Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2
2.1 Obiectul pieţei de capital
2.2 Instituţiile pieţei capitalului. Bursa de valori şi mecanismele ei
2.3 Rolul pieţei bursiere
2.4 Motivaţia economică a investiţiilor în active financiare
2.5 Cererea de hârtii de valoare pe termen lung. Factorii care o determină
2.6 Oferta de hârtii de valoare pe termen lung
53Macroeconomie 53
Piaţa capitalurilor
Pagina
54
55
58
63
67
71
77
79
83
86
54Macroeconomie 54
Piaţa capitalurilor
55Macroeconomie 55
Piaţa capitalurilor
Între hârtiile de valoare care intră în sfera celor pe termen scurt mai importante
sunt: efectele de comerţ, bonurile de tezaur, certificatele de depozit. În mod
obişnuit, se considera că aceste hârtii de valoare fac obiectul pieţei monetare.
56Macroeconomie 56
Piaţa capitalurilor
Hârtiile de Hârtiile de valoare pe termen lung se referă la acele active financiare care
valoare pe mijlocesc finanţări, respectiv plasamente pe perioade ce depşesc un an.
termen lung
De regulă, sfera acestor hârtii de valoare pe termen lung se extinde la acţiuni şi
obligaţiuni. În funcţie de caracteristicile veniturilor generate, hârtiile de valoare
se clasifică în: hârtii de valoare cu venituri fixe (obigaţiunile şi acţiunile
privilegiate) şi hârtii de valoare cu venituri variabile (acţiunile ordinare).
57Macroeconomie 57
Piaţa capitalurilor
2) Titlurile de valoare pe termen lung sunt înscrisuri, emise în baza unor legi, care
dau posesorilor lor dreptul:
a) de a încasa anual, un venit variabil;
b) de a încasa anual un venit fix sau variabil;
c) dreptul de a încasa anual un venit fix;
d) dreptul de a primi la scadenţă un profit ferm.
58Macroeconomie 58
Piaţa capitalurilor
c) cupon;
d) dividend;
e) profit.
Instituţiile Instituţiile cu rol esenţial în funcţionarea pieţei capitalului sunt: Comisia hârtiilor
de valoare, Casele de brokeraj, Bursele de valori.
pieţei
Comisia hârtiilor de valoare este un organism guvernamental cu responsabilităţi
financiare în coordonarea pieţei capitalului. Principalele atribuţii ale comisiei sunt:
- înregistrarea tuturor hârtiilor de valoare ce se emit pe piaţa primară şi
confirmarea prospectelor de emisiune;
- atestarea brokerilor şi a caselor de brokeraj, precum şi urmărirea
activităţii asociaţiilor de brokeri;
- controlul activităţii burselor de valori;
59Macroeconomie 59
Piaţa capitalurilor
Casele de brokeraj
Principalul actor al pieţei capitalului este brokerul. Din punct de vedere
instituţional brokerul este conceput la trei niveluri:
– persoana fizică ce practică profesiunea de broker;
– case de brokeraj ce operează ca intermediari între cumpărătorii şi
vânzătorii de hârtii de valoare;
– asociaţii de brokeri.
60Macroeconomie 60
Piaţa capitalurilor
Prin regulamentul bursei sunt prevăzute exigenţele care trebuie îndeplinite pentru
ca titlul unei firme să fie admis în tranzacţiile bursiere: •numărul minim de titluri,
•mărirnea capitalului propriu, •nivelul de rentabilitate, •obligaţia de a informa
publicul asupra situaţiei financiare şi •obiectivele strategice etc.
Titlurile unui emitent sunt admise la o singură bursă: cele ale societăţilor de
importanţă naţională la bursa din capitală, iar cele ale societăţilor de importanţă
regională, la bursele din provincie; aceasta pentru a se putea stabili o cotaţie unică
a fiecărui titlu.
61Macroeconomie 61
Piaţa capitalurilor
62Macroeconomie 62
Piaţa capitalurilor
2)În cazul unei operaţiuni bursiere la termen, în urma scăderii cursului acţiunilor
câştigă:
a) cumpărătorul;
b) vânzătorul;
c) agentul de bursă.
4) Operaţiunile la termen:
a) sunt operaţiuni speculative;
b) sunt acele operaţiuni la care contractarea este survenită la un moment
iniţial, iar efectuarea tranzacţiei are loc ulterior;
c) se împart în două categorii;
- operaţiuni á là baisse;
- operaţiuni á là hausse.
d) sunt operaţiuni la care tranzacţia se efectuează la cursul afişat;
e) nu sunt operaţiuni speculative.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + b + c); B (a + b + c + d); C (a + d + e); D (a + c + d);
E (a + b + c + e).
63Macroeconomie 63
Piaţa capitalurilor
Aplicaţie:
Cursul
acţiunilor
18000
17000
16000
15000 1.06 10.06 15.06 20.06 25.06 30.06 30.07 timpul
14000
13000
64Macroeconomie 64
Piaţa capitalurilor
65Macroeconomie 65
Piaţa capitalurilor
66Macroeconomie 66
Piaţa capitalurilor
Aplicaţie:
unde:
OCc = ordin de cumpărare al unui client al societăţii de valori mobiliare;
Ocp = ordin de cumpărare dat de societatea de valori mobiliare pentru
67Macroeconomie 67
Piaţa capitalurilor
portofoliul propriu;
Ovc = ordin de vânzare dat de clientul societăţii de valori mobiliare;
OVp = ordin de vânzare dat de societatea de valori mobiliare pentru
portofoliul propriu.
La ora prestabilită încetează procesul de introducere a ordinelor şi se intră
în faza de deschidere a pieţei în care sistemul de tranzacţionare aranjează ordinele
de cumpărare şi de vânzare introduse de agenţii de bursă în raport de preţ.
Să se determine preţul pieţei la care se tranzacţionează titlurile acestei
societăţi la bursa de valori.
Cum se alocă ordinele de vânzare (în ce ordine vor merge la cumpărătorii
de titluri acţiunile care au fost vândute)?
Rata de Actualizarea se realizează pe baza unei rate de actualizare, care cel mai frecvent
actualizare este considerată rata dobânzilor bancare (în condiţii de capitalizare a dobânzii) -
singura care dă expresie dimensiunii temporare a valorii banilor.
Concret, valoarea prezenta (Vp ) a unui venit (V1) care va fi obţinut peste un an
este dată de relaţia:
V1
VP =
1+ d '
68Macroeconomie 68
Piaţa capitalurilor
Vn
VP = .
(1 + d ' ) n
Deci, valoarea economică a unui activ financiar sau fizic reprezintă depozitul
monetar la care se renunţă, în favoarea achiziţionării activului respectiv, depozit
care aduce venituri în viitor egale cu cele generate de activ. Exemplu:
- un echipament cu durata de funcionare de 3 ani
- profit anticipat 10.000 u.m./an
- valoare rezidual 500 u.m.
- d’ = 10%:
10.000 10.000 10.500
Ve = + + = 25.244
1 + 0.1 (1 + 0.1) 2
(1 + 0.1) 3
Decizia de a investi într-un activ are ca suport, în primul rând, comparaţia dintre
valoarea economică a activului şi preţul său de achiziţionare, mai precis pe
diferenţa dintre ele. Această diferenţă reprezintă valoarea economică netă a
activului (Ven):
Deci:
Ven = Ve – Pact ;
1). Dacă Pact > Ve, rezultă că Ven este negativă, iar achizitionarea activului nu este
avantajoasă. Aceasta deoarece crearea unui depozit monetar de mărime egală cu
preţul activului, aduce în viitor un venit mai mare decât cel generat de activ.
2). Dacă Pact < Ve → Ven este pozitivă, iar achiziţionare activului este avantajoasă,
întrucât veniturile generate de acesta în viitor sunt superioare celor
corespunzătoare unui depozit monetar de mărirne egală cu preţul activului.
69Macroeconomie 69
Piaţa capitalurilor
3). Dacă Pact = Ve, atunci Ven este nulă, iar achiziţionarea activului sau crearea
unui depozit monetar de mărime egală cu preţul activului sunt indiferente
investitorului.
V1 V2 Vn
Pact = + + ... +
1 + r (1 + r ) 2
(1 + r ) n
sau
V1 V2 Vn
+ + ... + − Pact = 0
1 + r (1 + r ) 2
(1 + r ) n
adică Ve – Pact = 0
Deoarece randamentul activului este mai mare decât rata dobânzii (r>d’), pretul
activului este mai mic decât valoarea economică a acestuia si deci investitia în
Riscul activ este avantajoasă.
investiţiei
70Macroeconomie 70
Piaţa capitalurilor
Dacă se presupun următoarele două anticipări ale valorii economice unui activ
(3000; 2500), fiecare având probabilitatea de 0,8, respectiv 0,2, atunci valoarea
economică medie se calculează astfel:
71Macroeconomie 71
Piaţa capitalurilor
2) Atunci când rata dobânzii scade de la 40% la 25% posesorul unei obligaţiuni
de 100.000 u.m. pe 10 ani este în situaţia:
a) unei pierderi de 150.000 u.m.;
b) unui câştig de 150.000 u.m.;
c) unui câştig de capital de 1.500 u.m.;
d) unei pierderi de 1.500 u.m.;
e) nici de a câştiga nici de a pierde.
72Macroeconomie 72
Piaţa capitalurilor
e) 2,5%.
Răspunsul la test se găseşte la pagina 85.
Randamentul
unei
obligaţiuni C C C +V
Pact = + + ... + ,
1 + r (1 + r ) 2 (1 + r ) n
În situaţia în care termenul de scadenţă este foarte mare, atunci valoarea nominală,
în determinarea mărimii randamentului, este nesemnificativă, astfel că
randamentul se deduce din relaţia:
C C C
Pact = + + ... +
1 + r (1 + r ) 2
(1 + r ) n
73Macroeconomie 73
Piaţa capitalurilor
C
Pact =
r
de unde:
C
r=
Pact
Randarnentul unei obligaţiuni poate fi, deci, aproximat prin raportul dintre cupon
Randamentul şi preţ.
unei acţiuni
b) Randamentul unei acţiuni se determină analog, ţinând, însă, seama de faptul
că, cel puţin din punct de vedere teoretic, durata de viaţă a acţiunii este infinită,
astfel că randamentul se determină din relaţia:
D1 D2 Dn
Pact = + + ... + + ...
1 + r (1 + r ) 2
(1 + r ) n
D D D
Pact = + + ... + + ...
1+ r (1 + r ) 2
(1 + r ) n
D
Pac =
r
de unde:
D
r=
Pac
74Macroeconomie 74
Piaţa capitalurilor
Prin urmare, randamentul unei acţiuni este egal cu raportul dintre dividend şi preţ.
Concluzii:
când r > d’ creşte cererea de titluri iar P > Vn ;
când r < d’ scade cererea de titluri iar P < Vn ;
când r = d’ cererea nu se modific iar P = Vn .
unde D este dividendul acţiunii. Cu cât Cp este mai mare cu atât cererea de titluri
este mai mare
Riscul
investiţiei 3) Riscul investiţiei în active financiare. Hârtiile de valoare pe termen lung
prezintă grade diferite de risc. În principiu, obligaţiunile sunt mai puţin riscante
decât acţiunile, deoarece societăţile comerciale emitente pot să plătească
dividendele numai după achitarea dobânzilor la obligaţiuni. Între obligaţiuni, cele
mai puţin riscante sunt obligaţiunile guvernamentale. De asemenea, cu cât
termenul de scadenţă al unei obligaţiuni este mai îndepărtat, cu atât riscul acesteia
este mai ridicat.
75Macroeconomie 75
Piaţa capitalurilor
4) Când randamentul unei acţiuni este mai mare decât rata dobânzii:
a) scade cererea de titluri;
b) creşte cererea de titluri;
c) cererea de titluri nu se modifică.
76Macroeconomie 76
Piaţa capitalurilor
77Macroeconomie 77
Piaţa capitalurilor
Spre deosebire de nevoile curente ale producţiei care pot fi satisfăcute prin
intermediul unor surse de finanţare pe termen scurt, investiţiile fizice, generând
venituri în decursul unei perioade mai mari decât un an, se pot realiza, în principiu,
numai din surse de finanţare pe termen lung.
În general, finanţarea pe termen lung se asigură din surse interne (proprii) sau
externe. Sursele interne sunt reprezentate de rezervele constituite prin acumularea
amortizării şi a profiturilor nedistribuite proprietarilor. Sursele externe includ
credite bancare pe termen lung şi în cazul întreprinderilor organizate ca societăţi
comerciale pe acţiuni, emisiunea hârtiilor de valoare pe termen lung.
78Macroeconomie 78
Piaţa capitalurilor
După cum s-a menţionat, pentru un cumpărator potenţial, acţiunile sunt mai
riscante decât obligaţiunile. Din perspectiva societăţilor comerciale însă,
obligaţiunea reprezintă un risc mai mare decât acţiunile, întrucât dobânda la
obligaţiuni trebuie plătită indiferent de dimensiunile profitului. Prin urmare, în
scopul diminuării riscului, societăţile comerciale ar trebui să apeleze cât mai puţin
la emisiunile de obligaţiuni.
2) Raportul dintre finanţarea prin hârtii de valoare cu venit fix şi finanţarea prin
hârtii de valoare cu venit variabil reprezintă:
a) pârghia fiscală a întreprinderii;
b) raportul de forţe de pe piaţă;
c) pârghia financiară a întreprinderii;
79Macroeconomie 79
Piaţa capitalurilor
3) În general, finanţarea pe termen lung se asigură din surse interne (proprii) sau
externe. Sursele interne sunt reprezentate de rezervele constituite prin acumularea
amortizării şi a profiturilor nedistribuite proprietarilor. Sursele externe includ:
a) credite bancare pe termen lung;
b) în cazul întreprinderilor organizate ca societăţi comerciale pe
acţiuni, emisiunea de acţiuni;
c) împrumuturi interne;
d) în cazul întreprinderilor mari, profitabile, emisiunea de
obligaţiuni.
80Macroeconomie 80
Piaţa capitalurilor
81Macroeconomie 81
Piaţa capitalurilor
Test grilă:
4) Atunci când rata dobânzii scade de la 40% la 25% posesorul unei obligaţiuni
de 100.000 u.m. pe 10 ani este în situaţia:
a) unei pierderi de 150.000 u.m.;
b) unui câştig de 150.000 u.m.;
c) unui câştig de capital de 1.500 u.m.;
d) unei pierderi de 1.500 u.m.;
e) nici de a câştiga nici de a pierde.
82Macroeconomie 82
Piaţa capitalurilor
7) Titlurile de valoare pe termen lung sunt înscrisuri, emise în baza unor legi, care dau
posesorilor lor dreptul:
a) de a încasa anual, un venit variabil;
b) de a încasa anual un venit fix sau variabil;
c) dreptul de a încasa anual un venit fix;
d) dreptul de a primi la scadenţă un profit ferm.
83Macroeconomie 83
Piaţa capitalurilor
Răspuns 2.1
Test grilă:
1. d;
2. b;
3. B(a+b);
4. C(a+c+d);
5. c.
Răspuns 2.2.
Test grilă:
1. b;
2. b;
3. b;
4. A(a+b+c);
5. A(a+b+c).
Rezolvare aplicaţie
84Macroeconomie 84
Piaţa capitalurilor
reciproc, câştigă:
17.000.000 – 15.000.000 = 2.000.000 lei (masa profitului)
Întrucât singura sumă avansată de investitor pentru realizarea acestor
operaţiuni este marja de 3.000.000 lei, rata profitului va fi:
2.000.000
100 = 66,6%
3.000.000
Analog se procedează pentru deschiderea poziţiei de vânzare la termen, la data
de 15.06.2004.
b) Atunci când investitorul îşi propune să „ridice titlurile” urmăreşte ca, pe
baza marjei de 3.000.000 lei, să obţină un angajament ferm de livrare a titlurilor la
scadenţă, când va plăti contravaloarea integrală a acestora.
Aşadar, în calitate de cumpărător în cadrul contractului la termen va plăti la
30.06.2004 suma de 12.000.000 lei, în plus faţă de marja depusă iniţial.
Dacă investitorul nu ar fi semnat contractul la termen şi ar fi cumpărat
acţiunile la vedere la cursul din data de 30.06.2004, suma totală plătită ar fi fost
14.000.000 lei.
Răspuns 2.3.
Test grilă:
1. c;
2. B(a+b+c+d+e);
3. B(a+b+c+d);
4. A(a+c);
5. B(c+d+e).
Rezolvare aplicaţie:
Etape de calcul:
1) Aranjarea ordinelor de cumpărare şi de vânzare după preţ, în ordine
descrescătoare.
85Macroeconomie 85
Piaţa capitalurilor
vânzare:
OC:
310 + 125 = 435
435 + 100 = 535
535 + 75 = 610
610 + 150 = 760
760 + 375 = 1.135
1.135 + 100 = 1.235
OV:
100 + 150 = 250
250 + 245 = 495
495 + 25 = 520
520 + 100 = 620
620 + 150 = 770
770 + 425 = 1.195
1.195 + 400 = 1.595
Răspuns 2.4.
86Macroeconomie 86
Piaţa capitalurilor
Test grilă:
1. b;
2. a;
3. c;
4. c;
5. c.
Răspuns 2.5.
Test grilă:
1. b;
2. d;
3. b;
4. b;
5. b;
6. a;
7. D(a+b+c+d);
8. E(a+c+d+e);
9. b
10. B(a+b+c+d+e).
Răspuns 2.6.
Test grilă:
1. A(a+b);
2. c;
3. D(a+b+d);
4. a;
5. a.
87Macroeconomie 87
Piaţa capitalurilor
88Macroeconomie 88