Psihopatologia

Definitii ale psihopatologiei

1. Abatere de la norma statistica sau sociala
2. Suferinta personala (Distres)
3. Dizabilitate
4. Disfunctie (ex. Wakefield, 1992: harmful dysfunction)

Fig. Kring, 2010

Definitii ale psihopatologiei
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM;
Asociatia Psihiatrilor Americani):

A mental disorder is a syndrome characterized by clinically

significant disturbance in an individual’s cognition, emotion
regulation, or behavior, that reflects a dysfunction in the
psychological, biological or developmental processes
underlying mental functioning. Mental disorders are usually
associated with significant distress or disability in social,
occupational, or other important activities. (DSM-5, APA, 2013)
Cauze ale psihopatologiei - istoric
Antichitate

Zei (ex. Lyssa, Maniae)

Explicatii biologice:
Ex. Hipocrate (& Galen) – dezechilibrul umorilor: bila neagra, bila
galbena, flegma, sangele

Dezechilibrul: factori de mediu, stil de viata (ex. alimentatie)

Tratament: viata linistita, fara excese; exercitiu, alimentatie usoara;

muzica, teatru, analiza viselor☺
Umorism – pana in sec. XIX
Cauze ale psihopatologiei - istoric
Evul mediu:

Perspectiva teologica: posedare, test al credintei sau pedeapsa

Explicatii biologice (Orientul Mijlociu Europa)

Tratament: imobilizare, exorcizare DAR si trepanatii, muzica,

activitati, hidroterapie, alimentatie

Toma D’Aquino: prima definitie a lipsei de discernamant

Cauze ale psihopatologiei - istoric
Renastere:

Perspectiva teologica

Explicatii biologice

Tratament: exorcism, imobilizare, biciuire, izolare, emetice, laxative,

sangerarea DAR si regim alimentare, activitati sanatoase

Sec. XVII – aparitia “azilului”

Robert Burton (1621):

Anatomy of Melancholy
Cauze ale psihopatologiei - istoric
Secolele XVIII-XIX:
Psihiatrie: Johann Christian Reil, 1808
Psihologie – in Renastere; acceptiunea actuala – secolul XVIII
(1906: primul numar din Journal of Abnormal Psychology)

Perspectiva biologica

Perspectiva psihosociala

Tratament: reforma sistemului de spitalizare - Philippe Pinel,

Dorothea Dix)
Fig. Kring, 2010
Cauze
Factori biologici: genetici
Ex. Schizofrenia - Eritabilitate crescuta – aproximativ 80%
Allen et al., (2008): 24 de alele din 16 gene: APOE
(apolipoproteina E); COMT (catecol-O-metiltransferaza); DAO
(D-aminoacid-oxidaza); DRD1, DRD2, DRD4 (receptorul
dopaminergic de tip 1, 2, 4); DTNBP1 (dystrobrevin binding protein
1); GABRB2 (subunitatea Beta2 a receptorului gabaergic de tip
A); GRIN2B (subunitatea 2b a receptorului glutamatergic de tip
NMDA); HP (haptoglobina); IL1B (interleukina 1 Beta);
MTHFR (metilen tetrahidrofolat reductaza); PLXNA2 (Plexina
A2); 5HTT/SLC6A4 (transportorul serotoninei); TP53
(proteina tumorala 53) TPH1(triptofan hidroxilaza)
Cauze
Factori biologici: neurofiziologici
Cauze
Factori psihologici
Cauze

Factori socioculturali (de mediu)
Cauze
Modele biopsihosociale (multidimensionale)

Ex. Modelul stres-vulnerabilitate (diateza-stres)

Fig. Beck, 2008

Primele sisteme de clasificare

Emil Kraepelin (1856-1926); elev al lui Wundt

Ernst Kretschmer (1888-1964)

Diagnostic si clasificare
DSM
DSM-I: 1952
Diagnostic si clasificare – DSM5, APA
2013
1. Tulburari neurodevelopmentale (neurodevelopmental)
2. Schizofrenia si alte tulburari psihotice
3. Tulburari bipolare si relationate
4. Tulburari depresive
5. Tulburari de anxietate
6. Tulburari obsesiv-compulsive si relationate
7. Tulburari legate de traume si stresori
8. Tulburari disociative
9. Tulburari legate de simptome somatice
10. Tulburari alimentare
Diagnostic si clasificare
11. Tulburari de eliminare
12. Tulburari ale ciclului somn-veghe
13. Disfunctii sexuale
14. Disforia legata de gen
15. Tulburarile disruptive, de control al impulsului si de
conduita
16. Tulburari legate de o substanta si adictiile
17. Tulburari neurocognitive
18. Tulburari de personalitate
19. Parafiliile
Diagnostic multiaxial DSM-IV
Axa I – Tulburari clinice
Axa II – Tulburari de personalitate & Retard mental
Axa III – Probleme medicale
Axa IV – Probleme psihosociale si de mediu
Axa V – Evaluarea globala a functionarii (GAF): 0 (1)-100

Diagnosticul multiaxial eliminat din DSM-5

Psihopatologie adulti

Prevalenta in decursul vietii: 18-36% (Kessler et al., 2009,
WHO)

Prima cauza de dizabilitate in segmentul 15-44 ani

Tulburari mentale severe: 0.8-6.8% in decursul unui

an (Kessler et al., 2009, WHO)

Suicid: a doua cauza de mortalitate intre 25-34 ani

Psihopatologie adulti (NIMH)
1. Anxietate

Prevalenta: 11 % in decursul unui an (Kessler et al., 2009, WHO)

Fobia specifica, cea mai frecventa (4-8%, 12 luni);
2. Tulburari depresive

Prevalenta: 7% femei si 3.9% barbati in decursul unui an
(Ferrari et al., 2012); 30% cazuri, afectare severa

A doua cauza de dizabilitate la nivel mondial (Ferrari et al.,
2013)

Prevalenta intre 18-29 de ani – de 3 ori mai mare decat la
60+

2030: prima cauza de afectare functionala (burden)
Psihopatologie copil si adolescent

1 din 5 copii/adolescenti sufera de o tulburare mentala,
iar 1 din 10 sunt afectati de o tulburare grava – costuri
individuale si sociale pe termen lung

50% dintre cazurile de tulburare cronica, debut inainte
de 14 ani – mai devreme decat majoritatea bolilor
cronice fizice

Suicid: a treia cauza de mortalitate intre 10-19 ani

Tulburarile mentale cu debut timpuriu – predictor
pentru o varietate de boli fizice ulterioare
Critici diagnostic DSM (Lilienfeld, 2014)

Comorbiditate crescuta intre tulburari

Model categorial vs. model dimensional

Validitate de construct problematica

Eterogenitate crescuta

Diagnosticele not otherwise specified (NOS)/ unspecified

(DSM-5)
Ex. Stres post-traumatic
1. Expunere stimul traumatic
2. Simptome de tip intruziv
3. Evitare
4. Modificari cognitive si ale dispozitiei
5. Alterari ale activarii si reactivitatii
6. Mai mult de o luna
7. Distres sau dizabilitate
8. Nu substanta sau boala
☺
Alternative - Research Domain Criteria
(RDoC)
 Research Domain Criteria (RDoC)
NIMH, 2008, Strategia 1.4..: “develop, for research purposes, new
ways of classifying mental disorders based on dimensions of observable
behavior and neurobiological measures”

Initiate a process for bringing together experts in clinical

and basic sciences to jointly identify the fundamental
behavioral components that may span multiple
disorders

Develop reliable and valid measures of these

fundamental components of mental disorders for use in
basic studies and more clinical settings
RDoC

Determine the full range of variation, from normal
to abnormal, among the fundamental components to
improve understanding of what is typical versus
pathological

Integrate the fundamental genetic, neurobiological,

behavioral, environmental, and experiential
components that comprise these mental health
disorders
Domenii
1. Sisteme cu valenta negativa

amenintare acuta (“frica”)

amenintare potentiala (“anxietate”)

amenintare sustinuta

pierdere

frustrative nonreward

2. Sisteme cu valenta pozitiva

motivatie de apropiere

raspuns initial la recompensa

raspuns sustinut la recompensa

invatare pe baza recompensa

obiceiuri
Domenii
3. Sisteme cognitive

atentie

perceptie

memorie de lucru

memorie declarativa

limbaj

control cognitiv (efort)
Domenii
4. Sisteme implicate in procese sociale

afiliere/atasament

comunicare sociala

perceperea/intelegerea sinelui

Perceperea/intelegerea altora

5. Sisteme de activare/reglatorii

activare (arousal)

bioritmuri

Somn-veghe
Unitati de analiza

Gene

Molecule

Celule

Circuite (ex. Circuite nervoase)

Fiziologie (ex. ritm cardiac, cortizol)

Comportament

Auto-raportare

Paradigme