Cursul 8

4. COMUNICAREA MANAGERIALĂ CA AVANTAJ STRATEGIC

Comunicarea manageriala eficienta este unul dintre instrumentele strategiilor de schimbare a
organizatiei.
In multe dintre organizatiile din economiile performante se constata in prezent tendinta de
descentralizare a structurii organizationale si trecerea de la cea desfasurata pe verticala la cea
desfasurata pe orizontala; exista tendinta de adoptare a principiilor TQM (Total Quality
Management), a ideii imputernicirii si implicarii angajatilor si a lucrului in echipe.
Comunicarea interna eficace devine un element cheie al strategiei organizatiei.
Caracteristicile esentiale ale acesteia devin astfel:
→comunicarea trebuie sa aiba loc fara incetare si prin orice mijloace;
→comunicarea trebuie sa functioneze la nivel emotional mai degraba decat intelectual.
Comunicarea manageriala include aspecte complexe corelate cu procesul de schimbare nu
numai in comunicarea interna, cu angajatii, ci si in comunicarea externa, cu furnizorii,
investitori, etc.
Comunicarea externa, impune efortul spre dezvoltarea deprinderilor de comunicare
manageriala intre culturi organizationale si nationale diferite. Se observa schimbari
fundamentale in comportarea presei si a auditoriului organizatiei:
aparitia unor probleme extrem de complexe (Ex. responsabilitatea organizatiei fata de mediu);
→nevoia de transparenta a sistemului de decizii;
→nevoia de a comunica totul si imediat;
→credibilitatea interna si externa a conducerilor organizatiilor;
→nevoia schimbarii perceptiei investitorilor fata de organizatie;
→nevoia parteneriatului cu sindicatele.
Exista diferente intre deprindere si aptitudini:
→deprinderea poate fi formata, dezvoltata si perfectionata;
→aptitudinea este o abilitate innascuta.
Managerul trebuie sa-si insuseasca anumite deprinderi, comportamente si tehnici specifice.
Tehnicile fundamentale de comunicare, pot fi grupate in:
→tehnici de receptionare a mesajelor;
→tehnici de interpretare a mesajului;
→tehnici de redare a mesajelor.

5.Comunicarea operationala: interna, externa. Comunicarea interpersonala

Folosind drept prim criteriu scopurile servite de comunicare In mediul oganizational,

comunicarea poate fi grupata In urmatoarele categorii:
• operationala interna;
• operationala externa;
• interpersonala.
Comunicarea operationala interna include Intreg ansamblul de mesaje ce-i leaga pe
angajatii organizatiei In actiunile de Infaptuire a planului ei operational, respectiv totalitatea
procedurilor concepute pentru realizarea obiectului specific de activitate. Comunicarea
operationala interna
cuprinde: ordine si instructiuni date de supraveghetori lucratorilor; dialogul oral Intre lucratori
pe probleme de munca; situatii Intocmite de personalul operativ In diferite domenii -
productie, vanzari, finante, stocuri, IntreTinere etc, prin care se raporteaza Indeplinirea
sarcinilor de munca.
Comunicarea operationala externa face legatura organizatiei cu oameni si grupuri din
afara ei, dar legat de misiunea si obiectul activitatii sale, respectiv cu furnizori, clienti,
prestatori de diverse servicii, cu publicul.
Procedurile de comunicare in tranzactiile directe de vanzare sau cumparare, diferitele
materiale scrise de prezentare a produselor Si serviciilor, raspunsurile la solicitarile telefonice,
publicitatea Si reclama prin toate mediile, utilizate potrivit specificului activitaTii, sunt
exemple ale comunicarii operationale externe.
In aceasta categorie se includ si actiunile pe care organizatia le Intreprinde pentru a
imbunatati relatiile sale publice, imaginea unui comportament plin de solicitudine fata de
clienti, responsabilitatea civica a managementului.
Cu certitudine, succesul oricarei organizatii, firma de afaceri, este dependent de
oamenii Si grupurile din afara ei. Satisfacerea nevoilor clientilor trece obligatoriu prin
abilitatea de a comunica efectiv cu ei. Ca si comunicarea operationala interna, cea externa este
vitala pentru organizatie.

Comunicarea interpersonala este schimbul de informatii si simtaminte pe care oamenii le

angajeaza oriunde Si oricand sunt impreuna, fara ca acestea sa aiba neaparat scopuri sau
obiective precum cele ale organizatiei. Tendinta de comunicare, determinata de natura sociala
a fiintei umane, se manifesta chiar Si atunci cand oamenii sunt complet straini unul altuia, dar
se afla temporar impreuna (In tren, avion, la o coada). De asemenea, nevoia de comunicare ai
face pe oameni sa comunice si In situatii in care au putin sau nimic de spus. Cheltuim adesea
mult timp comunicand cu prieteni sau cunoscuti. Cu toate ca aceasta categorie de comunicare
nu face parte din planurile operationale ale organizatiei, ea are influenta asupra atitudinilor
lucratorilor Si, prin urmare, un semnificativ efect asupra succesului acestor planuri.

6. BARIERE in CALEA COMUNICĂRII

Barierele apar in toate modurile de comunicare. Aici putem enumera: perceptia, emotiile,
increderea si credibilitatea, dificultatile de ascultare, filtrajul, supraincarcarea cu informatii,
locul si timpul, zgomotele si media selectata. Comunicarea nu poate fi separata de
personalitatea oamenilor.

7. MODALITĂŢI DE COMUNICARE
Comunicarea orala
Situatiile specifice de comunicare manageriala orala sunt urmatoarele:
→Comunicarea fata in fata cu o persoana are avantajul ca este directa si ca permite folosirea
tuturor mijloacelor verbale si nonverbale de comunicare. De asemenea poate fi interactiva,
permitand ajustarea mesajelor pe parcurs, pe baza feed-back-ului verbal si nonverbal.
→Comunicarea interpersonala este importanta in situatii de evaluare a performantei si
motivare, de dare de instructiuni, de rezolvare de conflicte, de negociere etc. Comunicarea
interpersonala focalizata pe construirea de relatii interpersonale este necesara in procesul de
indrumare si sfatuire a angajatilor.
→Comunicarea manageriala in grup are functiuni caracteristice cum sunt: ajuta la definirea
grupului, sprijina procesul de implementare a deciziilor si schimbarii. O forma a comunicarii
in grup este comunicarea in fata unui auditoriu; ea are ca scop formarea unei imagini proprii,
a grupului sau a organizatiei.
→Comunicarea orala, ca mod de comunicare a managerului, trebuie sa tina cont de multi
factori de context cum ar fi: cultura organizationala, experientele avute de a lungul
comunicarii anterioare, diverse motive care stau la baza relatiilor personale, sociale si
profesionale. Adresarea orala are ca forme specifice mai importante prezentarea, briefingul,
raportul de situatie si raportul final.
Prezentarile pot avea loc in interiorul organizatiei sau in exteriorul ei. in cazul prezentarilor in
interiorul organizatiei se presupune, in general, ca auditoriul are caracteristici comune. in
legatura cu prezentarile in fata unui auditoriu extern organizatiei, pot aparea doua probleme
importante:
→dificultatea adaptarii prezentarii si a vorbitorului la auditoriul si cadrul extern, mai putin
cunoscute;
→faza dificila a intrebarilor si raspunsurilor.
Activitatea zilnică reală a unui manager se regăseşte în:

•Comunicarea orală şi scrisă;

•Elaborarea strategiilor manageriale;
•Reprezentare (internă, externă);
•Managementul resurselor umane (motivare, antrenare, încurajare, sfătuire, gestionarea
conflictelor.

Funcţiile comunicării manageriale

Concluzii

• Indiferent de specialitatea managerului şi cat de bine este pregătit profesional, succesul lui e
condiţionat de abilitatea de a comunica pertinent şi eficace; 
• Este o formă de comunicare umană; 
• Particularităţile comunicării sunt impuse de scopul, obiectivele şi rolul ei în cadrul structurii
organizaţionale; 
• Stabilitatea, coeziunea şi eficienşa organizaţiei depinde de fiabilitatea şi rapiditatea
comunicării; 
• Necesitatea posedării de către manager a metodelor şi tehnicilor de comunicare; 
• Între comunicarea managerială şi cultura organizaţională există o stransă interdependenţă; 
• Importanţa comunicării manageriale este condiţionată de ponderea ierarhică.