la cineva pe nume Niobe, iar aceasta
a prirnit-o de la o persoana al carei nume era Byblis. Le
cunosti pe aceste femei?
Tn vreme ce Eureka scutura din cap, Cal isi indrepta
postura.
- Poti sa o citesti?
Blavatsky o ignora pe aceasta,
- Aviind in vedere ca acum volurnul iti apartine, pot sa-!i
scriu numele la sfarsitul listei. Fara costuri suplimenlare.
- Da, spuse lncet Eureka. Ma nurnesc ...
- Eureka.
Madame Blavatsky zambi, luand un stilou cu peni\il ~i
in~inind cateva simboluri ciudate pe pagina,
Eureka isi privi numele scris in limba misterioasa.
- De unde ati ...
- Seamana cu scrierea veche rnagdalena, spuse Blavatsky,
~i exista diferente. Vocalele sunl absente. Ortografia e destul
de absurds!
- Magdalena'!
Cal se uit.'1 la Eureka, care nu auzise niciodata de asa ceva,
- Foorte veche, zise Blavatsky. A fost gasita in pesterile
din sudul Frantei. Nu e o scriere sora cu magdaleua, dar,
poate, o verisoara de-a doua, Limbile au arbori genealogici
complicati. stii tu - casatorii mixte, copii vitregi, chiar
bastarzi, in istoria limbilor, exista nenumarate scandaluri,
crime, incesturi,
- Ascult, spuse Cat.
- Un astfel de text se gaseste foarte rar. Madame
Blavatsky i~i scarpina o spranceana, pilriind obosita, Nu va
fi usor de tradus.
Eureka simti o caldura gadilandu-i ceafa, Nu stia daca
era bucuroasa sau daca ii era tearna, doar ca aceasta femeie
era cheia de care avea nevoie pentru a lntelege.
 - Ar putea fi periculos, continua Blavatsky. Cunoasterea
tnsearnna putere; puterea corupe, Coruptia aduce rusine $i
dezastru, Poate cA ignoranta nu e o fericire, dare de preferat
unei vieti traite in rusine, Esti de acord?
- Nu sunt sigurA. Eureka sirnti cA Dianei i-ar fi plAcut
madame Blavatsky. Ar ti avut lncredere in aceasta tradu-
catoare. Cred cA a!f prefera sA aflu adevarul, indiferent de
consecinte,
- Tl vei afla.
Femeia ii zambi misterios,
Tn scaunul ei, Cat se apleca in fatA si apucA marginea
biroului femeii.
- Vrem sA ne oferiti eel mai bun pret, FArA siretlicuri,
- Observ cli [i-ai adus $i directorul de afaceri. Blavatsky
chicoti, apoi inhala $i se gandi la cererea Jui Cat. Un text
de o asemenea magnitudine si cornplexitate ... Va fi foarte
obositor, pentru o bAtranA.
Cat ridica rnana. Eureka spera ca nu avea sA-i spuna
doamnei Blavatsky sA o lase balti.
- Doarnna, treceti la subiect.
- Zece dolari pagina.
- VA oferim cinci, spuse Eureka.
- Opt. Blavatsky i$i puse o altA tigara intre buzele de un
rosu aprins, savurand in mod clar acest ritual.
- Sapte $i jurnatate - Cat i$i pocni degetele - ~i puneti
la socoteala i;i sobstantele chirnice de care aveti nevoie sA
refaceti paginile lipite.
- Nu veti gasi pe altcineva care sA poata face asta,
in locul meu, Ai; putea sA cer $i o suta de dolari pentru o
pagina! Blavatsky i!fi tampona ochii cu o batistA uzata $i o
masurA din priviri pe Eureka. Dar pari atal de abatuta, chiar
daca ai mai mull ajutor deciit stii. SA Iii sigura de asta. Facu
o pauza. Sapte dolari si jurnatate e un pret corect. Ne-am
lnteles.
- Ce se intiimpla acum? lntreba fata.
Urechea ii tiuia, Cand si-o atinsc, pernru o clip!!, i se
paru di auzi clar ciripiturile pasarilor cu urechea stiinga.
Scutura din cap si observa privirea doarnnei Blavatsky.
Femeia dadu din cap, spre pasari.
- imi spun ca le urmareste de foarle mull limp.
- Cine"?
Cat se uitA prin camera.
- Ea stie.
Madame Blavatsky ii zambi Eurekai.
- Ander'? sopti Eureka.
- $$$. ganguri femeia. Ciintecul pormnbeilor mei e
curajos si de bun augur, Eureka! Nu le lasa tulburata de
lucruri pe care nu le in1elegi inca. Bruse. se roti in scaunul
ei, ca sll ajungll in fata computerului. Tii voi trimite paginile
traduse pe rand. prin e-mail, Impreuna cu un link catre
contul meu Square, pentru plata.
- Multumesc.
Eureka i$i mazgali adresa de e-mail si-i dadu hiirtia lui
Cat, sa o adauge si pea ei.
- E ciudat, nu-i asa? Cat ii inmiina lui madame Blavatsky
hiirtia cu adresele, Sa tnmiti prin e-mail o lraducere a unui
text atat de vechi?
Madame Blavatsky i$i dadu peste cap ochii umezi.
- Ceea ce consideri a fi avansat i-ar face de riis pe oricare
dintre maestrii din vechime. Capacitatile lor le-au depa$it
 cu mult pe ale noastre. Fa1a de reali:z.Ilrile lor, noi suntem
in urma cu o mie de ani, Blavatsky deschise un sertar
~i scoase un saculet cu rnorcovi, rupse unul in doua si-l
imparti celor doua testoase de pe birou, care se trezeau din
somn. Poftim, Gilda, canta ea. Poliim. Brunhilda. Dragele
mele. Se apleca spre fete. Aceasta carte va spune povestea
unor inovatii mull mai interesante deceit spatiul cibernetic.
isi puse din nou ochelarii ~i le arata usa. Ei bine, noapte
buna, Sa nu lasati testoasele sa va muste la iesire.
Tn vrerne ce prietena ei aduna lucrurile, Eureka se ridica
trernurand de pe canapea, Se opri. privind la cartea de pe
birou. Se gandi la ce ar fi facut mama ei. Diana lsi traise
viata avdnd incredere in instinctele ei. Daca fain voia s!'t
afte ce insemna mostenirea ei, trebuia sa aiba incredere in
doamna Blavatsky. Trebuia sa-i lase cartea, Nu ii era U$Or.
- Eureka? Madame Blavatsky ridica un deget in aer,
Stii ce i-au spus lui Creon, nu?
Fata clatina din cap.
- Lui Creon?
- Sttferin(a este profe.5ontl i11/elepciu11ii. Gandeste-te la
asta. hi tinu respiratia. 0, Doamne, pe ce drum te afti!
- Ma aftu pe un drum? lntreba Eureka.
- A!ilcptam cu neraodare tmducerea dumneavoastr!I, spuse
Cat cu o voce mai terma,
- S-ar putea sa incep sa traduc imediat; s-ar putea sa nu.
Dar nu ma grabiti. Lucrez aici - arata spre biroul ei - locu-
iesc la etaj- indica tavanul cu degetul mare. Traducerea are
nevoie de timp !ii de vibratii pozitive. Privi pe Iereastra, Ar
fi un mesaj bun de postal pe Twitter. Ar trebui sa-1 postez,
- Femeie, spuse Eureka inainte de a iesi pe usa atelie-
rului. Cartea mea are vreun titlu?
 Madame Blavatsky parea ingandura1a. Fara sa se uite la
ea, ii spuse foarte lncet:
- Se numeste Carleo iubirii,
De la: savvyblavy@gmail.com
Pentru: reka96runs@gmail.com
Cc: ca la ton iaestes@gmai I .com
Dala: Duminica, 6 octombrie, 2013, I JI a.m.
Subiect: prima partc

Draga Eureka,
Dupa multe ore de atentie concentrata, am tradus urma-
toarele. Am incercat sa nu intervin asupra textului, ci doar
sa clarific continutul, pentru a-ti fi mai usorsa-l citesti. Spersa
fii multurnita,
Pe insula dispiirutii in care m-am 11iisc111, amfost numilii
Selene. Aceasta este cartea mea de dragoste.
Ea spune povestea unei pasiuni catastrofale. Poote te
intrehi clacii este adeviiratii,dar toate lucrurile odevarate s1a11
sub semnul intrebiirii. Cei care i~·i permit sii-~i imagineze -
sii creada> pot sii-$i giiseascii izbavirea in povestea mea.
Trebuie sii o luiim de la inceput, dintr-un lex: core a
lncetat de mull sii mai existe. Tn care vom sfiir.yi... ei bine,
cine cunoaste sjan;it11/inainte de a scrie uhimul cuvdnt?
Ultimul cuvdn: 111· putea sii schimbe totul.
lo inceput, insula se of/a dincolo de Coloanele lul
Hercule, singurii in Al/antic. Am Jost crescuta in mumi,
unde s,ifii$luia magia. Tn fiecare zi, priveam un pa/at
frumos, care statea ,.o 1111 diamant in valea sccildatii de
soare, din departure. Legendele spuneau povestea 1m11i
oras cu o arhitecturii uimitoare, cu cascade lnconjurate de
 unicorni - !Ji a douii printese gemene, care cresteau int17!
p<tre/ii pcilcit11/11i deji/de!J.
Printu! eel mai in wirslci .yi care avea sci fie reg« se
numea Atlas. Se stia cii era galanl. ca ii plcicea loptele de
hibiscus !ii cci n11re/ica11iciodatci o fuptci. Printul mo! laniir
era o enigmci. scump la vedere $i despre care nu se auzeau
11111/te lucnm. Se numea Leander !Ji. de la o vcirstii.fivgedci,
Isi gii.ri.1·e pasiunea in a ciiliitm·i pe mare. spre multele
colonii ale regel11i. din i111reaga /11111e.
Am ascultat multefete de la 1111111te povestindu-si visele
intense, in care pri11{11I Atlt1s le lua /H! rm cal de c11gi11t .yi le
./Ocea reginele lui. Dar. pe vremea cdnd eram copil. prinful
dormea i11 umbrele constiintei mete. Dacci asfi !jtiul ce sti«
t1c11111, poate cci i111agint1/iC1 mea m-ar ft lei.val sci-I iubesc,
i1winte ca /umile noastre .fli se ciocneascd. A!ja. mi-or ft
.fi1.r/ mai ll:'fOI:
CCI tdncirii, 1111cm11dnjit d11pa nimic· de dincok» de marginile
in:mlei noastre impci<.lurite. R11clele mete cc11T! emu vn!;jlOare,
oa111e11i core puteou sci comrmice p1·i11 telepcrlie. copii schlm-
ba(i de spiricl11!;·i !Ji cilchimi!;ti, mci i11te17!sa11 eel mai 11111/t.
Zburdam prin atelierete Ior de /11cr11, invtiflmd de la toti,
mai p11fi11 de la vdrjilourele hci1:fitoare - ale can»: puteri
rareori depci$eau ge/ozi;/e meschine 11111ane. despre care nu
obosea» nici()datii sci sp1111ii cci erau, intr-adevdr; cele care
/oceau /11111<ta sci se invartti.
Mi11tea mi-a fost impuiatii cu povestile stramositor
mei ira/i()nC1li. P~/i!rala mea era cea despre 1111chi11/ care
putea sli i.)'i proiecteze 111i11tea peste ocean $i sci loc11iC1scci in
corpurile hcirbotilor $i olefemeik»: minoice. Escapadele lui
pcirec111 ex1raordinc11T!. in zilele ace/ea, Im! plcicea scandalul.
Aveam saisprezece ani cdnd zvonurile de la palat au
ajuns in mumi. Pci.1·ciri/e cdntou cii rege!« se imho/11civise
de o boald C'i11da1£1. Cantau despre recompense hogalti
111vmis(i de Jll'in{11f Atlas oricu! i-arfi vindecut ta1uf.
Nu visasem 11icioda1u sa tree 11mg11I f>alt1111/11i. dar: cdndva.
ii vindecasem toteifebra cu o pfw11ci loc:afti, p11temicci. A~a cti,
intr-o 11oa11te in care hma era in sccide1e, am coborcil aproape
patruzeci si doi de kilomelri pcinu Ill JN.1/at. cu o c"C1ta11/asmci
din /"din inlr-11n scicu{ef a1iimt11 la cennuu mea.
Cel care prettndeau aji vindec<itorijimm1111111 sir lung
de cdtiva kilometri, in afaru casteluhti. Mi-om ocupa! tocul,
la mada. Magidenii a11 i111ra1 rand pe rcind: a11 iesit 11n11f
ccite 1111111. indigna{i sou rusinati. Cami mai erau doar zece
tN.1111eni lnaimea 111ea. lf.~ile pt1la111/11i J·-t111 Inchis, F11m11f
negn1 care iesea din cosur! dcidea de stire c·ci regele 11111ri.1·e.
in dmm11/ trist .111re emu, am uuzit vaietele nisumlnd
din oras. Pe la jumcitalea dr1m111/11i. am dat peste 11n biiilll
cam de-o vcir.~/{I cu mine. singm: lntr-o vole impud11ril<i,
Ingemmchea! deasupra 111111i rdu Inspumat, Era in genunchi
printre niste narcise a/he. at<il de c1tfimdat in gcind11ri, inctil
pii1ea sofie intr-nn all ltirtim. Ciind am vuzut cti pltingea,
l-am atins pe 11mci1:
- S1111te{i riinil, domnule?
Cdml .1·-u i11Jor.1· spre mine, durerea din ochii iu! era
coplesitoare.Am in{eles-o asa c11111 in{e/egeam limbo pust"t-
rilor: pie1tl11.ve ceea ce ii era mai drag.
I-am Intins catoplasma.
- A:; ft 1•r111 sc"t-(i pot salvo tatul.
El .NI pruhu!fil peste mine. p/Ongcind.
- Tnc<"t mai pot! sii nui salvezi 11e mine.
Eureka, urmeaza sli-~i mai trimit !li alte pagini. Asteapta.
Te sarut,
Doamna B., Gilda $i Brunhilda
 14

UMBRA

Ziua de marti insemna o aha $edin1a cu doctorul Landry.

Biroul terapeutului din New Iberia nu era dcloc primul loc
in care Eureka voia sa ajunga cu Jeepul ei proaspat reparat,
lnsa Rhoda incheiase discutia rece purtata la micul dejun cu
replica ei preferata, car~ ii dadea Fiori: ,.Cata vrerne triiie$1i
in casa rnea, te supui regulilor mele".
ii daduse fetei o lista cu trei dintre nurnerele de telefon
ale asistentilor ei de la universitate, in caz ca ar fi avut
probleme cat timp ea lua parte la o $edin\a. Nu aveau de
giind sa mai riste, ii spusese Rhoda diindu-i inapoi cheile
masinii. Probabil ca sotia tatalui ei putea sa rosteasca
arnenintator si .,Te iubesc" - nu ca ii transmisese vreodata
asta in mod special.
Faptul ell se afla din nou la volan o agita. Devenise o
$Oferi!a foarte precauta - numara spatiul dintre masini trei
secunde, semnaliza cu un kilometru inainte sli schimbe
directia de mers. Din cauza incordarii rnuschilor, pana sli
ajungli la cabinetul doctorului Landry, se alesese cu o
durere de umeri. Ramase in masina, sub fag, respirand si
lncercand sa SC elibereze de tensiune.
La 03.03, se prabusi pe canapeaua terapeutului. Era la
rel de incruntata ca in fiecare saptamana.
Psihologul purta o alta pereche de pantofi !Ira sireturi.
lsi scoase inciil!lirile portocalii ~i greoaie cu 1alpa joasa,
care nu fusesera niciodata la rnoda,
- Pune-ma la curent. Doctorul Landry i!ti impinse sub
scaun picioarele goale. Ce s-a Intamplat de cand am vorbit
ultima data?
Unifonna o Jacu pe Eureka sa vrea sa se scarpine. i~i
dori sa fi mers la toaleta lnainte sa inceapa sedinta. Cel
putin nu se mai punea problema sa se grabeasca spre scoal a,
pentru lntalnirea echipei de atletisrn, care avea loc astazi,
Pana acum, chiar si antrenoarea ar Ii renuntat la ca. Purea
sa conduca incet spre casa, pe diverse drumuri murdare, pe
carari pe unde nu umblau biiie!i-fantoma.
Nu ar fi avut cum sa-l vada, asadar nu ar ti reusit in
niciun lei sii o faca sa ii dea lacrirnile, Sau sa-i stearga
coltul ochiului cu degetul, Sau sa-i sirnta mirosul de ocean
nedescoperit, in care si-ar fi dorit sa inoate. Sau sa fie
singurul care nu stia niciun lucru catastrofal despre ea.
Obrajii ii erau fierbinti. Landry i~i inclinii capul, ca ~i
ciind ar fl notat fiecare nuanta de stacojiu care aparea pe lara
ei. Eureka avea sa pastreze aparitia lui Ander ~i disparitia
lui pentru sine. Se intinse dupa una dintre bomboancle tari
de pe rnasuta de cafea si o desllcu zgomotos.
- Nu era o intrebare capcana, spuse Landry.
Totul era o capcana, Eureka se gandi sii-!ti deschida
cartea de analiza matematica, sli se Juple cu vreo teoremii
 penlru restul orei. Poate ca era necesar sti fie acolo, dar
nu trebuia sii coopereze. Dar o astfel de informatie ar fi
ajuns la urechile Rhodei, a carei mindrie ar fi indemnal-o
sll facii vreo nebunie, cum ar fi sii-i ia masina inapoi, sa o
pedepseasca sau sli o ameninte cu alte lucruri Intunecate,
care nu ar fi plirul absurde in casa ei, unde Eureka nu avea
niciun aliat. rn orice caz, nu unul puternic,
- Ei bine. Supse bomboana. Am primit rnostenirea de
la mama.
in cadrul unei sedinte de terapie, acesta nu era un
simplu subiect de conversatie. Avea de toate: semnificatii
simbolice profunde, istoricul familiei $i noutatea birfelor
carora terapeutii nu puteau sl! le reziste.
- Presupun ca tatal tau va gestiona banii pinli cind vei
deveni rnajora?
- Nu e nimic de genul acesta, oftli Eureka obosita, dar
nu surprinsa din cauza ipotezei. Ma indoiesc de faptul ca
rnostenirea mea ar valora ceva. Mama nu avea Jucmri de
valoare, ci doar obiecte care ii placeau.
Trase lanii$orul din jurul gilului pentru a scoate de sub
bluza alba medalionul cu lapislazuli.
- E frumos. Doctoral Landry se aplecii in faJii, abia
sirnuland aprecierea medalionului vechi. Are o folografie
inauntru'!
.. Da, e o fotografie care valoreaza un milion de ore
platite", se gindi Eureka. imagindndu-s! o clepsidra in
care, in locul nisipului care curgea, se aflau o rnultime de
variante in miniatura ale doctorului Landry.
- Nuse deschide, spuse Eureka. Dar ii purta tot timpul.
I s-au parut interesante $i alte cateva obiecte arheologice.
0 piatrl! careia ii spunea piatra tunetului.
 Doclorul Landry dadu din cap cu indiferen1a.
- Probabil ca te simti iubilli, stiind ca mama ta a vrut sa
a i aceste I ucru ri.
- Probabil. Dar. in acelasi timp, ridica sernne de lntre-
bare. Mi-a lasat o carte scrisa intr-o lirnba veche. Macar am
gl!sit pe cineva care poate sa rni-o traduca,
Eureka citise de cateva ori e-rnailul trimis de madame
Blavatsky. Povestea era interesanta - alal ea, cat ~i Cat erau
de acord cu asta -, dar pe ea o frustra, Parea prea fantastica,
Nu in\elegea ce legaturi avea cu Diana.
Landry se incrunta, clatinandu-iii capul.
- Ce s-a intilmplat?
Eureka i~i auzi vocea ridicata. Ceea ce insemna ca era in
defensiva. Gresise rnentionand acest lucru, iiii dorise si fie
in siguranta, pe un teritoriu neutru.
- Nu vei sti niciodata care au fost intentiile mamei tale.
Aceasta este realitatea mortii,
,,Nu existl! moarte ... auzi Eureka vocea Jui madame
Blavatsky acoperind-o pe cea a terapeutei. Dear intrupare
~i dispersare,"
- Aceasti dorintl! de a traduce o carte veche mi se pare
zadamica, spuse Laundry. Poate fi dureros sa speri acum la
o noul! legituri cu mama ta.
,,Suferinta este profesoml intelepciunii."
Eureka incepuse deja cl!ll!toria. Avea ~ faca o legatura
intre carte iii Diana, doar cl! inca nu stia unde anume.
Simtind nevoia sl!-iii ~ini mainile ocupate, lull un pumn
de bomboane dezgustatoare. Terapeuta ei vorbea precum
Brooks, care nu-iii ceruse scuze, in ultimele doua zile, se
evjtasera pe holurile scolii,
 - Lasa rnortii sl'i se odihneasca, spuse Landry. Concen-
treaza-te asupra celor vii.
Eureka privi pe fereastrii un cer a carui culoare era tipica
zilelor de dupl'i un uragan: albastru neutru,
- Multumesc pentru vorbcle de duh.
Tl auzi pe Brooks bazaindu-i ceva in ureche cum di
Eureka era convinsl'i cl'i lo!i terapcutii ei crau niste prosti,
Aceasta chiar era! Se gandise sl'i ii ceara scuze, door ca sii
lnlature tensiunea. Dar, de fiecarc data ciind ii vedea, era
inconjurat de o multime de baieti, foibalisti alaturi de care
nu-I mai vazuse petrecandu-si timpul in aceasta sl'iptamanl'i,
bl'iie!i a caror duritate preiioasa obisnuia sa constituie
subiectul celor mai bune ghune ale lui Brooks. 0 vedca $i
apoi gesticula obscen, P.lciindu-i pe bl'iie!ii din jurul Jui sl'i se
urnfle de riis.
0 umfla si pe Eureka, doar cii intr-un mod diferit.
- inainle sl'i le grabesti sl'i pll'ile$1i o traducere costisi-
toarc, spuse Landry, ml'icar. giinde$1e-te la argumente pro
si contra.
Nu avea la ce sl'i se gindeascl'i. i$i dorea ca volurnul
Cartea iubtri! sii fie tradus in continuare. Chiar dacl'i unna
sl'i se dovedeasca a Ii o simpla poveste de dragoste, poate
avea sl'i o ajute sl'i o lnteleaga mai bine pe Diana. De mull.
Eureka o intrebasc ce simtise cand ii Intalnise pe 1a1al ei,
cum stiuse cl'i voia sii fie cu el.
.. M-am simtit salvata", ii zisese aceasta, Vorbele ei ii
amintirl'i Eurekai de ceea ce ii spusese Selenei printul din
poveste: ..fnca rnai po!i sa ml'i salvezi pe mine".
- Ai auzit vreodata de ideea de umbra, a Jui Carl Jung?
lncerca Landry.
Eureka scutura din cap, in semn cii nu.
 - Ceva imi spune di sunt pe cale sii aftu.
- ldeea este cl! toti avem o umbra care cuprinde aspec-
iele negate ale sinelui. Eu cred di detasarea ta extrema,
indisponibilitatea ta emotionala, felul in care le aperi,
despre care trebuie sl! spun ca este foarte vizibil in cazul
lau, i~i are radacinile intr-un loc important.
- Unde altundeva si-ar avea rl!dl!cinile?
Landry o ignora,
- Poate cl! ai avut o copilarie in care ti s-a spus sl! 'iii
reprimi emotiile. 0 persoanii care i~i reprimi emotiile sufi-
cient de mull limp s-ar putea sii afle cl! acele aspecte negate
ale sinelui lncep sl! apara in alta parte, Emotiile inibu~ite
pot, foarte bine, si iii distruga viata.
- Orice e posibil, spuse fata, Cu toate acestea, le sugerez
ernouilor mele iniibu~ile sl! i~i astepte randul,
- Este o situatie foarte des inlalnita, zise Landry. Deseori
cauiam compania altor persoane care afiseaza aspecte pe
care le-am reprimat in adancuri]c umbrei noastre, Gan-
deste-te la relatia dintre pl!rintii tl!i - ei bine, la relatia
dintre tatal tau ~i mama ta vitregi.
- A~ prefera sa nu ml! giindesc.
- Dael! nu confrunti aceasta detasare, te va conduce
spre narcisism ~i izolare.
- E o amenintare? intreba Eureka.
Landry rididi din umeri.
- Nu ar Fi prima dall! dind as vedea asa ceva. Eun fel de
tulburare a personaluatii.
in mod inevitabil, aici se ajungea in cazul terapiei: la
reducerea indivizilor la anumite tipologii. Eureka i~i dori
sl! iasl! din acea camera. Se uila la ceas. Trccusera doar
douazeci de minute.
 '"L L:turen l\ate

- hi simti mandria insultata cnnd auzi ca nu esti unicli?

o intreba Landry. Pentru cii acesi fapt e un simptom al
narcisismului.
Singura persoana care o lntclegea pe Eureka zacca pe
limdul marii.
- Atunci, spune-rni la ce te gande~ti, zise Landry.
- La Sf. Lucia.
- Vrci sa pleci?
- i!i propun un targ. Eu nu mai calc niciodalli pe aici,
Rhoda plate~te sedintelc si nimeni nu trebuie sa afle,
Vocea Jui Landry se inlispri:
- Daca nu inveti sa interactionezi cu lumea, la patruzcci
de ani te vei trezi nedisatoritii, llrii cop ii $i flra o cariera.
Eureka se ridica, dorindu-si ca in scaunul din fo!a ei,
in locul doctorului Landry, sfl fi stat o persoana precum
madame Blavatsky. Remarcilc interesante ale traducatoarci
lusesern mai profunde decal orice alte bazaconii spuse
vreodata de vreun terapeut autonzat,
- J>lirintii llii au plli!it pernru incli o jurnatate de om,
Eureka, nu plcca!
- Sotia tatalui mcu a platil pernru incli o jumatate de
om. o corecia ea. Mama mea e cina pentru pcsti,
Trecand pe liinga Landry. se Ineca in propriile-i cuvintc
oribile.
- Faci o greseala.
- Dacii asta crezi tu, Eureka deschise usa, eu sunl
convinsli cii iau decizia potrivita,
 15

NOTA ALBASTRA

- Crezi di sunl prea grasa? o intreba Cat. ciind stateau

rniercuri la rand pentru masa de pranz.
Prietcna ei inca nu vorbise cu Brooks.
Era ziua cotletului de pore pr.1jit, punctul gastronomic
culrninant al sliptamanii lui Cat. Dar pe lava ei se afla doar
o grlimajoar.1 de salalli iceberg tocatli. o lingura de mazare
lipicioasa $i o diirli slinatoasi\ de sos picant.
- Alta. mancare buna de dat la gunoi, Eureka arl!ta spre
miincarea lui Cat. La propriu.
La casa, plati cu cardul pentru laptele ei cu ciocolatii
si pentru cotletul de pore. Conversatiile despre dieta o
plictiseau. l-ar fi placut sli arate la fel de bine precum Cat
intr-un costum de baie.
- £11 stiu di nu sunt grasa, spuse aceasta cand se plim-
bara prin labirintul ametitor de mese. Si. se pare cli si 111 stii.
Dar oare Rodney stie?
- Ar lace bine sa stie. Eureka evita privirile fetelor din
clasa a zecea din echipa de atletism, carora Cat le suflli, cu
superioritate, un sarut. A spus ceva in legl!turl! cu asta? Si,
daca a spus, iii pasll.'?
Eureka i~i dori sa nu fi rostit asemenea cuvinte. Nu voia
sa fie geloasa pe Cat Voia sa fie cea mai bunll. prietena, pe
care o incantau discutiile despre diete, intiilnirile ~i barfele
despre ceilalti copii din clasl!. in schimb, era amara si plic-
tisitl!. ~i riinitll. din cauzl! ell. Rhoda o STa$iase, practic, in
seara de dinaintea plecl!rii ei timpurii din biroul doctorului
Landry. Aceasta se infuriase atat de mull. incat nu reusise
sa se gandeasca la o pedeapsa suficient de crunta, ceea ce
acum o pandea $i o tinea in suspans pe fall!.
- Nu, nu e vorba despre asa ceva.
Cat se uita la masa atletilor din ultimul an, care era
separate de restul cantinei, prin cbioscul de langll. fereastra,
Pe banca neagra din metal. erau doua locuri libere liingii
Theresa Leigh $i Mary M.onteau. Ele ii flcurl! lui Cat un
semn cu mana $i incercarii sl! ii zarnbcasca Eurekl!i.
De cand revenise la !;coalll in acest an, ea luase rnasa de
pranz impreuna cu Cat afara, subnucul pecan urias din cu rte.
Abia ie$ilii din spital, Eureka nu suporta zgornotele atator
elevi care rnancau, glurneau, se certau sau vindeau orice
porcl!rie pentru nu sriu ce excursie la vreo bisericl! pentru
care incercau sii stringl! bani. Cat nu spuscse niciodatl!
cii-i lipsea actiunea din cantina, dar astazi, cand Eureka se
indrcpta spre usa din spate. l!cu un semn cu ochiul. Era o
vreme rl!coroasll ca de furtunl!. iar Cat puna fusta in carouri
a uniformei liceului Evangeline f!lrii dresuri.
- Te-ar deranja dacii nu am iesi astl!zi'? Diind din cap, ea
ii arata cele doua locuri libere de la rnasa celor din echipa
de atletism. M-a$ simti de minune acolo,
- Nu e nicio problema,
 Desi parea ca o condamnare la moarte in timp ce Eureka
se a$ezl! pe banca din partea opusa lui Cat, le salutl! pe
Theresa si Mary $i incerca sa pretinda ca nu toata masa se
holba la ea.
- Rodney nu a spus nimic deschi s despre greutatea mea.
Cal rasuci o bucata de salata in bolul cu sos iute, Dar el este
slab ca o $inl! si ma enerveazl! sl! ma giindesc la faptul cl! as
putea sl! ciintaresc mai mull decal prietenul men, Stii cum
este. Este greu sl! nu anticipezi criticile ulterioare ale unei
persoane pe care o placi cu adevarat, in cele din urml!, ceva
ii va deranja la mine, lntrebarea este ...
- Cat de lunga va fi lista?
Eureka se uita fix la tava ei. i$i incrucisa si i$i indreptl!
picioarele, gandindu-se la Brooks.
- Hai sa nc giindim, de exemplu, la tipul tau misterios.
spuse Cat.
Prietena ei lsi scoase elasricul din par, apoi i$i ridicl!
din nou parul intr-un coc identic cu acela pe care tocrnai ii
avusese, Stia c!i era irnbujorata.
- Ander.
- RO$e$1i.
- Ba nu. Eureka scumra violent sosul Tabasco pe
miincarea de care nu mai avea pona. Pur si simplu suntea
nevoia sl! inece ceva. Nu ii voi rnai vedea niciodata,
- Se va intoarce. Asa foe bl!ie(ii. Cat mesteca incet o
lmbucatura de salata, apoi se intinse sl! fure o bucata din
lriptura de pore a prietcnei ei. Dietele ei erau experimen-
tale, iar aceasta, din fericire, se terminase. Bine, atunci, de
exemplu Brooks. Ciind ieseai cu el...
ii facu semn lui Cat sa se opreasca,
 - Exista un motiv pentru care nu am mai mers la tera-
pcut, Nu sunl pregatita sa discut despre idila mea din clasa
a cincea cu Brooks.
- Voi doi inca nu v-ari sarutat ~i impacat?
Eureka aproapc ca SC lneca cu laptele ei cu ciocolata.
Nu-i spusese lui Cat despre sarutul care paru sa fi tenninat
relatia ei cu eel rnai vechi prieten, Acum, cei doi abia daca
se mai priveau
- inca ne certam, daca la asta tc refcri.
Ea si Brooks fusesera preecrui la 0 ora intreaga
de latinn. lovindu-si scaunele in laboratorul inghesuit de
limbi straine, tllrn sii se priveasca in ochi. Acest lucru cerca
concentrare - de obicei. Brooks mima eel putin trci glume
pe seama parului carunt de pe pieptul domnului Piscidia.
- Care e problema lui? intrcbn Cal. De obicci i~i revenca
mai repede. Au trecut trei-zile.
- Aproapc patru, spuse automat Eureka. Avu semi-
mcntul en fetelc aflatc la masa lor illi intoarscra capctelc ca
sa asculte conversatia. Vorbi mai incet, Poate ca nu arc o
problema, Peare cu sunt de vina, i~i rezcma capul pe indoi-
tura cotului de pc masa~i invarti cu lurculita orezul murdar.
Egoisla, arogantn, criuca, rnanipulatoare, ncpiisaloarc ...
- Eureka.
Sc indrepta cand i~i auzi numele rostit grav, ca ~i ciind
ar fi fost miinuita ca o rnarioneta. Brooks stlitca in capul
mesei, privind-o, Parul ii cadea pc trunte, ascunzandu-i
ochii. Camasa ii era prea stnimta la umeri, ccea cc era
dcranjant de atractiv. lntrase mai devrcme la pubertate.
Iiind mai inalt decal rcstul baietilor de varsta lui, dar nu mai
crescuse din clasa a noun. Mai avea un puseu de crestere?
Arata dilerit, si nu doar rnai inalt $i mai musculos. Nu pliru
s.'I se sfiasca sa se apropie de rnasa, desi cele douasprezece
tete se oprisera din conversatie ca sli ii priveasca,
Nu avea acum pauza de masa. Trebuia sa asiste la a
patra ora, dar ea nu vcdea nicio invitatie albastra in maria
Jui. Ce cauta atunci aici?
- imi pare rau, spuse el. Am lost intr-un avocado.
Cal i$i lovi fruntea.
- Ce naiba, Brooks. asta este scuza ta'!
Eureka simti Clllll colturile gurii forrnara Liil zarnbet.
Odata, cu un an inainte, ciind Eureka $i Brooks se uitau la
televizor dupa ore. ii auzisera pe tatal ei spuniind la telefon
cl!. ii parea rau cli fusese .Jncommunicado". Gemenii in1ele-
seser:l gresit, iar Claire alergasc spre Eureka, intrebiindu-se
de cc tata fusese intr-un avocado . .Acesta lrcbuie sa fie
infernul", spusese Brooks. iar o legcnda se nascuse.
Acum depindea de Eureka dacli hotara Sil tacli sau sa
cornpleteze gluma, Toate fetele de la masa o priveau, Ea
stia ca douli dintre ele fusesera lndragostite de Brooks. Avea
sa fie jenant, dar puterea unui trecut comun o convinse pe
Eureka.
Ea rcspira adanc.
- Ultimele cateva zile nu lost un intern,
Cot rnormai:
- Voua va trebuic o planeta proprie,
Brooks riinji si ingenunche, sprijinindu-si barbia de
marginea rnesei,
- Pranzul dureaza doar treizeci si cinci de minute.
Brooks, spusc Cat. Nu ai suficient timp la dispozitie ca
sl'Hi ceri scuze peruru toate prostiilc pe care le-ai spus. Ml!
lntreb daca rasa umana va rezista destul de mult inciit sa-ti
ceri scuze pentru toate prostiilc ...
- Cat, spuse prietena ei. Am inteles,
- Vrei sa mcrgcm undcva sll vorbim'! o intreba bliiatul.
Ea dMu din cap. Ridiciindu-se de pe seaun, i$i lull
rucsacul *i impinse lava spre Cat.
- Tcrminli tu friptura mea de pore, copil oropsit!
Dupa care ii urma pe Brooks prin Jabirintul de rnese,
intrebdndu-se daca el spusese cuiva despre cearta lor,
despre sarutul lor. lrnediat ce holul fu suticient de lat inc:it
sfi mearga unul liingli celalalt, baiatul veni hi.ngli ea. i$i puse
miina pc spatele ei. Eureka nu sna sigur ce voia de la el,
dar atingerea m:iinii lui era pllicutli. Nu stia in ce pauzJ lua
masa Maya Cayce. dar lsi dori sll 11 fost acum, ca sll ii poata
vedea plecand din cantinli impreuna,
impinserll usile duble portocalii $i strtlbAtura holul pustiu,
Pasii lor rasunau la unison 'PC podeaua acoperita cu lino-
leum. Mergeau in acelasi ritrn de ciind erau copii,
Aproape de capatul holului, el se opri ~i se lnioarse cu
fala spre ea. Probabi I ca nu intentionase sa se oprcasca in fala
vitrinei cu trofee, dar Eureka nu putu sli se abtinli sa nu-s]
priveasca rellexia. Apoi, prin sticlli. vazu trofeul mare pentru
maraton. pe care echipa ei ii cii$tigasc cu un an inainte, iar
langll acesta pe eel mai 111ic. obtinut pentru locului al doilea,
in urmli cu doi ani, cand pierdusera primal Joe in fata celor
de la liceul Manor. Eureka nu voia sa se gandeasca la echipa
pecare o pl'rr1sise sau la rival ii lor, sau la baiatul care mmtise
in legfituril cu faptul cii era unul dintre ei.
- Sa mcrgem lnauntru. ii !'lieu semn din cap lui Orooks
sa o unneze. Pentru rnai multi. intimitatc.
 Curtea pavalil scpara salilc de curs de ccntrul admi-
nistrativ cu pereti de sticla. Era lnccnjurata de cladiri pe
trei laturi, toate construite in jurul unui nuc pecan imens.
acoperit de rnuschi. Cojile putrede ale nucilor acopereau
iarba, emaniind 1111 miros fecund care ii amintea fetei de
catfiratul pe crengile nucului de la ferma bunicilor ci
lmpreuna cu Brooks, ciind erau copii. Lujeri de zarnbile
se strecurau de-a lungul salii de conccrte din spatele lor,
Pasari colibri zburau de la o lloore la aha, gustiind nectarul.
Balea un viint rece. Aerni era mai aspru deciit dimi-
nea\a, ciind plecase la scoala. Eureka ii;i stranse pe umcri
puloverul verde. Ea i;i Brooks se rezemara de coaja aspra
a copacului ~i privira parcarea ca ~i cand ar Ii fost o vasta
intindere trurnoasa.
Baiatul nu spuse nimic. 0 privi atent in lumina slaba a
soarelui de sub cupola de muschi. Privirea Jui era la fol de
intensa ca aceea pe care Ander i-o aruncase din camioneta
lui ~i cand venise acasa la ea, ~i chiar ciind ii zarise stand in
tata biroului dornnului Fontenot. Aceea fusese ulrima dalA
in care ii vazuse - iar acum prietenul ei pa~a s.ii ii imite pe
baiatul pc care el ii ura.
- Am fost un nesimtit data trecuta, spuse acesta.
- Da, ai fost.
Replica ii lacu sa riidA.
- A fosl o nesimtire sil-mi spui acele lucruri, chiar dacil
aveai drcptate.
Se lruonrse spre el. apiisiind trunchiul copacului cu
umerii. Ti fixil cu privirea buza inferioara, Nu-i venea sA
creada cil ii sarutase. Nu doar o data, ci de mai mulle ori.
Acest giind o tilcea sA vibreze,
 Voia sa-l sarute acum, dar din aceasta cauza intrasera in
bucluc $i inainte. Asadar, i$i privi picioarele, uitandu-se la
cojile de nuci irnprastiate pe smocurile de iarbii.
- Nu a fost frumos ce ti-am spus ultima data, zise
Brooks. Avea legaturfi cu mine, nu cu tine. Mania mea a
fost un pretext
Eureka $1ia ca trebuia sa-si dea ochii peste cap atunci
cand baie\ii spuneau ca era vina Ior, $i nu a ta. Dar mai stia
~i ca afirmatia era adevaratii, chiar daca baietii nu stiau asta,
Asadar, ii lasa pe Brooks sa continue:
- De mull limp am sentimente pentru tine.
Nu ezita cand o spuse: nu zise •.A.all" sau .. mrnm" sau .•ca
>.'i zic asa" Odata ce rosti cuvintele, nu paru ca si ciind ar fi
vrul sale retraga, Se uita in ochii ei, a$teptand un raspuns.
0 briza 1111\tura curtea, iar Eureka crezu ca ar ti putut sa
;ada. Se giindi la Himalaya, despre care Diana ii spusese ca
era atiit de batut de vanruri, inciit nu-i venea sa creada
:a viirful inca mai exista. Eureka isi dori sa ft fost atat de
iuternica.
Era surprinsa de usurinta cu care Brooks rostise
mvintele. De obicei erau sinceri unul cu celalalt, dar nu
-orbisera despre aceste lucruri, Atractie. Sentimente. Unul
ienlru celalalt, Cum de era atat de calm ciind rostea cele
nai puternice cuvinte pc care le-ar f putut spune cineva'!!
i$i imagina cat de emotionata ar fi rostind aceste
:uvinle. Doar ell, atunci ciind i$i imagina spunandu-le, ceva
unuzant se in1ii111pla: baiatul care statea in Fata ei nu era
~rooks. Era Ander. El era eel cu care se gandise sa se culce
n pat seara, eel ai carui ochi turcoaz ii ofereau sentimentul
:11 se rostogolea prin cea mai calma $i uluitoare cascada,
 Ea si Brooks nu erau asa, Stricasera ziua precedents
lncercand sa pretinda ca erau. Pome ca el credea cii, dupa
ce 0 sarutase, trebuia sa ii spuna ca 0 placea, ca ar fi lost
supiirntll daca ar f pretins ca nu insemnase nimic.
Eureka lsi imagina varful Himalaya, spunandu-si ell nu
va cadea
- Nu trebuie sii spui asta ca sale impaci cu mine. Putem
sa fun doar prieteni.
- Nu ma crezi. El oftii si privi in jos, morrnaind ceva ce
lata nu lntelese. Ai dreptale. Ponte e mai bine sa astept. Deja
am asteptat aliil de mult; ce mai inseamna o aha vesnicie?
- Ce ai asteptat? Ea scutura din cap. Brooks, acel sarut..,
- Era o nolii albastra, spuse el, iar ea stiu aproape exact
la ce se referea,
Tehnic vorbind, un anumit sunel putea fi cornplet gresit,
Ials, Dar, ciind gaseai nota albastra - Eureka stia asta din
clipurile de rnuzica blues de pe YouTube, pe care le privca
incercand sa invete singurll sll cante la chitara - totul parea
in ordine, Intr-un mod surprinzator,
- Tu chiar incerci sa scapi cu acea metalora nepotrivita,
din jazz?
Fata ii tachina, deoarece - sincer? - sarutul in sine nu
Iusese atiit de rau, Ar fi putut spune ca fusese chiar ,,mira-
culos". Oamenii care se sarutasera erau nepotriviti unul
pentru celalalt, Era lirnita pe care o depasisera.
- M-am obisnuit ca 111 sa nu sirnu pentru mine ceea ce
simt eu pentru line. spuse Brooks. Samba.ta, nu am crezut
ca tu ai putea ...
Jnceteaza", isi dori Eureka sa spuna. Daca ar fi vorbit
in continuare, ar fi inceput sa-1 creada, ar fi deers ca trebuiau
sa se sarute din nou, poate mai des, cu siguran\a in curand
Nu parea a-si gasi cuvintele,
- Apoi, ai glumit lntrebandu-ma de ce mi-a luat atat limp
dind eu am asteptat o vesnicie sa le sarut, M-am enervat,
- Am stricat momentul.
- Nu ar fi trebuit sa izbucnesc asa, spuse Brooks. Notele
unui saxofon din sala de muzica plutira in curte, Te-arr
ranit?
- imi voi reveni, Ne vom reveni amandoi, nu-i asa?
- Sper ca nu te-arn P.lcut sa pliingi.
Eureka se uita chioras la el. Adevarul era ca aproape
phinsese privindu-l plecand, irnaginandu-si-l indreptiin-
du-se direct spre casa Mayei Cayce. pentru a fi consolat.
- Ai Hicut-o'' intrehl1 el din nou. Ai plans?
- Nute flata singur,
Incerca sa o spuna cu ~urin\ii.
- Mi-am facut griji ca am mers prea departe, Tacu o
clipa. Fara lacrimi. Ma bucur.
Ea ridica din umeri.
- Eureka. Brooks o imbrati$a pe neasteptate. in compa-
ra\ie cu van tu I, corpul lui era cald, dar ea nu putea sa respire.
Ar fi lost in regula daca ai ft cedar, ~Iii asta, nu?
- Da.
- Toti rnembrii familiei mele plang la reclarne patrio-
tice. Tu nu ai plans nici macar cand a murit mama ta.
ii impinse de Hinga ea.
- Ce Jegatura are asta cu noi?
- Vulncrabilitatea nu este eel mai rau lucru din lume,
Ai un sprijin, Poti sa ai lncredere in mine. Sunt aici daca ai
nevoie de un umar pe care sa tc sprijini, de cineva care sa-ti
dea un servetel.
- Nu sunt din piatra, Devcni din nou defensiva, PHing.
- Nu-i adevarat.
- Am plans siiptamana trccuia.
Brooks pilru socat,
- De cc?
- rret sil plang?
Raccala se circa in ochii baiatului.
- S-a intiimplat atunci ciind !i-a lost lovita masina? Ar 11
trebuit sa-mi dau seama ca nu ai pliinge pentru mine.
Privirea lui o tiutui, lacand-o sa se simta claustrofoba.
lmpulsul de a-I silruta disparuse. Se uita la ccas,
- Mai este putin si se suna.
- Nu pentru inca zece minute. El Iacu o pauza, Suntem ...
prieteni?
Ea rase.
- Binelnteles ca suntem prieteni.
- Vreau sa spun, suntcm doar prieteni?
Eureka tsi mnsa cu palma urechea afectata. fi era greu
sa-! priveasca.
- Nu $1iu. Uite, ora urmatoare prezint So11e111I saizeci
.)·i patru, Ar trebui sa mil uit peste notite .. ,Timpu! va veni $i
imi va lua dragostea", spuse ea cu un accent britanic,
intentionand sil-! faca sa rada. Nu rcusi. Suntem din nou in
regul5, spusc ca. Asta e tot ce contcaza.
Da, spuse cl rigid.
Nu stia ce vcia el sa-i spuna. Nu puteau sa treaca pur $i
simplu sa se sarute, sii se certe $i apoi sa se sarute din nou.
,,,, Lauren rvare

Se pricepeau de minune sll. fie prieleni. Eureka nu i~i dorea

ca lucrurilc sa se schirnbe.
- Deci, ne vedern mai tarziu?
Cu tata la el. se indrepta spre u~.
- Eureka, asteapta.;
Brooks ii slriga nurnele chiar cand usile se dcschisera ~i
cineva o lovi in spate.
- Nu ~Iii sll mergi? intreba Maya Cayce. Tipii ascutit
cand ii vazu pe Brooks. Era singura persoanll. pe care o
cunostea Eureka ~i care nu putea f inlimidatii. De asemenea,
era singura persoana careia panlalonii uniformei liceului
Evangeline i se potriveau ca o miinu~ll.
- Aici erai, iubitule, ii ganguri ea lui Brooks, dar se uita
la Eureka, nh:iind din priviri.
Aceasta lncerca sa o ignore.
- Brooks, mai voiai sa'spui ~i altceva?
Stia deja raspunsul.
0 prinse pe Maya care se nllpusti asupra lui,imbrati~an-
du-1 indecent Pe deasupra parului ei negru, ochii lui abia se
vedcau• .,Nu conteaza."
 16

REBELUL

Ca orice alt elev al liceului Evangeline, Eureka fusese in

multe excursii la Muzcul de Sriin\a Lafayette de pe strada
Jellerson, din centru, Ciind era copil, o fascina. Nu stia
niciun alt loc in care putea sa vadll roci din Louisiana preis-
rorics. Cu toate ca le vazuse de o suta de ori,joi dimineata
se urea in autobuzul scolii, alatunindu-se colegilor de la
cursul de ~tiin\e. pentru vizita cu numarul o sula unu.
- Se presupune ca e o expozitie grozava, ii spuse prie-
tenul ei Luke cand coborara clin autobuz ~i se adunara pe
alee, inainte de a intra in muzeu, Ti arat5 bannerul publicitar
pe care scria MESAJE DIN ADANCURI cu litere albe $i
ondulate, care P.tceau cuvintele sa para ell s-ar ti aAat sub
apa. E din Turcia.
- Precis custozii vor gasi o cale sa ne strice distractia,
spuse Eureka pe neasteptate.
Discutia purtata cu Brooks in ziua precedents o frustrase
atat de rnult, indit nu reu~i sll nu-si verse necazul pe toate
persoanele de gen masculin.
Luke avea parul reseat si o piele deschisa la culoare,
stratucitoare. Cand erau mai mici, jucau fotbal impreuna.
Era un baiat cu adevarat de trcaba, care si-ar fi petrecut
viata in Lafayette, fcricit ca un peste in apa, 0 privi pe
Eureka pre! de o clipll aminundu-si, probabil, ell fuscse in
Turcia cu mama ei si ell. acum, aceasta era moarta, Dar nu
spuse nimic.
Fata se intoarse in di rectia opusa, holbandu-se la
nasturele opalescent de la bluza unifonnei ca $i cand ar
fi lost un artefact dintr-o allii lume, Stia ca ,,Mesaje din
adancuri" trcbuia 54 fie o expoziue grozava. Tatll[ ei ii
dusese pe gemeni sll o v;1dii in urrnii cu doull sllptllmiini,
la dcschiderc. Inell mai lncercau 54 o convinga sa se joace
de-a •• naufragiul" cu ei, folosind pemclc si cozile de 111lltura
in sufragerie.
Eureka nu putea sa-i tnvinovateasca pc Claire $i pe
William pcntru insensibilitatea lor. De fapt, o aprecia, Se
soptca cu atat de multll pmdenlll in jurul ci, inciit niste
.,palmc" precurn un joc mi~1it ,,naufragiul'' sau chiar tirada
lui Brooks de acum doua seri erau revigorante. Erau niste
fr:inghii aruncate unei fete care se tneca, spre deoscbire
de oflatul mamei ei vitrege, atunci cand cauta pe Google
.,lulburare de sires posnraumatic in cazul adolescentilor",
invllluitii de umiditatc, ca a$leplll in alara muzeului
celiilalt autobuz al scolii, pentru ca ghidul sri poatll Incepe
turul. Colegii adunati in jurul ei o sufocau, Sirrui mirosul
de cllp$unc al samponului lui Jenn Indest, auzi respiratia
greoaie a Jui Richard Carp. care avea fcbra si i$i dori sll fi
avut optsprezece ani si sll ft fost o chelnerua, intr-un alt oras.
Nu ar f recunoscut niciodata, dar, uncori, Eureka credca
ell, lntr-o altii parte a lumii, i sc darora dreptul la o noull
viatii. Catastrofele crau precum zilelc in care erai bolnav
si pe care ar fi trebuit sll ti le poti pctrcce oricum ai fi doru,
 Voiu sii ridice mana, si1 anuntc ca ii cm foarte, Ioartc riiu
~i sll disparn pentru totdeauna.
\bcca Mayei Cayce ii nlsuna in mime: ,.Aici erai, iubitule",
Voia sa tipe, Voin sii ll1gii. sii treacii precum un buldozer
printre colegii ei care sc aflau lntre ea si piidurile parcului
oriisenesc din New Iberia.
Cel de-al doilea autobuz ajunse in parcare. Baietii de
la liceului Ascension, care purtau sacouri bleumarin cu
nasturi aurii, coborfira scarile si se opririi in lata elevilor
de la Evangeline. Nu sc amcstecau. Ascension em o scoala
bogulf1 $i una dintre ccle mai pretentioase scoli din zoua,
in fiecare an. in ziar apareo un articol despre elevii liceului,
care rcusiserii sii intre la Vandcrbih sau Emory, sau la oricare
ahii universitate cu prestigiu. Aveau reputatia de a ti tocilari
~i rezervati, Eureka nu sc giindisc niciodalil prea mull la
reputatia liceului Evangeline - tot cc avea legiitura cu
scoala ei i se parca at.ii de obisnuit! Dar. cand elevii de la
Ascension o privira pe ea si pe colegii ei, se viizu redusa
la unul dintre stereotipurile in care baietii credeau ca se
incadrau elevii de la Evangeline.
Ea ii recunoscu de la biserica pc unul sau doi dintre ei.
Cativa colegi din clasa ei Jc 1'1icur1i cu mana cdtorva dintre
elevii de la Ascension. Daca ar Ii fost aici Cal, ar f soptit
prinire dinti comentarii rauliicioase la adresa lor - despre
cat de ,,bine dotati" erau cei de la acest liceu.
- Binc a1i venit, invatllccilor, slrigii ghidul taniir al muze-
ului. Avea un par saten-deschis, tuns bob, si purta pantaloni
ciudati de culoare maro, cu unul din craci suflecat pcinll la
glezna, Acccntul ei sudist ii conferea vocii claritatea unui
clarinet. Sunl Margaret, ghidul vostru, Astlizi veli avca pa rte
de o aventura extraordinara.
0 urmarf pe aceasta inauntru, rnainile fiindu-le stam-
pilate cu inscrisul LSU Tigers, care ar.lta cc'i Ii se pUUiserli
bilctele, !)i SC adunar.l in hol. 0 bandli adeziva trasa randuri
pe cover, pentru ca ei sa stca de-a lungul acestora, Eureka
ramasc in unna cat de mull putu,
Proiecte din hartie se pierdeau de-a lungul peretilor
din ciment. Curba vizibilii a planetariului ii arninti fetei
de spectacolul formatiei Pink Floyd cu lasere pe care ii
vazuse cu Brooks $i Cal in ultima zi a primului an de liceu,
Adusese o punga de floricele cu clocolata neagr.l P.icule de
tatal ei, Cat luase o sticlli de vin prost din rezerva parin-
tilor ei, iar Brooks adusesc mii~li vopsite, s.'I. le poartc, Se
amuzasera pe parcursul intregului spcctacol, mai tare decal
pu~tii de lacultate drogati din spatele lor. Era o amintire atal
de plliculii, incat o facea p~ Eureka sli-~i doreasca moartea.
- Putina istorie, Ghidul se intoarse in directia opusa
planetariului !)i le P.lcu scmn elevilor sli o urmeze, Merserli
prin coridorul slab luminat care mirosca a lipici si a
mancarc, apoi se oprira in dreptul usilor inchise din lemn.
Artefactele pc care le veti vedea sunt din Bodrum, Turcia.
$tie cineva unde se aflii'?
Bodrum era un oras-port in ccltul sud-vestic al tllrii.
Eureka nu lusesc niciodata acolo: fusese una dintre opririlc
Dianei. dupli ce se desplif'liscri\ pe aeroportul din Istanbul,
iar Eureka zburasc spre cas.'i penlru lnceperea scoli i. Clir(ilc
postale pc care i le trimisese mama ei din acele clillitorii
aveau o valoare sentimentala. care o laceau pc lhtii sli se
simlli mai aproape de ea. Despartite, nu erau la fel de feri-
cite ca atunci cand erau impreunli.
 Cum nimeni nu ridica mana, ghidul scoase o hartll
laminata din geanta si o ridica deasupra capului. Orasul
Bodrum era marcat cu o stca mare rosie.
- in urma cu treizeci de ani, spuse Margaret. scalandrii
au descoperit nava scufundata Uluburun, la o disranta de
zece kilometri de coasta orasului Bodrum, Se credc ca
ram4$i!ele pe care le vcti vedea astaz] sunt vechi de palm
mi! de ani.
Margaret se uilfi la elevi, speriind ca aceasta informatie
impresiona pe cineva.
Desehise usile din lemn, Eureka stia ca sala de expozitii
nu era mai mare decal o sala de clasa $i ell aveau sii se
inghesuie. Cand intrara in linistea expozitiei albastre, Rele
Pogue veni in spatele ei.
- Dumnezeu abia a tacut pamantul acum sasc mii
de ani, mormai fata. Ea era presedinta unui club crestin de
patinatori pe role, Holy Rollers. Eureka si-L imagina pe
Dumnezeu mergand cu rolele prin uitare, trecand pe langii
vase naufragiate in dnnnul lui spre Gradina Edenului.
Peretii salii de expoziue fusesera decorati cu o plasii
albastra, care irnita oceanul, Cineva lipise siele de mare
din plastic. ca sa formeze o margine liinga podea. De la un
casetofon se auzeau sunetele oceanului: apa bolborosind,
croncanitul ocazional al pescarusilor.
in centrul salii, un spot stralucea din tavan, ilumimind
piesa centrala a expozitiei: un vas reconstruit, Semana cu
niste plute cu care navigau oamenli in jurul Cypremort
Point. Era construit din scanduri de cedru, ccle curbatc de la
lundul calei formand o chi la in forma de aripioara. in apro-
pierea cannei, protuberantajoasa a galerei era acoperita de
un plafon plat cu $indrilll. Cabluri metalice tineau nava la
lreizeci de centirnetri de podea, astfel inciit puntea plutea
putin deasupra capului fetei.
Ciind elevii se despllrtira la stiinga sau la dreapta, ca sa
meargll in jurul navei, ea a Iese sa mearga la stanga, trecand
pe langll nisre vase inalte din teracota $i trei ancore uriase
din piatra, cuprinse de ruginli. 1
Margaret fiulurll harta laminata, tacand semn elevilor din
cealalta parte a vasului, unde g1\siserll o sectiune a ciim1ei.
lnteriorul era deschis, ca o C<1Sli pentru papusi, Cei de la muzeu
o mobilasera ca sa sugereze modul in care ar Ii putut sll arate
vasul, lnainte de a se seufunda. Erau trei niveluri, Nivelul
eel mai de jos era depozitul - bare de cupru, li!zi cu sticle
albastre, mai mu Ile vase din teracota cu gatul inalt, amplasate
vertical in paturi de paie, in mijloc era un rand de saltele din
paie, alaturi de lazi pentru cereale, miincare din plastic $i vase
de baut cu maner dublu. Nivelul superior reprezenta o punte
deschisa, marginitll de o balustrada din cedru,
Dintr-un oarecare motiv, muzeul imbracase rnomai in
togi ~i le pusesera la carmll, cu un telescop cu aspect antic.
Acestea priveau afarll, ca ~i cand vizitatorii muzeului ar Ii
fost niste balene printre valuri. Cand ca\iva dintre colegii ei
chicotira vazand momaile care navigau, ghidul agita harta
laminatll ca sa le atragll atentia.
- Peste optsprezece rnii de artefacte au fost recuperate
din naufragiu, iar oamenii moderni nu le-au identificat pe
toate, De exemplu, acesta. Margaret ridica o fotocopie
color a unui cap de berbec sculptat, care parea sll fi fost rupt
din dreptul galului. Vll vad intrebandu-va: unde este restul
acestui rnic corp? Fllcu o pauzll ca sll ii priveasca pe elevi.
De fapt, giitul este golit intentionat. Poate sll ghiceasca
vreunul dintre voi in ce scop era folosit?
- Ca manusll de box. se auzi vocea unui baiat din spate,
starnind noi chicoteli.
-- E o speculatie destul de pugilistica, Margaret ftutur.i
ilustratia, De fapt, acesta este un pocal de vin ceremonial.
Acum, nu-i asa cil asta va face sll vll lntrebali ...
- Nu prea, striga aceeasi voce din spate.
Eureka privi spre profesoara ei, doamna Kash, care
se lntoarse brusc sprc acea voce, apoi pufni cu indignare
usurata dupll ce se asigura cii nu era a unuia dintre elcvii sai.
- lmaginati-va o generatie viitoare care examlneaza
cateva artefacte pe care le-am putea llisa in urma, continua
Marga rel. Ce ar crede oamenii despre noi? Ce impresie le-ar
crea cele mai inteligente inovatii ale noastre - iPadurile,
panourile solare, cllf'\ile de credit - generatiilor din vii tor'?
- Panourile solare sum din epoca de piatra, in compa-
ratie cu ce s-a lieut in trecut.
Aceeasi voce din spate rasunll iar,
Madame Blavatsky spusese ceva similar. dar intr-un
mod mai placut. Eureka diidu ochii peste cap ~i se foi pe
loc fiir.i sll se intoarca, Elcvul cu bursii pentru stiinte de
la Ascension, care statea in spate, incerca, in mod clar, sll
unpresioneze o t'ata.
Margaret i$i drese vocea ~i prctinse ca intrebarea ei
retorica nu fusese lntrerupta.
- Cum Ii s-ar parca societatea noastra urmasilor nostri?
Le vom parea avansati ... sau provinciali? Unii dintre voi ar
putea sll se uite la aceste artefacte si sa le considere vechi si
depasite. Chiar plicticoase, as putea spune,
Copiii dadura din cap. Aile chicoteli. Eurekiii ii placeau
vechilc ancore si vasele din teracota, dar mornaile ar Ii
trebuit distruse.
 Ghidul i$i puse nelndemanatic o pereche de manusi albe,
asemanatoare celor pe care le purta Diana cand atingea
artefacte. Apoi, biigli rnana lntr-o cutie aflatii la picioarele ei
$i scoase o sculptura din fildes, Era o ra!ii in miirime natu-
ralii, cu foarte multe detalii. inclinii statueta spre audienta
~i lsi folosi degetele ca sa-i desfaca aripile, dezviiluind un
vas gol, in interior.
- Ta-da - curia de cosrnetice din epoca bronzului!
Observati maiestria. Poate cineva si nege finetea acestui
obiect? Asta se intampla acum mii de ani !
- ~i acele catu~e din epoca bronzului, de acolo? se auzi
aceeasi voce batiocoritoare din spatele salii, Elevii se inghion-
tira sii-1 priveascl! pe eel care intrerupea prezentarea in mod
repetat. Eureka nu i$i risipi energia, Se pare ell mesterii !Ai
aveau sclavi, continua el.
Ghidul se ridica pe varfun $i miji ochii spre coltul intu-
necat al carnerei.
- Acesta este un tur cu ghid, tinere. Totul trebuie flicut
intr-o anumili\ ordine. Mai e cineva, acolo in spate, care sii
vrea sii punii o intrebare pertinents?
- ~i tiranii modemi sunt mesteri buni, continua baiatul,
amuzandu-se.
Vocca lui lncepu sa sune cunoscut, Eureka se intoarse.
ll!ri varful unui cap blond indreptat in fa1a, in tirnp ce restul
lumii privea inapoi. Se strecura pe langl! grup, ca sa vadii
nai bine.
- Este suficient, protesta doarnna Kash, privindu-i cu
Iispret pe cei de la liceul Ascension, ca $i cand faptul cl!
uciunul dintre ei nu ii facuse sl! tac! pe acel elev ar fi
nrnit-o,
- Da, domnule, tl!ceti sau plecati, izbucni Margaret.
 Apoi Eureka ii vazu, Baialul inalt si palid din colt. de
la marginea razei refleciorului, cu varfurile buclelor lui
blonde iluminate, Tonul ~i ranjetul lui erau obisnuite, dar in
ochii lui licarea ceva mai lntunecat,
Ander purta aceeasi ciima$ii alba ciilcatl si blugi negri,
Toatii lumea ii privea, El privea spre Eureka.
- Linistea este cea care cauzeaza majoritatea proble-
melor omenirii, spuse el.
- Este timpul sll pleci, spuse Margaret.
- Am terminal.
Ander vorbi atal de incel, incat fata abia ii auzi,
- Bun. Acum, daca nu te superi, vii voi explica scopul
acestei caliitorii timpurii pe mare, spuse Margaret. Egiptenii
antici au stabilit rute comerciale, poate prima ...
Eureka nu auzi restul, i$i auzea inima, care blltea cu
putere, A$leplii ca restul elevilor sii renunte la speranta unei
alte izbucniri, sli-$i intoarcii din nou capetele spre ghid;
apoi ocoli grupul, lndreptandu-se catre Ander.
Tacea $i ii era greu sii. si-l imagineze rostind cementa-
riile ncplacute care o atrasesera aici. El ii schilii un zarnbet,
ultimul lucru la care se astepta ea. Stand din nou langii el,
Eureka simtea cii era langii ocean - independent de linia de
stele de mare, de pescarusi $i de CD-ul cu Briza Oceanului
plescaind din difuzoare. Oceanul era in Ander, in aura Jui.
inainle, nu s-ar fi gandit sa foloseasca un cuvant ca ,,aura".
El fAcea impulsurile necaracteristice sii para la fel de natu-
rale pentru ea ca respiratul.
Veni in stanga lui ~i-i sopti eujumatate de gura, anuindoi
cu fata spre ghid:
- Tu nu mergi la Ascension.
 - Ghidul credc ca frccvcnicz Condeseendenta.
ii sesiza ironia din vocc,
- Nu foci parte nici din cchipa liccului Manor,
- Nu-ti scapa nimic.
Eureka voi sii ridicc tonul. Calrnul lui o cncrva, De
unde stateau, la Ca!iva pasi in spatele grupuhii $i putin spre
11111rginc11 reflectorului, lumina era slaba, dar oricine se
lntorcea putea sa ii vada, Profesorii i;;i copiii ar fi auzit daca
nu ar fi continual sa vorbeasca pe un ton soptit. monoton
!)i sciizut.
Em ciudat ca nu multi oarneni sc holbau la Ander.
Era at;it de difcrit! lesca in evidenta. Dar ci abia daca ii
observau. Parca cii toalii lumen presupunca ca baiatul frec-
vcnta altii scoalii decal a lor. deci comportamemul lui nu
prczenta intcres. intrcruperca Jui era un artefact uitat, pc
care Margaret se bucura·sii ii lase ncrccuperat.
- Stiu di nu mcrgi la Evangeline, spuse Eureka printrc
dinti,
- Nici pentru cducatie, nici pentru distractie,
- Asadar, ce cauti aici?
Ander se lntoarse cu fo!a la ea.
- Tc caut pe tine.
Eureka clipi.
- Ai un mod foarte neobisnuit de-a o nratn.
Baiatul i~i scarpina fruntca.
- Mii las dus de val. Piirea ca regreta, dar ea nu em
sigurii de asta, Putem s,.; mergcm undeva sa vorbirn?
- Nu chiar.
Gesticula sprc grup, Ea ~i Ander statcau la un metru !)i
jumatate in spatcle celorlalri elevi. Nu puteau sli plecc.
 Ce voia de la ea? Prima datii. accidentul de ma$inll, apoi
uparuse la ca acasa, apoi o urmarise la biroul avocatului.
iar acum asta? De fiecare datii. ciind ii inliilnise, ii invadase
imimitatea. depasise o limita.
- Te rog. spuse cl. Trebuie sa vorbesc cu tine.
- Da, ei bine, trebuia sa vorbesc si eu cu tine atunci
cand tata a primit factura pentru reparatia masinii mcle. i1i
amintesti de asta? Doar ca, atunci cfind am sunat la numarul
pe care mi l-ai dat cavalereste, mi-a raspuns cineva care nu
a auzit niciodata de tine ...
- Lasa-mii sll-!i explic, Vei vrca sa $tii lucrurile pe care
trebuie si \i le spun.
Ea i$i trase gulerul, care era prea strans in jurul giitului.
Margaret vorbea despre zcstrea unei printese inecate. Masa
de elevi Incepu sa se deplaseze spre niste cuiii din sticla,
aflate in partea dreapta a salii,
Ander se intinse spre mana ei. Atingerea lui ferma si
piclea rnoale o fncurii s.i tremure.
- Vorbesc serios. Viatn ta este ...
Ea lsi smuci n~iina.
Daca spun 1111 cuvant oriciirui profesor de aici, vei Ii
incatusat ca un hilrlu itor.
- Cu acele catuse din bronz? glurni el.
ii pri"i taios. Ander olli'i.
Grupul se indreplii. spre o vitrinii.. Eureka nu sim1i nevoia
sa i se alllture. i~i dorea $i ii era teama sil stea cu Ander. El ii
cuprinse umerii cu ambelc rmiini.
- Ai face o mare greseala dacli ai scapa de mine. ii arata
un semn de iesire de dcasupra capului sliu. acoperit pc
jurnatate cu plasll albastrii, care lasa la vedere doar literele
,.RE". ii intinse mana, Sa mcrgem.
 17

ATINGAND SUPRAFATA

Pe usa de sub semnul de lesire, pe un hol scurt si intu-

necat, bAiatul o conduse pe Eureka spre o altA usA. Nu isi
vorbeau. Mergeau aproape unul de celalalt, Era mai usor
decat se asteptase ~ ii tinA de man a pe Ander - se potrivea
intr-a ei, Unele mnini se potrivesc, pur si sirnplu, cu altele,
Asta o facu sa se gdndeasca la mama ei.
Cand el intinse miina spre rnanerul celei de-a doua usi,
fata ii opri.
Ti ara1a banda rosie de pe u~.
- Vei declansa alarms.
- Cum crezi cA am intrat? Ander dAdu drumul usii. Nu
sunA nicio alarma. Nu ne va prinde nimeni,
- E~li destul de lncrezator,
El i~i inclesta maxilarul.
- Nu mA cunosti prea bine.
U~ se deschise spre o peluzA pe care Eureka nu o mai
vazuse niciodatA. Erau in fata unui lac circular. Dincolo de
acesta Se afla planetariul, CU Un inel de ferestre din Slicla
coloratji putin mai jos de cupola. Aerul era cenusiu, static si
putin rece, Mirosea a foe de lemne. Eureka se opri imediat
dupi! iesire, la marginea unei borduri de cirnent. i$i plirnba
varful pantofului prin iarba,
- Voiai sa-mi vorbesti? spuse ea.
Ander privi spre lacul acoperit cu rnuschi, lncadrat de
stejari. Crengile se curbau in jos, spre pamant, ca degetele
noduroase ale unor vri!jitoare. Muschii portocalii atarnau
ca paianjenii care se legiinau pe panzele verzi. Ca rnajori-
tatea apelor sti!ti!toare din aceasta parte a Louisianei, lacul
abia se zarea din cauza vegetatiei care plutea pe rnlastina,
a muschilor, a frunzelor de nufar ~i a florilor mov care ii
acopereau suprafata, Stia exact cum ar fi mirosit fundul
lacului - patrunzator; fetid.
Ander se lndrepta spre apa, Nu ii f!cu semn sA-1 urrneze,
dar en veni dupii el. Cand ajunsese la marginea lacului,
se opri.
- Ce cauta astea aici?
Se ghemui in fata unui manunchi de narcise albe de la
marginea apei. Florile o tlcura pe Eureka sii se gandeasca
la narcisele de un galben-deschis, care cresteau sub cutia
postala a vechii ei case din New Iberia in ficcare an. in
preajrna zilei ei de nastere,
- Narcisele sunt comune aici, spuse ea, desi era tarziu
pentru florile ca niste trompete sli fie atat de proaspete si de
robuste.
- Nu si acestea, spuse Ander. Sunt din specia Narcissus.
El isi trecu un deget de-a lungul unei tulpini subtiri,
0 smulse din pi!mant si se ridicii in picioare astfel incal
lata si! vada floarea. Ea observa trompeta alb-galbuie din
mijloc. Diferenta dinlre petalele din afara, de culoare crem
era atat de vaga. ca trcbuia sa le uiti atent ca sli o vezi.
ln interiorul trompetei, stamina cu varf negru tremura in
briza neasteptata. Ander intinse floarea. ca ~i cand i-ar fi
daruit-o, i~i ridica rnana ca sli o prirneasca, amintindu-si
de o altli narcisa galbena - o aha narcissus - pc care o
vazuse recent: in imaginea gravatli a femeii care plangea,
din cartea Dianei. Sc gandi la un rand dintr-un pasaj tradus
de madame Blavatsky, in care Selene ii glisi pe print in
genunchi langii rau. printre narcise.
Tn loc sa-i ofere floarea, Ander zdrobi petalele in purnnul
strans si tremurand, Smulse tulpina ~i o arunca la plimant.
- Ea a l'lcut asta
Eureka flicu un pas inapoi.
- Cine'!
0 privi ca si cand ar Ii uitat ell ea era acolo. i$i relaxli
maxilarul si i~i ridicli $i cobori umerii cu o melancolie
resemnata.
- Nimeni. Hai sli nc asezlim.
Ea ii arlilli o banca din apropiere, lntre doi stejari, unde
probabil personalul muzeului venea sli ia rnasa de pranz,
in zilele in care nu era prea multli urniditate. Pclicani maro
hoinareau pe poteca serpuita ce ducea spre lac, apa plinli de
muschi alunecand de pe penele lor. Gaturile lungi se curbau
precum manerele unor urnbrcle, Cand tinerii se apropiara,
se imprastiara.
Despre cine vorbea Ander? Ce era in neregula cu florile
care mlirgineau lacul?
in clipa in care Ander trecu pe langli banca, Eureka ii
lntreba:
- Nu voiai sli ne asezarn?
- Exista un loc mai bun.
 ii arata un copac pe care ea nu-I observase pana atunci.
Crengile stejarilor din Louisiana erau extrern de contor-
sionate, Copacul din ra1a bisericii St. John era eel mai
fotografiat copac din sud. Acest stejar din gradina pustie a
muzeului era exceptional. Era un nod masiv cu crengi atat
tie rasucite, incat aratau precurn eel mai complex Joe de
joaca pentru copii din lume.
Ander se strecura printr-o patura de crcngi late $i curbate,
incalecand una, aplecandu-se pe sub alta, pana cand aproape
ca disparu. Eureka isi dadu seama ca sub cupola de ramuri
incalcite se afla o a doua banca, secreta. ii zari partial pe
baiat ajungand in dreptul acesteia cu agilitate, asezandu-se
si rezemandu-si coatele de spatar,
Eureka incerca sa urmeze acelasi traseu. incepu bine,
dar, dupa caliva pasi, se opri. Era mai greu decal parea,
Parul i se incalci in ciotul unei crengi. Ramuri ascutite ii
impunsera bratele. inainta, dand la o pane rnuschiul care
ii venea in fa\a. Mai avea de parcurs mai putin de treizeci
de centimetri inainte de a intra in poiana, cand ajunse intr-o
lundatura. Nu stia cum sa mearga inainte sau sa se intoarca.
Fruntea incepu sa-i transpire. ,,Giise$1e iesirea din vizui-
na, Iato." De ce se afla in aceasta vizuina?
- Aici. Ander se intinse printre erengile incalcite. Pe aici.
ii lull de manll pentru a doua oarli in cinci minute.
Stransoarea lui fenna $i calda inca se potrivea cu a ei.
- Pli$e$te aici. ii arata un petic de pamant acoperit cu
frunze descompuse, dintre doua crengi curbate. Pantoful
ei se scufonda in solul urned $i moale. Apoi strecoara-ti
corpul pe aici.
- Merita?
- Da.
 Enervata, Eureka i~i inclinli gatul intr-o parte, i~i roti
umerii, apoi soldurile, mai fllcu incli doi pasi cu atentie, se
apleca pe subo creanga joasa - si fu libera.
Se lndrepta ca sii stea in scorbura stejarutui, lntunecata
si ascunsa, era de marirnea unui mic cbiosc, Era surprin-
ziitor de frurnoasa. Douii libelule aplirurli langii Eureka si
Ander. Ari pile lor albastre erau neclare; apoi insectele1 se
oprira, irizate, pe o creanga, ·
- Vezi? baiatul sc a~eza din nou.
Ea fixll cu privirea crengile care fonnau un labirint
dens in jurul lor. Abia vedea lacul aflal de partea cealalta.
De dedesubt, copacul era magic, din altll lume. Se intreba
daca mai stia cineva de acest loc sau dacll banca trecuse
neobservata cateva generatii, de cand o acoperise copacul.
inainte de a se aseza, ea cliutll cea mai rapida iesire, Nu
putea fi cea prin care inttase.
Ander ii arata un spatiu intre crengi.
- Aceea ar Ii cea mai bunll iesire.
- De unde ai stiut ell eu ...
- Pari nelini$1ita. Suferi de claustrofobie? Mie imi place
sa fiu acoperit, aseuns. inghi\i, iar tonul voe ii cobori: Invizibil.
- imi plac spatiile deschise.
Abia ii cunostea pe Ander si nimeni nu stia unde era.
Asadar, de ce venise aici? Oricine ar fi spus ca era o
prostie, Cat i-ar fi dat un purnn in fata pentru asta. Mental,
Eureka refacu traseul urmat. Nu stia de ce ii luase de miinli.
ii placea sll-1 priveascii. ii placeau atingerea rnainii lui
si sunetul vocii sale. ii placea felul in care rnergea, precaut
si lncrezator, Nu era genul de fatii care fiicea lucruri doar
pentru ell un bliiat chipes ii spunca sa le faca. Dar ea
era aici.
 Locul indicat de Ander parea sli fie eel rnai mare spatiu
dintre crengi. Se imagina sarind prin acesta, alergand spre
padurea de dincolo de lac, pana la insula Avery.
Ander se roti pe bancll. Genunchiul lui ii atinse coapsa.
ii retrasc rapid.
- imi pare rau.
Eureka i$i cobori privirea spre coapsa ei, apoi spre genun-
chiul lui.
Doarnne Dumnezeule, glumi ea.
- Nu. imi pare rau ca 111-am Iurisat langa tine.
Ea nu se astepta la asta, Surprizele o bulversau. De obicei,
starea de confuzie o facea sa fie rea.
- Vrei sa adaugi parcarea de la biroului avocatului? $i
Iurisatul foarte subtil de la stop?
- Si pentru acelea. Ai dreptate. Sa completarn lisra.
Numarul tals. Faptul ca nu fac parte din echipa de alergari.
- De unde ai l"lcul rost de unifonna aia ridicola? Cred
ca a fosi cea mai drllgu\a incercare a ta.
Voia sa nu mai fie sarcastica, Ander parea sincer. insli
faptul case afla acolo o nelinistea $i o lacea sii se manifestc
urat.
- De la un targ de vechituri. Ander se apleca ~i i~i
trecu degetele prin iarba. Chiar am o explicatie pentru
toate lucrurile. Ridicli o piatra plara si rotunda si o curlita.
Trebuie sa-ti spun ceva, dar mii tot tern.
ii privi mainile lustruind piatra. De ce s-ar fi temut sli-i
spuua? Oare ... Ander o pl/icea? Putea sa vadii, dincolo de
sarcasmul ei, rnozaicul care era lata ranila pe dinauntru? Se
gandise la ea asa cum se gandise si Eureka la el?
- Eureka. esti in pericol,
 Felul in care o spuse, ingrllmiidirea e:.!ilantll de cuvinte.
o !lieu pe fnlll sll in1epencasca. Spaima si ingrijorarea i se
citeau in ochi. Credea in ceea ce tocrnai ii spusese.
Ea isi trase genunchii spre piept,
- Ce vrei sa spui?
Cu o singura miscare fluenH'i. arunca piatra, Cu o vilezll
impresionanta, aceasta trecu prin golurile dintre crengi.
Eureka urmari piatra saltand pc lac. Se feri de frunzele de
nufar, de ferigi ~i de petele de muschi Verde. Cumva, pe
unde atiugea suprafata, apa era I impede. Era uimitor. Piatra
sari traversand o sum de metri pcste lac si aterizf pe rnalul
noroios de pe partea opusa.
- Cum ai tacut asta?
- Este vorba despre prictcnul tau. Brooks.
- Nu poate sa faca o pialra sll sari• nici daca i-ar salva
viata.
Slin ca nu In asta se refeiea Ander.
F.I se apleca rnai aproape. Respiratia lui ii gadila gatul.
- Esle periculos.
- Ce se intamplii cu baietii? Ea lmelcgea de ce Brooks
fusesc precaut in privinta lui. Era eel mai bun prieten al ei,
avea grijli de ea, iar Ander em strainul ciudat care aparuse
brusc la usa ei. Dar Ander nu avca niciun motiv sa fie
prudent in ceea ce-1 privea pe acesta, Toatll lurnea ii placea
pe Brooks. E prietenul meu de cand ma stiu. Cred ca stiu
cum sa ma port cu cl.
- Nu mai poti.
- Ne-am certat alaltaieri. Ne-am impacat. Facu o pnuza.
Nu ell asta ar fi treaba ta
- Stiu ell tu crczi ca este prietenul tau ...
- Cred pentru Cli este adevara).
 Vocea ei suna diferit sub cupola de crengi. Plirn de-o
scama cu gemenii.
Ander se apleca dupa altli piatra. Ridica una buna, o
sterse $i i-o dadu,
- Vrei sa lncerci?
Ea lui'i piatra din mana lui. Stia cum sli o arunce. Tatlil
ci o invlitase. El era bun la asta, mult mai bun deciit ea.
Aruncatul pietrelor era un mod de a-ti petrece tirnpul in
Sud, un mod de a marca absenta tunpului. Ca sli fii bun
la asa ceva, trebuia sli le antrenezi. dar mai trebuia ~i sn
i!i dezvolti abilitatea de a gasi pietrele bune de pe \linn.
Trebuia sli fii putemic sa o foci bine, dar $i gratios $i sa ai
tl aiingere usoara, NU vazuse niciodata 0 aruncatura atilt de
uorocoasa precurn cca a lui Ander. Acest lucru o deranja.
Arunci'i piatra spre apa, Iara si\ se deranjeze si'i tinteasca.
Piatra nu trecu de cea rnai apropiata creanga a stejarului.
Rico~li in ea si se rostogoli pe o pane intr-un arc. oprin-
du-se aproape de vfirful piciorului fetei. Ander se ridica $i
luii piatra, Degetele lui ii atinsera pantoful.
Din nou, filcu piatra sli dansezc pe lac, sa prinda viteza,
sli parcurga distante absurde intre fiecare sliritura. Aterizli
liinga prirna piatra, pc cealalta parte a lacului.
Un giind ii trccu prin mintc Eurekai.
- Te-a angajat Maya Cayce ca sa-rni spui sa renun] la
A rooks?
- Cine este Maya Cayce? lntreba Ander. Numele imi
suna cunoscut.
- Poate li-o voi prezenta, A!i putea sil discutati despre
tehnici de hlir!uire ...
- Nu te hartuiesc, o lntrerupse el, dar tonul lui era
neconvingator, Te observ, E o diferenta.
 - Ai auzit ce-ai zis?
- Ai nevoie de ajutor, Eureka!
Obrajii ei rD$ira. in ciuda celor sugerate de multimea
de fosti terapeuti, ea nu avusese nevoie de ajutor din partea
nimllnui de la divortul parintilor, petrecut cu multi ani in
urma,
- Cine te crezi?
- Brooks s-a schimbat, spuse Ander. Nu mai este prie-
tenul tau.
- ~i cand s-a petrecut aceasta metamorfoza, ma rog?
Ochii lui Ander emu plini de emotie. Parea sa ezite a
vorbi:
- Sarnbata trecuta, cand ai mers la plaja.
Eureka deschise gum, dar rllmllsese flrll cuvinte. Acest
tip o spionase chiar mai mult decal stia. Pielea de pc maini i
se tacu de gainll. Privi un aligator ridicandu-si din apa capul
plat ~i verde. Evident ca era ob~nuitll cu aligatorii, dar nu
se stia niciodata cand eel mai lenes, aparent, putea sA atace,
- De ce crezi cl v-ati certat in acea seara? De ce crezi
ell a izbucnit dupa ce v-ati slrutal? Brooks pe care ii
cunosti, prietenul tau eel mai bun ar f flicut 8$8 ceva?
Ander vorbi rapid, ca ~i cand ar f $tiut ell, daca s-ar fi
oprit, ea l-ar fi facut sa taci.
- Suficient, ciudatule,
Fata se ridica in picioare. Cumva, trebuia si piece de
acolo.
- Aiunci, de ce nu si-a cerut scuze zile in $ir dupa ce
v-ati certat? De ce i-a luat atat de mull timp? Asa se poarta
un prieten?
La marginea boltii de crengi, Eureka i$i stranse pumnii.
ldeea de a-si imagine ce ar fi trebuit si facll Ander ca sll ~tie
accste lucruri o facea sa-i fie rau. Avea si'i-$i puna gratii la
lcrcstre, sa obtina un ordin de restrictie. i$i dori sa-l fi putut
impinge prin accste crengi, in tlilcile aligarorului.
Si totusi,
De ce ii luase aliil limp lui Brooks sa-si ceara scuze?
I )c cc continua s.i se poarte ciudat dupii ce se Impacasera?
Se intoarse, dorindu-si incii sa-l arunce pe bciiat ca hranll
1:1 nligatori. Dar vllziindu-1 acum, mintea ii contrazicea
trupul. Nu putea sa nege. Voia sii fi.1ga de el - si spre el.
Voia s.i-1 arunce la pllmant - ~i si'i sarii pc el. Voia sa sune la
politie - si Ander sa stie mai mulle lucruri despre ea. Voia
sa nu-I mai vadii vreodata. Daca nu avea sa ii mai vada
vreodata, nu ar mai Ii putut si'i o raneascn, iar dorinta ei ar
Ii disparut.
- Eureka, spuse lncet Ander. Ezitaud, lntoarse urechea
ncaleclatii spre el. Brooks le va rani, lar el nu cste singurul.
- 0, da'! Cine rnai este implicat in asta? Mama lui, Aileen?
Aceasta era cca mai driiguta Iemcie din New Iberia - $i
singura femeie pc care o cunostea Eureka, n carei driig.ilii-
senie nu era folsii. Purta tocuri ca sl'i spele vasele, dar nu i!ii
vopsea parul care ii albise de timpuriu din cauza ci'i, de una
singura, crestea doi bllie\i.
- Nu, Aileen nu este implicatll, spuse Ander, ca $i ciind
ar fi lost incapabil sii recunoasca sarcasmul. Dar i~i face
griji pentru Brooks. Asearli i-a cautat prin camera, si'i vada
daca avea droguri.
Eureka dadu ochii peste cap.
- Brooks nu sc drogheaza. iar el ~i mama Jui au o rclatie
minunata. De cc inventezi asa ceva?
- De fapt, ei doi s-au certat aseara ~i au tipat unul la
celalalt, Toti vecinii au auzit; ai putea sa incerci sa intrcbi
 pe unul din ei daca nu ai lncredere in mine. Sau lntreaba-te:
din cc motiv a slat mama lui treaza toatli noaptea, flcind
prajituri?
Fata lnghiti, Aileen chiar cocea cand era suparata.
Eureka mancase dovada de o suta de ori cand fratele
mai mare al lui Brooks devenise adolescent. Probabil ca
instinctul provenea din acelasi loc, la fel ca nevoia tatalui
ei de a-si potoli tristetea gatind. \
Si, chiar in dimineata asta, inainte de prima pauza,
Brooks impartise o caserola cu prajituri cu unt de arahide
pe ho), rnzand cand oamenii ii nurnisera ,,baialul mamei".
- Nu $Iii ce spui. Voia sa spuna ,,Cum de stii aceste
lueruri?" De ce faci asta?
- Pentru ca pot sa-1 opresc pe Brooks. Dacli ma lasi, pot
sli le ajut.
Eureka sculurii din cap. Suficient. Se crispa de durere
cand plonjli printre crengi !ii i!>i fllcu loc printre acestea,
rupand ramurile !ii tragand de muschi. Ander nu incerca
sA o opreasca. Din coltul ochiului, ii vazu pregatindu-se sA
arunce o altli piatra,
- Erai mull mai dragu] inainle sA incepi sa-mi vorbesti,
ii striga ea, cand erai doar un tip care mi-a lovit masina.
- Crezi ca sunt dragu1?
- Nu mai cred!
Prmsa printre crengi, lovea cu ura tot ce ii statea in cale.
Se lmpiedica, i$i rani genunchiul, continua sit rnearga.
- Ai nevoie de ajutor?
- Lasa-ma in pace! Chiar acurn si de acum inainte!
in cele din urrna, trecu in forta prin ultimul rand de
crengi $i se poticni, oprindu-se. Aerni rece ii lovi obrajii.
 L/\LIUJ.Vlf\ "''

0 piatra bazai prin spatiul dintre crengi, creat de corpul

ei. Sari pe suprafata apei de trei ori ca varuul unduind
matasea; apoi rico~li in sus, in aer. Se inlll\li ~i se tot inlilta ...
si izbi o fereastra a planetariului, unde Ills!\ o urma - o
gaurii zirmata. Eureka i$i irnagina toate stelele artificiale
dinauntru iesind rotindu-se in adevaratul cer gri.
In linistea care urma, Ander spuse:
- Dael! te las in pace, vei muri.
 18

iNTUNERIC DIFUZ

- Ma sirnt ca un agent din brigada antidrog, ii spuse

Eureka lui Cat in acea seara, in sala de asteptare a sectiei de
politic din Lafayette.
- Este o mllsura de p~ecau1ie. Prietena ei ii intinse
o cutie mica de Pringles din automat. dar fetei nu ii era
foame. fl vom descrie pe Ander, sa vedern daca stiu ceva
despre el. Nu ai vrea sa $lii daca existll deja un dosar cu
numele Jui'? Scutura curia ca sll scoatli mai multc chipsuri i;i
mesieca ganditoare. Tc-a amenintat CL1 moartea.
- Nu m-a amenintat cu moartea.
- .Daca le las in pace, vei muri"? Acum nu e aici, iar tu
esti in via!li. nu'?
Fetele se uitarll pe fereastra din directia opusa ca ~i
cand Ii s-ar fi p:irut, simultan, ca Ander ar fi putut sa le
unnareasca.
Erajoi, ora cinei. in rnai putin de cinci minute dupll ce-l
pllrasise pe Ander sub stejar, Eureka ii povesti lui Cat la
telefon, cu sufletul la gura, detaliile intalnirii lor. Acum,
regreta ca o nlcuse.
 in sectia de politie era frig si mirosea a cafea stiituta si
.i polistiren. in afara de negresa corpolenta care le privea
indiferenta din spatele unei mese pe care erau imprastiate
reviste Entertainment Weekly. vechi de trei saptamani,
Ietele erau singurele persoane civile de acolo. Dincolo de
micul hol patrat, din spatiile de lucru se auzea zgomotul
iastaturilor de calculator. Tavanul lnclinat era pata; din
cauza apei; in petele sub formii de nori. Eureka vedea
dinozauri si atleti olirnpici,
Cerni era de 1111 albastru marin, lmpestritat cu nori gri.
Daca mai sutea mull in oras, Rhoda avea sll o frigll pe
gratar, lmpreuna cu bucatile de fripturll pe care le pregatea
iii singura Seara din sllpt:::nana cand Lala!~! lucra in. tura de
noapte la PREJEAN'S. Eureka ura aceste cine, cimd mama
ei viuega era atentii la toate subiectele despre care ea nu
voia sll vorbeasca - adica despre mai nimic.
Cat i~i linse degetele ~i aruncii la gunoi cutia de Pringles.
- ldeea este ell ai o pasiune pentru un psihopal.
- De aceea m-ai adus la polqie?
Cal ridica un deget, ca un avocat.
- Sii se ia in considerare faptul cii piirata nu contests
afirruatia anterioara,
- Dacii a f ciudat este o crima, atunci, cat suntem aici,
am face bine sii ne predarn amiindouii.
Nu stia de ce ii Ina apiirarea lui Ander. Mintise in
legllturll cu Brooks, recunoscuse cii o spiona, o amenintase
vag ell era in pericol. Avea destule motive ciit sa depunii o
plangere, dar i se piirea gresit, Nu ceea ce spusese biiiatul
o speria. Periculos era felul in care o facea sii se simtll ... fllra
control asupra emotiilor ei.
 - Te rog, nu da inapoi acum, ii spuse Cat. I-am zis
noului melt prieten Bill c1i vom da o decleratie. Ne-am
intalnit seara trecuta, la cursul de olarit, Si asa crede ca sunt
prea impulsivii - nu vreau s1i gresesc i;i sa-i demonstrez ca
are dreptate. Dupii aceea, nu mii va rnai invita niciodat1i la
vreo lntalnire,
- Ar fl trebuit s1i stiu c1i era un motiv ca sii faceti sex. Ce
s-a inlamplal cu Rodney?
Cat ridic1i din umeri.
- Eh.
- Cal ...
- Uite ce e, descrie-l in linii mari, iar ei ii vor c1iuta.
Daca nu obJin niciun rezultat, o ~terge•u.
- Nu sunt sigura ca politia din Lafayette are cea mai
fiabil1i bazii de date cand vine vorba despre infractori.
- S1i nu spui asta de fat1i cu Bill. Prietena ei deveni seri-
oasa. E nou in breasla si foarte idealist. Vrea s1i transforme
lumea intr-un loc mai bun.
- Fhrtand cu o fal1i de saptesprezece ani?
- Sunteinprieleni. Cat ranji. in plus, $Iii ca luna viitoare
este ziua mea. Ah, uite-1- e acolo.
Se ridica de pe scaun si incepu sa-i raca semn cu mana,
flirtand cu nerusinare,
Bill era un dinar de culoare, inalt si desirat, ras pe cap,
cu un cioc subtire si o fatii de copil. Era dragut, minus
pislolul atarnat la talie. ii ~cu semn din ochi lui Cat $i le
indic1i fetelor si'i mearg1i spre biroul lui, aftal lntr-un colt din
fata camerei, Nu avea incii propriul spatiu de lucru. Eureka
oftii $i o urma pe Cat.
- Asadar, domnisoarelor, ce se intampl1i? Lua loc pe
un scaun rotativ, de un verde-inchis. Pe birou se afla un
recipient Cup Noodles gol; in cosul de gunoi din spatele lui
mai erau ind trei. Vii deranjeaz1i cineva?
- Nu chiar.
Eureka se 11isii de pe un picior pe celalalt, evitand si
se aseze pe unul din cele doua scaune pliante. Nu-i placea
sa Se afle acolo. Mirosul de cafea ranceda 0 lngretosa,
Uniformele politisrilor care veniser1i dup1i moartea Dianei
miroseau asa. Voia s1i piece.
Pe ecusonul Jui Bill scria MONTROSE. Eureka cunostea
multe persoane care se numeau Montrose din New Iberia,
dar Bill vorbea cu un accent mai mult de Baton Rouge
Llecat de golf. Mai stia si faptul c1i, in mintea ei, Cat ii;i
cxersa semn1itura Catherine L. Montmse, asa cum facea cu
numele tuturor baietilor, Eureka nici macar nu stia numele
Lie familie al lui Ander.
Cat trase unul din scaune mai aproape de biroul lui Bill
~i lu1i loc, sprijinindu-si un cot hing1i ascutltoarea lui elec-
trica, strecurand si scotand seduc1itor din aceasta un creion.
13ill li;i drese glasul.
- E modesta, spuse Cat peste zgomozul masinariei, E
unniirit1i de un lip.
Bill ii aruncii Eurekai o privire de politist.
- Cat spune di un prieten de-al tiu a recunoscut di le
urmareste,
Eureka se uit1i la Cat. Nu voia si facii asta. Prietena ei
d1idea din cap, incurajand-o. Dac1i avea dreptate? Dacil. ea
l-ar fi descris i;i ceva oribil ar fi aparut pe ecran? Dar, daca
nu ar fi ap1irul nimic, s-ar fi simtit mai bine?
- Numele lui este Ander.
 Dintr-un sertar, Bill scoase un carnetel cu spirala, ii privi
scriind numele cu cerneala albastra. Numele de familie?
- Nu-I stiu,
- E un haiat de la scoala?
Eureka rosi, tara sii vrea.
Clopotelul agalat de usa sectiei de politic zornai. Douii
persoane mai in viirslli. inlrari1 in hol. Luara loc pe ,scau-
nele din care felele tocmai se ridicasera. Barbatul p1urta o
pereche de pantaloni gri si un pulover de aceeasi culoare;
femeia era imbriicalll cu o rochie lunga gri $i purta un lant
impozant, din argint. Semiinau unul cu celalalt, amimdoi
erau subtiri si palizi; ar ti putut sa fie frati, probabil gerneni.
La unison, ii;i impreunarii miiinile in poala i;i privira drept
inainte. Eureka simti ell puteau si o auda, ceea ce o fiicu sii
fie mai constienta de sine.
- Nu-i stim numele de fomilie. Cat se apropie i;i mai
mull de Bill, lntinzandu-si bratele goalc pcste birou. Dar
are piirul blond $i putin ondulat. Cu miina dreapta, ii aratli.
cam cum avea tanarul parul. Nu-i asa, Reka?
Bill rosti ..putin ondular' i;i nolli. acest lucru, ceea ce o
nii;inli. ~i mai mult pe fatii. f>anii acum, nu-si daduse nici-
odata seama de taptul cii pierdea timpul,
- Conduce o camioneta veche, albii. adiiugli. Cal.
Jumatate din oamenii din zona conduceau camionete
vechi i;i albe.
- Ford sau Chevy? intrebii Bill.
Eureka ii;i aminti primul lucru pe care i-1 spusese Ander
~i pe care i-1 impli.rtlli;ise lui Cat.
- 0 Chevy. zise Cat. Si de oglinda retrovizoare atarnii
un odorizant de rnasina Argintiu. Nu-i asa, Reka?
 Eureka se uilil. la persoanele care asteptau in hol. Negresa
avea ochii inchisi, statea cu picioarele umflate pe rnjsuta de
cafea si tinea in mnna o cutie cu sue. Ferneia in gri privi
in directia fetei. Avea ochii de un albastru-deschis, culoare
extrem de rara pe care puteai sa o vezi de la distanta. ii
amintira de ochii lui Ander.
- 0 Chevy alba e un inceput. Bill ii zarnbi draglistos lui
Cat. Va rnai amintiti si alte detalii?
- Se pricepe de minune sa arunce pietre, spuse aceasta.
Probabil ca locuieste pe langli rau, unde poate sa exerseze
tottimpul'?
Bill rase in barba,
- incep sii. fiu gelos pe aces! tip. Aproape sper sa nu-I
gasesc niciodatli.
,,Asta inseamnii. ell suntem trei", gandi Eureka.
in momenlul in care Cat spuse: ,,Are ochi albastri $i
pielea deschisa la culoare", Eureka se enerva,
- Am terminal, ii zise ea lui Cat. Sli mergem.
Bill i$i lnchisc notepadul.
- Mli indoiesc ell existli destule inforrnatii aici ca sli le
caut. Data viitoare cand ii vezi pe pustiul acesta. suna-mli.
Fa-i o pozli cu telefonul. intrebii.-1 numele de familie.
- Te-am facut sli.-\i pierzi tirnpul?
Cat se bosumfla,
- Niciodaia. Sunt aici ca sli imi Fae datoria $i sa protejez,
spuse Bill. ca $i cand tocmai ar f prins o intreaga grupare
talibana.
- Noi mergem sii. luam banane inghetate. Cat se ridica,
intinzandu-se astfel lncat camasa i se ridica peste fustli.
lasand sli se vada o portiune de piele netedli si neagra, Vrei
sli vii?
 - Multumesc, darsunt de serviciu. $i voi rnai fi o vreme.
Bill ziimbi, iar Eureka intelese ca mesajul ii era adresat
prietenei ei.
Ele ii fiicurii din miina $i se lndreptara spre U$ii. spre
masina Eurekai, grabindu-se spre casa, unde o astepta ceva
cunoscut sub numele de Rhoda. Eureka rezista instinctului
de a sari inapoi. Relaxeazd-te. Tocmai se indeparteu spre
biroul lui Bill.
- Pol sa vii ajut? ii auzi Eureka pe acesta in urma ei.
Ea anmcii o privire la cei doi, dar le vazu doarcefele carunte.
Cat se intinse dupa mana Eurekai.
- Bill ... spuse ea melancolic in timp ce apasa barn de
metal a U$ii de la intrare.
Aerul era rece si rnirosea a lomberoane aprinse. Eureka
lsi dori sa fi fost in patul ei, cu usa Inchisa.
- Bill este dragu], spuse Cat, in timp ce traversarii par-
carea. Nu-i asa ca e draguf!
Eureka o descuie pe Magda.
- Este dragu],
Destul de dragu] inciit sa le faca pe plac - si de ce le-ar
fi luat in series? Nu ar fi trebuit sii mearga la politie. Ander
nu era un caz simplu de hlirtuire. Nu stia ce era.
El sliitea pe panea cealalta a strazii, urmarind-o,
Eureka ingheta pe scaunul soferului $iii privi prin geam,
Era rezemat de trunchiul unui liliac persan, cu bratele
Incrucisate. Cat nu-I observa, i$i aranja bretonul in oglinda
parasolarului.
De la o distanta de noua meiri, baiatul parea furios.
Postura lui era rigidli.. Privirea ii era la tel de rece ca atunci
cand ii apucase pe Brooks de guler, Sa sc lntoarca $i sii
alerge inapoi in sectia de poluie, ca sa-i spuna lui Bill? Nu,
Ander ar fl plecat inainle ca ea sii intre pe u~ii. Tn plus, ii era
prea fricii sii se miste, El stia ca fusese la politie. Ce avea sii
Iaea in legiilurii cu asta?
0 fixii cu privirea pentru o clipa, apoi i$i liisii bratele pe
langa corp. Se repezi prin tufisurile de la marginea parcarii
de la ROI DE DONUTS, de pe partea cealalta a strazii.
- Vrei sii pornesti masina candva, anul acesta? lntreba
Cat, tuguindu-si buzele date cu ruj.
fn clipa in care Eureka privi spre ea, Ander displlru.
Cand se uitii din nou in parcare, aceasta era goala, cu
exceptia celor doi politi~ti care ieseau din magazinul
cu gogosi la pachet. Eureka expira; o porni pe Magda; dadu
drumul la lncalzire ca sii scoatii aerul rece $i urned, care se
formase in ma$inii ca un nor. Nu mai voia banana inghetata.
- Trebuie sii ajung acasa, ii spuse ea lui Cat. in seara
acesta, e randul Rhodei sa giiteascii.
- Asadar, trebuie sii suferiti cu totii. Cat intelegea sau
asa credea. Eureka nu dorea sii discute despre faplul ell
Ander stia cii tocrnai incercase sii-1 denunte,
in oglinda parasolarului, Cat exersa ocheadele pe care
tocmai i le aruncase lui Bill.
- Nu fi descurajatii, spuse ea cand Eureka scoase masina
din parcare $i se indrepta inapoi spre Evangeline. unde
urma sii o lase pe Cat, la 1118$ina ei. Sper doar ca iti voi fl
alaturi cand ii vei vedea data viitoare. Voi stoarce adevarul
din el. ii voi stoarce pe tot.
- Ander se pricepe sii schimbe subiectul cand este vorba
despre el, spuse Eureka. gandindu-se case pricepea ~i mai
bine sii dispara,
 - Ce adolescent nu vrea sa vorbeasca despre el'! Nu-i
va face fata lui Cat. Aceasta dadu radioul mai tare. apoi se
razgandi $i ii inchise. Nu pol s1i cred c1i !i-a spus c1i esti in
pericol. Este ca $i cand s-ar fi gandit: .,Hmm. ar trebui s1i
incerc Iraza consacrat1i Rai11/ stie ca a pierdut 1111 Inger?"
si ar fi decis s1i aleaga varianta ..O voi speria de moarte"
Trecura pe liinga cateva str1izi cu duplexuri darapanate;
pe lang1i geamul unde se comandau cocktailuri din ma$in1i,
unde o fata i$i impingea pieptul mare prin fereastra $i
immina pahare imense din plastic baietilor cu rnasini tunate.
Acela era flirt. Ce tlcuse Ander in dimineata asta si chiar
acurn. de pe partea cealalta a str1izii, era altceva.
- Nu se da la mine, Cat.
- 0, haide, bolborosi Cat. Cam de la doisprezece ani
ai aftsat, mai mereu, aerul 1ista de fat1i trist1i si sexy, pe
care baietii ii gasesc irezi~tibil. Esti genul de nebun1i cu care
orice baiat ar vrea s1i-si distruga viata,
Acum iesisera din eras $i intrar1i pe un drum batut de
vant, care ducea spre Evangeline. Eureka cobori geamurile,
fi placea felul in care mirosea drumul in seara acesta, ca
ploaia care cadea peste florile de iasomie ce se deschideau
noaptea. in lnruneric, lacustele cantau melodii vechi, ii
pl1icea amestecul de aer rece care ii atingea bratele $i
caldura care ii inunda picioarele.
- Apropo de asta, spuse Cat. Brooks m-a intrebat astazi
despre .,starea ta de spirit",
- Brooks imi este ca un Irate, spuse Eureka. intotdeauna
a fost protector. Poate puJin mai mult de cand Diana $i ...
toate celelalte.
Cal lsi intinse nicioarele pe bord.
 - Da. rn-a intrebat de mama ta. doar ell - ftlcu o pauza -
a lost ciudat.
Trecura pe langli drumuri de plimiint $i linii vechi de
lrcn. pe liingli cabane din lemn acoperite cu noroi $i rnuschi.
Egrete albe se rniscau prinlre copacii negri.
- Poftim? spuse Eureka.
- S-a referit la situatie ca la - imi amintesc deoarece a
zis-o de doui'i ori - .,uciderea Dianei".
- Esti sigurli?
Cei doi prieteni vorbisera de un mi lion de ori despre ce
se Intarnplase, iar el nu folosise niciodata acea formulare.
- I-am adus aminte de valul distructiv, spuse Cat, iar
Eureka inghili gustul amar pe care ii sirntea de fiecare data
cand auzea acele cuvinte, Apoi a spus: .Ei bine, ce a fost
a fost: a fost omorcif£i de un val distructiv". Cat ridicli din
umeri cand Eureka intra in parcarea $COJii si opri langli
masina ei. M-a speriat. Ca atunci cand s-a costumat ca
Freddy Krueger trei ani la rand. de Halloween.
le$i apoi din ma$ina, se uitli inapoi spre Eureka, astep-
tindu-se sli o vadi'i razand. Dar lucrurile care erau candva
amuzante se lntunecasera, iar lucrurile triste pareau
acum absurde, asadar prietena ei nu prea mai $1ia cum sa
reactioneze.
Pe drumul principal, in drum spre casa, niste faruri se
vazura in oglinda retrovizoare a rnasinii Eurekai, Auzi
claxonul slab al Jui Cat cand virli pe banda din stanga, ca sli
o depaseasca. Ea nu ar fi critical niciodata precautia cu care
conducea Eureka zilele acestea - dar nici nu nr fi ramas
in urma ei. Ea accelera, iar stopurile ei displiruri'i dupli
prima curba.
 Pentru o clipa, Eureka uita unde era. Se gandi la Ander
aruncand pietre ~i isi dori ca Diana sa 11 fost inca in via!.11,
ca sa-i ti putut povesti despre el.
Dar nu mai era. Brooks o zisese direct fusese ornorata
de un val.
Zari curba lipsita de vizibilitate din fa!li. Trecuse cu
masina pc aici de o mie de ori. Cu gandurile-i rlilacind, mari
vitcza si lua curba cu viteza, Pentru o clipa, cauciucurile
irecura peste canelurile separatorului din centru, inainte de
a redresa masina, Clipi rapid, ca ~i cand s-ar 11 trezit speriata
:lin somn. Drumul era intunecat; periferia Louisianei nu era
luminatli. Dar ce era ... ?
Privi mijit inainte, Ceva bloca drumul. Era Cat care avea
~hef de glume? Nu, Iarurile masinii ei luminau un a1110-
nobil Suzuki gri. parcat lateral. pe mijlocul carosabilului,
Eureka calca friina. Gestul nu avea sa fie suficient, Roti
/olanul spre dreapta, iar pneurile sciir!iiirli. Se opri dincolo
Ic un ~an! putin adanc, Magda intra un metru si jurnatate in
restia-de-zahar,
Fata ofta. Mirosul cauciucului lncins $i al gazului de
:~apamenl o facura sa i~i doreasca sa vomite, Mai era ceva
n aer - mirosul de citronella. ciudat de familiar. Eureka
ncerca sa respire. Aproape ca lovise acea masina. Aproape
:a fusese implicata in al treilea accident, din ultimele
ase !uni. Calcasc brusc frana ~i probabil ca i~i distrusese
lirectia. Dar ea era bine. Cealalta ma~ina era in regula, Nu
ovise pe nimeni. Mai putea Inca sa ajunga la Limp acasa,
1entru cina.
Patru oameni aplirura in umbrele din capatul lndepartat
·I drumului. Trecurf pe liinga Suzuki. Se indreptau spre
Magda. incet, Eureka recunoscu persoanele carunte de la
secua de politie. Erau lnsotite de alte doua, lmbracate tot
in gri, ca ~i cand primii doi s-ar fi multiplicat. ii vedea aliit
de clar in intuneric - croiala rochiei femcii din sectie; linia
parului biirbatului care era nou in grup; ochii de o culoare
toarte deschisa ai femeii pe care fata nu o mai vazuse.
Sau o mai vazusc? Aratau oarecum familiar, ca o familie
pc care o intalneai pentru prima data la o reuniunc, Ceva nu
era in regula cu ei, ceva palpabil in aerul din jurul !or.
Apoi i~i dadu searna: nu erau doar palizi. Straluceau,
l.umma din ochi le coutura trupurile. hi tineau bratele
incrucisate ca zalele unui lan]. Cand se apropiara, intreaga
lume paru sa se inchidii in jurul fetei, Stelcle de pe cer,
crengile copacilor, propria trahee, Nu-si arnintea sa fi lasat
masina intr-un loc anume, dar era acolo. Nu-si amintea
cum sa o bage din nou in viteza, Mana ii tremura pe schim-
batorul de viteze. Singurul lucru pe care putu sa ii faca fu
sa ridice geamurile,
Apoi, in intunericul din spatele ei, o carnioneta se
auzi huruind in dreptul curbei, Farurile erau stinse, dar
cand soferul calcii acceleratia, luminile se aprinsera, Era
un Chevy alb, care venea direct spre ei $i care. in ultimul
moment, vira ca sa o evite pe Magda ...
Si intra in Suzuki.
Masina gri se indoi in jurul barei de protectie a camio-
netei, apoi aluneca in spate, ca si cand s-ar ti aflat pe ghea(a.
Se rostogoli o data, apropiindu-se de Magda, de Eureka $i
de cei palm oarneni stralucitori.
Fata se feri spre consola centrals. Trernura.
Auzi zgomotul surd al rnasinii care aterizl cu rotile
in SUS ~i al parbrizului zdrobit. Auzi sca11ait11! pneurilor
camionctei, iar apoi se ftcu liniste. Motorul carnionetei se
opri. 0 portiera se tranli. Nistc pasi calcara pietrisul de pe
marginea drumului. Cincva biitu in geamul Eurekai.
Era Ander.
Miina ii lrcmurii cand lasa gcamul injos.
Biiiatul i$i folosi degetele ca sa-l forteze sa coboare rnai
repedc,
- Plcacii!
- Ce cauti aici? Tocmai ai lovit rnasina acelor oameni!
- Trcbuie sa iesi de aici. Nu le-am rnintit mai devreme.
El arunca o privire peste umar, spre drumul Intunecat,
Oamenii in gri se certau langii ma$inii. ii privira pe Ander
cu ochi stralucitori.
- Nu tc amcsteca! strigii femeia de la sectie.
- Nu o amestecati pe ea' strigii Ander cu raceala. Jar
cand femeia chicoti, baiatul i$i bagli mana in buzunarul
de la blugi. Eureka viizu o scanteiere argintie in dreptul
soldului lui. La Inccput, crezu cii era un pistol, dar apoi
Ander scoasc o cutic argintie cam de marimea unei cutii de
bijutcrii. 0 indrcptii spre oamenii in gri. Ramaneli pe loc,
- Cc are in rnana? iutrcba eel mai blitran dintre cei doi
barbati, apropiindu-se de masina.
in spatelc lui, celalalt spuse:
- Cu sigurantli nu este ...
- 0 veti liisa in pace, ii avertiza Ander.
Eureka auzi cum acesta incepu sli respire precipitat,
tensiunea fortiindu-i vocea. Cat timp b:ijbai lncuietoarea de
pc curie, un suspin veni dinspre cei patru allali pe drum,
Fata i$i dadu seama ca ci stiau exact cc era in curie - $i ca
asta ii lngrozea.
 - Copilc, ii avcrtiza cu rautate unul din barbati. Nu
uhuza de cc nu in!clegi.
- Ponte ca lntcleg,
incet, Ander dcschise capacul, 0 stralucirc vcrde de acid
cmana din cutic, luminandu-i fata si spatiul intunccat din
jurul sau, Eureka inccrdl sii isi dca seama cc era in cutic,
dar lumina verde dinauntru era aproapc orbitoare. Un miros
lntepator, grcu de idcntificat, ii irila niirile, dcscurajand-o sii
privcasca mai atcnl.
Cei patru oameni care inaintaserii nlcurii acum rapid
c~i)iva pasi inapoi. lugrijorati, privcau spre cutie si lumina
verde stralucitoare.
- Nu o poti avea daca murim, striga vocea unci femci.
Stii asta.
- Cine sunt aCC$1i oameni? ii intreba Eureka pe Ander.
Cc este in cutia aia?
Cu mana ramas1i libera, o apuca de bra! pc Eureka.
- Te implor, Pleaca de aici! Trebuie sa supravietuiesti.
i~i strecura rnana in 111'1$inii, unde mana ci era 1capfmii $i
recc pe schimbatorul de viteze. ii apllsii dcgetelc ci $i biigii
in rnarsaricr, Calcii acccleratia,
Ea incuviinta dand din cap ingrozilil, a poi api1sii puternic
pedala $i se intoarse pe unde venisc. l11lr1i in intuneric $i
1111 lndrazni sa privcasca inapoi lumina verde care pulsa in
oglinda ci rctrovizoarc.

De la: savvyblavy@gmail.com
Pentru: rekaCJ6nms@grnail.com
Cc: cataloniaestcs@gmail.com
Data: Vineri, 11 octombrie 2013, 12.40 a.m.
Subiect: a doua parte
 Draga Eureka,

Voila! Acum fac progrese !ii ar trcbui sa mai am cateva

pagini ~inii maim!. incep sa ma inlreb daca este un adevarat
roman de dragoste. Ce crezi?
Pri11f11/ a deveni! rege. Cu lacrimi Iii ochi, a impin»
rugu! jimerar i11 mare. A poi, tocrimite i s-au meat .~i m-u
implorat Jci rlimci11.
Fcicci11d o plecaciune, am scuturat din cap.
- Trebuie sci mci intorc i11 nunui! mei, sti-mi reiau locul
i11JamiliC1 mea. Acolo este locul meu.
- Nu. mi-a zis simp!« Alim. Acum, locu! tciu este aici.
Vei rcimtine.
Pe cd! de Jem1lii am fast. 1111 C/111 1mtul ,,.,; 1ytji1:: cererea
regelui meu. Gil 1impfi111111l/oc11rilor de sacrificiufunerar
.t-CI risipit, vestea s-a ,.;;spci11dil 111·i11 regat: lci11cirul rege

Atlas urma sci se insoare.

A.i·a a sifost: Am a/lat eci voifi reginci;,, urma 11n11i zv<m.
1'vl-am gii11dit lafc1pt11I ci'i vrc{iiloarele lui1_fitoare arfi p11l11/
.1·ci spumi "'levcirul.
Ducci dragostea ade11eimtci C1rfijcic111 parte din poveste,
asfi renuntat la via/a mea 1i1 mun(i c:11 b11c111"ie. Su11. daca a.i·
.Ji visat v1'eodatci la putere, pro/Jabil cci asfi p1111111rec:e c11
eederea absen(ct iubirii. la palat am e1v111 camere imense,
nnde mi J'-cr indeplinil orice dorin(ci. Rege!« Atlas em
frumos. distant, dar nu hain. Dar cdnd a devenit rege, mi-a
i.orbit din ce in ce mai p11fi11, ior posibilitatea de a-I iab!
1reodatci a i11cep111 sci pcilpiiie ca 1111 mira/
Data mm/ii era l'lahilitti. Atlas htl'ii 1111 mci ceruse de
sotie. Am rtimas i'nc:hi.wi i11 camera mea. o inchisoare
.<f1/£'11diclci ale ciire! gmtii dinfie« erau invelite c11 ccrliJi!a.
f111r-o .(earci.. 1·i11g11rci in gmtlemha mea, m-am imhl"cicat
< ·11 m!'l1ic1 de 111i1'C!c1.1·ti si mi-am p11.1· coroana /11cioe1sci cliff

alcrmci, 11e care trcbuia sci o port ctind unna .wi .(111 prezen-
1at1i rega111lni. Ochii imi erau plin! de lacrimi.
-· l.acrimile (i se potrivesc .~; mai p11{i11 clectit coroana
aceea cmli11arc1, a spus o 1•1>ce din spate!e meu.
Jf-am Intors ca .ni nicl o si/11('{1i .(/tind Iii 11111/wci.
- Am c1'C!~111 cci 11ime11i 1111 cm' voie .<ci inu».
- Te vei obisnu! .(ti le inseli. a zis silueta intunecuta: n
iubesti?
- Cine esti? am intreba! eu. J>ci.)·e.)·te in lumimi, ca sci te
pot vedea.
Silueta .<-ll ridica! de pe su11111. Lumina hmuincirilm· ii
111ci11gciia frci.(cilurile. Mi-a /Kir11t c111wsc111. ca si ctind arfi
tost oji-ii11t111·ci din/Nm vis.
- fl iubest}? ct repetat el.
Em ca .)'i ccind cineva mi-arfi fura: aerul din plti111cil1i.
Ochii .Wl'(ii111d11i m<i hipnotizau. Erc111 de c·11/0C1rea g0Vi1/11i
in care inotam diminea(ll, ciind eram micii. Nu mii p111ea111
C1hfine .1·ci nu 1•1t:ct11 sci mci sc1qi111cl ill ei.
·- Sci ii iuhesc? am !joplil eu.
- Ott. Sci ii i11be111i. Ace/ sentiment cc11'C! face viota sci
merite tniitci. Care vine sci 11e d11cci Wille avem nevoie
sci 111e1~e111.
Am .<c11/11m1 din cap, des! stiam cci, pentru it>ge, era o
trcidw·e pedep.<ilci cu 1110111·1ea. Am tilcef'lll sci regre: 101111.
Bciittlt1/ din jct fa mea a zcimbit.
- A 11111c·i, exiJtci spe1·c111(ci.
 Imediat ce am trc.'C.'111 de limlta alhmtrti o ochilor /11i,
n11 am mai vnn sa mci mai intorc. Dar; curdnd, mi-am dat
seama cu i11/rC1m inu-nn tinut periculos.
- Tu est! pri11{11/ Leander; am soptit eu, amintlndu-mi de
1ruscil11rile /11i delicate.
El" dat rigid din cap.
- M-am inlm:t d11pii o cciliitorie de cinci ani in numele
ComC111ei - desi pmpriulji·ate afost in star« .\'li-ifacci pe cei
cli11 rc.-gcl/ sd creC1clti cci m-am pi<ml11t pe 111C1re. Mi-a ;:cinrhil
intr-1111 fe! necunoscut mie. Attmc] 111, Selene, a trebuit Sti
mergi si sci mci descoperi.
- Bine ai venit CICC/Sti !
A ie$il din umhrci, m-a tras spre el $i m-a surllflll ell
pC1.1·i11ne.Ptinti in ace/ momelll, 1111 Cllll $li111 ce erafericirea.
l-a$./i .viir11/t1/W$11ic, dar ml-am e1minlil ceva. M-c11111'l!tra.v.
aducdndu-mt ominte de cuvintele vechi ale vr{¥iloarelnr
hti1.fitrwre.
- Credeam cci " iubeai ...
- Nu am iuhit niciodatci piimi te-am gci.Jit pe tine.
Mi-er vorbit slncer; din .1·1!fle111I despre care suam c.·d 1111
1110 vol 11111ea Indo! niciodaui. Din ace! moment # pentn:
totdeauna, 11inric: in ct(.wci de noi nu avea .tci conteze.
Un si11gur/11cru .1·tutect intre noi $i tin univers de i11hire ...

Pupici,
Madame B., Gilda ~i Brunhilda
 19

NORI DE FORTUNA

Vincri dimincata, inainte sii se sune de intrarc, Brooks

ustepta hingii dulapul Eurekiii.
- Nu ai fost la Clubul Latin.
Avea mainilc in buzunare ~i parea ca a$~pla de ceva
limp. Bloca dulapul de langii eel al fetei, care ii apartinea
lui Sarah Picou. o fata atat de timida lncat nu i-ar fi spus sil
sc miste nici daca ar f insem nat sa mcarga la ore lira car1i.
Rhoda insistase asupra ideii ca urma sa plouii si, chiar
daca piina la scoala fusesc scnin, Eureka se lmbracase
cu impenncabilul gri. ii placca sa sc ascunda sub gluga.
:\bia daca dorrnise ~i nu voia sa vina la scoalii, Nu voia sa
¥Orbeasca cu nimcni.
- Eureka, Brooks o privi rasucind cifrul de la incuic-
toare, am fosl lngrijorat.
- Sunt bine, spuse ca. Si am lntarziat.
Puloverul vcrde al baiatului era impecabil de curat.
l'urta mocasini noi ~i stralucitori, Holul era ticsit de copii
care tipau, iar pc Eureka incepu sii o doara capul,
 Mai erau cinci minute pana sa sune de intrare, iar ora
ei de limba engleza se tinea la etajul al doilea, in celalalt
capat al cladirii, Deschise dulapul $i arunca inauntru niste
coperti, Brooks o privea de sus, intocmai ca monitorul unei
sali dintr-un film penlru adolescenti, din anii '80.
- Claire s-a sirntit nlu aseara, spuse ea, si William a
vomitat dimineata, Rhoda era plecata, asadar, a trebuit sa ...
Flutura din mana, ca $i cand ar f trebuit sa-i lnteleaga
responsabihtatile, f!lra sii i le spuna.
Gemenii nu erau bolnavi, Eureka era cea care avusese
o crampii in tot corpul, asa cum i se intampla inainte de
cursele de maraton, ciind era in clasa a noua. Nu se putea
opri din a retriii lntalnirea cu Ander ~i carnioneta lui, cu
acele patru persoane din iad, care straluceau in intuneric -
$i misterioasa lumina verde pe care baiatul o indreptase
asupra lor ca pe o armA. Cu o seara lnainte, pusese miina
pe telefon de trei ori ca sii o sune pe Cat. Voise sa-i spuna
povestea, sa se descarce,
Dar nu o putea spune nirnanul. Oupa ce conduse spre casii,
petrecu zece minute scojand tresua-de-zebar din radiatorul
Magdei. Apoi fugi in camera ei, slligandu-i Rhodei ca avea
prea multe teme de tacut ca sa mai rmnance . ..inecat in mlas-
tina" era expresia arnuzanta pe care o rosteau ea $i Brooks, dar
nimic nu mai parea amuzant, Privi pe fereastrii, imaginandu~i
ca fiecarc far era un psihopat pal id. care o cauta.
Ciind auzi pasii Rhodei pe scari, Eureka lua cartea de
stiirne $i o deschise chiar la timp, inainte ca aceasta sa intre
cu o farfurie cu friptura !ii piure de cartofi.
- Ai face bine sa nu te Iii de prostii aici, spuse ea. Te am
inca in vizor, dupa acea isprava cu doctorul Landry.
Eureka ii arata cartea.
 Se numeste tema, Se spune ca provoaca dependenta,
dur cred ca ma descurc, daca o incerc doar la petreceri.
Nu reusi sli manance. La miezul noptii, ii surprinse pe
Squat cu mancarea pe care ar f cerut-o un diine condamnat
lu moarte, La ora doua, ii auzi pe tatal ei venind acasa,
Ajunse pana la usa ei inainte sil se abtina sli-i sara in brate.
Nu putea face nimic in legilturil. cu problemele ei, iar el
nu mai avea nevoie de inca o povara care sa-l traga in jos.
Atunci verifica posta electronicil. ~i gil.si a doua traduccrc a
lui madame Blavatsky.
De aceasta datil., cand Eureka citi din Canea iubirli, uita
sa se intrebe cum povestea ar fi fost valabila in cazul Dianei.
C iiisi prea multe asemanari ciudate intre situatia neplacuta
;1 Selenei si a ei. Stia cum era cand un biiaL intra din senin
in viata ta, cum era sa te lase data peste cap $i dorindu-ti
mai mull. Cei doi bil.ieti aveau pana $i nume asernanatoare.
Dar, spre deosebirc de baiatul din poveste, eel din mintea
Eurekai nici nu o impresionase ~i nici nu o sarutase. El ii
lovise masina, o urmarise si li spusese ell. era in pericol.
Cand razele soarelui patrunsera prin fereastra in acea
dimineata, fata i~i dadu seama ca singura persoana de la
care ar fi putut obtine un raspuns pentru toate intrebarile ei
era Ander. ~i a-l intalni nu depindea de ea.
Brooks se sprijini nonsalant de dulapul ei.
- Te-a speriat?
- Ceanume?
- Faptul ca le-a fost rau gemenilor.
Eureka ii fixil. cu privirea. El nu reusi sa se uite in
ochii ei mai mutt de o clipa. Se impacaseri - dar chiar o
l'iicusera? Era ca $i cand ar fi alunecat lntr-un ril.zboi etern,
unul din care te puteai retrage, dar pe care nu ii puteai opri
niciodata cu adevarat, un razboi in care iii dadeai toat!i
silinta s!i nu vezi albul ochilor inamicului. Era ca $i cand
s-ar ti instr!iinat.
Eureka se ascunse in spatele U$ii dulapului, despartindu-se
de Brooks. De ce du\apurile erau intotdeauna vopsite cu gri?
Nu era destul c!i scoala arata ca o inchisoare Iara gratii?
Brooks impinse U$3. dulapului peste eel al lui Sarah
Picou. fntre ei nu mai exista nicio bariera.
- Stiu c!i l-ai vllzut pe Ander.
- Si acum esn suparat c!i ii vad?
- Nu este amuzant.
Eureka fu uimit!i c!i el nu chicoti, Nu mai puteau nici
rnacar s1i glurneasca acum?
- Stii, dac!i mai lipsesti de la inc!i dou!i intalniri ale
Clubului Latin, spuse Brooks, nu-ii vor scrie numele in
anuar, pe pagina clubului, iar apoi nu vei mai putea s1i
mentionezi activitatea m formularul de inscriere la facultate.
Eureka scutura din cap, ca $i cand nu l-ar fi auzit bine.
- Mmm ... ce?
- imi pare rau, El oft!i, iar chipul i se relu!i si, pentru o
clip!i, nimic nu era ciudat. Cui ii pas!i de Clubul Latin, nu-i
asa? Apoi o stralucire aparu in ochii lui, o noua lngamfare.
i$i deschise rucsacul $i scoase o pung!i cu fursecuri. Mama
are un chefnebun s1i coaca in ultima vreme. Vrei unul?
Deschise punga si o intinse spre ea. Mirosul fulgilor de
ovaz $i al untului ii intoarse stomacul pe dos. Se intreba ce
o t!cuse pe Aileen s1i coaca noaptea trecuta,
- Nu mi-e foame.
Privi apoi spre ceas. Mai erau patru minute pan!i sa se
sune. Cand intinse mana in dulap dupa cartea de engleza,
un flutura$ portocaliu cazu din el. Cineva trebuie sa-l fi
strecurat printre lamele.
 VINO.
A CINCEA iNTALNIRE ANUALA A
LABIRINTULUI ULUITOR AL LUI TREJEAN
VINERI. 11 OCTOMBRIE, LA ORA 7 P.M.
COSTUMEAZA-TE CA SA SPERi! CIORILE.

Brad Trejean fusese eel mai popular elev din ultimul

an de la Evangeline, cu un an inainte. Era zgomotos si
tlczlin!uit, reseat, cochet, Majoritatea fetelor, inclusiv
Eureka, fuseserii indriigostite de el la un moment dat. Era
ca o slujbli la care lucrau in ture, desi ea i:ii daduse demisia
cand Brad, pe care nu-I interesa decal fotbalul, ii vorbise
pcntru prima data,
in fiecare octombrie, parintii Jui mergeau in California,
iar el organiza cea mai mare petrecere a anului. Prietenii
lui conslruiau un labirint din baloturi de paie si aviziere
vopsite cu pulverizatorul ~i ii instalau in curtea din spatele
easel familiei Trejean, cu vedere spre golf. Oamenii se
adunau ~i. in timpul petrecerii, se scaldau in pielea goala,
Brad prepara bautura lui preferata, Trejean Colada, care
era oribila si destul de tare incat sa garanteze o petrecere
pe cinste. Tarziu in noapte, elevii de clasa a douasprezecea
jucau Niciodoto, ale ciimi detalii exagerate le aflau, usor-
usor, si ceilalti din scoala,
Eureka i~i dadu seama ca sora mai mica a lui Brad.
Laura, pastra traditia. Era in clasa a zecea, mai putin celebra
decal fusese fratele ei. Dar era dragu\i ~i nu era etichetata
ca fiind usuretica, asa cum se intampla in cazul celor mai
mu lie fete de clasa a zecea. Facea parte din echipa de volei,
asadar, ea ~i Eureka se vedeau la vestiar, dupa cursuri.
 in ultimii patru ani, Eureka auzise de aceasta petrecere
de pe Facebook, cu o Junli inainte. Ea ~i Cat i~i cumparau
costurnele cu un weekend inainte de petrecere. Nu mai
intrase pe Facebook de o vcsnicie, iar acum ci\ se gandi la
asta, i~i aminti de un mesaj prim it de la prietcna ei, in care ii
propunea si\ mearga la curnparaturi duminica trecuta dupa
slujba de la biserica. Disputa cu Brooks o preocupase prea
mult ca si\ se gandeasca la moda,
Ridica fluturasul si lncerca sa zambeasca. Anul trecut,
ea si Brooks avusera parte de una dintre cele mai amuzante
seri la acea petrecere. El adusese cearsafuri negre de acasa
~i se tlcuserli invizibili ca sa bantuie prin ceea ce era
cunoscut ca fiind Labirintul. ii speriasera pe niste elevi din
ultimul an, pe care ii gi\sisera in pozitii comprornitatoare .
.. Eu sunt rantoma vazului tatalui ti\u, murmurase Brooks
1pasat unei li:te cu bluza pe jurnatate descheiata, Maine
oleci la mlinlistire." ,.N.u e amuzant!" ii srrigase lnsotitorul
ei, dar paruse speriat. Era un miracol ci\ nimcni nu-si dadea
seama cine bantuia prin Labirint.
- Spiritus interruptus se va intoarce din nou anul acesta?
1gita Eureka fluturasu I.
El i-1 lui\ din manli, dar nu ii privi. F.ra ca si cand ar ti
ost palmuit.
- Esti prea nepasatoare, spuse el. Acel psihopat vrea si\
e raneasca,
Eureka ofti\, apoi inspirli un rniros de patchouli, ceea ce
nsemna doar un singur lucru:
Maya Cayce se apropia. Parul ei era imp\etit inlr-o
:oadli lungi\ ~i complicata care cadea intr-o parte, iar ochii
i erau conturati cu un fard strident. i~i pusese un cercel in
nas de ultima data in care se intiilnise cu Eureka. Un cercel
mic si negru.
- Ea e psihopata despre care vorbeai? ii intrebii ea pe
Brooks. De ce nu mil protejezi? Du-te $i bate-o.
Maya se opri in dreptul usii de la baie. I$i dadu coada in
eealalta pane si ii privi peste umiir. Facea baia sii parii eel
mai atractiv loc din lume.
- Ai prirnit mesajul rneu, B?
- Da, dadu el din cap. dar nu paru interesat.
Privirea lui se tot lndrepta spre Eureka. Voia sli o facii
geloasa pe aceasta? Nu functiona. Nu prea.
Maya clipi des, iar cand deschise ochii, o privi pe
Eureka. Pentru o clips, se uitii fix la ea, pufni, apoi intra in
baie. Fata o privi disparand cand auzi un fosnet,
Brooks rupsese fluturasul,
- Nu mergi la petrecerea asta,
- Nu fi atiit de dramatic.
Eureka tranti usa dulapului $i pleca - direct spre Cat,
care apilruse de dupa coll. cu pirul dezordonat si machiajul
intins, ca si ciind tocmai ar fi fost intreruptii in Labirint.
Dar, cunosciind-o pe aceasta, probabil cii petrecuse o ora
finisandu-si aspectul in dirnineata aceasta.
Brooks o apucii pe Eureka de incheietura miiinii. Ea se
intoarse ca sii ii priveasca unit, ~i nu ca atunci cand se luptau
pe cand erau copii. Ochii ei exprimau miinie. Niciunul din
ei nu vorbi.
lncet, el ii dadu drurnul, dar in timp ce ease indepiirtii,
ii striga:
- Eureka, ai incredere in mine. Nu te duce la petrecere.
Pe partea cealalta a holului, Cat ii intinse bratul prietenei
ei, iar ea i-l apuca,
 - Despre ce vorbeste? Sper ca era un subiect jalnic,
deoarece clopotelul suna in doua minute, iar eu as prelera sii
barfesc despre ultimul e-mail lrimis de madame Blavatsky.
£mid.
i$i filcu viint $i o trase pe Eureka in baie.
- Cat, asteapta. Fata se uita prin baie. Nu trebuia s.'\ Inge-
nuncheze si sli caute ca sli stie cl\ Maya Cayce era intr-uuul
dinlre separeuri. Parfumul de patchouli era lntepator,
Cat i$i puse poseta pe chiuveta si scoase un ruj.
- Sper ell urmatorul e-mail contine o scena de sex ade-
vl\ratli. Urasc cariile care sunt door un preludiu. Adica imi
place preludiul, dar, la un moment dat, este ca si cum ai
spune hai sa nejuciim. Se uitl\ spre Eureka in oglindli. Ce?
Plate$li mull pentru asta, Madame 8. trebuie sli i$i tinli
promisiunea.
Eureka nu avea de gand sa vorbeasca despre Cartea
iubiri! in fala Mayei Cayce.
- Nu am ... nu prea am putut sii o cuesc,
Cat miji ochii.
- Pierzi. ftito.
lntr-o toaleta, se auzi apa trasa. incuietoarea unei usi
!liclini. Maya Cayce iesi dintr-un separeu, Pllcandu-$i loc
printre cele doua prietene, ca sii stea in fata oglinzii $i sa-si
atinga parul lung $i negru ca abanosul.
- Maya, vrei sa lmprumuti un luciu de buze de ticaloasa
de la mine'! spuse Cat, scotocind prin peseta. 0. am uital.
Tu le-ai cumparat pe toate.
Maya conlinuli sll-$i netezeasca parul,
- Nu uita sli le speli pe mfiini, spuse Cat.
Maya deschise robinetul $i se intinse spre ea. sa ia niste
sapun, Ciit i$i sapuni miiinile, o privi pe Eureka in oglinda.
 LACl{IMA 24.J

- Eu merg la petrecere cu el, nu tu.

Eureka aproapc cil se inecii. De asta ii spusese Brooks
sa nu mearga?
- Oricum am alte planuri.
Traia intr-o contuzie in care toate o dureau tot timpul, in
care fiecare durere o agrava pe cealalta,
Maya inchise robinetul, Isi scutura rnainile ude spre ea
~i piiriisi baia asa cum un dictator parilse!lle un podium.
- Ce-a tost asta? rase Cal dupii ce aceasta pleca. Mergem
la acca petrecere, Deja am anuntat pe Foursquare.
- l-ai spus lui Brooks ca I-am vazur pe Ander ieri?
Cat clipi.
·· Nu. Abia daca am vorbit cu el.
Eureka o l'ixa cu privirea pe prietena ei, care ii arunca o
privire nevinovata si ridica din umeri, Cat se balbaia cand
mintea; Eureka stia asta de ani de zile in care fuseserii prinse
de parintii lor. Dar de umle altundeva ar Ii aflat Brooks ca
ii vazuse pe Ander'!
- $i mai important, spuse Cat, nu o voi lilsa pe Maya
Cayce sil te convinga sa nu mai vii la petrccerea anului.
Am nevoie de o partenera. E clar? Clopotelul suna, iar ease
indrepla spre ll!lii strigand peste uml'ir: Nu ai niciun cuviinl
de spus, Ne vom costuma astlel incat sa atragem ciorile.
- Trebuie sa speriem ciorile, Cat.
Prietena ei ranji,
- Asadar, stii sa cnesti.
 20

NICIODATA

Familia Trejean locuia pe o plantatie restaurata, in

districtul bogat din sudul orasului, Campuri de bumbac
flancau mica vecinatate de importanta istorica, Locuintele
aveau coloane, doua etaje, straturi frumoasc de azalee rosii
si erau umbrite de stejari antebelici. Curbura golfului din
jurul curtii din spate a casei tamiliei Trejean era ca un col
care oferea o priveliste dubla spre apa,
Toti elevii din clasa a douasprezecea si cei cu relalii din
clasele mai mici fusesera invitati la Labirintul Uluitor. Era
o traditie sa mergi cu barca ~i sa acostezi in partea dinspre
golf a petreccrii. Cu un an lnainte, Eureka $i Cat clil11toriscra
cu barca cu motor subreda a clirei carma scaf1aia, la care
tratele mai mare al lui Brooks, Seth, renuntase ciind plecase
la universitate. Calatoria de o jumatate de ora in frig din
New Iberia spre golf fusese aproape la lei de amuzanta
precurn petrecerca.
in seara aceasta, deoarece Brooks nu era disponibil, Cat
cautase alte variante de transport. imbracandu-se. Eureka
nu se putu abune s11 nu si-o imagineze pe Maya Cayce
slimd langa el pe barca, bil.gand mufa iPodului in difuzoa-
rclc portabile si mangaindu-i bicepsii. i$i imagina parul ei
n.:varsandu-i-se pe spate precum tentaculele unei caracatite
ncgrc, in tirnp ce barca plutea pe apa.
in cele din urma, Julien Marsh, al carui prieten Tim avea
o barca de agrement de culoare verde-menta din anii '60,
n1 locuri libere, se dovedi a Ii solutia gasita de Cat. La ora
opt. cand camioneta lui Julien parca in fata casei Eurekai,
lalal ei statea la fereastra, band cati:aua rece ramasli in cana
maro pe care, inainte ca masina de spalat vase sa ~tearga
vopseaua, scria ,,Te iubesc, mama".
Eureka trase fennoarul impermeabilului ca sa acopere
decolteul adanc cu paiete al unei rochii pentru care Cat
pctrecuse doar cinci minute pe Facetime sa o convinga de
J'aptul ca nu era vulgara, lmprumutase rochia din satin din
dulapul prietenei ei in acea dupa-amiaza, chiar daca nuanta
de maro o dezavantaja teribil. Cat purta o rochie similara.
portocalie, Voiau sa arate ca frunzele toamna. Ea spunea ca
ii placeau culorile vii ~i senzuale; Eureka nu ii impflrlfl$ea
placerea ciudata de a se costuma in ceva lipsit de via1a.
Tatal ei ridica una dintre jaluzele ca sa se uite la Fordul
Jui Julien.
- A cui e camionela?
- 0 cunosti pe Cat, stii ce-i place.
El ofta extenuat, tocmai iesu din tura de la restaurant.
Mirosea a languste, in limp ce Iara se strecura pe u~a. ii
spuse:
- Stii ca meriti mai mult decal un baiat ca acela, nu-i
nsa?
- Camioneta nu are nicio legatura cu mine. Ma duce la
o petrecere, atala tot.
 - Dar daca un blliat va avea o legatura cu tine, spuse tatal
ei, ii vei aduce acasa? Tl voi cunoaste? i$i cobori privirca.
asa cum laceau gernenii cand erau pe cale sa phingli, ca un
nor mare venind spre golf Nu-si daduse niciodata seamn ca
mostcniscra ace] cveniment meteorologic de la el. Mama ta
si-ar fi dorit doar ce e mai bun pentru tine.
- Stiu. talli. Rllccala cu care Eureka i$i lua peseta o facu
sa zareasca mania profunda ~i confuzia inradllcinate in ea.
Trebuie s."I plec,
- Sate intorci pana la miezul noptii, ii spuse el in timp
ce iesea pe U$ll.
Salupa era aproapc plinll cand Eureka, Cat $i Julien
sosira la cheiul farnilici lui Tim. Acesta era blond si slab.
avea Lin cercel in spranceana, maini mari $i un zambet la
fel de constant precum Flacara Eternll. Eureka nu fusese
la nicio ora cu el, dar erau prieteni vechi, de cand ea
incepusc sli mearga la petreceri. Costumul lui era un tricou
cu insemnele echipei de totbal a univcrsitii\ii. Ii lntinse o
m<ina. ca sll o ajute sll urce in $11lupa.
- Mll bucur ell ai iesit, Boudreaux. V-am pastrat trei
locuri.
Se asezara langii niste majorete, nistc pusti de la teatru
si langll un baiat din echipa de maraton, pc nume Martin,
Restul luasera salupa la sfarsuul siiptiimanii trecute, i$i
dadu seama ea din glumele spuse. Aceasta era prima iesire
a anului in care mai erau si al\ii pe langa ea. in afara de Cat
sau Brooks.
Gasi coltul din spate al unei banci, unde nu avea sa
devinli clausrrofoba, i$i aminti ce-i spusese Ander sub
copac, despre faptul ca-i placea sa fie protejat. Ei nu-i
plikca. lntreaga lume era un spapu prea stramt pentru
Eureka.
in1inse mana ca 53 alingli apa, bucurandu-se de fragili-
uuca cterna a acesteia. Sansele ca barca sii intalneascli un
viii mai mare erau slabe. Cu toate acestea, mana ii tremura
Ill! suprafata ei, care era mai rece decal i$i amintea.

Cat statea langli ea. in poala lui Julien. Desenand cateva

lrunzc pe fata Eureklii cu un creion de ochi auriu, invents
1111 cantec despre Labirintul Uluitor, pe melodia ,,Dragostea

c nasoala", dansand In pieptul lui Julien.

- Labirintul Uluitor. da, da!
Sase doze i$i tacurli aparitia cal limp Tim umplu rezer-
vorul, Capacele pocnira prin barca precum artificiile. Aerul
mirosea a benzinli, a clirabu$i de l>altli morti si a ciuperci
care cresteau langii \lirm. 0 nutrie cu blana lucioasa lli53 o
111icli urmli cand trecu lnotand pe liinga ei.
in clipa in care salupa plirlisi incet cheiul, o briza ustu-
rJloare o lovi peste fali'I. iar ea i$i stranse bratele la piept.
Copi ii din j urul ei se ingrlimMirli $i raserli, dar nu pentru ca
sc intamplase ceva amuzant, ci pentru ell erau lrnpreuna si
nerabdatori sa lnceapa scara,
Panli 53 ajungli la petrecere, fie erau beu, fie se prefaceau
ca erau. Eureka accepts sli fie ajutati de Tim sa coboare din
~alupli. Mana lui uscata si mare in jurul mainii ei o infiorli,
deoarece nu semlina calu$i de putin cu a lui Ander. Greata
i se rlispandi prin stomac cimd i$i aminti de trestia-de-
zahar, de pielea la fel de alba precum spuma mlirii ~i de
ingrozitoarea lumina verde din ochii panicati ai baiatului
de noaptea trecuta,
 - Vino, mica mea frunza rragilli. Cat o lull de brat pe
prietena ei. Sil participam la aceasta slirblitonre lji sa-i facem
pe toti bilrbalii bucurosi sa sufere.
Ajunsera la petrecere. Laura Trejean imbuniilli\isc traditia
Iratelui sau, Torte tiki aprinse luminau aleea cu pietris de la
chei spre poarta din fier, care ducea ciitre curtea din spate.
Fclinare din metal sclipeau in imense salcii planglitonre. Pe
baleen, deasupra piscinei luminnte de lunil, trupa preferalil
a tuturor, Faith Healers, i$i acorda mstrumentele. Gasca
Laurei socializa pe pejuza, impartind aperitive.
- Este uimitor ce poate lace mana unei femei, ii spuse
Eureka lui Cat, care in~ftlcli o micli stridie prajitii de pe o
lava care trecu pe langil ea.
- Asta a spus el, rnormai aceasta cu gum plinli de paine
t>i salatii.
Nu trebuia sli le spui de douli ori copiilor de la scoala
catolica sii se costumeze pentru o petrecerc. Toti punau
costume. fn mod clar, Labirintul Uluitor nu era o petreccre
de Halloween; era o sarbatorire a recoltci, Printre nenuma-
ratele costume cu insemncle universitatii, Eureka repera
mai multe incerciiri indraznete, Cativa erau deghizati in
sperietori de ciori, iar altii, rnai putini In numar, in felinare
din dovleci arnetiti. Un bliial din clasa a noun avea o tres-
tie-de-zahar lipilii cu bands adeziva pe mcou, in onoarea
recoltei ce urma sli fie culeasa mai tarziu, in acea lunli.
Cal t>i Eureka lrecurli pe langli un lrib de boboci cosni-
mati in pelerini adunati injurul focului din mijlocul peluzei,
pe ale ciiror fete jucau ftacliri galbene t>i portocalii. Cand
trecura pe langii Lnbirint si auzira rasete putemice inauntru,
Eureka incercii sa nu se gandeasca la Brooks.
 Cal o trase pe scari spre curtea interioara, pe liingi\ un
cazan mare si negru cu languste, inconjurat de copii care
le rupeau cozile $i sugeau gri\simea din capete. Mancatul
lungustclor era unul dintre primele ritualuri de initiere a
rnpiilor din Sud; asadar, barbaria acestui gest parea natu-
rala peste lot, chiar daca purtai costum, chiar daci\ erai beat
in lata celei pe care o iubeai.
Cand se asezara la coada pentru punch, Eureka auzi o
\OCe puternica de barbat strigiind de la distanta:
- Luati bautura $i apoi impra~tiati-va ca frunzelc.
·- Creel di noi suntem cele mai atractive frunze de aici,
spuse Cat ciind tnjpa incepu sa cante de la terasa de deasupra
O impinse pc Eureka printrc colegii mai miei, spre capatul din
fa!ii al r;indului de Ia baumri. Acum nc putem relaxa $i bucura.
ldeea unei Cat relaxate o !lieu pc Eureka sa ranjcasca. Sc
uitli la petrecere. Trupa faith Healers canra f>C1tr11 pereti $i
canta bine, lnsufietind petrecerea. Asteptase acest moment,
lie a experimenta bucuria fiirll valul imcdiat de vina, Stia ell
I >iana nu si-ar fi dorit ca ca si\ dea cu mopul prin camera.
M;11na ei ar Ii vrut ca en s<l fie In Labirintul Uluitor, intr-o
rochie scurta $i maro, band punch cu prietena ei cea mai
huna si distrandu-se. Diann si l-ar fi irnaginat $i pe Brooks
ucolo. Sa-i piarda prietenia ar fi lnsemnat sll sufere in urma
unui alt deces, iar ea nu voia sll se gandeascll la asta acum.
Cat strecura in mana fetei un pahar cu punch. Nu era
otrava mortala purpurie a cocktailului Trcjean din anii
trccuti. Avea o apetisanta nuantll de rosu. De fapt, mirosea
a fructe. Eureka era pe cale sll ia o inghilitura cand auzi o
voce cunoscuta in spatele ei spunand:
- Ede rau augur sll bei flirll sll inchini paharul.
 Flirli sli se lntoarca, Eureka lull o gurli de punch.
- Hei, Brooks.
El pli!ii in fata ei. Nu ii lntelegea costumul - o ciima~
cu maneci lungi de culoare gri, cu o nuan1a argintie, asor-
tatii cu ceva ce parea a fi o pereche de panlaloni de pijama.
Avea iilinil zburlit din cauza ciilliloriei cu barca, in care i~i
imaginli ell fusese tnsour de Maya. Ochii lui inexpresivi nu
i~i ararau obisnuita rliutate. Era singur,
Cal ariitli spre costumatia lui $i strigii:
- Ornul de tinichea?
Brooks ii rlispunse cu rlicealli:
- Este replica exacli a unei vechi unute pentru procesul
de recoltare. Exacta $i practica.
- Unde? spuse Cat. Pe Mane?
Brooks studie decoltepl rochiei prietenei lui.
- Credeam cane lntelegearn mai bine decal atiit. Te-am
rugat sli nu vii.
Eureka se inclinli spre Cal.
- Pou sii ne scuzi un minut?
- Sa vli distrati de minunc.
Cal se rctrase, giisindu-1 pe Julien la marginea balco-
nului, Ti lui'i coiful de viking cu coarne pe care ii puna !ii si-l
puse pe cap. 0 secunda rnai tarziu, rooeau timindu-se brat.
Eureka compara costumul ciudat al lui Brooks cu eel
complicat din muschi spaniel, de anul trecut, ii ajutase si
capseze o sutli de petice pc o vesta pe care o lliiase dintr-o
punga de hartie.
- Te-am rugat sii nu vii pentru siguranta la, spuse el.
- Mi descurc sli-mi fac propriile reguli.
 i~i ridica mainile ca $i cand ar f vrut sa o apuce de
umcri, dar apuca aerul.
• Crezi ell esn singura afeclata de moartea Dianei'!
t'n:zi ca poti sa inghiti un flacon cu medicamente, tarli sa-i
alectezi pe cei care le iubesc? De aceca am grijii de tine,
pcntru ca 1u ai renuntat sa o faci.
Eureka inghi!i, ramanfind ft.-a cuvinte un moment prea
lung.
- Aici erai. Vocea profunda a Mayei Cayce ii facu Ietei
piclea de gi\inii. Era inct\ltata cu o pereche de role negre,
purta o rochie neagra minuscula, care dezvaluia noua dintre
cele zece tatuaje ale ei ~i cercei cu pene de corb, lungi panii
la urneri. Se deplasa spre Brooks de dincolo de veranda.
Te-am pierdut,
- Pentru siguranta mea'? mormai Eureka rapid. Credeai
di as muri din cauza socului de a le vedea aici cu ea'!
Maya intra in Brooks, luandu-i bratul ca sa si-l puna in
jurul gfitului. Cu rotele, era cu cincisprezece centimetri mai
inalla ca el. Arata uimitor. Mana lui se balansa unde o puse
Maya in apropierea pieptului ei. 0 innebunea pe Eureka
rnai mult decat voia sa recunoasca, El o sarutase cu mai
putin de 0 saptiim5.na in urma.
Daca in locul ei s-ar 11 aflat Cat, ar fi concurat cu senzu-
ulitatea opresiva a Mayei. Si-ar fi contorsionat corpul lmr-o
11osturii care ar fi flicul biirbatii sa o ia razna. Si-ar fi impletil
corpul cu eel al lui Brooks inainte ca Maya sa-$i fluture
g9nele false. Eureka nu stia cum sa joace astfel de jocuri,
mai ales cu prietenul ei eel mai bun. Nu avea la indemilna
decal onestitatea.
- Brooks. Se uita direct la el. Pot sa iii vorbesc in privat?
 Nici cronornetrul oficial ill Jocurilor Olimpicc nu ar
f putut masura vitezu cu care baiatul i~i lull mitna de pe
Maya. 0 clipii mai tiirLiu. cci doi coborau pe treptele curtii
interioarc, spre adapostul unui liliac persan, ca ~i ciind avcau
o rclatie de prietenie. 0 llisarii pe Maya sli facli piruete pe
veranda.
Eureka se rezema de copac. Nu prea stia de unde sa
inceapii. Aerul era dulce ~i pliman1ul moale, datoritll lrun-
zelor putrcde. Zgomotul pctrecerii era distant, o coloana
senora eleganta pentru o discutie privalli. Lampioanele din
metal de pe crengi aruncau sclipiri pe chipul lui Brooks. El
se relaxase.
- imi pare riiu ca am tost aliit de nebun, spuse el. Vantul
sufHi cateva drupe galbene de pc ramurile copacului. Fruc-
tele atinsera in cadere umerii goi ai fetei, Mi-am facut griji
pentru tine de cfind l-ai igtiilnit pe tipul acela.
- Sa nu vorbim despre cl, spuse ea, deoarcce un suvoi
jenant de emoui ar fi putut erupe dacii ar fi vorbit despre
Ander.
Brooks paru sii intcrprcteze diferit refuzul ei, care parea
sli-1 facli fcricit.
El o atinse pe obraz.
- Nu vreau s.1 !i se intiimple niciodata lucruri rele.
Eureka i~i lnclina obrazul in palma Jui.
- Ponte ca tot cc a tost mai mu s-a terminal.
Ziimbi ca Brooks pc care ii stia ea. i~i llisll rnana pe
chipul ei. Dupli o clipa. privi peste umar spre petrecere,
Semnul ranii de sliptlimiina trecuta de pe Iruntea lui era
acum o cicatrice de un roz-deschis.
- Poate ca toaie lucrurile bune urmeaza sli se intample.
 - Ai adus cumva nisre cearsafuri? dadu Eureka din cap
sprc Labirint,
Rautatca i se intoarse in priviri,
Aceasta ii mcea pc Brooks si fie Brooks.
-- Crcd ell vom fi prea ocupati in seara asta pentru o
chcstie de genul isla.
Ease g:indi la buzele lui atingandu-se pe ale ei, la folul
in care caldura corpului Siu si puterea bratelor o coplesi-
scra cand se sarutasera, Un sarut at:il de dulce, care nu ar Ii
trebuit stricat de o consecinta atal de amara. Voia Brooks sll
incerce din nou? Ea voia?
Cand se impacasera icri, Eureka nu se sirntise in stare
s;1 clarifice natura prieteniei lor. Acum, fiecare schimbare
putea sil produca o confuzie, El flirta? Sau ea inlerpreta ceva
nevinovat?
Rosi. El observe.
- Mll refer la jocul Niciodatti. Suntem in ultimul an,
nu-i asa?
Eureka nu se gandise si joace acel joc stupid, indifercnt
de statutul ei de eleva in clasa a douasprczecea $i de traditie.
S~ bantuie prin Labirim parea mull mai arnuzant.
- Secretele mele nu sunt treaba inlrcgii scoli,
- impirlllsesti numai ce vrei, iar eu voi fi chiar acolo,
l;ingil tine. in plus - ninjetul lui viclean ii spuse Eurekii
taptul cil punea ceva la cale - ai putea afta ceva interesant.
Regulile jocului Niciudatci erau simple: se statea in cerc,
iar jocul se misca in sensul acelor de ceas. Cand iii venea
randul, Incepeai cu: .. Niciodata nu am ... " si milrturiseai un
1111.:ru pe care nu ii tacuse~i niciodata: cu c:it mai lasciv, cu
;11;·11 mai bine.
 NICIODATA ...
• nu am mintil la spovedanic
• nu 111-am sarutat cu sora prietenului meu
• nu am santajat un profesor
• nu am Iumat canabis
• nu mi-nm picrdut virginitarca.

Tn Ielul in care se juca la Evangeline, cei care ftlcuscrli

ccea ce tu nu Hicuscsi trebuiau s!i-~i spuna povestca si sa
dea mai depnrte bautura. Cu cal aveai un trecut mai pur,
cu ata1 mai rcpede te imbatai. Era o corupere a cclor nevi-
novati. o marturisire inversa, Nimcni nu stia cine initiase
traditia, Sc spunca ca elevii din uhimul an de la Evangeline
ii jucascra in ultimii treizcci de ani, desi niciunul dintre
parin\i nu ar Ii recunoscut asa ceva.
La ora zece, Eureka si Brooks se aliilurara randului
de seniori, tinfind in miiini pahare din plastic, umplute
cu punch. Urmara calea sacilor de gunoi lipi1i pe covor,
ocupand unul dintre dormitoarcle pentru oaspeti, Era rece
~i mare - un pat imens cu panoul frontal sculptor intr-un
capat si drapcrii grcle din vclur negru, care capiuseau pcrc-
tele cu ferestrc in celalalt capat,
Eureka intrli in cercul de pc podea si sc aseza cu
picioarcle incrucisate tanga Brooks. Urmari cum camera
se umplu cu dovleci airactivi. cu spcrictori de ciori gotice,
cu membrii trupei lmbracau in ciori, cu pusti veseli costu-
mati in lermieri si cu jurnatate din cclebritatilc din cchipa
de Iotbal a universitaiii. Oarnenii se intinscra pc pal si pe
canapeuun de douii persoane de langa masa de toaleta. Cat
si Julien intrara aducand scaune pliantc din gara].
 Patruzeci $i doi de elevi din ultimul an. dintr-o clasa
de cincizeci $i patru lsi facusera aparitia la joc. Eureka ii
invidia pe cei care erau bolnavi, pe cei obligati sii ramana
u casa, pe cei care se abtineau de la bliulurli sau pe cei
ubsentl din alte motive. Aveau sli fie marginalizati pentru
h•I n .. estul anului. Eureka aflase ell a fi rnarginalizat era ca
un soi de libertate.
Camera era licsitli de costume stupide $i piele expusa,
Melodia cantalll de faith Healers. cea care ii pllicea eel mai
putin, se auzea pe aforli, la nesfarsit, Ea dlidu din cap spre
druperiile din velur din dreapta ei $iii munnurli lui Brooks:
- Ai sari pc tereastra cu mine? Poate aterizam in piscina,
El rase in barba,
- Ai promis.
Julien terminase de numarat persoanele $i era pe calc sli
inchidli U$<1 ciind Maya Cayce inlril pe role. Un baiat imbrlicat
ca o rangil $i prietenul lui, o incercare nereusita de a-I imita
pc gladiatorul Russell Crowe. se dlidura la o pane ca sli o lase
:<:i treaca, Ea se indreptli spre cei doi prieteni si incercli sli se
h;igc intre ei, Dar Brooks se mutli mai aproapc de Eureka,
lfis1ind un spatiu minuscul in cealalta parte, Fata nu se putu
ah1ine sll nu admire felul in care Maya accepta orice i se
ulerea, asezfindu-se langli Brooks $i scotandu-si rolele.
Cfind Ll$<1 fu inchisa, iar camera vui de rasete nervoase,
Julien merse in centrul cercului. Eureka privi spre Cat, care
incerca s.i i$i mascheze mandria ell partenerul ei secret din
scara aceasta era liderul secret al acestui eveniment foarte
secret.
- Cunoastem to\i regulile, spuse Julien. Tou avem paha-
rcle cu punch. Unii copii strigarli de bucurie $i i$i ridicara
paharele, Sii inceapa jocul Niciodata al anului 2013. Si fie
ca legenda sii nu se termine niciodata - sau sii piirllseascii
aceasta camera.
Se auzirii mai multe urale, inchiniiri de pahare si rasete
mai mull sau mai putin entuziaste. Ciind Julien se lnvani
si arllta la intamplare spre o fata din Puerto Rico, pe nume
Naomi, ai f putut auzi un aligator clipind.
- Eu'! ~ovlii aceasta. Eureka si-ar f dorit ca el sa fi ales
pe cineva mai extrovertit pentru inceperea jocului. Toala
lurnea o fixli cu privirea pc Naomi. asteptand. Bine, spuse
ea. Nu am ma i j ucat acest joc.
Peste chicotelile jenate, Julien i~i recunoscu greseala:
- Bine, sii incercarn din nou. Justin'?
Justin Babineaux, al carui par era aranjat ca ~i cand s-ar
fi atlat in cadere libera, putea fi descris in patru cuvinte:
jucator de fotbal bogat, El ranji,
- Nu am avut niciodata o slujbii.
- Nenorocitule. Prietenul eel mai bun al lui Justin,
Freddy Abair, rase ~i ii inmanii paharul acestuia. Aceasta
c ultirna data in care mai prirnesti burgeri gratis in timpul
turei mele de la HARDE E'S.
Ceilalti elevi ai clasei se strambara, dand mai departe
paharele in cerc spre Justin, care le bau,
Urmatoarea fu o majoreta, Apoi, baiatul din orchestra,
care canta la saxofon. Se auzira destainuiri populare - .. Nu
am saruta: niciodata lrei biiieti intr-o singura noapte" - $i
unele neinteresante - .,Nu am mai stors niciodata un cos",
Unele confesiuni fura inrenuonat indreptate spre o singura
fall! de clasa a douasprezecea - ,,Nu m-arn sarutat niciodata
cu domnul Richman. dupa a opta ora de ~liin1a. in debara" -
~i marturisiri intentionat lliudliroase - ,,Niciodatil. nu mi s-a
refuzat o invitatie". Eureka bau din punchul ei independent
tic confidentele colegilor, ceea ce era dureros de lurnesc.
Acesta nu era jocul pe care ~i-1 imaginase In toti acesti ani.
Realitatea nu s-ar fi cornparat niciodata cu ceea ce ar
Ii putut Ii, dad oricare dintre colegii ei ar fi indraznit sil.
viseze dincolo de lumea lor obisnuita, gandea ea.
Singurul aspect suportabil al jocului era cornentariul
mormai! al lui Brooks la adresa fiecil.rui coleg caruia ii
venea randul: .Niciodata nus-a gandit sil. poarte pantaloni
prin care sii nu i se vada chilotii ... Nu s-a gandit niciodata
sa nu-i judece pe ceilalti pentru lucrurile pe care el le face
zilnic ... Niciodata nu a plecat de acasa Bra un rnachiaj de
douil. kilograme".
Panli ce jocul ajunse la Julien si Cat, majoritatea paha-
relor celorlalti fusesera luate, golite, returnate $i reumplute
lie cateva ori. Eureka nu se astepta la multe de la Julien, era
atiit de glumet ~i de arogam' Dar. cand ii veni randul, el ii
spuse lui Cat:
- Nu am sil.rutat niciodatil. o fatli de care irni placea cu
adevarat, dar sper ca situatia sli se schimbe in aceasta seara,
Bliietii huiduirli $i fetele exclamara, iar Cat i$i t!cu aer,
in mod teatral, bucurandu-se de moment. Eureka era irnpre-
sionata. in srar~it, c ineva i$i dadea scarna cil. nu era un joc in
care se divulgau secrete rusinoase. Trebuiau sii foloseasca
jocul Nictodata ca sii se cunoasca mai bine.
Cat ridicli paharul, respira ~i ii privi pe Julien.
- Niciodatil. nu am spus unui tip dragu] ell- ezilli - am
obtinut 2 390 de puncte la testul de evaluare finalli.
 Cei din camera erau fascinati, Nimeni nu putea sa o
oblige sa bea pentru asta, Julien o imbrati$a si o saruta.
Dupa aceea, jocul se anima.
Curand, veni riindul Mayei Cayce. Ea a~lepla piina ce se
tacu lini~le in camera, piina cand toti ochii fura lndreptati
spre ea.
- Niciodata nu am - unghiile ei date cu oja neagra
trasara marginile paharului - fost implicata intr-un accident
de rnasina.
Trei baieli din ultimul an din apropiere ridicarii din
urneri $i ii inmiinara fetei bauturile lor, povestind cum
trecusera pe rosu si cum iesisera de pe carosabil din cauza
bauturii. Eureka striinse mai putemic paharul, tniepeni
ciind Maya o privi.
- Eureka, trebuia sa-mi dai bautura ta.
Avea fata fierbinte. Privi prin camera, observiind privirile
tuturor indreptate spre ea. 0 asteptau. Se imagina arundin-
du-i Mayei Cayce bautura in fat!. punchul rosu curgiind ca
siroaiele de sduge pe giitul ei pal id, coborandu-i in decolteu,
- Te-am suparat cu ceva, Maya? intreba ea.
- Intotdeauna, ii raspunse aceasta. Chiar acurn, de exem-
plu, trisezi,
Eureka ii arunca paharul, speriind ca Maya sa se inece.
Brooks ii puse o miina pe genunchi si ii sopti:
- Nu o lasa sale supere, Reka. lgnor-o!
Vechiul ei prieten. Atingerea Jui era vindecatoare, incerca
sa o lase sa-si faca efectul. Era randul lui.
- Niciodata nu am ... Brooks o privi pe Eureka. Miji
ochii $i ridica barbia si ceva se schirnba. Noul Brooks.
intunecatul. imprevizibilul Brooks. Bruse, Eureka i$i aduna
toate puterile ... incercat sii ma sinucid.
 Camera se umplu de suspine, deoarece toata lumea stia,
- Ttcalosule, spuse ea.
·· Joaca jocul, Eureka. spuse el.
- Nu.
Brooks ii lua bautura $i bau ce mai ramase, stergandu-se
l;1 gura cu mana, ca Lin taran.
Este randul tau.
Ea refuza sa cedeze nerves in fata majorilatii elevilor
1li11 clasa a douasprezecea. Dar in clipa in care inhala, i~i
sinui pieptul incarcat cu ceva de care voia sa se elibereze.
ru un !ipat sau cu un ras nepotrivit, sau ... cu lacrimi.
Asta era.
- Niciodalii nu am cedat nerves !>i nici nu am plans cu
hohole.
Pentru o clipa, nimeni nu spuse nimic, Colegele ei nu
~liilu daca sa ocreada sau nu, daca sa ojudecc sau sa iiconsi-
dere vorbele o gluma. Nimeni nu se mi~ca pentru a-i oferi
puharele, desi, dupa doisprezece ani de ~coalii lmpreuna, i~i
ilf1du seama ca ii vazuse pe majorilatea p!angand. Presiunea
rrcscu in pieplul ei piina ciind nu mai suporta.
Sa va in naiba pe toti,
Fata se ridica in picioare. Nimeni nu o urma cand parasi
jocul stupid ~i fugi spre cea mai apropiata toaleta.

Mai tarziu, in drumul spre casa pe barca lngheteta, Cat

sc aplecn spre ea.
- E adevarat ce ai spus? Nu ai plans niciodatii?
Doar Julien, Tim, Cat $i Eureka, navigau pe rau. Dupa
inc. Cal o recupera din baie, unde se holbase indiferenta
intr-un vas de toaleta, Cat insista ca baietii sa o duca imedial
ZbO Lauren K..atc

acasa. Eureka nu il vazuse pe Brooks cand iesi. Nu voia sa-1

mai vada niciodatl\.
Raul vuia de lacuste. Mai erau zece minute panii la
miezul noptii, care marcau periculos ora-lirnita de inloar-
cere acasa ~i problemele pe care nu le merita daca ar fi
inlar7.iat un singur minut. Vantul era taios, Cat ii frecli
mainile prietenei ei,
- Am spus cl\ nu am plans. Eureka ridica din urneri,
gandindu-se ca toate hainele din lume nu ar fi coruracarat
senzatia de goliciune care pe care o simtea. $tii ell am mai
lacrimat,
- Corect. Binelnteles, Cat privi valul cand trecura pe
langa acesta, ca $i cand ar fi incercat sl\ lsi aduca aminte de
lacrimile din trecut de pe obrajii prietcnei ei.
Eureka alesese cuvinlele ,,plans cu hohote" deoarece
faptul ca vlirsase acea uni~ lacrima in ra1a lui Ander ii paruse
o tradare a promisiunii f!cute Dianei, cu ani in urma, Mama
ei o pahnuia cand plangca incontrolabil, Acesta era lucrul pe
care nu ii mai flicuse niciodatii,jurl\manlul pe care nu avea sa
ii incalce vreodata, nici rnacar inlr-o noaptea ca asta.
 21

COLACUL DE SALVARE

0 clipa, Eureka crezu ca zbura, in clipa urmatoare - o

loviturn violenta in apa rece $i albestra, Corpul ei despica
suprnfoia. inchise stmns ochii in timp ce marea o inghiti.
I In val anula un sunet - cineva tipa deasupra apei - cand
liiccrea oceanului se revarsa. Auzi doar crnnl.linitul pestilor
rare mancau corali, giilgaitul produs de giffiitul ei subac-
vatic $i lini~tea care preceda urrnstoarea lovitura imensa
;i vulului.

Corpul ii era prins in ceva ce o strangea, Dcgetele ei

v.iisir.i un cordon de nailon. Era prea $OCalll ca sa se rniste,
vu sa sc elibereze, ca sli-$i aminteasca unde se afla. Ui.sa
oceanul sa o inghitll. Se ineca deja? Plamiinii ei nu faceau
dilcrenta intre a Ii in apa $i a fi in afara ei. Suprafata apei
tlunsa deasupru, un vis imposibil, un efort pe care nu vedea
cum sa-l faca,
Sirntea un lucru mai mull decal orice altceva: o pierdere
insuportabila, Dar ce pierduse? La ce tdnjea atiit de visceral,
incdt inima ei o tragea ca o ancorn'!
Diana.
 Accidentul. Valul. i~i aminti.
Eureka era din nou acolo - in masina, in apa de sub
podul Seven Mile. I se daduse o a doua ~nsa sa i$i salveze
mama.
Vedea totul atiit de clar! Ceasul de pe bord arata 8.09.
Telefonul mobil aluneca pe scaunul inundat din fa1a. Alge
galben-verzui margineau consola centrals. Un peste-inger
intra pe geamul deschis ca si c:ind ar fi filcut autostopul spre
fundul apei. Liinga ea, o cortina plutitoare de par reseat
masca fata Dianei.
Eureka Iovi lncheietoarea centurii ei de siguran!a. Se
sflrama in bucllti in mainilc ei, ca $i ciind ar fi fost uzata de
mull. Se intinse spre mama ei, lmediat ce ajunse la Diana,
inima i se umplu de iubire, Dar corpul ei era vlaguit.
- Mama!
lnima fetei Incera sa mai ball! o clipa, Dadu la o parte
parul de pe chipul Dianei, donndu-si sll o vada, Apoi i$i
inabu$i un slriglil. in locul trasaturilor nobile ale mamei ei
era un vid intunecat. Nu putea sa-$i dezlipeasca privirea de
la acesta.
Raze stralucitoare care sernanau cu lumina soarelui
coborara brusc in jurul ei. Niste miiini ii prinsera corpul.
Niste degete ii stransera umerii. Era trasa de langii Diana
impotriva voin1ei ei. Se zvarcoli, tipiind. Salvatorul ei nici
nu o auzea, nici nu se arata impresionat,
Ea nu ceda, lovind miiinile care o separau de mama
ei. Ar fi preferat sa se Inece. Voia sa rantiina in ocean, cu
Diana. Din anumite motive, cand i$i ridica privirea spre
posesorul acelor maini, se a$1eptasa vada un alt chip golit
$i intunecat.
 Dar baialul era scaldat Intr-o lumina atcit de stralucitoare,
inciil abia ii vedea, Piirul blond i se unduia in apa. intinse
n miina spre ceva de deasupra lui - spre o funie lunga $i
ncagra, care cobora vertical in mare. El o apucli $i trase.
in clipa in care Eureka se ritlidi prin luciul rece al marii,
i!'.ii dadu seama ell baiatul se tinea de lantul gros $i metalic
al unci ancore - o ancora salvatoarc, rnenita sa o adudi la
suprafuta,
Lumina scalda oceanul dinjurul lui. Privirea Jui o intalni
pc a ei. Zcimbea. dar parea ca pliingea.
Ander deschise gura - $i incepu sli cante, Cantecul era
ciudat si din aha lume, intr-o limbli pe care Eureka aproape
di pulea sll o inteleagll. Era viu $i cu tonuri inalte, plin de
note cnigmatice. Suna aldt de cunoscut... asemanator ciri-
pitului unui perus,
Deschise ochii in singurlitatea dormitorului ei. lnspira
~i i$i sierse frunlea plinli de transpiratie. Cdntecul din vis
ii rllsuna in rninte, o muzica de Iundal care o urmarea in
linistea noptii, i$i masli urechea stangli, dar sunetul nu
disparu, ci se auzi mai tare.
Se inloarse pe partea cealaltli ca sli citeasca ora 5.00
dimineajli pe ecranul telefonului, i$i dadu searna ca sunetul
rcprezenta doar ciripitul piislirilor care plitrunsera in visul ei
~i o irezisera, Probabil ca vinovati erau graurii care migrau
spre Louisiana in fiecare toamna in aceasta perioada. T$i
trasc o perna peste cap ca sii nu le mai audli ciripitul, nefiind
preg!itilii sa se ridice $i sa i$i aducll aminte cat de crunt o
tradase Brooks la petrecerea de seara trecuta,
Cioc. Cloe. Cioc.
Eureka se ridica in pal. Sunetul venea dinspre rereastra ei.
Cloe. Cloe. Cloe.
 Trase patura $i se apleca hinga perete. Cea mai slaba
urma de lumina de dinaintea rasaritului patrundea prin
perdelele albe $i stravczii, dar nu vedea nicio umbra care
sale intuncce, care sa indice prezenta unei persoane afara,
Era ametitll din cauza visului, de c:it de aproape rusesc de
Diana si de Ander. Delira. Nu era nirneni la fereastra ei.
Cioc. Cloe. Cioc.
Cu o singura miscare, Eureka trase perdelele. 0 mica
pasare vcrde astepta calma afara, pe tocul alb al ferestrei,
Avca un romb de pcnc nurii pe piept !ii o coroanll de pcne
de un rosu-deschis pe cap.
- Polaris, recunoscu ea pasarea lui madame Blavatsky.
Deschise fereastra $i dadu la o parte jaluzelele din lemn.
Rcnuntase de mull In plasa de t:in\ari. Aerul rece ca gheata
patrunse in camera. intinsc mana.
Polaris sari pc degetul ei aratator si tsi relua vibrant
cdntatul. De aceasta data, fata era sigura ca auzea pasarea
cu ambele urechi. Cumva. cantecul trecea prin urechea
slanga cu care, luni intregi, nu auzise nimic in afara unui
1iuit inllbu$il. l$i dadu seama ca inccrca sa-i spuna ccva,
Aripilc lui Verzi tluturarll pe cerul linistit, proiectan-
du-i corpul la ca\iva cenlimetri de degetul ei. Cobori mai
aproapc, ii ciripi, apoi se lntoarse spre strada, Dadu din nou
din aripi. Tn sffir$il, se a$ez.'\ pe dcgctul ei ca sa ciripeasca
un crescendo final.
- S!i!i· Eureka se uitll peste umar la peretele pe care
camera ei ii irnpartea cu cea a gernenilor, ii privi pe Polaris
repetfindu-si rutina: plutind deasupra maimi ei, intorcfin-
du-se spre strada $i ciripind un alt crescendo, rnai lncet,
aterizdnd inapoi pe dcgctul ei.
 - Esle madame Blavatsky. spuse Eureka. Vrea sii te
urmez,
Ciripitul lui paru sa spunll da.

( '1ilcva minute mai tarLiu, Eureka se slrecurii pe usa

iii: Ia intrare imbracatii in colanti, inclillalii cu pantofii ei de
alergare $i purtand o jacheta impermeabila de la Annala
Salvarii pcste lricoul de la Sorbona, in care dormise. M irosi
roua de pe petunii si de pc crcngile stejarului. Cerul era de
1111 gri-Inchis,
Un cor de broaste oracaiau sub tufa de rozmarin a tatei.
l'ol<1ris, care se adapostise sub una dintre crengi, zburn spre
I -ureka atunci cand inchise usa de plasa in urma el, I sc a$e-L<i
pc umar, ghcmuindu-se momentan la gatul ei, Parea sa inte-
kuga ca era agitalii $i jenata din cauza a ceea ce urma sa facii.
- Sa mergem,
Zborul lui era rapid $i elegant. Corpul Ictei se relaxa,
im.:alzindu-se. cal alerga pe stmda ca sii \inii pasul, Singura
persoana pe langa care trecuse era un pusti ame1i1 care
imparjca ziare dintr-o ma~inii rosie si care nu o observa pe
li11a care urmarea o pasare,
Cand Polaris njunse in capatul strazii Shady Circle. o
h1ii pe scunauua prin spatele Jl'!'luzei farniliei Guillot si
;1Jll1rn spre o intrare neingradila spre golf. Eureka P.ku la
Id. ruiscandu-ss Impotriva curentului golfului. auzindu-i
ti~amatul ca $i cand ar fi curs in dreapta ei, simtindu-l
la lumi distanta de riindul adormit de case ingriidite din
partea stanga.
Nu alergase niciodata pe aceasta calc ingusta de teren
accidental. in orele intunecatc de dinaintea rasaritului,
stralucea ciudat, insesizabil. ii placea felul in care se piistra
lntunericul nemiscat al noptii, lncercand sa eclipseze dimi-
neata cetoasa, fi placea cum pasarea stralucea ca o luma-
nare verde pe cerul innorat, Chiar dacli rnisiunea ei avea
sli se dovedeasca stupida, chiar daca inventase chemarile
plisarii de la fereastra ei, Eureka se convinse ca era mai
bine sa alerge decat sa stea in pat. suparatli pe Brooks, si
sa-~i plangli de mila,
Sari pcste ferigi salbatice, tulpini de camelii $i lastari de
glicina care se strecurau injos din curtile amenajate ca niste
afluenli care incercau sll ajunga la golf. Pantofii ei loveau
plimanlul ud, iar frigul ii furnica degetele. ii pierdu din
vedere pe Polaris in dreptul unei curbe dificile a golfului si
alerga sli ii ajungli din urma. Pllimiinii o ardeau, iar ea intra
in panica; apoi, la distan1a. printre crengile subtiri ale unei
salcii, ii vazu asezat pe.umarul unei femci in varsta. care
purta o pelerina mare si peticita.
Madame Blavatsky se sprijinea de trunchiul salciei, iar
plirul ei castaniu stralucea in umezeala. Statea cu fata spre
apa si fuma o ligarli lungli. rulata manual. i$i tuguie buzele
rosii spre paslire.
- Bravo, Polaris!
Ajungfind la salcie, Eureka incetini ritrnul $i se aplecli
sub coroana copacului. Umbra crengilor unduitoare o
lnvalui ca o trnbratisare neasteptata. Nu era preglitita pentru
bucuria care ii rasari in inima in clipa in care vazu silueta lui
madame Blavatsky. Sirnti o dorinta ciudatli de a se repezi
spre ferneie ca sli o Imbratiseze.
Nu halucinase aceasta chernare, Madame Blavatsky
dorea sa o vadli, iar Eureka i$i dadu seama cli $i ea i$i dorea
sa o vada pe aceasta.
 Se gandi la Diana. la ciit de vie ii paruse in vis. Aceasta
crneie in varstii era cheia spre singura u~ pe care Eureka o
asase spre Diana. i~i dorea ca Blavatsky sa-i implincasca
1 dorinta imposibila - dar ce voia lemeia de la ea?
·- Situatia noastril s-a schirnbat. Madame Blavatsky
,n;ing5ie pamiintul de liinga ca, unde asezase o patum de
culoarea unei ghinde. Flori de piciorul cocosului si albas-
rrcle cresteau din solul care marginea patura. la loc, te rog!
Eureka se a$eza cu picioarele incrucisate lang:i femeie.
Nu stia daca trebuia sa stea cu tata spre ea sau spre apa.
Pcntru o clipa. privira un cocor alb ridiciindu-se de pe nisip
~i zburiind deasupra apei,
- Are legatura cu cartea? intreba Eureka.
- Nu cartea in ansamblul ei, ciit cronicile pe care le
comine. A devemt - Blavatsky trase lent din \igar<I - prea
periculos ca sa Ii le trimit pee-mail. Nimeni nu trcbuie s[1
afle despre descoperirea noastra, intelegi? Niciun infractor
cibernetic neglijent, nici prietenii tai. Nirneni.
Eureka se giindi la Brooks, care nu mai era prietenul ei
ucum, dar care fusese ciind i~i exprimase interesul in a o
ajuta sa traduca volumul.
- Te referi la Brooks?
Madame Blavatsky se uita la Polaris, care se a$eza pe
mantia peticita care ii acoperea gcnunchii. El ciripi.
- Fata, cea pe care ai adus-o in biroul meu, spuse
madame Blavatsky. Cat.
- Dar Cat niciodata 1111 ar...
- Uhimul lucru la care ne asteptam de la ceilalti sa-l faca
este ultimul lucru pe care ii lac inainte sa a flam ca nu putem
sa avem incredcre in ei. Daca vrei sa culegl iuformaui din
accste pagini. spuse Blavatsky. trebuie sil juri cil secretcle
vor riimiine intre noi doua. Si pasari, desigur,
Un alt ciripit al lui Polaris o Hicu pe Eureka sil i$i museze
din nou urechea slangil. Nu stia ce sit lnteleaga din noul ei
auz selectiv.
- Jur.
- Binelnteles, Madame Blavatsky bilgil nuina intr-un
rucsac din piele dupa unjurnal care parea vechi, cu coperte
negre $i pagini grosolane. Cand billr.ina dadu paginile,
Eureka viizu cil erau pline cu diverse caligrafii in multc
culori,
- Aceasta este copia cu care luercz, Cand voi termina
treaba, iii voi returna Cartea iubirii, Impreuna cu duplicn-
tele traducerii mcule de mine. Acum - SC folosi de un deget
ca Sil \inil deschisa o paginil - e~li prcgfililii'!
- Da.
Blavatsky i$i tampona ochii cu o batista cu plitrillele $i
ziimbi incnmtatii.
- De ce te-as crcde? Tu te crezi? E$1i cu a devil rat pregii-
lila pentru ce vei auzi?
Eureka se lndrepta, lneercand si\ pari\ cat se poate de
pregiltilil. inchise ochii $i se gandi la Diana. Nimcni nu-i
putca spune nimic care sil schimbe dragostea pe care i-o
purtase marnei ei, iar accsta era eel rnai important lucru,
- Sunt pregi\tita.
Blavatsky stinse \igara in iarbli si scoase un mic reci-
pient rotund din b111.1111aml pelcrinei, Puse mucul innegrit
inauntm, langi\ muue allele.
- Spune-mi, aumci, unde am ramas.
Eureka i!$i reaminti povestea Selcnei care i~i gilsise
dragosrea in brajele lui Leander. ii spuse:
 ·- Un singur lucru statea intre ci.
Exact, spuse madame Blavatsky. intre ei si un uni vers
11 iubirii.
- Regele, presupuse Eureka. Selene trebuia sa. se mil.rite
:u Atlas.
- Ai crede cii. ar fi, lntr-adevar; un obstacol. Si totusi -
I llavatsky isi bii.ga nasul in carte - se pare ca avem de-a
face cu o rasturnare de situatie, Ea i~i indreplii. urnerii, i~i
utinse U$Or gatul lii incepu sa. citeasca povestea Selenei:
Numele ei era Delphine. Ea ll iubea pe Leander c:11
Wcif£i fiin(a.
Am cunoscut-o bine pe Delphine. S-CI misc:ut pe vreme
de .filrtunci, a fost uhamlmwtci de mwnti ¥i ploaia ll avat
~1:ijci de ea. Cciml " i11vci/al sci se tcira.fcci, a c:ohorcit din
pesten» izolatti si " venit sci tniia.1·c:ci printre noi, in 1111111/i.
Familia 111ee1 a primit-o in casa 11<H.l.l"lrli. Cci11cl a crescut, er
adoptat 1111ele dimre tnrcli/iile noastre, 1r!s11i11gii11d11-le pe
allele. Em 1i 1111 em de-ct noastra. Mei inspciimcinla.
C1111111lfi ani inainte. am clttl i111cimpltitor peste Delphine
in bru(ele 111111i iubit, i11 /111ni11a lunii. sprijinitii de 1111 C:O/H.IC'.
Desi 1111 i-am vciz111 nicioclatti chipu! luiiat11/11i, vrc!jiwarele
hcitjitcJCllr! sp1111ea11 cli ii ~·ubjugase pe misterio.ml print ma!
f£i11<i1:
l.eander: Pri11/11l meu. Inima meu .
.. Te-om i•ciwt in /11111ilw l1111ii. mi s-a conjesa! el mai
tcir;;iu. Te-am vcizut de mai 11111/te ori. Delphine m-afermecat,
dal' jur cci 1111 am iubit-o 11icicH.latci. Am .fi1git din regcil cu
sci mli eltber«: de/armec:11/ ei; m-am intors ac:ctsci spercind sti
le gcisesc."
 Cdnd dragostea noastrd a devenit mai profimdii, ne-am
temut de mdnia lui Delphine mai 11111/t decdt de orice
altceva arfi pututface regele Atlas. Am vdztu-o distrugdnd
viata in piidure. transformdnd animalele blimde in bestii:
n11 am vrut l"ci am de-a/ace cu magia ei.
Tn ojunul nunti! mete cu regele, Leander m-a scos din
Casie/ prlntr-un sirde tuneluri. prin care alergase cdnd era
copil. Grabindu-ne spre vasul core ne astepta sub stralu-
cirea lrmii de la miezul noptii, i-am spus: .Delphine nu
trebuie sa qjle niciod'!tu ...
Am urcat in barca lui, inctintat] de libertatea promisii
de valuri. Nu stiam incotro ne Indreptam, doar ca 111ma sii
fim impreuna. Cdnd Leander a ridicat ancora, am privit
in urmii co sd-m] iau rdmas-bun de lo 11111n{i. /mi voi dori
Intotdeauna sii nu o fifac111.
Pentru cii am vdzut o priveliste ifl/i-ico!jiitoare: o sutii de
vriijitoare bt.ir/iloare - matusi!« !ii verii mei - se adunaserii
pe stdnci Ja mii priveascii plecdnd. Luna le lumina fetele
ascutite. Era11 destul de batrcini inccit sii-si piardii mintile,
dar nu !fi puterea .
.. Fugi{i, indriigoJti/i blestemati, a strigat una dirure
vrdjitoare. N11 putefi sii /11gi/i de propriul destin. Osdnda
vii Impodobeste inimile !fi O!fO vafi pentru totdeauna. "
!mi amintesc chipul speriat al lui Leander: N11 era obis-
nuit cufelu! in care vorbeau vrajitoorele, desi, pentru mine,
era lafet de natural ca dragostea pe care i-o purtam.
- Ce innmeric poate sii compci o dragoste la jel de
strdlucitoare ca aceasta? a Intrebat el.
- Teme-te de dezamdgirea ei, i-au suierat vriijitoarele.
Leander m-a luat in brate.
 Nu o voi dezam£igi niciodatii.
l{lis<•tele au rasuna: de pe coastii.
Sa te temi de dezamoglrea din lacrimile.felei care
1;11· oceanele sci nimiceasca piimon111/! ii slrigci una dintre
,,,,1111.)·ile mele.
- Sci le temi de lacrimile care izoleazii lumile de spottu
~;limp, a adiiugat o al/a.
- Sa le temi de dimensiunea de apii c11nosc111ii sub
rm1111·h• de ,, Nenorocire•;in care lumea pierd111ii va a:;1e111a
,,,;"'; la Momen111I Ridictirii. a striga! o a treia.
- A poi, sci le lemi de intoarcerea ei, i-au strigat toate la
r111i.~r111. $i 10111/ din cauza lacrimllor:

M-am intors spre Leander, clescjfrand11-le blestemul.

I ldphine.
- Voi merge la ea ~·i ne vom impcica lnainte de a pleca,
·1 rostlt Leander. Trebuie .fii lriiimJarii siifim persecutati.
- N11. am spits eu. Ea nu trebuie .fii stie. Las-o sii creadli
·1i ne-am lnecat. Trcidarea mea o va foce sci s'lfere moi
1mtll. L-am siiruta: ca si cdnd n11 mt-arfi fost teamii. desi
ftiam L'ii vrajiloarele ba~/iloare n11 puteaufi oprite din a ne
1;i.•J1'indi povestea prin /in11f.
l.eonder a privit vriijiloarele inghiontind11-se pe coasta.
- Este singuru! mod prin care mci voi sim(i liber sii le
Iubesc asa cum vreau. De indalii ce imi iau riima.r-h11n, mii
mi imoorce.
Sp11nondu-mi ocestea, iubitu! meu a plecat, iar eu am
<ima~ singurii cu vriijiloarele. M-au privil de pe {arm.
~h•11111 eram o proscrisii. fncii nu-mi inlreziiream apocalipsa.
/,11· stiam cii era chiar dincolo de orizont. Nu le voi uita
·r11'i111ele $Oplite inainte de a dispiirea in noopte ...
 Madame Blavatsky i~i ridica privirca din jurnal ~i i
tampon!! truntca palida cu batista, Degetele ii tremurai
cand inchise cartea.
Eureka ramasese nemiscata. timindu-$i respiratia c
limp aceasta citi. Textul era captivant, Dar. acum ell ac
capitol era inchciat, iar cartea Inchisa, era doar o povest
Cum putca Ii atiit de periculoasa? Cand soarele portocal,
se strecura peste golf, ea studie riunul neregulat al respin
tiei femeii.
- Crczi ca este adevarat? o intrcba Eureka.
- Nimic nu csie real. Exislii doar lucruri pc care
crcdem sau nu.
- Si crezi in asta?
- Cred ca Inteleg originea acestui text, spuse madan
Blavatsky. Aceasta carte a tost scrisa de o vriijitoare atlant
o femeie nascuta pc insula pierdutf1 a Atlantidei, cu mii c
ani in urma,
- Atlantida. Eureka sc gandi la cuvant, Te referi la insu
scufundata, cu sirene, comori si semizei marini?
- Te giind~ti la un desen animal prost, spuse madan
Blavatsky. Toate inlormatiile pc care le avem cu privire
Atlantida provin din Dialogurik: lui Platen.
- Si de ce crezi ca povestca asta estc despre Atlanudr
intreba Eureka.
- Nu estc doar despre, ci ~i din, Crcd ca Selene era
locuitoare a insulei. Aminteste-ti cum i~i descria la Incepu
insula, care era .. dincolo de Coloanelc lui Hercule. singu:
iii Atlantic"? Exact asa o descrie Platen.
- Dar este fictiune, nu-i asa? Atlantida nu a fost c
adevarat.;
 - Potrivit scrierilor lui Platen, Critias $i Timaeus,
Atlantida era civilizatia ideala a lumii antice. Pana cand ...
- 0 fatii a fost dezamagita, iar plansul ei a scufundat
insula? Eureka ridica o spranceana. Vczi? Fictiune.
- Si se mai spune ca nu exis1a idei noi, spuse incet
Blavatsky. Este foarte periculos sii detii o astfel de infor-
matie. Judecata mea lmi spune sa nu continui ...
- Trebuie sa continui! spuse Eureka. speriind un sarpe
de apa incolacit pc o ramurajoasa a salciei. fl privi serpuind
in apa maronie. Nu credea neaparat ca Selene traise pe
Atlantida, dar acurn stia ca madame Blavatsky credea asta.
Trebuie sa stiu ce s-a lntamplat,
- De ce? Pentru ca iii place o poveste frumoasa? intreba
femeia. Lin simplu pennis de biblioteca [i-ar satisface curio-
zitatea si nu ne-ar supune unui rise atat de mare.
- Nu. Avea $i alte motive, dar Eureka nu stia cum sa ii
spuna asa ceva, Aceasta povcste conteaza. Nu stiu de ce,
dar are o legaturii cu mama mea sau ...
Ea nu termina propozitia, temandu-se ca madame
Blavatsky i-ar fi aruncat aceeasi privire dezaprobatoare ca
doctorul Landry. atunci cand ii vorbise despre carte.
- Sau are legatura cu tine, spuse Blavatsky.
- Cu mine?
Desigur, la inceput vazuse o asemanare in rapiditatea
cu care Selene se indragostise de un baiat de care nu ar
ti trebuit sii se Indragosteasca, dar Eureka nici macar nu-I
rnai zarise pe Ander din acea noapte, de pe drum. Nu vedca
ce legatura avea accidemul ei cu miticul continent disparut.
Blavatsky nu mai spuse nimic, ca $i cand ar ti asteptat-o
pe Eureka sa faca legatura. Mai era $i altceva? Ceva cu
privire la Delphine, iubita abandonata, la acelc lacrimi
despre care se spunea ca scufundasera insula? Eureka nu
avea nimic in comun cu Delphine. Ea nici macar nu plangea.
Dupa seara trecuta, toata clasa stia asta- un motiv in plus sa
creada ca era o ciudata, Asadar, lace se referee Blavatsky'!
- Curiozitatea este un iubit viclean, spuse femeia, Si pe
mine in-a sedus,
Eureka atinse medalionul cu piatra lapislazuli al Dianei.
- Crezi ca mama cunostca povestea?
- Cred ca da.
- De ce nu mi-a spus-o? Dacii era atat de importanta, de
ce nu mi-a explicat-o?
Madame Blavatsky ii mangaie pe Polaris pe cap.
- Tot ce poti face cste sii asimilezi povestea, Si sii nu
uiti de sfatul povestitorului nostru: Ullimul cuvant ar putea
schimba totul.
in buzunarul jachetei, telefonul fetei biizai. ii scoase,
sperand ca Rhoda nu-i descoperise dormitorul gol si ca
nu ajunsese la concfuziaca se furisase afara, dupa ora de
sringere.
Era Brooks. Ecranul albastru se luminf cu un text mare,
apoi cu altul, ~i cu altul, si cu altul, deoarece acesta ii
trirnitea o succesiune rapida de mesaje. Dupa ce primi sase,
eel din urma ramase luminat pe ecranul telefonului:
Nu pol .l"ci dorm. Mli mmtrci constiinta. L.a.wi-mci sci mci
1T!1•a11~ez - lei .1"/i.ir.)·i111/ .~c"iplc"i11Ui11ii viitoare, not doi, plim-
bare cu barca.
- in niciun caz.
Eureka baga telefonul in buzunar, !Ira sa citeasca ~i
restul de mesaje.
Madame Blavatsky aprinse o aha tigart si suflli fumul
intr-o linie lunga $i subtire, deasupra apei.
 Trebuie sa accepti aceasta invuatie.
- Pollim'! Nu mii due nicaieri cu ... A~teapti'i, de unde
ai stint?
Polaris ibura de pe genunchiul fcmeii pe umarul fctei.
ii eiripi incct la ureche, g:idilfind-o, iar ea lntelese.
- Pllsari le iii spun.
Blavatsky lsi tuguie buzele lntr-un sarut spre Polaris.
- Anlmalele mele de Companie sunt fascinate de
anunute lucruri.
- Si crcd ca ar trebui sii merg cu barca lmpreuna cu un
hf1ia1 care m-a tradat, care m-a ftlcut de ras, care se poarta
din senin ca un dusrnan, in loc sa-mi fie eel mai vechi
prietcn?
- Noi credem ca este destinul tau sii mergi, spuse
madame Blavatsky. Ce se intampla dupa aceea depinde
de tine.
 22

IPOTEZA

Luni dimineata Eureka i$i imbraca uniforma, isi tacu

bagajele, musca dintr-un biscuit $i o porni pe Magda
inaintc de a ajunge la concluzia ca era imposibil sa mcarga
la $Coala.
Era vorba despre ceva mai important decal umilinta
iocului Niciodatci. Era truducerea Ccirfii iubirii - desprc
care jurase sa nu discute cu nimeni, nici macar cu prietena
ei, Cat. Era visul cu masina scufundata, in care rolul Dianei
;i eel al lui Ander pareau atat de dare. Era Brooks, care
} sprijinise candva - dar, de cand se samtaserii. prietenia
or trainica se zdruncinase. Poate ell imaginea cclor patru
rameni stralucitori care ii lnconjurascra masina pc un drum
ntunecat precum anlicorpii care lupta cu o boala, o bdntuia
:cl rnai mult, Ori de cate ori inch idea ochii, vedea Jumina
-erde care stralucca pe chipul lui Ander. sugerandu-i ceva
mtemic $i pcriculos, Chiar daca ar fi putut sa apeleze la
ineva, Eureka nu ar fi $tiut cum sa descrie acea scena cat
nai aproape de adevar,
 Asadar, cum trebuia sa stea la ora de latina $i si1 pretindii.
r;·1 era in regula? Nu avea nicio iesire, doar blocaje, Un
xingur fol de terapie ar fi putut sii. o linisteasca,
Ajunse in dreptul drumului care ducea la Evangeline i;i
rnnlinua sii mearga spre est. spre atractia verde a pasunii
:1rgiloase din vecinatatea podului Breaux. Conduse treizeci
ti.: kilometri spre est $i ciitiva spre sud. Nu se opri piinii
dml nu mai i;liu unde era. Era o zonli mralii si linistita,
unde nimeni nu ar ti recunoscut-o, iar asta era singurul lucru
ti.: care avea nevoie. Parca sub un stcjar care adapostea o
fa mil ic de porumbei. Sc schimbh in mai;inii. cu hainelc de
ulergat. pe care le [inea intotdeauna pc bancheta din spate.
Nu i$i facusc incalzirea ciind SC strecura in padurea linis-
1i1[1 din spatele drumului, i$i trase fermoarul hanoracului
~i incepu Sii alerge usor, La lnccput, ii;i simti picioarelc
GI ~i ciind ar fi alergal prin mla$linii. Fiirii. motivatia echipci,

singura competitie era imaginatia ei. Asadar, i!ji imagina un

avian de marftl cal area lui Noc aterizand chiar in spatele ei,
motoarele lui mari ciit casa <lspiriind copacii $i tractoarelc in
clicelc rotitoare, in timp cc alerga singurf1. indepartandu-se
de orice bucata de materie din lumc care zbiirniiia in urma ei.
Nu ii pliicuscrii niciodalii prognozcle ruetco, prclerand
sii descopere spontaneitatea atmosferei, Dimineata tuscse
luminoasa, cu un cer partial noros. Acum, acei nori de la
mare altitudinc deveneau aurii in lumina din cc in ce mai
slaba, iar fuioarele subtiri de ceata se strecurau printre
stejari, faciind piidurca sii scanteieze 11$0r. Eurekai ii placea
ceata din piidurc, felul in care vantul tacea ferigile de-a
Iungul crengilc stejarilor sii se inalte spre aceasta, Ferigile
adorau urnezeala care. daca s-ar fi transformat in ploaie,
le-ar fi colorat frunzele de un rosu-lnchis in verde.
Diana era singura persoanii care ar fi preferat sll alerge
prin ploaie, si nu in stralucirea soarelui pe care o cunoscuse
Eureka vreodatii. Anii in care alergase impreunii cu mama
ei o inva)asera sll aprecieze felul in care vremea .. uratii ..
dadea farmec unei alergari obisnuite: ploaia lovea frunzele,
furtuna curata copacii de coaja, curcubeie minuscule erau
aruncate pe ramuri incovoiate. Daca asta era vrerne rea,
Diana $i Eureka cazusera de acord sii nu i$i doreasca sll afle
cum era vremea buna. Asadar, faia se gandi la ceata care
i se rostogolea peste umeri ca la un fel de giulgiu pe
care Dianei i-ar ti placut sa-l poarte, daca si-ar ti organizat
singurii inmormantarea.
Dupa putin tirnp Eureka ajunse in dreptul unui indicator
alb din lemn. blllut in cuie pe un stejar de all alergator, ca
sa-si marcheze timpul sau progresul, Ea lovi lemnul asa
cum o Iacea un alergator cand ajungea la jurnatatea trase-
ului. Continua.
Picioarele ei bateau poteca uzata. Din maim, dadea mai
tare. Cand incepu sii ploua, padurea se intuneca. Eureka
alerga mai departe. Nuse gandea la ore le pe care le pierdea,
la soaptele dinjurul scaunului ei gol de la ora de matema-
ticii sau de engleza. Era in padure. Nu ar ti preferat sii se
afte in alta parte.
Mintea ei goalll era ca un ocean, peste care paru] Dianei
plutea CU U$Urintli. Ander trecu pe acolo, intinzandu-se spre
acel Ian! ciudat care parea sa nu aiba inceput sau sfiir$il.
Voia sa-l intrebe de ce o salvase cu o sears inainte - ~i de
cc anume o salvase. i$i dorea sa stie mai multe despre cutia
urgintie $i despre lumina verde dinauntru,
viata se cornplicase atat de mutt! Eureka crezuse inlol-
deauna ca ii placea sil alerge deoarece era o cale de scapare.
Acum lsi dadu searna cil, de fiecare datil cand intra in
padure, cauta ceva sau pe cineva. Aslizi nu alerga dupi
nimeni $i nirnic, deoarece nu mai avea pe nirneni.
O veche melodie blues pe care obisnuia sa o difuzeze
in cadrul emisiunii ei de radio ii veni in minte: Copiiiforci
momci indura vremurigrele ctind mama lor moare.
Alergase cativa kilometri cand garnbele lncepura Sil 0
usture $i ea isi dadu seama ca avea nevoie disperata de apa,
Ploua mai tare, asa ca incetini ritmul si casca gura spre cer.
Lumea de deasupra era plina, de un verde umed.
- Alergi din ce in ce mai rapid.
Vocea se auzea din spatele ei. Eureka se intoarse.
Ander purta blugi gri decolorati, o cama$8 Oxford si o
vesta bleumarin, care arata oarecum spectaculos. El o privi
cu o convingere indecenta, rapid dezmintili de trecerea
nervoasa a degctclor prin par,
Avea un talent deosebit de a se camutla in fundal, piina in
momentul in care dorea sa fie vazut. Probabil ca trecuse
in viteza pe langli el, chiar daca se rnandrea cu faptul ell era
atenta cand alerga. lnima ii batea deja mai tare din cauza
antrenarnentului - acum batea ~i mai tare deoarece era
din nou singura, cu Ander. Vantul care fosni frunzele din
copaci, pulveriz.ind picaturile de ploaie pe pamant, f!llcu
simtita prezenta celui mai subtil iz al oceanului. Parfumul
baiatului.
 - Sincronizarea ta devine absurda, Eureka flicu un pas
inapoi.
Ori era un psihopat, ori un salvator, iar de la el era
imposibil s3 primeasca un raspuns direct i~i aminti uhimul
lucru pe care i-1 spusese: ,.Trebuie sli supravietuiesti" - ca
si cand supravietuirea ei propriu-zisa ar fi [ost injoc.
Privi prin padure, cautand semne care sa indice prezenta
acelor oameni ciudati, a luminii verzi sau a oricarui alt
pericol - sau ca ar exista o persoana care si'i o ajute, daca
s-ar Ii dovedit ca Ander reprezenta pericolul. Nu era nimeni.
intinse mana spre telefon, imaginandu-se sunand la poli-
tic in caz ca s-ar ti intarnplat ceva ciudal. Apoi se gandi la
Bill si la ceilalti politisti pe care ii cunostea ~i i~i dadu searna
ell era inutil. in plus, Ander nu fl'icea decal sa stea acolo.
Expresia fetei lui o tacu sli i$i doreasca sa fugli de el
$i direct spre el. sa vada cat de intensi puteau fi acei ochi
albastri.
- Nu-I suna pe prietenul tiiu de la sectia de politie, spuse
Ander. Mii afiu aici doar ca sli-!i vorbesc. Dar, ca sii se stie,
nu am unul.
- Nu ai ce?
- Cazier'. Dosar penal.
- Recordurile sunt menite a ti Incalcate.
Ander se apropie. Eureka se lndeparta, Ploaia ii uda
hanoracul, tacand-o sa-i fie frig.
- Si, inaintc sa ma intrebi. nu te spionam cand ai mers
la politie. Dar acei politisti pe care i-ai vazut pe hol ~i apoi,
mai tarziu pe drum ...

' Tn limba engleza ••.record" lnseamna ~i ..cazier", de unde ~i jocul de

cuvinte din replica unnaroare. (n.tr.)
 - Cine erau? lntreba Eureka. $i ce era in cutia argintie?
Ander scoase din buzunar o pillarie de ploaie maro. $i-o
puse pe cap si o trase pe ochi, Eureka observiind ca nu parea
ud. Palflria ii facea sa arate ca un detectiv din filmele vechi.
- Acelea sunl problernele rnele, spuse el, nu ale tale.
Nu asa piirea noaptea trecuta,
·- Ce spui despre asta? Se apropie din nou, pana la
tlistantfl de doar ciitiva centirnetri; ea ii auzi respiratia, Sunl
lie pa rte a ta.
- De care parte sunt eu?
Un fulger o flcu pe fatii sa se retraga un pas, sub bolta
lie frunze.
Ander se incrunta.
- Esti amt de agitata!
- Nu sunl.
Printr-un semn. ii ariita coatele, care ieseau din buzuna-
rcle in care ilii bagase mainile stranse in pumni. Trernura.
- Daca sunt agitata, aparitiile tale bruste nu mil ajutii.
- Cum pot sa te conving ca nu vreau sii te ranesc, ell
incerc sii te ajut?
- Nu am cerut niciodata ajutor.
- Daca nu iii dai seama ca sunt unul dintre baietii buni,
nu vei crede niciodata ...
- Cesa cred?
hi incrucisa strans bratele, ca sii·$i preseze umerii care
lremurau. Ceata plutea in aerul din jurul for, f11cand totul
putin nectar,
Foarte usor, Ander i$i puse rnana pe antebratul ei,
Atingerea lui era calda. Pielea, uscata, Gestul ii tiicu pilrul
de pe pielea uda sa se ridice,
- Restul povestii.
 Cuvantul .. poveste" o f!cu pe Eureka sa se gandeasca la
Cartea iubirii. 0 poveste anticii despre Atlantida nu avea
nicio legiitu~ cu ce spunea Ander, dar incli. auzea in rninte
traducerea lui madame Blavatsky: ,.Ultimul cuvant ar putea
schimba totul".
- Are un final fericit? intrebii ea.
Ander zambi trist.
- E$ti buna la stiinte, nu-i asa?
- Nu. Daca s-ar fi uitat cineva la notele ei din ultima
vreme, ar fi crezut cli nu era bunli la nimic. Oar, pe de alta
pane, i$i aminti chiput Dianei - felul in care Eureka i se
alatura oricand lntr-una dintre locatiile sapauirilor arheo-
logice, cum mama o lauda prietenilor ei cu lucruri jenante
cum ar fi mintea analitica pe care o avea sau cat de bine
stia sli citeasca. Daca Diana ar fi fost aici, i-ar fi spus cat de
incontestabil de buna e·ra ea la $liin\e. Cred ca ma descurc.
- Dael ti-as da sii faci un experiment? spuse Ander.
Eureka se gandi la cursurile pe care le pierduse astazi,
la problemele in care intrase. Nu era sigura cii rnai avea
nevoie de inca o sarcina,
- Daca ar fi ceva imposibil de dovedit? adiiugii el.
- Ce-ar fi dacii rni-ai spune, pur $i simplu, despre ce
este vorba?
- Dacii ai putea dovedi aceasta ipoteza imposibila,
spuse el, arunci vei avea incredere in mine?
- Despre ce lpoteza e vorba?
- Piatra pe care ti-a lasat-o mama ta atunci cand a
murit ...
Ridicii brusc privirea, Intalnind-o pe a lui. Pe fundalul
padurii tinere, turcoazul ochilor Iui era rnarginit cu verde.
- Cum de ai stiut despre asta?
 - incearca sa o uzi.
SA o ud?
Ander dadu din cap.
- lpoteza mea este ca nu vei reusi,
- Orice se poate uda, spuse ea, chiar in clipa in care se
intreba de ce pielea lui era uscata acum ciiteva clipe, cand
intinsese miina spre ea.
- Nu $i piatra aceea, zise baiatul. Daca se va dovedi ca
am dreptate, prorniti sa ai lncredere in mine?
- Nu vad de ce mi-ar lasa mama o piatra hidrofoba,
- Uite, mai pun ceva la b.'\laie - daca ma insel in ceea
ce priveste piatra, daca este doar o piatra veche si obisnuita,
vui disparea ~i nu vei mai auzi niciodata de mine.
El i~i inclina capul, urmarindu-i reactia f!lra amuza-
rnentul la care se astepra ea.
- Promit.
Eureka nu era pregatitfl sa nu-I mai vada vreodata, chiar
daca piatra nu s-ar Ii udat. Dar privirea lui o presa asa cum
saci] cu nisip presau rnalurile riiului. Continua sa se uite fix
la ea.
- Bine. 0 sa incerc.
- Fa-o - Ander !?\cu o pauzli - singurii. Nimeni nu
trebuie sa stie ce ai. Nici prietenii Iii. Nici familia ta. Mai
ales Brooks.
- Stii, tu si Brooks ar trebui sa va intalnili. spuse Eureka.
Se pare ca va potriviti.
- Nu poti sa ai incredere in el. Sper sli vezi asta acum,
Eureka dori sa-1 impinga pe Ander. Nu avea dreptul sa-l
pomeneasca pe Brooks ca ~i cand ar fi stint ceva ce ea nu
stia. Dar ea se ternea ca, daca 1-ar fi impins, nu ar Ii fost
doar atii.l. Ar ff lost o i111brll(i~1re, iar ea s-ar fi pierdut. Nu
ar fi stiut cum sii se cliberezc.
f~ noroi, se iniillii pe calcaie, Sc gandea doar la fugli. i!ii
dori sa fi Iost acasa, lntr-un loc sigur, desi nu stia cum sau
unde sll giiseascii asa ceva. 0 ocolisera luni de zile.
Ploaia sc lntcti. Eureka privi inapoi, in directia din care
venise, in adfincul imensiliitii verzi, inccrdind sii o vadii pe
Magda la o departare de ciitiva kilometri. in raza vizuala,
randurile de copaci dispfmtrll ca forma ~i culoare,
- Se pare ca nu pot sii am incrcderc in nimeni.
lncepu sii alerge inapoi prin ploaie, dorindu-si, cu
fiecare pas Aleut mai departe de Ander. sa se intoarca si Sil
alerge inapoi spre el. Corpul ii contrazise instinctele piinii
cand voi sii [ipe. Alcrgi1 rnai rcpede.
- Curand, vei vedea ciil de mull le in~eli! ii striga Andcr,
stand nerniscat, acolo unde ii lasase.
Crezuse cii avea sii o urmcze, dar nu fu asa.
Se opri. Cuvintele Jui o lf1saserii fiira suflare. Incct, se
Intoarse, Dar, cand privi prin ploaie ~i cea\ii ~i vant !}i frunze.
Ander disparuse.
 23

PIATRA TUNETULUI

- Imediat cc i!i tcnnini temele, spuse Rhoda din partea

cealalta a mesei in acea seara, ii vei ccrc scuzc doctorului
Landry printr-un e-mail, pe care mi-I vei trunite ~i rnie. Si
spune-i cl'! vi'i veji vcdea si'iptamana viitoare.
Eureka scutura violent sosul Tabasco pe hm!ffb. Ordi-
nele mamei vitrege nu meritau nici macar o privire,
- Eu si latal ll'lu am discutat cu psihologul. Nu credem
di vei lua in serios terapia piinii cand nu i~i vei asumu
responsabilitatea. De aceea, tu vei plati sedintele, Rhoda
sorbi din vinul roze. Din buzunarul tau. Saptezeci si cinci
de dolari pe siiptiimanii.
Eureka i~i incorda maxilarul ca sa nu deschida gura.
Asadar, in cele din urma, cazusera de acord in privinta unei
pedepse pcnlru iesirea de saptii1mina trecuta,
- Dar nu am o slujba, spuse ca.
- Cei de la curatatorie iii vor dn inapoi vechea slujba,
spuse Rhoda, presupunand cl'! JJO!i s.'i dovedesti ca ai devenit
mai responsabila de ciind ai fost concediata.
 Eureka nu devenise rnai responsabila, Era depresiva, cu
tendinte suicidale. Se uita la tatiil ei, caumnd ajutor.
- Am vorbit cu Ruthie, spuse el, coborandu-si privirea
ca si cand ar fi vorbit cu mancarea, si 1111 cu fl ica lui. Poti
sit te descurci cu doua ture pe saptamana. nu-i asa? Ridica
furculita. Acurn manancii, se raceste mancarea.
Eureka nu putea si\ miinance. Se gandea la multele traze
care se lormau in mintea ei: .,Voi doi chiar $lili cum sii faceti
fo!i'i unei tentative de sinucidere. Chiar puteti sa inrautalili
$i mai rnult situatia? Secretara de la Evangeline a sunat ca
sa vada de ce nu am venit astazi la ore, dar am sters deja
mesajul vocal. V-am spus ca nu mai lac parte din echipa de
maraton si ca nu intentionez sa ma lntorc la scoala? Plec si
nu mii mai intorc"
Dar urechile Rhodei erau surde in Iata sinceritatii
incomode. ~i tatiil ej? Eureka abia ii mai recunostea.
Necontrazicandu-si sotia, parea sii-$i ti creat o noua identi-
tate. Poate pentru ca nu reusise niciodaia sa faca asta catii
vrerne fusese ciisatorit cu Diana.
Nirnic din ce ar f putut spune ftica lui nu ar f schimbat
regulile crude din aceasta casa, care i se aplicau doar ei.
Desi privea in jos, mintea-i era in ftiiciiri. Avea lucruri mai
rune de tacut decal sii se lupte cu rnonstrii aftali de cealaha
iarte a mesei.
Fanteziile planurilor se adunau la limitele mintii ei.
>oate avea sii i$i gaseasca o slujba pe o $alupii de pescuit,
.are sa navigheze in apropierea locului in care Car/ea
ubirii spunea ca se aftase Atlantida. Madame Blavatsky
1area sii creada cii insula existase cu adevarat. Poate ca
•atrana chiar i s-ar ti alaturat letei. Ar fi tacut economii, ar fi
umpiirat o barca si ar fi navigat pe oceanul salbatic in care
sc 111la tot ce iubise ea. Ar fi putut sa descopere Coloanele
lui Hercule $i sii meargii mai departe. Poate ca atunci s-ar
Ii sirntit acasa - nu ca straina care statea la aceasra masa,
Mi$ca niste boabe de mazare cu furculita, Biiga cutitul in
.~trJll,[~e. ca sii vada daca ramiinea infipl.
- Daca nu respecti rnancarea pe care o punem pe masa
usta, spuse Rhoda, cred ca poti sa pleci.
Tatal adauga, cu o voce mai bliinda:
- Te-ai saturat?
Eureka se stradui din rasputeri sa nu dea ochii peste cap.
Sc ridica, impinse scaunul $i lncerca s!l-$i imagineze ciit
de di ferit ar fl aratat scena acesta daca la rnasa s-ar fi aft at
doar ea si tatiil ei, daca incii l-ar fi respectat, daca nu s-ar fi
cflslUoril cu Rhoda.
I medial ce gandul se nascu in mintea fetei. privirea i se
01)1·i asupra fratilor ei $i i$i regreta dorinta. Gemenii erau
incruntati $i tiicu\i, ca si ciind s-ar fi pregatit ca Eureka sa
inceapa sa urle. Chipurile si urnerii lor mici $i curbati o
llicura sa vrea sa-i ia cu ea, oriunde ar fi fugit. Ti samtii pe
crestetul capului inainte de a urea pe scari, spre camera ei,
lnchise usa :;;i cazu pe pat. Facuse dus dup!I ce alergase,
iar parul ei udase gulerul pijamalei din ftanel pe care o purta
atunci cand ploua. Statea intinsii si nerniscata $i incerca s!I
i$i dea seama ce spunea ploaia care cadea pe acoperis.
,,Stai putin, zicea ploaia. Stai putin."
Se intrebli ce facea Ander $i in ce fel de camera ar fi stat
intins in pat, holbiindu-se la tavan. Stia ca se gandea la ea
eel putin ocazional; trebuia sii ai ceva calitati de clarvazator
ca sa astepti pe cineva in padure $i in toate celelalte locuri
in care o asteptase, Dar ce gandea despre ea'!
 Ce credea ea cu adevarat despre Ander? Se temea ~i
era in acelasi limp atrasa de el; o provoca si o surprindea.
Giindul la baiat o scotca din starea de depresie, dar arneninta
sli o afunde si mai mult in aceasta. Avea o energie care o
distragea de la suferinta ei.
Se giindi la piatra tunetului si la ipoteza lui Ander. Era
stupida. increderea nu era ceva care lua nastere in urma
unui experiment. Se giindi la prietena ei Cat. i$i castiga-
sera increderea in timp, intarind-o incet, ca pe un muschi,
piina ciind ciipata o putere proprie. Dar. uneori, increderea
lovea intuitia ca un Iulger, repede si profund, asa cum se
intamplase intre Eureka si madame Blavatsky. Un lucru era
sigur: increderea era reciproca $i asta era problema cu ea $i
Ander. El detinea toate canile. in aceasta relatie, parea ca
singurul rol al fetei era eel de a se ingrijora.
Dar ... nu trebuia sa aiba incredere in Ander ca sa afle
mai multe despre piatra tunetului.
Deschise sertarul biroului $i puse cutiuta albastra
in mijlocul patului, 0 jena sa ia in considerate testarea
ipotezei lui, chiar ~i singura in camera ei cu usa inchisii si
cu obloanelc trase.
La parter, farfuriile $i furculitele zanganeau in drum
spre chiuveta, Era randul ei sii spele vasele, dar nu venise
nimeni ca sa o bata la cap in legiitura cu asta. Era ca si ciind
nici n-ar ti fost acolo.
Pasii care rasunau pe scari o lacura sa se intinda dupa
ghiozdan. Trebuia sa para ca invata, daca ar ti. intrat tatal
ei. Avea teme la maternatica, un test la limba latina vineri
~i foarte mull de recuperat pentru orele pe care le pierduse
astazi. Umplu patul cu manuale ~i mape, acoperind cutia cu
piatra tunetului. i~i puse cartea de rnatematica pe genunchi,
chiar inainte ca el sa bata la u~.
- Da?
Tatiil ei biigii capul pe u~ii. Avea un prosop de bucatarie
pc umar, iar mainile ii erau rosii de la apa fierbinte, Eureka
sc incrunta la o paginii aleasa la lntarnplare din cartea de
matematica ~i spera ca abstractivitatea acesteia sii o distraga
de la vina de a-I fi lasat pc cl sa-i indeplineasca sarcinile.
Ciindva, statea deasupra patului ei, ajuliind-o la terne cu
sfaturi inteligente ~i surprinzatoare. Acum, nici miicar nu
intra in camera.
Facu semn cu capul spre carte.
- Principiul incertitudinii? E unul greu. Cu ciit stii mai
mull despre telul in care se schimbii o variabila, cu atiit mai
putin stii despre cealalta. Si totul se schimba, rnereu.
Eureka privi spre tavan.
- Nu mai stiu care e diferenta dintre variabile si constante.
- incerciim sii facern doar ce este mai bun pentru tine,
Reka.
Ea nu riispunse. Nu avea ce raspuns sa-i dea in legaturii
cu aces! subject, nu avea ce sa-i spuna.
Ciind inchise usa, ea citi paragraful introductiv despre
principiul incertitudinii. Pe pagina cu titlul capitolului
era desenat un lriunghi mare, simbolul grecesc pentru
schimbare, delta. Avea aceeasi forma ca piatra tunetului
infa~uralii in ti fon.
impinse la o parte cartea ~i deschise cutia. Piatra
tunetului, incii inta~uratii in ciudatul tifon alb, parea micii
~i nesernnificativa. 0 ridica, amintindu-si ciit de delicat o
atinsese Brooks. lncerca sii atinga acelasi nivel de respect.
Se giindi la avertismentul lui Ander de a testa singurii piatra
si la faptul ca Brooks nu trebuia sa afie ce avea. Ce C/1111/lle
avea? Nici macar nu vazuse cum arata piatra. Se gandi la
post-scripturnul Dianei: ,,Nu desface tifonul piinii cand nu
va fi nevoie. Vei sti dind va sosi momentul".
Haosul domnea in viata Eurckai. Era pe cale sa fie data
alil.rl'I din casa in care ura sii locuiasca. Nu fuscse la scoala.
Sc indepartase de lo!i prietenii ei si urmarea piisarile inainle
de rasarit, pe malul raului, ca sii se intalneasca cu o batriina
clarvazatoare. Cum stia ca ac-11111 era rnomentul acela mistic
despre care spunea Diana'!
intinziindu-sc dupii paharul de pe noptiera, lasii piatra
in tifon. 0 aseza pe coperta manualului de latina. Cu mare
grijii, lurnii un firicel din apa ramasa de seara trecuta direct
pe piatra. Privi umezeala infiltnindu-se in tifon. Era doar
o piatra,
Liisa piatra jos ~i isi"intinse picioarele pe pal. VisAtoarea
din ea era dezamagita.
Apoi, cu coltul ochiului, vazu o oarecare miscare. Tifonul
pietrei sc ridicase intr-un colt, ca $i ciind apa 1-ar ti eliberat.
,, Vei sti cand." Auzi vocea Dianei ca $i cand ar fi stat intinsA
liingl'I Eureka, iar asra o fiicu sii se infioare.
Deslacu mai mull coltul tifonului. Tn urma acestui gest,
pialra se invarti, lasand sa cada materialul alb strat dupa
stral. Dcgetele fetei pipairii prin matcrialul desfllcut, in
timp ce torma triunghiularii a pietrei se micsora ~i devenea
tot mai ascutita in miiinile ei.
in cele din urmii, ultimul strat de material cazu. Tinea
in maini 0 pialra cu douii laturi egale, cam de marimea
medalionului cu piatra de lapislazuli, dar de cateva on
mai grea. ii studie suprafata - neteda, cu uncle coltun si
unpcrfectiuni, ca a oricarei alte pietre. Pe alocuri, se zareau
cristale de un albastru-gri, Ar Ii lost o piatra bunii de aruncat
pcruru Ander.
Telefonul ei baziii pe noptiera, Se intinse dupii el, inex-
plicabil de sigurii cii era acesta. Dar pe ecranul telefonului
apiiru fotogralia cocheta a lui Cat, imbracata sumar, Eureka
liisii sii intre mesageria vocala. Prielena ei ii trimisese
mesaje ~i o sunase la intervale de cateva ore, de la prima
pauza din acea dimineata, Eureka nu stia ce sa-i spunii. Se
cunosteau prea bine ca sii o minta sau sii nu-i spuna nimic
din ce se intampla.
Cand ecranul telefonul se stinse, iar dorrnitorul fu din
nou slab luminat, lata deveni constienta de lurnina slaba
~i albastra pe care o emana piatra, Nervuri minuscule
ulbastrul $i gri stralucira de-a lungul suprafetei acesteia.
l.c tixa c11 privirea pana cand incepura sa semene cu un
limbaj abstract. intoarse piatra ~i privi fonna cunoscuta de
pc spate. Nervurile se adunau in cercuri, Urechile ii !iuira.
l'ielea i se facu de gaina. lmaginea de pe piatra tunetului
arata intocmai ca si cicatricea de pe fruntea lui Brooks.
Un tuner slab se auzi in cer. Era doar o coincldenta, dar
una care o facu sii tresara, Piatra ii aluneca din miina $i cazu
intr-un pliu al cuverturii. intinse din nou miina spre pahar si
turna continutul pe piatra neacoperita ca $i cand ar Ii stins
1111 foe. ca $i cand ar Ii stins prietenia ei cu Brooks.
Apa ricosa din piatra $i o improsca,
Ea scuipa si i$i sterse fruntea. l$i cobori privirea spre
pintra. Cuvertura patului, notitele si manualele ei erau ude.
Le sterse cu o perna si le dadu la o parte. Ridica piatra. Era
uscata precum craniul unui animal de pe peretele unui bar.
 .Jmposibil", mormai ea.
Se dadu jos din pat tinand piatra in mana si intredeschise
usa. La televizorul de la parter se difuzau stirile locale.
Lampa de noapte a gemenilor proiecta raze slabe prin usa
intredeschisa a camerei pe care o irnparteau. Merse tiptil
spre baie, inchise usa $i o lncuie pe diniiuntru. Ramase cu
spatele la perete ~i se privi in oglindii tiniind piatrn.
Pijarnaua era stropita cu apa, Se privi in oglinda. Viirfu-
rile parului dinjurul letei erau ude. Timi piatra sub robinet
$i ii deschise la maxim.
Tn clipa in care apa lovea piatra, era respinsa instantaneu.
Nu, nu era asta - Eureka se uita mai cu atenjie $i vazu ca
apa nici macar nu o atingea. Ricosa in aerul de deasupra si
din jurul ei.
inchise robinetul. Seaseza pe marginea ciizii din cupru,
care era ticsita cu jucariile fratilor ei. Chiuvcta, oglinda,
covorul - toate erau complet ude, Piatra tunetului era
complet uscata,
- Mama, murmurs ea, in ce m-ai bagat?
Tinu piatra mai aproape de fa\a ~i o exarnina, intorciind-o
pe toate par\ile. 0 mica gaura fusese P.lcutii in partea de sus
a celui mai mare unghi al triunghiului, suficient de mare
inciit un lan\i~or sii treaca prin aceasta. Piatra tunetului
putea fi purtata ca 1111 colicr,
Atunci, de ce sa o \ina infa$urata in tifon? Poate ca
tifonul proteja materialul de etansare care fusese adaugat
ca sfi respinga apa. Eureka privi pe fereastra baii ploaia care
cadea pe crengile intunecate. ii veni o idee.
Sterse cu un prosop chiuveta $i podeaua, incercand sa
stranga cat rnai multa apfi, Baga piatra tunetului in buzu-
narul pijarnalei $i iesi pe hol. La capatul scarii, privi in jos
~i ii vazu pe tatal ei adormit pe canapea, al carui trup era
Iuminat de stralucirea televizorului. Un bol de floricele
sl[ttea in echilibru pe pieptul lui. Din bucatarie, auzi taste
lovite frenetic. ceea ce insemna ell nu putea fi decal Rhoda
care isi chinuia laptopul.
Eureka se furi$3 la parter si deschise usa din spate.
Singurul care o vazu fu Squat, cainele farniliei, care iesi
ulergand, deoarece adora sa se rnurdareasca atunci ciind
ploua, Fala ii scarpina in cap si ii lllsA sll sari ca sA-i linga
l111a, un obicei de care Rhoda incercase sA-1 dezvete de
ani de zile. Cainele o unna coborand treptele verandei si
irulreptdndu-se cane poarta dinspre rau.
Un alt tunet o obliga pe fatii sll-~i arninteasca de faptul ca
plouase toata seara, ca tocrnai o auzise pe Cokie Faucheux
spuniind ceva la televizor despre o furtuna, Ridicll zavorul
portii si iesi spre docul unde vecinii lansau in apll piroga
de pescuit. Se a~ezli pe margine, lsi suflecll pantalonii de
pijama $i i~i bagll picioarele in rau. Era atat de rece incat
corpul ii in!epeni. Dar nu i$i scoase din apii picioarele
ioghetate, chiar daca pie lea incepea sa o usture,
Cu mana slanga, lua piatra din buzunar si privi picatu-
rile fine ricosand de pe supra fa ta acestein. Stropii ii atrasera
atentia dezorientata ~i lui Squat, care mirosi piatra si lsi udl
nasul.
Prinse piatra in pumn si o biiga in rau, apleciindu-se
~i lndreptandu-si bratul in apll, inhaland brusc din cauza
lrigului. Apa trernura; apoi nivelul crescu, iar Eureka vazu
o bula mare de aer formandu-se injurul pietrei ~i al bratului
ei, Bula se termina chiar sub suprafata apei, acolo unde i~i
[inea cotul.
 Cu mana dreapta, Eureka explorl bula de sub apa,
asteptandu-se sii spargll. Nu se sparse. Era maleabila ~i
robusta, ca un baton ce nu putea fi spart. Ciind i$i scoase
miina dreapta din apa, simti o diferenta, Mana stiinga, care
incl era sub apll, invaluita de hula de aer, nu era deloc
udii. Tn sfarsit, scoase piatra din apii ~i vazu cii $i aceasta
ramasese complet uscata,
- Bine, Ander, spuse ea. Ai casrigat.
 24

DISPARITIA
'

Cioc. Cioc. Cioc.

Cand Polaris sosi la fereastra ei inainte de rasllritul
soarclui, marti dimineata, Eureka se ridica din pal la a treia
luviturli in geam, Dadu la o parte perdelele si deschise
lercastra ca sli lntfirnpine pasarea verde.
Pasarea lnsemna madame Blavatsky, iaraceasta insemna
nispunsuri. Sa aibll traducerea Clir(ii iubirii devenise
n:a mai captivanta misiune a fetei de la moartea Dianei.
( ·11111va. in timp ce povestea devenea mai grozava si mai
li111taslic1I, leglilura Eurekai cu mama ei se intarea. Simtea
o curiozitate copilareasca de a cunoaste detaliile profetiei
vr(1jitoarelor barfitoare, ca si ciind ar fi fast relevanta pentru
propria ei via\li. Abia astepta sll se intiilneasca cu batrana.
];inga salcie.
Dormise cu piatra tunetului aga1ata pe acelasi Ian! cu
mcdalionul din lapislazuli. Nu suporta s.'I o inlasoare ~i sa o
punli din nou la Joe. Era grea si calda injurul giitului, deoa-
1·cL"e se aflase pe pieptul ei teats noaptea. Hotari sa-i ceara
pt1rcrea lui madame Blavatsky in legllturll cu ea. lnsemna
sl o primeasca pe batrima ;;i mai mult in viata ci privata, dar
tata avea incredere in instinctele ei. Poate ell. Blavatsky stia
ceva care ar fi putut sa o ajute pe Eureka sa inteleaga mai
bine piatra - poate ca ar fi putut chiar sa-i explice de ce era
obiectul interesului lui Ander.
lntinse o mana spre Polaris, dar pasarea zbura pe langa
ea. Intra in camera, zbura agitata in cerc, aproape de tavan,
apoi iesi rapid pe fereastra in cerul intunecat. Batu din aripi,
trimitand un curent de aer cu miros de pin spre Eureka,
dezvaluindu-si penele multicolore de sub aripi. Ciocul i se
deschise spre cer intr-un \ipat strident.
- Acum esti cocos? spuse ea.
Polaris tipa din nou. Sunetul era jalnic, complet diferit
de note le rnelancolice pe care le auzise dintiindu-le inainte.
-Vin.
Eureka se uitli. la pijamalele ~i la picioarele ei goale.
Afara era frig, aerul era urned. iar soarele mai avea pana
sli. rli.sara. Apuca primul lucru pe care ii gasi in dulap:
treningul verde decolorat de la Evangeline, pe care ii purta
la cursele de rnaraton din deplasare. Treningul din nailon
era cald $i putea sa alerge irnbracata asa, iar ea nu avea
niciun motiv sa fie sentimentala in privinta echipei pe care
trebuise s-o implore ca sll o pli.raseascll. Se spala pe dinti si
i;;i stranse parul. ii gasi pe Polaris pe o tufll de rozmarin de
la marginea verandei din fa13.
Dimineata era urncda, plina de cantecul greierilor $i de
fosnctul clar al rozmarinului leganat de vant, De aceasta
data, pasarea nu o mai a~leptli. ca s3-$i lege sireturile
pantofilor. Zbura in aceeasi directie in care o urmase alalta-
ieri, dar mai repede. Eureka incepu sa alerge, Ochii ei erau
:;;i obositi, $i atenti, Garnbele o usturau din cauza cursei din
ziua precedents.
Tipatul pllsarii era persistent si strident pe strada ador-
mita, la ora cinci dimineata. Eureka i$i dori sll fi stiut cum
s-o faca sl taca, Astazi, dispozitia lui Polaris era alta, dar
ca nu vorbea pe limba lui. Tot ce putea sa faca era sl lina
pasul cu el.
Alerga cand trecu pe langa baiatul cu ziare din camio-
neta rosie, din capatul strazii Shady Circle, ti rllcu din mana
ca $i ciind ar fi fost prietenoasii, apoi o lua la dreapta ca sa
meargii pe scurtatura, prin curtea familiei Guillot. Ajunse la
raul Cll stralucirea-i verde de dimineata, Tl pierduse din ochi
pe Polaris. dar cunostea dmmul spre salcie.
Ar Ii putut sa alerge cu ochii lnchisi si aproape ca se
simtea tlcand asta. Trecusera zile de cand Eureka nu mai
dormise bine. Era aproape vlaguita. Privi refiexia lunii
stralucind pe suprafata apei $i si-o imaginll dand nastere
unor luni mai mici. Micile semiluni lnotau in amonte,
sarind ca pestii zburatori, lncercand sl o intreacii pe fatA.
Dorindu-si sa castige, rnari viteza, panii cand se impiedica
de rlldacinile unei ferigi $i se rostogoli in noroi. Aterizi
pe incheietura mainii afectate. Se crispll de durere cand se
ridica in picioare $i i$i relua ritmul.
Pasarea {ipa.
Polaris se niipusti peste umarul ei, pe ultimii douazeci
de metri spre salcie. Pasarea ramase in urma, scotand incl'!
tipetele gfituite care ii cauzau dureri de urechi Eurekiii.
Doar cand ajunse la copac i$i dadu seama de motivul
acestui zgomot. Se rezema de trunchiul neted si alb !Ii isi
puse mauule pe gcnunchi ca sa respire. Madame Blavatsky
nu era acolo.
Acurn, Polaris nu mai ciripea manios. Zbura in ccrcuri
largi deasupra copacului, Eureka i~i ridicii privirea spre
pnsare, dezorientatii si extenuatii - iar apoi Intelese.
- Nu voiai sii vin aici.
Pasarea !ipii.
- Ei binc. de undc ar trebui sa aflu unde este?
Polaris lipii din nou.
Zburii in directia din care tocmai venisc Eureka, inter-
candu-se o data. in mod clar, dacii nu absurd, ca sa priveasca.
Cu greutate in picpt, lira energie, fata ii urma

Cerni inca era intunecat cand o parca pc Magda in

parcarea plinii de gropi din raia magazinului lui madame
Blavatsky. Vantul imprastia putincle frunze de stejar de pe
pavajul accidental. Un stiilp de iluminat lumina intersecua,
dar lasa mallul intr-o intunecime ciudata.
Eureka mazgiilise un bilet in care spunea ca mergca mai
dcvreme la scoala peruru laboratorul de ~tiin!ii si ll liisase pc
masa din bucatarie. Stia ca probabil aratase ridicol deschi-
zandu-i portiera piis.'irii. dar asa emu majoritalea actiunilor
Eurekai din ultima vreme. Polaris lu un copilot nununat de
lndata ce Iara i~i dadu seama ca acele doua sarituri intr-o
parte sau in cealaltii a bordului ii indicau directia in care
trebuia sa vireze. Cu sistemul de incalzire pornit, cu geamu-
rile coborfite si cu trapa deschisa, accelera spre magazinul
traduciitoarei, nflat in cealahs parte a orasului Lafayette.
fn parcare mai era o singurii ma~ina. Piirea ca fusese
parcata in Iata salonului de bronzat de alaturi, de cateva
decenii, ceea ce o lieu pc Eureka sli se intrebe cum o ocolea
h:ilr.ina Blavatsky.
Polaris zburii pe fereastra deschisa si pe scarile exteri-
oare inainte ca Eureka sa opreasca motorul. Ciind ii ajunse
din urma, maria ei zabovi nelini~litll. deasupra ciocanului
vechi, cu cap de leu.
- Mi-a spus sli nu o dernnjez acasa, ii zise Eureka lui
Polaris, Erai acolo, iii arnintesti?
Tipatul ascutit al paslirii 0 mcu sa tresara, Nu i SC paru
in regula sli bata la u~ii atiil de devreme asa ca, in schimb,
Eureka impinse usor usa cu soldul, care se deschise spre
holul cu tavan fals al lui madame Blavatsky. Fata ~i pasarea
intrarii. Holul era linistit ~i urned ~i mirosea a lapte stricat.
Cele doua scaune pliante erau incli acolo, asa cum erau $i
lampa rosie, $i raftul gol de revisre, Dar ceva parea diferit,
Usa de la studiou era intredeschisa.
Eureka se uila la Polaris. Tacut, acesta i$i tinu aripile pe
langli corp ciind zbura pe u~ii. Dupa o clipa. Iata ii urma.
Fiecare centimetru al biroului lui madame Blavatsky
l'i.isese scotocit; tot ce se putea sparge fusese spart, Toate
cele patru colivii erau distrusc cu clesti pentru sarmli. 0
colivie atarna de tavan, deforrnata; celelalte fusesera arun-
cate pe podea. Cateva piisari ciripeau agitate pe pervazul
unei ferestre deschise. Celelalte probabil ca zburasera -
sau, mai rau, Pene verzi zaceau impra~tiale peste tot.
Portretele incrunlate ziiceau sl'lirnmate pe covorul persan
mordarit cu noroi. Pemele de pe canapea fusesera taiate,
umplutura iesind ca puroiul dintr-o ranii. Umidificatorul de
liinga peretcle din spate bolborosea, iar Eureka, care avusese
grija de alergiile gemenilor; $lia ca insemna cii aproape
 ramasese Iara ap1i. Un raft de carti era P.icut 1Mida1i pe podea.
Una din testoase explora rnuntii neregulati din hartie.
Eureka merse prin camera, pasind cu atentie peste carti
$i rame de fotografii sf'Aramate. Observa o mica farfurie
pentru unt, plina cu inele cu pietre. Scena nu parea a f un
jaf obisnuit,
Unde era femeia? ~i unde era cartea ei?
incepu sa caute printre niste ziare mototolite de pe
birou, dar nu voia sii intre in lucrurile personale ale femeii,
chiar daca o facuse deja cineva. in spatele biroului, observa
scrumiera in care traducatoarea i~i stingea tigarile. Patru
mucuri de ~igari sarutate de rujul inconfundabil al lui
madame Blavatsky. Doua erau albe ca hartia.
Eureka atinse pandanlivele din jurul gatului, abia
dandu-~i seama ca-s] lacea un obicei din a le cere ajutorul,
lnchise ochii ~i se a~zfl pe scaunul de la birou. Peretii negri
~i tavanul pareau cfl se strangeau in jurul ei.
Tigarile galbene o P.icura sli se gandeascfl la fete palide,
destul de calme incat sll fumeze inainte ... sau dupa, sau in tim-
pul distrugerii biroului clarvilliitoarei. Ce ciiulasenl intrusii?
Unde era cartea ei?
Stia c1i fusese partinitoare, dar nu putea sfl i~i imagineze
alti vinovati in afara oamenilor fantomalici de pe drumul
lntunecat. ldeea c1i degetele lor palide au ti nut canea Dianei
o f'Acu pe Eureka sii. se ridice in picioare.
in spatele biroului, aproape de fereastra deschisa,
descoperi un mic alcov pe care nu ii vazuse la prima ei
vizita. De tocul usii atama o perdea din ml!.rgele purpurii,
care zorniiiau cand treceai prin aceasta. in alcov se gaseau
o bucatarioara cu o chiuveta micuta, o jardiniera prea mare
cu marar, un taburet din lemn cu trei picioare si, in spatele
minifrigiderului, un surprinzator rand de sciiri.
Apartamentul lui madame Blavatsky era la etaju\ de
deasupra biroului. Eureka urea trei trepte odata. Polaris
ciripi aprobator, ca !ii ciind aceasta ar ti fost directia in care
isi dorise ca ea sa timers in tot acest timp,
Treptele erau intunecate, asadar, ea i$i folosi telefonul ca
sll lumineze calea. Fiecare lncuietoare era unica ~; veche, si
parea cu totu\ inexpugnabila. Gandindu-se ca oricine ar ti
scotocit studioul de la parter nu ar fi putut intra in aparta-
mentul femeii, Eureka era usurata,
Polaris ciripi nerves, ca si cand s-ar fi asteptat ca ea sa
aibii o cheie. Cobori ~i ciuguli covorul zdrentuit din pragul
usii ca o gainii disperata dupa mancare. Eureka indrepta
lumina telefonului injos, ca sii vadii ce ~cea.
i$i dori sii nu o ti fiicul.
0 balta de sange se prelinsese prin spatiul dintre u~ii $i
palier. Umezise majoritatea treptelor de sus, iar acum se
riispandea in jos. in tiicerea intunecata a scarilor, Eureka
auzi o piciilurii cazand de pe treapta de sus, pe cea pe care
statea. Se retrase speriatii cativa centimetri.
0 cuprinse arneteala, Se apleca in fata. intentionand sa
i!ii rezeme o miinii pe U$ii pentru o clipa, ca sii-lji pastreze
echilibrul - dar cazu pe spate ciind usa ceda la cea rnai
mica apasare a atingerii ei. Se rostogoli in apartament,
ca un copac taiat. Bufnitura greoaie a usii fu insotita de
o plesnitura umeda pe covor; Eureka lsi dadu seama cii
avea legiiturii cu balta de sange din spatele usii. lmpactul
improsca sangele panli pe peretii patati de fum.
Oricine fusese acolo scosese usa din balamale si, lnainte
sa piece, o rezemase astfel incat sa para incuiata din afara.
 Trebuia sli piece. Trebuia sa se intoarca exact acurn, sa
·uga pe scari $i sa iasa de aici inainte de a vedea ceva ce nu
-oia sa vadii. Gura i se umplu cu un gust grctos. Trebuia sii
une la poliue. Trebuia sa iasa $i sa nu se mai lntoarca,
Dar nu putea. Ceva i se lntamplase unei persoane la care
inea. Cu toate ca instinctele ii strigau: .Fugi!", Eureka nu
mtea sa ii intoarca spatele femeii.
Pa$i peste palierul insangerat, pe usa cazuta $i ii urma
1e Polaris in apanarnent. Mirosea a sange, a transpiratie $i
igari. Zeci de lumaniiri aproape stinse palpaiau pe semineu
~rau singura lumina din incapere. in afara singurei feresrre
nici, un aparat electric pentru insecte bazaia cu un ritm
:onstant. in mijlocul camerei, intinsa pe covorul albastru,
n primul loc pe care ii biinuise Eureka $i ultimul spre care
si perrnise sa priveasca, se afia madame Blavatsky, la tel
le moarta ca si Diana -,
Eureka i$i duse mana la giil ca sii-$i inabuse un suspin.
>este umarul ei, scara spre iesire piirea interminabila, ca $i
:and nu avea sa reuseasca sli coboare rara sii lesine. Din
nstinct, pipai buzunarul dupa telefon. Fortna numiirul poli-
iei, dar nu reusi sa apese butonul de apel, Nu avea voce,
iicio cale prin care sii comunice unui strain de la celalalt
:apat at firului ca femeia care ii devenise aproape ca o
nama era moartii.
Telcfonul cazu din nou in buzunar. Se apropie de femeie,
iar fu atenta sa riimiina dincolo de balta de sange,
Smocuri de par castaniu erau pe podea, inconjurand
.apul batranei ca o coroana, Acolo unde parul fusese srnuls
1e pe scalp, se vedeau portiuni de piele roz. Avea ochii
ieschisi. Unul privea in gol, spre tavan, Celalalt fusese
vomplet scos din orbits. Se legana liinga tampla ei. atarnand
de o artera roz. Obrajii ii erau sfartecati ca $i cand niste
unghii ascutite i-ar fi sfa~iat Mainile $i plcioarele ii erau
iminse pe liingll. corp. fiicand-o sa arate ca un fel de inger
de zapada rnutilat, intr-o mana tinea un rozariu, Mantia ei
pcticita era lrnbibata cu siinge. Fusese batutli. sfa~iata $i
injunghiata in mod repetat in piepl cu un obiect care lasase
urme mai mari decat cele ale unui cutit, Fuse~e liisatll. sll
si111gereze pe podea.
Eureka se rezema de perete, clatinandu-se. Se lntreba
care fusesera ultimele giinduri ale Jui madame Blavatsky.
[ncerca sa-$i imagineze rugaciunile pe care le-ar fi spus
temeia in drum spre lumea cealalta. dar, din cauza socului,
nu se putea gandi la nimic, Se lasa pe genunchi. Diana spunea
intotdeauna ca, in lume, toate lucrurile aveau o legatura, De
ce nu se oprise Eureka sll se gandcasca la ce legatura avea
Cartea iubirii cu piatra tunetului, despre care Ander stia
atiit de multe - sau la oamenii de care o protejase pe drum?
Daca ei erau cei care ii 1'lcusera asta femeii, era sigura ca
venisera in cautarea Ccirfii iubirii, pentru care omorasera
pe cineva
Si, daca era adevarat, madame Blavatsky murise din
vina ei. Se gandi la separeul pentru spovedanie, unde
mergea duminica dupa-amiaza impreuna cu tatll.l ei. Nu stia
cate rugaciuni .Bucura-te Marie" sau .,Tata) Nostru" ar fi
trebuit sll. spuna ca acel pacat sa-i fie iertat.
Nu ar fi trebuit sa insiste sa continue sll. traduca, Madame
Blavatsky o avertizase in privinta riscurilor. Eureka ar fi
trebuit sa facii legatura intre ezitarea batranei $i pericolul
in care se afla ea. despre care ii spusese Ander. Dar ea nu o
lacuse. Ponte ca nu dorise sii o faca. Poate ca i~i dorea ceva
dragu; ~i magic in viata ei. Acurn, acel ceva dragu~ ~i magic
era mort.
Crezu cii avea sa se sufoce, dar nu o fiicu. Crezu ca
ar putea sa ppe, dar nu \ipa. fn schimb, ingenunche mai
aproape de pieptul batranei si rezista impulsului de a o
atinge. Luni deziletiinjisedupii ocazia unposibila de a o tine
in brate pe Diana, dupa rnoartea ei. Acurn, i~i dorea sii o
atinga pe madame Blavatsky, dar ranile deschise o irnpie-
dicau. Nu pentru ca Eureka era dezgustata. ci pentru ca
stia ca nu trebuie sa se irnplice in aceasta crima. Se retrase
~ti ind cii, indiferent de cat de mult ii pasa, nu mai putea face
nimic pentru ea.
~i-i imagina pe ceilalti asistand la aceasta scena: paloa-
rea gri pe care ar fi capiilat-o pielea Rhodei, ca atunci ciind
ii era grea\a, f1icandu-i rujul portocaliu sii para ridicol;
rugaciunile care ar f izvorat din gura uneia dintre cele mai
pioase colege ale Eurekai, Belle Pogue; injuraturile nein-
crezatoare pe care le-ar fi rostit Cat. i~i imaginii case putea
vedea din afara corpului. Parea la fel de lipsitii de viata ~i de
imobilii ca un bolovan care fusese pus in apartarnent cu mii
de ani in urmii. Parea neclintitii ~i inaccesibila,
Moartea Dianei pusese capat misterelor mortii pentru
Eureka. Stia ca rnoartea o astepta, asa cum o facuse ~i in
cazul lui madame Blavatsky, asa cum o facuse pentru toti pe
care-i iubea sau nu. Stia ca oamenii se nasteau ca sa moara.
i~i aminti ultirnul vers din poezia lui Dylan Thomas, pe care
o citise candva pe un forum de pe internet. Era singurul
lucru care avea sens pentru ea in timpul petrecut in spital:
Dupii prima moarte, nu mai existii a/ta.
 Diana fusese prima moarte din viata fetei. insemna ell
moartea ILJi madame Blavatsky nu mai exista. Nici macar
moartea fetei nu avea sii mai existe.
Durerea ei era puternica: parea difcrita de cea cu care
erau obisnuiu oamenii.
ii era teama, dar nu de corpul care zacea nelnsutleut din
fata ei - vazuse lucruri mai rele in prea multe cosmaruri,
ii era teama de ce insemna moartea fomeii pentru ceilalti
oameni apropiati ei, care erau din ce in ce mai putini. Nu
se putu abtine sii nu se simta pradata, stiind ca nu avea sii
intelcaga niciodatii restul Gi1·fii iuhlri).
ii luasera criminalii cartea? Gandul ca altcineva se afla
in posesia acesteia, ell avea mai muhe informatii decal ea,
o infuria. Se ridicii si se indrepta spre tejgheaua la care
femeia lua micul dejun, apoi spre noptiera ciiutand cartea,
fiind cat se poate de atenta sii nu altereze ceea ce ~tia ca
urma sa fie scena crirnei.
Nu gasi nimic, doar suferinta, Era atat de nefericitii
inca.t abia vedea, Polaris !ipii ~i ciuguli rnarginile mantiei
Jui madame Blavatsky.
,,Ultimul cuvant ar putea sa schimbe totul", se gandi
Eureka. Dar acesta nu putea fi ultimul cuvant al lui madame
Blavatsky. Merita mai mult decal atat.
Eureka se a~eza din nou pe podea. Degetele ei i~i giisira
intuitiv calea spre piept, ftlcand semnul crucii. lsi impreuna
rnainile si pleca apoi capul intr-o rugaciune tacuti!. adresata
srantului Francisc, cerind pace din partea batranei. i~i tinu
capul plecat ~i ochii inchisi pan:i cand sirnu ca rugaciunea
ei parasi camera, in drum spre atmoslera. Spera ca ajunse
la destinatie.
 Cc avea sli se intample cu ea'? Eureka nu avea cum sfi stie
cine urma s.'i o gliseasca pc lcmeic. daca avea prietcni sau
tamilie in apropiere, Cal limp sc giindi la celc mai simple
modalilati <le a o ajuta pe aceasta, i~i imaginii convcrsatiile
ingrozitoare cu seri lul. Picplul i SC stranse. Dacii lata s-ar
fi implicat intr-o ancheta penalii. nu ar fi ndus-o la via\li
pc biitriina. Totusi, trcbuia sii gf1seasca o cale prin care sli
anunte politia.
Privi prin camera, descurajata, iar apoi ii vcni o idcc.
Pc palier, trecuse pc lii.ngii alarma de incendiu comer-
cialii, i11stalata probabil lnainte ca imobilul sli devina
rezidential. Eureka se ridica ~i pasi in jurul blil!ii de sange,
aluncciind putin ciind trecu pe l£111ga U$ii. hi recapi'.ila
cchilibrul si Isi trasc maneca treningului pcste miinli. ca sii
evile sr1 lase amprente. [nunse mana sprc trapa rosic ~i trase
maneta melalica in jos,
Alanna se declansa instantaneu, asurzitor, aproapc
comic de tare. Eureka i~i biigii capul intre umcri ~i se
indrepta spre iesire. inainte de a pleca, arunca im;li o privire
spre lerneie. Voia sii ii spunil cfi ii parea rau.
Polaris era cocotat pc umarul sfii$iat al Icmeii, ciugu-
lind inccl din locul in care inima batuse candva. in lumina
lumanarilor, parea fostorcsccnt. Ca11d o obscrvii pc Eureka
privindu-1. i~i inal!ii capul. Ochii negri sclipira demonic.
Sasiii in directia ci. apoi (ipli o datii, aliil de ascutit incat
strapuuse sunetul alarmei de incendiu,
Eureka sari, apoi se rlisuci. Alcrgli pe restul trepielor,
p;inii jos. Nu sc opri piinii cand nu trccu prin studioul lui
madame Blavatsky, prin holul luminat in rosu $i piinf1 cand
nu ajunsc giifiiind in parcare, undc un soare auriu tocrnai
inccpca sa ardli pc cer.
 25

PIERDUT iN LARG

Samblitli dirnineata, gcmenii intrarli alergand in camera

l.urekai.
- Trezeste-te! sari Claire pc pat. Ne petrecem ziua cu
line!
- Este minunal. Eureka se Ireca la ochi si se uitii la
ceasul de pe telcfon. Browserul era incli deschis la pagina
de Google, unde cautase cuvintele ,.Yuki Blavatsky" $i
pc care o rcindlrca lncontinuu, sperand sii citeasca o stire
dcspre crima.
Nu apiiruse nimic. Nu vazuse decal anunturile din pagi-
nilc aurii ale alacerii lui Blavatsky, despre care doar parca
l'ii nu mai exista, Marti, dupa o zi insuportabil de lunga,
condusese pc l:ingli mall, dar la curba din parcarea goalii.
isi pierduse curajul si accelerase panii ce palmierul cu neon
st ins nu sc mai :tiiri in oglinda ei retrovizoare.
Bantuilii de lipsa evidenta a prezentei politiei, de gandul
l':i madame Blavatsky se descompunea singurii in studio,
Eureka condusese spre universitate. in mod clar, faptul
l'ii declansase alarma de incendiu nu fusese suficicnt.
asa ell se a~ll la unul dintre calculatoarcle libcre de la
uniunea studentilor si completa un formular de sesizare
online, fllrll sll-i;i spuna numele. Era mai sigur sll o foci
acolo, in mijlocul aglomeratei uniuni a studentilor, decal
sa aibll pagina de internet a politie! in istoricul browserului
laptopului de acasa.
Cornpleta fonnularul suuplu, diind numele si adresa
lemeii dccedate. Liisa gol campul in care trebuia sa ofere
informatii despre suspecti, desi Eureka, in moil inexpli-
cabil, era sigurli di ar Ii puuu sa-i identifice pc asasinii lui
madame Blavatsky.
Cand trecuse din nou miercuri pe langll salonul lui
Blavatsky. banda galhena a poli!iei bloca usa de la intrare,
iar parcarea era ticsitii cu masini de politie. Socul si durerea
pe care refuzase sa le simlll in prezenta corpului lemeii
trecusera peste Eureka 1'rccum un val distructiv de vino-
va~ie paralizanta. De atunci, se scursesera trei zile. iar ea nu
auzise nimic nici la radio sau la ~ti rile de la telcvizor, i;i nici
pe internet sau in ziare, Linistea o innebunea.
ii;i reprimase impulsul de a avea incrcdere in Ander.
deoarece nu putca impiirtl.1$i nimanui ce se lntamplasc
si, chiar dacll ar fi putut, nu ar fi snut cum sa-1 gaseasca,
Eureka era pe cont propriu.
- De cc porti aripi gonflabilc?
Str.insc muschii portocalii gonflabili ai lui William cund
else mi$Cll pe sub astemuturile ei.
- Mama ne-a spus ell ne vei duce la piscina!
A$leaptll. Astllzi era ziua in care Eureka fusese de acord
sll meargll la plimbare cu barca, impreunii cu Brooks.
 .Este destinul tau", ii spusese madame Blavatsky,
shirnindu-i curiozitaiea fetei, Nu rnurea de nerabdare sll
itii petrcaca timpul cu acesta, dar macar era pregl'ltitl'I sl'l-1
infrunte, Voia sl'I facii tii eel mai mic gest in onoarea arnin-
ririi bl'ltranei.
- Yorn merge la piscina in ahl'I zi. Eureka ii dli.du intr-o
parte pe William, ca sll se poatl'I da jos din pat. Am uitat cl'I
trebuie sii ...
- Nu-mi spune cli ai uitat cl'I trebuia sl'l-i supraveghezi
pc gemeni? Rhoda api'lru in pragu! usu, intr-o rochie rosie
creponata. 0 agraf9 ii tinea cocul foarte bine strans, Tatiil
liiu este la serviciu, iar eu tin discursul inaugural la dejunul
ulicial al decanuhu,
Mi-am fficut planuri cu Brooks.
- fii-ti allele. Rhoda itii lnclina capul !ii se incruntli. Ne
descurcam atflt de bine!
Se referea la foptul cl'I Eureka tusese la scoala tii d'1
rezistase orelor din iad ale sedintelor de marti dupa-arniaza
cu doclorul Landry. Fata cautase ultimele trei bancnote
de oouazeci de dolari pe care le avea, apoi aruncase pe
masa de cafea a lui Landry un sacule; uzat cu maruntis in
valoare de aproximativ cincisprezece dolari, de care mai
nvea nevoie ca sl'I pliiteascl'I sedinta. Nu stia cum avea sa
isi permita sll sufere din nou siipt1imana viitoare, dar, luand
in considerare lentoarea cu care se scursesera ultimele zile,
ziua de marti parca oricum o eternitatc.
- Bine. ii voi supraveghea pe gemcni.
Nu trebuia sll-i spuna Rhodei cc urmau sii fal:li in acest
1i111p. ii trimise un mesa] lui Brooks. primul act de cornuni-
care pe care ii initiase de la jocul Niciodaui; Este in reg11lii
clct<-·ci ii aduc pe gemeni?
 Bineinteles! Raspunsul Jui sosi imediat. Si ('U voiam st'i
i/i sugere: asta.
- Eureka, spuse Rhoda. $oriful a sunat in dirnineata
asta, Cunosti o femcie pe nume Blavatsky?
- Poltim? Vocea Eurekai se stinse: De cc'?
i!ii imaginl\ amprentele ei pe hiirtiile de pc biroul Jui
madame Blavatsky. Pantofii ci cufundandu-se, Akli sli stie,
in sangele Ierneii, diindu-i de gol vizita,
- in mod evident. ea a ... disparut, Rhoda nu se pricepea
sli inintii. Probabil ca poliJi!,ilii ii spusesera cli aceasta era
moarta, Mama ei vitrega nu credea cli Eureka ar Ii suporrat
sn aud:i vestea unei alte morti. Nu !,ilia nici unu la sutli din
cat putca Eureka sli suporte. Din nu stiu ce rnotiv, politia
crede cli voi vli cunosteati,
Vocca Rhodei 1111 suna acuzator, ceca ce lnsemna cli
politi!!lii nu o considerau pe Eureka un suspect - nu Inca,
- Cat si cu mine am fost o datii la studioul ei, Fata
incerca sn nu spuna o minciuna. Este o ghicitoare.
- Prostia asta este o risipa de bani, stii doar. Seriful
va suna mai tarziu. l-am spus cli ii vci raspundc la ni!ile
intrebari. Rhoda se apleca peste pal !ii ii samtli pc gerneni.
Aproape am intiirziat. Eureka, s:I nu-ti asumi niciun rise
astazi,
Fata dadu din cap in limp ce telefonul ii bllziii in palrna,
cu un mesaj de la Cat. Serijit! a sunot acasii Ju mine s'i
intrebe despn: Blavatsky: CE S-A INTAMPLAT!
Nu ~·1i11, raspunse Eureka, simtindu-se arnetita. A11.mna1
si aici.
Si cum nimcine cu cartea tu? ii trimise prietena ei un
alt mesa], dar fata nu avea un raspuns, ci doar o greurate
in piept.
 Lumina soarclui stralucca pe suprafata apci cand tata si
gemcnii pii$irii pe scandurilc lungi din cedru de la marginea
cheiului lui Brooks, din Cyprcmort Point. Silueta lui subtire
sc apleca in fata, verificaud friinghiile care urrnau s.1 ridice
velele de indalli cc barca s-ar fi afiat pe ap:I.
Ariel era numele de botez al barcii familiei, Era o barca
frumoasa !,ii veche, lungll de doisprezece metri, cu o carena
adiinca si o pupa patratit. Fusese a familiei de zeci de ani.
J\stazi, catargul go! stlltea ridicat si rigid. despicand cupola
ccrului ca un cutit, Un pelican se asezase pe lunia care lega
harca de chei,
Brooks era in picioarele goale, in pantaloni scurti !,ii purra
un hanorac verde, Pe cap, avea vechea ~pell de baseball a
L;1talui sau. Pentru o clipll, Eureka uita ell jelea moartea lui
madame Blavatsky. Uitl'l chiar !,ii ell era suparata pc baiat.
Cat timp ea $i gemenii se apropiara de barca, se bucura de
mi!,iciirile lui simple - de ciit de familiarizat era cu fiecare
ccnrimetru al barcii, de puterea pe care o afisa striingiind
p[mzele. Apoi, ii auzi vocea.
Striga in timp ce se indrepta dinspre cabins spre puntea
principala, Se aplcci1 pc scari, cu capul in dreptul galerei de
dcdesubt.
- Nu mll cunosti !,ii nu ma vei cunoaste niciodata, asa
di nu mai incerca.
Eureka se opri brusc pc chei. Gemenii emu obisnuiti sci
u auda pe fat! tipiind acasa, dar nu-I vazusera pe Brooks
a~a niciodata,
El privi in sus !,ii o vazu, Postura lui se relaxa. Chipul i
SC lurnina,
- Eureka. Ranji. Arliti minunat,
 Ea miji ochii spre galera, intrebiindu-se la cine tipase
Brooks.
- Estc lolul in reguli.'i'!
- Mai bine ca niciodata, 0 diminealli trumoasa,
Marrington-Boudreaux! Brooks ii saluta pe gemeni ridiean-
du-si sapca. Sunteti pregi.'iti!i sii fi!i secunzii rnei?
Cci doi frati si.'irir.i. in bratele lui, uitiind cat de infricosator
lusese in urmli cu cateva momente. Eureka auzi pe cincva
urcand din galera, spre punte. Piirul argintiu al mamci lui
Brooks sc ivi. Eureka era uimitli de felul in care ii vorbise
acesta lui Aileen, De pc pasarela, ii intinsc o miinli ca sa o
ajute sii urce scarile abrupie, care sc lcglinau usor,
Aileen ii zfimbi obosita $i i~i intinse bratele ca sa o
imbrii\i~cze. Ochii ii erau mnczi.
- Am pus miincarea pentru masa de primz in bucatarie.
i$i indrcptli gulerul roc~iei in dungi, Sum destule negrese,
proaspat coaptc aseara.
Eureka si-o imaginli pe femeia purtimd un $Ol'1 prlifuit cu
11ina la ora trei dimineata, cocandu-si anxictatea in aburii
cu miros dulce, care purtau sccretul schimbarii lui Brooks.
El nu o extenua doar pe prictena lui. Mama lui parca
o versiune stearsa a ei.
Aileen i$i scoasc pantofii cu toe !ii ii tinu in m:ina.
i$i lntoarsc ochii de un caprui-lnchis spre Eureka; aveau
aceeasi culoarc ca ai fiului ci, ii vorbi incet:
- Ai observat ceva ciudat la el in ultima vreme?
Mi.'icar oe-ar Ii putut sli i se destainuie femeii $i sli audli
prin cc trecuse si ea! Dar Brooks vcni si se opri intre ele,
cuprinzandu-le, cu cale Liil bra], de ta lie.
- Doamncle mele favorite, spuse el. lar apoi, inainte
ca Eureka sa-i observe reactia lui Aileen. Brooks le df1du
dnunul si sc indreptii spre carma. Esu preglilitli sa foci asta,
Sc pie?
,.Nu le-am iertat", voia ea sl\ spuna, desi citise toate cele
saisprezece mesaje jalnice pe care i le trirnisese sfiptamfma
astn ~i cele doufi scrisori pe care i le liisase in dulap. Era
aici din cauza Jui madame Blavatsky. pentru ca era ceva ce
ii spunea ca destinul conta, Eureka incerca sli iulocuiasca
ultima imagine a lui Blavatsky. rnoarta in studioul ei, cu
umintirea Iemeii calrne de sub salcia de langli rfiu, cea care
paruse convinsii ca ea avea un motiv iruemeiat sii mearga
astazi cu barca, lmpreuna cu Brooks .
..Ce se in1fimplii dupa nceea depinde de tine."
Dar dupa aceen Eureka se glindi la Ander. care insista
asupra laptului cii Brooks era periculos. Cicatncca de
pt! Irumea lui era pe jumatate ascunsa sub umbra sepcii
de baseball. Semana cu o cicatrice obisnuita, nu cu vreo
hicroglil'!I anticii - ~i. pemru o clipa, gandul ca aceasta
ar Ii putut fi dovada unui lucru sinistru o li1cu pe fotii s.'i
se simlii nebuna, T$i cobori privirea spre piatra tunctului,
intorclnd-o. lnelele abia se vedeau in lumina soarelui. Se
purtase ca un teoretician conspirationist cnrc petrecuse prea
multe zile inchis, in lata computerului conectat la internet.
Trebuia sa se relaxeze $i sii srea la soare,
- Multumesc pentru prdnz, ii spuse ea lui Aileen. care
vorbea cu gemenii de pc pasarela. Se upropie $i vorbi incet,
astfel lncat sli o auda doar aceasta:
- Tn legiiturii cu Brooks. Ridicii din umeri, incercand
sa para indiferema, A$n sunt baietii. stii. Sunt sigurii cii
William va ajunge sii o terorizeze pc Rhoda lntr-o zi. Ti
ciufuli parul fratelui ei. inseamnii cii le iubesle.
 Aileen privi din nou sprc apa.
- Copiii cresc atiit de repede! Presupun ca uneori uilil. sll
ne ierte. Ei bine - nu o mai privi pc Eureka si se stradui
sa ziimbeascil. - distractie plkurn. copii! lar daca se slricil.
vremea, sa vil. intoarceti imediat,
Brooks i$i inlinse bratele $i i~i ridica privirea spre cer,
care era albastru. imens ~i scnin, cu excepua unui mic nor
inocent la est, chiar sub scare,
- Ce ar putea sil. se intiimple?
Briza care fosnea prin pllrul prins in coada al Eurekai
deveni invioratoare cand baiatul porni motorul lui Ariel
~i se indepil.rta de chei, Gemenii, care aratau adorabil
in vestcle lor de salvare, !ipara. i$i striinserll purnnii cu
emotie la prima zdruncinntura a barcii, Valurile era bliinde
~i constarue, iar aerul cat se poate de sarat. Chiparosii si
taberele de familie margineau !il.rmul.
Ciind Eureka sc ridicll de pe banca sll vada dadi Brooks
avea nevoie de ajutor, el ii l'acu scmn din miina sll se aseze,
- Totul este sub control, Relaxeaza-te!
Desi oricine altcincva ar ti spus di Brooks incerca sc'I
se impace si ca golful era calm astazi - ecru) insorit flicea
valurile sil. sclipeasca, iar cea rnai mica palpiiire a cetii slabe
lenevea in orizontul indepartat - Eureka era nelinistita,
Pentru ea, Brooks $i marea erau in stare sa-i faca aceeasi
surpriza intunecata: din senin, puteau sa se transforme in
cutite $i sll o injunghie in inimil..
Credea di, dupil. petrecerea datll de Trejean din acea
seara, lucrurile nu aveau cum sll se inrllutil.!easca $i rnai mull.
dar de atunci, Eureka pierduse si Carrea iunirii, ~i singura
persoana care ar Ii putut sll o ajute sll o lnteleaga. Mai rau,
crcdea cli oamenii care o omorasera pe madame Blavatsky
crau aceiasi care o vanau si pe ea. Chiar ar fi avut nevoie de
1111 prieten- si, cu toate acestea, ii era aproape imposibil sa-i
z;imbeasca lui Brooks, din cealalta parte a punti].
Puntea din lernn de cedru tratat avea milioane de adan-
cituri, cauzate de tocurile pantofilor petrecaretelor, Diana
obisnuia sa mcarga la pctreccrile lui Aileen pe aceasta
harca. Oricare dintre aceste urme ar fi putut fi fllcute de
-ingura pereche de pantofi cu toe pe care o avea, Eureka
i~i imagina cum urrnele ftlcute de mama ei ar fi ajutat-o
,;i o cloneze ~i sa o aduca inapoi la viata; sii o readuca pe
pun le chiar acum, sa o vada dansand fara muzicli, la lumina
zilei, i~i imagina ca, probabil, suprafata inimii sale arata
l·a aceasta punte, lubirea era un ring de dans, unde fiecare
pcrsoanii pierduta lasa o urma.
Gemenii alergau peste tot in picioarele goale, strigand:
. .I .•I revedere!" sau .. Navigam!" fiecarei tabere pe langa care
treceau. Soarele ii incalzea urnerii Eurekai si ii arnintea sa-i
ra1:li pe gemeni sli se simta bine. i~i dori ca tatal ei sa f fost
aici. ca sa le vadli fe\ele. Cu telefonul, f!cu o fotografic ~i
i-o trimise. Brooks ii ranji, iar ea ii raspunse dand din cap.
Trecura pe Ian~ doi barbati cu sepci de baseball din
plasii, care pescuiau dintr-o canoe de aluminiu. Brooks ii
salula pe fiecare din ei, spunandu-le pe nume. Privira o
lli11d de pcscuit crabi, care trecea pe langli tann. Apa era de
1111 albastru-inchis. Mirosea precurn copilaria fetei, pe care

~i-o petrecuse, in mare pane, pe aceasta barca impreunli

vu unchiul lui Brooks, Jack, la canna. Acum, Brooks o
conducea cu u~urintii ~i incredere. Fratele lui, Seth, spunea
imotdeauna cc'!. el era un navigator lnnascut, ca nu ar Ii fost
surprins cladi ar fl devenit amiral in marina sau ghid in
Galapagos. Probabil ell motivatia Jui Brooks de a naviga,
oricare ar ti fost aceasta, avea sii fie viitoarea lui meserie.
Nu trecu mult p.inii cand Ariel liisii in urmii casele si
rulotele din camping si se lndrepta, dupii o curba, spre
golful Vcnnilion. mai larg si pu\in adanc,
Viiziind mica plajii artificiala, Eureka se prinse cu
mainile de banca alhilii pe care statea, Nu se lntorsese din
ziua in care Brooks mai cii se inecase aici - din ziua in
care se sarutasera, Sirntindu-se jenata $i agitalii, nu putu sll
ii priveasca. Oricum era ocupat cu oprirea motorului $i cu
iniil!area panzci principale din cocpit, Dup.i accea, ridica
vela triunghiulara.
Le inmiinii vela lui William si lui Claire ~i le ceru sii
tragii de colturi, ffldi1!du-i sii creadii cii ii ajutau sii ridice
piinza. Ei !ipara cand panza alba ~i ondulata se inaltii pe
catarg, ajunse in locul potrivit si fu batutii de vant.
ranza se umfla. apoi sc lntinse din cauza brizei mai
puternice dinsprc est. incep11rii s.i navigheze la patruzeci
!;i cinci de grade in directia vantului, dupa care Brooks
executa o mnnevra $i aduse barca intr-o zonii confortabila,
destinzandu-i corespunzator panzele. Cu viintul in spate,
Ariel era maicstuoasa. Prora despica apa, irnproscand U!;Or
spumii pc punte. Piisari-fregatii negre zburau in cercuri mari
deasupra, tinand pasul cu panzele umflate de viinl. Pesti
zburatori sc inaltau peste valuri, ca niste stele ciiziiloare.
Brooks ii liisii pe gcmeni sii stea hingii el la carmii. in tirnp
ce barca se indrcpta spre vest, dincolo de golf.
Eureka le aduse copiilor cut ii cu sue ~i doua dintre sand-
viciurile nlcute de Aileen, din buciiliiric. Gemenii mancarii
in liniste, impartind un sezlong aflat in eoltul umbrit al
puntii, Eureka statea Jangli Brooks. Cu soarele cazandu-i
pc umeri, ea se uita mijit inainte, spre o limbA de pamant
lunga si intinsa, plinii de stufverde-deschis, care se vedea
la distanta,
- inca mai esti supliratli pe mine? intreba el.
Ea nu voia sli vorbeasca despre asta. Nu voia sa
vorbeasca despre niciun subiect care ar fi incomodat-o ~i
care i-ar f dezvaluit secretele pe care le detinea.
- Aceea este insula Marsh? Stia ca asa era. lnsula-
bariera lrnpiedica valurile man sa se spargA in golf Ar
trebui sii rlimanem la nord de insula, Nu-i asa?
Brooks atinse usor timona mare din lemn,
- Nu crezi cA Ariel poate sli se descurce in larg? Piirea
vcsel, dar era ineruntat, Sau eu sunt eel care te lngrijoreaza?
Eureka inhala o rafalli de acr sarat, sigura de faptul ca,
dincolo de insula, vedea valuri lnspumate,
- Marea este agitata. S-ar putea ca gemenii sa nu facii
ra~a.
- Vrem sa rnergem in larg! strigii Claire printre lnghiti-
turile de sue de struguri.
- Fae asta tot timpul.
Brooks mi~li tirnona putin spre est, ca sa poata aluneca
in jurul rnarginii insulei de care se apropiau.
- in mai, nu ne-am aventurat atat de departe,
Atunci navigasera lrnpreuna ultima oara. i~i amintea deoa-
TL'Ce numarase cele patru dati in care incercuisera golful.
- Ba da, Brooks privi spre apa de dincolo de ea. Trebuie
sa recunosti cii memoria ta nu mai e la fel de buna de dind ...
- Nu face asta, izbucni Eureka. Privi inapoi spre direc-
tia din care venisera, Nori gri se alaturasera celor roz din
apropierea orizontului. Privi soarele strecurandu-se in
spatele unuia, razele atingand lnvelisul intunecat al norului.
Voia sli se intoarcli. Nu vreau sa merg acolo, Brooks! Nu ar
trebui sa ne certlim.
Barca se balansa, iar ei se calcara pe picioare. Ea inchise
ochii !fi llisa leglinarea sa-i incelineascli rilmul respiratiei,
- Sao lulim usor, spuse el. Asia e o zi importanta.
Ea deschise ochii.
- Dece?
- Deoarece nu vreau sli te superi pe mine. Am gresit.
Tristetea ta m-a speriat ~i te-arn critical atunci cand ar fi
trebuit sli te sustin, Asta nu schimba ceea ce simt, Sunt aici
pentru tine. Chiar daca se vor mai inlampla lucruri rele,
chiar daca vei 6 ~i mai lristii.
Eureka se smuci din brajele Jui.
- Rhoda nu stie , ca i-am adus pe gemeni. Daca se
intamplii ceva ...
Auzi vocea ei: .,Sa nu iti asumi niciun rise. Eureka".
Brooks i~i rnasa rnaxilarul, evident deranjat. Trase una
din manetele vclei principale. Trecea dincolo de insula
Marsh.
- Nu fi paranoica, spuse el cu asprime. Via(a e plinli de
surprize.
- Unele surprize pol fi evitate,
- Eureka, toate marnele mor la un moment dat.
- Asta-mi e de mare ajutor, multumesc.
- Uite, poate e!iti specials. Ponte nimic rau nu se va mai
intampla vreodata, tie sau celor pe care ii iubesti, spuse el.
ceea ce o ntcu pe Eureka sa radii cu amaraciune, Voiam sa
spun ca imi pare rau. Ti-am tradat increderea saptamana
trecuta. Sunt aici ca sa ti-o reca!itig.
 El astepta sli fie iertat, dar ease lntoarse ~i privi valurile,
care erau de culoarea unor alti ochi. Se gandi In Ander, care
ii ceruse sli aiba incredere in el. incl! nu ~tia daca avea.
Putea o piatrli a tunetului uscata sa deschida o poarta a
increderii la fel de repede cum Brooks inchisese una? Chiar
mai conta? Nu ii mai vazuse pe Ander ~i nici nu mai auzise
de el de cand cu experimental din acea noapte ploioasa. Nu
stia nici macar cum sa-l caute.
Te rog, Eureka, sopti Brooks. Spune-mi ell ai incre-
dere in mine.
- Tu esti eel mai vechi prieten al rneu, Vocea ei era
aspra. Nu se uita la el. Sunt sigura ell vom trece peste asta,
- Bine.
Sirnti vcselia din vocea lui.
Cerul se umbri, Soarele intrase in spatele unui nor
ciudat, in forma de ochi. 0 raza de lumina trecea prin
mijlocul acestuia, iluminand un cerc pe mare, in fata barcii.
Nori lntunecati se rostogoleau spre ei ca fumul.
Trecusera de insula Marsh. Valurile se fonnau in succe-
siuni rapide. Unul zgudui barca atal de violent. incat Eureka
SC impiedica. Gemenii se rostogolirli pe punte, razand ~i
deloc speriati.
J>rivind cerul, Brooks o ajuta pe fata sa se ridice.
- Aveai dreptate. Cred ell ar trebui sli ne intoarcem.
Nuse asteptase sa-l auda spunand asta, dar rude acord.
- Treci la carmli'!
El traversa puntea ca sa schimbe directia velelor, pentru a
huoarce barca, Vantul se lnteti, iar temperatura scazu brusc.
Cand Brooks reveni la carma, Eureka ii acoperi pe
gemeni cu prosoape de plaja.
 - Sli coboram in galerli.
- Vrem sli stam aici ~i sit privim valurile mari, spuse
Claire.
- Eureka, trebuie sli tii din nou canna.
Brooks manui velele, Incercand sli. indrepte prora direct
spre valuri, asa cum ar fi fost mai bine, dar acestea lovira
lribordul in partea laterala.
Eureka ii Iacu pe William $i Claire sli stea langa ea,
ca sli-i poata lua in brate. Copiii nu rnai radeau. Valurile
devenisera prea violente.
Un val puternic apiiru in Iara barcii ca si cand s-ar fi
ridicat din fundul marii, spre infinit. Ariel se inlil\li pe val,
lot rnai sus, piina cand acesta se sparse $i lovi suprafata apei
cu o bubuitura care fllcu puntea sli trernure, lni.ntind-o pe
Eureka de catarg, departe de gemeni.
Lovitii. la cap, se lupta sii. se ridice in picioare. i!ii acoperi
fa\a Irnpotriva torentului de apli alb.Ii care invadli puntea.
Era la doi metri de copii, dar abia se putea misca din cauza
balansului barcii. Bruse, barca infruntli forta unui alt val,
care se ridica peste punte ~i o urnplu cu apli.
Eureka auzi un strigat. lntepeni cand ii vazu pe William
~i pc Claire mlitura!i de un val si impinsi spre pupa. Fata nu
putea sa ajunga la ei. Totul se balansa atat de tare!
Directia vantului sc schimba. 0 rafalli lovi barca, facand
vela principala sa se lntoarca violent. Tangonul alunecii
spre tribord cu un scartait. Eureka ii privi leganandu-se spre
locul in care gemenii se luptau sa stea pe o banca din cabina,
departe de apa lnvolburata.
- Atentie! strigli prea tarziu Eureka.
 Panea laterala a tangonului ii Jovi in piept pe Claire ~i
pe William. Cu o singura miscare ingrozitor de simpla, ii
arunca peste bord, de parca ar ti fost niste simple pene.
Se aruncli pe balustrada navei ~i ii cliuta pe gemeni
printre valuri. Dura doar o secunda, dar paru o eternitate:
vestele de salvare ponocalii se ridicara la suprafa1a apei, iar
bratele mici se agitarli in aer,
- William! Claire! striga ea, dar, lnaintc de a putea sari,
hratul lui Brooks peste pieptul ei o tinu in loc.
in cealalta mana, avea unul dintre colacii de salvare, cu
Iunia legatii in jurul taliei.
Ram.ii aici! ii strigli cl.
Plonjli in apli. Arunca spre gemeni colacul de salvare, in
limp ce miscarile Jui puternice ii aduceau mai aproape de
ci. Brooks avea sli ii salveze. Cu siguranta.
Un alt val se ridica deasupra capetelor lor - iar Eureka
nu ii mai vazu. Striga, Alergli pe punte. A~teptli trei, poate
putru secunde, sigurli ell unnau sli apara in orice clipa.
Marca era neagra si agitata. Gemenii sau Brooks nu se
1.i1rc11u nicliieri.
Se luptli sli urce pe banes ~i sari in apa involburalli, in
c•-1dcrc spunand cea rnai scurta rugaciune pe care o stia.
Bucurd-te, Marie, plinii de har:..
in aer, i~i aminti: ar ti trebuit sli arunce ancora inainte sli
Jl•il"aseasca nava,
Ciind corpul ei atinse apa, Eureka i~i aduna puterile sii
1;1di fall! unui soc, dar nu simti nimic. Deschise ochii, Se
[ineu de colier, de medalion ~i piatra tunetului.
Piatra tunetului.
 Asa cum fllcusc in riiul din spatele casei, misterioasa
piatr1i proicctasc Liil fcl de baton hidrofob impcnctrabil, de
accasta data, in jurul corpului lctci. Ti inccrcii marginile.
Erau clastice. Pu ten Sil SC inti ndii ntr1i Sil SC simta Inghesu-
itil. Era ca un fol de costum de scafandru protector. Era un
scut sub formii de bu Iii.
Eliberatli de gravitatic, pluti in intcriorul scutului. Putea
si1 respire. Puiea sii se miste ca $i cand ar fi inotat. Putea si1
vadii marea din jurul ci la lei de binc ca $i cand ar fi purtaf
o masca pentru sculundari.
Jn altc imprejurari, Eureka nu ar fi crezut cc sc intiimpla.
Dar nu avea timp pcntru asta, Credinta ei avea sii fie
salvarca gcmenilor. Si. astfel, ccdli noii realitMi de vis. in
oceanul unduios. ii ciiutii pc fratii ei $i pe Brooks.
Ciind vazu lovitura unui piciorus la cincisprezece
mctri in fata ci, sciinci usurata. inolii cu mai muha t0rir1
ca oricand, proicctandu-si in fa\li bratele $i picioarelc,
intr-un tiirii$ disperat, in clipa in care se apropic, vazu ciL
era William. Acesta dadea putcmic din picioarc-. $i o tinea
de rnana pe Claire.
Eureka sc luplii cu modul ciudat de a inola in interiorul
scutului, intinse mfina ·- era at;it de aproape - dar, mfina ei
nu avca cum sa sparga suprafaja bulei,
Dadu din miiini sprc William nlni simtire, dar cl nu o
vedca, Capetele gemenilor se tot sculundau sub ap1i. Umbra
lntunecata din spatclc lor ar fi putut ti Brooks. dar silueta nu
sc vedea clar.
William dadca tot mai slab din picioarc. Eureka tipa
inutil, cand brusc, m:ina lui Claire cobori si strapunse
intampliitm scutul. Nu conta cum de reusise. Eureka o
apucii strans pc sora ei !?i o trase iniiuntru. Bag1indu-$i capul
inauntru, tetita udii luii o gura de aer. Sc ruga ca mana lui
William sa ranuina intr-a lui Claire, astfel incat sli ii poalll
trage $i pe cl in interior. Stransoarea lui paru sa se relnxezc,
Din cauza lipsei de oxigen? De frica scutului?
- William. fine-ti! bine! strigli Eureka cat de tare putu,
l?lrii sli stie daca o auzea,
Ea auzi doar apa rcviirscindu-se pe suprafata scutului,
Micul lui purnn strapunse bariera, Eureka ii trase cu
totul dintr-o singurli mi$Carc, asa cum vlizuse candva ca
sc nii$tea un vijel, Gcmcnii se inecarli $i lll$irli - si plutirli
imprcunll cu Eureka in scut,
Ti cuprinse pe amandoi lntr-o imbrlifi$arc. Picptul ii
tremura $i aproapc di nu i~i mai putea controla emotiile,
I >ar nu putea sa cedeze, nu incli.
- Unde estc Brooks"!
l'rivi dincolo de scut. Nu ii vedea.
Unde suntern? lntreba Claire.
- Este inspiiimantiitor, spuse William.
lureka sirnti valurile sparyiindu-sc deasupra lor, dar
anuu sc afiau la palm metri adancimc, undc apa era mull
111ai cal ma. Roti scutul in cerc, in inccrcarea de a-I vedea pc
lln•oks $i barca acestuia. Gemenii plangeau Ingrozui.
Nu stia cat de mull limp avea sli reziste scutul. Daca se
'11p;1ri:ca. se sculunda sau disparea, erau morti, Brooks ar
it puuu sll se intoarca singur la bares, sli navigheze inapoi
llfll\' lahiirii. Trebuia sll-1 creada in stare. Altfel, nu ar fi putut
~i 1icnnitli niciodata sa se concemreze asupra sigurantei
Jll;lllCllilor. Si trebuia sa le ofere siguranta
Nu vedea deasupra apei en sa stabileasca directia in ca~
..n s~· indrcpte. asa ell rlima• nemi$Cnlli $i privi curentii.
Chiar la sud de insula Marsh era un curent putemic de
suprafata, pe care trebuia sll ii evite,
Cand curentul o trase intr-o dsrectie, stiu ell trebuia sil
inoate impotriva acestuia. incepu sa dea din maini. cu grijll.
Avea sll inoate pana cand valurile urmau sll ajungli in partea
dinspre golf a insulei Marsh. De acolo, spera ca valurile sll
se miste odata cu ea. ducand-i pe 101i trei spre mal, acoperiti
cu spumll.
Gemenii nu o mai intrebara nimic. Poate ell stiau ell n~
putea sll le dea niciun raspuns, Dupa ce ii observers misca-
rile cateva minute, incepurll sll inoate cu ea. Ajutara scutul
sii se rniste mai repede.
inotara prin bezna de sub suprafata marii - dincolo de
ciuda!ii pesti negri umflati, de rocile in formll de coaste
acoperite cu rnuschi !Ii narnol. Gllsira un ritm - gemenii
lnotau, apoi se odihneau, in vreme ce Eureka lnota constant.
Dupli aproxirnativ o ora. ea vazu bancul de nisip
scufundat al insulei Marsh ~i aproape le~inll de usurare.
f nsemna ell mergeau in directia corecta Dar incll nu erau
acolo. Mai aveau de inotat cinci kilometri. inotatul in inte-
riorul scutului era mai putin obositor decat inotatul in apa.
dar cinci kilometri erau un drum lung de striiblitut impreunll
cu doi gemeni de patru ani, pe jurnatate inecati.
Dupii incll o ora de inotat, partea de jos a scutului lovi
ceva, Nisip. Fundul oceanului. Apa devenea mai putin
adancll. Aproape ajunseserll pe llirm. Eureka inotl inainte,
cu forte noi. in cele din urma, ajunserii. in varful unei dune
de nisip, Apa era destul de putin adanca, lncat un val se
sparse sub partea de sus a scutului.
 Cand se int.3.mpla asta, scutul se nlimi ca un balon de
sapun, Nu llisii nicio urrna. Eureka ~i gemenii treslirira in
prezenta gravitatiei, atingand din nou pamiintul. Tn apa
piinli la genunchi, ii ridica poticnindu-se prin stuf ~i rnal,
spre tlirmul plirlisit din Vermilion.
Nori de furtunii acopereau cerul. Fulgerele dansau deasupra
copacilor, Singurele sernne ale civilizatiei erau un lricou cu
insemnele universitatii acoperit de nisip !ii o cutie de Coors
Light, decolorata !ii intiplA in miil.
La marginea plajei, ii lasa jos pe gemeni. Ea cazu pe
nisip, William ~i Claire se ghernuira de o parte ~i tie aha a
ci. Tremurau. ii acoperi cu bratele si le rnasa pielea de gaina.
- Eureka? ii tremura vocea Jui William.
Ea abia reusi sa dea din cap.
- Brooks nu mai este, nu-i asa?
Ciind fata nu raspunse, baiatul incepu sli plangli, urmat
tic Claire, iar ea nu stia ce sA le spuna ca sa-i faca s! se
siml!I mai bine. Trebuia sli fie puternica pentru ei, dar nu
era. Era distrusa, Se zvarcoli pe nisip, ingre\o~tii. Vederea
i sc ince\o~ ~i o senzatie neobisnuita i se cuibari in inimli.
ncschise gura si se luptli sa respire. Pentru o clipli, crezu ell
nr Ii putut sa pliingli.
in acea clipa, incepu sli ploua,
 26

ADAPOSTUL

Norii se inmul1ira cand ploaia cli:t.u peste golf Aerul

mirosea a sare, a l"urtun11 !ii a iarba de mare putreda, Eureka
sirnti vantul putcrn!c din toatii. rcgiunea ca 'i cand ar f1 fost
o extensie a emotiilor ei. Zlicand paralizata de tristete si frig
lntr-o baltli cu miil ranced din gol ful Vermilion, i!ii imagina
batilile inimii intetind p!oaia. aruncand perdele de apa rcce
peste 101 in Bayou Teche,
Picaturilc de ploaie ricosau din piatra tunctului, suierfind
usor si lovind-o in piept 'i in barbie. Valul se apropie. ii lasa
sa ii loveasca trupul ~i connuul fetei. Voia sa intre din nou
in ocean !ii sii-!;i gllseascli mama !ii eel mai bun prietcn, Voia
ca oceanul sll devin11 un brat, un val distruglitor perfect care
s.i o poartc pe mare asa cum Zeus o purta pc Europa.
Tandru, William o scutura pc Eureka. t~ciind-o s.'i-~i dea
searna de faptul ca trebuia sii se ridicc, Trcbuia s.; aiba grija
de el !ii Claire. sil caute ajutor. Ploaia dcvenise loren1ialil. ca
si cand un uragan ar Ii aplinit din senin. Cerul metalic era
infiorlitor. 0 Jrtcea pc Eureka sa-si doreasca, in mod absurd,
ca un preot sii apm:I in ploaie, pc plaja $i si1 u ierte, pentru
orice cvcntualitatc.
Sc rididi cu greu in genunchi. Sc fo11a sii se ridice in
picioarc i;i sii-~i in fra\ii de nuinii. Picaturile de ploaie emu
unense $i at<il de aprige in viteza lor, incal ii raneau umerii.
Mcrg~ind prin 1mil $i prin iarhii i;i de-a lungul potecilor cu
pietrc zimtate, inccrcii sa-i acopere pc gemeni. Senna plaja
in cautarca unui adiipost.
La o dislanta de aprnximativ un kilornetru pe drurnul
noroios, diidura peste u rulolii 1;opsilii in albastru i;i irnpodo-
hitii cu o instalatie de lumini de Craciun, Gearnurile crapate
din cauza siirii erau lipite cu banda adezivii. lrncdiat cc usa
inguslii se dcschise, Eureka ii impinst pe gemeni inauntni.
Stia cli le datora scuze !ii cxplicatii celor doi oarneni de
drslil mijlocic care nlspunscscrii speriati la u$ii in papuci
ilc casil asortati, dar Eureka nu isi pennitea sa piarda timpuL
C ·r1zu disperata pe un taburet de loingii w;ii. trcmurand in
hainclc ei udate de ploaic.
- P-pot sci iruprumut ielefonul? reusi ea sf1 sc balb<iie in
dipa in care tunetul scutura rulota.
'Ielefonul vechi, cu un cordon verde-deschis, era atasat
de perete, Eureka i~i suna tnHil la restaurant. Memorase
nnmarul cu mull inainte de a avea un telcfon mobil. Nu stia
Cl: all1.'CV<I sa focii.

- Trenton Bodreaux, se grabi ca sii-i spunli numele

.untitrioanei care-i slrigii un mcsaj de inliimpinant memorat,
:1rnpcrind zgomotul din Iundal. Sun! fiica lui.
lrcanuitul de la ora pninzului fu rcdus la tiicere cal limp
1'.urdrn 111 pusa sii astepte. Ai;tepta o vesnicie, ascultaind
rnpotclc ploii venind ~i plecand, ca pe o receptie radio
intr-o excursie. in sfiir$il. cineva ii strigii tatalui ei sli ridice
receptorul din bucatarie.
- Eureka'!
Si-l imagina 1inand receptorul sub barbie, cu mainile
murdare de sos marinat pentru creveti.
Vocea lui imbuniitlli $i inrllutli\i situatia in acelasi timp.
Bruse, ea nu mai putu sa vorbeasca, sii respire. Stni.nse
receptorul, ,,Tiiticule". voi sii spuna, dar nu reusi,
- Ce s-a lntamplat? strigll el. Esti bme?
- Sunl la Point, spuse ea. Cu gemenii, L-am pierdut pe
Brooks. Talli ... am nevoie de tine.
- RAmai unde esri, strigll el. Vin.
Eureka llisii telefonul in mainile barbatului confuz, care
era proprietarul rulotei, Distant, peste bazaitul ascutit din
urechea ei, ii auzi oferind detalii despre pozitia rulotei,
din apropierea malului,
in timp ce ploaia $i vantul frerniilau pe acoperis, astep-
larli in tacere o vreme care ar ti putut insemna o vesnicie,
Eureka i$i imaginii aceeasi ploaie biciuindu-i corpul lui
Brooks, acelasi vant aruncandu-l in tinutul de dincolo de
raza ei de actiune $i i$i ingropii fata in maini.
Strlizile se inundasera panii cand Lincolnul de un albas-
tru-deschis al tatei parcll in fata rulotei. Prin mica fereastrli
a rulotei, ea ii vazu alergand dinspre ma$in:I catre treptele
din lemn, pe jumatate scufundate in apa. inainta cu greu
prin apa noroioasa care curgea ca un rau salbatic de-a
lungul noilor albii din teren. Reziduurile ii inconjurau. Ea
deschise U$3 rulotei, cu gernenii langli ea. Tremurli cand el
o imbra\i$li.
- Multumesc lui Dumnezeu, sopti latlil ei. Multurnesc
lui Dumnezeu.
 in drumul lent spre casa, el o sunil pe Rhoda. Fata ii
uuzi vocea isterica prin receptor strigand: .. Ci: ai11tc111 in
Potnt?" Eureka lsi acoperi urechea neafectata si lncerca sa
le ignore conversatia. hi inchise strans ochii de fiecare daUi
\:find Lincolnul pluti pe apa inallli. Stia, nlril sc'i se uite, ell
erau singuri pe drum.
Nuse putea opri din tremurat. ii trecu prin minte cil ar fi
putut sil nu se mai opreasca niciodata, ell avea sli i$i trliiascc'i
viaju intr-un spiral de boli nervoase la un etaj izolat, lntr-un
Iegendar loc soluer, acoperit cu pllturi vechi $i uzate,
Vedcrea verandei din fata casei o !lieu sli lrcmure si mai
tare. Ori de ca~ ori Brooks pleca de la ea, mai petreceau
douazeci de minute pe acea veranda inainte de a-si lua cu
adcv1irat ramas-bun. Astaz], nu-si luase ramas-bun, El ii
stngase: ,,Rilmai aici l" inainle de a plonja din barca,
A~1 facuse: era incil aici. Unde era Brooks'?
i$i aminti de ancora pe care ar fi trebuit sll o arunce.
'Irebuia doar sil ll apilsat un buton, Era o proasta,
Tali\l ei parca masina si merse cu greu prin apil ca sli
dcschidil portiera din drcapla. ii ajulil pe ea $i pe gemeni
s:I coboare. Temperalura scadea, Aerul mirosea a ars, ca $i
l·:ind un fulger ar fi lovit ceva in apropiere. Strazile erau
r.iuri cu valuri inspumate. Eureka iesi din ma$inil imple-
ticindu-sc, ahmecand pe pavajul acoperit de treizeci de
n.:.nlimetri de apil.
T;it;il o prinse de umar cand urcara treptele, El o linea in
hr.i1c pc Claire, care adormise, Eureka ii [inea pe William.
- Acum suntem acasa, Reka,
faa o slabi consolare. 0 ingrozea sli fie acasa, l'llril sli
itllc untie era Brooks. Privi strada. dorindu-si sil fie luatil de
 r.
curcnl $i sa curga inapoi sprc go) sii fie o echjpa de cautare
formats dintr-o singura fatli care pluiea.
- Rhoda a vorbit la telefon cu Aileen, spuse tata. Sa
vedem ce stiu ele,
Rhoda deschise usa verandei. Sari dupa gemeni. tinfin-
du-i atat de strans incat purnnii i se albira, Planse usor, iar
Eurekai nu ii veni a crede cat de simplu arata aceasta caod
plangea - ca un personaj aproape dragu1 dintr-un film, cu
care te-ai fi putut compare,
Privi dincolo de ea ~i Iu uimita sii vada cateva silucte
miscandu-se prin hol. Pana in ace) moment, 1111 obscrvasc
masinile parcate pe strada, in fata casei, Niste maini flutu-
rarii pe treptele verandei, iar apoi Cat i~i arunca bratele in
jurul gatului Eurekai. Julien era in spatele lui Cat. Parea
cli 0 lncuraja, [inandu-si mana pc spatele ei. Si plirintii
lui Cat erau acolo, apropiindu-se impreuna cu fratele mai
mic al fetei, Barney. Bill statea pe veranda lmpreuna cu
doi politisti pc care Eureka nu-i recunoscu. Parea sa fi uitat
avansurilc lui Cat; in schimb. o privea pe ea.
Fata se simtea la fel de 1eaplinli ca un cadavru in clipa in
care Cato [inu de coate, Prietena ei piirea toarte ingrijorata,
masurandu-i din priviri chipul, Toata lumea se uita la ea asa
cum o lncuserii dupa ce inghitise pastilele.
Rhoda i~i drese vocea, Luii copiii in brate,
- Sunt atat de bucuroasa ca sunteti bine, Eureka. Tu te
simti bine?
-Nu.
Eureka trebuia sa se intindii. Trecu pe Jangii Rhoda.
simti brawl lui Cat prins de al ei, simti prezenta lui Julien
in partea cealalia.
Cat o conduse spre mica baie din hol, aprinse Jumina
si inchise usa, Fara cuvinte, o ajutli sa se dezbrace, Fata se
apleca precum o papu~ de carpii uda in clipa in care Cat
ii trase hanoracul ud peste cap. ii dadu jos pantalonii scurti
lmbibati cu api\, care parca ar f fost atasati chirurgical.
0 ajutil sa-si scoatii sutienul si chilotii, pretinzandci\ nu
se gimdeau amandoua ca nu se vazusera una pe cealalta
complet dezbracate din gimnaziu. Cat se uita 111 colierul ei,
dar nu spuse nimic despre piatra tunetului. 0 in·flsura pc
Eureka intr-un halal alb din plus. pe care ii lua din cuierul
de langa usii. Cu degetele ei, ii pieptana parul si i-1 prinse
cu o banda elastica, pe care o avea la lncheietura.
in cele din urrna, deschise usa ~i o conduse pe fati\ pc
canapea. Mama lui Cato acoperi pc Eureka cu o patura si
ii masf umeri i.
Aceasta isi cufunda fata in perna cand vocile piilpaira in
jurul ei ca lumina lumanarilor,
- Dacii ne poate spune ceva despre momentul in care I-a
vazut ultima data pe Noah Brooks ...
Vocea politistului paru sii nu se rnai auda, in clipa in
care cineva ii conduse afara din camera.
intr-un final. ea adormi.
Cand se trezi pe canapea, nu stia ci1l limp trecuse,
Furtuna era inca puternica, iar prin geamurile ude se vedea
cerul. ii era frig, dar transpira. Gemenii emu cu burta pc
cover, urrnarind un film pc iPad si mfincaud macaroane cu
bninzii, imbrllcati in pijamale, Ceilalti probabil ca plecasera
acasa,
La televizorul fira senor, un reporter statea chircit sub o
umbrela, in mijlocul inundatiei, Cand in fala camerei aparu
1111 prczentator de stir! uscat din spatele biroului, spatiul alb
tie langa capul Jui se umplu cu till text. al carui tillu era
Derecho. Cuvantul era delinit lntr-o casutii rosie: Unfront
atmosferic aducdtor de ploaie fti vdnt puternic, de obicei
Intdlnit in zonele de cdmpie, in timpu! lunllor de vard.
Prezentatorul de stiri i~i amesteca hartiile de pe birou $i
scutura din cap nelncrezator in clipa in care transmisia se
Intrerupse ca sa se difuzeze o reclama despre un port care
adapostea barcile pe timpul iernii.
Pe masu1a de cafea din fata Eurekai, o canli cu ceai
caldu; statea langli trei cllrti de vizita, lasate de cei de la
politie. inchise ochii si i~i trase patura mai sus, in jurul
gatului. Mai devreme sau mai tarziu, trcbuia sll vorbeasca
cu ei. Dar daca Brooks nu avea sli apara, ar fi fost imposibil
ca ea sa mai vorbeasca vreodata. Doar aeest giind ii facea
pieptul sii se prabuseasca,
De ce nu coborase ancora? Auzisc regula de la familia
lui Brooks toata viata ei: ultima persoana care parlisea
barca trebuia intotdeauna sa arunce ancora. Ea nu o flicuse.
Daca Brooks ar fi incercat sa se urce din nou pe barca, ar fl
fost o sareina grea, 1ini\nd cont de ace le valuri si acel vant.
Bruse, sirnti nevoia bolnava sii spuna cu voce tare ca acesta
murise din cauza ei.
Se giindi la Ander !iniind lantul ancorei sub apll in visul
ei ~i la faptul ca nu sua ce insemna.
Telefonul suna, Rhoda raspunse din bucatarie. Vorbi
incet pentru cateva minute. apoi ii aduse telefonul fiirll fir
Eurekai, care statea pe canapea.
- Este Aileen.
Fata scutura din cap. dar Rhoda ii puse telefonul in
mana. Ea lsi inclinli capul ca sa-l duca la ureche,
- Eureka? Ce s-a intamplat? El este ... este ... '?
Mama lui Brooks nu termina propozitia, iar ea nu putea
sa spuna niciun cuvant, Deschise gura. Voia sa o facll pe
Aileen sa se simtii mai bine, dar nu reusi decal sii geama,
Ofland, Rhoda \uii telefonul !;i se indeparta.
- f mi pare rau, Aileen, spuse ea. E in stare de !iOC de
cand a ajuns acasa,
Eureka tinu strans in palmii medalioanele. Deschise
degetele si privi piatra !ii medalionul. Piatra tunetului nu se
udase, exact asa cum ii promisese Ander. Ce lnsernna asta?
Ce insemnau toate acestea? Pierduse cartea Dianei ~i
orice raspuns pe care i l-ar f putut oferi, Cu moartea lui
madame Blavatsky, fata pierduse ~i ultima persoana al carei
sfat i se piirea rezonabil si adeviirat. Trebuia sii vorbeasca
cu Ander. Trebuia sa afle tot ce stia el.
Nu avea cum sii dea de el.
0 privire aruncatii spre televizor o P.lcu sii bajbaie dupa
telecomanda. Aplisii butonul de volum chiar la limp ca sii
vada panorama camerei care arata curtea uda din mijlocul
liceului ei. Se ridicli pc canapea. Gemenii i$i ridicara privi-
rile de la filmul lor. Rhoda i!ii biigii capul in camera,
,,Transmilem in direct de la liceul catolic Evangeline
din sudul orasului Lafayette, unde un adolescent localnic
disparut a inspirat o reactie speciala", spunea prezenta-
loarea de suri,
0 prelalii din plastic fusese ridicata ca un cort sub
imensul nuc pecan unde Eureka ~i Cat luau masa, unde se
impacase cu Brooks cu o siipllimanli inainte. Acum, camera
se roti spre un grup de e\evi in haine de ploaie care stateau
de veghe in jurul unor baloane !ii al unor flori presiirate.
Si, iata-l: un afis cu fotografia miirita a chipului Jui
Brooks - fotografia pe care o ficuse Eureka in acea calii-
torie cu barca din mai, imaginea care ii aparea pe ecranul
tclcfonului ori de cate ori o suna, A cum, o apcla din mijlocul
unui cerc de lumanari. Era doar vina ei.
ii vazu pe Theresa Leigh si pe Mary Morneau din echipa
de maraton, pe Luke, colegul ei de la eursul de stiinte, pe
Laura Trejean. care organizase petrecerea de toamna, Juma-
tate de scoala era acolo. Cum de organizasera un priveghi
atat de repede?
Reportera impinse rnicrofonul in !h\a unei fete cu parul
lung si negru, udat de ploaie, Tatuajul unor aripi de inger se.
vedea chiar deasupra decolteului ciim1i$ii ei.
·-A fost dragostea vieti: mele, se smiorcai Maya Cayce
privind direct in camera.
Ochii ei se umplurn cu mici lacrimi, care ii cursera pc
obraji. hi sterse ochii cu coltul unei batiste cu dantela neagra,
Eureka lsi ascunse dezgustul in perna canapelci, 0 privi
pe fata jucand teatru. Maya puse o miina pe picpt $i spuse
pasional:
- lnirna mi-a fost"franta lntr-un mi lion de bucatele, Nu-I
voi uita niciodata. Niciodata.
- Taci din gura! striga Eureka.
Voi sa arunce cana cu ceai in televizor, drept in fata
Mayei Cayce. dar era prea distrusa ca sa o miste macar.
Apoi lat.ii o ridicii de pe canapea,
- Hai sate due in pat.
Voi sii se crispeze in stransoarca Jui. dar ii lipsea
energia. ii lasii sa o duca la etaj. Auzi din nou stirile desprc
starea vremii. Guvernatorul declarase stare de urgen\a in
Louisiana. Doua diguri mici se rupsesera deja. inundand
campul, Confo1111 stirilor, lucruri asemanatoare se lntam-
plau in Mississippi ~i Alabama in timp ce Iurtuna sc
raspandea peste golf.
 La capatul scarilor, talal o duse pe hol spre dorrnitorul
ei. care parca ca apartinea altcuiva- patul alb cu baldachin,
hiroul tlicut pentru un copil, balansoarul in care tatal ei
obisnuia sa-i citeasca povesti, in vremea in care credea in
finaluri lericite.
- Politia arc o rnultime de intrebari, spuse el in timp ce
o aseza pe fata pe pat.
Ease lntoarse pe o pane, cu spatele la el. Nu avea niciun
riispuns.
- Poli sa-rni spui ceva care i-ar ajuta in cautarile lor?
Am iesi: cu barca dincolo de insula Marsh. Vrernea
s-a inraulii\it !ii ...
Brooks a cazut peste bord?
Eureka se ghemui. Nu-i putea spune tatei ca Brooks
nu cazuse, ci sarise peste bord, ca sarise ca sii-i salveze pe
gemeni,
- Cum ai adus barca la mal de una singura? o lntrcba el.
- Am lnotar,
Ali inotat"
- Nu-mi amintcsc ce s-a intamplat, minti ea, Intreban-
du-se dacll tatalui ei i se piirea cunoscuta aceastii fornmlare.
Spuscse acelasi lucru dupii moartea Dianei, doar ca
atunci nu miutise.
El o miingi'iic pe ceal'A.
- Poti sa dormi?
- Nu.
- Cu ce pot sii re ajut?
- Nu stiu,
El ramase acolo cfiteva minute, limp in care fulgera de
rei ori ~i tuna prelung si asurzuor. 11 auzi scilrpinaudu-si
rnaxilarul, asa cum o facea cand se certa cu Rhoda. Auzi
sunetul picioarelor pe covor, apoi rnana lui apasand clanta.
-Tata'!
Ea privi peste um1ir.
El ramase in pragul usii.
- Este un uragan?
- incii nu I-au n11111i1 asa. Dar pentru mine este destul
de clar. Cbeama-ma daca ai nevoie de ceva, Odihncste-te,
inchise usa.
Fulgerul spinteca vazduhul $i o rafala de vnnt slabi incu-
ietoarea obloanelor, care se deschisera scartaind. Gcamul
era deja ridicat. Eureka sari sa-l inchida,
Dar nu sari destul de repede. 0 umbra cazu pe corpul
ei. Umbra lntunecata a unui barbat se mi-?ca de-a lungul
crengii unui stejar de langa fereastra ei. 0 gheata neagrli
pli~i in camera Eureklii.
 27

VIZITATORUL

Fata nu strigi\ dupa ajutor;

in clipa in care barbatul se ciitiirii pe fereastra, ea se
simn pregi\titii pentru moarte la fel ca atunci cand inghi-
tise pastilele, ll pierduse pe Brooks. Mama ei nu mai era.
Madame Blavatsky fusese omorati\. Eureka era firul fragil
care ii lega pc LO!i.
Cfind gheata neagra patrunse pe fereasira, ea a$Leptii
si\ vada $i restul persoanei care ar f putut in slar~it sii o
scuteasca de suferinta pe care o cauzase celor dinjurul ei $i
propnei persoane.
Ghetele negre se uneau cu o pereche de blugi negri,
care erau uniti cu o jacheta din piele neagra care, la randul
ci, era unita cu un chip pc care il recunoscu.
Ploaia stropea prin fereastra, dar Ander era uscat.
Era mai palid ca oricand, ca $i cand furtuna i-ar Ii spalat
pigmentul din piele. Stand langli fereastra, impozant in fata
ci, parea sa straluceasca. Ochii lui iscoditori tacurli dormi-
torul sli parli mai mic.
 Inchise fereastra, 0 incuie !Ii trase obloanele ca si cand ar
fi locuit acolo. llli scoase jacheta si o puse peste balansoarul
ei. Pectoralii definiti se vedeau bine prin tricou. Voia sa-1
atinga,
- Nu esti ud, spuse ea.
Ander Isi trecu degetele prin par.
- Am incercat sli te sun.
Tonul lui ii paru ca un brat intins.
- Mi-am pierdut telefonul.
- Stiu, Dadu din cap. iarea Inteleseca, intr-un fel, el chiar ·
stia ce se intamplase azi. Flicu un pas mare spre Eureka,
atilt de repede incat ea nu vazu ce urma - si apoi se trezi
in bratele Jui. Respiratia i se opri in giit. 0 imbrliti~re era
ultimul lucru la care se astepta, Si, mai surprinzator: se
simtea minunal.
imbratillarea Jui avea acea profunzime pe care inainte
o simtise doar in atingerea catorva oameni, Diana, tatal,
Brooks, Cat - Eureka putea sli ii numere. Era o profunzime
care sugera afectiune profunda, una care rnarginea iubirea.
Ea se aliteptii sa vrea sa se retraga, dar se apropie.
Palmele lui deschise se odihnirii pe spatele ei. Umerii
Jui ii acoperira pe ai ei ca scut protector, ceea ce o facu sli
sc gandeasca la piatrn tunetului. El i~i inclina capul, pcntru
ca ea sa ~i-1 poatli sprijini peal ei de pieptul lui, Prin tricou,
ea ii auzi inima batiind. ii placea acel sunet.
inchise ochii !Ii stiu ca lii Ander avea ochii inchisi. in
camera, ochii lor Inchisi aruncau o tiicere grea, Deodata,
Eureka sim!i ca era in eel mai sigur loc de pe pamiint si stiu
cii se lnselase in privinta lui.
ilii aminti ce spunea Cat mereu despre faptul ca se
sirntea lini~tilli in preajrna unor baieti. Eureka nu Intelesese
niciodata asta - timpul petrecut cu majoritatea baietilor
lusese ezitant, agitat, jenant - piina acum. imbrati~area Jui
Ander era aliit de linistitoare, incat lipsa acesteia ii paru de
neconceput.
Singurul lucru ciudat erau bratele ei, lipite pe langa corp
de Imbratisarea lui. Cu urmatoarea respiratie, le ridica si ii
cuprinse pe Ander de talie cu o gratie si cu o naturalete care
o suprinse. Poftlm.
El o stranse mai tare. fliciind toate imbrausarile pe care
le vazuse vreodata Eureka pe holurile de la Evengeline si
toate imbr.\{i~arile dintre tata si Rhoda sa para o imitatie
trista.
- Sunt aliit de usurat ca esti in via!ii, spuse el.
Sinceritatea lui o tllcu sa tremure. isi aminli prirna data
cand 0 atinsese, cand viirful degetelor lui ii atinsera coltul
ochiului urned. ii spusese sii nu mai pliinga.
Ander ii ridica barbia, pentru ca ea sa-l priveasca, Else
uita la ochii ei ca $i ciind ar Ii fost surprins sii ii vada uscati.
Paru insuportabil de contrariat.
- Ti-am adus ceva.
Duse m:i.na in spate ~i scoase un obiect invelit in plastic,
care fusese ascuns la talia blugilor lui. Eureka ii recunoscu
imediat. Degetele ei se fixara pe Cartea iubirii care era in
punga imperrneabila,
- Cum ai obtinut-o?
- 0 pasarica mi-a ariitat unde sa o gasesc, spuse el fara
umor.
- Polaris. spuse Eureka. Cum ai ...
- Nu-mi e usor sa iti explic,
- Stiu.
 - lntuilia traduciitoarei tale era impresionanta. S-a gandit
sa ingroape cartea $i agenda ei sub salcia de liinga niu cu o
noapte inainte de a fi.., Ander flicu o pauza, coborandu-si
privirea. imi pare rau.
- ~tii ce s-a intamplat cu ea? sopti Eureka.
- Suficient inciit si fiu razbunitor, mormai el.
Tonul lui o convinse pe fatil. cl oamenii in gri de pe
drum o omorasera,
- la carule, in mod clar, a vrut ca ele si se intoarcil. la
tine.
Eureka puse cele douil. cirti pe pat. Degetele ei trecuril.
peste coperta uscatil.de culoare verde a Ciirfii iuhirii, urma-
rind cele trei Incretituri de pe cotor, Atinse ciudatul cerc in
relief de pe coperta ~i Isi dori sa fi $liut cum aratase cartea
cand era nouil..
Pipai paginile aspre ale jumalului negru al lui madame
Blavatsky. Nu voia sil. violeze intirnitatea bitriinei dece-
date. Dar toate notitele din aceastil.carte contineau tot ce
ar fi putut afta Eureka despre mostenirea pe care i-o lasase
Diana. Avea nevoie de raspunsur].
Diana, Brooks $i madame Blavatsky gil.siseri fascinanti
Cartea iubirii. Eureka nu se simtea vrednici si aiba totul
pentru ea. ii era tearna sil. o deschida, ii era teamil.ci avea sil.
o facil. si fie $i mai singuri.
Se giindi la Diana care credea ci fata ei era suficient
de puternica si de inteligenti incat sl-$i gaseasci iesirea
din orice vizuinil.. Se giindi la madame Blavatsky, care nu
ezitase ciind o intrebase daca putea sil. ii scrie numele ca
detinator legitim al cartii. Se giindi la Brooks, care spunea
cl mama ei era unul dintre cei mai inteligenti oameni care
traiseri vreodata- $i, daci Diana credea cl aceasta carte era
speciala, Eureka era datoare sil.-i inteleagil.complexitatea,
 Ea deschise jumalul de traduceri al lui Blavatsky ~i
ii frunzari incet. inainlea unui teanc de pagini albe era o
singura pagina serisa cu cerneala violet, intitulatli Carleo
i11birii, Partea a patra.
Se uitii la Ander.
- Ai citit asta?
El tlcu un semn din cap.
- $tiu ce spune, Am crescut cu o versiune a povestii,
Eureka citi cu voce tare;
Ctiteodatii, undeva. intr-un ungher al viitorului inde-
1/Urtat, o fatiJ se va naste si va Intruni conditiile inifierii
Timpului Ridiciirii. Doar atunci se va lmoarce Atlantida.
Allantida. A$8dar, Blavatsky avea dreptate. Dar insemna
asta cil. povestea era adevil.ratil.?
Fata trebuie .riJ se nascii in ziua care nu e.tistiiasa cum
nol, atlontii, am Incetat sii existsm cdnd lacrimilefecioarei
s-au vdrsas.
·- Cum poate sa nu existe o zi? intrebil. Eureka. Ce
inseamnil. asta?
Ander o privi atent, dar nu spuse nimic. El a~teplii. Fata
sc gandi la ziua ei de nastere, Era 2() februarie. in trei ani
din patru, nu exista,
= Continua, o incurajil.Ander, netezind pagina traducerii
lui Blavatsky.
Ea trebuie sci fie un copll fora mama si o mamii Jira
m11il.
I medial, Eureka se gandi la corpul Dianei din ocean. ,,Un
copil f'iri mama" definea identitatea umbrita pe care si-o
asumase !uni de zile. Se gandi la gemeni, pentru care riscase
totul in acea dupa-amiaza, Ar f facut-o din nou miiine. Era
~i o mama P.tra copii?
!11 sfiir,~it, emotille ei trebuie .1·ti fie temperate, preKtitite
ca ofi1rt111ui lu o altitudine prea mare in illmmifer(i ca siifie
sim{illi pe pti111J111. Nu trebuie sti pliingti niciodatii, 1111 ptimi
in clipa 1i1 care durerea ei Ht depiisi ceea ce orice muritor
poate suporta. A1111u:i. ea 1•a plti11ge - si 1•a deschide fisura
spre l11111ea noustrd.
Eureka i~i ridica privirea spre pictura Sfintei Catherine
de Siena. care atarna pe perete. Exarnina singura lacrirna a
sfintei. Exista o relatie intre acea lacrima ~i focurile fa!ii de
care sfanta oferea protectie? Exista o relatie intre lacrimile
fetei si aceasta carte?
Se gandi la cat de frumos arata Maya Cayce ciind plan-
gea, la ciit de natural pliinsese Rhoda la vederea copiilor
ei. Eureka invidia aceste rnanifestari directe ale ernotiei,
Pareau sc'i nu o caracterizeee deloc. Seara in care Diana o
palmuise era singura arnintire a ei pliingiind.
,,Sa nu mai pliingi niciodata."
Si cea mai recenta lacrima pe care o varsase? Degetele
lui Ander o absorbisera.
,.Gala. Farii laerirni."
Afara, furtuna se dezlamuia furios. inauntru, Eureka isi
stapiinea ernotiile, asa cum o tlcea de ani de zile. Deoarece
asa i se spusese, Deoarece era singurul lucru pe care stia
sa-1 faca.
Ander aratii spre pagina in care, dupa cateva riinduri de
spatii albe, scrisul cu cerneala violet aparea iar.
- Exista si o ultirna parte.
Eureka respire adiinc si citi ultimile cuvinte ale tradu-
cerii lui madame Blavatsky:
 fnJr-o Seara a cafcilorieinoastre, o.ft1rl11niivio/enlci ne-a
despicat nava. Am naujragiat pe o plajci din apropiere. Nu
I-am mai vatut pe primu! meu. Nu stiu dacii a supravie-
tult. Profetia vrojitoarelor este singura nimli#{a a iubirii
noas/re.
Diana stia ca aceasta poveste era din Carrea Iubirii,
dar o crezuse? Eureka inchise ochii si stiu ca da, crezuse.
Crezuse atiit de patimas incat nu ii spusese niciodata niciun
cuvant fiicei ei. lntentionase sii o pastreze pentru ultimul
moment in care Eureka ar Ii putut sii o creada de una
singura. Acel moment trebuia sa fie acurn.
Putea Eureka sa faca asta? Sa-lli perrnita sa ia in consi-
derare faptul cil aceasta Carte a iubirii avea vreo legiitura
cu ca? Se aiitepta sli vrea sa o respinga ca pe un basrn, cape
ccva lrumos bazat pc ce ar Ii putut fi candva, bazat pe ceva
adevarat, dar care acum era doar o fantezie ...
Dar rnostenirea ei. piatra tunetului, accidentele iii mortile,
~i oarnenii fantomatici, lelul in care aceasta furtuna dezlan-
~uita rezona cu furtuna din sinea ei ...
Nu era un uragan, Era Eureka.
Ander ramase tacut la rnarginea patului, dandu-i limp si
spatiu, Ochii lui dezvaluira disperarea de a o imbrutiiia din
nou, Si ea voia sa-l imbratiseze,
-Ander?
- Eureka.
Ea ii ariila ultima pagina a traducerii, in care erau pre-
zentate conditiile profetiei,
- Eu sunt?
Din cauza ezitarii lui, ochii lncepura sa o lntepe, El
observa acest lucru ~i iuhala brusc, ca $i ciind l-ar Ii durut.
- Nu poti sa plangi. Eureka. Nu acum.
 Se apropie rapid de ea si i$i cobori buzele spre ochii ei.
Fala inchise ochii. El o sli.rulli. pe pleoapa dreapta, apoi pe
cea stangli.. Dupi care urmli. un moment de liniste in care
Eureka nu putu sli. se rniste, in care nu putu sli. deschida ochii
deoarece ar f putut sa intrerupa acel sentiment ca Ander era
rnai aproape de ea decii.t fusese altcineva vreodatli..
Cii.nd o sirutli. pe gura, ea nu fu surprinsli.. Se intii.mplli.
asa cum rlisli.rea soarele, asa cum inflorea o floare, asa
cum ploaia cadea din cer, asa cum mortii nu mai respirau,
Natural. lnevitabil. Buzele lui ferme si putin sarate ii facura
corpul sli. i se lncalzeasca,
Nasurile Ii se atinsera, iar Eureka i$i deschise gura ca
sa-1 sarute mai bine. ii atinse pirul, degetele ei trasii.nd calea
pe care degetele lui o facea atunci cii.nd era agitat. Acum nu
pirea agitat. El o sanna ca $i cii.nd ar fi asteptat sa o faca de
mult limp, ca $i cii.nd s-ar fi nascut pentru asta. Mii.inile lui
o mii.ngii.iara pe spate, strangand-o la piept. Gura lui se plie
cu nesat pea ei. Caldura limbii IOi o arneti.
Apoi i$i aminti cl Brooks disparuse, Acesta era eel mai
nepotrivit moment pentru ea sli. se indragosteasca, Doar ca
nu era ca o pasiune, ci ca un sentiment de neoprit, care
schimba o viatli.
Nu mai avea aer, dar nu voia sli intrerupa sarutul, A poi
ii sirnti respiratia Jui Ander in gurli.. Ea deschise ochii $i se
retrase.
Primele saruturi aveau legatura cu descoperirea, cu
transformarea, cu uimirea.
Atunci de ce respiratia lui in gura ei ii era farniliara?
Cumva, Eureka i$i aminti. Dupli. accidentul Dianei, dupa
ce masina se scufundase pe fundul golfului, iar ea ajunsese
pe mal, in mod miraculos, in viata - nu se mai giindise la
aces! lucru - cineva ii facuse respiratie gura la gura.
Ea inchise ochii ~i vazu o aureola de par blond deasupra
ei, blocand luna, ~i sirnti aerul datator de viata in plarnami ei
si bratele care o purtasera acolo.
Ander.
- Am crezut ca a fost un vis, sopti ea.
Ander ofta pro fund, ca ~i cand ar ti stiut exact ce voia sa
spuna. 0 lua de mana.
- S-a intiimplat.
- M-ai scos din masina, M-ai adus la ma!. M-ai salvat,
- Da.
- Dar de ce? De unde stiai ca eram acolo?
- Am fost in locul potrivit, la momentul potrivit.
Parea la fel de imposibil ca toate celelalte lucruri pe care
Eureka le ~tia ca fiind reale. Se impiedica de pat ~i se aseza,
Gandurile o ameteau,
- M-ai salval ~i ai lasat-o sli moara.
Ander inchise ochii ca si cand 1-arfi durut.
- Daca as f putut sa va salvez pe arnandoua, a~ ti
facut-o. A trebuit sa aleg. Voi intelege daca nu ma vei putea
ierta. i~i trecu mainile tremurand prin par. Eureka, imi
pare rau!
Spusese aceleasi cuvinte, pur ~i simplu, ciind se intal-
niserli in prirna zi. Sinceritatea scuzei lui o surprinsese.
Paruse atilt de pasionala penlru ceva atiit de neinsemnat,
dar acum Eureka intelegea, Simtea suferinta lui Ander
pentru Diana. Regretul umplu spatiul din jurul lui precum
scutul unei pietre a lunetului proprii.
 fetei ii displacuse intotdeauna faptul ca ea era in viata.
iar Diana nu. Acum, iata persoana responsabila. Ander
luase o decizie, Ar fi putul sii-1 urasca pentru asta, Ar f
putut sa-l tnvinovateasca pentru sulerinta ei profunda si
pentru tentativa de sinucidere. Baiatul parea sa stic asta,
Se apleca deasupra ei, asteptand sii. ia o decizie. Dar ea lsi
ingropii. tata in miiini.
- imi este atilt de dor de ea!
El cazu in genunchi in fola ei, cu coatele pe coapsele ei.
-Stiu.
Mainile ei se lnchisera in jurul colierului. Deschise
pumnul ca sa dezvaluie piatra tunetului, medalionul din
lapislazuli.
- Ai avut dreptate, spuse ea. in lcgiilurii cu piatra tune-
lului in a1>a. Face mai mull dcciit sa nu se ude. Este singurul
motiv peruru care eu si gernenii suntem inviaja. Ne-a salvat
si nu as ti stint cum sii o folosesc daca nu rni-ai f spus.
- Piatra lunetului este foarte puternica. iti apartine,
Eureka. Sa nu uiti asta niciodatii. Trebuie sii o protejezi.
- Mi-as fi dorit ca Brooks ... incepu ea sii spuna, dar i~i
simti pieptul ca si cand i-ar fi fost strivit. Mi-a fost aliit
de fricii. Nu am fost in stare sii gandesc. Ar fi trebuit sa-l
salvez ~i pc cl.
- Asta ar Ii fost imposibil,
Vocea lui Ander era rece.
- Te referi la modul in care ar fi fost imposibil sii ma
salvezi pe mine ~i pe Diana? Intreba ea.
- Nu. nu ma refer la asta. Orice s-a intiimplal cu Brooks,
nu ai fi avut cum sa-l gasesti in acea furtuna.
- Nu inteleg,
Ander privi in altii. parte. Nu spuse mai multe.
 - $tii unde este Brooks? intreba Eureka.
- Nu, spuse el incel. Este complicat. Am tot incercat
sa-ti spun, el nu mai este cine crezi ...
- Te rog, nu spune nimic rau despre el. Fata Huturii
mana spre Ander. Nu stim nici macar daca este in viata.
Ander dadu din cap, dar paru incordat,
- Dupii moartea Dianei, spuse Eureka. nu mi-a trecut
prin minte ca as putea sli mai pierd pe altcineva.
- De ce ii spui pe nume mamei tale? Ander parea nerab-
diitor sii schimbe subiectul,
Nimeni in afara de Rhoda nu o mai intrebase asta
pc Eureka. asadar nu fusese niciodata nevoita sii dea un
r:ispuns.
- Ciind era in via!ii ii spuneam mama, ca majoritatea
copiilor. Dar rnoartea a transformat-o pe Diana in ahcineva.
Ea nu mai este mama mea. Este niai mull de atiit - Eureka
stranse rnedalionul - si mai putin,
incet. Ander cuprinse miina in care ea tinea rnedalioa-
nele. Cu ochi rniji\i, privi medalionul, Degetul lui mare se
roti peste incuietoare.
- Nuse deschide, spuse ea. Degetele ei se indoirii peste
ul Iui, ca sa-l lmpiedice sa-1 deschida, Ciind I-a cumparat,
Diana a spus cl era blocat din cauza ruginii. ii placea atat
de mult rnodelul. inciit nu-i pasa, ii purta in fiecare zi.
Ander se ridica in genunchi. Degetele lui se strecurara
in spatelc gitului Eurekai. Ea se apleca spre atingerea lui,
care crea dependenta
- imi dai voie?
Ciind ea dadu din cap, el descheie lantul, o sanita U!;Or
pe buze, apoi se aseza liinga ca pe pat. Atinse partea cu
picatele aurii a pietrei albastre. intoarse medalionul pe
J4! Lauren Kate

cealalta parte si atinse inelele in relief care se intersectau

dedesubt. Exarnina profilul medalionului pe fiecare parte,
apasand cu degetele pe balamale, apoi pe incuietoare.
- Oxidarea este decorative. Nu ar trebui sa impiedice
deschiderea medalionului.
- Atunci, de ce nu se deschide? intreba Eureka.
- Deoarece Diana I-a sigilat. Ander scoase medalionul
de pe lant !Ii ii inmana lantul !Ii piatra tunetului Eurekai
Tine medalionul cu ambele rnaini. Cred ca pot sa-l desi
gilez. De fapt, stiu ca pot.
 28

~IRUL LACRIMILOR SELENE!

Un tunet scutura fundatia casei. Eureka se apropie rapid

de Ander.
- De ce ar ti sigilat mama medalionul?
- Poate contine ceva pe care nu voia sa-l mai vada si
altcineva. El i~i strecurli o mana in jurul taliei ei. Se simii
ca o rniscare instinctiva, dar de indall ce bratul lui fu
ucolo, Ander paru agitat din aceasta cauza, Avea varfurile
urechilor rosii. Se tot uita la mana lui pe soldul ei.
Eureka ii acoperi mana cu a ei, ca sa-l asigure ca o voia
acolo, ca savura fiecare nous lectie de pe corpul lui: nete-
zimea degetelor Jui, caldara din palrna, felul in care mirosi
pielea lui de aproape, a vara,
- Obisnuiarn sa-i spun totul Dianei. spuse Eureka. Cand
.1 rnurit, am aftat cate secrete a pastrat fata de mine.
- Mama ta cunostea puterea acestor obiecte de familie.
l)aca ar f cazut in mainile nepotrivite, s-ar f temut.
- Au cazut in rnainile mele si nu lnteleg.
- lncrederea ei in tine transcende rnoartea ei, spuse
\nder. Ti le-a lasat deoarece a avut incredere ca le vei
descoperi important a. A avut dreptate in legAtura cu aceasta
carte - ai ajuns in inima povestii. A avut dreptate in legatura
cu piatra tunetului - azi ai afiat cat de puternica poate fi.
- ~i rnedalionul?
Eureka ii atinse,
- Sa vedem daca avea dreptatc si in lcgatura cu acesta.
Ander se duse in rnijlocul carnerei, tinand medalionul in
mana dreapta. fl intoarse pe cealalta parte. fl atinse pe spate
cu inelarul miiinii stang]. inchise ochii, i$i tuguie buzele ca_
$i cand ar fi urmat sli. fiuiere si expira prelung.
incet, degetele Jui se miscara pe suprafata acestuia,
conturand cele sase cercuri intercalate pe care degelele
fetei le trasasera de multe ori. Doar ca, atunci cand o facu
Ander. scoase sunete, ca $i cand ar fi sters marginile unei
cupe de Cristal.
Sunetul o facu pe Eureka sii sara in picioare. i~i apuca
urechea stangli., cu care nu auzca, dar cu care, cumva, auzi
0la
aceste note ciudate fel de clar ca ~i cantecele lui Polaris.
lnelele medalionului stralucira pentru scurt timp - auriu,
apoi albastru - raspunzand la atingerea baiatului.
Cand degetele lui se rniscara in fonna cifrei opt, in
spirale asemanatoare unui labirint ~i unor tipare florale
in jurul cercurilor, sunetul produs se schimba prin rotatie.
Un zumzet usor se adanci intr-un acord bogat ~i obsedant,
apoi crescu in ceea ce parea aproape o annonie a instru-
mentelor de suflat.
Mentinu acea nota pentru cateva secunde, cu degetul
calm pc mijlocul spatelui medalionului. Sunctul era rnladios
~i necunoscut, ca un Haut dintr-un ti nut foarte indepartat din
viitor, Degetul lui Ander puls! de trci ori, creand acorduri
asernanatoare cu ale unei orgi, care cursera in valuri peste
Eureka. El deschise ochii, ridica degetul si extraordinarul
concert se terrains. Respira adanc,
Medalionul se deschise llra o alla atingcrc,
- Cum ai rncul asta?
Eureka se apropie de el in transa. Se apleca peste
rnainile lui ca sa examineze interiorul medalionului. Pc
partea dreapta era incrustata o oglinda minuscula Reflexia
era eurata, ~i clara, ~i putin marita. Ea vazu unul din ochii
lui Ander in oglinda si turcoazul clar o surprinse. Pe partea
slanga era ceea ee parea a fi o bucata de hartie ingalbenitii
fixata in rama, aproape de balama,
Ease folosi de degctul mic pentru a o elibera. ii ridica
un colt, simpnd cat de subtire era nartia, glisand-o in afara
cu atentie, Sub ea, gasi o mica fotografie. Fusese taiata.
ca sa lncapa in medalionul triunghiular, dar imaginea era
clara: Diana tinand-o pe Eureka in brate, cand era mica. Nu
putea sli fi avut mai mull de sase ani. Fata nu mai vazuse
niciodata aceasta fotografie, dar recunoscu ochelarii mamei
in forrna de sticle de Coca-Cola, parul ei aspru, camasa
albastra pc care o purtase in anii '90.
Copilul Eureka privea direct spre camera lli purta un llOfl
alb. probabil cusut de Sugar. Diana nu sc uita in directia
obiectivului, dar verdele-deschis al ochilor ei era vizibil.
Parea trista - o cxpresie pe care nu o putea asoeia cu mama
ei. De ce nu-i aratase niciodata aceasta fotografie? De cc
purtase medalionul injurul gatului, in toti acei ani, spunand
Ca nu SC dcschidea?
Eureka se simti furioasa pe mama ei. din cauza cli
lasase in urma atat de rnulte mistere. De la moartea Dianei,
cchilibrul nu mai fusese prezent in viata fiicei ei. i~i dorea
claritate, constanta, pe cineva in care sii aiba incredere.
 Ander se apleca ~i ridica mica bucata de hartie lngalbe-
nita, pe care Eureka probabil ca o scapase. Pli.rea o hartie
de scris veche de secole. El o lntoarse, Un singur cuvant era
rnazgalit, cu cerneala neagra.
Marais.
- Asta tnsearnna ceva pentru tine? intrebii el.
- Este scrisul de manii al mamei mele. Ea lull hartia ~i
privi fix fiecare bucla a cuvantului, r-ul punctat ascutit,
- Este dialectul cajun; cuvantul frantuzesc - pentru
,,mla~tinii", dar nu stiu de ce 1-ar ti scris aici.
Ander se uitii fix pe fereastrii, unde obloanele blocau
irnaginea ploii, dar nu ~i sunetul constant al acesteia.
- Trebuie sii existe cineva care sa ne poata ajuta.
- Madame Blavatsky ne-ar f putut ajuta.
Eureka privi incruntata medalionul ~i bucata de hartie
codata,
- De aceea au si omorit-o._
Cuvintele ii alunecara din gurii inainte ca el sii-~i dea
sea ma.
- Stii cine a Alcut-o. Ochii ei se miiririi. Au fost acei
oameni peste care ai dat cu rnasina, nu-i asa?
Ander luii medalionul din rnana ei si ll puse pe pal. El ii
ridica barbia cu degetul mare.
- A$ vrea sii pot sa-ti spun ce vrei sii auzi.
- Nu merita sli moarii.
- ~tiu.
Eureka i~i puse mainile pe pieptul lui. Degetele ei se
rasucira in jurul materialului tricoului, dorindu-si sii-~i
stoarca durerea acolo,
- De ce nu e~ti ud? intrebii ea. Ai o piatrii a tunetului?
 - Nu. Rase usor, Presupun ca am un altfel de scut, Desi
este rnai putin impresionanl decat al lliu.
Eureka i$i lrecu rnainile peste umerii Jui i,i ii cuprinse
talia uscata,
- Sunt uimitli, spuse ea incet in timp ce mainile ii
alunecarli pe sub lricoul lui ca sa-i atingli pielea uscatli iti
netedli. El o siirutli din nou, lncurajand-o. Baziind se simti
nelinistita, dar vie, tulburatli si bazaind cu o nouii energie
pe care nu voia sii o punii la indoialli.
Ti pllicea senzatia data de bratele Jui in jurul taliei ei. Se
apropie, ndicand-si capul ca sli-1 sarute din nou, dar apoi
se opri.
Degetele ei inghetara pe ceea ce parea a fi o tliieturli
pe spatele lui Ander. Ea se retrase ~i se mutii langa el,
ridicandu-i partea din spate a tricoului. Patru tllieturi rosii ii
insemnau pielea, chiar sub coaste,
- Ai niste taieturi, spuse ea. Erau aceleasi rani pe care le
vazuse la Brooks in ziua valului ciudat din golful Vermilion.
Ander avea doar un rand de taieturi, pe cand spatele lui
Brooks avea doua,
- Nu sunt taieturi,
Eureka i~i ridica privirea spre el.
- Spune-mi ce sunt.
Ander se a!iezli pe marginea patului. Ea se *zii langa
cl, simtind caldura emanalli de pielea lui. Voia sli vadli din
nou semnele, voia sa-iti tread mana peste ele, sli vada
daca erau la fel de adanci cum pareau, El i~i puse rnana
pe piciorul ei. Gestul o tlcu sii vibreze pe dinauntru, Parea
ca era pe cale sli spuna ceva dificil, ceva care ar fi putut f
imposibil de crezut,
- Branhii.
 Eureka clipi.
- Branhii ca la peste?
- Pentru a respira sub apa, da, Si Brooks le are acum.
Eureka ii lua mana de pe picior.
- Ce vrei sa spui cu ~i Brooks le are acum? Cum adica
tu ai branhii?
Camera deveni brusc minuscule ~i prea fierbinle. Ander
i$i batea joc de ea'!
El duse mana la spate $i scoase cartea cu coperte verzi
din piele.
- Crezi ce citesti aici?
Ea nu ii cunostea suficient de bine incat si-i interpreleze
tonul vocii. Parea disperat - dar cum altcumva'! Ii trada de
asemenea mania? Frica?
- Nu stiu, spuse ea. Pare prea ...
- Seamlina prea mull cu o fanlezie?
- Da. Si tolu!li ... Vreau sa stiu $i restul. Doar o pane a
Iost tradusa $i mai sunt $i toate aceste coincidente ciudate,
aceste lucruri care par si aiba o legatura cu mine.
- Au lega.tura. spuse Ander.
- De unde $Iii?
- Te-am mintit in legatura cu piatra tunetului?
Ea scutura din cap.
- Atunci, da-mi sansa pe care i-o acorzi acestei carti.
Ander i$i puse o mana pe inima. Diferenta dintre line ~i
mine este ca. din momentul in care m-am nascut, am fost
crescut cu povestea pe care ai aflat-o din aceste pagini.
- Cum? Cine sunt parin!ii llli? Faci parte dintr-un cull'!
- Nu prea am parin!i. Am fost crescut de mlilu$ile si de·
unchii mei. Sunt un Originar.
- Unce'!
El otla.
 - Poporul rncu provine din continentul pierdul al Atlantidei.
- E$1i din Atlantida? intrebli ea. Madame Blavatsky a
spus... dar nu am crezut.;
- Stiu. Cum ai fi putut crede? Dar este adevarat, Cei din
neamul meu au fost printre putinii care au scapat inainte ca
insula sii se scufunde. De atunci, misiunea noastra a fost sli
ducem mai departe samdnta cunoasterii Atlantidei, astfel
incal invlitilturile ucesteia sil. nu fie niciodata uitate, iar
a1rocitlilile niciodata repetate. Timp de mii de ani, aceasta
povestc a ril.mas printre Originari.
- Dar este ~i in cartea asta.
Ander dadu din cap.
- Noi am stiut ell mama tastia cateceva despreAtlantida,
dur tamilia rnea ind nu stie cat de mull. Persoana care a
omorat-o pe traducatoarea ta e unchiul rneu. Oamenii pe
care i-ai intdlnit la sectia de politie ~i pe drum, in aeea
seara, sunt cei care m-au crescut. Acelea sunt chipurile pe
care le-am vazut la rnasa in ficcare seara.
- Unde mai exact estc acea masa?
Timp de cateva siiptamani, Eureka se intrebase unde
locuia Ander.
- Nu inlr-un loc interesant. El flcu o pauza. Nu am mai
:lat pe acasa de sliptlimdni lntregi. Am avut o neintelegere
:11 Iarnilia.
- Ai spus cii voiau sa ma raneascli.
- Asa este, spuse trist Ander.
De ce?
·- Deoarecc ~i tu esti o descendenta a Atlantidei. Si
cmeile din linia ta genetics mostenesc ccva foarte neobis-
ruit, Se numeste seiena-klomata-desmos. Asta inseamnli,
nai mull sau mai putin, ~irul Lacrimilor Selenei.
 - Selene, spuse Eureka. Femeia logoditli cu regele. Care
a fugit cu fratele lui.
Ander dli.du din cap.
- Ea este matriarha ta, de acum multe generatii. Asa
cum Leander, iubitul ei, este patriarhul meu
- Ei au naufragiat ~i s-au separat pe mare, spuse Eureka,
arnintindu-si. Nu s-au rnai regasit niciodata,
Ander incuviintli dand din cap.
- Se spune ell. s-au cautal unul pe celalalt panli. in ultima
lor zi !li chiar, spun unii, ~i dupa moarte.
Eureka privi patrunzlilor in ochii lui Ander, iar povestea
rezonli cu ea lntr-un nou mod. 0 glisi insuportabil de tristli
si dureros de romantics. Ar fi punn acesti iubili dezamagi\i
sa explice leglitura pe care o simtise Eureka pentru b!iatul
care statea langli ea - leglitura pe care o simtise din prima
clip!i in care l-a vlizut? •
- Una dinlre descendentele Selenei detine puterea de
a ridica din nou Atlantida, continua Ander. Asta este ceea
ce tocmai ai cilil in carte. Acesta este Sirul Lacrimilor,
Argumcntul Originarilor se bazeaza pe credinta potrivit
careie inaltarea Atlantidei ar fi o catastrofl - o apocalipsa,
Legendele Atlantidei sunt unite !li violente, pline de corup-
tie, sclavagisrn ~i lucruri rnult mai rele.
- Nu am citit nimic despre asta aici.
Eureka arata spre Cartea tubtrii.
- Bineinteles ell nu, spuse mislerios Ander. Ai citit o
poveste de dragoste. Din nefericire, acea lume insemna
mai mull decal versiunea Selenei. Telul Originarilor este sA
previna lntoarcerea Atlantidei prin ...
 - Omorarea fetei care mosteneste Sirul l.acrimilor,
spuse Eureka arnortita. lar ei cred ca eu sunt purtatoarea
acestuia.
- Sunt destul de siguri.
- Siguri ca, daca 3$ plange, asa cum spune in carte ...
Ander dadu din cap.
- Lumea s-ar inunda, iar Atlantida ar reveni la putere.
- Cat de des apare una dintre aceste fete? intrcba
Eureka, giindindu-se ca, daca Ander spunea adevarul, multi
dintre membrii lamiliei ei ar fi putut fi vana1i sau ornorati
de Originari.
- Nu s-a lntarnplat de aproape un secol, din anii '30,
spuse Ander, dar aceea a fost o situatie foarte rea. Cand
1J fata lncepe sa prezinte semnele Sirului Lacrimilor, ea

devine un fel de vartej $i starneste interesul mai multor

Originari,
- Si al cui interes ii mai stameste?
Eureka nu era sigura ca voia sa stie.
Ander inghiti,
Si interesul atlantilor,
Acum era $i mai confuza.
- Sunt rai, continua Ander. Ultima posesoare a Sirului
.aerimilor a trait in Germania. Numele ei era Byblis ...
Am auzit de Byblis. A fost una dintre posesoarele
;;qii. I-a dat-o cuiva pe nume Niobe. care i-a dat-o Dianei.
- Byblis a fost sora bunicii mamei Lale.
- Stii mai mulle despre familia rnea decal stiu eu.
Ander paru jenat,
-·A trebuit sa studiez,
 - Asadar, Originarii au omorat-o pe sora bunicii mete
in clipa in care semnele Sirului Lacrimilor au inceput sli se
manifeste?
- Da, dar nu inainte de a face mult rau. in limp ce
Originarii lncearca sli elimine o descendenta a $irului
Lacrimilor, atlantii Incearca sa o activeze. Ei fac asta
ocupand corpul cuiva drag purtatoarei Sirului Lacrimilor,
corpul cuiva care o poate face sll planga. Panll cand
Originarii au reusit sli o omoare pe Byblis, atlantul care a
ocupat corpul celui mai bun prieten al ei a fost deja in acea
lume. El a rarnas in corp chiar si dupa moartea lui Byblis.
Eurekai ii veni sli radll. Ce spunea Ander era o nebunie.
Nu auzise nimic atal de nebunesc in timpul sederii de
cateva sliptllmani in salonul de la psihiatrie.
Si, cu toate acestea, vorbele lui o fllcura pe Eureka sa se
gandeasca la ceva ce citise recent intr-unul dintre e-rnailu-
rile trimise de madame -Blavatsky. Lua paginile traduse si
le rlisfoi.
- Uita-te la partea asta, chiar aici. Descrie un vrlljitor
care putea sli-$i trimita mintea peste ocean $i sa ocupe
corpul unui barbat, intr-un loc numit Minoa.
- Exact. spuse Ander. Este aceeasi rnagie. Nu stirn cum
a invatat Atlas sli canalizeze puterea acestui vrajitor - el
nefiind un vrajitor -. dar, cumva, a reusit.
- Unde este el? Unde sunt atlantii?
- in Atlantida.
- $i asta unde este?
- E sub apll de mii de ani. Nu putem sli ajungem la ei.
Din clipa in care s-a scufundat, canalizarea rnentala a fost
singura lor poarta spre lumea noastra, Ander i$i intoarse
privirea. Desi Atlantida spera sa schimbe asta.
 - Asadar, mintile atlantilor sunt puternice $i rele -
Eureka spera cli nu asculta nimeni la ll$li-., dar Originarii
nu par cu mull mai buni, dacli omoara fete nevinovate.
Ander nu zise nimic. Tlicerea lui ii raspunse la urmli-
loarea lntrebare.
- Cu exceptia Originarilor care nu cred ca suntem
ncvinovate, lsi dadu ea seama. Ai fost crescut sii. crezi ca
a$ putea face ceva groaznic - ea i$i masii urechea, nevenin-
du-i a crede ce urma s.'i spuna - cum ar Ii sli inund lumea
cu lacrimile mele?
- Stiu ca este greu de crezut, raspunse baiatul, Ai avut
dreptate sa spui cli Originarii reprezinta un cult. Familia
1111.'8 se pricepe sa facli o crima sli parli un accident. Byblis
s-il inecat intr-o ,,in11ndatie". Masina mamei tale a fost
lovilll de un ,.val distructiv", Totul in numele salvarii lumii
in lata raului.
-Al)leaplli. Eureka tresari, Mama era purtatoarea $irului
Lucrimilor?
Nu, dar stia cli tu ii purtai. Toatli munca ei de o viata
s-a concentrat asupra pregatirii tale pentru destinul tliu.
l'mbabil cli !i-a spus ceva despre asta?
Pieptul Eurekai se stranse.
- Mi-a spus candva sli nu plang niciodata.
- Este adevarat ell nu stirn ce s-ar intarnpla daca ai
11l:ingc cu adevlirat. Familia mea nu vrea sii. risie sii. afle.
Valul de pc pod din acea zi a fost menit pentru tine, nu
pcntru Diana. El i$i cobori privirea, sprijmindu-si barbia
in piept, Eu trebuia sli mll asigur cli te-ai inccat. Dar nu am
putut, Familia mea nu ma va ierta niciodatli.
- De ce rn-ai salvat? sopti ea.
- Nu $Iii? Credeam ca este evident.
 Fala ridica din umeri si scutura din cap.
- Eureka, din clipa in care am fost constient, am I
anirenat sli stiu totul despre tine - sa-ti cunosc slabiciun
fortele, fricile si donntele - ca sa te pot distruge. Pule
unui Originar este un fel de camuflaj natural. Traim prir
muritori, dar ei nu ne vad cu adevarat. Ne pierdem
rnultime, disparem in umbra. Nimeni nu-si arninteste
chipurile noastre, decal daca vrem noi. Poti sa-!i imagin
cum este sa Iii invizibil pentru loata lurnea, mai putin pen
familia la?
Eureka scutura din cap. desi i$i dorise de foarte nu
Ori sa Ii fost invizibila.
- De asta nu ai aflal despre mine. Te-am urmarit din z
in care te-ai nascut, dar nu m-ai viizul niciodata pana cand
vrut eu sa o faci - in ziua cand Ji-am lovit rnasina. Am fost
tine in liecare zi din uhi~i saptesprezece ani. Te-am pr
cum ai invatat sa mergi. sli-ti legi sireturile, sa can!i la chitar
el inghi!i - sli sanu1i. Te-am privit cand ti-ai pus cercei, ci
ti-ai luat permisul de sorer $i cand ai cci$tigat prima cursli
maraton. Ander se intinse spre ea, 1inand-o rnai aproape de
Pana la moartea Dianei. m-am indragostit arat de mult de ti
incat nu am mai suportat. Ti-am lovit rnasina la stop. Treb
sa ma vezi, in slli~it. Tn liecare moment al vietii tale, rn-
Indragostit $i mai mull de tine.
Eureka rosi. Ce ar Ii putut sa spuna in fa1a unei ase mer
mlirturisiri?
- Eu ... ei bine ... mmm ...
- Nu trebuie sli raspunzi, spuse Ander. Doar sa $Iii
inca de cand am inceput sa nu mai cred in nimic din
am fost invatat de mic sli cred, de un lucru sunt sigur, E
cuprinse de maini. De devotamentul meu penlru tine. Nuse
va stinge niciodata, Eureka. Jur.
Fala era uimita. Mintea ei banuitoare se lnselase in ceea
ce ii privea pe Ander, dar instinctele corpului ei avusesera
dreptate. ii cuprinse de gat $i ii saruta. Cu un sarut, tncerca
sa ii transrnita cuvintele pe care nu si le gasea,
- Dumnezeule. Buzele Jui le atinse pe ale ei. M-am
sim!il atat de bine sa o spun cu voce tare. Toati viata mea
rn-arn simtit singur.
- Acum C$1i cu mine. Ea voia si'i-1 asigure, dar tngrijo-
rnrea se strecurj in mintea ei. E$ti inca un Originar? Te-ai
intors impotriva familiei tale ca sa mil protejezi, dar ...
- Ai putea spune ca am fugit, spuse el. Dar familia mea
nu va renunta Vor foarte mull sate omoare. Ei cred ca daca
vci pliinge $i Atlantida va reaparea, asta va insemna moartea
a milioane de oameni si inrobirea omenirii. Sffif$itul lumii
a~a cum o stirn, Ei cred ca va f moartea acestei lumi si
nasterea uneia noi $i ingrozitoare. Ei cred cii moartea ta e
singura modalitate prin care pot impiedica acest lucru.
- Si tu ce crezi?
- Faptul ca tu ai putea ridica Atlantida ar putea fi
adcvarat, spuse el incet, dar nimeni nu stie ce lnsearnna asta,
- Sfiif$ilul nu este incil scris, spuse Eureka. ,,Ultimul
cuvam ar putea schimba totul." lntinse rnana dupa carte ca
sii-i arate lui Ander ceva care o dcranjase de cand citise
rvstnmemul Dianei. Dar daca sfaf$itul a fost scris? Aceste
pugini lipsesc din text. Diana nu le-ar Ii rupt. Nu ar Ii indoit
uici mlicar pagina unei c!lrji de la biblioteca,
Ander se sclirpina in barba.
- Exista o persoana care ne-ar putea ajuta. Nu I-am
inr.ilnit niciodata, S-a nascut Originar, dar a parasit familia
dupa ce Byblis a fost omor.ila. Familia mea spune ci\ nu
si-a revenit niciodata dupa moartea ei. El fllcu o pauza. Ei
spun ca era lndragostit de ea. Numele Iui este Solon.
- Cum ii gasirn?
- Niciunul dintre Originari nu a vorbit cu el de ani de
zile. Ultima data am auzit ca era in Turcia. Se Intoarse spre
Eureka, ochii stralucindu-i brusc, Am putea sa mergem
acolo si sii-1 ~sim.
Fata rase.
- Ma lndoiesc de faptul ca tata ma va lasa sli plec in
Turcia.
- Vor trebui sli vina cu noi, spuse repede Ander. Toti cei
la care \ii vor veni. Altfel, familia rnea se va folosi de ei ca
sa te aduca inapoi.
Eureka pufni.
- Vrei sli spui ...
El dadu din cap.
- Ei pot slijustifice omorarea ciitorva oameni pentru a-i
salva pe cci muhi.
- Si Brooks'! Daca se intoarce ...
- Nu se intoarce, spuse Ander, nu in vreun fel in care
ai vrea sii-1 vczi. Trebuie sli nc concentrarn $i sa giisim o
solutie, astfel inciit tu ~i familia la sfi fiti in siguranta, cat
mai curand posibil. Undeva, departe de aici.
Eureka scutura din cap.
- Tata ~i Rhoda ma vor intema din nou la psihiatrie
inainte de a fi de acord sli pliraseascli orasul.
- Asta nu este o optiune, Eureka. Este singurul mod de
a supravietui, Si trebuie sli supravietuiesti, Apoi o sllruta
intens, tinandu-i fata cu rnainile, apllsandu-!ii puternic
buzele de ale ei pnmi ce rlhm1se P.ira aer,
- De 1.'C trebuie sli supravietuiesc?
Ochii o dureau din cauza extenuarti pe care nu o mai
putea nega. Ander observe acest lucru. 0 conduse spre pat,
trase asternuturile, apoi o 3$CZli ~i o inveli.
El lngenunche langc1 ea ~i ii murmura in urechea buna:
- Trehuie sli supravietuiesti, deoarece nu voi trai lntr-o
lume P.ir;\ tine.
 29

PLECAREA

Cand Eureka se trezi a doua zi dimineata, lumina slaba

lii argintie stralucea prin fereastra ei. Ploaia lovea copacii.
Tanjea ca fortuna sii o adoarrna din nou, dar urechea stanga
ii [iuia, amintindu-i de melodia ciudata invocata de Ander,
atunci cand deschisese medalionul Dianei. Tinea in brate
Carreaiubirii. care ii dezvaluia profetia lacrirnilor ei. Stia
ca trebuia sa se rid ice, sa in}"runte lucrurile pe care le aflase
in noaptea precedents, dar durerea din inimii nu ii permitea
sa-~i ridice capul de pe perna,
Brooks nu mai era acolo. Potrivit spuselor lui Ander,
care parea sa Ii avut dreptate in atat de multe situani, eel
mai vechi prieten al ei nu avea sa se mai lntoarca, 0 greu-
tare pe cealalta parte a patului o surprinse. Era Ander.
- Ai stat aici toata noaptea? ii intreba ea.
- Nu te parasesc.
Tnaintl pe pal, spre el. Era inca in halatul de baic, El
purta aceleasi haine ca in noaptea precedents. Cand fetele Ii
se apropiara, nu se puturl't abtine sa nu zambeasca. 0 sarutl
pe frunte, apoi pe buze.
 Voia Sil ii Uaga in pal. sa-l tinil $i sa-1 sarute la orizontala,
sa-i simHI greutatea trupului asupra ei, dar, dupa cateva
sarutari blande, Ander se ridicil $i se duse hingi fereastra.
i$i tinea mainile lncrucisate la spate. Eureka i$i irnagina
cum ramasese acolo toata noaptea, supraveghind slrada, in
incercarea de a zari silueta unui Originar.
Ce ar Ii facut, daca unul dintre ei ar fi intral in casa? lsi
aminti de cutiuta de argint pe care o scosese din buzunar
in acea noapte $i care ii ingrozise pe membrii farniliei lui.
- Ander ...
Voia sa ii intrebe ce era in acea cutie.
- E timpul sa rnergern, spuse el.
Eureka i$i cauti telefonul, ca sa vadil ce ora era. Cand tsi
aminti ci'i.-1 pierduse, si-l imaginil sunand undeva in golful
miltural de p!oaie, in mijlocul unui bane de pesti argintii, in
mana unei sirene. Scotoci prin noptieri dupa ceasul Swatch
cu buline, din plastic.
- E sase dirnineata. Ai mei dorm incil.
- Trezeste-i.
- ~i ce sil le spun?
- De indata ce vom fi lrnpreuna. le voi spune tuturor
planul, zise Ander continuand sa priveasca pe fereastra.
E rnai bine sa nu se punii prea multe intrebilri. Va trebui sa
ne mi$Cilm repede.
- Daca fac asta, spuse Eureka. lrebuie sa stiu unde mergern.
Se strecurase din pat. ii atinse camasa, Sirntindu-i atin-
gerea, bicepsul i se lncorda,
Se lntoarse cu fota catre ea si-si trecu degetele prin parul
ei ~i unghiile de-a lungul scalpului si al cefei. I se piirea
sexy cand i$i trecea degetele prin piirul lui. Dar ce lllcea
acum era extraordinar,
 - ii vorn glsi pe Solon. spuse el. Origmaru! disparut.
- Credeam cii ai zis ci'i era in Turcia,
Pentru o clipa, Ander aproape zambi, dar, apoi, chipul
sau devcni ciudat de inexpresiv,
- Din (ericire. ieri am salvat o barca, De Indata ce ai tiii
sunt gala. ne vom imbarca.
Eureka ii privi cu atentie. in privirea lui se circa ceva, o
satistactie suprimatii de ... vinovatie. Cand mintea ei facu
leglltura lntunecata, gura i se usca, Nu i$i dadea seama cum
de stia,
- Arid? sopti ea. Barca lui Brooks. Cum ai reusit?
- Nu iti lace griji. M-am ocupal de asta.
- imi fac griji in privinta lui Brooks, nu a barcii. L-ai
vazut? L-ai cautat macar?
Muschii fetei lui Ander se tensionara. i~i intoarse capul
intr-o parte. Dupii o secunda. cand ostilitatea ii dispi'iru din
ochi, privi din nou spre ea.
- Va veni o vreme cand vci afla totul despre adevarata
soarta a lui Brooks. De"dragul tuturor, spcr ca nu se va
intampla prea curand. intre timp. trebuie sii tncerci sii
depii~e~ti momentul.
Privirea i se intuneca; abia ii mai vedea pc Ander sland
in Iara ei. in acea clips. i*i dori mai mult ca niciodata si'i-1
auda pe Brooks spumindu-i ,,Scpio ".
- Eureka'? Ander ii atinse obrazul. Eureka'!
- Nu, murmura Eureka.
Vorbea cu sine. Se indeparta de Ander. i~i picrdu echili-
brul. Se lmpiedica de noptierii $i se lovi de perete. Se simti
la rel de rece ~i de in\epenitii ca $i ciind si-ar fi petrecut
noaptca pe o calota glaciarii. in mijlocul Cercului Arctic.
 Nu putea sa nege faptul ell Brooks se schimbase in ultimcle
c:iteva saptlimiini, comportamentul Jui fiind socant de dur si
neloial $i nu ii mai recunostea, Trecu in revistil toate conversa-
tiile in care el o intrcbase despre emotiile ei, despre faptul ca
nu plangea. Se gandi la ostilitatea nemi'trginitri si inexplicabilii
pe care Ander o afisase cand ii intalnise prima data - apoi se
g:indi la povestea Jui Byblis !li a barbatului care ii fusese,
candva, apropiat si in al clirui trup intrase regele atlant.
Ander nu voia sll o spuna, dar toate semnele indicau o
;illii realitate imposibilli.
- Alias, sopti ea. in tot acel limp, nu era Brooks. Era
Atlas.
Ander se lncrunta, dar nu spuse nimic.
- Brooks nu a murit.
- Nu. Ander oftll. Nu a murit.
- Era posedat.
Eureka abia reusea 53 vorbeasca.
- Stiu ca tineai la el. Nu i-as dori nimanui soarta lui.
Dar, s-a inliimplat, iar noi nu putem face nimic in aceastn
privinta. Atlas este prea puternic. Ce-i lacut e bun fiit:ut.
Ura lelul in care Ander vorbea despre Brooks la timpul
trecut, Trebuia sa existe o modalilate prin care sli-1 salveze.
Acum ca $1ia ce se intiimplasc - ell se intiimplasc din cauza
ci - Eureka ii era datoarc acestuia sa-1 aduca lnapoi. Nu !ilia
cum, ci doar ca trebuia s!i incerce.
Dacli as putea sli-1 glisesc ...
Vocca ii trcmura.
-· Nu. Duritatea Jui Ander o llisii pe fata tara suflare.
S..: uita in ochii ei. incercand si't-!li dea seama daca avea sa
pli111gli. Cand ea nu varsli nicio lacrima. paru foarte usurat.
ii puse la gat lanusorul cu medalionul ~i piatra tunetului.
Eureka, esti in pericol. Familia ta e in pericol. Deca ai
incredere in mine, pot sate protejez. in clipa aceasta, nu ne
putem permite sa ne gandim la altceva. intelegi?
- Da, spuse ea ara prea multa tragere de inima, deoa-
rece trebuia sa existe o cale,
- Bine, zise Ander. Acum e vremea sa le spui alor tai.

Coborind scarile iinandu-1 de mana pe Ander, Eureka

purta o pereche de blugi, o bluza din flanel de un albas-
tru-deschis ~i era incaltata cu pantofii de alergat. in
ghiozdanul rnov care ii atarna pe umar avea Car/ea iubirii
~i traducerea fiicuta de madame Blavatsky. in casa era
intuneric. Ceasul de pe decodorul pentru cablu indica ora
01.43. Probabil ca furtuna cauzase o pana de curent.
Cand Eureka bajbai mobila ca sa i~i dea seama pe unde
mergea, auzi o u~ deschizandu-se, Tatal ei aparu in pragul
usii dorrnitorului, intr-o lumina argintie. Avea parul ud,
camasa bo~ita si nearanjata. Eureka sirnti mirosul sapunu-
lui sau, ,,Primavarii irlandeza". in umbra, el observa doua
siluete inmnecate.
- Cine e acolo? Se grabi sa aprinda lumina. Eureka?
-Tata...
Se uita la Ander.
- Cine este? Ce cauta in casa noastra?
Eureka ii vazu pe Ander rosind mai mull ca niciodata.
El i~i indrepta umerii ~i i~i trecu mainile prin parul ondulat
de doua ori.
- Domnule Boudreaux, numele meu este Ander. Sunt. ..
un prieten de-al Eurekai,
ii zarnbi pe jumatate ca ~i cum, in ciuda tuturor lucru-
rilor, ii t!lcuse placere sa se prezinte asa,
 Ea voi sa-i sara in brate.
- Nu, la ora sase dirnineata, nu esti, spuse tatal. Daca nu
pleci, chem politia,
- Tata, asieapta. Eureka ii apuca de brat ca atunci cand
era mica. Nu suna la politie, Te rog sa vii ~i sa iei Joe.
Trebuie sa iti spun ceva.
Se uita la rnana fiicei lui, apoi la Ander ~i din nou la
fiica Jui.
- Te rog, sopti ea.
- Bine. Dar, mai intai, facem cafea,
lntrara in bucatarie, unde tatal ei puse pe foe un ibric
cu apa. Cu lingura, tuma niste cafea intr-o cafetiera veche.
Eureka ~i Ander luara loc la masa lncercand, din priviri, sa
i~i dea searna cine ar fi trebuit sa vorbeasca mai intai.
Tata! ei continua sa ii priveasca pe baiat, Se vedea ca
era tulburat.
- imi pari cunoscut, pustiule,
Ander se foi.
- Nu ne-am intalnil niciodata.
in timp ce apa se incalzea, tatal se apropie de rnasa, i~i
inclina capul si ii privi pe Ander rnijindu-si ochii,
- Reka, de unde ai spus ca-I cunosti pe acest baiat? o
intreba cu o voce distanta,
- E prietenul meu.
- Mergeti lmpreuna la scoala?
- Noi ... abia ne-am intalnit.
Ridica nervos din umeri spre Ander.
- Mama ta mi-a spus ... rnainile lncepura sa-i tremure
si, ca sa se linisteasca, le puse ferrn pe rnasa, Mi-a spus ca,
intr-o zi ...
 -Ccanumc'?
- Nimic.
lbricul !juicrii, asa cii Eureka se ridicli sli oprcasca arza-
torul, Turna apii in cafeuera ::;i Iua trci ciini din dulap,
- Tata, cred ca ar trcbui sii iei loc. Ceca cc vrcm sa-li
spuncm s-ar putea sa ti se para ciudat.
0 bataie u~oara in usa de la intrarc ii facu pe 101i lrci sll
tresara. Eureka $i Ander se intclesera din priviri, apoi ea
i~ilrnpinse scaunul ~i sc indreptii ciitre U!ili. Ander o urma
imcdiat.
- Nu deschide usa, o avertiza el.
- Stiu cine este,
Prin sticla matii, Eureka recunoscu silueta. Trase de
rnanerul blocat, apoi deschise usa din plasii.
Viizandu-1 pc Ander peste umiirul Eurekai, Cat ridicii
uimitii din sprancene.
- Daca stiam ca diideaJi o peirccere in pijamale, ajun-
gearn mai devreme.
Tn spatcle ei, vantul salbatic scutura ramura plinii de
rnuschi a unui stejar de parca ar f tost o crengu!ii. 0 canti-
tatc man: de apf1 se imprii!ilie pe veranda.
Eureka ii l'lleu scmn fetei sa intre $i SC oferi sa-i ia pele-
rina de ploaie,
- Facem cafea.
- Nu pol sii riiman. Cat i$i sterse talpile de covor.
Plecarn. Tata punc toate lucrurile in ma!iillii chiar acum.
Ne du1.-c111 in Hot Springs, sii srnm la verisorii mamei. Vii
pariisi~i !ii voi locuinta?
Eureka se uilii la Ander.
- Noi nu ... Nu ... Poatc.
 - inci'l nu este obligatoriu sii faceti asta, ii spuse Cat.
dur la televizor au spus cii, daca ploaia continua, s-ar putea
sit fie necesar ca oamenii si'l i~i cvacueze locuintele si tu-i
cunosti pe ai mei - ei vor mereu si'l evite traficul, Nenorocita
asta de furtuna a venit de nicaieri.
Eureka lnghit: cu noduri.
- Stiu,
- Oricum, spuse prietena ei, am vazut lumina aprinsa
:)i am vrut siHi las asta inainte s3 plecam, ii intinse un
cosulet de rachita, care semsna cu acelea pe care mama ei
le pregatea intotdeauna penlru diverse organizatii care se
ocupau cu acre de caritate ~i evenimeute pentru strangeri de
londuri. Era plin cu confetti in culorile curcubeului, palate
de ploaie. E trusa men pentru linistea sufletului: reviste,
bezele facute de mama $i - vorbi mai lncet, aratandu-i
rapid sticlu mica ~i maronie de la fundul cosului - Maker's
Mark 1.
Eureka lua cosul cand, de fapt, si-ar fi doril ca ea sa fi
ramas, Uisa trusa pentru liuistea sufletului la picioarele [or
si i$i imbra\i$ii prietena.
- Multumesc.
Nu putea suporta gandul ca ar fi putut trece foarte mull
limp pana sa o revada. Ander nu ii spusese cand aveau sa
sc intoarca,
·- Riimai la o ceasca de cafea?

Eureka ii pregati cafeaua Jui Cat asa cum ii placea,

lolosind aprcape tot laptele cu aroma de cafea irlandeza
din sticluta Rhodei. Tuma o cana pentru ea si una pentru

'M;irca de whisky (n.tr.)

latal ei, deasupra carora preslira scortisoara. Apoi, i~i dadu
seama cli nu ~lia cum ii placea lui Ander sli-~i bea cafeaua,
iar acest fapt o facu sli se simta de parca ar f fugit ~i s-ar f
logodit farli sa fi ~tiul macar numele de familie al celuilalt.
Tot nu-i aflase numele de familie.
- Flira zahar, zise el inainte ca ea sa-l intrebe.
Penlru o clipa, i~i bliura cafeaua in liniste, iar ea stiu ca,
in curand, trebuia sli o faca: sii. distruga aceasta pace. Sli-~i
ia ,,la revedere" de la cea mai buna prietena. Sa-~i convinga
tallil de adevarurile fantastice, absurde. Si evacueze locu-
inta. Tnainte ca situatia sli se inrliulliteascli si mai mull, avea
sa savureze acest mic strop de falsli normalitate,
Tatal ei nu scosese nicio vorba, nici rnacar nu-si ridi-
case privirea, ca sa o salute pe Cat. Era cenusiu la fatll.. i~i
lrnpinse scaunul in spate si se ridica,
- Eureka, pot sA iii vorbesc?
ii urma in partea din spate a bucii.lariei. Rarnasera in
pragul care dadea spre sufragerie, astfel incat Ander ~i
Cal sa nu-i audli. De partea laterala a aragazului atarnau
peisajele in acuarela !acute de gemeni la gradinitli. care
intlti$3U curtea din spate, Lucrarea lui William era realists:
patru stejari verzi, un leagan vechi ~i raul care curgea, in
fundal. Cea a Jui Claire era abstracta, in intregime violet, o
redare glorioasa a inta1i~ii.rii curtii lor, pe timp de fununa,
Stiind ca, in eel mai bun caz, trebuia sli-~i desparta fratii ~i
parintii de viata pe care o stiau deoarece ii pusese pe toti in
pericol, Eurekii.i ii era greu sa priveasca picturile.
Nu voia sa ii spuna tatalui ei. Chiar nu voia s! ii spuna,
Dar, daca nu-i spunea, se putea lntarnpla ceva mai rliu.
 - Tali, problem a e di. ... incepu ea sA zica,
- Mama ta mi-a spus ci, intr-o zi, s-ar putea sA se intam-
ale ceva, o intrerupse tatal ei.
Eureka clipi. ,,Te-a avertizat." Ea ii luA mana, care era
rmeda ~i rece, moale ~i linistitoare, asa cum era obisnuita
;A o simta, incercA sA i~i pastrczc cat mai mult calmul.
Joate ca avea sA fie mai usor decat crezuse. Poate ca tatAI ei
:tia oarecurn la ce sA se astepte,
- Spune-rni exact ce ti-a zis,
El lnchise ochii. Cu pleoapele asa de umede si de ridate,
>area alat de fragil incat o sperie,
- Mama la era predispusa la delir. Obisnuia sA iasA cu
ine in pare sau s1 rnearga prin magazine, sa iti cumpere
iaine. Asta se intampla cand crai mica ~i erati Intotdeauna
.ingure, nu cand eram ~i eu prin preajrna, ca sA vad, Venea
1casA ~i insista asupra faptului ca s-au petrecut uncle lucruri
mposibile.
Eureka se apropie mai mult de el, tncercand sA se
.propie de Diana.
- Cum ar fi?
- Parca avea febra, Repeta intruna acclasi lucru, Am
rezul di. era bolnava, poale schizofrenica. Nu am uital
iiciodata ce mi-a spus. Se uitli la Eureka ~i scutura din cap.
~a stia di. nu voia 51-i spuna.
- Ce ti-a zis?
CA se tragea dintr-un ncam vechi de atlanti? CA se afta
1 posesia unei cArti care prevestea o a doua nastere a unei
rsule pierdute'! CA, intr-o zi, un grup de fanatici ar ti putut
l!.-i caute fata si sA o omoare pentru lacrimile ei?
Ta!AI se sterse la ochi cu podul palmei.
 - Mi-a spus: ,,Astazi I-am vazut pe baiatul care ii va
frange inirna Eurekai"
Fata se infiorli.
- Poftim?
- Aveai palru ani. Era absurd. Dar nu a renuntat. in celc
din urrna, cand s-a lntamplat a treia oara, am rugat-o sa mi-I
dcsencze.
- Mama era o artislii priceputa, murmura Eureka.
- Am pAstrat acel dcsen in biroul meu, spuse tata, Nu
stiu de ce. A desenat chipul unui baietel adorabil, in vflrstA
de $3SC sau sapte ani, dar, in Ioli acesti ani in care am trail in
oras, nu I-am vazut niciodata. Panli cand ... Buza ii tremura
!?i ii apuca din nou rnainile liicei Jui. Pestc urnar, privi in
directia mesei unde se lua micul dejun. Asemanarea este
incontestabila.
Tensiunea ii rasc~li pieptul fetei, curmandu-i suflarea ca
o rncealll grava.
- Ander, sopti ea.
Tatal incuviinta, dand din cap.
- E acelasi baiat, doar ca mai mare.
Fata clAtinA din cap. ca !?i cand gcstul ar fi alungat
senzatia de grca\a. i~i spuse ca un desen vechi nu conta,
Diana nu ar f avut cum si prezica acest viitor, Nu ar fi avut
de unde sa stie cil. intr-o zi, Ander !?i Eureka ar ti putul si
tina cu adevarat unul la celalalt, Se gandi la buzele ~i la
mainile lui, la felul unic in care o proteja prin tot ce l'lcea.
0 fumica de placerc. Trebuia sa aiba incredere in acel
instinct. lnstinctul era 101 ce-i mai ramlisese.
Poatc di Ander fusese crescut ca s!-i fie dusman, dar,
acum, se schimbase. Totul se schimbase.
 - Am incrcdere in el, spusc ca. Tata, suntem in pericol.
Eu, tu, Rhoda, gemcnii. Trcbuie sa plecam de aici astazi,
acum, iar Ander estc singurul care ne poate ajuta.
Tata! ei 0 privi cu 0 mill! profunda si ea still Cli la fel 0
privise $i pe Diana, cand aceasta ii spusese acele lucruri
care plireau ncbunesti, 0 apuca de barbie, Ofta.
- Fetito, ai trecut prin multe. Tot cc trcbuie sa. faci astazi
este sll te relaxezi, Lasa-ma sa-ti pregatesc ccva pentru
micul dcjun.
- Nu, tata. Te rog ...
- Trenton? Rhoda apiiru in bucatarie purtand un halal
din matase rosie. Parul dcsfacut era lasat pe spate Eureka
nu era obisnuita sli o vada asa, Nu era rnachiata, Era chiar
drligu!li. ~i agitatll. Unde sunt copiii?
- Nu sunt in camera lor? intrebara simultan Eureka si
tatal ei.
Rhoda scutura din cap.
- Paturilc lor sunt facute. Fcrcastra era larg deschisa.
Zgomotul unui tunct tcribil pcrmise unui sunet slab,
aproape imperceptibil pentru Eureka, Sli se auda la usa din
spate. Rhoda $i tatal ei se grabira sa o deschida, dar Ander
ajunse acolo prirnul.
0 rafalli neasteptata de viinl dadu U$3 in laturi, Rhoda,
sotul ei si Eureka se oprirli in fata unui Originar, care statea
in pragul usii,
Eureka ii mai vlizuse inainte, la sectia de politie si, mai
tarziu in acca noaple, pe marginca drumului. Parea sa aibii
saizeci de ani; avea o piele palida, piirul gri dat intr-o parte
si purta un costum de un gri-deschis, care ii facea sii semene
cu un viinzAtor ambulant. in ochii lui, ca 'i in ai lui Ander,
stralucea acelasi turcoaz.
Asemanarea dintre cei doi era de netAgAduit, totodata si
alarmanta,
- Cine esti? voi tatAI ei s! afle.
- Daca vii cAutati copiii, spuse Originarul in timp ce un
miros putemic de citronella se simti din curtea din spate,
veniti afara, Ne-ar face plAcere sa aranjarn un schimb.
 30
ORIGINARII

Rhoda ii imbrinci pe Originar, care o privi cu aman\-

ciune pe Eureka, apoi se invarti, ca sA traverseze veranda.
- William! striga Rhoda. Claire!
Ander se grAbi sa iasa pe u~. dupa ea. Cand Eureka,
tatAI ei ~i Cal ajunsera in dreptul curtii interioare acoperite,
Originarul se afta in partea de jos a scarilor verandei. in
capatul de sus, Ander o acostase pe Rhoda. 0 imobilizase
cu spatele de una dintre coloanele balustrndei. i~i misca
agitata bratele. Dadea din picioare, dar Ander ii tinea cu
u~urin!atrupul in Joe, de parca ar fi fest un copil.
- Da-i drumul souei mele, marai tatAI ~i se napusti
asupra lui.
Cu o singura manA,Ander ii tinu lli pe el la distanta.
- Tu nu poti sa-i salvezi. Nu asa se procedcaza, Nu vei
face decal sa le rl\ne~ti.
- Copiii mei! se tangui Rhoda, agitandu-se in bratele
lui Ander.
Mirosul de citronella era coplesitor, Eureka privi dincolo
de veranda, spre peluza. Printre ferigile de un verde acid
~i trunchiurile lmpestritate ale stejarilor, erau acciasi
patru Originari, pe care ii intiilnise pe drum. Forman o
linie in fa!a verandei si, CU priviri de otcl, SC uitau la cum
reactiouau Eureka ~i familia ci, Cel care bfituse la u~a se
alarurase din nou grupului. Staten cu o jumatate de mctru
inaintea celorlalti, cu nui.inile lncrucisate pe piept, ochii lui
de turcoaz provociind-o pe Eureka sa reactioneze.
Si, in spatele Originarilor - Eureka inlcmni ~i un val
de puncte rosii pluti i11 fo!a ei. Bruse, i~i dl\du seama de ce
Ander o retinea pe Rhoda.
Gemenii erau legati de leagane. Un lant de metal de
la ftecare leagan striingca inchcieturile copiilor. Aveau
bratele ridicate deasupra capctelor, Imprcunate cu lan\ul
innodat, care fusese aruncat pcstc bara orizontala de sus
a lcaganclor, Celelalte doua lanturi erau infasuratc in
jurul gleznelor, apoi fixate in noduri de partile laterale ale
barclor cadrului Ieaganelor, in forrna de ,.A". William ~i
Claire atarnau lnclinau,
Partea mai rca era ca scaunele din lemn aschiat fusesera
bagate in gurile copiilor, Banda adeziva le tinea cape niste
calusuri. Gemenii plangeau, in ochii lor mari!i se citeau
teama ~i durerea. Din cauza calusurilor, Eureka nu putea sa
le auda scancetele zbuciurnate,
Ciita vreme trecuse de cand stateau lcgati asa? Oare
Originarii intrasera noaptca in dormitorul gemenilor, in
limp ce Ander o pazca pc ca? Furioasa si consurnata de
vinovatie, i se ta.cu rau. Cumva, trebuia sa actioneze.
- Ma due acolo, spuse tatal ei.
Ramiii aici, daca vrei sa-ti recuperezi copiii in viata, ii
ordona Ander calm, dar autoritar. Auzind acestea. el se opri
pe treapta de sus a verandei. Trebuie sa avem mare grija sau
'le va parea foarte rau,
- Ce Iel de ncnorociti bolnavi ar face asta unor copiii?
)Opti Cat.
- i~i spun Originarii, zise Ander, ~i sunt cei care m-au
crescut, Le cunosc boala foarte bine.
- ii voi omori, murmurs Eureka.
Ander i~i relaxf stransoarea, lasiind-o pe Rhoda sa cada
n bratele sotului ei. Se intoarse catre ea, extrem de trisl.
- Promite-mi ca aceasta vn fi cea din urma solupe,
Eureka ii privi pe Ander cu ochii rnijitf. Vi1iasa ii omoare
>e Originari, dar era neinarmata si depa~ita numeric, iar
m perete fusese singurul lucru pe care-I lovise vreodaia.
'nsa pe baiat ii ingrijora atat de mull faptul cii era asa de
;erioas11, incat simti nevoia sa-! asigure ca nu era un plan
:andit pana la capat,
- Bine - sc sirnti ridicola - promit.
Tat.c'il ei ~i Rhoda se imbra!i~arii. Cal nu reusea sa-~i
lesprinda privirea de la cele doua leagane. Eureka fiicu un
fort sa vada ceea ce nu-si dorea. Trupurile gernenilor crau
ncordatc ~i imobile. Singurii care se rniscau emu ochii lor
ngroziti.
- Nu este corect, ii spuse lui Ander. Pe mine ma vor
)riginarii. Eu ar trebui sa ma due acolo.
- Va trebui sa-i Infrunti - spuse el luand-o de miina -.
lar nu trebuie sa fii o rnartira. in cazul in care se intampla
eva cu gemenii sau cu oricine altcineva la care !ii. trebuic
a intelegi ca este mai important ca 111 sa supravietuiesti,
- Nu pot sa m11 gandesc la asta, spuse ea.
Ander o tintui cu privirea.
- Nu ai de ales.
 - Cred ca s-a intrecut masura cu aceste vorbe de incura-
jare, striga de pe peluza Originarul in costum gri.
ii fiicu semn lui Ander sa pun!! punct conversatiei.
- Si eu cred ca voi patru ati stat destul pe-aici, le ras-
punse Eureka Originarilor. De ce e nevoie ca sii plecati?
inaint!I apropiindu-se de scari, lncercand sa par!! calma,
chiar daca inima ii batea cu putere. Nu stia ce facea,
i~i dadu searna ca, dincolo de veranda, ceva nu era in
regula: ploaia se oprise,
Nu. Eureka auzea ploaia torentiala lovind copacii din
apropiere. Sirntea mirosul electricitatii sarate a furtunii
chiar sub nasul ei. Umiditatea o acoperea, ca o a doua
piele, Vedea curentul maroniu la marginea peluzei - raul,
inundat, involburat si care aproape c!I iesea din rnatca, asn
cum se intampla in timpul unui uragan.
Vremea rea nu lrecuse, dar, cumva, gemenii, Originarii
si peluza pe care se aftau nu se udau. Nu batea vantul, iar
ternperatura era mai scazuta decat ar f fost normal.
La marginea verandei inchise, Eureka ezita. Se uita la
cer. Deasupra lor, plutea furtuna. Fulgera din ce in ce mai
mult. Vedea stropii de ploaie curgand. Dar, dinspre norii
turbulenti si panii in cunea din spate a Eurekai, ceva sc
intarnpla cu ploaia.
Se oprea.
intunecimea strainil. a curtii o flicu pe fat!! sil. se siml~
claustrofobil., ca $i cand cerul s-ar f prabusit.
- Te intrebi ce se intamplii cu ploaia. Ander i$i lntinsc o
palmii dincolo de marginea verandei. in imediata lor veci-
natate, Originarii pot s!I controleze vantul. Una dintre cele
mai obisnuite metode de a-~i folosi puterea este sli creeze
tampoane atmosferice. Tampoanele, numite ,.cordoane",
pot sa aiba multe Iorme ~i rnarimi,
- De aceea nu erai ud cand ai intra! aseara pe fereastra,
ghici Eureka.
Ander incuviin\a, dand din cap.
- Si din acelasi motiv nu ploua in aceasta curte.
Originarilor nu le place sa se ude, mai ales daca pot evita
acest lucru, ceea ce se intampla cam de fiecare data.
- Ce mai trebuie sa stiu despre ei?
Ander se apleca spre urechea ei dreapta,
- Critias, sopti el aproape insesizabil, ii urmari privirea
spre barbatul din stanga, din dcpartare, ~i i~i dadu seama ca
Ander ii oferea un pont. Candva, erarn apropiati. Era mai
t•inllr decal ceilalti Originari si, in pil.rul des ~i argintiu, avea
drlejuri salbatice, Odata, era aproape om.
Critias ii privi pe cei doi cu un interes atat de vadit, incat
Eureka se sirnti goala,
- Starling. Ander se uita la lemeia batranil., care purta o
pereche de pantaloni si un pulover gri de casmir, din dreapta
lui Critias. Parea ca abia putea sa stea singura pe picioare,
Jar i~i tinea b!lrbia ridicata, increzatoare. Se hraneste cu
/ulnembilitatea altora. S!I nu-i arati ca esti fragila.
Eureka incuviin!a dsnd din cap.
- Albion. Unnatorul Originar era barbatul care batuse la
~a din spate a casei Eurekai, Conduc!ltorul, spuse Ander.
uiiferent ce s-ar intfimpla, s!I nu-I iei de manil..
- Si ultima?
Eureka se uita la lemeia fragil!I care semana cu o bunica,
1hri1cata intr-o rochie gri si inflorat!I de vara, Parul argintiu
1plctit ii atama peste umar, pana in dreprul taliei.
 - Chora, spuse Ander. Nu lasa felul in care arata sa te
pacaleasca, Din cauza ei m-arn ales cu toate cicatricile -
inghiji ~i adauga, in barba - cu aproape toate, Ea a crcat
valul care a ucis-o pe mama ta.
Eureka i~i incle$ta pumnii. Voia 'sa urle, dar era genul de
vulnerabilitate pe care refuza sa o afiseze. ,,Fii indiferenta,
sc incurajii ea. Fii putcrnlca" Pasi pc iarba uscata ~1-1
infrunta pe Originari.
Eureka. zise tatal ei. Vino inapoi aici. Ce faci ...
- Dati-le drumul! le striga Originarilor, diind din cap
spre gemeni.
- Desigur, copila. Albion i~i intinse palma palida. Ia-ma
de mana si copiii vor fi eliberati,
- Sum ncvmovati: gcmu Rhoda. Copiii mei!
- Tn1cJegem, spuse Albion Si var ft liberi, de lndata ce
Eureka ...
- Mai intai, dezleaga-i pe gemeni, zise Ander. Aces!
lueru nu are nimic de-a· face cu ei.
Si nici cu tine. Albion se intoarse catrc el. Ai fast
exclus din operatiune cu rnulte siiptamani in urma.
- M-am alaturat din nou. Ander sc uila la Iiecare
Originar, de parcii ar fi vrut sa se asigure ca to\i stiau de
partea cui se afla acum.
Chara se incrunta. Eureka voi sa se arunce asupra ei, sii-i
smulga fiecare ~uvi!!I lunga ~i argintie de par, sa-i scoata
brusc inima din piept si s-o distruga, panii cand lnceta sa
mai bata, asa cum nu mai bltea nici a Dianei.
- Ander, ai uitat cc csti, spusc Chura. Nu e treaba noastra
sa fim fericiti, sa ne lndragostim. Noi existam pentru ca
altii sa se poata iubi si i~i gaseasca fericirea. Noi protejarn
accste lucruri de nenorocirea careia ca vrea sa-i den via1a.
 Cu degetul stramb, arJta spre falii.
- Va inselati, spuse Ander. Duceti o via\ii negativa
$i avcti scopuri negative. Niciunul dintre voi nu stie cu
siguran\a ce s-ar intampla daca Atlantida s-ar ridica din
adiincuri.
Starling, eel mai in varst!i dintre Originari, tusi dczgustat.
- Te-am crescut s!i Iii mai inteligent. Nu ai mernorat
Cronicile? Miile de ani de istorie nu lnseamna nimic pentru
tine? Ai uitat de spiritul intunecat ~i amenintator al Jui
Atlas, care nu s-a sflit sii spunii ca 1dul sau era sa distrugf
aceasta lume'! Dragostea te-a orbit in fata mostenirii tale.
Albion, fl-i ceva!
Albion se giindi o clipa. Apoi se rasuci spre cele doua
Ieaganc si, cu purnnul, ii lovi pe gemeni in stomac,
Copiii se clatinara, miseandu-se ca $i cand ar Il vomat,
inccandu-se cu sciindurile de lemn indesate in gura.
Ernpatic, Eureka se cliilin!I ~i ea. Nu mai putca suporta. Se
uit!i la miina ei, apoi la miina intinsa a lui Albion. Ce s-ar
fi putut lntampla daca l-ar fi atins? Daca gcmcnii ar fi fost
liberi, aiunci probabil ca ar f meritat orice ...
Cu coltul ochiului, Eureka zari o patii de culoare rosie,
Rhoda alerga in directia leaganelor, spre copiii ei. Ander
blestcma in barba ~i fugi dupa ea.
- Cineva sa o opreasca, vii rog, spuse Albion par-and
plictisit. Chiar nu am vrea sii ... Ei, bine. Acum e prea tiirziu.
- Rhoda! rasuna strigatul Eurck!ii peste peluza,
Cand femeia trecu pe liinga Albion, Originarul se intinsc
$i o apuca de miina. Ea inghe!ii imediat, bratu-i fiind teapan
precum ghipsul. Ander sc opri brusc si-si lnclina capul,
parand a sti ce urma sa se inliimple.
 Din sol, sub talpile Rhodei, inflori un con de pamant
in forrna de vulcan. La inceput, sernana cu un vulcan de
nisip, un fenomen specific raului, in care o movila ca un
dorn se transforma din nimic intr-un gheizer, de-a lungului
unei dimpii aluvionare inundate. Vulcanii de nisip erau
periculosi din cauza torentului de ap!I pe care ii aruncau din
centrul craterelor formate rapid.
Vulcanul de nisip starni vantul.
Cu toale ca Albion ii elibera rnana Rhodei, intre ei
ramase o legalura. Parea ca o tinea de o lesa invizibila,
Corpul ci fu ridicat de un vartcj de van! incxplicabil, care o
arunca la cincisprezece metri in aer.
Dadu din miiini si din picioare. Halatul rosu se rasuci
in aer ca panglicile unui zmeu. Cu trupul scapat complel de
sub control, se inalta ~i mai mull. Un sunet exploda - nu ca
un tunet, ci mai mult ca un impuls de electricitate. Eureka
i~i dadu seama ca Rhoda trecuse prin cordonul de deasupra
curtii,
Cand intra in furtuna neprotejata, ea !ipa. Ploaia patrunse
prin micul gol creat de trupul ei. Vantul batu ca un uragan.
Pe cer, silueta rosie a ferneii se mic~ora pana ce ajunse s!I
sernene cu una dintre papu~ile lui Claire.
Fulgerul ca o sageata trosni incet. Ascuns printre
tori, lumina portiuni de intuneric, invartind vazduhul, in
nomentul in care iesi din nor si ajunse in cerul liber, Rhoda
u cea mai apropiata tinta.
Eureka i!li aduna curajul cand fulgerul se izbi in pieptul
.i, cu un singur soc minunat. Rhoda incepu sa tipe, dar
unetul distant se auzi ca un sfarait unit ~i static.
Rostogolindu-se din cer, miscarea trupului ei era diferita.
·ara viatii. Gravitatea dansa cu ea. Norii se despartira cu
tristete, tacandu-i loc sa treaca. Traversa limita cordonului
Originarilor care, cumva, se retllcu deasupra curtii. Cazu cu
un zgomot surd, corpul ei incovoiat lasand o urrna adanca
de treizeci de centimetri in p11mant.
Eureka se prabusi in genunchi. Privind pieptul innegrit
al Rhodei; parul ei, care sfiiraise in nonexistenta; bratele ~i
picioarele goale, acoperitc cu cicatrici atbastrui, din cauza
fulgerului, i~i lmpreuna rnainile in dreptul inimii. Femeia
avea gura deschisa, Limba-i parea arsa, Degelele-i se trans-
forrnasera in niste gheare rigide, intinse catre copiii ei chiar
~i dincolo de rnoarte,
Moone. Rhoda era moarta pentru ell incercase singurul
lucru pe care l-ar fi fiicut orice mama: incercase sa puna
capat suferin\ei copiilor ci. Dar, daca n-ar fi fost Eureka.
gernerni nu s-ar fi aflal in pericol, iar ea nu ar ti trebuit sa-i
salveze. Nu ar fi zacut rnoarta pe peluza, arsa. Eureka nu
putea sa se uite spre fraiii ei. Nu suporla sa-i vada la fel de
distrusi cum fusese ea, de la moartea Dianei,
Din spatele ei, de pe peluza, se auzi un seance! animalic.
Tatal ei era in genunchi. Mdinile lui Ca! a!amau pe umerii
lui. Parea palida si nesigura, ca ~i cand ar fi fost bolnava.
Cand tatal sau se ridica, se indrepta cla!inandu-se catre
scan. Era la treizeci de centimetri de trupul Rhodei, cand
vocea lui Albion ii facu s11 se opreasca brusc.
- Tata, pari a fi un erou. Ma intreb ce aide gand sa faci.
inainte ca acesta sa poata s11-i raspunda, Ander cauta
ceva in buzunarul de la blugi. Eureka i~i pierdu rasuflarea
cand el scoase un pistol mic, din arginl.
- Taci, unchiule.
- ,,Unchi". nu-i asa? Zambetul lui Albion ii dezvalui
dintii gri. Renunti? Chicoti. Ce are, un pistol de jucarie?
 Ceilalti Originari rasera,
- Arnuzant, nu-i asa?
Ander b!iga cartusul pe 1eavli. 0 luminii verde $i ciudata
emana din interior, forrnand o aur!i in jurul armei, Era
aceeasi pe care Eureka o vazuse in noaptea in care Ander ii
aratase cutia de argint. V!izand lumina, cei patru Originari
se speriara. Amutira, ca $i cand li-ar fi pierit n'isul.
- Ander. oe-i asta? lntreba Eureka.
- Acest pistol trage gloante din pelin, ii explic!i Ander.
E o planta veche, saruiul mortii pentru Originari.
- De unde ai gloantele acelea?
Starling se clatinii cativa pasi inapoi.
- Nu conteaza, spuse repede Critias, Nu ne va Impusca
niciodata,
- Te lnseli, zise Ander. Nu $Iii ce a$ race pentru ea.
- incanliitor, afirma Albion. De ce nu-i spui prietenei
tale ce s-ar lntampla, daca ai omori pe unul dintre noi?
- Poate c!i acest lucru nu m!i mai ingrijoreazii. Cand
Ander arrna pistolul, acesta scoase un mic zgomot. Dar,
in loc sii [inteasca spre Albion, ii indrepta catre sine. Tinu
teava la piept, inchise ochii.
- Ce Iaci? striga Eureka.
Ander se lntoarse cu fa!a la ea, tinand in continuare
pistolul la piept, in acel moment, parea c!i voia sii se sinu-
cida mai mull decal i$i dorise vreodata Eureka.
- Viata unui Originar e controlata de un singur vant mai
puternic. I se spune Zefirul $i ne leag!i pe toti. Daca unul
dintre noi moare, murim cu totii. Se uilii la gemeni $i inghili
cu greu. Poole ca asa este mai bine.
 31

LACRIMA

Eureka nu statu pe ganduri. ii Imbranci pe Ander ~i-i

arunca pistolul din miina. Acesta se invarti in aer $i aluneca
de-a lungul ierbii peste care plouase, prin locul in care
Rhoda intrase prin cordon. Ceilafti Originari se repezira
spre arma, dar Eureka si-o dorea mai mult. 0 in~ftlca ~i se
stradui sa o !ina bine. Apronpe ca o scapa. Cumva, reusi sa
o recu pereze,
lnima ii batea cu putere. Nu mai tinuse niciodata o arma,
nu-si dorise sa faca asra, Gasi tragaciul, indreptli pistolul
spre Originari, pentru ca acestia sa nu se apropie.
- Si 111 esti indragoslita, o tachina Starling. E minunal.
Nu ai indrazni sa ne impusti si sa-ti pierzi prietenul.
Ea se uita la Ander. Era adevarat?
- Da, voi muri daca vei ucide pe oricare dintre ei, spuse
el incet. Dar este mai important ca tu sa traiesti, sa nu
pa\e~ti nimic.
- De ce?
incepu sa respire sacadat.
 - Pentru cl'i Atlas va gasi o metodii prin care sii aduca
Atlantida la suprafata. ~i. cand ova face, aceastl'i lume va
avea nevoie de tine ...
- Aceasta lume are nevoie ca ea sa rnoara, ii intrerupse
Chora. E un monstru al apocalipsei. Te-a ftlcul sa uiti de
responsabililatea ta fatl'i de omenire.
Eureka se uitl'i prin curte - la tatal ei, care plangea
peste trupul Rhodei. Se uitll la Cat, care statea ghemuita $i
trernura pe treptele verandei, incapabilii sii-$i ridice privirea.
Se uitl'i la gemenii legati, rani!i $i care tocmai asistaserl'i la
moartea mamei lor. Siroaie de lacrimi le curgeau pe obraji.
De la incheieturi, le picura singe. in cele din urma, se uitii
la Ander. 0 singurl'i lacriml'i ii aluneca pe nas.
Acel grup includea singurele persoane pe care Eureka le
iubea pe aceasta lurne. Toti erau de neconsolat. $i doar din
cauza ei. Cat de mull rl'iu rnai putea sa provoace?
- Nu ii asculta, ii spuse Ander. Vor sll le facii sa le
urasti, Vor sa renunti, Se opri. Cand vei trage, sll tintesti
spre plllmani.
Eureka cantari pistolul in maini, Cand Ander spusese ell
niciunul dintre ei nu stia cu siguran\l'i ce avea sa se intample
daca Atlantida ar fi iesit la suprafa\a, Originarii se agitasera.
respingand total posibilitatea ca lucrurile in care credeau ar
fi putut sa nu fie adevarate.
Eureka i$i dadu seama ell Originarii erau dogmatici
atunci cand se gandeau Ia ce insemna Atlantida, de vreme
ce nu stiau nimic cu adevarat,
Atunci, ce stiau despre Sirul Lacrimilor?
Nu avea voie sl'i plangll. A~ ii spusese Diana. Cartea
iubirii mentiona cat de formidabile puteau fi ernotiile ei,
cum ar fi putut sli aduca la suprafatii o alta lume. Ander ii
furase lacrima si o lacuse sa disparii lntr-a lui cu un rnotiv,
Eureka nu voia sa provoace o inundatie sau sli inahe din
adiincuri un continent. $i, cu toate acestea, in fragmentele
traduse de madame Blavatsky din Carrea iubirii, citise
despre bucurie ~i dragoste - panii si tillul era sugestiv.
Dragostea trebuia sa facli parte din Atlantida. in aces!
moment, lsi dadu ea searna, si Brooks era o pane din ea.
Jurase sa ii gaseasca Dar cum?
-- Ce face? intreba Critias. Dureazli prea mull.
- Nute apropia de mine.
Eureka indrepta arma spre fiecare dintre Originari.
- Pacat de mama ta vitrega, spuse Albion. Se uita peste
umiir, la gemenii care se zbateau in leagane. Acum, dii-mi
miina sau vom vedea cine urrneaza.
- Eureka, asculta-ti instinctele,ii ziseAnder. Stii ce sa faci.
Ce putea sa faca? Erau prinsi in capcana, Daca lmpusca
un Original",Ander rnurea. Daca nu tragea, ei aveau sa-i
raneasca sau sa-i ucida familia.
Eureka stia ca, dacii mai pierdea incii o persoana pe care
o iubea, avea sa se piarda cu firea, iar acest lucru nu ii era
ingiiduit.
,,Sa nu plingi niciodata, niciodata,"
Si-I imaginii pe Ander siirutindu-i pleoapele. i~i imaginli
lacrimi adunandu-se pe buzele lui, sarutarile lui alunecind
pe unna lacrimilor ei usoare ca spuma miirii. i~i imaginii
lacrimi minunate, mari, frumoase, rare ~i ni.vnile ca niste
bijuterii.
De la moarlea Dianei, viata ei unnase lraseul unei i mense
spirale negre - spitalele ~i oasele rupte, pastilele Inghitite
si terapia ineficienta, depresia umilitoare, pierderea lui
madame Blavatsky, moartea Rhodei la care asistase ...
... Si Brooks.
El nu-si avea locul in acea spirala descendenta. Era
intotdeauna eel care o ajuta sa i!!i revina. Se imagina aliituri
de el, la varsta de opt ani, in nucul pecan Inca mic al lui
Sugar si acrul duke !ii auriu al vcrii tarzi]. in rninte, ii auzi
rasul: veselia copilariei lor pierzandu-se printre ramurile
pline de muschi. frnpreuna, se catarau mai SUS decal ar fi
nlcut-o pe cont propriu. Eureka socotea cii asta se lntampla
din cauza ca erau competitivi. Acurn, i!!i dadea seama ca
increderea reciproca era cea care ii purta pana aproape de
cer. Cand era alaturi de Brooks, nu se gandea niciodatli ca
ar fi putut sa cadli.
Cum de nu vazuse sernnele care ii indicau faptul ca i se
lntampla ceva? Cum de se ~uparase pe el? Cand se gandi
la toate prin care trebuie sii fi trecut el - lace ar fi putut sii
indure chiar in aces! moment - ceda. Se sirnti coplesita,
incepu din gat, un nod dureros pe care nu-I putea inghit],
Membrele i se f!cura ca de plumb, iar pieptul i se impinse
lnainte. Fata i se schirnonosi, ca si cand ar fi fost ciupita de
niste clesti, i~i tinu ochii strans inchisi. Deschise gura atal
de mutt, lncat o duru. Maxilarul incepu sa-i trernure.
- Nu cumva ... ? sopti Albion.
- Nuse poate, spuse Chora.
- Opriti-ol icni Critias.
- Este prea tarziu,
Ander parea aproape lncantat.
Bocetul care i se nastea pe buze venea din cele mai
adanci colturi ale sufletului ei. Cazu in genunchi, cu arma
langa ea. Lacrimile ii lasara urme pe obraji. Caldura aces-
tora o alarma, ii alunccara de-a lungul nasului $i cursera in
colturile gurii, ca un al cincilea ocean. Bratele i se inrnuiara
pe lang:i corp, predandu-se valurilor de suspinc care ii
chinuiau trupul.
Ce usurarel 0 senzatie ciudata, noua ~i minunata ii
dadea dureri de inima. i$i cobori barbia in piept. 0 lacrimll
cazu pe suprafata pietrei tunetului pe care o avea la gal. Se
astcpta sa o respingii. in schimb, o scanteiere de lurnina
azurie in forrna de lacrirna straluci in mijlocul pietrei.
Dupa o secunda, piatra era iar uscata, ca si ciind lumina era
dovada puterii de absorbtie a acesteia.
Tunetele bubuira in cer. Eureka i$i inalta privirea, Printre
copacii dinspre est, se zari un fulger. Norii de rau augur.
care fusesera ascunsi de cordonul Originarilor, aparura
dcodatii. Suflul brusc $i rapid al viintului o tranti la pamant.
Norii erau a tat de josi, inciit puteau sa-i atinga umerii.
- E imposibil, auzi Eureka pe cineva rnurrnurand.
Acum, toti cei din curte erau invaluiti in ceata, Doar noi
putem sa ne rupern cordoanele.
Ploaia in rafale o lovi pe Eureka in fata. stropii reci
pe lacrirnile fierbinti dovedind disparitia cordonului. ii
rupsese? Apa se revarsa din cer, Nu mai era ploaie; era mai
mult ca un val, ca si cand oceanul ar fi fost intors pe o parte
$i ar fi inundat malurile pamantului. Eureka privi in sus,
dar nu putu sa vada. Cerul nu se zarea. Era doar inundatia
calda, cu gust sarat.
Jn cateva secunde, apa din curtea din spate ajunse piina
la gleznele fetei. Simti miscarea unui trup incctosat si stiu
ca era tata] ei. 0 cara pe Rhoda. Se indrepta spre gemeni.
Alunecli $i clizu si, cal incerca sli se ridice, Eureka fu in apli
panli la genunchi.
- Unde este? strigli unul dintre Originari.
intrezliri siluetele gri care veneau catre ea. Stropind,
fiicu cativa pasi inapoi, nestiind incotro sli se ducli. incli
plangea. Nu stia dacil avea sa se opreasca vreodatii.
Gardul din capatul gradinii scir\ii cand raul involburat ii
daramli. Si mai multa apa navali in curte ca un vartej, acope-
rind totul cu noroi. Apa scoase din rlidlicini stejari seculari,
care cedarli scif1aind lung $i dureros. Cand ajunse sub
leagane, forta acesteia rupse lanturile $i-i elibera pe gemeni.
Eureka nu putea sa vada chipurile celor doi copii, dar
stia cli William $i Claire erau ingroziti. Dragostea si adre-
nalina o impinserli prin apa panli in dreptul taliei, ca sli-i
prinda. Cumva, in ciuda polopului, se gasira unii pe altii,
ii apucli strans la piepl. Nu avea de gand sa le dea drumul.
Acesta fu ullimul gand inainte ca pamantul sa-i alunece de
sub picioare si sli cadli cu faia in jos, in prnpriile-i lacrirni.
Dadu din picioare. incercli sii se mentina la suprafata,
plutind. ii ridica pe gemeni cal de sus putu. Le smulse
banda adeziva de pe chipuri $i arunca violent scaunele
leaganelor intr-o parte. 0 duru sli vada pielea ranita de-a
lungul obrajilor.
- Respirati! le porunci, nestiind cat timp mai avea la
dispozitie,
Privi spre cer. Dincolo de potop, sirntea ca o fununli
cum nu se mai vazuse niciodata intuneca atmosfera. Ce
iacea acum cu gernenii? inghi!i apli sliralli, aer si apoi ~i
mai rnulta apa saralli. Credea cli inca plangea, dar, din
cauza inundatiei, ii era greu sa-~i dea seama daca avea
dreptale. Lovi apa cu picioare\e de doua ori mai tare, ca
sa compenseze bratele care nu se miscau. Se sufoca, se
lneca ~i incerca sa respire, lncerca sa-i tina pe gemeni cu
gurile deasupra apei. Efortul de a-i tine la piepl aproape ca
o Hlcu sa se scufunde. i~i sirnti colierul plutind, trligand-o
de ceafa, Medalionul din lapislazuli pastra piatra tunetului
pe suprafata valurilor care tot veneau,
Stia cum trebuia sa procedeze.
- lnspirati adanc, le ordona celor doi copii.
Apucli pandantivele si se scufunda impreunli cu gemenii.
Dintr-odat.a, o bula de aer erupse din piatra tunetului, Scutul
ii cuprinse pe toti trei, Umplu spatiul dintre trupul ei ~i al
copiilor, inchizandu-se impotriva potopului ca un submarin
in miniaturli.
Copiii gafaira. Puteau sli respire din nou. Pluteau ca
in ziua precedents, Ea le eliberli incheieturile ~i gleznele
dezlegand franghiile.
De indata ce Eureka fu sigura ca acestia erau in regula,
se propti in marginea scutului si incepu sa inoate incredibil
prin curtea inundatli.
Curentul nu se compara cu oceanul linistit. Lacrimile ei
nasteau o furtunli salbatica ~i involburata, Iara forrna. Scarile
dinspre peluza, care ajungeau pina la veranda, erau deja
inundate. Ea ~i gernenii inotau intr-o nous mare, la nivelul
primului etaj al casei ei. Apa spargea ferestrele precum un
hot. i~i imagina inundatia patrunzand in sufragerie, pe holu-
rile cu covoare, maturand lampile, scaunele ~i amintirile ca
un r.iu furies, lasand in urma doar noroiul sclipitor.
Trunchiul masiv al unuia dintre stejarii dezradacinati se
invarti cu o for!a cutremuratoare. Eureka i~i aduna curajul,
adapostindu-i pe gemeni la piept, cind o creanga uria~ se
izbi de partea laterals a scutului. Copiii liparii din cauza
impactului care reverbera prin ei, dar scutul nu se fisura,
nici nu criipii. Copacul se deplasa in cautarea altor victime.
- Tali! striga Eureka din interiorul scutului, de unde nu
o putea auzi nimeni. Ander! Cat!
inoli manioasii, nestiind cum sa-i gaseasca,
Apoi, in haosul intunecat al apei, o mana se intinse spre
marginea scutului. Eureka stiu imediat a cui era. Cazu in
genunchi de usurare, Ander o gasise,
in spatele lui, tinandu-l de cealaltli mana, era tatal ei
care, la randul lui, se tinea de Cat. Eureka planse din nou,
de data asta, de usurare ~i intinse man a spre cea a lui Ander.
Bariera scutului ii impiedica. Mana ei ricosa intr-o parte.
Ander rico~ in cealalta parte. incercara din nou, apiisand
mai tare. Nu era nicio diferenta, Ander o privi ca ~i cand ar
sa intre. Ea biitu cu pumnii in scut, dar
f stiut cum sii-1 lase
era inutil.
- Tiiticule? striga William cu lacrimi in ochi,
Eureka nu voia si traiasca daca ei se inecau. Nu ar fi trebuit
sa invoce scunil inainte sa ii gaseasca. Tipi inutil. Cat ~i tali!
ei incercau sa inoate spre suprafaf!, spre aer. Mana lui Ander
nu le dadea drumul, dar fiica i se citea in ochi.
Apoi, Eureka i~i aminti: Claire.
Dintr-un oarecare rnotiv, sora ei reusise sli treaca de
barierii cind se aflau in golf Eureka intinse rnana spre fatii
~i, practic, o trase spre marginea scutului. Mana ei o intalni
pe cea a Jui Ander si ceva din bariera deveni poros, iar acesta
reusi sa intindii rnana iniiuntru. impreunii, Eureka ~i gemenii
traserii cele trei corpuri ude in interiorul scurului. Acesta
se rnari, transformandu-se lntr-unul comod pentru sase
persoane, in limp ce prietena ei Cat si tatal ei se sprijinira
in rnaini ~i pe genunchi, gafiind ca sa-~i recapete respiratia.
Dupii. un moment de uimire, tatiil o imbrati~ll pe falii.
Plangeau amandoi, ii imbriiti~ ~i pe gemeni. Toti patru se
rotira lntr-o imbratisare, levitand in interiorul scutului,
- imi pare rau, se srniorcai Eureka.
0 pierduse din vedere pe Rhoda dupa ce incepuse
inundatia, Nu stia cum sa-~i consoleze tatal sau fra!ii pentru
pierderea )or.
- Suntern bine. Tatiil ei parea mai nesigur ca nicindata.
El ii mangaie pe cap pe gemeni ca ~i cand viata lui ar f
depins de asta. Yorn f bine.
Cat o batu pe Eureka pe urnar, Avea parul ud. Ochii ii
erau rosii ~i umflat],
- Chiar se intampla cu adevarat? intreba ea. Visez?
- Vai, Cat!
Eureka nu avea cuvinte ca sa-i explice sau sa-si ceara
scuze prietenei sale, care ar f trebuit acum sa fie lmpreuna
cu familia ei.
- Este real. Ander statea la rnarginea scutului, cu spatele
spre ceilalti, Eureka a deschis o nouii realitate.
Nu piirea manios. Parea uimit. Dar ea nu putea f sigura
pana ce nu ii vedea ochii. Erau lurninati cu o nuan\ii turcoaz
sau lntunecati ca oceanul acoperit cu nori de furtunii?
intinse rnana spre umarul lui ~i incerca sa-1 intoarcii.
El o suprinse cu un sarut, Era apasat ~i pasional, iar
buzele lui exprimau totul.
- Ai reusit,
- Nu stiarn case va intampla asa ceva. Nu stiam ca va
fi asa.
 - Nimeni nu stia, spuse el. Dar lacrimile tale au fost
inevitabile dintotdeauna. indiferent ce credeau ai mei. Erai
pe un drum. Erau aceleasi cuvinte pe care le rostise madame
Blavatsky In prima searli dind Eureka $i Cat o vizitasera
la studio. Jar acum suntem Ioli pe acel drum, impreunli
cu tine.
Tn timp ce scutul lrecu prin curtea inundata, Eureka privi
lmprejurul carnpului plutuor, Lumea de dincolo era stranie
si lntunecata, de nerecunoscut. Nu ii venea sa creada cli era
casa ei. Nu putea sa creada ca lacrimile ei lacuserli asta. Ea
f?lcuse asta, Aceasta putere ciudata o P.icu sli se simtli rliu.
Un brat al leaganului se rostogoli deasupra capetelor lor.
Toatli lumea se feri, de$i nu era necesar, Scutul era irnpe-
netrabil. Tn clipa in care Cat ~i tatlil ei suspinarli usurati,
Eureka i~i dadu seama ca nu se mai sirntise singura de luni
de zile. •
- iti datorez viata, ii spuse Ander. Toti de aici ti-o
datoreaza.
- Eu deja [i-o datoram pe a mea. Ea i~i sterse ochii.
Vazuse aceste rniscari de nenurnarate ori inainte in filme ~i
la al!i oameni, dar experienta era cu totul nouli penlru ea, ca
~i cand ar fi descoperit, brusc, un al saselea simt, Am crezut
cli esti suparat pe mine.
Ander i$i inclinli capul surprins,
- Nu cred cli m-as putea suplira vreodata pe tine.
0 altli lacri mli curse pe obrazul fetei. Ea ii privi pe Ander
luptandu-se cu impulsul de a o pune in propriul ochi. Pe
neasteptate, cuvintele Te iubesc i se rostogolira piinli spre
varful limbii. Inghi!i cu greu ca sa nu le spuna, Trauma era
cauza, nu emotia reala, Abia dacli ii cunostea, Dar impulsul
de a rosti aceste cuvinte nu dispsrea. i$i aminti cli tatal
ei menjionase mai devreme desenul mamei sale, vorbele
Dian~i.
Ander nu i-ar f fr.int inima. Avea incredere in el.
- Ceeste?
El o lua de manii.
,.Te iubesc."
- Ce se va intampla acum? intrebii ea.
Ander se uitii imprejurul scutului. Toti erau cu ochii
pe el. Cat ~i tatiil ei nici miicar nu pareau sa stie ce rel de
intrebiiri s.ii puna,
- Exists un pasaj spre sta~itul Cronicilor Originorilor,
despre care familia rnea a refuzat sa vorbeasca Ander lieu
semn spre potopul de dincolo de scut. Nu au vrut niciodatii
sii anticipeze lntarnplarea acestui lucru.
- Ce spune pasajul? intreba Eureka.
- Spune ca persoana care deschide fisura spre Atlantida
este singura care o poate inchide - singura care ii poate
infrunta pe regele atlant,
El o privi pe Eureka. evalmindu-i reactia,
- Atlas? sopti ea, gandind: •. Brooks".
Ander dadu din cap.
- Dacii ai fllcut ce au prezis ei, nu sunt singurul care are
nevoie de tine. intreaga fume are nevoie de tine.
Se intoarse c.iitre ceea ce Eureka presupunea a fi directia
spre rau. lncel, Ander incepu sa inoate, cu rniscari asemii-
n.iitoare celor pe care ea ~i gemenii le facusera ca sa ajungii
la mal, cu o zi inainte. Miscarile lui se inte\ira ciind scutul
se indreptii spre rau. Fara vreun cuvant, gemenii incepura
sii lnoate cu el, tot asa cum inotaserii cu ea.
 Eureka lncerca sii inteleaga conceptul intregii lumi care
avea nevoie de ea. Nu reusea, Sugestia ii coplesea eel mai
puternic muschi pe care II poseda: imaginatia.
Ea incepu sii inoate, observand ca tatal ei ~i Cat faceau,
lncet, acelasi lucru. Cu totii lnotand, curentii puternici
erau greu de controlat. Plutira peste poarta din tier forjat
inundata de la marginea curtii, Pivotara spre raul umflat.
Eureka nu stia cat.ii apa cazuse sau cand si daca urma sii
se opreasca, Scutul ramase la cativa metri deasupra apei.
Stuful si malul le flancau calea. Raul hinga care Eureka i!?i
petrecuse atat de mult timp era o zona subacvatica straina,
Tnotara pe langa biirci rupte ~i scufundate, cheiuri
distruse, care aminteau de zecile de uragane din trecut, Se
intersectara cu bancuri de piislriivi argintii. Ziirgani alune-
cosi si negri tnotara in fata lor ca niste raze ale miezului
noptii,
- TI vom mai cauta pe Originarul pierdut? intrebli ea.
- Solon. Ander dadu din cap. Da. Cand ii vei infrunta
pe Atlas, va trebui sa fii pregatita, Cred ca el te poate ajuta.
,.Sa-I lnfrunte pe Atlas," Ander putea sa ii spuna asa, dar
pentru Eureka nu conta decal corpul pe care ii poseda. Cel
al lui Brooks. inotand spre o mare nouii !?i necunoscuta, fata
t!lcu un juramant,
Chiar daci\ trupul lui Brooks era corurolat de magia cea
mai intunecata, pe diniiuntru el continua sa-i fie eel mai
vechi prieten. Avea nevoie de ea. lndiferent ce unna sa se
intample in viitor, avea si! gaseasca o modalitate prin care
sa-1 salveze,
 EPILOG

BROOKS

Cu viteza maxima, Brooks se izbi cu capul de copac.

Sirnti irnpactul deasupra sprancenei, o taietura adanca in
piele. Avea deja nasul rupl, buza crapata ~i umerii zdrobiti.
Si asta inca nu era totul,
Se luptase cu el insusi vreme de o ora, de cand ajunsese
pe mal, in partea de vest a plajei Cypremort Point. Nu recu-
nostea pamanlul din jurul lui. Nu sernana cu locul natal.
Ploua vertiginos. Plaja era rece, pustie, iar valurile rnai
inalte ca niciodata, in jurul lui se aflau tabere scufundate,
ocupantii acestora, evacuati sau inecati, Daca ar mai f
ramas acolo, si el s-ar f putut ineca, dar sa fi cautat adapost
in Iata furtunii era ultimul sau gand.
Era tarat de-a lungul nisipului urned, unde se impiedi-
case de o movila. Simu coaja copacului in piele. De fiecare
data cand era pe cale sa-si piarda cunostinta, corpul pe care
nu-I putea controla i!?i relua lupta cu sine.
ii spunea Napasta, Pusese stapanire peel de paisprezece
zile, cu toate ca Brooks sirntise de mai devreme boala care
se apropia. La inceput fusese un lesin, o incapacitate de a
respira, un strop de caldura peste rana de pe Irunte,
Acum, ar Ii dat orice s! mai simta acele sirnptome
limpurii. Mintea lui, captiva intr-un lrup pe care nu ii putea
controla, incerca sa i~i explice ce se inlampla.
Schimbarea intervenise in dupa-amiaza petrecuta cu
Eureka, in golful Vermilion. inainte s! fie luat de val in
largul marii, fusese el lnsusi, Ajunsese pe mal o cu totul
alla persoana,
Ce era el acum?
Sangele ii curgea pe obraz, ii intra in ochi, dar Brooks nu
putea sa-~i ridice mana ca sa se ~tearga. Altceva ii controla
destinul: muschii ii erau inutili, de parca ar Ii fost para[izat.
Miscarile dureroase erau specialitatea Napastei. Nu mai
simtise niciodata o astfel de durere, insa asta era cea mai mica
problema a lui.
Stia ce se lntarnpla in el. Mai stia si ca era imposibil.
Chiar daca ar Ii putut sa-~i controleze cuvintele, nimeni nu
i-ar Ii crezut povestea,
Era posedat. Ceva groaznic pusese stapanire pe el,
intrand printr-o multime de taieiuri de pe spate, care nu se
mai vindecau. Napasta ii alungase sutletul, salasluind acum
in locul acestuia. Altceva era in el - ceva vechi, dezgus-
tator ~i alcatuit dintr-o amaraciune la fel de adanca precum
oceanul.
Nu avea cum sa i se adreseze monstrului din interiorul sau.
Nu vorbeau aceeasi limba, insa baiatul stia ce voia acesta.
Pe Eureka.
Napasta ii Iortase sa sc poarte cu ea cu o raceala de
ghea\li. Corpul care arata ca Brooks se straduia in Iel ~i
chip sa-i raneasca prietena cea mai buna, iar situatia
se inrautiitea. in urma cu o ora, i~i privise miiinile care
incercau sa-i inece pe fratii fetei, odata ciizuti din barca lui.
Propriile mdini. Pentru asta, Brooks ura Napasta mai mult
decal orice altceva.
Acum, cand pumnul ii lovi ochiul slang, i~i dadu seama:
era pedepsit pentru ca nu reusise sa-i omoare pe cei doi
copii.
i~i dori sa ti putut sii-~i asume rneritele pentru faptul di
erau in vialii. Dar Eureka ii salvase; reusise, cumva, sa-i
traga de langii el. Nu stia cum o filcuse sau unde disparu-
sera, Nici Nii.pasta nu stia allfel, el ar fi urmarit-o acum.
Cand acest gand ii trecu prin minte, Brooks i~i mai diidu un
pumn. Mai tare.
Poate cii, daca Napasta ar fi continual, trupul lui avea
sa devina la fel de nerecunoscut ca ~i ceea ce se afla in el.
De cand aceasta pusese sliipanire peel, hainele nu i se mai
potriveau. i~i surprindea corpul in umbra ~i mersul sau ii
speria. Mergea diferit, clatinandu-se. 0 duritate ii pamm-
sese in ochi, schirnbandu-i, ii intuneca vederea.
Paisprezece zile de robie ii invataserii pe Brooks ca
Napasta avea nevoie de el pentru amintirile lui. Ura si i
le ofere, dar nu stia cum sa le izoleze. Baiatul se simtea
in siguran\ii doar cand visa. Monstrul devenise proprietarul
unui cinematograf, urmarind spectacolul, afliind mai multe
despre Eureka.
Acum, rnai mult ca niciodata, Brooks intelegea cii ea era
sleaua vielii lui.
Obisnuiau si se catiire in nucul pecan din curtea bunicii
ei. Era intotdeauna cu cateva ramuri mai sus dee.it el. Alerga
mereu dupii ea, ca sii o prinda - uneori invidios, alteori
mirat. Rasul ei ii ridica precum heliul, Era eel mai pur sunet
pe care avea sa ii auda vreodata, inca ii tragea langa. ea,
cand ii auzea pe un hol sau in vreo camera. Trebuia sii stie
ce ar fi lacut-o sa radii. De la mcartea marnei ei, nu mai
auzise acel sunet,
Ce s-ar fi intamplat daca l-ar fi auzit acum? Oare muzica
rasului ei ar fi indepartat Napasta? l-ar fi oferit sufletului
sau puterea s~-~i reca~tige locul de drept?
Cu mintea in flaciiri, razboindu-se cu propriul trup,
Brooks se zvarcolea pc nisip. hi zgaria pielea. Striga in
chinuri. Tanjea dupa o clipa de pace. Pentru asta, ar fi avut
nevoie de o amintire deosebita ...
De sarutul ei.
Gandul la buzele fetei, atingandu-le pe ale lui, ii lacu
trupul sa se linisteasca, Se lasa invaluit de eveniment: de
caldura ei, de dulceata neasteptata a gurii ei.
Brooks nu ar fi sarufat-o din proprie initiativa. Penlru
asta, blestemii Niipasta. Dar, pre] de un moment - lung
~i glories - fiecare gram de durere pe care avea sa o mai
indure meritase acel sarut.
Mintea baiatului reveni brusc pe plajii, la situatia neno-
rocita in care se afla. Fulgerul lovi nisipul din apropiere.
Statea pe jurnatate in apa oceanului, era ud si tremura.
incepu sa se gandeasca la un plan, dar se opri cand i~i am inti
ca era inutil. Napasta avea sa stie, avea sa-1 impiedice sa
fad orice i-ar fi contrazis dorintele,
Eureka era raspunsul, telul pe care Brooks ~i posesorul
lui ii aveau in cornun, Tristetea ei era de nepatruns, Baiatul
putea sa suporte sa-si provoace putinii durere.
Ea merita toiul, pentru ca valora totul.
 UN INTERVIU CU LAUREN KATE

Ce te-a inspirat sii scrii povestea Eurekaf?

Cand am locuit in zona rurala a Californiei de Nord,
lacul din apropiere era o vale inundata, pe locul careia,
candva, a existat un orasel, Fantomele inchipuite ale acestui
oras subacvatic m-au bantuit, dezvoltandu-se lntr-o obsesie
pentru povestirile despre inundatii, incepiind cu istori-
sirile despre Arca lui Noe, Atlantida lui Platon $i panii la
Epopeea lu! Ghilgames.
Legenda Atlaruidei m-a atras in mod deosebit: o civili-
zatie antica, glorioasa $i avansata, care a disparut flrii urrna
in ocean, alunecand, astfel, in tiiramul miturilor. De mai
multi ani am stiut ca voiam sii scriu despre Atlantida, dar
nu am stiut ce voce ar trebui sii spuna aceasta poveste - si nu
intotdeauna este aceasta cea mai importanta intrebare'!
Inspiratia mi-a venit intr-o zi in care plangeam, So!ul
meu imi asculta povestea spusa printre lacrimi, nestiind
despre ce era vorba. Nu putea sa discute cu mine; eram
luata de valul ernouilor, asa cum Ii se inlampla de obicei
celor care plang, Dar, intinzandu-si o mana, mi-a atins
404 Lauren Kate

coltul ochiului cu degetul ~i mi-a prins lacrirna care

forma. L-am privit cum a luat lacrima si a picurat-o
ochiul lui, Deodata, acea lacrima a creat o legatura int
noi. Bruse, nu mai eram singura. Si, dintr-odata, am vaz
prima scena dintre eroina mea si baiatul pe care ii iubea.
Acea lacrima a descatusat aceasta poveste, in loc
unui zeu manics care starneste un potop, o singura lacrin
genereaza apocalipsa din Lacrima. ~i in povestea pe ca
am vrut sii o spun, am stiut ca o lacrirna capabila sa inuru
intreaga lume putea fi varsata doar de o inima franta in m
de bucati,

Fanii seriei DAMNARE sunt foarte lnfocati ~i au foar

multc de zis. Ai scris Latrima anticipand ceea ce ~i-
dori ei ~i, daca da, crezi di vor fi incin tati?
Fanii DAMN AR II sunt atat de fenomenali, incat rni-.
fi imposibil sa scriu o carte noua llra sa ma gandesc la e
Cand am inceput sa studiez arta de a scrie ~i sa panic
la ateliere de lucru, ideea generals vehiculata print:
profesorii ~i colegii mei piirea sa fie ca era gresit sa sci
pcntru oricine altcineva, in afara de tine. Cred in idec
ca scriitorii trebuie sa scrie doar povesti pe care vor sa
spuna (poate spre deosebire de povestile pe care simt ca:
trebui sii le spuna), dar mai cred ~i faptul ca poti sa sci
mai bine daca iti cunosti cititorii ~i \ii cont de dorintele le
Cititorii mei ma irnpulsioneaza sa fiu tot timpul o scriitoa
mai constiincioasa si mai atentli la detalii. lntrebarile 14
ma inspira ~i imi permit sa imi asum riscuri. Pentru ca a:
avut norocul sii interactionez cu multi dintre citironi me
scris o scena, sper sa ii placa fetei din Memphis, baiatului
din Sydney sau clubului de lectura din BogotA.

Care e locul in care iti vin cele mai bune idei?

in spatele cartierului meu, exista un drum secret, foarte
rar circular, [ntotdeauna mi-am luat cainele - si, acum,
fiica - la o plimbare pe dealuri, dimineata, inainte sli scriu.
Trebuie sii lraversez i legal ni~le domenii, dar aceasta e doar
o parte a distractiei si, lntr-o zi senina, poti sli vezi ziipada
din mun!ii dinspre est ~i un ocean sclipitor, la vest. E cea
mai grozava parte a Los Angelesului. Privelistea e uimi-
toare, dar la fel de irnportarua este intentia sliva~irii acestui
simplu ritual. Sa te gandesti la poveste e la fel de important
ca a o scrie, Sa te uiti la cer este la fel de important ca ~i
scrisul cuvintelor, atat timp cat priviiul le indeamna sa scrii.
in fiecare dimineata, scopul meu este s!i compun primul
paragraf al capitolului din acea zi, inainte de a ajunge in
varful dealului. Primul paragraf are dificila misiune de a
stabili fondul emotional al capitolului. De obicei, stiu ce
trebuie sli faca personajele in scena zilei respective, dar nu
stiu ce simt ele in legaturii cu asta - si, in ceea ce priveste
modul in care este spusa povestea, ernotiile determine totul,
Asa cii, imi pun intrebari precum ... cal de mull a dormit
Eureka in noaptea precedents, de ce a ales hainele pe care
le poarta si daca se simte confortabil imbracata asa, care e
cea mai mare frica a ei in ziua respectiva ~i ce ar pref era s!i
faca, in loc sa-rni urmeze indicatiile. Pana cobor dealul $i
revin in fata computerului, mintea mea plonjeaza adanc in
lumea ernotionala a povestii ~i - oricum, lntr-o zi buna -
restul capitolului decurge din primul paragraf
 Partea introductiva a romanului din punctul de vedere
al lui Ander ofera cititorului o perspectiva unica in
urmiirirea firulul narativ. De aici ai vrut sa incepi cartea -
~i, daca da, de ce? Dacil. nu, ne poti impiirta~i varianta
unui alt inceput?
Eu apreciez cu adevarat spatiul pe care ii deschide un
prolog intre paginile sale $i primul capitol. felul in care
cornenteaza ceva esential, care nu poate fi spus in mod
direct in cuprinsul romanului. Initial, m-am gandit sA incep
Lacrima cu o scena din trecut in care. copil fiind, Eureka
plange, iar mama ei o avertizeaza sa nu mai phi.nga niciodata
(care, in cele din urma, a devenil capitolul 3 ). Dar, cand am
inceput sa scriu, am avut probleme in a-i da glas Eurekai.
Scriind cateva mii de pagini drept Luce, sehimbarea a fost
dificila. Tnsa mi-am amintit una dintre rnodahtaule pe care
le folosearn sa-i deblochez vocea lui Luce, in momentele in
care simteam ca ma indepartez de ea: scriam aceeasi scena,
din punctul de vedere al lui Daniel. Dragostea lui Daniel
pentru Luce ii permitea, deseori, sa perceapa anumite
lucruri in legatura cu ea pe care eu, la inceput, nu puteam
sa le vad. Daca reuseam sa patrund in mintea lui Daniel,
ma apropiam de Luce. Asa ca am lncercat ceva similar si
in Lacrima. Am redat vocea lui Ander, ca sa o gasesc pea
EurekAi. M-am indragostit de ea prin ochii lui.

Femeile adulte nu s!~esc bine in Laaimal Se intampla

in mod intentionat? Ar trebui sil. ne dea de gimdit?
Sper ca nu! imi place sa scriu despre adolescenti pentru
ca ei i~i asuma riscurile care imi permit sa scriu povestiri
captivante. lnteresant este ca femeilc din Lacrima pier
asumandu-si ceea ce eu cred ca sunt riscuri mari, de
admiral: Rhoda moare aparandu-s! copiii. Blavatsky moare
\inandu-~i prornisiunea fa(a de Eureka. Diana si-a trait
viata riscand. Cred ca diferenta este ca adultii din poveste
nu suru invincibili asa cum Ii se pennite sa fie personajelor
adolescente. Eureka, Cat, Brooks ~i Ander i~i asuma tot atal
de rnulte riscuri ca ~i adultii, dar, cumva, reusesc sa scape.
Aceasta invincibilitatc se naste din curajul pe care cred
ca adultii ii pierd din ce in ce mai mull, in fiecare zi. imi
imaginez ci'i soarta nefericita a femeilor din Lacrima are
legatura cu subconstientul, Poate ca mii lupt cu propria-rni
mortalitate.

De-a lungul povestii, Eureka se confrunra cu nistc alegeri

incredibile. Ai vrea sa schimbi vreo decizie pe care ai
luat-o in viata ta? Cat de greu iti este sa iei hotarari?
Multe hotarari le iau bazandu-ma pe instinct. in urma
cu aproximativ cinci ani, am renuntat la cariera mea in
activitatea editoriala si la o viaia pe care o iubeam, in New
York, in schimbul unui loc in cadrul unui cerc pemru scri-
itori absolventi din districtul Yolo, California. Prielenii ~i
familia mea m-au crezut nebuna pentru ca am vrut s.ii. las
totul in urmii ~i sa ma mut lntr-un loc in care nu am mai fost
niciodata, dintr-un capriciu - dar scriarn de mai bine de zeci
ani ~i ma saturasem sii nu am cu ce ma rnandri, in afara de
doua incercari mediocre de a scrie rornane ~i destule scrisori
de respingere incat sii organizez o miniparada cu confetti.
Trebuia s.ii. arunc totul in aer si sii ma dedic scrisului. A~ ca
am parasil New Yorkul ~i am condus prin \ara. ingrozitii ~i
entuziasmata,
 Cateva sapti'lmini mai tarziu, I-am intilnit pe blirbatul
cu care, in cele din urma, m-am casatorit, Dupli cateva
luni, am urmal cursul de literatura despre Biblie, care m-a
inspirat si'I scriu cartea Domnare. PanA la sfir~itul progra-
mului de calificare, am obtinut un contract pentru o carte
din partea editorului meu. Scriu acest paragraf tinindu-mi
fiica in brate, uitandu-mA la biblioteca mea plinil cu editii
ale Domnarii din intreaga lume, aducindu-mi aminte de
momentul in care am trecut prin tunelul Lincoln, pe dru111ul
spre iesire din New York, gindindu-mA: ,,Fae cea rnai mare
gre~alA a vietii rnele",

Ce carti se aAii acum pe lista celor pe care trebuie s:i le

citesti? '
Son de Lois Lowry
Passenger de Andrew Smith
The Girl Who Fell Beneath Fairyland and led the
Revels There de Cathrynne M. Valente
Paper Valentinede Brenna Yovanoff

Drepturile de ecranizare pentru Damnar« au fost

dobsndite - cum te simti stiind cl, lntr-o zi, cirtile tale
vor ajunge pe marele ecran? Ideea c:i Laaima va deveni
un film important inftuen~eazi deciziile pe care le iei in
calitate de content creator?
Cind scriam romanul Damnare, cram prea legata de
poveste ca sil accept, intr-adevar, conceptia altei persoane
des pre acea lume. imi aduc aminte de clipa in care am vilzut
coperta cilrtii pentru prima datii - misterioasa - ~i mi-am
spus: ,,A~a cred ei cA aratA bratul Jui Luce? Nu asa aratil
brajul ei !"Cu sigurantA. nu cram pregAtitA sA concep un fi Im
care sA intlti~ze personajele la fel, pentru totdeauna. Dar,
apoi, s-au intamplat cateva lucruri: am terminal ciirtile ~i am
ciipiital o perspective,in plus, rn-am intiilnit cu atat de multi
cititori care mi-au impiirlii~il parerile ~i viziunile lor despre
personaje si poveste - ~i am vAzul frumusetea in modul in
care acestea erau atat de diferite de ale mele. Cititorii mei
mi-au deschis usa care sa-mi permita sA urez ,,Bun venit"
filmului Damnore. in acest moment, sunt incanlatii ~i abia
astept s11 vad planurile regizorului in legiiturii cu seria,
in ceea ce priveste modul in care am abordat scrierea
romanutai Lacrima, cartea ~i filmul sunt genuri atat de
diferite, incat nu a~ sti cum s:I mil gandesc la un potential
film, in limp ce as redacta prima schitll a unui roman. Aces!
lucru se intamplii mai tarziu. Scrisul piitrunde in rnintea
personajelor; filmul poate sii ne arate doar actiunile lor.

Tn Laaima exista doua lumi: lumea de astazi, in care

Eureka este eleva de liceu ~i lurnea plina de imagini
acvatice a Atlantidei, din care face parte Ander. Tnaintind
prin seria de cifti, cum vezi aceste doua lumi intrepa-
trunzandu-se ~i este una mai interesanta decar cealalta?
Lumea Atlantidei e paralell cu lumea contemporana a
Eurekiii !ii fiecare personaj din serie i!ii va gasi omologul
in taramul celalalt, La prima vedere, au putine lucruri in
comun - panii ~i limbajul pe care ii foiosesc pentru a spune
fragmentele povestii despre Atlantida difera de limbajul
din lumea fetei. in Lacrima, cele doul lumi sunt discrete
~i nu dispun de mijloace prin care sA se acceseze reciproc
(exceptle flidnd povestea stranie pc care Eureka o giisc~te
... u Lauren l\.a1c

in Carleo iubirii). Dar, mai ta12iu in seria cartilor, granita

dintre lumi devine neclara. Abia astept si'I scriu scenele in
care Jumile se ciocnesc.

Care e eel mai bun sfat pe care poti sa-l dai celor care
aspira si devinl scriitori?
Cititi - dar deja ~titi asta, NL1 respingeti niciodata ideile.
Oferiti-le timp $i spatiu pentru a se putea transforma in
povesti. Traiti manaJi de curiozitate, puneti lntrebari, in!ele-
geti faptul ca scriitorilor pana si plictiseala Ii se poate parea
fascinanta. Nu renuntati la rnisterul vostru, Tmp'rieteniti-va
cu altii care scriu. Pastrati-i pe cei buni. Terminati-va
povestile, Terrrunati-va povestile. Terminati-va povestile.
 CUPRINS

Pro log. Preistorie 9

I. Eureka 18
2. Obiecte in rniscare 34
). Evacuarea 45
4. Ridicarea 50
5. Cursa 64
6. Adipostul 76
7. Reuniunea 90
8. Mostenlrea 102
9. Baiatul de nicaieri 115
10. Apii. ~i putere 128
11. Epava 14)
12. Neptune's 156
13. Madame Blavatsky 164
14. Umbra 176