Prin târg

Prin târg

- Domnule, ești nesimțit !

- Aisiâctieăr ănchezdamătii !
- Domnule, vorbește cuviincios !

- Ai sâmi-o biliești râpijior !

- Dar după dialect pari complet idiot, domnule.

- Idiuăt-ii tactoșimata dumitale.

- Dumneata ai ceva haz, nu știu dacă ești conștient de substratul idiomatic.

- Iar mâătăluțâ-știun buou. Co țâținluoc di puțâ.

- Dar observ că mai și puți pe deasupra.

- Și dacâvrii țiarat și puâța cea di diediesupt mâăi injinierule.

- Lasă măi profesore, aratăi-o nevestei dumitale, numai dac-o vrea.

- Păi ia vria maituot tiâmpu, daio nu vriau.

- Inseamnă că avem de-a face cu un conflict de preferințe in cadrul unei căsnicii.

- Șităt vuorbiești mâătăluțâ cănu prișiep șiziși ?

- Culmea ironiei este că nici eu nu prea pricep ce zici.

- Dapăi atunșiiighini că niminia nu-i cu păcat.

- Păi atunci s-auzim dighini.

- Diziși mâătăluțâ....

autor Victor MODORAN Page 1 of 4 joi, 28 aprilie 2011

 Prin târg

- Salutări cordiale nevestei dumitale.

- Șinivastâ ?
- Atunci unui prieten din copilărie

- Cari cuopulărie?
- Ai vrut sa zici copilărie

- Cuopilărie, cuopulărie, totaşea-iâ

-  Remarc cu surprindere și interes de specialist în semiotică, că pentru conceptul de copilărie,
dumneata te referi la ceva cu o pilărie, adică ceva care face pile. Dar ce naiba o fi în capul
dumitale când spui cuopulărie ?
- Iacaşa, cuopulărie șî sâ fie, şâ tăt întorşi brazda nsus şân jos ?
- Adică, cei aceea o copulărie? E tot aia cu ceva care face pile?

- Aşi! Nu faşâ pili, faşâ puli, da pintru mâătăluţâ totaiai că-ţi vâri pila, n-ai dicât.
- Domnule, dar dumneata esti un univers de mister si sinusoide conceptuale cu o bogată zestre
de cunoştinţe din domeniul semioticii moderne, văd că faci şi semne in timp ce vorbeşti, te
apropii cu talent de profesia de actorie.
- Sâ mâ tai dacă-nţieleg şieva dîn şe zâşieşi, uiti şâ siemnu di carâ vuorbişi - muie!
- Asta nu mai este semiotică, este mârlanie pe faţă

- Semuieticâ ori ba, tot muiei. Adcâ o iei, s-o zâc p-a driaptâ
- Te-ntreci cu gluma, domnule...

- N-ai diecât sâă-i pui gumâ la muia mâătăluţâ...

Specialistul în semiotică s-a retras doi pa și, apoi și-a scos pălăria, s-a înclinat în fa ța interlocutorului și i-
a transmis scurt
- Din punct de vedere eshatologic, dumneata e ști un mesager plin de har și de promotor al
sfârșitului lumii. Te felicit pentru franche țe și candoare.
- Pilăria salvează omenirea! sau cum s-ar zice: Pilar salvum facere carnis hominis!

Interlocutorul privește cu stupoare, ridică din sprâncene, holbează ochii și cu o mi șcare rapidă se
apleacă în față, ridică un bolovan imens de jos și cu două mâini trimite bolidul direct în capul

autor Victor MODORAN Page 2 of 4 joi, 28 aprilie 2011

 Prin târg

specialistului în semiotică. Acesta cade pe spate fulgerat și se îneacă într-o baie de sânge, apoi
înlemnește pentru vecie.
Domnul care provocase decesul, se întoarce către cele câteva mioare ce pă șteau lini știte pe aproape și
le indeamnă la drum: - Haideți vacilor că avem drum lung de parcurs, că doar practicăm transhuman ța!

Urmarea.

Hoitul semiologului a fost devorat de lupi, corbi, șacali și râ și până au rămas doar oase albe în bătaia
vântului și a vremii în general. Un turist a trecut peste un an prin zonă și văzând scheletul, i-a făcut o
poză cu telefonul mobil, apoi a tras câteva șuturi în oase, cu predilec ție în craniul ce prezenta trei din ți
îmbrăcați în aur, ce străluceau în bătaia razelor de soare. Era într-o zi de mai. Alături se zărea un măr
sălbatic înflorit. Albinele bâzâiau în aer.
Turistul a scos o sticlă din plastic din rucsac, a băut două înghi țituri, apoi a pornit în drumul său către
alte zone pline de aventură și mister.

Cât despre domnul cu oile, a ajuns în Macedonia și de acolo i-a trimis o scrisoare nevesti-sii, care îl
aștepta la Roșiorii de Vede: – Vino urjient la Ribni ța, vindi tot, ai șii gradina raiului. I-o ți promit c-o sâ hiu
băiet ascultător. Ti pup pă buric. Gelu.

Au trecut 10 ani.
La Rabnita s-a gasit un om spanzurat de o ramura de copac, undeva la marginea unei paduri. Acolo
padurile sunt aproape peste tot. S-au facut cercetari si s-a aflat cine era spanzuratul. Un cioban de
origine romana, sau aromana, pe numele sau din acte, Costi Bargiuma. Traia singur, avand o stana cu
circa 50 de oi si doi caini ciobanesti.
Concluzia anchetei a fost clara. Costi Bargiuna a fost ucis pein spanzurare. Nu s-au gasit urme care sa
duca la asasin. Cazul s-a incheiat dupa doua saptamani de cercetari.

Despre profesorul universitar Gheorghe Calafeteanu-Vedea nu s-a mai auzit de ani de zile. A disparut
fara urme, spre dezolarea familiei si a urmasilor sai. De la el a ramas doar o lucrare stiintifica cu un
oarecare rasunet in lumea lingvisticii, despre limbajul licentios la romani, cu accent deosebit pe sensul
său: „care jigneste pudoarea”.

autor Victor MODORAN Page 3 of 4 joi, 28 aprilie 2011

 Prin târg

autor Victor MODORAN Page 4 of 4 joi, 28 aprilie 2011