Fişă de documentare

COSTUMUL ÎM ANTICHITATE (EGIPTUL ANTIC)

Condiţii de dezvoltare. Clima caldă a Egiptului nu cerea învelirea corpului, dar costumul
oglindea diferenţele sociale din imperiul sclavagist dintre clasele stăpânitoare şi mulţimea
sclavilor .
Tipul uman ideal. Armonia cosmică, echilibrul suprem erau întrupate în figura zeului-
faraon, având ca principale calităţi: proporţii perfecte, ţinută solemnă, expresie de linişte,
netulburată de pasiuni pământeşti

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI

Îmbrăcămintea strânsă pe corp punea în valoare silueta elegantă. Veşmintele modelau
corpul în volume mari, simple, stilizate cu linii drepte şi curbe. Coloritul era franc, având ca fundal
albul pânzei înviorat de pete vii, contrastante, de verde, albastru, cărămiziu. Materialele folosite
erau ţesăturile din fibre vegetale (in), lâna fiind considerată impură.

 COSTUMUL BĂRBĂTESC

- Pe cap, părul negru creţ, era tuns scurt, ceva mai lung la
spate. Aristocraţii purtau peruci lungi din păr sau fibre vegetale,
uneori colorată în roşu, albastru etc. Barba era rasă, dar la
ceremonii purtau barbă falsă, tronconică. Faraonul se distingea
prin basmaua (klaft) de pânză vărgată sau mitrăformată din
coroană albă sau roşie. Divinitatea faraonului şi a familiei sale era
dată de simboluri cum ar fi cobra, soarele, şoimul ataşate la o
diademă orizontală;
- Pe trup, un ştergar înnodat peste şale (şenti) era piesa de
bază, era vestimentaţia obişnuită a sclavilor sau a aristocraţilor
în lupte sau vânătoare. Avea forme
variate de pantalon scurt sau
fustanelă, putând fi din pânză
dreaptă întinsă, drapată sau
plisată, apretată cu apă de orez şi
uscată la soare. Era susţinută în
talie de un cordon:
- din pânză , marcat cu numele
stăpânului scris cu hieroglife
pentru sclavi;
- din piele pentru aristocraţi, cu plăci din material emailat.
Gulerul-pelerină ţesut sau brodat, cu aplicaţii de metal, email sau
pietre semipreţioase, se purta doar cu şenti sau peste robă.
Cămaşa, o tunică necroită răscroită rotund la gât, cu şliţ în faţă.
Roba era alcătuită la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de două ori înălţimea omului. Lucrată din
pânză groasă, opacă sau fină, transparentă, dreaptă sau plisată, se purta cusută sau liberă pe
părţi, cu sau fără cordon, dar mereu cu amploarea strânsă în faţă.

Modul II COSTUME ŞI STILURI VESTIMENTARE 1

Fişă de documentare
Ca accesorii, principalele podoabe erau pectoralul, brăţări şi inele cu forme geometrice, din aur
cu email şi pietre semipreţioase. Preoţii aveau ca semn distinctiv o piele de leopard pe umăr.
- În picioare, faraonii sau preoţii purtau sandale împletite din fibre vegetale, cu vârf scurt şi
ridicat, împodobite uneori cu aur şi email, pe când sclavii umblau desculţi.

 COSTUMUL FEMININ

- Pe cap, machiajul scotea în relief formele mari ale chipului, ochii

conturaţi cu negru şi cu umbre verzi pe ploape, gura cărnoasă.
Părul era tuns scurt sau lung până la umeri, perucile mai bogate ca
cele masculine. O panglică sau diademă legată orizontal, rigidă,
înnodată la spate, avea prinse pe frunte cobra sau o floare de
lotus. Un con aşezat pe creştet conţinea o unsoare care se topea
încet. Soţia faraonului purta coroana de pene a zeiţei Isis, o
pasăre aşezată pe creştet, cu aripile deschise şi coborâte sau o
mitră rigidă ca, de exemplu, Nofretete.
- Pe trup, fusta, având aceeaşi largă întrebuinţare şi acelaşi rol ca
şi şenti-ul, era din ţesătură dreaptă, înfăşurată în jurul trupului
până sub sâni, strânsă fie de un şnur trasat prin tivul de sus, sau
de un cordon, fie ţinută de una sau două bretele. Era completată
deseori de gulerul rotund, lat, ca o capă.
Roba, şalul, podoabele şi sandalele erau la fel cu cele bărbăteşti.

EVOLUŢIA COSTUMULUI

 În imperiul vechi memfit,in perioada marilor piramide, costumul era sobru, triunghiul
regulat stând la baza structurii compoziţionale.
 În imperiul mijlociu, costumul s-a complicat suprapunându-se mai multe straturi.
 În imperiul nou, mai ales în epoca lui Amenofis al IV-lea, rafinamentul întregii culturi s-
a exprimat şi în costum; tipul ideal de frumuseţe s-a schimbat în favoarea unei siluete fragile,
gâtul lung, subţire, umerii curbaţi. Ţesăturile subţiri ale veşmintelor erau plisate, apoi drapate
savant, cu o capă peste tunică.

Modul II COSTUME ŞI STILURI VESTIMENTARE 2

Fişă de documentare
 La sfârşitul imperiului nou, odată cu pierderea
libertăţii şi cu decanţa artistică, a pierit şi
originalitatea costumului, invadat de forme străine,
franjuri şi culori stridente etc., după care Egiptul,
devenind provincie romană, a adoptat în parte
vestimentaţia cuceritorilor.

Nefertiti şi marele rege Akhenaton IV

Modul II COSTUME ŞI STILURI VESTIMENTARE 3