Traductoare și Senzori

lect. univ. Postica Vasile (cab. 3-425)

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Microelectronica și Inginerie Biomedicală
2019

*E-mail: vasile.postica@mib.utm.md
1
2.1 Parametrii senzorilor Modulul T2 (12 ore).
2.2 Tipurile de senzori
2.2.1 Senzori de deplasare, poziție și proximitate (apropiere)
2.2.1.1. Senzori potențiometrici
2.2.1.2. Senzori capacitivi
2.2.1.3. Senzori inductivi
2.2.1.4. Encoderi
2.2.1.5. Senzori cu ultrasunet
2.3 Senzori de presiune
2.3.1 Noțiuni introductive. Principiile fizice de masurare.
2.3.2 Construcția senzorilor de presiune și principiul de funcționare
2.3.3 Tenzosenzori
2.4 Senzori magnetici
2.4.1 Noțiuni introductive. Principiile fizice.
2.4.2 Tipurile de senzori magnetici.
2.4.2.1. Magnetometri vectoriali
2.4.2.2. Magnetometre supraconductoare. SQUID.
2.4.2.3. Senzorii Hall.
2.4.2.4. Senzori magnetici în baza magnetorezistenței.
2.5 Accelerometre și giroscoape
2.5.1 Accelerometre.
2.5.2 Giroscoape.
2.6 Senzori de temperatură
2.7 Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.1 Divizor de tensiune.
2.7.2 Puntea Wheatstone.
2
2.8 Interfața senzorilor
 2.6. Senzori de temperatură

Desirable Temperature Sensor Characteristics

Răspuns rapid Acuratețe Repetabilitate

Calibrare Interval larg de

ușoară Senzor de temperaturi
temperatură
Cost

Relație simplă
Semnalul senzor Temperatură

3
 2.6. Senzori de temperatură

 Temperature sensors are the oldest

 1821 - Seebeck effect (Thomas Johann Seebeck)
 1826 - first sensor - a thermocouple - based on the Seebeck effect (Antoine
Cesar Becquerel)
 1834 - Peltier effect (Charles Athanase Peltier).
 First peltier cell built in 1960’s
 Used for cooling and heating
 1821 - discovery of temperature dependence of conductivity (Sir
Humphrey Davey)
 1771 - William Siemens builds the first resistive sensor made of platinum

4
 2.6. Senzori de temperatură
1. Rezistivi
(1) dispozitive cu rezistența dependentă de temperatură (RTDs) și (2) termistori
RTDs sunt confecționați din materiale cu rezistența dependentă de temp. Cel mai des sunt
folosite metale precum platina, nickel, și cupru. Ei demonstrează un coeficient de
temperatură pozitiv.

dR
 dT
R

5
 2.6. Senzori de temperatură

• RTD sunt senzori pasivi și necesită excitare cu curent pentru a produce o

variație a tensiunii la ieșire.
• Coef. Mic de temperatură 0.385%/°C necesită cirucite suplimentare de
prelucrare a semnalului.
• Valorile curenților trebuie sa fie mici, pentru a exclude efectul de
autoîncălzire, care introduce erori în măsurări.
• Alte erori sunt produse de tensiunea care cade pe contacte și firele de
conecțiune. Daca valoarea RTD este mică, iar lungimea firelor este lungă (ohmi
sau zeci de ohmi), se pot introduce erori semnificative. 6
 2.6. Senzori de temperatură

Ca exemplu vom folosi un PT100 cu 100 Ω. Eroarea va fi de 55 ºC.

7
2.6. Senzori de temperatură

8
2.6. Senzori de temperatură

9
(2) Termistore sunt confecționate din semiconductori. În general au un coeficient de
temperatură negativ (NTC), dar există și pozitivă (PTC). Temperatura de lucru specifică
este de -75÷150ºC.
  1 1 
RT  R0 exp B  
  T T0 
unde R0 este rezistența la un punct de referință (de obicei la 0 grade).
Avantajul principal este sensivitatea înaltă la temperatură, în comparație cu metalele și
termocuplele. Dezavantajul principal este neliniaritatea înaltă. Astfel curbele de răspuns
al termistoarelor nu sunt standartizate ca la termocupluri. O metodă de linearizare este
șuntarea cu o altă rezistență.

Aplicații. Comutator bimetalic

electro-mecanic – se folosește în
termostate

10
A thermistor produces a resistance (RT), which must be converted to a voltage signal
• Self-Heating can introduce an error into the
I measurement
• The increase in device temperature (ΔT) is
related to the power dissipated (P) and the
power dissipation factor (δ)
RT P = δ ΔT
Vout  VS Where P is in [W], ΔT is the rise in temperature in
RT  R1 [oC]
• Suppose I = 5 mA, RT = 4 kΩ, and δ = 0.067
W/oC, what is ΔT?
(0.005 A)2(4000 Ω) = (0.067 W/oC) ΔT
ΔT = 1.5 oC
• What effect does a ΔT of 1.5 oC have on your
A current must pass through the thermistor to thermistor measurements?
measure the voltage and calculate the • How can we reduce the effects of self-heating?
– Increase the resistance of the thermistor!
resistance
The current flowing through the thermistor buffer
generates heat because the thermistor REF195
+5 V
reference
dissipates electrical power -
10k To ADC
P = I2RT +
The heat generated causes a temperature rise 1/4
Thermistor
in the thermistor AD8606
(AD8605)
This is called Self-Heating
WHY IS SELF-HEATING BAD?
11
 2.6. Senzori de temperatură
2. Termoelectrici – termocuple
Efectul Seebeck – cînd o pereche de fire metalice disimilare sunt puse în contact la un
capăt, iar la capetele celelalte care nu sunt puse în contact există o diferență de
temperatură, se generează o tensiune electromotoare termică, care poate fi măsurată
la capetele deschise.
2.6. Senzori de temperatură

13
 2.6. Senzori de temperatură
Termocuplul măsoară diferența de temperatură dintre două joncțiuni, dar nu
temperatura absolută la o joncțiune. Astfel pentru a măsura temperatura exactă,
se măsoară temperatura doar la o joncțiune (joncțiunea caldă), pe cînd cealaltă
joncțiune se menține la o temperatură de referință (joncțiunea rece, 0 ºC). În
sistemele electronice moderne, temperatura de la joncțiunea rece se măsoară
cu un termistor și se ia în considerație la calculele precise a temperaturii de la
joncțiunea caldă.

14
15
 2.6. Senzori de temperatură
3. Termometru pe bază de joncțiune

Se folosește cel mai des pentru determinarea temperaturii unui

chip, deoarece joncțiunea poate fi ușor integrată în procesul
tehnologic. Oferă o acuratețe înaltă și o linearitate înaltă în regiunea
-55ºC÷150ºC. De obicei are strucutra unui tranzistor cu colectorul și
baza scurtcircuitată. Iar temperatura se măsoară cu ajutorul relației:
kT  I C
v BE  ln 
q  IS 
Dacă punem mai mulți tranzistori în paralel, vom avea următoare
relație
kT  I C 
vN  ln  
q  N  IS 

16
 2.6. Senzori de temperatură

Ambele circuite nu au întrebuințare practică deoarece curentul de scurgere IS depinde

de temperatură. Însă dacă avem un curent egal într-un tranzistor și alții N tranzistori
similari, atunci expresia diferenței între două tensiuni bază emitor este proporțională la
temperatura absolută și nu depinde de IS.
Circuitul de mai jos se numește Celula Brokaw. Tensiunea ΔVBE apare pe rezistența R2, astfel
curentul emitorului în Q2 este ΔVBE/R2. Amplificatorul operaționale și rezistențele R forțează
ca prin Q1 să curgă același curent. Astfel curenții prin Q1 și Q2 sunt egali și sunt sumați în
R1. Astfel tensiunea care cade pe R1 este proporțională la temperatura absolută (PTAT) și
este dată de:

Tensiunea de referință VBANDGAP apare la baza Q1 și este suma al VBE (Q1) și VPTAT. VBE (Q1)
este complementar la temepratura aboslută (CTAT), și în sumă cu VPTAT cauzează ca
tensiunea de bandgap să fie în respect cu temperatura (asumînd valoarea R1/R2 și N pentru
a face tensiunea de bandgap egală 1.205 V).

18
2.6. Senzori de temperatură

19
Interfața – 1-Wire; Intervalul temp. -55 ... +125 oC;
Fiecare senzor are adresă ceea ce permite conectarea mai multor
senzori la același fir; Nr de biți la convertire 9 ... 12 (rezoluția);

20
2.6. Senzori
Thermalde temperatură
Sensor

Digital Thermal Sensor

 2.6. Senzori de temperatură
Thermal Sensor

Initializing

1, DQ=1; (reset)
2, Delay (2 us)
3, DQ=0;
4, Delay (750 us)
5, DQ=1;
6, Wait (15-60us), until the sensor return a 0, means that
the sensor is ready
7, Delay (480us)
8, DQ=1, end
 2.6. Senzori de temperatură
Thermal Sensor

Sensor write data to the bus

1, DQ=0
2, Delay (15us)
3, Sampling and sending data to the bus, begins with the
lowest bit.
4, Delay (45us)
5, DQ=1
6, Repeat the 5 steps above, until one byte is sent.
 2.6. Senzori deSensor
Thermal temperatură
MCU Read Data

1, DQ=1
2, Delay (2us)
3, DQ=0
4, Delay (6us)
5, DQ=1 (release the bus)
6, Delay (4us)
7, Read data
8, Delay (30us)
9, Repeat step 1-7, until a byte is read to the MCU.
 2.6. Senzori de temperatură
4. Termometre radiative (Pyrometer)
Un pirometru modern are un sistem optic și un detector. Sistemul optic focusează radiația termică
(infraroșie, λ de la 0.7 – 20 µm) de la obiectul care necesită de măsurat de temperatura pe detector.
Semnalul de ieșire al detectorului (temperatura T) este relatat la radiația termică sau iradierea j al
obiectului prin legea Stefan-Boltzmann, constanta de proporționalitate σ, numită și constanta Stefan-
Boltzmann, și emisivitatea obiectului ε. j = εσT4 Avantajele sunt – măsurarea temperaturii fără contact
mecanic (ca la termocupluri), măsurarea temperaturilor foarte înalte, măsurarea a ariilor destul de
mici.

VIDEO 14
25
26
27
Calibrarea

The thermal time

constant can be
measured as the time it
takes to get to (1/e) of
the final temperature
100 (1-(1/e)) = 63 oC

Thermal Time Constant

28
2.1 Parametrii senzorilor Modulul T2 (12 ore).
2.2 Tipurile de senzori
2.2.1 Senzori de deplasare, poziție și proximitate (apropiere)
2.2.1.1. Senzori potențiometrici
2.2.1.2. Senzori capacitivi
2.2.1.3. Senzori inductivi
2.2.1.4. Encoderi
2.2.1.5. Senzori cu ultrasunet
2.3 Senzori de presiune
2.3.1 Noțiuni introductive. Principiile fizice de masurare.
2.3.2 Construcția senzorilor de presiune și principiul de funcționare
2.3.3 Tenzosenzori
2.4 Senzori magnetici
2.4.1 Noțiuni introductive. Principiile fizice.
2.4.2 Tipurile de senzori magnetici.
2.4.2.1. Magnetometri vectoriali
2.4.2.2. Magnetometre supraconductoare. SQUID.
2.4.2.3. Senzorii Hall.
2.4.2.4. Senzori magnetici în baza magnetorezistenței.
2.5 Accelerometre și giroscoape
2.5.1 Accelerometre.
2.5.2 Giroscoape.
2.6 Senzori de temperatură
2.7 Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.1 Divizor de tensiune.
2.7.2 Puntea Wheatstone.
29
2.8 Interfața senzorilor
 2.7. Circuite de măsurare a senzorilor
Rolul circuitului de măsurare este de a transforma mărimea electrică pe care o
oferă ieşirea traductorului într-o tensiune (sau un curent) care este prelucrată
mai departe. Circuitele de măsurare se realizează în mod diferit în funcţie de
natura traductorului utilizat, generator sau parametric.
Pentru traductoarele generatoare care oferă la ieşire un semnal de curent continuu se
utilizează în mod obişnuit compensatoarele de tensiune (sau de curent, în funcţie de
semnal furnizat de traductor) manuale sau
automate. Dacă ieşirea din traductor se face în curent alternativ, se preferă amplificarea
directă a semnalelor prin intermediul unui amplificator de măsurare.

Pentru traductoarele parametrice se utilizează ca circuite de măsurare punţile echilibrate şi

neechilibrate alimentate în curent continuu sau alternativ, punţile cu transformator, punţile
cu echilibrare automată şi
unele circuite de măsurare speciale, cum ar fi de exemplu circuitul rezonant.

30
 2.7. Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.1. Divizor de tensiune
Modificarea rezistenței senzorului se va nota prin x, astfel rezistența totală a senzorului
este RS  R0 (1  x)
Iar rezistența de sarcină este RL  R0 k , unde R0 este rezistența senzorului în absența
stimului exterior.
Astfel tensiunea de ieșire a circuitului este VOUT  VCC RS  VCC R0 (1  x)  VCC 1  x
RS  R L R0 (1  x)  R0 k 1 x  k

31
 2.7. Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.1. Divizor de tensiune

Sensibilitatea circuitului dat. Condiția de alegere a RL pentru o sensiblitate maxima

32
 2.7. Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.2. Puntea Wheatstone

Acest exemplu demonstrează că la o forță mare de aplicare, rezistența se modifică

foarte puțin. Astfel aceste elemente deseori se folosesc în circuite cu punți.

33
34
 2.7. Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.2. Puntea Wheatstone

Condiția de sensibilitate maximă este la fel ca pentru divizorul de

tensiune, iar sensibilitate pentru ambele circuite este aceeași.
Divizorul de tensiune are o tensiune de offset destul de mare
(tensiunea inițială a circuitului cind nu este aplicat nimic la
sensor), astfel la schimbări mici ale valorii senzorului, curbele de
răspuns arată aproape drepte

35
 2.7. Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.2. Puntea Wheatstone

Compensarea efectului de temperatură în puntea Wheatstone

Senzorii de presiune sunt foarte sensitive la modificarea temperaturii. Pentru a exclude

efectul temperaturii se folosește doi senzori, unul care este supus presiunii și
temperaturii, iar celălalt este supus doar temepraturii și se plasează alături de primul ca
modificarea temperaturii să fie egală pentru ambii senzori.

Modificarea rezistenței în dependență de temperatură este redată de (1+y), astfel

deoarece ea este egală pentru ambii senzori, modificarea rezistenței din cauza
temperaturii va fi anihilată reciproc.

36
2.1 Parametrii senzorilor Modulul T2 (12 ore).
2.2 Tipurile de senzori
2.2.1 Senzori de deplasare, poziție și proximitate (apropiere)
2.2.1.1. Senzori potențiometrici
2.2.1.2. Senzori capacitivi
2.2.1.3. Senzori inductivi
2.2.1.4. Encoderi
2.2.1.5. Senzori cu ultrasunet
2.3 Senzori de presiune
2.3.1 Noțiuni introductive. Principiile fizice de masurare.
2.3.2 Construcția senzorilor de presiune și principiul de funcționare
2.3.3 Tenzosenzori
2.4 Senzori magnetici
2.4.1 Noțiuni introductive. Principiile fizice.
2.4.2 Tipurile de senzori magnetici.
2.4.2.1. Magnetometri vectoriali
2.4.2.2. Magnetometre supraconductoare. SQUID.
2.4.2.3. Senzorii Hall.
2.4.2.4. Senzori magnetici în baza magnetorezistenței.
2.5 Accelerometre și giroscoape
2.5.1 Accelerometre.
2.5.2 Giroscoape.
2.6 Senzori de temperatură
2.7 Circuite de măsurare a senzorilor
2.7.1 Divizor de tensiune.
2.7.2 Puntea Wheatstone.
37
2.8 Interfața senzorilor
 2.8. Interfața senzorilor
Interfața senzorilor/traductoarelor poate fi analogică, digitală și quasi digitală.
• Senzorii analogici se bazează pe modularea amplitudinii mărimilor electrice ca curentul
și tensiunea.
• Senzorii quasi-digitali sunt senzorii din domeniul discret de frecvență-timp cu o ieșire a
semnalului de tip frecvență, perioadă, facoturl de umplere, perioadă, numărul de
impulsuri sau defazaj.
Senzorii dați combină simplicitatea și universalitatea senzorilor analogici și imunitatea la
zgomote ale senzorilor digitali. În cele mai dese cazuri pentru citirea datelor de la senzori
se folosește MCU

38
2.8. Interfața senzorilor

39
2.8. Interfața senzorilor

40
2.8. Interfața senzorilor

41
2.8. Interfața senzorilor

42
2.8. Interfața senzorilor

43
Interfețele analogice 2.8. Interfața senzorilor
Avantaje – interfață simplă, cost scăzut pentru rezoluții mici, viteză înaltă, nu
este necesar de cod complicat pentru implementare.
Dezavantaje – cost înalt pentru rezoluții înalte, nu toate MCU au module
periferice pentru citirea datelor analogice, complică designul circuitului cînd este
necesar de un ADC sau DAC extern, distanțe mici de transmitere a datelor.

Tipurile de senzori care au interfață analogică: de temperatură, umiditate, lumină,

accelerare, forță, frecvență, flux, presiune, deplasare etc.

44
 2.8. Interfața senzorilor

Since a typical sensing element produces low-level analog signals,

its output signals need amplification, filtering, impedance
matching, and perhaps a level shifting, before it can be digitized. All
these functions are performed by signal conditioners.

45
2.8. Interfața senzorilor

46
 2.8. Interfața senzorilor
The input impedance shows by how much the circuit loads the sensor at different
frequencies. The impedance may be expressed in a complex form as:

47
2.8. Interfața senzorilor

48
2.8. Interfața senzorilor

49
2.8. Interfața senzorilor

50
 2.8. Interfața senzorilor
Zgomote în senzori și circuite
Noise in sensors and circuits may present a substantial source of errors and should be
seriously considered. Like diseases, noise is never eliminated, just prevented, cured, or
endured, depending on its nature, seriousness, and the cost/difficulty of treating. There
are two basic types of noise for a given circuit: they are inherent noise, which is noise
rising within the circuit, and interference (transmitted) noise, which is noise picked up
from outside the circuit.

Zgomote interne – Zgomotul Johnson

Apare din cauza mișcării electronilor prin conductori sau rezistențe.

– Shot noise – apare în semiconductori din cazua curentului dc;
– Zgomotul rozov – este dependent de frecvență.
Este cel mai des zgomot în sistemele biologice.

51
 2.8. Interfața senzorilor
Zgomote externe

52
 2.8. Interfața senzorilor
Zgomote externe

53
Eliminarea zgomotelor 2.8. Interfața senzorilor
Utilizarea firelor scurte, firelor ecranate cu twisted pairs, folosirea unei surse de referință
de precizie (dar nu a MCU), crearea căilor cu impendanță redusă la pămînt la intrările
ADC, citirea datelor cu o frecvență medie, legarea ambelor ground (analogic și digital) la
ADC.

Interfețe digitale cel mai des folosite:

Sensor buses: SPI, I2C, 2 wire interface, CAN, SMBus, LIN, etc.
Seriale RS232/485/422, USB
Paralele – 8, 16 și 32 biți

54
 2.8. Interfața senzorilor
Eliminarea zgomotelor

There are several practical rules that should be observed when applying electrostatic
shields:
• An electrostatic shield, to be effective, should be connected to the reference
potential of any circuitry contained within the shield.
• If a shielding cable is used, its internal shield must be connected to the signal
referenced node at the signal source side, Fig. 6.44a.
• A shield must be grounded only at one point—preferably next to the sensor.

55
 2.8. Interfața senzorilor

This noise is a result of the Seebeck effect (Sect. 4.9.1) which is manifested as
generation of an electromotive force (e.m.f.) when two dissimilar metals are joined
together. The Seebeck e.m.f. is small and for many sensors may be simply ignored.

56
 2.8. Interfața senzorilor

Prezentarea
Digital_and_Intelligent_Sensors_Tutorial_Yurish

57