APROBAT

Varianta 1 la şedinta departamentului MIB din ____________, p.v. Nr. ____.

Şef departament, prof.univ.,dr. V.Şontea
______________________________

Chestionar pentru examen la disciplina

Imagistical medicală
Cap.5. O α-particulă este o He 2+ 2/4
Cap.5. Nucleonii sunt: o neutroni+protoni
Cap.5. Beta-particule o energia cinetică tipică de: o
Cap.5. Gama (parcursul) α-particulelor în apă si tesuturilor moi este de: o

o alfa
Cap.5. Dezintegrarea de mai jos reprezintă:
Cap.5. Dezintegrarea de mai jos reprezintă: o Beta -
o emisie de electroni

Cap.5. În dezintegrarea de mai produsul-fiica rezultat al transmutării precede pot fi încă o Gama fotoni
stare metastabilă AmY. În acest caz, el se dezintegreaza mai departe cu o anumită întârziere la
un acord nuclear mult mai stabil, elibarând surplusul de energie ca una sau mai multe:

Cap.5. 99mTc este un produs de fiica metastabil de la 99Mo (jumătate de viaţă =66 de ore). 6 ore
99m
Tc se descompune la 99Tc într-un timp de înjumătăţire :

Cap.5. Dezintegrarea de mai jos reprezintă: Captare de electroni

Cap.5. Dezintegrarea de mai jos reprezintă: Emisie de pozitroni beta+

Cap.5. La anihilare masa de doua particule este convertită în energie, care este emisă ca doi o 511 keV
fotoni. Aceşti fotoni sunt emişi în direcţii opuse.
Fiecare foton are o energie de: sta la baza PET tomografiei

Cap.5. Gamma camera de performanţă este de multe ori optimizată pentru energia de: o 140 keV

Cap.5. Cristalele scintilatoare de fotoni unici, care sunt cele mai des folosite astăzi în gama o NaI(TI) de fotoni unici 140keV
cameră şi SPECT sunt:

Cap.5. Cristalele, care sunt cele mai des folosite astăzi pentru fotoni de anihilare (511 keV) o GSO (gadoliniu silicat) și LSO și BGO
din PET sunt:

Cap.5. În SPECT, colimarea mecanică: o Placa de plumb cu gauri

____________________

Cap.5. În PET, colimarea este efectuată de : o Circuit electronic de coincidenta

____________________

Cap.5. în PET şi SPECT, informaţie despre linii este achiziţionată. Ca şi în CT, aceste linii de Ca proiectii sau sinograme
proiecţie sunt utilizate ca intrare pentru algoritm de reconstrucţie şi sunt organizate:

Cap.5. Într-un design de cristal mare unic, toate PMT contribuie la detectarea unei scintilaţii o incorectA
unice. Prin urmare, doi fotoni ce se lovesc de cristal produc simultan o poziţie şi energie
Cap.5. Detectoare de PET de obicei folosesc o Module separate de cristal în spect un singur
cristal
Cap.5. În PET şi SPECT aplicarea directă de reconstrucţie Fourier sau retroproiecția filtrată o CORECTIE pt atenuare, inmultirea masurarii
(care sunt foarte de succes în CT) este împiedicată de necesitatea întroducerii: de emisie cu factorul
Cap.5. Corecţie pentru atenuare în PET poate fi efectuată prin înmulţirea măsurării de o
emisie N(d1, d2), cu factorul N0/N(d2). Prin urmare, reconstrucţia Fourier sau backprojection
filtrată
Cap.5. Gamma camera si scanerul SPECT. Pentru SPECT detectoarele sunt montate pe un o 180 nde grade în jurul pacientului
portal flexibil, deoarece el trebuie să se rotească cu cel puţin

Cap.5. Scanerul PET. Evenimentele sunt aruncate numai în cazul în care o Un foton este detectat sau când mai mult de 2
fotoni lovesc camera în
interval de incertitudine
Cap.5. Scanerul PET. Când septuri sunt în domeniul de vedere (a), aparatul funcţionează în 2D mode
aşa-numitul :

Cap.5. Sistemele PET şi SPECT pot fi combinate cu un sistem CT sau chiar de MR. Printre o Corectarea atenuarii
aceste combinaţii sistemul PET / CT este în prezent cele mai popular şi a devenit destul de
comun în practica clinică. În acest caz, imaginea CT este folosită pentru:

Cap.6. O undă de sunet se spune pentru a fi sonic în cazul în care frecvenţa este în spectrul o 20 -20000hz

o Mai mare de 20 000 hz

Cap.6. Frecvenţa de unde ultrasonice este
Cap.6. Viteza sunetului c în ţesutul moale este foarte apropiată de cea în apă şi este de o 1540 m/s
aproximativ
Cap.6. Mărimea unei unde care este energia medie pe unitatea de timp printr-o unitate de o Intensitatea acustica
suprafaţă perpendiculară pe direcţia de propagare este
Cap.6. Două unde pot interfera constructiv sau distructiv, în funcţie de diferenţa în distanţa o Delta = n*lamda
parcursă în raport cu lungimea de undă: Maxima interferenţei constructive este cazul atunci
când: __________________: o interferenta destructivă completă este atunci
când delta = (n+1/2) * lamda

Cap.6. Atunci când punctul de observaţie se află departe de sursă şi pe axele sale de simetrie, În mod complex pentru ca diferențele de faza
contribuţiile tuturor wavelets din toate sursele punctiforme vor interfera:
devin semnificativer

Cap.6. Pierderea de energie acustică a undei ultrasonice în timpul de propagare se referă la: atenuare

Cap.6. Orice punct de pe o undă poate fi considerat ca sursa a undelor o Hygens

secundare şi suprafaţa tangentă la acestor unde secundare
determină viitoarea poziţie a frontului de undă. Acesta este
principiul:

Cap.6. Atunci când o undă ce se propagă într-un mediu cu Cât și refractata este acceasi ca
densitatea ρ1 şi viteza sunetului c1 şi îndeplineşte un alt mediu
cu densitatea ρ2 şi viteza sunetului c2, o parte de energie frecventra undei incidente
a undei se reflectă şi o parte se transmite. Frecvenţa undei
reflectată este:

Cap.6. Atunci când o undă ce se propagă într-un mediu cu

densitatea ρ1 şi viteza sunetului c1 şi îndeplineşte un alt mediu
cu densitatea ρ2 şi viteza sunetului c2, o parte de energie a undei
se reflectă şi o parte se transmite. Ungiul undei
refractată este (aer/ţesut):

o Gel care cupleaza traductorul și pielea

Cap.6. Reflecţie este mare în cazul în care Z1 şi Z2 diferă puternic, cum ar fi pentru tranziţia pacientului
ţesut/os şi aer/ţesut. Acesta este motivul pentru care în imagistica de diagnostică este utilizat:
o Fd = fr – ft
Cap.6. Dacă fT este frecvenţa impulsului transmis de traductor, împrăştietorul în mişcare
reflectă acest impuls, la o frecvenţă diferită fR, atunci frecvenţa Doppler poate fi scrisă ca:
o A - amplitudine
Cap.6. Formă de imagistica cu ultrasunete, bazată pe
principiul puls-ecou, se numeşte imagistica de modul:
 o B – 2 d imagine
Cap.6. Tipul de imagistica care produce o imagine obţinută prin
traducerea (translarea) traductorului între două achiziţii A-mode
ste numit imagistica de modul:
o Transformare hilbert
Cap.6. Dacă fiecare amplitudine de-a lungul învelişului este
reprezentată ca o valoare de gri sau de luminozitate, şi diferite
linii sunt scanate prin translare de traductor, procedura este
numită:
o logaritmica
Cap.6. Diferenţa mare în amplitudine între reflexii
speculare şi reflecţii de împrăştiere, rezultă într-un
diapazon dinamic mare, pentru a depăşi această problemă, o
transformare adecvată de nivelul de gri este aplicată, de obicei, este folosită o funcţie:
o CW de unda continua
Cap.6. O undă continuie este transmisă printr-un cristal piezoelectric şi semnalul reflectat
este primită de un al doilea cristal. De obicei, ambele cristale sunt încorporate în acelaşi
traductor. Ea nu produce informaţii spaţiale (adică de adâncime). Asestă metodă este
imagistica Doppler:
o Imagistica flux color
Cap.6. Aceasta este Doppler echivalentul achiziţiei B-mod. Cu toate acestea, pentru fiecare
linie de imagine, câteva impulsuri (mod tipic 3-7) în loc de unul sunt transmise. Rezultatul
este o imagine 2D, în care informaţii de viteză sunt vizualizate prin intermediul de culoare
suprapuse pe imaginea anatomică în tonuri de gri. Asestă metodă este imagistica Doppler:
Sinusoidala care variaza în timp
Cap.6. Doppler undă de impuls: valorile determinate la fiecare semnal
reflectat sunt mostre de o funcţie

o Doua separate cu un sfert de lungime de unda

sau putin
Cap.6. O sistemă Doppler PW nu este capabilă de a detecta
direcţia de mişcare a obiectului împrăştieor. Pentru a obţine
informaţii de direcţie, sunt necesare nu un eşantion, ci:
o fluenta
II-Cap.2. Mărimea care caracterizează raportul dN la dA, unde dN este
numărul de particule incidente pe o sferă cu suprafaţă secţiunii
transversale dA se numeşte:
II-Cap.2. Energia depozitată într-o singură interacțiune este: o Depozitare de energie

o Corelate în timp
II-Cap.2. Toate depozitările de energie singure: • care sunt
cauzate de un electron secundar generat inițial, și • cele din toate
generațiile viitoare de electroni secundari â sunt:
II-Cap.2. Împărtăşirea energie ε depozitări de energie corelate statistic este numit: o eveniment

II-Cap.2. Pentru particule încărcate, pierderea de energie cea mai mare parte este absorbită o Absorbtie a energiei
direct şi este: pt particule neincarcate- transfer

o
II-Cap.2. Mărimea care aplică la radiaţii ionizante indirecte (radiaţii ionizante fără sarcină),
cum ar fi fotoni şi neutroni şi cuantifică valoarea medie de energie transferată de la radiaţii
ionizante indirecte la radiaţii ionizante directe (radiaţii ionizante cu sarcină), fără
preocuparea directă la ceea ce se întâmplă după acest transfer se numeşte:
o
II-Cap.2. Mărimea care se aplică la radiaţii ionizante cum ar fi electronii şi protonii şi se
determină ca raportul dintre dEc la dm, unde dEc este energia pierdută de particulele
încărcate, cu excepţia electroni secundari, in ciocniri într-o masă dm dintr-un material se
numeşte:
o intrare
II-Cap.2. CEMA diferă de la KERMA prin: CEMA implică energia pierdută în coliziuni
electronice de particule încărcate de:
o
II-Cap.2. Mărimea care este definită ca energia medie ε depozitată de către radiaţii ionizante
la o materia de masă m într-un volum finit V se numeşte:
o
II-Cap.2. Parte de KERMA care conduce la producţia de electroni care distribuie energia lor
ca ionizare în sau lângă pistele de electroni în mediu, şi este rezultatul interacţiunii forţelor
Coulomb cu electronii atomici se numeşte:
 o
II-Cap.2. Rata medie a pierderii de energie cinetică EK
de electron pe unitatea de lungime cale x se numeşte:
o
II-Cap.2. Energia care este transferată într-o interacțiune foton la
particule încărcate uşor (în mare parte un electron secundar) se
numește:

Alcătuit
Conf.univ.,dr. S.Railean