REALIZATE ȘI PROMOVATE

de
Conf.Dr.IOAN BOSTACA - UMF Iași
OCTOMBRIE , 2014

Tema: HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
 Ghiduri pentru Dg&Tratament
în HTA
• JNC 7 2003
• WHO 2003
• BHS ●2004, ●2011
U.S.
Department
of

• ESH/ESC ●2007 ● 2010

Health and
Human
Services

• Australian Heart F 2008 National

• ESC-ESH 2013
Institutes
of Health

• JNC 8 -2013*
• ACC-ASH 2014 National
Heart, Lung,
and Blood
Institute
 Ghiduri pentru Dg&Tratament
în HTA
• JNC 7. 2003.
• WHO. 2003. U.S.
Department of
Health and

• BHS. 2004. Human

Services

• ESH/ESC. 2007.
National
• Australian Heart F.2008. Institutes
of Health

• ESC-ESH 2013
• JNC 8 +2013-ACC-ASH 2014 National Heart,
Lung, and
Blood Institute
Epidemiologia HTA
• HTA – prevalență mare în bolile CV
• ~ 970 milioane hipertensivi în întreaga lume.

• HTA afectează 20-50 % din populația adultă a

țărilor dezvoltate

• Frecvența HTA crește brusc după vârsta de 50

de ani (>50% din această populație).
 BP Control Rates
Trends in awareness, treatment, and control of high
blood pressure in adults ages 18–74

National Health and Nutrition Examination

Survey, Percent
II II
II (Phase 1) (Phase 2)
1976–80 1988–91 1991–94 1999–2000
Awareness 51 73 68 70
Treatment 31 55 54 59
Control 10 29 27 34

Sources: Unpublished data for 1999–2000 computed by M. Wolz, National Heart, Lung, and Blood Institute; JNC 6.
 ESC

Prehypertension* 120–139 Or 80–89

 Diastolic
Systolic
Category (bottom
(top number)
number)
Normal Less than 120 And Less than 80
Prehypertension* 120–139 Or 80–89
High blood pressure
Stage 1 140–159 Or 90–99
Stage 2 160 or higher Or 100 or higher

*
 ESC

Prehypertension* 120–139 Or 80–89

 Impact of High-Normal BP on Risk of
Major CV Events* in Men
1
6
1 High-normal BP
Cumulative Incidence (%)

4 (130-139/85-89 mm
1 Hg)
of Major CV Events

2
1 Normal BP
0 (120-129/80-84 mm
8 Hg)
6 Optimal BP
(<120/80 mm Hg)
4

0
0 2 4 6 8 10 12
Time (y)
* Defined as death due to CV disease; recognized myocardial infarction (MI), stroke, or congestive heart
failure (CHF).
Adapted from Vasan RS. N Engl J Med. 2001;345:1291-1297.
TA Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3
Sistolică (mm Hg) 140-159 160-179 ≥ 180
Diastolică (mm Hg) 90-99 100-109 ≥ 110
Stratificarea riscului CV total*

• - Scăzut
• - Moderat
• - Înalt
• - Foarte înalt

* se referă la riscul pentru evenimente CV fatale și nonfatale la 10 ani

 Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)

Other risk Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3 HT

factors, OD or SBP 120-129 SBP 130-139 or SBP 140-159 or SBP 160-179 or SBP ≥180 or
disease or DBP 80-84 DBP 85-89 DBP 90-99 DBP 100-109 DBP ≥110
No other risk Average Average Low Moderate High added
factors risk risk added risk added risk risk
Low Low Moderate Moderate Very high
1-2 risk factors
added risk added risk added risk added risk added risk
3 or more risk
Moderate High added High added High added Very high
factors, MS, OD
added risk risk risk risk added risk
or diabetes

Established CV Very high Very high Very high Very high Very high
or renal disease added risk added risk added risk added risk added risk

SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term “added” indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
Factori implica]i în mecanismele HTA
1. Predispozi]ia genetic\.
2. Cre[terea contrac]iei mu[chiului neted datorit\ hipertrofiei
structurale generate de anumi]i agen]i presori.
3. Hiperinsulinismul [i rela]ia cu men]inerea [i declan[area HTA.
4. Deficite în transportul ionic.
5. Sistemul renin\ angiotensin\ aldosteron.
6. Catecolaminele.
7. Prostaglandinele.
8. Endotelina.
Factori implica]i în mecanismele HTA
1. Predispozi]ia genetic\.
2. Cre[terea contrac]iei mu[chiului neted datorit\ hipertrofiei
structurale generate de anumi]i agen]i presori.
3. Hiperinsulinismul [i rela]ia cu men]inerea [i declan[area HTA.
4. Deficite în transportul ionic.
5. Sistemul renin\ angiotensin\ aldosteron.
6. Catecolaminele.
7. Prostaglandinele.
8. Endotelina.
Patogenia HTA esen]iale „o deviere cantitativ\ de la
normal”, dup\ cum afirma George Pickering (1960).
A ”page” in the story of hypertension
După E.Braunwald' s
HEART DISEASE
După E.Braunwald' s
HEART DISEASE
 HIPERINSULINISM/INSULINO REZISTENTA HTA

stimulation of the sympathetic nervous system

alteration of ion transport kinetics

increase of renal sodium retention

stimulation of vascular smooth cells growth

După E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Specii reactive de O
Inflamația vasculară
Celule de creștere, fibroză
Disfuncție endotelială
Aldosteron

După E.Braunwald' s
HEART DISEASE
După E.Braunwald' s
HEART DISEASE

După E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Istoria măsurării TA

• In 1896 Riva-Rocci a descris o manșetă

umflată cu aer care permitea măsurarea
presiunii arteriale brahiale sistolice

• In 1904 Korotkov a descris o metodă

ascultatorie care permitea măsurarea
presiunii sistolice și diatolice
Reguli pentru determinarea tensiunii arteriale:
1. pozi]ia bolnavului la determinare trebuie s\ fie în
decubit dorsal sau [ezând\; obligatoriu, la pacienții cu
cre[teri ale valorilor peste cele din defini]ie se determin\
TA [i în ortostatism ; determinați TA la ambele brațe (la
prima consultație !)
2. aplicarea man[etei (care trebuie s\ aib\ o l\rgime de
12,5 cm [i de 14 cm la obezi) s\ acopere 2/3 din
circumferin]a bra]ului, f\r\ îmbr\c\minte, cu bra]ul
liber; se palpeaz\ artera brahial\, apoi se pune
stetoscopul; se realizeaz\ umflarea rapid\ cu valori de
peste 20-30 mm Hg fa]\ de TA sistolic\, iar
decomprimarea nu se face mai repede de 2-3 mm Hg/s.
3. aprecierea TA sistolice se face în faza I Korotkoff, iar
men]ionarea TA diastolice se face în faza V Korotkoff (în
HTA de tip sistolic ca în insuficien]a aortic\ apare faza
IV Korotkoff, de sl\bire a intensit\]ii zgomotelor,
fenomen care se men]ioneaz\ în marcarea TA – ex.
160/55/30 mm Hg).
4. se fac trei determin\ri consecutive la interval de 1 min
[i se ia în calcul numai ultima determinare.
5. dac\ se descoper\ pentru prima dat\ valori tensionale crescute, nu se
comunic\ pacientului diagnosticul de HTA; se controleaz\ valorile timp de 3 luni, iar
dac\ se men]in crescute, se poate afirma diagnosticul de HTA (excep]ie ! fac cei care
prezint\ valori ale TA diastolice mai mari de 130 mm Hg, care se declar\ hipertensivi
oricând sunt descoperi]i cu aceast\ valoarea a TAd).

6. mai trebuie de luat în considerare:

– gaura ascultatorie, pentru determinarea TA sistolo/diastolice;
– tulbur\rile de ritm, pentru determinarea TA sistolice;
– starea de [oc pentru determinarea TA sistolice;
– a[a-zisa HTA de aparat.
Măsurarea TA
MONITORIZAREA AMBULATORIE a TA pe 24 h

- Este descoperită o variabilitate marcată a TA la cabinet

- Este descoperită o TA de cabinet crescută la subiecți cu un risc CV total scăzut
- Există o discrepanță marcată între valorile TA măsurate în cabinet și la domiciliu
- Este suspectată rezistența la tratamentul medicamentos
- Sunt suspectate episoade de hipotensiune arterială ortostatică (vârstnici, diabetici)
- Este suspectat sindromul de apnee în somn
- Când TA măsurată la cabinet este crescută la gravidă și se suspicionează
preeclampsie

VALORI NORMALE
<125-130 mm Hg TAS; <80 mm Hg TAD
TA diurnă < 130-135 mm Hg TAS ; < 85 mm Hg TAD
VALORI NORMALE
- mai mici decât cele măsurate la cabinet !!!
TA < 130-135 mm Hg TAS ; < 85 mm Hg TAD
Valori –prag ale TA (mm Hg)
Valori –prag ale TA (mm Hg)
 ESC

Prehypertension* 120–139 Or 80–89

 Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)

Other risk Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3 HT

factors, OD or SBP 120-129 SBP 130-139 or SBP 140-159 or SBP 160-179 or SBP ≥180 or
disease or DBP 80-84 DBP 85-89 DBP 90-99 DBP 100-109 DBP ≥110
No other risk Average Average Low Moderate High added
factors risk risk added risk added risk risk
Low Low Moderate Moderate Very high
1-2 risk factors
added risk added risk added risk added risk added risk
3 or more risk
Moderate High added High added High added Very high
factors, MS, OD
added risk risk risk risk added risk
or diabetes

Established CV Very high Very high Very high Very high Very high
or renal disease added risk added risk added risk added risk added risk

SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term “added” indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
Stratificarea riscului CV total*

• - Scăzut
• - Moderat
• - Înalt
• - Foarte înalt

* se referă la riscul pentru evenimente CV fatale și nonfatale la 10 ani

 Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)

Other risk Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3 HT

factors, OD or SBP 120-129 SBP 130-139 or SBP 140-159 or SBP 160-179 or SBP ≥180 or
disease or DBP 80-84 DBP 85-89 DBP 90-99 DBP 100-109 DBP ≥110
No other risk Average Average Low Moderate High added
factors risk risk added risk added risk risk
Low Low Moderate Moderate Very high
1-2 risk factors
added risk added risk added risk added risk added risk
3 or more risk
Moderate High added High added High added Very high
factors, MS, OD
added risk risk risk risk added risk
or diabetes

Established CV Very high Very high Very high Very high Very high
or renal disease added risk added risk added risk added risk added risk

SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term “added” indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
 Monitorizarea variabilităţii TA prin
determinarea TA intraarterial

50-60 mm Hg/24 ore

Episoade scurte de Producerea regulată de PA mari în

stimulare presoare sau cursul zilei şi PA (mai mici) în cursul
depresoare nopţii (cu 15+20 mm Hg)
 Evidenţierea variabilităţii TA prin
determinarea deviaţiei standard monitorizate
24 ore pe trasee „beat-to beat”

V. TA sistolice ˃ V. TA diastolice
TA/HTA Variabilitate.....
În fiziologia PA........................
Intraarterial
ziua- noaptea
clino- ortostatism

În fiziopatologia HTA
ziua- noaptea
clino- ortostatism
brat drept - brat stâng

În clinica HTA
De halat alb
Intra OBSERVER
Inter OBSERVER
De la o vizită la alta
Deeper nondeeper
In determinarile diferite: manometric, 24 h ABPM,
autodeterminare la domiciliu
Incidența
Incidența AVC Mortalitatea în
evenimentelor
ischemic loturile de HTA
coronariene ischemice
 VARIABILITATEA HTA….

PREDICTOR EVENIMENTE CV
Variabilitatea TA sistolo-diastolice

● Dimineaţa-seara
● Dimineaţa de la o zi la alta
● La domiciliu-la cabinet
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SÂNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URINĂ
DIAGNOSTICUL HTA
• Bilanț funcțional și etiologic
– Afectarea organelor-țintă
– HTA esențială/HTA secundară

• Diagnosticul Complicațiilor : CV & Renale

• Identificarea altor factori de risc și a

bolilor asociate
ORGANE-ȚINTĂ
CORD
● Hipertrofie VS
● Angina sau IMA anterior
● Revascularizare coronariană precedentă evaluării HTA
● Insuficiență cardiacă

CREER
● AVC ischemic sau AIT (atac ischemic tranzitor)

ARTERIOPATIE PERIFERICĂ

RETINOPATIE

BCR sau clearance creatinină ↓

The proposed "VIA" clinical classification of hypertensive heart disease

Ventricle Ischaemia Atrial fibrillation

0: Normal 0: None
0: Not clinically manifest

1: Left ventricular hypertrophy 1: Microvascular 1: Paroxysmal

angina/ischaemia

2: Diastolic dysfunction/failure 2: Macrovascular 2: Permanent

angina/ischaemia

3: Systolic dysfunction/failure 3: Myocardial infarction 3. Embolic

 FR Afectarea subclinică de organ
Valorile TA sistolice/diastolice HVS (Ecg; Eco)
Presiunea pulsului (vârstnici) IMT (IIM˃ 0,9) sau placă
Vârsta (B˃ 55 ani;F˃ 65 ani) Velocitatea undei pulsului carotidă/femurală˃ 12 m/s
Index gleznă/braț < 0,9
Fumatul
Creșterea creatinineis (1,3-1,5 mg% -B; 1,2-1,4 mg% -F)
Dislipidemia Cl. Creatinină <60 ml/min
-CT ˃ 190 mg% Microalbuminuria : 30-300 mg/24 h
-LDL –Col ˃ 115 mg%
-HDL-Col < 40 mg% Boală CV sau RENALă instalată
-TG ˃ 150 mg% -cerebrovasculară: AVC ischemic, hemoragic, AIT
Glicemia a jeun 102-125 mg% (atac ischemic tranzitor)
TTGO anormal -Cord: IM, angina, revascularizare coron., insuf.
cardiacă
Obezitatea abdominală –
-Boală renală: nefropatie diabetică, creatinina
Talia ˃ 102 cm (B); ˃88 cm (F) serică ˃ 1,3; proteinurie ˃ 300 mg
Anamneză familială de boală CV prematură -Boală arterială periferică
(B<55 ani; F< 65 ani) -Retinopatie avansată: hemoragii, exudate, edem
Diabet zaharat (˃126 mg%; ˃200 mg%) papilar
TESTE SCREENING - SÂNGE
TESTE SCREENING - URINA
Examenul fundului de ochi [i aprecierea
stadiului FO în HTA
(stadializarea KWB – Keith, Wagener, Barker):

• FO stadiul I: îngustarea arterelor retiniene, vene u[or l\rgite (Salus-Gunn I);

• FO stadiul II: accentuarea reflexelor arteriale, încruci[area arterelor cu venele
(Salus-Gunn II);
• FO stadiul III: apar exsudate [i hemoragii (+ modific\rile din stadiile
precedente);
• FO stadiul IV: apare edemul papilar (+ modific\rile din stadiile precedente).
COMPLICAȚII
COMPLICAȚII
The proposed "VIA" clinical classification of hypertensive heart disease

Ventricle Ischaemia Atrial fibrillation

0: Normal 0: None
0: Not clinically manifest

1: Left ventricular hypertrophy 1: Microvascular 1: Paroxysmal

angina/ischaemia

2: Diastolic dysfunction/failure 2: Macrovascular 2: Permanent

angina/ischaemia

3: Systolic dysfunction/failure 3: Myocardial infarction 3. Embolic

HVS Eco paarsternal stâng
HVS – Eco, subcostal
*
**
Artere
- Aterogeneză accelerată.
- ↑ risc de a dezvolta anevrism disecant de aortă
Arteriole: Arterioloscleroză
- HTA benignă:
Depunere de material eozinofilic (‘hialin’) în vase
- HTA malignă:
Îngroșarea intimei.
Necroză în pereții vaselor (necroză 'fibrinoidă' ) și
formarea de micro-anevrisme (Bouchard) în creer.
Disecție de aortă cronică
HEMORAGIE CEREBRALĂ
HEMORAGIE MENINGEANĂ
HEMORAGIE ARAHNOIDIANĂ
HEMORAGIE CEREBRALĂ diapedeză eritrocitară
 NECROZĂ FIBRINOIDĂ
(peretele vaselor cerebrale)
ARTERIOLOHIALINOZA VASELOR CEREBRALE
“De foarte multe ori diagnosticul
de hipertensiune primara este un
diagnostic de lene a spiritului”

Fred Siguier, 1962

ABDOMINAL ECHOGRAPHY PERFORMED IN
3450 PTS
 Subjects and Methods:
♦ 650 patients (pts) with AH
(from 3450 pts with abdominal echography)

♦ Complementary CT and Scintigraphy

♦ Confirmatory surgery

♦ Confirmatory histopathological examination

HTA LA FEMEI

• Contraceptive orale
• Terapie hormonală de substituție
• HTA de sarcină
Cauze medicamentoase ale HTA
 Medicamente:
 Corticosteroizi: prednison, fludrocortison, triamcinolon
 Amfetamine/Anorexigene: phendimetrazina, phentermina,
sibutramina
 antivascular endothelin growth factor agents
 Estrogeni: contraceptive orale
 Inhibitori ai calcineurinei: cyclosporina, tacrolimus
 Decongestionante: fenilpropilamina & analogi
 Agenți stimulatori ai eritropoietinei: eritropoietină,
darbepoietină
100
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SÂNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URINĂ
Explorări
 De rutină (screening) identificare

 Adiționale (”specializate” )

 De ”localizare” ( ”lateralizare”)
TESTE SCREENING - URINA
TESTE SCREENING - SÂNGE
 ARP

Redusă Medie Inaltă

(<0.65) 0,65-3,2 > 3,2
+ hipokaliemie

Dozare ALDO
urina 24 h (`nalt) >1,6
(-)
(-)
Test Captopril

CT (-)
suprarenale ARP vene renale
< 1,6

Dozare ALDO vene (-) Angio (IRM sau CT)

suprarenale
(“lateralizarea” secre]iei ALDO) artera renale

SUPRARENALECTOMIE Angioplastie sau

chirurgie
Tratament medical
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SÂNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URINĂ
 Metode imagistice

UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invazivă
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SÂNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URINĂ
 PROCEDURI DIAGNOSTICE

Diagnostic posibil Iniţiale Adiţionale

Boală cronică renală Ex. Urină, Cr serică, ECO Scintigrafie renală, biopsie renală

Boală renovasculară Eco Angio CT sau IRM, aortografie

Doppler duplex

Coarctaţie Determinarea TA la membrele inf ECO, IRM sau aortografie cu substanţă de

contrast

Hiperaldosteronism K în plasmă şi urină, ARP, Aldosteron urinar după încărcare cu sare,

dozare aldosteron CT suprarenale, dozare efluentul venos
suprarenale

Sd Cushing Determinarea cortizolului dpă 1 mg Cortizolul urinar după doze variabile de

dexametazona seara dexametazonă, CT suprarenale, scintigrafie

Feocromocitom Dozare metanefrine plasmă normetanefrine în plasmă) bazală şi după 0,3

Dozare metanefrine-catecolamine în urină mg clonidină +
CT suprarenale, scintigrafie
HTA secundară
RENALA
ENDOCRINĂ

CARDIOVASCULARĂ
NEUROLOGICĂ
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA RENALĂ
RENOVASCULARĂ

RENOPARENCHIMATOASĂ
HTA secundară
RENALA
ENDOCRINĂ

CARDIOVASCULARĂ
NEUROLOGICĂ
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA secundară
RENALA
ENDOCRINĂ

CARDIOVASCULARĂ
NEUROLOGICĂ
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA secundară
RENALA
ENDOCRINĂ

CARDIOVASCULARĂ
NEUROLOGICĂ
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA RENALĂ
RENOVASCULARĂ

RENOPARENCHIMATOASĂ
HTA
renovasculara
Anamneză
Debut brusc
Debutul HTA sub 30 de ani sau peste 50 de ani
HTA severă sau rezistentă
Prezenţa semnelor de ateroscleroză în mai multe teritorii
Antecedente familiale fără HTA
Fumător
Agravarea functiei renale după inhibarea reninei-angiotensinei
Edem pulmonar acut repetat

Examen clinic
Sufluri abdominale
Modificări severe la examenul FO

Laborator
Aldosteronism secundar
ARP înalt
Hipokaliemie
Hiponatremie
Proteinurie (moderată)
Creatinina serică crescută
>1,5 cm diferenţa între cei 2 rinichi la ECO
 ARP

Redusă Medie Inaltă

(<0.65) 0,65-3,2 > 3,2
+ hipokaliemie

Dozare ALDO
urina 24 h (`nalt) >1,6
(-)
(-)
Test Captopril

CT (-)
suprarenale ARP vene renale
< 1,6

Dozare ALDO vene (-) Angio (IRM sau CT)

suprarenale
(“lateralizarea” secre]iei ALDO) artera renale

SUPRARENALECTOMIE Angioplastie sau

chirurgie
Tratament medical
TESTUL CU CAPTOPRIL

Metodă
Timp Acțiune
Min. 0 Repaus la pat 30 min
Min 30 Determinare ARP (1)
Administrare CAPTOPRIL 50 mg
După 60 minute Determinare ARP (2)
(90 minute de la debutul testului)

Interpretare

Timp Valoare
Min 60 ARP >12 ng/ml/h
sau
ARP a crescut de 4 ori valoarea inițială*
(*dacă a fost < 3 ng/ml/h)
 Metode imagistice

UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invazivă
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
 Criterii clinice
prezente pentru SAR

Evaluare noninvazivă
(Eco Doppler duplex + IRM sau CT angio renală

Stenoza (SAR)= prezentă

Explorare nucleară izotopică pentru a determina fluxul fracţional în

fiecare rinichi

SAR unilaterală- SAR unilaterală

SAR prezentă
perfuzie asimetrică + bilateral
prezentă perfuzie simetrică

Tratament medical
Tratează factorii de risc

Intervenţie de REVASCULARIZARE
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
DE CAUZA RENALA
HTA RENALĂ
RENOVASCULARĂ

RENOPARENCHIMATOASĂ
 Structura pe afec]iuni a lotului studiat
16
4 HTA esen]ial\
30
40 rinichi mic unilateral

nefropatii intersti]iale cronice

bilaterale
anomalii congenitale

boli parenchimatoase cronice

460
 Ecografia abdominala poate descoperi si avansa
substratul anatomopatologic pentru diverse forme de
HTA renala:
- nefropatii glomerulare monosimptomatice (HTA)
- nefropatii interstitiale
- rinichi polichistic
- tumori renale si suprarenale (cu mecanism Goldblatt)
- HTA renovasculara
 RD=95mm RS=90 mm

Glomerulonefrita cronica
Caz 12, B, 76 ani, TA=190/110 mm Hg
 HTA secundara renoparenchimatoasa

Glomerulonefrita cronica

25 23 Nefropatie diabetica
Nefropatie lupica
Periarterita nodoasa
Nefroangioscleroza benigna

2 3 3
 HTA secundara - anomalii congenitale
renale

• agenezie renala
• ureterohidronefroza congenitala
• rinichi polichistic
 HTA secundara - anomalii renale congenitale

1 1
Agenezie renala

Ureterohidronefroza bilaterala

Rinichi polichistic

14
RINICHIUL MIC
ECOGRAFIC
 Rinichi mic unilateral
7
rinichi mic vascular
18
rinichi mic pielonefritic

rinichi mic congenital

15
 RD=71 mm, RS-RD=59 mm

Caz 4, B, 46 ani, TA=240/140 mm Hg

Caz 4, B, 46 ani
 Rinichi mic unilateral - nefropatii
interstitiale cronice

• ECOGRAFIA RENALA a evidentiat:

- rinichi drept mic, 58 - 104 mm
- RS - RD=15 - 73 mm
- contur renal neregulat
- cicatrici fibroase parenchimatoase
- dilatatii caliciale
- reducerea segmentara a grosimii parenchimului
- sclerolipomatoza sinusala
- asocierea cu litiaza renala, 6 cazuri
 RD=97 mm, RS-RD=18 mm, RS=115 mm

Caz 29, F, 47 ani, TA=170/100 mm Hg

Agenezie renala dreapta. Anevrism aorta abdominala trombozat

Caz 47, F, 57 ani

 Rinichi polichistic - ECOGRAFIE

• Cresterea dimensiunilor renale bilateral :

- dimensiuni RD=118-200 mm, RS=136-185 mm
- contur boselat
- structura renala inlocuita de imagini chistice
cu dimensiuni 10 - 40 mm, maxim 65 - 136 mm
- chisturile au avut structura omogena,
anecogena, delimitare neta
- prezenta concomitenta de calculi, 2 cazuri
- chist complicat cu hemoragie, 1 caz
- chisturi prezente in ficat, splina, pancreas, 3
cazuri
 Rinichi polichistic

• examene imagistice impuse de clinician

- urografia, 5 cazuri, nu aduce nici un element
nou de diagnostic
- arteriografia renala, 3 cazuri, nu aduce
elemente noi de diagnostic
- CT, 4 cazuri, confirma prezenta chisturilor si
defineste complicatia hemoragica, 1 caz
RD=180 mm

Boala polichistica

Caz 1, B, 65 ani, TA=170/100 mm Hg

Boala polichistica - CT

Caz 1, B, 65 ani
GLANDA
SUPRARENALĂ
HTA secundara endocrina
suprarenaliana
ABDOMINAL ECHOGRAPHY PERFORMED IN
3450 PTS
ECOGRAFIA SUPRARENALIANA - structura

• formatiunile cu un diametru < 40 mm:

structura solida omogena si ecogenitate scazuta
fata de parenchimul hepatic sau splenic;

• formatiunile cu un diametru > 40 mm: structura

mixta (alternanta de zone de necroza + componenta
de tip solid ± calcificari)
 Metode imagistice

UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invazivă
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
FEOCROMOCITOMUL
 DIAGNOSTIC

EXAMEN CLINIC
cefalee
BIOCHIMIE
Sânge
IMAGISTICA tulburări metabolice asociate
HIPERGLICEMIE,
+
tremurături ale extremităților HIPERLIPEMIE
+
+
AZOTEMIE
abundentă sudorație Urină
TAHICARDII sau TAHIARITMII
SEVERE
Anxietate/paloare/roșeață
CARDIOMIOPATIA
ADRENERGICĂ
(Infarct miocardic)

+
hipoTA severă
Feocromocitom
Feocromocitom
 Feocromocitom

13 cazuri (32,5%) din 40 pacienti cu HTA si

modificari ale GSR diagnosticate ecografic, au
argumente clinice si biochimice pentru
feocromocitom.
 CT - 6 cazuri din 13
• se confirmă diagnosticul ecografic
• sunt diferențe de dimensiuni(2 -9mm)
pentru tumorile mari, peste 60 mm
 Localiz\rile feocromocitoamelor

6 GSR dreapta
GSR stinga
Organ Zuckerkandl
5
Caz 7, F, 65 ani TA=190/100 mm Hg
Caz 3, B, 26 ani, TA=210/120 mm Hg, T=115/72 mm, AVM=84 mg
Caz 3, B, 26 ani
Caz 5, F, 48 ani, TA=240/140 mm Hg, AVM=120 mg, T=104/85 mm
Caz 12, F, 39 ani, TA=95/60 mm Hg, AVM=55 mg, T=80/60 mm
 FEOCROMOCITOM GSR dr - MEN II

Caz 12, F, 39 ani, TA=95/60 mm Hg, AVM=55 mg, T=80/60 mm

Caz 2, B, 47 ani
Scintigrafia cu I131 -MIBG
Laboratorul de Medicina Nucleara
Spitalul Universitar “Sf. Spiridon ,Iasi

Caz 2, B, 47 ani, TA=220/100 mm Hg, AVM =68 mg, T=48/37 mm

Caz 13, F, 62 ani, TA=300/180 mm Hg, AVM=30 mg, T=69/45 mm
Caz 13, F, 62 ani
 Carcinom suprarenal

• CT confirma diagnosticul ecografic

• CT: formatiune expansiva solida neomogena cu
contrastare intensa periferica si zone de
necroza, delimitare neta
Caz 15, F, 41 ani, TA=170/100 mm Hg, T=60/40 mm
ADENOMUL
CONN
 DIAGNOSTIC

EXAMEN CLINIC
HTA ”benignă”
BIOCHIMIE
S+U:
IMAGISTICA tulburări metabolice asociate
HIPERGLICEMIE,
+
Sindromul poliuro-polidipsic
parestezii, pareze, paralizii flasce
 K+ seric sub 3 mEq/l
( poate ajunge la 1 mEq/l):
ECG HIPERLIPEMIE
AZOTEMIE
cu abolirea ROT;
 Kaliureza ajunge la valori ce
dep\[esc 30-40 mEq/l.
Alcaloz\ (RA peste 26 mEq/l;
pH peste 7,45
Hipernatremie (mai rar\);
Testul Melby (la spironolacton\)
pozitiv
 ARP nul\ [i nestimulabil\;
 Dozarea aldosteronului
 ALDOSTERON dozări:

– sânge = 9 ng/100 ml (în aldosteronismul primar peste 17-20 ng/100 ml);

– urin\ = 19-20 µg/24 ore (în aldosteronismul primar peste 25 µg/24 ore).
 Adenom Conn

4 cazuri (10%) din 40 pacienti cu HTA si modificari

ale GSR, diagnosticate ecografic, au avut argumente
clinice si biochimice in favoarea unui aldosteronism
primar
Caz 17, F, 36 ani, TA=220/140 mm Hg, T=37/40 mm, K=2,8 mEq/l
Caz 17, F, 36 ani
Caz 18, F, 42 ani, TA=200/130 mm Hg, T=25/20 mm, K=2,3 mEq/l
COARCTAȚIA
DE AORTĂ
 COARCTAȚIA de AORTĂ
forme anatomice

 preductal\, de tip infantil, situat\ înaintea

inser]iei canalului arterial men]inând canalul
arterial permeabil;
 postductal\, de tip adult, având canalul arterial
închis.
 aorta abdominală - prerenală- coarctație joasă
Se poate asocia cu alte malforma]ii congenitale:

– valva aortic\ bicuspid\ (insuficien]\ aortic\);

– defect de sept ventricular;
– persisten]a canalului arterial;
– stenoză aortic\.
 Fiziopatologie:
 HTA în etajul superior al corpului

 hipotensiune arterial\
(în jum\tatea inferioar\ (în cazul în care stenoza este situat\ dup\ emergen]a
vaselor mari)

 mecanism hiperreninemic - stenoza este situat\ deasupra emergen]ei

arterelor renale

 circula]ia colateral\ prin arterele subclaviculare, cervicale, scapulare,

mamara intern\.
Examenul fizic

Triunghiul lui Scarpa;

Baza inimii- subclavicular stâng

Rx
ECG
Ecocardiografie
 Rx
- aorta parasternal stâng\ sub forma cifrei 3.
- semnul lui Rössler

ECG
- hipertrofie de VS tip baraj

Examenul ecocardiografic
- hipertrofia de VS de tip concentric
- leziunile asociate: bicuspidia de aort\, DSV.
Coarctatie

Coarctatie
Coarctatie
Coarctatie
“De foarte multe ori diagnosticul
de hipertensiune primara este un
diagnostic de lene a spiritului”

Fred Siguier, 1962