1.

Legaturi covalente, ionice, Van der Waals,

de hidrogen
 legăturile covalente sunt legături obţinute prin
întrepătrunderea orbitalilor electronici. Apar atunci
când atomii constituenţi au electroni neîmperecheaţi în
păturile de valenţă.
 legăturile ionice sunt datorate schimbului de electroni.
Sunt deci legături nedirecţionale şi nesaturabile.
 Legăturile van der Waals sunt legături de atracţie la
distanţă medie şi de respingere la distanţă foarte mică.
se datorează interacţiei momentului dipolar al unei
molecule cu momentul dipolar al alteia.
 legăturile (punţile) de hidrogen se formează între un
atom de hidrogen, care este deja implicat intr-o legătura
covalentă, şi un alt atom ce are caracter electronegativ,
Tăria unei astfel de legături este 10-25 kJ/mol, o
legătura slabă. Este o legătură care are o importanţă
deosebită pentru materia vie, exemple de acest tip de
legătură fiind în procesele de modificare
conformaţională pentru un număr mare de proteine, în
formarea moleculelor de acizi nucleici etc. Este o
legătura saturabilă şi direcţională.
2.Numere cuantice
Poziţiile electronilor (orbitalii) şi energia atomului pot fi
caracterizate de 5 parametri denumiţi numere cuantice, cu
ajutorul cărora orbitalii pot fi deosebiţi între ei.
• 3. Principiul de excluziune al lui Pauli
Principiul de excluziune a lui Pauli
 In jurul aceluiaşi nucleu nu pot exista doi electroni care sa
aibă toate numerele cuantice identice.
4. Principiul I al termodinamicii
Principiul I al termodinamicii afirmă că variaţia de
energie internă a unui
sistem este diferenţa între căldura primită de sistem şi
lucrul mecanic efectuat
DU = Q - L
• 5. Principiul II al termodinamicii; Entropie
Principiul II al termodinamicii completează Principiul I,
stabilind direcţia de evoluţie a proceselor naturale şi
faptul că într-un proces real, ireversibil, nu toată cantitatea
de căldură primită poate fi transformată în lucru mecanic.
Principiul II afirmă, într-o forma prescurtată, că evoluţia
naturală a unui sistem este câtre o stare caracterizată de
entropie maxima .
Principiul II: este imposibil de creat un motor care sa
opereze intr-un ciclu, care sa produca lucru mecanic pozitiv
ca rezultat al racirii unui singur rezervor fara schimbari
concomitente ale lumii inconjuratoare (formulare Kelvin)
entropia descrie starea de dezordine a unui sistem,
dezordine însemnând
probabilitate mare de obţinere a stării respective
6. Potential chimic, Energia libera Gibbs pt. ec.
Chimica
i reprezinta modificarea în energia internă a unui sistem, atunci când sunt aduşi un număr de
ni, moli din specia, i, iar restul parametrilor extensivi (volum, sarcină, alte specii chimice)
ai sistemului sunt ţinuţi constanţi

potenţialul chimic m.
G - energie libera Gibbs (sau entalpia liberă) = U –TS +
pV este o stare de echilibru a ecuatiei chimice.
7 nPresiue osmotica. Legea van’t Hoff
Presiunea osmotica intr-o substanta ideala este
proportionala cu temperatura absoluta si cu concentratia
molara a solutiei
Este o presiunea suplimentara, datorata concentratiei diferite.
Presiunea osmotica intr-o substanta ideala este proportionala cu temperatura
absoluta si cu concentratia molara a solutiei.
Apa curge dinspre regiunea cu concentratie mica a solvitului
catre regiunea cu concentratie mai mare a solvitului
Presiunea osmotica intr-o solutie se datoreaza diferentei de concentratie a solvitului
atunci cand membrana ce desparte mediile de studiat permite numai trecerea
solventului si este nepermeabila pentru solvit.

.
  R T  Legea lui van‘t Hoff
8.
Echilibrul (ecuatia) Nernst
Ecilibrului Nernst descrie situatia care, de o parte, si de celalalta a unei membrabe
avem o specie incarcata, pt care membrane este permeabila.Exista o diferenta de
concentratie si de potential electric.
 9. Echilibrul Donnan
Cazul in care avem de cele doua partii membranei doua specii de ioni pentru care
membrana este permeabila, dar si un comus macromolecular, incarcat electric, pt
care membrana nu este permeabila.
Pentru stabilirea echilibrului Donnan sunt necesare cateva conditii:
- speciie de ioni care pot penetre membrana sunt distribute (echilibrului Nernst)
- ambele faze sunt neutre din punct de vedere electric

• 10 Membrane biologice
Membranele biologice se definesc ca fiind ansambluri compuse din
proteine şi
lipide care formează structuri continue bidimensionale, cu proprietăţi
caracteristice de
permeabilitate selectivă, prin care se realizează compartimentarea materiei
vi
.Funcţiile pe care le îndeplineşte membrana sunt următoarele:

• delimitează celula (organitele celulare) de mediul exterior;

• prezintă permeabilitate specifică pentru ioni şi unele macromolecule;
• constituie locul unor reacţii enzimatice.

11. Transportul activ ;Transportul pasiv

Transport pasiv (se realizează fără consum energetic, în sensul forţelor
motrice: gradienţi
de concentraţie, gradienţi de presiune osmotică etc.)
Transport activ (se face cu consum de energie obţinută prin reacţii care
au loc cu degajare
de energie; cea mai des întâlnită reacţie este descompunerea compusului
macroergic
adenosintrifosfat
 12. Pompa de Na-K
Procecele de transport activ implica existenta unor structuri enzimatice, denumite
pompe ionice. Cel mai cunoscut este Na – K.
• 13. Explicati formarea edemelor
Exista 2 presiuni asupra peretii capilarului:
Statica - 30 torr la capatul arterial, si 15 torr la cap venular
Osmotica – datorata unei concentratii de proteine mai mari in plasma, 25 torr.

La capatul arterial, presiunea statica depaseste presiunea osmotica si apa iese din
capilar. La capatul venular e diferit. Presiunea este concentrata interior, apa ramane
in capilar. Mod normal circulatiei este pana cand concentratia apei care intra si care
iese dn capilar este aproximativ egala. Cand apa care ise este mai mare decat
celelalta, vine acumularea apei in teut si facerea edemei.
13 Legea lui Bernoulli
legea lui Bernoulli afirmă că :
suma presiunilor statică, dinamică şi de poziţie este o
constantă în lungul unui tub de curent

 v2
p   g h  cst.
2

• 14. Ecuatia de continuitate

Ec de S v  cst
continuitate
 descreste raza tubului descreste aria

ATENTIE!
creste viteza de curgere
Sr2

15. Aplicatii la circulatia sangelui a ecuatiilor Bernoulli si

de continuitate
creste viteza pot aparea turbulente

curgere laminara curgere turbulenta

posibilitatea desprinderii placii depuse

ischemie
16. Laseri stomatologici. Proprietati ale radiatiei laser
LASERI IN STOMATOLOGIE:

Laserii cu Nd: YAG si Nd: YLF

Laserul cu CO2

Diode laser:

Laserul cu Er: YAG:

Proprietati ale radiatiei laser

-coerenta spatiala ;

-coerenta temporala ;

-intensitatea undei laser ;

-pulsuri ultrascurte;

-stralucirea

-directionalitate

-monocromaticitate
 17. Interactia radiatie laser-tesut.
 Interactie
 Imprastiere

 Reflexie si refractie

 18. Electrocardiograma – principii fizice

Electrocardiografia: metodă electrică de analiza medicală folosită
pentru a măsura potenţialele de suprafaţa asociate cu activitate
electrica a inimii

legea lui Coulomb

campul produs de o sarcina

dV potential; diferenta de potential

 19. Analizorul vizual

1-cristalin 3-umoarea sticloasă 5-foveea centralis

2- umoare apoasă 4-retina 6-nervul optic 7 - cornee

receptori: celule specializate

conuri

bastonase

Conurile sunt specifice vederii diurne, iar bastonaşele vederii nocturne

 Foveea  zonă în partea centrală a retinei,

diametru de aproximativ 0,25-0,3mm, conţine numai conuri

În jurul foveei  regiuni conţinând atât bastonaşe cât şi conuri.

Raportul între conuri si bastonaşe descreşte, pe măsura ce

ne depărtam de fovee,

la marginile retinei vom găsi numai bastonaşe

fovee  fiecărei celule de tip con îi corespunde o legătură la nervul optic,

•
•
•
•
•
•
 20. Analizorul auditiv
canal timpanic  rezonator pentru frecventa de 3000  4000 Hz

oscioarele  parghie cu punctul fix cam la 1/3 de timpan

amplificare totala 120 ori a presiunii aplicate

I
I a  10 log Intensitatea
10 12 W / m 2 acustica

21. Tubul de raze X

Raze X ® radiatii electromagnetice
Tubul de raze X
1. Catod «filament strabatut de un curent electric« produce
termoelectroni
2. Diferenta de potential intre anod si catod « accelereaza
electronii produsi de catod
3. Anod « se produc razele X datorita interactiei electronilor
accelerati cu materialul
din care este construit anodul
 Tubul de raze X

crt din filament – controleaza

pata focala fascicolul de electroni

diferenta de tensiune intre anod si

catod – controleaza energia
electronilor si deci energia razelor X
fereastra de beriliu produse

1 2

electroni
Raze X

• 22. Radioagrafie, Tomografie Computerizata

O radiografie este înregistrarea, pe film fotografic special, a imaginii
structurale a unui obiect, obținută cu ajutorul radiațiilor X sau gamma.
Radografia permite examinarea obiectelor netransparente pentru lumină, pe
baza proprietății acestor radiații de a fi mult mai penetrante.

Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini

detaliate a structurilor din interiorul corpului.
se realizeaza scanari multiple iar semnalul este prelucrat matematic astfel incat
se obtine o valoare numerica pentru fiecare voxel.
valoarea numerica este in legatura directa cu coef. de atenuare masica

   apa
CT numbers= 1000
 apa

unde  este coef. de atenuare masica al subst. respective iar

apa este coef. de atenuare masica al apei

23. Ultrasunete, ecografie.

Ultrasunete. Sunete cu o frecventa mai mare decit 20.000 Hertz
ECOGRAFÍE Metodă de apreciere a densității țesuturilor cu ajutorul
ecoului reflectat de vibrațiile ultrasonore.

24, Rezonana magnetica nucleara (descrierea

fenomenului, parametrii
Rezonanta = procesul prin care un sistem absorbe mai multa (sau mai bine) de
la o perturbatie, proces caracterizat de faptul ca frecventele proprii
de oscilatie se potrivesc cu frecventele de oscilatie ale
perturbatiei (camp, radiatie, alt sistem etc)

Magnetica = este vorba de interactii magnetice

Nucleara = foloseste proprietatiile magnetice ale

nucleonilor (constituientilor nucleului)

Descrierea fenomenului RMN

Sisteme magnetice in stare naturala In prezenta unui camp extern

B0
 Precesia= rotatie de ordinul II = “rotatia” unui obiect care deja se roteste
in jurul axei sale

Miscare de precesie →miscarea de rotatie in jurul axei campului

B0

Imagistica RMN (IRM) are ca scop realizarea imaginii

bidimensionale dintr-o anumita sectiune a corpului din care e posibila
obtinerea unei imagini tridimensionale, pornind de la un numar mare de
sectiuni ori chiar a unei inregistrari tridimensionale, a raspunsului
tesuturilor la un semnal magnetic ce induce RMN a protonilor, oferind in
felul acesta informatii privind starea fiziologica sau patologica a tesuturilor.

Parametrii masurabili care mijlocesc aceste informatii sunt

densitatea de protoni si timpii de relaxare (T1 si T2). Primul parametru
(densitatea de protoni) este, evident, legat de hidratarea tesuturilor, iar
ceilalti doi depind de starea apei in tesuturi (apa libera, apa legata), deci de
interactiunea ei cu moleculele biologice. Se observa ca, spre deosebire de
alte molecule imagistice in care se inregistreaza un singur parametru,
radiatia transmisa, pentru razele x, radiatia reflectata, in ecografie, ori
gradul de fixare in tesuturi, in cazul scintigrafiei, imaginile RMN pot
inregistra 3 parametrii, ceea ce inseamna o mai mare flexibilitate si o
cantitate mai mare de informatie, dar si o complexitate sporita atat a
aparaturii cat si a protocoalelor de lucru deci necesita o reglare mai fina a
parametrilor functie de ceea ce se urmareste. In plus, prelucrarea
raspunsului pentru obtinerea imaginii e si ea mai complexa. Marele avantaj
al imagisticii RMN este faptul ca nu utilizeaza radiatii ionizante (X sau γ ),
deci nocivitatea este incomparabil mai mica.

Imaginea se obtine, ca si in cazul altor forme de imagistica, prin

diferenta intensitatii semnalului inregistrat in zone alaturate, corespunzand
unor caracteristici diferite. Deci problema care se pune e convertirea
variatiei parametrilor inregistrati in modificari ale intensitatii semnalului. In
ceea ce priveste concentratia protonilor, chestiunea e relativ simpla, dat
fiind ca amplitudinea semnalului de RF de relaxare creste monoton cu
aceasta. Pentru timpii de relaxare, intensitatea semnalului depinde de
momentul in care se inregistreaza raspunsul si de frecventa stimulilor de
excitare. In functie de acestea exista mai multe regimuri de functionare,
dand evident informatii diferite. Pentru imbunatatirea contrastului se
folosesc si „agenti de contrast”. Acestia sunt, in general, materiale
paramagnetice, substante cu electroni nepereche; ele au o susceptibilitate
magnetica ridicata, ceea ce duce la o distorsiune locala a campului
magnetic si deci la modificarea timpilor de relaxare.

25. Radiatie nucleara