Literatura Refuzul Taman es Ou © titi o stire din ziar (un fapt divers). Rescrieti-o astfel incat s& fie ori exageraté, ori minimalizata (va puteti folosi de modelul caragialian din Tema si variafiuni) HAU HAU de Mircea Dinescu Oh bietul adevir bolnay de gilei M se culea-n grau gi se trezeste-n balei ircea Dinescu (n. 1950), cu sapte doctori unsurogi la cap poet si publicst. Debuteazs foarte gaa s3-i a din singe s8-i dea hap tanar,lanumal 17 ani,cuo poeziein Be Oe ed cloe revista Luceaférul, condusé de proza- torul sean Bérulescu 5, la 21 de bus sub lentile grase —a luat foc Jn cu volumul de poet invocarie pus sub lentile slabe — n-a mai fost, rimanui, bine primit de cia, ceea zi inte-n noi cu plugul domnul prost Cel aduce renumele de ,copil minu- gi fierul ne convinge os cu os ne” al Iteratut pcaswe contempo- Sgn erg a-a maritat un mort frumos rane, Dupa absolvrea Facultatii de Ziaristicd din Bucuresti (1974), este angajat mai intal pe un post de por- i in pingele-a nechezat un cal cé-n miezul painii doarme-un general : : tar al Asociatel Scritorlr din Bucu- $4 €4 s-au prezentat si cdnte-un pic Test, 3poi, din 1976, redactr la ve —_guavil cntareti cu polonic. sta Luceafaru!s, din 1982, fa 80> ‘Hla haw pardon n-am chef si nu mi-e dat } ‘ménia literara. Este unul din. putin : carne criul gif sie aeiceeeae: — eumbls cu seca fort ‘exprima public atitudinea critics fata de regimul ceausist, ceea ce -a adus, ‘in 1989, excluderea din redactia Ro- iménieiliterare si supravegherea de catre Securitate. Dup8 1990, Mircea Dinescu devine persoand. public adesea incomods prin usrile de po- IE Zitie transante, conduce, o vreme, revista satiricd si de atitudine civic 3 pobichAcadnis Copmencu a pr © DoMle adevaruli biica mai ales parflet, dar si poezie. Alte ropes biblografice volume de ___ Stafea de veghe continua, de treaza suspicune, starea de autentic eee eactcale de ir, ‘€ mente poe lui Mircea Dnescu ao cota stabi deitagent fea Dinescu pand in 1989: Elegi de {tc Rate cand gam arg (1879) Pe 4 Personificat in bolnay, adevarul prezinténumeroase eee roo) calpeoteaeé ce sitptome de boald in primele sapte versuri. Identificatie s Fe Tess), Rimbacd ‘negustora’ exBlcati-te, (De exemplu: ,adevar bolnav de galei" = adevar £1985), oarea cteste orl (1989). CaFe NU Se poate exprima sau se exprima deformat.) Note lexcale ‘g8lel, sf. (pop.) —inflamare a ganglionilor de la gat sau a amigdalelor hhap, 5.n. (pop.) — doctorie, medicament ia es Parabok morals s Poeaie cata ung (actus zajionale Le Personi const obiecte personifi de exer ete — pputdndu (vezi ditUnitatea 5 — Confruntairi etice si civice J Poemul Hau hau face parte din volumul La dispozitia dumneavoastra (1979), api rut Intro perioads in care adevarul nu putea fi spus ‘rd mari riscuri. BL Disona Parabolé — naratiune care trenspu- re intr-un plan figurat 0 invapatura rmorala sau religioas Poezie ocazionala — poezie dedi- ‘at unor evenimente din actualitate (Gctiuni politce, aniversai,fapte sen- zationale etc). [Licione Personificare — figurd de stil care const in atribuirea unor insusir umane unor animale, plante sau obiecte_neinsufletite. ‘Uneori sunt personificate si entitati abstracte — de exemplu ,rSzboiul”, ,cinstea” etc. —, In acest caz porsonificarea tanduse transforma in alegorie vezi dictionarul de lap. 59). 2. De ce trebuie ca adevarul sé fie privit cu ochiul liber, nu cu ,ochelari"? (Comentati antiteza.) 3. Care credefi c& este rostul unui titlu-interjectie (latrat) Intr-o poezie despre rostirea adevarului? Alegeti una sau mai multe dintre variantele de mai jos, putand completa lista cu propriile réspunsuri sugereazd Inlocuirea limbajului articulat printr-unul al necuvantatoarelor, asadar o ironizare a discursului public; ‘este un semn de revolt’, de sfidare, de provocare din partea celor care refuzé sd spund adevarurile deformate, preferand limibajul necuvantatoarelor; * trimite la ideea de necomunicare; * trimite la idea de lips de libertate 4. Ce atitudine are eul lic din aceste versuri? (Analizati finalul pornind de la ideea ca refuzul minciunii, deci adevarul poate aduce uneori moartea.) 5. Alc&tuiti acasd un grupaj cu céteva proverbe sau maxi- me despre adevar. Discutafi-le in ora urmatoare pe cele care apar mai frecvent in figele voastre. @ Lumea pe dos Limbajul cotician, ironic si sarcastic, marcheazé angajarea etic, in confruntarea cu realtjile unei lumi grotesti si absurde. Tonul dezinvot, masca si gestculatia de ,circar” si bufon, terbilsmul adolescentin, inscenarea parodicé, in tipare de balci ,balcanic", ,teportajul” ironic si parabola csimuleaza superficial fondul grav-protestatar al acest ic lon Pop) 1. Partea a doua a poemului descrie o lume absurda, in care oamenii sunt convinsi cu forta (,cu fierul") de ,ade- varuri". Credeti cé poetul inventeaza o lume fantasticd sau copiazé fidel lumea real, a anilor comunisti, din Romania? Dezbateti ambele ipoteze. Sansa accesului la marea poszie (0 poecie a unui aici si acum si deopotivé a unui pretutindeni) Mircea Dinescu s-o consolideaza dela un volum la altl, prin puterealucicitti de sine (tucan Raid 2. Inlocuiti in versurile 10, 11, 12, 13, 14 cuvintele care creeaza imaginile absurde cu altele, firesti, ca sa refaceti ast- fel lumea inteligibila (pe inteles), de pild&: ,c-n targ s-a ma- ritat un mort frumos” devine ,c3-n targ s-a insurat un om frumos..."etc. 3. La ce face aluzie poetul ‘ie ironic cantareti cu polonic"? — 2 4, Discutati tipurile de ,,po onal", cera, scris8 de poetii secolul 3 pentru obtinerea unor favorur 5. Cum se explicd asocierea painii cu armate (versul 12)?i aaah ao ba) PL Disioner Etic — privitor la normele conduit morale Civic — referitor la viata cet, a cetéfeni, la atributele cetatenest 6. Analizati stilistic imaginea , lumii mincinoase din par- tea a doua a poezil. Bantuit de talent, un extraordinar talent, cuvintele-soc si metaforele percutante ji vin In cascada, proaspete si nepastoare, cu Incdrcatura afectuoasa si cinicd, brutal repezite si tandre, proletare sinobile,tnsciin- ddusse laolata pe un traseu totusi bine determinat, spunand exact ce isa ‘menit s2 spuna, fara ezitari, fara ambiguita ucian Rieu) 7. Care sunt riscurile implicate de rostirea adevarului: a. pentru artistul (sau cetateanul) care spune adevarul, 'b, pentru cei care detin puterea (si care se tem de adevar), . pentru cei care traiesc duplicitar (una spun, alta gan- desc). Pircoltedeysma.us 1. Ce diferente esentiale vedeti intre fictiune (inventie li- terara) si minciuna? Dezvoltafi ideea pornind de la fraza: La liceu se primeste un telefon care anunté c& intr-o ord 0 bombé va exploda in cladire — realitate sau inceputul unei naratiuni. Amintit-va si ce ati invatat la Unitatea 1, p. 15. 2.1n romanul intampléri in irealitatea imediatd de Max Blecher, doud personaje inventeaza un joc: Jocul consta tn dialoguri imaginare spuse cu cea mai desavarsita ser czitate, Trebuia ca pan’ la sfarsit sd réménem grav si s& nu ne dezvaluim intru nimic existenja lucutlor despre care vorbeam. Intram si Ozy Imi spunea cu un ton cumplit de uscat, far sd ridice ochii de pe cart: —Piramidonul pe care Fam luat aseara ca s8transpir miva provocat 0 tse ingrozitoare. Pana dimineata m-am 2vércoit in cearceafuri. In fine, adineaurea a vent Maida (nu exista nici o Mati) si mia facut o frie ume. fod ata seu sunt rdcit, spuneam eu (era in luna ive) si doctorul Caramfil (exist) mica prescris 0 rejetd, Pacat cB doctorul asa, si, az imineat a fost arestat. zy ridica chit din carte Vea ti spunearn eu de mult c fabrica bani fal —Ei sigur, completam eu, altfel de unde ar fi avut $3 cheltuiasca atajia cu artiste de vaieteu? Imitati jocul, amestecand realitatea cu fictiunea pe teme din viata voastré scolara (teza de matematica, meciul de fot- bal, ora la care nu v-ati pregatit). 3. Scrieti un dialog de o pagina, care s8 inceapé cu fraza: leri, in drum spre scoals, m-am intalnit cu Baronul Miunchhausen. 4, incepeti de astazi un caiet-jurnal in care s8 aveti grija sd prezentafi cat mai fidel realitatea, f4r8 exager&ri in bine sau in rau.Unitatea 5 — Confruntat etice si civice Ves sargnd ata es 5. Cele zece porunci sau Decalogul (Vechiul Testament, Exodul, 20, 3-17) se pot enunta astfe!: 1. Eu sunt Domnul Durmnezeul tau; <8 nu ai alti durnneze! tn afard de Mine 2. S& nui fac chip coli, nici até asemanare, s& nu te inehin lor, nici 4 sjest lor. 3. 54 nuiei numele Domnului Dumnezeului tau in depert. 44. Aducti aminte de ziua Domnului so cinsteste 5. Cinsteste pe tatl tau si pe mama ta, ca si fie bine ss tries ani mmuiti pe pamant 6.8 mu uci 7. Sa nu fi desfranat 8. Sa nu fr 9. 4 nu ridici mérturie mincinoasa impotrva aproapelui tau 10, 54 nu ravnesti a nimic cin ce este al aproapelui tau \Veacuri de-a randul aceste principii au fost considerate ca principalul sistem de reguli de conduits umana. Literatura este cea care consemneazi nenumarate variante de incil- care a uneia sau alteia dintre porunci A. Gasiti cel putin doua exemple de carti (sau piese de teatru sau filme) in care conflictul s8 fie generat de incal- carea uneia dintre cele zece porunci. B. Incercati sé scrieti un decalog bazat pe afirmati, nu pe negatii, in functie de valorile pe care le socotiti esentiale (bunatatea, sinceritatea etc.) Ramee yas Sctiefi, f8r8 s8 stati pe ganduri, care a fost cel mai bun si cel mai rau lucru pe care Fati facut cuiva: a. ieri; b. in general Dezbatesi cu colegii rispunsurile si incercati sa stabiliti raul cel mai rau". (Chestiunea se poate relua si in registru ludic, inventandu-se fapte poetice, banale, comice etc.)Incercati 8 stabiliti care dintre lucrurile pe care le puteti face azi ar fi fost inaccesibile unui tanar tnainte de 1989. Puteti poi de la programul TV sau de la vitrinele maga- zinelor. »ERA MAI BINE INAINTE...* de Andrei Plesu Au inceput si se auda voc! nostalgice. La nici doi ani dupa disparigia lui Ceausescu, le e dor, unora, de o stare de lueruri care nu s-a putut curma decat cu singe. ,Era mai bine ina- inte... —se grabesc s4 spund oameni care ,inainte* nu spu- eau c& ¢ bine decat daca li se ordona, resemnandu-se si spun ci ¢ riu doar dupa ce acopereau telefonul cu perna. Era mai bine inainte... Faptul insusi ci putem gindi asta arati cit suntem de putin pregatiti pentru aerul tare al nor- malizarii. Ne e dor de aburul sulfuros al discipline de par- tid, de cele dous ore de televiziune omagial’, de ordinea po- litiencasca care nu amnistia decat criminali de drept comun, de Scinteia, de stadioane in care oamenii scriau lozinci cu trupurile lor, de aplauzcle comandate, de sistematizarile care ne imputinau trecutul, de ogoarele pe care ficeau agricultura copiii nostri. Ne e dor de delirul acela in care elevii trebuiau si devina tarani, saranii — proletari, proletarii — activigti, activistii — intelectuali, pentru ca intelectuali, la randul lor, si inchida cercul, devenind copii, tutelati ideologic, tole- rati* ca pitoresti (sub jurimancul cuminteniei), cdind mu erau convingi si intoxice lumea cu imnuri despre fericire ‘Cum e cu puting’ o astfel de anamorfozi, o asemenea schi- monosire a memorici? Caci am ajuns si spunem nu doar cd branza era mai ieftina (desi pentru a o avea o pliteam la negru, la pret de specula), dar ci era plin de brinza, ci se giseau de toate, peste tot, de a chiloti pana la cartofi. Cum ¢ cu putings? Fireste, nu ma pot abandona acum unor analize indelungi si subtile; inventariez, in fuga, doar trci explicatii posibile: 1. Prostia. Sfanta prostie — ,prostia omeneasca" pentru care lucrul cunoscut, chiar dacd rau, ¢ mai confortabil decat aventura de a reincepe. Prostia omeneasca pentru care ,obig- nuinta", oricét de sordida, e o2on pur, in vreme ce noutateare prefera si Si aiba rispunderi riscante sci dispusi si traiasca in cul- isi, chiar daci asta se pliteste cu Prostia omeneasca, 1 mira, zoologic, ci trecerea din nu se objine printr-o Pofta dezmayati de a capital politic misluind faptele si le, pofta de a recupera privilegii pier- sx cnismul de al gisi mai vinovat pe eel care me srasexe i repare, decit pe cel care a stricat. 3. Demonul nostalgici. Instinctul gencral pera trecutul, orice trecut, ca loare tezaurizabila. Raul devine in vag cuforizant. Dramatic eiti vreme el devine pentru memorie epic $i <. Spitalizatii igi povestesc cu un fel de tan- masochist’ spitalizarea, soldatii in ter- cei mai nevrotici igi povestese cu delicit 213, pusciriagii vorbese de puscirie ca de culminatie a performantei lor existentiale. farsit, -a fi ficut rizboiul" e, pentru ve- i, dupa decenii, o zona de roz tinerese, © iere prepostuma. A suferi e un cogmar, fi suferit e un capital de duiogie... Pind punet, evolugia aceasta e sinitoasi. Ea din text, reconstituiti lumea de ieri" face trecutul suportabil, inchide rinile. Dar, daca efectul ¢ monumentalizarea trecutului, legitimarea lui, suntem in plina deriva \Vreau si spun prin aceasta ci astizi totul e in regula? Nu. Malte nu sunt in regula. D: asta nu inseamna ca, aflati in convalescent, trebuic si jinduim dupa boali si cd, printr-un abuz al nerabdarii, avem drepcul sa parcurgem cu o vitezi irationald intervalul dintre spe- ranti sidczamagire. Acum, luca romancasca e plina de rele. Dar inainte era o lume a Raului, Tar Ril e viclean: vielenia lui esen- Giald e si ve convinga cx moartea e 0 forma de ordine, ci somnul eo garantie de securitate, orizontala ofera stabilitizi pe care vertica~ Titatea nici nu le viseazi. A spune acum ci era mai bine inainte" ¢ a prefera unitatea de monolit a Raului relelor multiplicate cu care ne confruntim. Inseamni a te ticilosi. $i toc- mai acesta e lucrul cel mai intristator. Caci sub imperiul Raului giscam cu toyii argumente ale solidariagii, ale efortului gratuit, ale speran- tei... In vreme ce acum suntem divizati, ,ide- ologizayi", sceptici, indarjiti, infectayi de un virus razboinic. Ca nu era mai bine inainte sunt sigur. Dar ma intreb uneori daca noi, ficcare in parte si toti laolalti, nu eram mai buni decie suntem acum. ‘a Romanieiscopereau telefonul cu pera” — se banuia ca multe aparate t fonice contineau microfoane, ag neat convorbirile puteau fi ascultate de securitate dou ore de televiziune omagiala” — programul TV (alb-negru sau partial color) ajunsese fie redus la doua ore pe 2i dedicate in cea mai mare parte lui Ceausescu si uteri comuniste "Sslematizaie care ne imputinau trecutul* — plan comunist pin care’0 mulime de sate urmau s8 dispara de ne harta vogoarele pe care féceau agrculturé copii nostri” — aluze la munca cobjigatorie facuta dele side student in agricutura une e dor ...] de Scinteia* — titlul unuia dinte prinipalele cotidiene comuniste 2. Ce caracteristici credeti cd trebuie sd aiba un articol de presi pentru a comunica eficient cu cititorul de gazete? Urmariti, pe textul dat, urmatoarele probleme: « titlul; + lungimea; ealtéterui 8 _# tehnici retorice (repetifii, enumerari, formulari memora- care 53-1 alute $2 1 bile, surprize ale discursului etc.), folosite pentru mentinerea interesului cititorului; * limpezimea si coerenta; * colocvialitatea (tonul de conversatie, limbajul familiar) Amintit-va ce ati invatat despre stilul publicstic la p. 17 3. Cum trebuie infeles titlul eseului Era mai bine Mmain- te..." Poriti discutia de la explicatia cuvantului antifrazé din dicfionarul literar aldturat si de la definitia eseului eaza la grani ratura si, mai nou se Cu cine credefi cd se identifica autorul eseului? In matic, numele cui credeti c& vorbeste? Observati jocul pronominal eu— noi, 5. ,A suferi e un cosmar, dar a fi suferit e un capital de duiosie...” Spuneti-va parerea, pornind de la exemple din Viata cotidiana (0 not proastd, un accident marunt etc.) Pentru suferinta (in sensul cel mai larg al cuvantului) exist doua terapii a vindeca prin amintire: * a vindeca prin uitare, Urmariti si comparati avantajele si pericolele in ambele cazuri de mai sus. i, ‘Manifestaie de 23 August, Zua National a Romain timpul comaUnitatea 5 — Confruntari etice si civice @ Binele si Raul Binele © discret, raul e spectacuos (Goes leu) 1. Cum intelegeti diferenta dintre Rau gi rele? Care este mai... ru? 2. Ce e bine in relatiile umane in fata Raului, ce e rau in relatiile umane in fata Binelui? (Recititi, pentru a raspunde la intrebare, paragraful final.) 3. Dintre cele trei cauze ale schimonositii memoriei enu- merate de autor (prostia, reaua-credinta si nostalgia distruc- tia), care vi se par: *'mai raspandite; * mai poetice; + mai periculoase; + mai amuzante. 4. Incercati sd continuati lista cauzelor de mai sus cu inc’ cateva 5. Analizatistiistic pasajul despre ,personajul” prostie. lumea toata, cu toate frumusefile si ororle ei, cu toate durerile ei tele: si micro-seopice, in fine, cu toate ale i, toaté — nu sunt nimic! f, Prostul, el este totull El este buricul Universului.[..] Ce este lucrul e un oft; cum judecd dumnealuie important. (.L Caraga, Corespondenta) DINCOLO DE TEXT 1. Recititi Poveste de lon Creanga, cunoscuta i sub titlul de Povestea prostiei. Discutati in ce situati prostia ar putea 8 fie * periculoass; * incomodanta; * inofensiv 2. Scrieti o compunere de maximum o pagina in care s4 imaginati o lume fara ru (un paradis) Rete yeu Va aflati in urmatoarele situati: a. Vi se cere 8 faceti rapid un portret literar. Ce alegeti 4 prezentati un personaj pozitiv sau unul negativ ? b. Vi se distribuie un rol intr-un film. Ce preferati sa in terpretati: eroul /eroina pozitiv(a) sau negativia) ? Discutati intre voi ale i_eventualele_difere alegere pornind de la es * expresivitatea personajul * posibilitatea identificaTexte auxiliare DE VEGHE IN LANUL DE SECARA de J.D. Salinger — fragment Pe noi, astavi, egiptenii ne intereseazd din mai multe mo- tive. Stiinta moderna n-a descoperit nici pind azi ce sub- stante misterioase intrebuintan cand imbdlsiman mortii, pentra ca fetele lor si nu putrezeasci secole la vind. Aceastd ‘nigmd interesanta continud sd constituie 0 sfidare pentru stiinga modernd a secolului XX. Se opri si puse jos lucrarea. Incepusem si-l urisct — Eseul tau, ca si-i zicem aga, se opreste aici, spuse cat se poate de ironic. N-ai crede ca un tip atit de batrin poate fi atit de ironic si aga mai departe. Apoi adiuga: $i in josul paginii mi-ai seis si mie cdteva cuvinte. ~ Stiu, sti, i-am rispuns precipitat, ca si-l oprese fnainte de ancepe si citeascd. Dar parci mai putea cineva si-l opreasca?! Ardea ca un fitil de dinamita. ‘Draga domnule Spencer (citi el cu glas tare), asta ¢ tot ce sin en despre egiptent, Nu reugesc sd ma intereseze, ox toate cit dumneavoastré predai foarte ramos Si sty totusi ci mu md su- pat daci! ma trantti — on afaré de englezd tot am picat a toa- te materile. Cu stimd, al dumneavoastré, Holden Caulfield. ‘in sfarsit a pus jos hucrarea mea nenorociti si mi-a aruncat o privire de parci m-ar fi birut mar la ping-pong sau mai sti eu ce. Cat of tri nu cred c-am si-| iert c-a citit cu glas tare toate rahaturile alea. Daca le-ar fi scris el, eu unul nu i le-ag fi citit niciodata. Zau ci nu. $i de fapt nu-i serisesem notita aia nenorocita decit ca si nu-i pari prea riu cd ma trinteste — Ma condamni ca te-am trantit, baiete? m-a intrebat el. — Nu, domnule profesor, zu c& nut! i-am rispuns eu. ‘Numai de-ar fi incetat naibii si-mi mai zicd ,baiete“!Unitatea 5 — Confruntari etice si civice I nevoie de teza mea, incercd Numai ci n-a nimerit, ies, nici de data asta. A trebuit si ma a -now, so ridic si s-o pun peste sc Monthly. E plicticos si faci asta din -ai fi facut in locul meu? intreba dept, biiete! bine: ii parea rau cd ma trantise. inceput si-i trag niste barbi. I-am pe mine nu prea m-ajuti mintea, ci sm cretin, si asa mai departe, c& eu dacd lui 2s fi procedat exact la fel si u seama ce greu ¢ si fii x, $i asa mai departe. Ma rog, tot soiul astea. curios e c4, in timp ce vorbeam, zandeam la cu totul altceva. Locuiesc la York si ma gandeam la lacul din Central rk, de lingi capatul dinspre sud al parcului Mi intrebam dac-am si-1 gasese inghetat cind -oi intoarce acasi, si, dac-a ingheyat, ce s-au facut ratele? Ma intrebam unde se duc rajele Gnd ingheat’ lacul. Ma intrebam daca nx cum- vine vreun tip cu un camion, si le ia gi si le Jao gradina zoologica sau altundeva, Sau ac nu zboari pur si simplu intr-alté parte. Totusi am noroe. Vreau si spun e-am no- roc si-i pot trage birbi batrinului Spencer, gi in acelagi timp si ma gandesc la raje. E cu Sos! Nu trebuie si te concentrezi prea mult And vorbesti cu un profesor. Dar, cand mi ameptam mai putin, m-a intrerupt. Intotdea- una intrerupea. — Ce pirere ai despre toate astea, baiete? Mar interesa foarte mult si stiu. Foarte mult. — Adica ce parere am ci m-a dat afari de la Pencey ? l-am intrebat. si acopere pieptul rahitic. ‘Nu era o priveliste prea frumoasi. —Daci nu ma ingel, ai avut oarecare greu 1 gi la Whooton gi la Elkton Hills. Tomul lui mu mai era ironic, era de-a drep- tal veninos. —La Elkton Hills n-am prea avut greutiti, -am spus. N-am rimas propriu-zis repetent sau aga ceva. Pur gi simplu m-am retras —Dar de ce, imi dai voie sé intreb de ce? — De ce? F 0 poveste lungi. $i destul de complicata N-aveam nici un chef si-i povestese de ce sicum plecasem de acolo. Tot n-ar fi ingeles. Nu era in stare. De fapt plecasem de la Elkton Hills mai ales pentru ci eram inconjurat de ipocriti, de lepre. Asta a fost. Totul se ficea asa, de parada! Uite, de exemplu, directorul lor, domnul Haas, cra cca mai mare lepra din cite am intilnit vreodats. Era de zece ori mai rau ca batranul Thurmer. Duminica, bitranul Haas stringea mana tuturor pirintilor care vyeneau cu magina la gcoali si-si vada copii. $i era de o afabilitate cé fi se ficea greaja... in afari doar de cazul in care parintii vreunuia rau niste batrani mai parliti. Si-l fi vazue cum s-a purtat cu parintii colegului meu de camer. Vreau si spun ca, dacd mama vreunui bat era grasa sau siricacios imbricati iar ta- tal purta o haina d-alea cu umeri foarte inalti si pantofi ordinari, alb cu negru, batranul Haas le intindea dou degete, zambea fals, si apoi se ducea si stea de vorbi cu alti pitingi cu care stitea cate o jumatate de ora. Nu pot si sufir lucrurile astea! Ma scot din sirite. Ma la disperare. N-am putut si in- ghit acest nenorocit de Elkton Hills niciodata! ‘Toemai atunci batranul Spencer m-a intre- bat ceva, dar nu |-am auzit. Ma gindeam la batranul Haas. —Ce-ati spus, sir? Lam intrebat —N-ai deloc remusciri ci pleci de la Pencey? Ba da. Am unele remuseatri, Sigur... Da’ nu prea multe. Nu deocamdata. Pesemne ci inca nu-mi dau bine seama ca plec. Mie imi trebuie fntotdeauna putin timp ca si-mi dau seama c4 mi se intimpla un anumit Iueru. Deocamdata nu ma gindesc decit ci mi-n- tore miercuri acasi. Eu, stiti, cu mintea stau cam prost, — Dar nu te preocupa deloc viitorul tau, baiete? — Ba da, cum si nu ma preocupe. Sigur. Sigur ci ma preocupa. Apoi dupa o pauzi amDe veghe in Ianul de secard (The Catcher in the Rye) a aparut in 1951. —Se poate, i-am spus. Ag vtea $4 incerc si te-ajut. Vreau si te-ajut, daca pot! Voia intr-adevir. Se vedea bine. Numai ca punctele noas- tre de vedere crau diametral opuse. Asta e! — $tiu ca vreti si ma ajutagi, i-am spus. Va mulgumesc! Serios! Va sunt recunoscator. Zau cé da! Si m-am ridicat de pe pat. Mama, cred e% n-as mai fi putut sa stau pe patul ala inc’ zece minute nici daca ma omorai — Din picate acum trebuie sa plec. Trebuie si-mi string sileiau aca~ echipamentul si lucrurile din sala de gimnasticd si, Zau cd trebuie, Batranul a ridicat privirea spre mine cu o expresic foarte grava si a inceput din nou si dea din cap. $i deodata mi s-a facut ingrozitor de mili de el. Dar nu puteam si mai zac aici. Punctele noastre de vedere erau diametral opuse. $i pe urma tot arunca mereu cate ceva pe pat si nimerea alaturi, $i mai era si halatul lui vechi si jalnic, prin care i se vedeau coastele, si mirosul acela patrunzator al piciturilor contra guturaiului, care plutea prin camert. — Domnule profesor, vreau s8 vt spun ceva Ni ty ju! O si se aranjeze totul. Deo- necijigi din pricina mea camdatA tree printr-o pasa proasti... Toti trecem la un mo- ‘ment dat printr-o pasa proasti, nu-i asa? —Nu stiu, baiete, nu stiu. Tare ma enerveaz cand cineva imi rispunde in felul asta — Sunt sigur. Sunt sigur c& aga se intimpli, i-am spus. Va rog sa nu va necajii din pricina mea. Apoi i-am pus mana pe ‘umir gi I-am intrebat: Bine? — Neai vrea si bei o ceased de cacao inainte de plecare? Doamna Spencer ar fi foarte. — Ag sta, zu c-ag sta, dar adevarul ¢ ca trebuie sa plec ime- iat, Trebuie sa ma reped la sala de gimnastic3. Torusi va rmul- gumese, domnule profesor. Va mulyumese foarte mult, sir. ‘Ne-am strins mana, $i alte prostii d-astea. Prost, prosti dar ma intristau al naibii ‘Am sa vi scriu. $i ingrijiti-va si scdpati de gripal! — La revedere, baiete. Inchisesem usa in urma mea si o pornisem spre hol cand Lam auzit strig’ndu-mi ceva, dar n-am auzit bine ce. Mi se pare ci mi-a strigat: ,Noroc!" Sper insa c& nu. Sper totusi ci nu. Eu unul n-ag striga niciodata cuiva ,Noroc!* Sun ab- surd, daca stai sa te gindesti bine... “Tradocee de Cas ca Ralea Lacan Bra 4.Cum se marcheaza diferenta de varsta dintre cele doua personaje? Urmariti in text « apelativele pe care si le dau cei doi; tonul din replicle fiecaruia, * oriile fiecaruia, « alte amanunte.Unitatea 5 — Confruntat tice sicivice . | 2. Identificati cuvintele si expresille specifice limbajului (si universului) unui adolescent. . 3. Descoperiti in text macar trei cauze ale conflictului . »baiatului” cu ,batranul” Spencer. . 4, De ce nu reusesc s& comunice intr-adevar cele doua personaje? Completati réspunsurile de mai jos: | din cauza profesorului, care...; + din cauza elevului, care. ‘ atat din cauza profesorului, ct si din cauza elevului, c&ci amandci...; ‘ nici unul nu e de vind, intrucat. 5, Remarcati in text o rasturnare de roluri: tandrul este cel care il menajeaza si-| ,modeleaza” pe profesor. Care sunt prejudecatile despre tinerete / batranete rasturnate aici ? 6. Numiti-i pe cei mai expresivi eroi de care va amintiti din arti sau filme, din categorille urmatoare: batrén © tandr © cuplul batran /tanér. ‘TREI FETE de Lucian Blaga Copilul rade: s»lngelepciunea si iubirea mea e jocul!* Tandrul canta aJocul si-nfelepeiunea mea e iubirea!* Batranul tace -lubirea si jocul meu e-nyelepeiune: 41, Exolicafi ttlul, punanduva problema cum s-ar putea completa: * Trei fete diferite; * Trei fefe ale aceleiasi realitati 2. Poel e construit din numai sase substantive i trei Lucian Blaga (1895-1961), poct, verbe. Urmaériti permutérile acestora explicénd felul in care amaturg, filozot. Opera poeticd se grupeazé. ste inaugutaté cu volumul Poemele 3, Incercati s8 substituiti, pe rand, tn fiecare dintre strofe os ale a ae Cae substantivul care desemneaza una din varstele omului (de niin ash profetulul (i921), exemplu, copilul in loc de bétrénul). De ce unica varianta Juss somnuivi (i929) s\ Nebanute. posibilé este cea din poem? ‘repte (1943). Volumele de afors- 4, De ce credeti cd poezia Trei fete este atat de concisd, me, piesele de teatru, eseurile, pag de saracé in figuri de stil? nile memorialistice si opera poetics 5. Fetele omului au aceeasi substanta: Varstajeste'n jlicaté post-mortem completeazd z Se eects ange, ©-schimbare de accent. Urmarif deca in cele tre dist sation roman interbek 6, Argumentati una dintre afirmatiile de mai jos. Intre cele trei varste ale omului prezentate in poem exist * armonie; : * conflict. rel fefe s-2 publicat in volu- ‘mul Poemele luminil (1919).Filmul de actualitate »Micile necazuri ale vietii par uneori foarte hal Atunci c&nd Ii se intampla altora” (Cristian Mungiu) Porniti de la aceasta afirmatie si exemplificati-o cu o in- tamplare recenté a vietii cotidiene in dou variante: a. din perspectiva celui care spune eu" bb. din perspectiva unui martor ocular. 1a Mangia ‘Alerande Ppadoral uc CIMITIR — ZI Aparatul aluneci de-a hungul unor cruci, intr-un cimitir. Fotografiile disparutilor se perinda prin fata aparatului, ala- turi de flacarile care palpaie in candele. Picioarele in costum ale unui mire, Vasile, ajung in cadru ir momentul in care el {gi scoate batista din buzunar scpand jos o hartie cu pitri- tele de aritmetics. Sorina i Luci u pe o bancurg, la cipataiul mormancu- lui tatilui Sorinei. Tac, mult. Luct: $i acuma ce asteptam? SORINA: (vorbeste cu ochii inchigi) Nu griu. O si ne dea Luci ii intinde un avion de hartie si 0 atinge ugor cu co- tal, si o facd si deschida ochii ca si-l vada. Ea deschide o cli-ochii si apoi ii inchide la loc — n-are chef. uci arunca avionul gi il urmareste plutind Luct: Pai ce fel de sem, adica doar nu astepti sa vorbeasca, nu? Sorina deschide ochii SORINA: Bineingeles ci nu! Poate c 0 si ¢ vin’ o idee sau, nu stiu... 0 si se-ntimple Tac. Pe o alee trece un ins in costum, mi- cle Vasile. Luct: L-ai vézut p'ala? SoRINA: Care? Luci: Ala! N-o fi vreun semn? SoRINA: Termina! Dac& 0 si primim un semn, o si ne dim seama, ai si vezi. La un mormént apare un gropar cu un harley. Luci se apleaca si ridied o castana de pe Luct: Practic, orice poa’ si fie un semn, Ar trebui sa intrebi ceva sau si-ti pui o dorin- psa SoRINA: Exact asta fac. Da’ e suficient si-] intreb in gand, nu? Sorina il priveste o clip’, apoi inchide ochii la loc. Luci: $i ce l-ai intrebat? SORINA: ‘Teeaba mea! Luct: Ge, ma, e secret acuma? Sorina: Nu ca e secret, da’ tu iei lucrurile astea in ras si pe mine ma enerveaza! Luct: Cine le ia in ris? Eu le iau fn ris? Nu le iau fn ras! SoniNA: Ei, nu Luct: Nu le iau, mi, in ris, da? si pui problema — adicd degeaba ii zici tu in gindul tiu, tata, ce s4 fac, si stan sau si plec, ‘omu’ nu poate si-ti rispunda aga, trebe si pui tu nu stil intrebari cu da gi nu, intelegi ? adica, uite, zici: tatl, vreau si plec, daca e bine si plec, nu stiu, fa.ca cioara aia de acolo si zboare, ingelegi, aga trebe facut, ci altfel, siracul, nici el nu poa’ si-ti rispunda. Sonia: Bai, si mor, fi atent c-a zburat Luci priveste descumpinit. Luct: Ce? A, asta nu se pune, mi, ci era de exemplu... SoRINA: De ce si nu se puni? Luct: Pai, nu, ma, nu... trebe organizat.. Deci, uite, intreb, nu-i aga ci e mai bine si stim naibii aici la noi acasi? Sorta: Pai da’ eu nu asta am intrebat. Luct: Pai nu, c’acuma intreb eu. SORINA: (da @ Iehamite din mana) Bine, ma, deci daca zboari ¢ si stim, da? Luc: ih. Tac si privese SoRINA: Nu-zboars Luct: Pai ce vrei, asa, imediat... c&t numa- rim pana la ¢inel Tac. Luct: Sa’ncep s& numin? ‘SoRINA: Pai ce, ma, n-ai inceput? Luct: Mai bine da-mi ceasu’ tau“i iteratura Dictionar Umbajul cinematografic — felul specific prin care se produce comuni- carea dintre 0 productie cinemato- graficd si spectator. Spre deosebire de limbjul Itraturi, care este for- mat din cwvinte, imbajul cinemato- grafic este mult mai varia. Elemente- le de baza ale acestuilimbaj sunt, pe Tanga cuvant: mimica actorilor,jocul imaginilor, efectele sonore, miscarea ‘etc, Limbajul cinematografic permite simultaneitatea tuturor acestor ele- mente sau accentuarea unuia dintre ale. Imagine — totalitatea cadrelor fi- mate de operator. Imaginea permite alternanje: apropieri de subiectul fi mat (prim plan sau plan-detaliu) stn departare de acests (plan-ansamiol.). Coloana sonora — tot ce se aude intr-un film (vocile, muzica, zgomo- tele). Alc sunt incluse si efectele so- nore: sunete, 2gomote, secvente ‘muzicale menite s8 sublinieze anumi te momente-cheie ale filmulul, sin tensfice tensiunea sau, dimpottvs, ‘o dezamorseze, Din coloana sonora unui film se poate deduce caracterul comic, dramatic sau tragic al actiunl Interpretare actoriceascd — jocul prin care un actor d8 viet rolului din scenariu, Reusita sau nereusita unui roltin atat de talentul personal, cat si de capacitatea regizorului de a indru rma jocul actorull Sorina: Hai mi, ori numeri, ori... Luct: Da, ma, numar, gata, hai — fii atenta! Numiéra pe degete. La al patrulea deget, se preface c& i-a cazut ceva in pir gio ia de la capat. Sorina: E clar, nu? Luct: Hai, numaram pan’ la zece? Sorina inchide ochii sida a lehamite din mana, jocul s-a in- cheiat. Luci incearcd si alunge pasirea, busi, face el, apoi in ea cu castana. O bate pe Sorina pe brat siti arati pa- -a care zboard. Sorina se intoarce gi o priveste. De dupa cruce, groparul iese cu mana la cap si vada de unde i-a cizut castana. Luci pune capul pe umarul Sorinei care, la randul ei, inchide ochii si amandoi raman aga, pico- tind, in agteptare. Mai tarziu: © masina rosie cu numar strain inainteaza agale pe aleile cimitirutui © Apleca sau anu pleca 1. Cititi scenariul de mai sus, inchipuindu-va 4 sunteti, pe rand * unul dintre cei doi actori principali (Sorina sau Luci); * operatorul (asader, cel care filmeaza); * realizatorul coloanei sonore; © costumiera / costumierul; * regizorul a. Ce probleme aveti de rezolvat in fiecare din aceste ca- zuri? b. Ce solutii alegeti? Pentru a réspunde mai usor citititer- meni explicati in Dictionarul cinematogratic alaturat 2. Ce e important intr-un scenariu si ce nu, in compara- tie cu un text literar? Poriti de la urm&toarele elemente: sti- lul (figuri de sti) « ritmul secventelor * descrierea personaje- lor © pasajele narative » punctuatia 3. Rescrieti primele secvente din acest scenariu tn asa fel Incat sé-l transformati intr-un inceput de roman. 4, Identificati trasaturile oralitatii din replicle celor dou’ personaje. 5, Aratati cum credeti cA trebuie interpretate de catre actori replicle: Luc: Ce, ma, e secret acuma? Sorina: Nu c& e secret, da’ tu iei in rs lucrurile astea si pe mine ma enerveaza! 6, Recititi ultima fraza. Faceti ipoteze legate de continua- rea actiuniiGorge de Chiko, uel naistios Textul argumentativ |. Citifi textul de mai jos: Ma numer printre acei oarneni care cred montis c4 din mai toate mari- le opere ae literatur pot fi excrase Invaféminte bune pentru suflet i pen tru infruntarea viei. © astfel de credinté In vremea cnd tn cérti se cauta ‘numai deslusirea arhitectuil si enumerarea pieseloralcatuitoareisc& pro- babi impresia statogeniei(e un eufemisar), desuetudinl, riicoluli: opera literaré nui dec&t un ansamblu de structuri si racordaii iar deca c& din- colo de mestesug si de oranduire s-ar afia zacaminte etice sau chibzuinte ‘cu valabilitate general provoacé desigur surdsuri ori ricicari din umeri Generatia mea [..] a considerat ca lucru de la sine inteles c& produe- tile de seama ale Iteraturi — prin nsdsi perfectiunea lor, prin efectul ha~ Tull sub imperil ciruia s-au faurt, prin vastele poriuni de via pe care (trate, se.nalege, dar nu stelizate) le cuprind — trebuie s8 fe si izvoare de imbunatayice 2 minpi 5 inimiicitorului. Ba si de Tndrumare in con- cretetea existentel, contactul cu frumusetea, cu nobletea[...] neputdnd sa ru insemne, cat de cat, pentru ciitor, un imbold, o elevatie (macar vremelnic), 0 intimitate cu lumea de dincolo de mohorate baltoace, de cotidian placid, de inclestare in obiceiuri sordide, sentimente hade si deplorabile autocompatimir.[..] Niciodat nu ne-a dus gandul cétre imbecila opinie c& opera de arta caté a fi moralizatoare, am avut o cu totulalté convingere: cé tn ciuda (or ca 0 consecints) a meritelor ei este tice si independent de ele, 0 ,carte mare" nu se poate s8 nu consttuie si tun lacas de taina pentru spuse filozoficest,invatatur teoretice si practice, adevaruri esentale.Findca e din aceeasi lume cu toate celelalte puter ale Ccugetsri intuit ale simtii, findcs le e ruda ori vecina gi poarta in si cu sine ceva din clarvizunile, presimirile, tremurul si angoasa inerente cricdrel incercari de Infaptuire a frumosulu, de formulare a uni adavr, cde martuisire a unei nelinist,Fiindca vine de pe taramuri unde filozofia, arta etca,estetica, bundvointa, bléndetea, demnitatea, curajul, aandirea, mila, comprehensiunea, sociologia, poezia etc., etc, se cunosc bine, se Viziteaza, sunt in relat’ de colaborare si respect reciproc, frecventeaza aceleasi saloane si socotesc ca dintotdeauna rafinamentul si amenitatea au trait in fratie, Pe scurt: $i din crt! nedidactice se poate invata, ele ne pot fi de trebu- ingé si ne ajuta sa Infelegem, sa deosebim, s8 si percepem; si s4 ne sle- fuim. Ne pot juca si fest [..1, pot duce la rezultate nedorite[...], ne pot 28p8ci, dezorienta, afunda mai necrutator in obids ori, uneor, ne pat inc ta la rele. Ne las8, prin urmare, deplin beri, réspunzatori, avand a ne calauzi dupa dreapta noastra socotingd si propriul nostru bun-simt NU sunt talismane ori portocale mecanice: sunt aleatori ca tot ce+ lumesc, echivoce, oraculare (asadar, nesigure), cu geometrie variabilén functie de teronul pe care aterizeaza (de suflatul fn care+si picurd polisemicul si valontul eli) Hotaratlucru ins: sadsiuleste In, marl cari" (ori sicel humai ,bune”) un stoc imens de avutii behavioistice, axiologice, etics existential informatice, energetice. (6. Steinhardt, De fol i se imaatar[Dione Textul argumentativ este scris in convinge ctitoriprivind mmit subiect. Autorul poate woace adeziunea cittoril 2, 4 modifce opine celor tesc sau chiar 534 facd 58 ac- 2 int-un anumit fl. ul argumentativ apare tn diverse in editorial, eseuri, cronici, ail de presé, reclame public Procedecle caracteristice textulul ar tativ sunt cele de justificare se prin conectori de tipul de respingere (conectori fatd de, spre deosebire de, i opazite cu) si de concesie (corela desi n ciuda fapeulul 3... totusi, iar marci in- Je mai evidente sunt co- logic. “2m aminte de Diogene care tuturor argumentelor iui 2 nega miscares, prin 2202 C2, fad si 2icd nimic, se plim- Note lexicale feufemism, s.n. — cuvant sau expresie care inlocuieste un cuvant sau 0 expresie neplacut,ignitoare, necuvincioasS, péstrandui sensul clevatie, sf. —insusitea de a fi ncbil, superior, rafinat placid, acj. — calm, insti; indiferent, pasiv clarviziune, sf. — calitatea cuiva de a patrunde, de a pricepe un feno- men in toate aménuntele lui si de ai prevedea desfésurarea in vitor mai limpede decat semeni sai amenitate, sf. — atitudine binevoltoare, arabiltate, poltete aleatoriu, adj. — care depinde de o imprejurare vitoare nesigur; intim- plator 3c, aj — care s poate interpreta In mai multe felur; nectar, confuz coracular, acj, — prevestitor, profetic polisemic, at). — care are mai multe sensuri polivalent, adj, — fig.) care are valori multiple behavioristic, adj. — (in text) care tine de comportamentul uman axiologic, adj. — propriu discipline’ filozofice care studiazé valorle (morale) existential, cj, — pristor la existent, care tine de existenta 2. Care este ipoteza de la care pleacd autorul in fragmen- tul reprodus? 3. Discutati pozitia autorului. in numele cui, cu cine se identifica sustinand punctul de vedere respectiv? 4, Pe cine credeti cd vrea sd convinga autorul prin argu- mentele pe care le aduce si de ce credeti cd ar vrea sa con- ving pe cineva? 5. Cul i se opune autorul prin argumentatia sa? Fata de cine se delimiteaza? 6. Precizati argumentele aduse de autor in sprijinul ideii sustinute. 7. Discutati diferenta dintre ipoteza si concluzie. 8. Ardtati ce fel de argumente (exemple, comparatii) fo- loseste autorul si precizati procedeele (de justificare, de res- pingere sau de concesie) Ia care apeleaza 9, Selectati din text formularile prin care se introduc ar- gumentele, explicatile si concluzia 10. Identificati in text cuvintele care au rolul de a intari ideile exprimate (de ex.: ,cred mortis”) 11. Scriefi un eseu liber in care sa va exprimati un punct de vedere propriu fata de concluzia textului. Argumentati cu alte exemple sau contraarqumentati afirmatile autorului, re- ferindu-vé la textele studiate sau citite de voi in clasa a IX-a 12. Alegeti cele mai bune cinci eseuri si afisatile in clas timp de o saptimanaScriere si oralitate Exist o pronuntie inculta a limbii romane? Vi s-a in- +tamplat s4 nu intelegeti total anumite secvente de dialog din cauza unor forme incorecte de pronuntare (foarte rapids, .rastité”, cu finalele suprimate etc.)? Aduceti cdteva exem- ple din dialoguri auzite pe strada, in autobuz, la televizor (unde sunt uneori subtitrate dialoguri purtate in romana, nu numai din cauza calitati inregistrari) 2. Dificultatea de a compensa in scris pierderea unor mij- loace specifice oralitatii — a intonatiei, a accentului frastic (subliniere prin rostire mai apasata a unui cuvant anume) — poate conduce la ambiguitati morfo-sintactice. Explicati care sunt acestea in enunturile: ‘a, Un an iam fost angajat lao firma de construct Nu tot va fi platit? Cititi — cu glas tare — fragmentul urmator: ‘Astz, c€nd sper cé s-a prescris vina mea contra monarhisi, am cura julso spun cu mandiie. Da, a fost unul dintre cei mai aprigi Susi ai ordini in Republica Ploiestior. Ceasun glorioase, r-am sa va uit! Sefl ‘meu, poitzul, era simpaticul si bravul Stan Popescu, unul dint cei 1.000 ai lui Giuseppe Garibaldi — volintirin tala, vointirnt-o revolute polo: 1, vrdjmasjuratal tani irate pasionat al poporulu. Cu astel de sef, rmerg in foc bucuros pentru o idee mare ice ey A. Recunoasteti semnele de punctuatie folosite in text Verificati, pentru fiecare, daca intr-adevar corespunde unui fapt fonetic: pauzé dupa o intonatie suspendata (virgula, li- nia de pauzé), pauzi dupd o intonatie descendent’ (punc- tu), pauz’ dupa o intonatie ascendenta (semnul exclama- tiel) etc. B. E posibil ca in lectura s4 nu respectati (unele dintre) aceste pauze? Incercati! Explicati folosirea liniei de pauza in textut de fs exerc tiul precedent. Corectati punctuatia din enunfuciesifinatoere SG tnd virgulele plasate gresit si introducand altele acolo unde: e nevoie:a lui natal Brasoy, ise pare, cel mai frumos din B. Domnule profesor as vrea s8 v8 explic de ce am lip « rea pe Care tram pus-o, este una extrem de si aproape, férd rispuns. &. Socul meu a zs, ma gandeam s8 va opresc dar pe i ar 2s, ia sas © Ministrul a declarat, c4 vor fi uate masuri concrete. in folosirea semnelor de punctuatie, dinco- de reguli, de aspectele obligatori, intra S10 doz de libertate si de optiune indiv- zal: in cazurile in care un semn e facu- tativ, sau in alegetea intre doua semne cu roximativ) aceeasi functie (de exemplu, aranteze $i linii de pauza). Desigur, aspec- tul global al punctuatiei utilizate de un au- or depinde si de particulartatile sintaxei care acesta 0 foloseste: un stil simplu, 4 propozifi scurte, si unul incarcat, cu in- versiuni si paranteze, vor impune frecvente diferite ale semnelor de punctuate. 4. Explicati frecventa si diversitatea sem- nelor de punctuatie din textul de mai jos: Dacé plagiatul de romane (de, Indeobste, proza lun <3) este un act in cunostinta de cauza, adica treaz (cai, smite, 2eci de pagini nu se transcriu, oricum, in ‘wans), pastsele de poezie (gen scut si, pind mai de- ‘enézi, — in genete — memorizabi) sunt, uneori, invo- tuntare stinocente ca ecoul sau ca reflexul specular. [..] Yeu fac, se ntelege, caz de 0 asemenea descoperite, — ric de, venal, acest pdcat al unui june simbolist (ce e, un indirect omagiuadus unui model tot mai astra si 88 voia li, tiranic, greu evitabil, obsesiv); de mirare, totus, numai faptul 8 nimeni, namic sau prie ten, nui va fi tras, nicicand, atentia emulului (ce, dups te, €f9 si critic atitrat) asupra bietel sale gafe, — el ejecitandusi in lniste, poema (nu f8r8, binelnteles, indecirabilul catren (Serban Fast, Afni efective) 5. Mesajele transmise prin intermediul in- temetului au puternice trasaturi de oralitate 3 alterneazd adesea absenta semnelor de unctuatie cu folosirea lor excesivé. Comen- tai folosirea punctuatiei in fragmentele ur- matoare $i efectele pe care le poate avea asu- pra cititorulu ‘a. Andreea!!!: ACEASTA POZA ESTE FOOOOOOARTE DULCEN1I11 IMI PLACE FOOOOOARTE MULT FOTO- GRAFIA TAIIIIII/1 Dat de ce taci?7722777 bb. aaa pai nu s-a postat aseara pt ca am fost eula pe- ‘recere mai eu unul scriy cand is plictsit sau cand nu am ca face acu e vorba de al doilea mativ & M-am lasat... dar findca la a bere ceva... mai mer= ge una... am votat... OCAZIONAL... Pentru ca de la 1-2 pachete pe zi. am ajuns la... 1 pachet la 1-2 luni probabil. era sa uit. Alegeti, dintre trasaturile orale mentio- nate la punctele a-k, pe cele care se regasesc jn fragmentul de mai jos; acesta face parte dintr-un text autentic, transcriere (nu foarte fidela fonetic) a unei marturit orale, aparti- nnd unei tranci din Muntenia, ‘a. prezenta unar cuvinte populare si regionale; bb. pronuntie dialectal, extinsd sl asupra neologisme- lor, care apar deformate, © repetti inutile, oformulari, autocorecti d. fraze incepute si neterminate sau terminate altfe! decat erau incepute; e pronume ambigue, elipse corectate prin intonatie si chiar gestari . propoziti scurte, n cea mai mare parte coordonate inte ele 1. elemente expresive (interject, exclamati diminutive $i construc cu valoare de superativafect folosirea unui numa limitat de conjuncti subordo- rratoare, cu mai multe valor (3, de); J. relativul care folostinvaribl k._prezents unor dezacordur Da i sa-nfundat, ca Dumnezeu n-a mai rabdat-o, Cu mine | s-a infundat! Ip facuse un pat cu tre salte- le... Divan! Asa avea patu, Paturi buuune... Si noi, amardte, In loc s8 ne spalim corpu, rufele, spalam par- doseala cu matura de nuiele. Chin, nu viaté, Dupa ce c& fa frig, sé mai pui si app jos. La Miercurea Ciuc 58 ai toat8 podina spalatal Daca a5 prinde-o, as manca-o pe Padureanca aia! Tot ca pa Céznu, Da nu Fa ajutat Dumnezeu... $8 vezi ce a facut. Era a fereie bolnavs, v-am spus, care zicea — sunt bolnavé, sunt bolnava, domnisoara, scoateji-ma, Dormea sus. loin partea asta siean partea aia, Statea cum am stat io batuta, numa In frunte si genunchi, numai asa sta de dureri de burt in genunch si in frunte. Toata noaptea ny dormea. io {am vazut. N-am putut s tac. Ai raportat-, 2c la Pau reanc8, raporieszs! (Povestea Esabeti Rises din Muxsoara)Unitatea 5 — Confruntati etice si civice fj sintactice prin rifiatie, dar forma. Anacolutul 22 0 greseala de exprimare, In care 2 manifesta slabioa controlulul g1a- a in «planificarea” enuntulul nt inceput cu subiectul ,Ma are ar putea continua: se de caini", aluneca, din neater: int-o structura care a fitrebut si apa cu un complement indirect aril] we fica de cain", Greseala mai frecventa cand exist multe lr, astfel nt vorbitorul chiar um sia Inceput raza: Maria, la am fost eu ieri cand am iesit de cu Elena si era s8 n-o gasim Te fricd de cain Frazeologia este 1. ansamblul unl tatilor frazeologice (vezi p. 35); 2, famurd a lingvistici care se ocupa de unitaile frazeologice Diferenta dintre locupiuni $i expres nu e usor de stabil: n genere, sunt considerate locutiuni tmbinarile foarte stabile i gramaticaizate, in are votbitoii nu mai percep separat elemantele componente (uneor acestea nici nu mai exist tn limba tn afara locujiunilon; a! aduce aminte locutiune vetbala), de seams flow iune adjectival), din nou (locutiune adverbial) etc. Expresille sunt mai putin fixe si mai transparente: relatia dintre componentele lor se poate ur mari, find adesaa si expresiva (a cau {2 nod in papuré; tobi de carte), chiar cand legatura cu originea s-3 pierdut s!imaginea devine greu, daca ru imposibit de explicat (2-5 fua ini- ma in dint, om cu scaun a cap) 2. Corectati anacoluturile din enunturile de mai jos 3. Fata imparatui, cum a ajuns la casa miei, na placut palatul Numérd jucatorii cu aceste versuri sila col care se tering, ieseafara {Am avut si noi o Constitute, si din faptul c& lumea reo cunoaste, aceasta nu inseamnd c@ n-a exstat 1. Desigur c3 oricine se prezinté la un concurs, mai ales la unul ca aces ta, fi trebue si putin nore. @ LEXIC: frazeologie 1. In fragmentele de mai jos sunt subliniate cateva expre- sii, Identificati sensul lor si incercati sd le reconstituiti origi- hea, cautand-o in obiceiuri mai vechi sau mai noi, in imagini metaforice sau in jocuri de cuvinte. Gasirea unei explicati convingatoare e intotdeauna posibila? 2. Si nem, si muscali, daca bateau pe tutc, tot pe turta for trageau ‘pura, ilon Ghica) Nu sunt eu numai de forte maruluiprintipul Zamfir. (lon Ghica) & Cali[..] aveau privilegiul de a se ini cu rbd préjite, cum zicea surugiul (lon Ghica) |. Am pus sub semnul lu inti api, glumeata 2 a farselor, aceasta biae 12 Intamplare scoasé dela naftalind,(jonel Teodoreanu) 2. Explicati sensul expresillor urmatoate: + 2 da apd la moara # ada din colt in colt» a prinde cu ocaua mic8 © 2s da arama pe fafa atrage la masea e ada care pe fata « ai da bce + 1 lua pcioarele la spinare » asi pune pirstrile «a taiafrunzé la caini + 251 pune pofta in cu «a turna gogosi 3. Incercati sa descoperiti originea expresillor din exerci- tiul anterior si sé le identificati pe cele care au caracter ,,is- toric", fiind legate de anumite obiceiuri si situatii caracteris- tice pentru un timp si un loc anume 4. Cititi exoresiile de mai jos: * a bate cémpil a cca in stréchin ¢ a face cu och # as es din pepeni « a lua peste picior Supuneti expresiile de mai sus unor , teste” pentru a le verifica gradul de stabilitate. Incercati A. si inlocuiti unul sau chiar toate cuvintele din care sunt alcatuite; B. sa le modificati caracteristicle gramaticale, trecand substantivele si adjectivele de la singular la plural sau invers, sau trecdnd verbele la alt timp sau la alta diateza; Csi introduceti alte cuvinte ca determinanti ai celor care fac parte din expresie: . s& schimbati ordinea cuvintelor din expresie. Exemplu: a fi cu musca pe céciulé — a fi cu bondi ilrie (2) — a fi cu muste pe céciull (?) —a fi cu alta mElemente de limba romana Bonar tings le abateri de la regulle gra- acordull Acordul dupa inteles apare, de oi ste 0 diferent3 inte sensul unui cuvant sau ale unei con ca in cazul substantvelor cu si forma de singuler. Alzturi de Majonitatea a venit se spu- Majritatee au venit. Acor- de tipul citat exsté uneon entire In punerea in relief a i- i, acordul cu singularul pune pe ,cantitate” sau pe forma are, iar acordul cu pluralul atentia asupra indiizior care ompun grupul sau muttimea. Cand ndicat si membri grup&ti, prin un atibut al substantivulu-subiect, cu pluralul este si mai frec ent si mai usor acceptat de norme: tea elevilor au venit eri la in aceastd situate, acordul fodus nu numai de infeles, ci si tatea verbului cu un sub- 2 plural, Tot un acard dupa 3 intoleabil, face ca un verb 1 sens impersonal (de fapt, personal), s8 aparé tn mod singular, desi subiectul su tical este la plural: Se bani Acordul prin atractie se produc 8 forme lingvistice se afl in ‘onfundn- pazitia | u cea dintr-un raport sintactic ere acordul (subiect — prei- substantiv — atribut adjectival Sc): Aprobarea uno fonduri specia- investi se obtin greu 5. Incercati, in urma aplicari testelor de la exercitiul ante- rior, s& ierarhizati expresille in functie de gradul lor mai rid cat sau mai redus de stabilitate. @ MORFOSINTAXA: acordul 1. Identificati abaterile de la acordul gramatical din enun- turile de mai jos, stabilind si cauza lor general: acord dupa inteles, acord prin atractie sau ambele. Indicati cazurile in care acestea sunt acceptabile (si chiar preferabile) In celelal- te cazuri, corectati enunturile + In ceea ce privesc bani pant colebora,trebuie s8 mal asteptam, + De aici a plecat o masina micas! un autobuz pin cu caator +0 multime de tines se tem deja de soma} + La cabana au sosit un grup de excursonist + 0 parte din no suntem hotarati sa facem ceva + Neau asgurat case va lua mésut rape pentru indreptaea situate « Fiecare dintre ei i spuneau povestea, apolasteptau. + Tn discuia avuta S-a pututconstata puncte de vedere comune 2. Exemplele de mai jos cuprind alte abateri de la norme- le acordului; toate sunt inacceptabile. Corectati-le + A dispus inceperea unei anchete condusd de consi. * Este interzs stationarea fn hol «Sia pus rochia ecoseza 5! panto veri * Sunt idei grele de aplcat In practca + Pind la urma au intles ce o hotirare pe care webuie 53 0 ia el ns ‘= Oameniioracestia totul lise pare normal! + Datorité sosiri acesteiinformapi surprinzatoare si neasteptata, am contramandatintanitea * Colegele a caror paring! n-au mai vent pe la noi ne-au sers ie * Dupa o noapte de drum, eram s4 adorm la volan, 3. Identificati in exemplele de la exercitiul anterior cateva tipuri de realizare defectuoasd a acordului din lista de mai jos: + dintre adjectivul pronominal de Intarire (cu o flexiune complex, ‘dupa gen, numar, caz, persoana) si substantivul sau pronumele determi- nat (greseala de tipul: eu sus; « dintre adjectival pronominal demonstratv si substantivul determi- nat, cénd acestae la genitiv sau dati (tipul: baiatulu’acela) ‘= dintre adjectiv (sau participiu) si substantivul determinat, cind aces- 1a este feminin, la gentiv sau dati singular (tipul: cazui probleme’ rezol- vata de tine); ‘* dintre articolul genitival al, 2, a, ale si substantivul determinat de atributul genitival (de tioul: casa a cérei peret..); * dintre agjectivalinvarabl (care deci nu trebuie acordat! s substan- tivul determinat (tipul funda mova); * dintre adverb (totdeauna invariabi si un substantiv pe care adver bul pare si determine (tipul: lucrur usoare de Ficut; * dintre adjectivul nume predicatvintr-o construct verbala imperso- ala si subiectul acesteia, cand e un substantiv echivalent ca sens cu un verb la infinity (tipul e interes intrarea), * dintre un verb impersonal si subiectul verbului subordonat(tipul: re buiamy 4 merger),Examinand exemplele si descrierea lor aticala de la exercitile 2 si 3, se pot ob- a cateva cauze mai generale ale greselilor acord, Grupati situatille deja identificate in unctie de aceste posibile explicatil. Apar dez- uri + din cauzapresiuni sensu (acordul dupa inteles « cin cauza vecinatai care produce confuzi (acor ul prin atractel; # cind anurite cuvinte au oflxiune complicatd, cu 2 forme difeite dupa gen, numa, caz, persoand, @ sunt greu manevrabile de vortitorul neatent le reduce adesea la 0 forma unica, invaiabld) * prin anal forme invariable sunt confun in fragmentele urmatoare, scrise in se- colul al XiXlea si la Inceputul secolului al XX-lea, apar mai multe neologisme cu termi- nratia ~fe sau -iune, Aratati, pentru fiecare caz, care este forma literaré de astazi: una dintre cele doua sau 0 a treia, formata cu alt sufix? ‘a. Inca mai bine l-a mers apoi dupa revolutiune. (Sla- . Boloboacele golite se rostogolesc hodorogind de: parte, ca nigte ruginite institutiuni.. L. Caraviale) ‘so paare = Se dusese sd ia In posesune jetul lui de musama in cancelata politic. (|. L. Caragiale) (© dulce aromeald, foarte naturalé dupa atates emotiuni... fi apasa cu putere brava corbice. (lL Caragiale) 8 August este un raspuns la 0 provocariune. (Al Candiano-Popescu) Cel mai ahotnic sade doud sau tre luni intre gaze~ te, raviste si publcafle noua a Parisuli. (Al. Russo) Numarul mare de neologisme care apar in romané cu variante diferentiate in functie de terminatia -ie sau -iune se explica prin originea diferita a imprumuturilor. La in- ceput, formele In ~ie au avut ca sursé rusa si germana (si, ca model, forma de nomi- nativ latina th -fo); formele in ~iune au ca sursa franceza si italiana (i, ca model, forma de acuzatiy latind in -ionem). Lim- ba literara si uzul curent au favorizat apoi cand unele, cand altele din forme. S-a im- pus fie varianta in -june (natiune, in defa- voarea lui nafie), fie, mai des, varianta in -ie (concluzie, in defavoarea lui concluziu- ne). Uneori au ramas in uz ambele forme, specializandu-se pentru a exprima sensuri diferite: ratia (de mancare) si rafiunea (umana). Cateodatd au pierdut teren am- bele, impunandu-se In uz un alt termen sinonim, mai ales cel format de la un verb, cu sufixul -re (,infinitivul lung"): in- tre simulafiune (invechit), simulatie (spe- cializatjuridic) si simulare, ultimul este cel mai frecvent. 2. Grupati neologismele de mai jos, dupa cum este acceptaté doar forma Tn -ie 5. este acceptata doar forma In une; sunt acceptate ambele, ca variante bere; sunt acceptate ambele, find specalizate semantic + react /reactiune © potie/ portiunesemajied n= ‘tune © polite / poltiune * operate / operatiune prt poitie/ progozifiune * conversie/ conversiune * pez tie / pozitiane © senate /senzatiuneEvtemente de limba romana Despre terminatia -tiune scria, tn secolul al xIX-lea, si V. Alecsandri, in Dictionarul grotesc: , Aceasta termina- re s.a furisat pe nesimtite in convorbirea romana si a nd- valit mai cu seama in ziaristicd si in elocuenta parlamen- tard, Ea da graiului o intonare tiuitoare, care produce in urechi 0 gadilire nesuferita... in zadar un june tiunist ar Auta sa induioseze pe ingerul adorarei sale, zicndu-i cu glas tremurator: Ah! doamnd, aparitiunea d-voastra ma aduce intr-o emotiune... ma patrunde de 0 senzatiu- ne... ma pune Intr-o confuziune, ct nu pot sa va fac 0 declaratiune demné de... etc.” 3. Alegeti definitia potrivita pentru neologismele de mai jos fin genere e vorba de o define prin sinonim) + inextrcabi: 2) complicat, confuz;b) reistent, solid; c)inacceptabil, Imposibi ‘ fasticios: a) luxos;b) impazant;«)plicticos, * condescendents: a) uimire; b) respect, ¢) bunavoints * lucrativ: a) de producte; b)rentabil &) hamnic; apostild: a) stampils; b) rezolutie; c) buling ‘ ibertin: 2) destrabalat;b) liber; ) indréznef, * carismatic: a) haruit, dauit,talentat;b) cu influenta asupra mase- lor; ¢) z8mbitor, surazator, ‘*ambianta 2) mediu (in care se aflécineva sau ceva); b) mediu agres- bil, atmosfera placutd; ) acord, inelegere; ' succedaneu: a} Ilocuitor; b element care urmeaza atu; )rezumat; * fortut: a) fortfica; b) fort; ¢) ntarmplator. 4, Marcati accentuarea corecta a cuvintelor: butelie * sa- cosa + prevederi « caracter * antic # simbol « trafic carac- ter deja © fenomen * custodie * avarie,E vatuare Evaluare Unitatea 5 Femand Liger, Nu oar cu cha 1. Scriefi un eseu liber pornind de la un text lterar studiat la scoala sau citit de voi ca lecturd particulard care poste fi {incadrat in tema ,,Confruntari etice si civice”. Expunet punctele de vedere proprii fata de ideile exprimate privind aceastd tema tn textul ales. 2. Scrieti 0 cronica, in 10-20 de randuri, a ultimului film romanesc pe care lati vazut. 3. Formulati trei argumente sau contraargumente por- nind de la ipoteza ca ipostaza de cititor este mai pasionanta decat cea de spectator al unui film, 4. Resctieti pasajul de mai jos in limbaj standard, co- rectand greselile de orice tip (ortografice si de punctuatie, lexicale, morfologice sau sintactice). Puteti segmenta pasajul in fraze mai scurte, pentru a oferi coerenta si coeziune tex- tului ‘Avaind in vedere cin fine buna maneré pentru ca sd ra lonescu cu matusa sa dina Anet Grabit sia ramas foarte multe ime chiar mai la centru peste tot de