Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7
7. A
7.1Contabilitatea naţională şi sistemul conturilor naţionale
7.2Măsurarea rezultatelor macroeconomice. Indicatori macroeconomici sintetici
7.B
7.3 Creşterea economică şi dezvoltarea economică - delimitări conceptuale
7.4 Factorii şi tipurile creşterii economice
7.5 Beneficiile şi costurile creşterii economice
Macroeconomie
207
Creșterea și dezvoltarea economică
Pagina
208
208
212
224
230
234
219
224
239
244
245
Macroeconomie
208
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
209
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
210
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
211
Creșterea și dezvoltarea economică
4) Contabilitatea naţională:
a) reprezintă principalul sistem de evidenţă şi analiză macroeconomică
utilizat în statistica internaţională, de majoritatea ţărilor lumii, mai ales
cele cu economie de piaţă;
b) descrie cifric activitatea economică, fluxurile materiale, de venituri şi
financiare, care au loc în economie, între diferiţi agenţi economici;
c) prezintă sintetic, conform unui cadru contabil riguros, ansamblul
informaţiilor privind activitatea economică a unei naţiuni, descriind
fenomenele fundamentale ale producţiei, distribuţiei, repartiţiei şi
acumulării;
d) trebuie să simplifice şi să ordoneze faptele economice, obţinând în acest
fel un ansamblu de mărimi omogene ce sunt evaluate şi prezentate în
tabele, care în ansamblul lor formează un sistem de conturi ale
economiei naţionale;
e) oferă informaţii care permit calcularea indicatorilor de rezultate
macroeconomice ce reprezintă instrumente de cunoaştere şi analiză a
economiei naţionale, de fundamentare a deciziilor viitoare, precum şi
pentru efectuarea de comparaţii internaţionale, în vederea aprecierii
locului
ţării respective în economia mondială.
Macroeconomie
212
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
213
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
214
Creșterea și dezvoltarea economică
care au loc între agenţii economici sub forma pensiilor, ajutoarelor de şomaj,
burse, alocaţii de la guvern etc. care nu sunt însoţite de un flux invers de bunuri
materiale şi servicii;
f) delimitarea rezultatelor în funcţie de teritoriul pe care îşi desfăşoară
activitatea agenţii economici. Însumarea rezultatelor activităţii tuturor agenţilor
economici din interiorul ţării conduce la obţinerea produsului sau venitului intern.
Dacă se elimină rezultatele agenţilor economici străini de pe teritoriul ţării pentru
care se face calculul şi se adaugă rezultatele agenţilor naţionali care îşi desfăşoară
activitatea în afara ţării, rezultă indicatori care evidenţiază produsul sau venitul
naţional.
g) în funcţie de sistemul de evidenţă şi de măsurarea utilizat, rezultatele
macroeconomice se exprimă prin indicatori economici în formă brută (se includ
alocaţiile pentru consumul capitalului fix) şi netă (nu se includ alocaţiile pentru
consumul capitalului fix).
Macroeconomie
215
Creșterea și dezvoltarea economică
Produsul intern PGB cuprinde o serie de înregistrări repetate, incluzându-se şi valoarea bunurilor
brut materiale şi serviciilor primite de la alţi producători şi folosite pentru producerea
de noi bunuri economice (consumul intermediar – respectiv materii prime,
materiale, energie, semifabricate etc.).
PIB = PGB − C i ,
Produsul intern net (PIN) exprimă valoarea adăugată netă de piaţă a bunurilor
materiale şi serviciilor finale produse de agenţii economici autohtoni şi străini în
interiorul unei ţări, într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an. Se determină
prin scăderea din PIB a consumului de capital fix (amortizarea):
Produsul
PIN = PIB − CCF ,
naţional brut
unde: PIN – produsul intern net;
Macroeconomie
216
Creșterea și dezvoltarea economică
PNB mai poate fi determinat prin corectarea PIB cu veniturile nete primite de la
restul lumii: PNB = PIB la preţurile pieţei + remuneraţiile salariale primite de la
restul lumii – remuneraţiile salariale vărsate restului lumii + veniturile proprietăţii
şi ale întreprinderilor primite de la restul lumii – veniturile proprietăţii şi ale
întreprinderilor vărsate restului lumii.
Mărimea PNB poate fi mai mare sau mai mică decât cea a PIB în funcţie de soldul
(pozitiv sau negativ) dintre PIB-ul creat de agenţii economici autohtoni în
străinătate şi PIB-ul creat de agenţii economici străini în interiorul ţării. Dacă
soldul este pozitiv, atunci PNB este mai mare decât PIB şi invers. O diferenţă
semnificativă între PIB şi PNB poate fi întâlnită, mai ales, în cazul ţărilor în curs
de dezvoltare supuse fenomenului de migraţie a forţei de muncă sau aflate sub
impactul firmelor multinaţionale care repatriază profitul în ţările lor de origine.
Calculat pe baza preţurilor curente dintr-un an, este denumit PNB nominal, iar pe
baza preţurilor comparabile (ale unui an de bază dat) este denumit PNB real. Prin
raportarea PNB nominal/ PNB real se obţine deflatorul PNB ce reliefează
Produsul modificările intervenite în nivelul preţurilor sau în puterea de cumpărare a
naţional net banilor.
Macroeconomie
217
Creșterea și dezvoltarea economică
Dacă PNN este determinat prin utilizarea preţurilor factorilor de producţie, atunci
el reflectă venitul naţional.
Iin = Ii − S ex .
Deci,
Macroeconomie
218
Creșterea și dezvoltarea economică
VN d = VN + Tnr ,
unde: VNd – venitul naţional disponibil;
Tnr – transferurile nete ale restului lumii.
Macroeconomie
219
Creșterea și dezvoltarea economică
Subiecte teoretice:
1. Prezentaţi metodele prin care pot fi calculaţi indicatorii de rezultate
macroeconomice din Sistemul Conturilor Nationale
Macroeconomie
220
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
221
Creșterea și dezvoltarea economică
Test grila:
1) Venitul naţional reprezintă:
a) produsul naţional net în preţurile factorilor de productie;
b) mărimea agregată a veniturilor obţinute de către
proprietarii factorilor de producţie, ca recompensă
pentru aportul acestora la producerea bunurilor şi
serviciilor;
c) produsul naţional brut în preţurile pieţei minus
subvenţiile de exploatare minus impozite indirecte şi
consumul de capital fix;
d) totalitatea veniturilor curente ale persoanelor, provenite
din activitatea productivă şi din transferuri de la guvern
şi întreprinderi.
Macroeconomie
222
Creșterea și dezvoltarea economică
6) Contabilitatea naţională:
a) reprezintă principalul sistem de evidenţă şi analiză macroeconomică
utilizat în statistica internaţională, de majoritatea ţărilor lumii, mai ales
cele cu economie de piaţă;
b) descrie cifric activitatea economică, fluxurile materiale, de venituri şi
financiare, care au loc în economie, între diferiţi agenţi economici;
c) prezintă sintetic, conform unui cadru contabil riguros, ansamblul
informaţiilor privind activitatea economică a unei naţiuni, descriind
fenomenele fundamentale ale producţiei, distribuţiei, repartiţiei şi
acumulării;
d) trebuie să simplifice şi să ordoneze faptele economice, obţinând în acest
fel un ansamblu de mărimi omogene ce sunt evaluate şi prezentate în
tabele, care în ansamblul lor formează un sistem de conturi ale
economiei naţionale;
e) oferă informaţii care permit calcularea indicatorilor de rezultate
macroeconomice ce reprezintă instrumente de cunoaştere şi analiză a
economiei naţionale, de fundamentare a deciziilor viitoare, precum şi
pentru efectuarea de comparaţii internaţionale, în vederea aprecierii
locului
ţării respective în economia mondială.
Alegeti raspunsul corect:
A (a+b+c+d+e); B (a+d); C (a+b+d+e); D (a+c+d+e).
Macroeconomie
223
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
224
Creșterea și dezvoltarea economică
Răspuns 7.1
1. C(a+c+d+f+g+h);
2. C(a+c);
3. C(a+b+d+e);
4. A(a+b+c+d+e);
5. B(a+c)
Răspuns 7.2.
1. A(c+d);
2. D(a+b+c);
3. P.N.B calculat pe baza preţurilor curente ale fiecǎrui an este denumit P.N.B
nominal; P.N.B calculat pe baza unor preţuri comparabile este denumit P.N.B
real. Raportul dintre P.N.B nominal şi P.N.B real reprezintă deflatorul P.N.B şi
reflectă modificǎrile intervenite în nivelul preţurilor sau în puterea de cumpǎrare
a banilor.; 4. b;
5. d.
Creşterea Creşterea economică este un proces complex, care vizează sistemul economic în
economică ansamblul său şi în dinamica sa.
Macroeconomie
225
Creșterea și dezvoltarea economică
Creşterea
Pe planul politicii economice, o asemenea rată de creştere era argumentată de
economică
promotorii ei ca singura reacţie socială normală faţă de caracterul tot mai restrictiv
negativă al resurselor naturale şi de destabilizare tot mai pronunţată a echilibrului ecologic. În
consecinţă, societatea ar trebui să limiteze voluntar ritmul creşterii economice. O
astfel de opţiune este discutabilă. Dacă pentru ţările puternic industrializate ea pare
acceptabilă, pentru ţările cu nivel economic redus ar însemna accentuarea
decalajelor în raport cu ţările dezvoltate economic.
Macroeconomie
226
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
227
Creșterea și dezvoltarea economică
Progres social
Progresul economic reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior, care se manifestă, în esenţă, prin sporirea
productivităţii muncii şi a produsului naţional pe locuitor, în condiţiile modernizării
structurii pe ramuri a economiei naţionale. El este un proces complex cu intensităţi
diferite în evoluţia economică a societăţii.
Macroeconomie
229
Creșterea și dezvoltarea economică
5) Progresul social:
a) exprimă evoluţia progresivă a societăţii, ce implică îmbunătăţirea condiţiei
umane, ridicarea pe o treaptă superioară a modului de viaţă a omului;
b) are la bază progresul economic;
Macroeconomie
230
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
231
Creșterea și dezvoltarea economică
Capital uman
Din punct de vedere calitativ, acţiunea factorului uman în procesul creşterii
economice se exprimă prin calitatea acestuia, dependentă, în principal, de calificare
şi motivaţie în muncă şi prin productivitatea muncii, influenţată şi de înzestrarea
tehnică a muncii. Asemenea evoluţii sunt, în general, subsumate ideii de progres
calitativ al factorului uman, sub influenţa progresului tehnic, a motivaţiei în muncă
şi a cadrului organizaţional. Importanţa acestei dimensiuni decurge din existenţa, la
Factorul
nivelul ei, a unor rezerve teoretic nelimitate, ce pot fi mobilizate prin decizii
informaţional- adecvate, fără eforturi investiţionale.
tehnologic
Macroeconomie
232
Creșterea și dezvoltarea economică
Legătura dintre cele două laturi arătate se face prin intermediul structurilor specifice
de pregătire a forţei de muncă, de ocupare (ramuri, sectoare), orientarea investiţiilor
de dezvoltare (creştere) etc.
Progresul tehnologic indus prin inovare determină efecte multiple cum sunt:
• ameliorarea randamentelor sistemelor de producţie;
• apariţia economiilor de scară, prin reducerea costurilor medii totale şi, deci,
prin sporirea profitului;
• limitarea şi reducerea costurilor ecologice ale creşterii;
• schimbarea continuă a gamei destinaţiilor de utilizare a diferitelor categorii
de resurse naturale;
• restructurarea treptată a economiilor naţionale (sectoare, ramuri).
Macroeconomie
233
Creșterea și dezvoltarea economică
Creşterea
Un asemenea tip caracterizează ţările care, în trecut sau în prezent, înregistrează un
economică
nivel economic relativ mai scăzut, incapabil să asigure satisfacerea cererii agregate a
intensivă
pieţei şi să valorifice superior, într-o structură complexă, resursele naţionale.
Creşterea extensivă mizează prioritar pe acumulări susţinute, pe un amplu efort
investiţional, susţinut prin atragerea de capital din surse interne sau externe.
Alte condiţionări decurg din limitarea numărului populaţiei disponibile şi din inerţia
Creşterea sistemului economic, care necesită un efort ridicat de susţinere a creşterii. În acelaşi
economică timp, sistemul economic aflat în creştere extensivă nu este capabil decât treptat, pe
intermediară termen lung, să mobilizeze laturile intensive ale acţiunii resurselor cu care este
înzestrat.
Tipul intensiv de creştere economică se defineşte prin faptul că cea mai mare parte
(peste 55%) a sporului de rezultate macroeconomice se datorează laturilor calitative
ale factorilor de creştere.
Tipul intermediar de creştere economică se află la graniţa celor două tipuri arătate
şi presupune contribuţii aproximativ egale ale celor două categorii de laturi ale
factorilor, la sporirea producţiei naţionale. Un asemenea tip de creştere economică
poate să predomine într-o ţară o perioadă relativ lungă de timp, şi se întâlneşte în
Macroeconomie
234
Creșterea și dezvoltarea economică
ţările care au păşit mai târziu pe calea industrializării, înfăptuind acest proces la un
alt nivel al dezvoltării tehnice, comparativ cu alte ţări mai dezvoltate.
3) Progresul tehnologic indus prin inovare determină efecte multiple cum sunt:
a) ameliorarea randamentelor sistemelor de producţie;
b) apariţia economiilor de scară, prin reducerea costurilor medii totale şi, deci,
prin sporirea profitului;
c) limitarea şi reducerea costurilor ecologice ale creşterii;
d) schimbarea continuă a gamei destinaţiilor de utilizare a diferitelor categorii
de resurse naturale;
e) restructurarea treptată a economiilor naţionale (sectoare, ramuri).
Macroeconomie
235
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
236
Creșterea și dezvoltarea economică
Externalităţile sunt situaţiile în care preţurile pieţei nu reflectă unele dintre costurile
sau beneficiile asociate producţiei sau consumului. Costurile sau beneficiile care nu
Externalităţi
sunt încorporate în preţurile pieţei au un caracter extern întrucât nu sunt asociate
pozitive
vânzătorului sau cumpărătorului, ci unei terţe părţi.
Cazul cel mai frecvent invocat de externalitate negativă este poluarea. Spre exemplu,
o întreprindere producătoare de oţel achiziţionează factori de producţie ale căror
costuri determinate de consumul productiv sunt încorporate în preţul oţelului. Pe
lângă factorii de producţie ce sunt reflectaţi în costuri, întreprinderea mai utilizează
aerul curat şi produce poluare. Cu toate acestea, întreprinderea nu compensează
persoanele afectate de poluarea aerului. Ca urmare, costul aferent utilizării aerului
curat rămâne extern producţiei de oţel, nefiind încorporat în preţul acestuia.
Macroeconomie
237
Creșterea și dezvoltarea economică
În cazul activităţilor care generează externalităţi negative, costurile private sunt mai
reduse decât costurile sociale. Acestea din urmă includ, pe lângă costurile private, şi
costurile externe ce sunt suportate de terţe părţi – persoane fizice sau juridice.
Astfel, o întreprindere poate genera efecte externe negative, prin poluare, cât şi efecte
externe pozitive, prin mărirea gradului de ocupare a mâinii de lucru.
În cazul activitţilor care generează externalităţi pozitive, beneficiile private sunt mai
reduse decât beneficiile sociale. Acestea din urmă includ, pe lângă beneficiile private
şi beneficiile externe ce revin unor terţe părţi.
1) Care din elementele de mai jos reprezintă beneficii sau costuri ale creşterii
economice:
a) ridicarea standardelor de viaţă cu un ritm mai rapid decât rata
creşterii populaţiei;
b) sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă;
c) sacrificarea consumului prezent pentru creşterea posibilităţilor de
producţie viitoare;
d) „efectele de debordare” sau externalităţile negative, cum ar fi
poluarea mediului înconjurător.
Macroeconomie
239
Creșterea și dezvoltarea economică
2) Arătaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevarate şi care sunt false:
a) creşterea în volumul de bunuri şi servicii pe care economia, în
ansamblul ei, o poate oferi pentru a fi achiziţionată, este cunoscută
ca fiind creştere economică;
b) făcând o măsurare completă şi exactă, putem să avem aceeaşi
estimare a activităţii totale din economie dacă măsurăm valoarea
output-ului (producţiei) sau nivelul veniturilor factorilor sau
cheltuielilor pentru bunuri şi servicii;
c) calculul valorii adăugate este o cale de măsurare a output-ului fără
a avea duble înregistrări;
d) PIB în preţurile factorilor este egal cu PIB în preţurile pieţei plus
impozitele indirecte nete;
e) dezvoltarea economică realizată în contextul unei creşteri
economice bazată pe protecţia mediului înconjurător şi menţinerea
durabilă a echilibrului ecologic reflecta dezvoltarea economică
durabilă.
Subiecte teoretice:
1. Definiţi conceptele de creştere economică, dezvoltare
economică şi progres economic.
Macroeconomie
241
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
242
Creșterea și dezvoltarea economică
Test grilă:
Macroeconomie
243
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
244
Creșterea și dezvoltarea economică
Macroeconomie
245
Creșterea și dezvoltarea economică
Răspuns 7.3
1. C(a+b+c+d);
2. b;
3. a-2;b-1; c-4;d-3;
4.C(a+b+d+e);
5. c.
Răspuns 7.4.
1. b;
2. c;
3. A(a+b+c+d+e);
4. b;
5. A(a+b+c+d+e).
Răspuns 7.5.
1. beneficii: a+b; costuri: c+d;
2. a,b,c,e – adev.; d – falsă;
3. C(a+b+d+e);
4. D(a+d);
5. E(a+b+c+d+e).
Macroeconomie
247
Creșterea și dezvoltarea economică
Nordhaus W.D.
• Samuelson Economie politică, Ed. Teora, 2000
A.,
Nordhaus W.D.
• Sloman Jh. Economics, Second Edition, Prentice Hall/-
Harvester Wheatshea, New York, Munich, 1995
• Sloman Jh. Economics, prentice Hall, Harvester Wheatshea,
London, 1995
Macroeconomie
248