Comentarii şi recomandări de proiectare.

Exemple de proiectare a lucrărilor de intervenţie

structurală la clădiri existente, vulnerabile seismic

la

COD DE PROIECTARE SEISMICĂ – PARTEA A III-A

PREVEDERI PRIVIND EVALUAREA SEISMICĂ A
CLĂDIRILOR EXISTENTE – INDICATIV P 100-3/2008

C-1
 ANEXA 1 la OMDRAP nr. ……../…...2013
(Anexa G - informativă la OMDRL nr.704/2009)

COMENTARII ŞI RECOMANDĂRI DE PROIECTARE

REFERITOARE LA PREVEDERILE P 100-3/2008

C-2
 ANEXA G (informativă)
COMENTARII SI RECOMANDARI DE PROIECTARE

CAPITOLELE 1 – 8

C.1 ASPECTE GENERALE

Codul de evaluare seismică a clădirilor existente, P 100-3/2008, are la baza principiile
recunoscute ale ingineriei seismice actuale şi preia elemente esenţiale ale metodologiilor de
evaluare prevăzute în codurile şi ghidurile de proiectare din ţările cele mai avansate în acest
domeniu.
În mod firesc, România fiind ţară membră a Uniunii Europene, la elaborarea codului s-a
urmărit o apropiere în cât mai mare măsură de standardul european EN 1998 – 3:2005
(denumit, în continuare, EC 8-3).
Acest aspect reprezintă un reper obligatoriu pentru reglementările tehnice de proiectare
naţionale, având în vedere faptul că, la nivel european, se preconizează ca standardele
europene de proiectare cu anexele lor naţionale să fie utilizate pe scară largă.
Cu toate acestea, aplicarea metodologiilor din EC 8-3 pe un număr semnificativ de situaţii a
întâmpinat numeroase dificultăţi şi a întărit convingerea că această lucrare, deşi declarată
versiune finală, mai trebuie îmbunătăţită.
Printre chestiunile cele mai contestabile trebuie menţionate, în primul rând, definirea confuză a
cerinţelor de performanţă şi a hazardului seismic asociat acestora, precum şi metoda curentă de
evaluare, extrem de greoaie şi uneori inaplicabilă.
În aceste condiţii, autorii codului P 100-3/2008 au fost obligaţi să elaboreze o normă destul de
diferită, pe alocuri, de norma europeană, în care s-au preluat şi procedee considerate valoroase
din practica tradiţională în domeniu, din ţara noastră.

C.2. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CRITERII DE ÎNDEPLINIRE

C.2.1 Cerinţe fundamentale
În privinţa cerinţelor fundamentale avute în vedere în evaluarea seismică, codul P 100-3/2008
se distanţează esenţial de EC 8-3.
Se poate remarca, în mod surprinzător, că cerinţele fundamentale prescrise în EC 8-3 diferă
substanţial de cele din standardul european destinat proiectării seismice pentru clădirile noi,
EN 1998-1:2004 (denumit, în continuare, EC 8-1), atât în denumirea şi semnificaţia stărilor
limită, cât şi a nivelului de hazard (cutremurul cu intervalul mediu de recurenţă) asociat.
Din compararea acestor prevederi se evidenţiază, de asemenea, surprinzător, faptul că
exigenţele construcţiilor noi sunt inferioare celor reabilitate.
Întrucât o asemenea abordare este neraţională şi generatoare de confuzii serioase, codul P 100-
3/2008 fixează, în mod firesc, aceleaşi exigenţe şi nivel de hazard cu codul de proiectare
seismică a construcţiilor noi.
Este de remarcat că în codurile americane (vezi, de exemplu, ASCE 41 – 06) selectarea
obiectivelor de performanţă ale reabilitării este mult mai nuanţată şi mult mai complexă. În
C-3
aprecierea autorilor lui P 100-3/2008, metodologia din codurile americane este mult prea
pretenţioasă pentru condiţiile din ţara noastră.

C.2.2 Criteriile pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă

În EC 8-3, verificările elementelor structurale sunt, de regulă, exprimate în termeni de
deplasări. Chiar şi în cazul metodologiei de tip curent, care utilizează calculul structural elastic,
verificările sunt exprimate în termeni de deplasări, pe baza aşa numitei reguli „a deplasării
egale” (equal displacement rule) stabilite de Newmark şi Hall [Earthquake Design and Spectra
- EERI], potrivit căreia deplasările seismice în răspunsul elastic reprezintă o limită superioară a
deplasărilor răspunsului seismic neliniar, adică deplasările cele mai probabile.
Modul concret de organizare a caculelor şi, în special, stabilirea rigidităţilor de proiectare, care
diferă de la bară la bară, funcţie de armare şi starea de eforturi de care depinde distribuţia
curburilor, este atât de complicat încât poate fi considerat inoperabil.
O asemenea apreciere este justificată şi de faptul că aplicarea metodei presupune cunoaşterea
în întregime a alcătuirii secţiunilor (la elementele de beton armat, a armării longitudinale şi
transversale). Ori, în cele mai multe situaţii, la clădirile existente nu se dispune de planuri de
execuţie, ceea ce face imposibilă, sau extrem de nesigură, determinarea alcătuirii secţiunilor.
În cazul EC 8-3, verificarea în termeni de rezistenţe este tolerată numai în cazul metodei de
calcul simplificate.
Faţă de această situaţie, în P 100-3/2008 s-a procedat după cum urmează:
− atunci când se efectuează un calcul neliniar al structurii, verificările se fac în termeni de
deplasări (sau deformaţii), comparând cerinţele cu valorile capabile ale deplasărilor sau
deformaţiilor: deplasările relative de nivel, rotirile în articulaţiile plastice, etc.;
− atunci când se efectuează un calcul structural în domeniul elastic sub fortele seismice
de proiectare, verificarea se face in termeni de deplasări, în cazul stării limită de
serviciu, şi în termeni de forţe, la starea limită ultimă.
În acest din urmă caz, verificarea constă în compararea valorilor de proiectare ale eforturilor
din combinaţia seismică de încărcări cu valorile de proiectare ale eforturilor capabile.
În cazul elementelor caracterizate de mecanisme de cedare ductilă, rezistenţele de proiectare se
stabilesc prin împărţirea valorilor medii la factorii de încredere şi la coeficienţii parțiali de
siguranţă specifici fiecărui material structural.
Valorile de proiectare pot fi, la factori de încredere egali, pentru un acelaşi nivel de calitate
(rezistenţa mecanică), mai mari decât valorile de proiectare utilizate la proiectarea
construcţiilor noi, care se obţin prin împărţirea valorilor caracteristice la coeficienţii parţiali de
siguranţă. Se procedează astfel pentru că determinarea rezistenţelor pe elemente fizice prezintă
un grad de încredere mai mare decât rezistenţa presupusă a unor elemente încă neexecutate.
În cazul cu cedare potenţială fragilă, cazul cel mai semnificativ fiind cel al elementelor expuse
la ruperi la forţa tăietoare, eforturile de proiectare sunt cele asociate mecanismului de
plastificare. De exemplu, forţele tăietoare de proiectare dintr-o grindă sunt cele asociate
momentelor capabile dezvoltate la capetele grinzii.
Valorile de proiectare ale rezistenţelor materialelor se obţin, în scopul unei asigurări
superioare, prin împărţirea valorilor caracteristice la factorii de încredere şi la factorii parţiali
de siguranţă.

C-4
La verificarea la forţă tăietoare, valorile momentelor capabile se determină pe baza aceloraşi
valori ale rezistenţelor ca şi cele pe baza cărora se evaluează capacitatea de rezistenţă la forţa
tăietoare. Se procedează astfel pentru că modelele de calcul la forţa tăietoare sunt, în general,
mai acoperitoare decât cele utilizate la evaluarea momentului capabil.

3. EVALUAREA SEISMICĂ A STRUCTURILOR ŞI COMPONENTELOR

NESTRUCTURALE (CNS)
C.3.2 Operaţiile care compun procesul de evaluare
În această secţiune se prezintă succint grupurile de operaţii care alcătuiesc metodologia de
evaluare seismică.
Succesiunea detaliată a operaţiilor care trebuie efectuate la evaluarea clădirilor se precizează la
capitolul 8 din cod, după ce aceste operaţii au fost descrise în aspectele lor esenţiale.

C.4. COLECTAREA INFORMAŢIILOR PENTRU EVALUAREA STRUCTURALĂ

C.4.1 Informaţii generale şi istoric
Informaţii utile pentru caracterizarea stării construcţiei mai pot fi obţinute din interviurile cu
proprietarii şi /sau chiriaşii clădirilor, cu proiectanţii iniţiali şi cu executanţii lucrării.
De asemenea, pot fi foarte utile informaţiile de diverse naturi referitoare la construcţiile
similare structurii, situate în vecinătate şi/sau construite în aceeaşi perioadă de timp.

C.4.2 Informaţii iniţiale necesare

Informaţiile colectate trebuie să fie suficiente pentru a efectua un calcul structural al clădirii.
În categoria informaţiilor necesare prezentate la 4.2. sunt mai puţin evidenţiate cele referitoare
la teren şi fundaţii. Acestea sunt şi cel mai greu de obţinut, în absenţa proiectului de execuţie al
construcţiei. Ele se obţin prin mijloacele cercetării geotehnice, prin foraje, penetrări, etc. În
mod special trebuie examinate situaţiile în care terenul este în pantă, instabil, cu tendinţă de
alunecare, sau prezintă risc de lichefiere.
Identificarea sistemului de fundare este o cerinţă importantă, având în vedere importanţa
comportării acestuia asupra răspunsului seismic.
Cercetarea nu trebuie să se limiteze la construcţia obiect al expertizei în mod individual, ci în
interacţiunea sa cu clădirile adiacente. De multe ori, aceste construcţii au fost construite după
construcţia cercetată. Suprasarcinile pe tălpile fundaţiilor, sau pierderea locală a sprijinului
lateral în unele situaţii, datorate construcţiilor vecine, pot influenţa negativ răspunsul
construcţiei la un viitor cutremur.
La construcţii mai vechi apar uneori situaţii în care un anumit element, de exemplu, un perete,
este comun clădirilor vecine neseparate prin rost. O posibilă mişcare în sens opus a celor două
clădiri va afecta neîndoios integritatea elementului comun şi, eventual, stabilitatea locală a
clădirilor.
O altă preocupare a cercetării trebuie să aibă ca obiect componentele nestructurale şi măsura în
care acestea, fapt dorit, sau nu, de către constructor, participă la rezistenţa laterală a clădirii.
Asemenea informaţii pot duce la identificarea unor deficienţe potenţiale la acţiunea

C-5
cutremurului, cum sunt discontinuitate în traseul normal al încărcărilor către teren, legăturile
slabe, neregularitatea sau capacităţi de rezistenţă şi de deformare insuficiente.

C.4.3 Niveluri de cunoaştere

Este de domeniul evidenţei că un număr mai mare de informaţii sigure despre clădire va
conduce către o evaluare cu un grad de credibilitatea mai mare.
Pe de altă parte, dacă informaţiile sunt incomplete, mai cu seamă dacă alcătuirea elementelor
structurale nu este cunoscută în detaliu (de exemplu, dacă nu se cunoaşte armarea elementelor
de beton armat), evaluarea structurii prin metodele avansate ale calculului neliniar static sau
dinamic nu este posibilă pentru că aceste metode sunt metode de verificare şi se adresează unor
structuri complet cunoscute din punct de vedere al alcătuirii şi al calităţii materialelor de
construcţie.
Pentru a ţine seama de calitatea şi cantitatea informaţiilor, esenţiale pentru calitatea evaluării,
la calculul structural rezistenţa materialelor, beton, oţel, zidărie, este ajustată prin împărţirea la
factorul de încredere CF din tabelul 4.1 din cod.
Organizarea tabelului este similară cu cea dată în EC 8-3. Aceasta, la rândul său, este inspirată
din metodologia de colectare a informaţiilor dată în normele americane, de exemplu ASCE 39
(FEMA 2002), de unde s-au luat şi modul de definire al calităţii inspecţiei, limitată, extinsă sau
completă, şi modul de testare a proprietăţilor materialelor, la rândul său, limitat, extins sau
cuprinzător.
O discuţie anume necesită execuţia testărilor pe materiale în teren.
Este recomandabil ca fixarea zonelor care trebuie cercetate să fie făcută în urma unor calcule
simple, care să poată identifica zonele în care este indicat să se efectueze încercările pentru a
obţine rezultate semnificative, precum şi zonele în care nu este indicat să se opereze carotări
sau alte operaţii care afectează elementele (de exemplu, decopertarea armăturilor), pentru a
evita eventualele accidente.
Numărul testărilor prevăzute în tabelul 4.2 este mult mai mic decât cel prevăzut în EC 8-3.
Această opţiune are în vedere realitatea efectuării cercetării în teren, construcţiile expertizate
fiind, de cele mai multe ori, funcţionale.
În condiţiile în care nici acest număr de încercări nu este practic posibil, evaluatorul trebuie să
corecteze adecvat (mărindu-le) valorile factorilor de încredere prevăzute în ultima coloană a
tabelului.
În toate cazurile în care informaţiile obţinute prin teste nu au fost în măsură să determine
suficient de exact calitatea materialelor şi modul de punere în operă a acestora, în zonele
esenţiale pentru asigurarea rezistenţei la forţe verticale şi laterale este indicat ca investigaţiile
să fie continuate după începerea execuţiei lucrărilor de intervenţie, când cercetarea structurii a
devenit posibilă. Pe această bază, evaluatorul poate îmbunătăţi valorile factorilor CF şi, dacă
este cazul, poate relua verificarea structurii existente.
Pentru o comparaţie cu prevederile codului P 1001-3/2008 în această privinţă, în tabelul C1 se
reproduc din ASCE 41 – 06 cerinţele referitoare la colectarea datelor pentru evaluare,
împreună cu valorile factorilor de încredere. Este de remarcat diferenţa semnificativă a acestor
factori faţă de norma americană. Aceştia se aplică ca un factor de siguranţă global rezistenţei
elementelor la un anumit efort (M, V, N), şi nu valorilor rezistenţei materialului. Factorii sunt
subunitari şi înmulţesc expresia capacităţii, spre deosebire de factorii daţi în P 100-3/2008,
care se află la numitorul valorilor rezistenţelor.
C-6
Nivelurile de cunoaştere minim, obişnuit, cuprinzător (complet), corespund nivelurilor KL1,
KL2 şi KL 3 din codul P 100-3/2008.

TABEL C1 - Cerinţele de colectare a informaţiilor

NIVEL DE CUNOAŞTERE

DATE MINIM OBIŞNUIT OBISNUIT CUPRINZATOR

OBIECTIV DE OBIECTIV DE BAZĂ SAU OBIECTIV DE BAZĂ SAU SPORIT COMPLET

REABILITARE INFERIOR ACESTUIA INFERIOR ACESTUIA

PROCEDEU DE LSP, LDP ORICE PROCEDEU ORICE PROCEDEU ORICE PROCEDEU

CALCUL

TESTE FĂRĂ TESTE TESTE DE TIP CURENT TESTE DE TIP CURENT TESTE COMPLETE

PLANURI PLANURI DE PROIECT SAU PLANURI DE PROIECT PLANURI DE PROIECT DOCUMENTE DE

(DESENE) ECHIVALENTE SAU ECHIVALENTE SAU ECHIVALENTE CONSTRUCŢIE (PROIECT
„AS BUILT”)

TIPUL DE VIZUAL CUPRINZĂTO VIZUAL CUPRINZĂTO VIZUAL CUPRINZĂTO VIZUA CUPRINZĂTOR

EVALUARE R R R L

PROPRIETĂŢIL DIN VALORI DIN DIN TESTE DIN DIN TESTE DIN DIN TESTE
E PROIECT FORFETARE PLANUR UZUALE PLANUR OBIŞNUITE LISTE CUPRINZĂTOAR
MATERIALELO SAU I ŞI I ŞI E
R FORFETAR TESTE TESTE
E

FACTORUL DE 0,75 0,75 1,00 1,00 0,75 0,75 1,00 1,00

CUNOAŞTERE k

LSP reprezintă metoda de calcul static neliniar, iar LDP metoda de calcul dinamic liniar.
Factorul k se numeşte factor de cunoaştere, corespunzând factorului de încredere CF din
normele europene.
Valorile stabilite forfetar au în vedere proprietăţile mecanice ale materialelor aflate în uz la
data construcţiei.

C.5. EVALUAREA CALITATIVĂ

C.5.1 Obiectul evaluării calitative
Capitolele 11 şi 12 din normativul P 100-92, care reprezintă reglementarea de proiectare
anterioară codului P 100-3/2008, referitoare la evaluarea şi masurile de intervenţie asupra
construcţiilor, cuprindeau practic numai exigenţe formulate la nivel declarativ pentru
structurile şi elementele structurale.
Spre deosebire de acestea, P 100-3/2008 impune criterii detaliate pentru evaluarea în termeni
calitativi a măsurii în care o clădire existentă îndeplineşte condiţiile impuse de codurile
moderne de proiectare seismică.

C-7
C.5.2 – C.5.8 Condiţii privind traseul încărcărilor/redundanţa/configuraţia clădirii/
interacţiunea structurii cu alte construcţii sau elemente/ diferitele categorii de structuri/
diafragmele orizontale ale clădirilor/ infrastructura şi terenul de fundare.
Sunt avute în vedere două categorii de condiţii, unele referitoare la alcătuirea structurii sub
toate aspectele, iar celelalte la starea de uzură fizică a clădirilor. Primele se refera in special la:
− traseul continuu şi cât mai direct al încărcărilor verticale şi al acţiunii orizontale către
terenul de fundare
− redundanţa structurii
− regularitatea, respectiv neregularităţile clădirilor din vecinătate
− interacţiunea construcţiei cu clădirile din vecinătate
− componentele nestructurale, inclusiv aspectele necontrolate prin concepţia clădirii, ale
interacţiunii acestora cu elementele structurale
− plaşeele (diafragmele orizontale) ale clădirilor
− infrastructura şi sistemul de fundaţie
− terenul de fundare
Pe lângă caracteristicile care privesc ansamblul structurii clădirii, trebuie analizate
caracteristici specifice structurilor realizate din diferite materiale structurale, beton armat, oţel,
zidărie, etc.
Avantajul pe care îl oferă această abordare, în raport cu caracterul imprecis al prevederilor din
cap. 11 şi 12 din P 100-92, este că se asigură o tratare unitară, în toate situaţiile, a ansamblului
de condiţii de ordin calitativ.
Spre deosebire de perioada anterioară, în care expertizele tratau opţional una sau alta dintre
condiţiile de alcătuire ale clădirii, P 100-3/2008 impune liste precise cu condiţiile şi criteriile
care trebuie verificate.
Analiza măsurii în care aceste condiţii sunt îndeplinite permite caracterizarea globală, din acest
punct de vedere, a construcţiei, printr-un indicator unic, definit la 8.2, propus numai în codul P
100-3/2008.
Listele de condiţii sunt întocmite separat pentru construcţiile din diferite materiale, în anexele
B, C şi D.
În bună măsură, aceste liste sunt asemănătoare cu listele din codul american FEMA 178.
Întrucât categoriile de condiţii de ordin calitativ nemenţionate mai sus au fost (şi în
comentariile la acestea prezentate pe larg, atât în prevederile codului P 100-1), precum şi în
cuprinsul capitolului 5 al codului P 100-3/2008, nu se mai justifică comentarea lor şi aici.

C.6. EVALUAREA PRIN CALCUL

C.6.4 Metodele de calcul

Răspunsul seismic la atacul cutremurelor puternice este, în general, un răspuns neliniar, cu
importante incursiuni în domeniul postelastic. Este evident că metodele de calcul neliniar
reflectă mult mai fidel comportarea structurilor la cutremur.

C-8
Aplicarea metodelor de calcul neliniar presupune ca alcătuirea elementelor structurale şi a
conexiunilor dintre acestea să fie bine cunoscută, cel mai bine, complet cunoscută. De
exemplu, în cazul structurilor de beton armat trebuie să fie cunoscute armarea longitudinală şi
cea transversală ale elementelor şi ale nodurilor de legătură ale acestora. În cazul structurilor
de oţel, trebuie să fie cunoscute secţiunile elementelor, care, de multe ori, sunt secţiuni
compuse prevăzute cu rigidizări ale îmbinărilor, precum şi prinderile sudate, bulonate sau
nituite .
Tabelul 4.1 din cod stabileşte cu claritate condiţiile în care pot fi folosite metodele de calcul
neliniar. Dintre cele două metode de calcul neliniar, static şi dinamic, prima este mai potrivită,
în general, în problemele de evaluare structurală, pentru că oferă un control mai sigur al
rezultatelor obţinute şi pentru că, desigur, este mult mai simplu de aplicat. Asemenea avantaje,
potrivit unui termen tot mai folosit, conferă metodei caracterizarea de metodă „robustă”.
Metoda este prezentată în detaliu la CB 7.
Metoda de calcul dinamic neliniar implică cunoştinţe inginereşti la cel mai înalt nivel pentru o
aplicare corectă şi pentru interpretarea sigură a numărului foarte mare de rezultate pe care le
oferă.
Aplicarea metodei este, în general, recomandabilă la evaluarea performanţelor construcţiilor
foarte importante, în special pentru variantele consolidate.
Pentru cazurile curente se folosesc metodele de calcul în domeniul liniar, care pot fi
considerate convenţionale dacă se are în vedere caracterul esenţial neliniar al răspunsului
seismic.
Aşa cum se arată la 6.8.2, prin organizarea calculului şi a relaţiilor de verificare se ţine seama,
într-un mod indirect şi aproximativ, de condiţiile răspunsului seismic neliniar.
Opţiunea pentru selectarea metodei de calcul, metoda forţelor orizontale echivalente sau
metoda de calcul modal cu spectru de răspuns, precum şi opţiunea pentru adoptarea unui
model spaţial sau plan, trebuie să respecte condiţiile date în tabelul 4.1, funcţie de modul de
îndeplinire al criteriilor de regularitate structurală.

C.6.6 Metodologii de evaluare

La evaluarea (expertizarea) seismică a clădirilor este necesar, în egală măsură, să se stabilească
dacă structura îndeplineşte condiţiile de corectă conformare de ansamblu şi să se evalueze
capacitatea de rezistenţă şi de deformare ale structurii.
Asocierea unui set de condiţii de evaluare calitativă cu o metodă de evaluare cantitativă
constituie esenţa metodologiei de evaluare.
Codul prevede 3 metodologii de evaluare. În mod firesc, o evaluare calitativă sumară este
asociată cu o metodă de calcul aproximativă, iar o evaluare calitativă completă cu o metodă de
calcul mai performantă.
Metodologia de nivel 1 este cea mai simplă şi se adresează construcţiilor de mai mică
importanţă din zone cu seismicitate mai mică (secţiunea 6.7).
Metodologia de nivel 2 este metodologia de bază utilizată în mod obişnuit.
Metodologia de nivel 3 reprezintă metodologia de complexitate maximă, folosită la analiza
clădirilor importante la care se urmăreşte să se stabilească cât mai fidel răspunsul seismic al
construcţiei.

C-9
C.6.7 Metodologia de nivel 1
C.6.7.1 Domeniul de aplicare
Secţiunea precizează condiţiile în care se aplică metodologia de nivel 1.
Din această categorie fac parte numai construcţii din clasa de importanţă II, respectiv
construcţii de tip curent, situate în zone cu acceleraţii de proiectare mici. Numărul de niveluri
admis depinde de sistemul structural.
Metodologia poate fi utilizată pentru o evaluare preliminară, foarte aproximativă în toate
cazurile, în scopul obţinerii unor informaţii iniţiale care să orienteze desfăşurarea ulterioară a
evaluării.
În cazurile în care rezultatul cercetării cu metodologia de nivel 1 este nesatisfăcătoare,
investigarea poate fi continuată prin utilizarea unei metodologii de nivel superior, care poate
dovedi prin mijloace mai performante că structura clădirii respectă condiţiile necesare.
Metodologia de nivel 1 se poate aplica şi în cazul unor clădiri existente, proiectate
gravitaţional, cum sunt cele antebelice, cu structura laterală extrem de slabă şi care, cu
evidenţă, trebuie consolidate. La aceste clădiri, un efort de investigare mai amplu nu este
justificat şi, de multe ori, nici posibil, din lipsă de informaţie, rămânând ca metodele mai
avansate să fie utilizate pentru stabilirea performanţelor clădirii consolidate.

C.6.7.2 Evaluarea prin calcul

Metoda de calcul aferentă metodologiei de nivel 1 corespunde aproximativ metodei „factorului
q” din EC 8-3. În standardul european, atât metodele de calcul neliniar, dar şi metodele de
calcul în domeniul liniar, sunt însoţite de verificări în termeni de deplasări.
Metoda „factorului q”, cu verficări în termeni de rezistenţe, pare oarecum „tolerată” în
ansamblul codului european.
Motivul principal pare să fie faptul că pentru construcţiile existente nu se poate stabili un
factor de comportare controlat, având în vedere şi faptul că asigurarea diferitelor componente
structurale este extrem de diferită.
Din acest motiv, valorile q recomandate sunt foarte mici, 1,5 pentru structuri de beton armat şi
2,0 pentru construcţii de oţel, corespunzând structurilor fără ductilitate (DCL, clasa de
ductilitate joasă).
EC 8-3 nu prevede limitări pentru utilizarea acestei metode. Metoda implică determinarea
valorilor eforturilor din calculul structural în combinaţia de încărcări seismică sub forţele
seismice evaluate pe baza valorilor q menţionate.
Pentru comparaţie, în tabelul C2 se reproduc condiţiile în care se poate aplica metoda
simplificată de evaluare, în conformitate cu prevederile din ASCE 31-02 şi ASCE 41-06.

C-10
 Tabel C2 Limitări pentru utilizarea metodei simplificate de calcul

Numărul maxim de niveluri, funcţie de nivelul

Tipul de structură seismic în amplasament

jos mediu înalt

1. Cadre de lemn 3 3 2

2. Cadre de oţel
- cu planşee (diafragme) rigide 6 4 3
- cu planşee flexibile 4 4 3
3. Cadre contravântuite de oţel
- cu planşee rigide 6 4 3
- cu planşee flexibile 3 3 3
4. Cadre de oţel cu pereţi de beton armat 6 4 3

5. Cadre de oţel cu panouri de umplutură din

zidărie:
- cu planşee rigide 3 3 nepermis
- cu planşee flexibile 3 3 nepermis
6. Cadre de beton armat 3 nepermis nepermis
7. Perete de beton armat
- cu planşee rigide 6 4 3
- cu planşee flexibile 3 3 3
8. Cadre de beton armat cu pereţi de
umplutură din zidărie
- cu planşee rigide 3 nepermis nepermis
- cu planşee flexibile 3 nepermis nepermis
9. Pereţi structurali de zidărie armată
- cu planşee rigide 6 3 3
- cu planşee flexibile 3 3 3
10. Pereţi structurali de zidărie simplă
- cu planşee rigide 3 3 2
- cu planşee flexibile 3 3 2
Nivelul de seismicitate este definit de valorile spectrale de acceleraţii pentru perioade scurte T< Tc:

Nivel de seismicitate βags

- scăzut ≤ 0,167 m/sec.2

> 0,167 m/sec.2

- moderat
< 0,500 m/sec.2

- înalt > 0,500 m/sec.2

C-11
Comparaţia cu condiţiile date în P 100-3/2008 nu se poate face direct din următoarele motive:
− tipurile structurale utilizate în SUA diferă de cele folosite în România;
− metoda simplificată din ASCE 41 este mai complexă decât cea din codul P 100-3/2008;
− evaluarea este corelată cu reabilitarea, care implică, de asemenea, calcule mai
complexe pentru stabilirea măsurilor de intervenţie.
Spre deosebire de standardul european, P 100-3/2008 prevede atât un calcul simplificat al
eforturilor, cât şi criterii simple, foarte aproximative, de verificare.
Valorile q din tabelul 6.1 din P 100-3/2008 sunt uşor mai mari decât cele din EC 8-3 şi mai
nuanţate, opţiuni explicabile prin „pretenţiile” mai mici faţă de aceste metodologii din cod.

a) b)
Fig. C 1.
C.6.8 Metodologia de nivel 2
Metoda de nivel 2 reprezintă metoda curentă, aplicabilă în toate cazurile. Aceasta diferă
semnificativ de metoda corespunzătoare din EC 8-3, deşi ambele reprezintă metode de calcul
liniar.
În metoda din standardul european, verificarea se face în termeni de deplasări. Procedeul se
bazează pe constatarea statistică că spectrul elastic de deplasare reprezintă înfăşurătoarea
spectrelor neliniare de deplasare pentru domeniul de perioade T > Tc [Tc este perioada de
control a spectrului de proiectare (Fig. C 1.a)].
De aici rezultă regula „deplasării egale” (Fig. C 1.b), conform căreia deplasarea seismică
(deplasarea în răspunsul neliniar) poate fi aproximată acoperitor prin deplasarea elastică sub
încărcarea seismică neredusă prin factorul de comportare q.
Verificările constau în compararea rotirilor „corzii” (secanta care uneşte nodul cu punctul de
inflexiune al deformatei) astfel calculate cu rotirile capabile determinate cu expresii empirice,
funcţie de parametrii de alcătuire ai elementelor structurale.
Având în vedere faptul că în majoritatea ţărilor europene valorile Tc sunt mici, excluzând din
această procedură de verificare un domeniu relativ mic, standardul european nu prevede
ajustarea valorilor cerinţelor de deplasare în domeniul 0 – Tc.
Procedeul din EC 8-3 s-a dovedit extrem de migălos şi consumator de timp în aplicare. În plus,
este necesar să se cunoască cu suficientă precizie alcătuirea elementelor şi starea de solicitare
pentru a putea evalua capacităţile de deformare.
Spre deosebire de procedeul din EC 8-3, codul P 100-3/2008 prevede verificări în termen de
forţe, mult mai familiare inginerilor proiectanţi.
C-12
Eforturile obţinute din calculul structural sub încărcările seismice nereduse se împart la valori
q diferenţiate de la element la element, funcţie de ductilitatea potenţială a acestora, de alcătuire
şi de valoarea normalizată a eforturilor de compresiune şi forfecare.
Valorile q sunt date în anexele pentru structuri din diferite materiale.
Verificarea rezistenţei secţiunilor se stabileşte din compararea eforturilor însumate din
încărcările verticale şi cele seismice (calculate ca mai sus) cu eforturile capabile (vezi relaţia
6.6. din cod).

C.8. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR

C.8.1 Aspecte generale ale activităţii de evaluare
În această secţiune sunt identificate operaţiile esenţiale ale procesului de evaluare.
Finalizarea evaluării (expertizei) seismice se realizează, în primul rând, prin determinarea
vulnerabilităţii construcţiei în raport cu acţiunea seismică de proiectare. Practic, aceasta constă
în încadrarea clădirii într-una din cele 4 clase de risc seismic.
Este surprinzător că EC 8-3 se limitează numai la descrierea operaţiilor de evaluare, fără să
prevadă nici o finalitate a acestuia. Nu se specifică nici în ce condiţii este necesară
consolidarea structurii clădirii şi nici cum se dimensionează aceasta, respectiv ce nivel de
rezistenţă şi deformabilitate în raport cu hazardul seismic trebuie să asigure intervenţia asupra
construcţiei.
La sfârşitul capitolului 8 din P 100-3/2008 se dă o schemă logică a operaţiilor de evaluare, care
evidenţiază sugestiv succesiunea necesară a acestor operaţii. S-a considerat că această poziţie
este cea mai potrivită, având în vedere că o parte dintre operaţii sunt definite abia în acest
capitol.

C.8.2 Stabilirea clasei de risc a construcţiilor

Prevederile codului P 100-3/2008 au înlocuit prevederile cap.11 şi 12 din P 100-92, care
reglementau diferitele aspecte ale acţiunii de evaluare (expertizare) a construcţiilor din stocul
existent.
Încadrarea construcţiilor examinate în clasele de risc seismic, care coincid practic cu cele din P
100-3/2008, se făcea pe baza gradului de asigurare seismică R, definit ca raport între Scap,
„încărcarea seismică convenţională capabilă a construcţiei” (forţa tăietoare de bază) şi Snecesar,
adică încărcarea seismică convenţională (forţa tăietoare seismică de bază), determinate
conform secţiunii 5.3.
Verificarea structurii este astfel făcută în termeni de forţe (rezistenţă).
Definiţia factorului R nu este suficient de clară. Calculul valorii Scap presupune că mecanismul
de disipare de energie este cunscut, dar calculul structural în domeniul elastic nu este în măsură
să-l determine. Pe de altă parte, structura poate să-şi piardă stabilitatea şi dacă unul sau mai
multe elemente vitale pentru structura clădirii se rup în mecanisme locale care nu antrenează
toată structura. Snecesar nu se poate evalua decât cu totul aproximativ, având în vedere că nu se
poate stabili o valoare potrivită a factorului de comportare Ψ la o construcţie existentă, iar
diferitele elemente structurale pot fi înzestrate cu proprietăţi de ductilitate foarte diferite.
Codul P 100-3/2008 stabileşte o procedură mult mai cuprinzătoare pentru evaluarea siguranţei
structurii la acţiuni seismice.
C-13
Cercetarea măsurii în care structura şi elementele acesteia respectă regulile de corectă
conformare şi alcătuire se finalizează printr-un indicator separat. Acest indicator, denumit
„gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire în zone seimice”, se cuantifică pe baza
condiţiilor identificate şi strânse în liste de criterii specifice diferitelor tipuri de structuri şi
materiale structurale.
Uzura structurii produse de exploatare neadecvată, de lipsa măsurilor de întreţinere, de acţiuni
chimice, climatice, etc., se cuantifică prin indicatorul „gradul de afectare structurală”,
determinat pe baza verificării criteriilor din liste specifice fiecărui material structural.
La acestea se adaugă indicatorul cantitativ referitor la capacitatea de rezistenţă şi/sau
deformaţii, respectiv gradul de asigurare structurală seismică.
Prin natura ei, evaluarea seismică a clădirilor existente nu poate fi, de multe ori, suficient de
precisă. Din acest motiv, la redactarea codului P 100-3/2008 a fost necesară introducerea unor
texte de comentariu şi interpretare a prevederilor acestuia. Esenţa acţiunii de încadrare a
construcţiilor existente în clasele de risc seismic este discutată în nota de la finalul secţiunii 8.2
a codului.
Se subliniază şi aici importanţa extremă a competenţei şi experienţei inginerilor care abordează
problemele de evaluare, faţă de complexitatea maximă a acestei activităţi.
De asemenea, trebuie subliniat faptul că prevederile actualului cod sunt mult mai ample şi mai
precise decât în ediţia anterioară (capitolele 11 şi 12 din P 100-92), pentru o cât mai bună
orientare a evaluatorilor în ceea ce priveşte natura operaţiilor de investigare şi evaluare.
Cele 3 metodologii sunt caracterizate de grade diferite de precizie şi complexitate în ceea ce
priveşte aspectele evaluării cantitative a siguranţei prin calcul.
Primele două metode, aparţinând metodologiilor 1 şi 2, sunt inspirate de metodologiile din
documentele americane FEMA (FEMA 178, FEMA 273, FEMA 274), finalizate în
documentele ASCE 31 şi, respectiv, ASCE 41.
Din raţiuni expuse anterior, în codul P 100-3/2008 s-a preferat expunerea în termeni de
rezistenţă a condiţiei de siguranţă.
Verificarea din metodologia 1 este una foarte simplă şi aproximativă. Se determină măsura în
care elementele structurale pot asigura o limitare inferioară a eforturilor unitare conveţionale
de forfecare sau axiale, în raport cu mărimea acţiunilor de proiectare.
Verificarea prin metodologia de nivel 2 se aplică atât elementelor structurale individuale, cât şi
structurii în ansamblu, în măsura în care este posibil să exprime echilibrul la limită al acesteia.
Este de menţionat că valorile forţelor tăietoare VEd1 din relaţia (8.3) nu trebuie să depăşească
pe cele corespunzătoare cedării prin încovoiere, atunci când asigurarea la momentul de
răsturnare este inferioară asigurării la forţa tăietoare.
Metodologia de nivel 3 utilizează metodologii de calcul neliniar, iar verificările se efectuează
în termeni de deplasări. Detalii suplimentare pentru aplicarea acestei metodologii la structuri
de beton armat se dau în comentariile pentru anexa B.

C.8.4 Necesitatea intervenţiei structurale

Din examinarea EC 8-3 se constată că nu se fac precizări privind nivelul de vulnerabilitate de
la care sunt necesare măsuri de intervenţie şi nici în ceea ce priveşte nivelul necesar al
măsurilor de consolidare.

C-14
Din moment ce, în capitolul destinat precizării cerinţelor de performanţă la evaluarea
construcţiilor, acestea se asociază stării limită de degradare semnficativă pentru cutremurul cu
IMR =475 ani şi stării limită apropiate prăbuşirii pentru cutremure cu IMR = 2475 ani, nu se
poate trage decât o singură concluzie şi anume aceea că aceste cerinţe de performanţă
reprezintă reperul şi pentru nivelul intervenţiilor.
În standardul american ASCE/SEI 41-06 privind reabilitarea seismică a construcţiilor
existente, opţiunile pentru obiectivele de performanţă ale reabilitării construcţiei şi nivelurile
de performanţă asociate diferitelor niveluri de hazard sunt cele reproduse în tabelul C 3.

Tabel C 3. Obiective de performanţă conform ASCE 41 -06

Nivel de performanţă ţintă
Nivel de hazard
Operaţional Ocupanţă Siguranţa vieţii Prevenirea
(cutremur cu
imediată prăbuşirii
IMR în ani) (O) (SV)
(OI) (PP)

72 a b c d

225 e f g h

475 n j k l

2475 m n o p

a,f,k,p – obiective de siguranta de baza

b,c,d,g,h,l – obiective limitate
e,n,j,m,n,o – obiective imbunatatite
În normele americane, nivelurile de performanţă (stările limită) sunt mai nuanţate decât în
cazul normelor europene. Aceste niveluri de performanta sunt precizate aproximativ in curba
capacitatii forta – deplasare laterale din Fig. C 2.
Obiectivele k sau p (oricare dintre ele) reprezintă obiective de bază. Cu alte cuvinte,
cutremurele de proiectare pentru stările limită (SV) şi (PP) sunt cele pentru construcţii noi.
În România, având în vedere numărul foarte mare de construcţii cu vulnerabilitate (de diferite
grade) seismică şi posibilităţile economice limitate, nu există încă o asemenea abordare în
stabilirea nivelului de intervenţie.
Potrivit practicii inginereşti naţionale, s-a optat pentru selectarea unui nivel inferior de
siguranţă pentru construcţiile consolidate în raport cu construcţiile nou proiectate, aşa cum se
procedează şi în alte ţări cum este, de exemplu, Noua Zeelandă.

C-15
 Fig. C 2.

Ţinând seama că durata de exploatare a unei construcţii existente consolidate este mai scurtă
decât a clădirilor noi, P 100 – 3/2008 prevede ca asigurarea primelor să se facă la cele două
stări limită la acceleraţia de proiectare reprezentând 2/3 din valorile precizate pentru
construcţiile noi. Această valoare redusă se aplică construcţiilor din orice clasă de importanţă.
În felul acesta, construcţiile esenţiale vor fi consolidate la un nivel apropiat de siguranţă cu cel
prevăzut pentru construcţiile noi de tip curent.

C-16
 ANEXA B – STRUCTURI DIN BETON ARMAT

CB.1 Domeniu de aplicare

Comentariile privesc câteva chestiuni deosebite referitoare la aplicarea prevederilor din
Anexa B a codului referitoare la specificul structurilor de beton armat.

CB.3 Criterii pentru evaluarea calitativă

CB.3.1 Lista de condiţii de alcătuire a structurilor de beton în zone seismice
Una din normele care are în vedere considerarea de seturi de criterii de ordin calitativ la
evaluarea construcţiilor este FEMA 178.
În codul P 1001-3/2008, aceste condiţii sunt adaptate la practica din ţara noastră privind
tipologia structurilor de beton armat şi tipurile de soluţii pentru alcătuirea elementelor de
beton armat, ambele destul de diferite de cele din SUA.
Condiţiile avute în vedere în evaluarea calitativă sunt prezentate în liste de condiţii specifice
diferitelor tipuri de structuri şi tipurilor uzuale de elemente: grinzi, stâlpi, noduri, pereţi,
grinzi de cuplare.
În mod firesc, lista de condiţii este mai scurtă şi mai puţin precisă pentru metodologia de
nivel 1, faţă de celelalte două metodologii. Sunt două motive: informaţiile sunt mult mai
sărace şi sunt şi mai puţin precise, în acest caz verificarea rezumându-se la câteva criterii
esenţiale.
Pentru metodologiile de nivel 2 şi 3, listele de condiţii sunt comune.
Se atrage atenţia că, de la caz la caz, unele sau altele dintre condiţii au relevanţă şi, funcţie de
tipul particular de construcţie, poate fi necesară şi considerarea altor condiţii pe care expertul
tehnic trebuie să le identifice.
Pe baza analizei atente a alcătuirii unei anumite clădiri, expertul tehnic poate da alte ponderi,
mai potrivite punctajelor propuse în lista din anexa B.

CB.5 Valori admisibile ale eforturilor unitare medii în cazul aplicării metodologiei
de nivel 1
Este totdeauna indicat ca la construcţiile în cadre slabe de beton, conlucrând cu zidăria de
umplutură a compartimentărilor şi închiderilor, construcţia să fie verificată nu numai ca
structură în cadre pure, ci şi ca structură cu pereţi de zidărie cu elemente de întărire din beton
armat.

CB.6 Coeficienţii de reducere pentru elemente structurale în metodologia de nivel 2

Criteriile pentru estimarea factorilor de comportare q pentru diferitele tipuri de elemente,
aflate în situaţii diferite din punctul de vedere al alcătuirii şi al stării de sollicitare, au fost
determinate plecând de la valorile propuse în normele americane, în speţă ASCE 41-06,
ajustarea lor făcându-se apoi pe baza analizei unui număr limitat de cazuri de construcţii
specifice practicii de la noi din ţară.

C-17
Valorile q din tabelul B 2 au fost obţinute din convertirea şi ajustarea valorilor rotirilor
capabile în articulaţiile plastice ale elementelor de beton armat din ASCE / SEI 41-06
(tabelele CB 1 şi CB 2).
În normele americane, comportarea elementelor de beton armat este schematizată sub forma
diagramei „schelet” din Fig. CB 1.

Fig. CB 1. θ/θy

reducerea rezistenţei intervenite la un anumit prag al deformaţiei (C,D) şi rezistenţa reziduală,

disponibile pentru susţinerea încărcărilor verticale.
Exemplicativ se reproduc din documentul evocat mai sus (ASCE/SEI 41-06) tabelele cu
proprietăţile de deformare ale elementelor de beton încovoiate (grinzi) şi solicitate la
compresiune excentrică (stâlpi), funcţie de armarea transversală şi de valoarea eforturilor
normalizate de compresiune şi de forfecare.

Tabel CB 1. Parametrii de modelare pentru grinzi de beton armat

Parametrii modelului
Condiţii
Rotiri plastice (rad) Rezistenţa
reziduală c
(ρ – ρ’) ρbal Armătura V/(bwdd f c' ) a B
transversală
≤0 c ≤3 0,025 0,05 0,2
≤0 c ≥6 0,02 0,04 0,2
≥ 0,5 c ≤3 0,02 0,03 0,2
≥ 0,5 c ≥6 0,015 0,02 0,2
≤0 nc ≤3 0,02 0,03 0,2
≤0 nc ≤3 0,01 0,015 0,2
≥ 0,5 nc ≥6 0,01 0,015 0,2
≥ 0,5 nc ≥6 0,005 0,01 0,2

C-18
S-a notat:
ρ, ρ’ coeficienţii armăturilor din zona întinsă şi, respectiv, comprimată
ρbal coeficientul de armare în zona întinsă a elementelor de beton simplu armate,
corespunzătoare situaţiei de balans
c, nc armătura transversală este conformă, respectiv, neconformă; condiţiile de
armare transversală privesc distanţa dintre etrieri
V forţa tăietoare
bwd, d dimensiunile secţiunii
fc’ rezistenţa (caracteristică) la compresiune a betonului
(1) Se aplică interpolarea liniară între valorile date în tabel;

(2) În expresia V/(bwdd f c' ), valorile V şi f c' sunt exprimate în unităţi anglo-saxone.
Dacă această relaţie se înlocuieşte cu relaţia din codurile româneşti, V/(bwddfctd), în care fctd
este rezistenţa la întindere a betonului, iar unităţile de măsură sunt cele din SI, valorile
coeficienţilor din coloana 3 din tabelele CB 1 si CB 2 (3 şi 6) devin, aproximativ, 1 şi 2.

Tabel CB 2. Parmetrii de modelare pentru stâlpi de beton armat

Parametrii modelului
Condiţii
Rotiri plastice (rad) Rezistenţa
reziduală c
N Armătura V/(bwdd f c' ) a B
Ac f c' transversală

≤ 0,1 c ≤3 0,02 0,03 0,2

≤ 0,1 c ≥6 0,016 0,024 0,2
≥ 0,4 c ≤3 0,015 0,025 0,2
≥ 0,4 c ≥6 0,012 0,02 0,2
≤ 0,1 nc ≤3 0,006 0,015 0,2
≤ 0,1 nc ≥6 0,005 0,012 0,2
≥ 0,4 nc ≤3 0,003 0,01 0,2
≥ 0,4 nc ≥6 0,002 0,008 0,2

unde
N este forţa axială din stâlp.
Ac este aria secţiunii de beton a stâlpului.

Este clar că aceste valori pot fi îmbunătăţite şi numărul de situaţii amplificat în măsura în care
vor fi disponibile studii suplimentare cu acest obiectiv.

C-19
CB.7 Valori de calcul utilizate în cazul aplicării metodologiei de nivel 3
CB 7.1 și CB 7.2. Expresii empirice pentru determinarea capacităţii de rotire plastică.
Model analitic pentru determinarea capacităţii de rotire plastică
Metodele de evaluare bazate pe calculul static sau dinamic neliniar prezintă un grad de
încredere al rezultatelor superior metodologiilor de nivel 1 si 2. Din acest motiv utilizarea lor
este întotdeauna recomandabilă, dacă se dispune de datele necesare (proiectul sau un releveu
complet al structurii). Totusi, pentru utilizarea metodei este necesara experiență în domeniul
proiectării neliniare a structurilor.
Avantajul major al acestor metode este că permite evidențierea consecventă a comportării
neliniare a structurii prin identificarea mecanismelor de cedare probabile. Prin exprimarea
condiției de siguranță în termeni de deplasare, se pune în evidență parametrul cel mai
semnificativ pentru răspunsul seismic al structurii, deplasarea laterală și deformațiile
corespunzătoare, de care depinde direct nivelul de degradare al clădirii (atât a elementelor
structurale, cât și a celor nestructurale). În prezent sunt disponibile numeroase programe de
calcul structural care pot efectua acest tip de analiză, atât pentru elementele liniare (grinzi,
stâlpi), cât și pentru elementele de suprafață, pereții de beton armat.
Pentru simplitatea interpretării rezultatelor, dar și urmând principiul proiectării capacității de
rezistență, modelul structural va lua în considerare neliniaritatea la încovoiere (cu sau fără
forță axială), considerând o comportare elastică la forfecare. În acest fel verificările au în
vedere doi parametri de bază ai răspunsului seismic. Unele se referă la verificarea încadrării
rotirilor în articulațiile plastice sub momente încovoietoare în capacitățile de rotire ale
acestora, determinate pe baza alcătuirii secțiunilor de beton armat. Celelalte identifică
eventualele cedări fragile din forță tăietoare, în situațiile în care capacitatea la forță tăietoare a
elementelor este depășită de valorile înregistrate în răspunsul seismic al modelului descris
anterior.
Excitația modelului va fi, potrivit principiilor de siguranță stabilite la 8.4, cel puțin cea
corespunzătoare unei fracțiuni de 0.65 din valoarea de vârf a accelerației terenului pentru
proiectare conform P 100-1/2006. Bazele metodei de calcul static neliniar și procedeele de
verificare ale deplasărilor laterale sunt stabilite in anexele D și respectiv, E din P 100-1,
ultima ediţie. Se recomanda utilizarea rezistentelor medii ale materialelor pentru estimarea
capacitaților de rezistenta la moment încovoietor.
Pentru determinarea cerinței de deplasare se recomandă însă folosirea spectrelor inelastice
construite pentru un set de accelerograme compatibile cu spectrul elastic de accelerații din
amplasament. Folosirea valorii spectrului elastic de deplasări corectată cu factorul de
amplificare „c” din anexa E a P 100–1/2006 este descoperitoare pentru structurile care au o
rezistenta la forte laterale mai mica decât cea prevăzuta in codul P 100-1/2006.
Verificarea cedărilor fragile din forță tăietoare sau compresiune excentrica trebuie făcută la
valorile asociate mecanismului de plastificare (local sau global) și nu la cerința de deplasare,
în general mai mică decât deplasarea corespunzătoare atingerii mecanismului de plastificare.
Anexa B propune două formule de evaluare a capacității de rotire plastică preluate din EC 8-
3. Prima dintre acestea se bazează pe integrarea curburilor în lungul elementelor, în timp ce a
doua este pur empirică determinate din teste experimentale.
O primă observație necesară este că relația (B1.b) din codul de evaluare și reabilitare este
incorectă. Forma corectă a expresiei este:

C-20
 0,3 f yw
β ω' 
0 , 35
αρ x
L 
θ um = ν ⋅   ⋅f 0, 2
⋅ V  ⋅ 25 fc

4 ω 
c
 h 
Expresia a fost stabilita în urma prelucrării rezultatelor unui mare număr de încercări de
laborator de tip ciclic. Studiul a fost întocmit la universitatea din Patras (Grecia), în pregătirea
standardului european EN 1998-3, pentru estimarea rotirii plastice la rupere in zonele
plastice. Ca urmare a varietății foarte mari a tipurilor de elemente încercate (grinzi, stâlpi,
pereți cu secțiuni și armări foarte diverse) variabilitatea rezultatelor este înaltă. Prin adoptarea
unor coeficienți de siguranță adecvați (1.8) expresiile furnizează rezultate convenabile pentru
proiectare.
Lungimea plastică din ecuația (B.3) nu are o semnificație fizică (nu corespunde lungimii între
secțiunile în care, teoretic, se dezvoltă deformații plastice), ci este calibrată statistic astfel
încât, împreună cu modelul de confinare folosit să furnizeze valori cât mai aproape de
mediana rezultatelor experimentale. Expresia lungimii plastice încorporează termeni specifici
fiecărui fenomen ce produce deformații: termenul proporțional cu înălțimea secțiunii
cuantifică deformata din forfecare, cel proporțional cu lungimea de forfecare cuantifică
efectul încovoierii, în timp ce ultimul termen introduce deformația datorată lunecării
armăturii în beton.
Verificarea la cedările fragile, provocate de forța tăietoare se face utilizând un coeficient
global de siguranța egal cu 1.5. Forțele tăietoare capabile se determina utilizând rezistentele
medii ale materialelor împărțite la factorul de cunoaștere. Alternativ, se pot utiliza formule de
determinare a forței tăietoare capabile obținute experimental.
Deplasarea ultima se obține in urma ruperii unuia sau mai multor elemente importante (de
regula verticale) ce provoacă cel puțin o prăbușire locala prin pierderea stabilității la acțiuni
verticale. Ruperile pot fi ductile, prin depășirea rotirilor plastice capabile, sau fragile, prin
depășirea rezistentei la forța tăietoare (sau compresiune excentrica in cazul II). Se recomanda
utilizarea programelor de calcul care pot lua in considerare ruperea elementelor si
redistribuirea corespunzătoare a eforturilor către celelalte elemente. In cazul in care nu se
poate modela ruperea, iar elementele ce ies din lucru nu provoacă prăbușiri (cazul grinzilor)
se recomanda utilizarea modelelor de calcul la care aceste elemente lipsesc, estimând astfel
comportarea după ruperea acestor elemente.
Utilizarea calculului dinamic neliniar se recomanda a se face in paralel cu calculul static
neliniar, pentru depistarea eventualelor erori de modelare, iar in lipsa înregistrărilor
accelerogramelor pe amplasament se pot utiliza accelerograme artificiale compatibile cu
spectrul de proiectare. Calculul dinamic neliniar se recomanda in special structurilor cu
neregularități pe înălțime si in plan. Determinarea factorului R este dificil de estimat in cazul
calculului dinamic neliniar. O varianta acceptata ar fi ca valoarea lui R sa fie determinata ca
raportul intre accelerația spectrala care produce o prăbușire locala (sau globala) si accelerația
spectrului de proiectare pe amplasament (0.65 din accelerația corespunzătoare construcțiilor
noi). Din păcate, aceasta definiție impune utilizarea IDA (Incremental Dynamic Analysis)
dificil de realizat in cazul utilizării a mai multor accelerograme. Din aceste motive se
recomanda ca metodele dinamice sa fie utilizate cu precauție, iar rezultatele calculului sa fie
certificate de ingineri cu experiența in domeniul calculului dinamic.

C-21
 ANEXA E - COMPONENTE NESTRUCTURALE (CNS)

CE.1. Generalităţi
Principalele realizări obţinute în ingineria seismică în ultimele decenii s-au canalizat în
special către îmbunătăţirea siguranţei structurale. Deşi s-au înregistrat unele progrese,
preocupările privind siguranţa seismică a componentelor nestructurale (CNS) ale clădirilor
nu s-au dezvoltat la nivelul celor relative la siguranţa structurală cu toate că avarierea
acestora poate avea, chiar dacă la scară mai redusă, aceleaşi categorii de consecinţe.
Primele coduri de proiectare seismică nu au insistat asupra protecţiei CNS deoarece aveau ca
obiectiv declarat asigurarea protecţiei vieţii, inclusiv prin măsuri care să permită evacuarea în
siguranţă a clădirii, dar nu aveau în vedere nivelul de avariere care putea în multe cazuri să
conducă la ieşirea din funcţiune, pe durate de timp mai mici sau mai mari şi/sau să facă
inacceptabile din punct de vedere economic operaţiile de reparare.

CE.1.1. Obiectivele evaluării seismice

Evaluarea riscului seismic al CNS din clădirile existente şi stabilirea măsurilor de intervenţie
necesare pentru reducerea riscului sunt probleme importante cărora expertul tehnic trebuie să
le dea un răspuns bazat pe criterii obiective. Examinarea în profunzime a acestor categorii de
probleme nu a constituit, până în ultimul deceniu, o preocupare consecventă a specialiştilor
aceştia concentrându-se, aproape în exclusivitate, pe domeniul siguranţei seismice a
structurii şi având în vedere numai obiectivele legate de protecţia vieţii, în principal, evitarea,
prin măsuri de consolidare, a colapsului parţial sau total al clădirii. În acest context, au fost
neglijate, aproape complet, preocupările referitoare la fundamentarea măsurilor pentru
eliminarea sau reducerea celorlalte categorii de consecinţe directe şi/sau indirecte care sunt
asociate în exclusivitate avariilor CNS. În prezent, pe plan mondial, se fac eforturi susţinute
pentru găsirea unor rezolvări adecvate tehnic şi, mai ales, economic, ale acestor probleme.
În literatura de specialitate au început să apară lucrări care tratează problemele evaluării şi
reducerii riscului seismic al CNS dintre care menţionăm publicaţiile FEMA [FEMA Reducing
the Risks on Nonstructural Earthquake Damage – A practical Guide FEMA 74. September 1994; FEMA
NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buildings Building Seismic Safety Council, FEMA
178/June 1992; FEMA NEHRP Handbook of Techniques for the Rehabilitation of Existing Buildings Building
Seismic Safety Council, FEMA 172/June 1992 FEMA 412 Installing Seismic Restraints for Mechanical
Equipment december 2002 FEMA 413 Installing Seismic Restraints for Electrical Equipment january 2004
FEMA 414 Installing Seismic Restraints for Duct and Pipe january 2004 FEMA 460 Seismic Considerations for
Steel Storage Racks Located in Areas Accessible to the Public september 2005 FEMA 461 Interim Testing
Protocols for Determining the Seismic Performance Characteristics of Structural and Nonstructural
Components June 2007], reglementarea canadiană [Travaux publics et services gouvernementaux Canada
Lignes directrices pour l'évaluation sismique et la protection parasismique des éléments non structuraux des
bâtiments. Décembre 1995] şi documentul specializat destinat evaluării riscului seismic al
spitalelor,inclusiv ca urmare a avarierii CNS [World Health Organization Principles of Disaster
Mitigation in Health Facilities. Washington D.C.2000 ].
În România, Normativul P 100-92, inclusiv completarea şi modificarea Cap.11 şi 12 din
1996, nu a făcut decât precizări sumare la evaluarea şi reducerea riscului seismic al CNS.
Astfel, în art. 11.3.3., din capitolul "Evaluarea calitativă", se stipula că evaluarea calitativă
are ca obiect :
".. şi elementele nestructurale interioare şi exterioare care pot produce accidente în caz de
cutremur (pereţi despărţitori, parapeţi, ornamente,calcane, coşuri de fum, etc.)"
şi, de asemenea, că:

C-61
"se va analiza dacă, în caz de cutremur, fluxurile de evacuare (scări, culoare, lifturi) sunt
corespunzătoare şi dacă există pericolul de producere de explozii, incendii şi/sau degajări de
noxe"
Anexa E a Codului P 100-3 are ca scop stabilirea unui cadru normativ unitar pentru evaluarea
siguranţei seismice a CNS iar cap. F7 din Anexa F are ca scop prezentarea şi comentarea
celor mai răspândite procedee de reducere a riscului seismic al CNS. Comentariile au, pe de o
parte, rolul de explica raţiunea unor prevederi din textul Codului iar, pe de altă parte,
urmăresc şi informarea specialiştilor privind modul de abordare a acestor probleme în ţările
avansate.
(C2) Primul pas care trebuie făcut de către expertul tehnic se referă la stabilirea, împreună cu
investitorul, a obiectivelor (cerinţelor) de performanţă seismică reglementate pentru clădirea
în ansamblu, sau numai pentru unele subsisteme ale clădirii, urmărite de către acesta pentru
perioada de exploatare "post intervenţie", cu respectarea legislaţiei în vigoare. Pentru alegerea
acestora se pot folosi, ca reper, obiectivele de performanţă pentru clădirile noi, aşa cum
acestea sunt prezentate în Codul P 100-1. Într-o primă etapă se sugerează utilizarea procedurii
propuse pentru CNS în documentul ATC [ ATC 3-06 Tentative Provisions for the
Development of Seismic Regulations for Buildings. U.S.Department of Commerce, National
Science Foundation, National Bureau of Standards. 1978.] care are avantajul simplităţii.
Obiectivele de performanţă pentru anumite componente similare pot fi diferenţiate în funcţie
de consecinţele previzibile ale avariilor componentelor respective. Astfel, pentru unele
componente arhitecturale (tavane false sau placaje ale pereţilor, de exemplu) amplasate pe
căile de evacuare din clădire se pot impune obiective de performanţă mai severe decât pentru
componentele similare situate în încăperi cu un număr redus de personal sau în depozite
pentru produse/mărfuri de uz curent. În cazul în care unele componente arhitecturale -
zidăriile de placare, de exemplu - condiţionează şi alte condiţii de calitate (protecţia termică a
clădirii, de exemplu) obiectivele de performanţă pot fi, de asemenea, diferenţiate.
Fixarea prealabilă a acestor obiective este utilă expertului tehnic pentru a răspunde la două
categorii de probleme:
• În ce măsură nivelul de performanţă disponibil al diferitelor componente nestructurale
asigură satisfacerea obiectivelor fixate;
• Care sunt măsurile de intervenţie cele mai raţionale în cazul în care nivelul de
performanţă disponibil este inferior celui necesar pentru satisfacerea acestor obiective.
Pentru a răspunde la prima categorie de probleme este necesară, în primul rând, evaluarea
nivelului de performanţă disponibil al componentelor nestructurale.
Aceasta implică, mai întâi inventarierea, pe tipuri şi număr de componente similare din
fiecare tip, şi localizarea acestora pe planurile clădirii.
Obiectivele de performanţa seismică impuse clădirii şi, în particular CNS, în raport cu care
se face evaluarea trebuie să fie corelate cu intervalul mediu de recurenţă al cutremurelor
stabilit pentru proiectarea clădirilor noi.
Un exemplu în acest sens este dat de propunerile SEAOC (Performance –Based Seismic
care grupează / diferenţiază obiectivele de
Engineering. Vision 2000 Committee, Sacramento. 1995}
performanţă în trei categorii:
• obiective de bază: se referă la clădirile curente
• obiective suplimentare
• obiective speciale: se referă la clădirile cu funcţiuni esenţiale.

C-62
Valorile IMR pentru care se asigură obiectivele de performanţă sunt date în tabelul următor:
Tabelul CE.1
Categoria obiectivelor de Nivelul de performanţă al clădirii
performanţă CO CF SV PC
Obiective de bază frecvent ocazional rar foarte rar
Obiective suplimentare ocazional rar foarte rar
maxim
maxim
Obiective speciale rar foarte rar credibil
credibil
Intervalul mediu de recurenţă (IMR) se determină, în funcţie de probabilitatea de depăşire
(pd) şi de durata de referinţă/exploatare Te, prin relaţia
Te
IMR = − (CE.1)
ln(1 - pd )
În tabelul CE.2 sunt date denumirile curente folosite pentru cutremure, din punct de vedere al
frecvenţei de repetare, şi valorile IMR asociate conform ATC 1997, SEAOC 1999 şi FEMA
2003
Tabelul CE.2
Categoria Parametrii de calcul
IMR (ani)
cutremurului pd Te (ani)
Frecvent 50 % 30 43
Ocazional 50% 50 72
Rar 10% 50 475
Foarte rar 10% 100 970
Maxim credibil 2% 50 2500

Conform SR EN 1998-1 limitarea degradărilor este cerinţa impusă pentru un cutremur cu

IMR = 95 de ani (probabilitate de depăşire de 10% în 10 ani) iar evitarea prăbuşirii
corespunde cutremurului cu IMR = 475 de ani (probabilitate de depăşire de 10% în 50 de
ani).
Abordarea din reglementările japoneze se bazează pe conceptul de reparabilitate a avariilor
care reprezintă un nivel intermediar între cerinţele de siguranţă a vieţii şi de limitare a
avariilor. Acest criteriu trebuie asigurat atât clădirilor noi cât şi, prin lucrările de reducere a
riscului, clădirilor existente. Câteva precizări privitoare la acest nivel de performanţă sunt
citate în continuare.
"Avarii reparabile (engl. Reparability): clădire al cărui nivel de afectare este limitat la
avarii reparabile cu uşurinţă din punct de vedere tehnic şi tehnologic şi fără cheltuieli
exagerate.
• elementele nestructurale de construcţie, interioare şi exterioare, nu au suferit avarii, manifestate prin
pierderea capacităţii portante şi/sau prin deformaţii excesive, pentru care reparaţiile necesare depăşesc
un nivel prestabilit din considerente tehnice şi economice;
• instalaţiile şi echipamentele nu au suferit, datorită deformaţiilor sau vibraţiilor structurii, avarii pentru
care reparaţiile necesare depăşesc un nivel prestabilit;
• mobilierul şi dotările din clădire nu au suferit, datorită deformaţiilor sau vibraţiilor structurii, avarii
pentru care reparaţiile necesare depăşesc un nivel prestabilit.

CE.1.2. CNS care sunt supuse evaluării seismice

CE.1.2.1. Criterii pentru stabilirea CNS care sunt supuse evaluării seismice

C-63
(C1) Nivelul de vulnerabilitate potenţial al CNS depinde în mare măsură de condiţiile de
protecţie seismică iniţială asigurată la proiectare prin prevederile reglementărilor tehnice.
Pentru orientarea experţilor tehnici în ceea ce priveşte nivelul de protecţie disponibil al CNS
reamintim că în reglementările anterioare din România prevederile referitoare la proiectarea
seismică a CNS au avut următoarea cronologie:
• P 13-63 : a stabilit forţa seismică de calcul SCNS = cCNSQCNS unde coeficientul global cCNS era multiplu
al coeficientului Ks (Ks = 0.05 pentru gradul seismic 8 MSK); s-a dat un număr foarte restrâns de
prevederi referitoare la "elemente care nu fac parte din structura principală de rezistenţă"
• P 13-70 : a păstrat, în principal, acelaşi nivel de forţe seismice de proiectare ca şi P 13-63; idem în ceea
ce priveşte prevederile constructive
• P 100-78 : a prevăzut unele sporuri ale nivelului de forţe seismice de proiectare dar prevederile
constructive pentru CNS lipseau complet
• P 100-81 : a menţinut nivelul forţelor seismice din P 100-78; a apărut un capitol important Măsuri
privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor pentru construcţii
• P 100-92 : a menţinut nivelul forţelor seismice din P 100-81 (cu unele precizări) iar capitolul referitor
la proiectarea instalaţiilor a căpătat o dezvoltare mai mare (inclusiv o anexă explicativă).
În ceea ce priveşte consecinţele avarierii seismice a CNS (riscul potenţial), acestea trebuie să
fie examinate în raport cu obiectivele de performanţă seismică stabilite pentru clădire.
Din acest punct de vedere, CNS se pot clasifica în patru mari categorii, după cum urmează:
a) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate afecta siguranţa vieţii persoanelor din
exteriorul clădirii, poate bloca accesele în clădire şi/sau poate provoca pagube materiale
clădirii şi terţilor:
• pereţi exteriori nestructurali (faţade grele şi uşoare/pereţi cortină), inclusiv
placajele/finisajele şi decoraţiile ataşate acestora, copertinele de la intrări;
• elemente de protecţie termică de pe pereţii structurali din beton armat;
• elemente decorative sau ataşate pe faţade: parapeţi, jardiniere, firme, antene şi
similare;
• elemente de construcţie aflate la nivelul acoperişului: lucarne, cornişe, atice, coşuri de
fum şi de ventilaţie, piese ale învelitorilor ceramice;
• garduri de incintă.
b) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate afecta siguranţa vieţii persoanelor din
interiorul clădirii, poate împiedica accesul echipelor de intervenţie sau evacuarea în
siguranţă a clădirii:
• pereţi de compartimentare, mai ales cei de pe căile de acces/evacuare;
• tavane suspendate, inclusiv corpurile de iluminat;
• instalaţii sau echipamente a căror avariere poate provoca accidente: boilere, cazane
sub presiune, transformatoare electrice, etc.
c) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate conduce la scoaterea din funcţiune a
unor clădiri cu funcţiuni esenţiale (de exemplu, în cazul spitalelor, centrelor de
comunicaţii, etc.). CNS din această categorie (aparatura specifică, reţelele de alimentare,
mobilierul tehnologic) trebuie să fie identificate, în fiecare clădire în parte, de către
specialiştii utilizatori;

C-64
d) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate provoca numai pagube materiale
legate de înlocuirea/repararea lor şi/sau de întreruperea activităţii în clădire pe durate
diferite de timp.
Consecinţele negative ale avarierii seismice a CNS pot fi grupate, în funcţie de criterii
obiective de apreciere a gravităţii lor, în mai multe categorii situate între producerea de
pierderi care sunt evident ireparabile/irecuperabile şi producerea de pagube materiale care
sunt recuperabile prin sistemele de asigurări sau irecuperabile pentru cei care nu sunt
asiguraţi.

1. Riscul pentru siguranţa vieţii:

Riscul pentru siguranţa vieţii este cel mai important dintre toate cele care pot fi asociate
cutremurelor. Acest risc se manifestă prin:
• pierderi de vieţi omeneşti;
• persoane rănite;
• epidemii (în unele situaţii cu incidenţă rară).
Pierderile de vieţi omeneşti şi rănirea persoanelor se pot produce ca efect direct al
ruperii/căderii unor CNS sau, în anumite situaţii, ca urmare a unor consecinţe indirecte
(întreruperea surselor de alimentare de rezervă, incendii, explozii, etc.).
Observatie: Experienţele cutremurelor din ultimele decenii ilustrează potenţialul de producerea a victimelor în
rândul persoanelor aflate în interiorul sau în exteriorul clădirilor.
⇒ Cutremurul de la San Fernando, SUA - 1971
• Singura victimă din Los Angeles (la peste 30 km distanţă de epicentru) a fost un pieton ucis de un
parapet care a căzut de pe o clădire veche din centrul oraşului.
⇒ Cutremurul Miyagiken-oki, Japonia -1978
• Au fost avariate garduri de incintă din zidărie pe o lungime totală de circa 21 km care, în cădere, au
ucis 18 persoane ( ⅔ din totalul de 28 de victime înregistrate la acest cutremur).
⇒ Cutremurul de la Northridge, SUA -1994
• La una din şcolile din districtul Los Angeles tavanele din sălile de clasă au căzut acoperind pardoseala
cu fragmente de panouri. Se apreciază că nu s-au înregistrat răniţi printre elevi numai datorită faptului
că seismul s-a produs la o oră la care şcoala era neocupată (ora 4.31 a.m.) [Staff of Los Angeles Times.
1994. 4.31, Images of the 1994 Los Angeles Earthquake. Los Angeles Calif.: Los Angeles Times].
• Un pacient dintr-un spital, aflat la terapie intensivă, a decedat deoarece s-a întrerupt alimentarea cu
energie electrică a aparaturii medicale. [Reitherman, Robert , et al. 1994 Nonstructural Components In
"Northridge Earthquake, January 17, 1994 Preliminary Reconnaissance Report. Edited by John Hall ,
Oakland, Calif.: Earthquake Engineering Research Institute]
⇒ Cutremurul din prefectura Niigata, Japonia - 2004
• Circa 50 de persoane au fost rănite de sticlă sau de alte obiecte căzute din rafturile din magazine în
oraşele Tokamachi şi Ojiya.
În multe cazuri, avarierea CNS poate avea şi alte consecinţe, care conduc la riscuri pentru
siguranţa vieţii sau amplifică acest tip de risc:
• contribuie la amplificarea panicii deoarece căderea unor CNS pe coridoare sau pe
scări împiedică locatarii să părăsească rapid clădirea;
• provoacă incendii, explozii sau scurgeri de substanţe periculoase pentru
sănătatea/viaţa oamenilor.

C-65
Observatie:
⇒Căderea tavanelor grele (finisaje din tencuială, ipsos) din sălile de spectacole constitue un pericol pentru
siguranţa vieţii [Rihal,S.S. ,Freeman,S.A.,Gates,W. şi Sabol,T Lessons and seismic design implication of non-
structural componnt damage during the 1994 Northridge earthquake - selected case studies. Proceedings of the
NEHRP Conference and Workshop on Research on the Northridge Earthquake of Jan.17, 1994, Vol.3-8,
CUREE, Richmond,CA 1998].
⇒Avarierea dispozitivelor de fixare ale instalaţiilor de iluminat sau ale rafturilor, lipsa de lumină într-un
amfiteatru care poate cauza panică, sunt exemple de periclitare a vieţii în clădiri care pot fi complet neafectate
din punct de vedere structural [P.C.Jennings & D.A.Foutch: Recorded response of buildings during strong
earthquake motions - Simpozion UNESCO - Bucureşti 1974 ].

2. Pierderea valorilor culturale

O categorie specială de pierderi sunt cele legate de avarierea/distrugerea unor valori culturale.
Acestea, chiar dacă sunt evaluate în preţurile curente de piaţă, sunt de fapt "de nepreţuit",
înlocuirea unor piese distruse sau degradate fiind practic imposibilă. Din acest motiv,
pierderile valorilor culturale pot fi asemănate, forţând puţin comparaţia, cu pierderile de vieţi
omeneşti.
Există numeroase cazuri în care, în muzee şi în alte clădiri care adăpostesc valori culturale
semnificative, s-au produs pierderi importante.
Observatie:
⇒ Cutremurul de la Loma Prieta, SUA -1989
Verificările făcute la opt muzee din zona Golfului San Francisco au arătat că peste 150 de exponate, dintr-un
total circa 500.000, au suferit avarii cu grade diferite de importanţă, cifrate la suma de 10 milioane de dolari. La
o singură unitate - Asian Art Museum din San Francisco, pierderile rezultate din avarierea a 26 de exponate s-au
ridicat la 3 milioane de dolari reprezentând circa 1‰ din valoarea de piaţă a patrimoniului (3 miliarde de dolari).
Este de subliniat faptul că toate aceste opt muzee adoptaseră, înainte de cutremur, măsuri specifice de reducere a
riscului seismic ceea ce a făcut ca valoarea pierderilor să rămână relativ redusă [Ding Day, Christofer Arnold, et
al. 1990 Loma Prieta Earthquake Reconnaissance Report: Architecture, Building Contents, and Building
System Earthquake Spectra, Supplement to Volume 6] [ Nigbor,Robert,L.1993 Seismic Protection of Museum
Contents" presented at the fall seminar of the Structural Engineers Association of Northern California, San
Francisco; Structural Engineers Association of Northern California].

3. Pierderea valorilor materiale

Pierderile de valori materiale se referă atât la valoarea de înlocuire a componentelor

arhitecturale, a instalaţiilor şi a echipamentelor avariate, cât şi la bunurile adăpostite în
clădire care sunt distruse sau degradate.
Valoarea pierderilor provocate de avarierea CNS (inclusiv a bunurilor adăpostite în clădire)
poate fi importantă deoarece acestea reprezintă o pondere majoră în costul total al clădirii. În
ceea ce priveşte pierderile materiale provocate de distrugerea sau degradarea bunurilor
adăpostite în clădire se poate aprecia că acestea reprezintă circa 1/3 din totalul pierderilor
cauzate de cutremur. [FEMA, 1981, An Assessment of the Consequences and Preparations for a
Catastrophic California Earthquake: Finding and Actions Taken Washington D.C.].
Pierderile directe şi indirecte cauzate de afectarea seismică a CNS la unele cutremure din
SUA deţin o pondere ridicată în ansamblul cheltuielilor generale de reabilitare post seism şi
justifică atenţia pe care specialiştii au început să o acorde proiectării seismice a CNS.
Observatie:
⇒ După cutremurul de la San Fernando (1971) bilanţul mediu al avariilor pentru un număr de 25 de clădiri
comerciale a arătat următoarea structură a pierderilor materiale:

C-66
 • avarii structurale: 3%;
• avarii la instalaţiile electrice şi la echipamentele mecanice: 7%;
• avarii ale finisajelor exterioare: 34%;
• avarii ale finisajelor interioare: 56%.
La acelaşi cutremur, examinarea unui număr de 50 de clădiri înalte aflate la o distanţă relativ mare de falia care
a generat cutremurul, astfel încât au fost solicitate la un şoc de intensitate relativ mică, a arătat următoarea
structură a avariilor:
• nici o clădire nu a suferit avarii structurale majore;
• 43 de clădiri au suferit avarii la pereţii despărţitori uşori;
• 18 clădiri au suferit avarii la ascensoare;
• 15 clădiri au avut geamurile sparte;
• 8 clădiri au suferit avarii la sistemul de condiţionare a aerului.
[Steinbrugge, Karl,V & Eugene E. Schader, 1973, "Earthquake Damage and Related Statistics" In "San
Fernando California , Earthquake of February 9,1971. Edited by Leonard Murphy . Vol. 1A, pp.709-710 and
713. Washington D.C.: National Oceanic and Atmospheric Administration].
De asemenea, în multe cazuri, consecinţele unor avarii ale CNS pot amplifica mult costurile
directe, legate de valoarea de înlocuire.
Câteva situaţii de acest tip au fost semnalate după unele cutremure importante din trecut:
• ca urmare a pierderilor de apă provocate de avarierea unui rezervor sau chiar numai a
unei conducte de apă sub presiune poate fi necesară refacerea unor suprafeţe mari de
finisaje degradate; din aceeaşi cauză se poate produce degradarea documentelor aflate
în dulapuri sau pe rafturi sau distrugerea calculatoarelor împreună cu bazele de date
respective;
• în cazul în care ruperea unei conducte de gaz provoacă un incendiu, pagubele totale
pot fi incomparabil mai mari decât valoarea de înlocuire a conductei;
• răsturnarea calculatoarelor poate provoca pierderea informaţiilor stocate cu consecinţe
deosebit de grave pentru desfăşurarea activităţii întreprinderilor mergând până la
blocarea activităţii pe o perioadă importantă de timp.

CE.1.3. Niveluri de performanţă seismică pentru CNS

Ţinând seama de caracterul aleator al acţiunii seismice şi al proprietăţilor mecanice ale

structurilor şi ale componentelor nestructurale, caracterizarea obiectivelor de performanţă
descrise în cele ce urmează trebuie înţeleasă în sens probabilistic (nivel de performanţă
seismică probabil).
Obiectivul de performanţă seismică reprezintă reperul/ţinta de proiectare şi cunoaşterea sa
prealabilă fundamentează, pentru o anumită clădire sau pentru o anumită clasă de clădiri, şi
determină nivelul de performanţă proiectat.
Nivelul de performanţă proiectat (corespunzător prevederilor din proiect, inclusiv în ceea ce
priveşte calitatea materialelor) este, în general, mai mare decât nivelul de performanţă iniţial
(efectiv realizat la intrarea în exploatare) datorită posibilelor influenţe ale variaţiilor negative
ale calităţii materialelor şi ale manoperei.

C-67
Nivelul de performanţă disponibil al unei clădiri, la un moment dat, pe parcursul duratei de
exploatare, devine inferior nivelului de performanţă iniţial datorită uzurii fizice normale în
timp a materialelor sau unor evenimente cu caracter excepţional (cutremure, incendii, etc).
Ţinând seama că obiectivele de performanţă legate de menţinerea funcţionalităţii sunt
asociate unor cutremure relativ frecvente este posibil ca, în timpul duratei de exploatare, CNS
să fie solicitate la capacitatea proiectată de două sau chiar mai multe cutremure de intensitate
moderată.
Prin urmare, nivelul de performanţă disponibil al clădirii în ceea ce priveşte comportarea
CNS trebuie să fie menţinut aproximativ constant pe întreaga durată de exploatare a clădirii.
Acest deziderat se poate realiza prin efectuarea, cu regularitate, a lucrărilor de întreţinere,
precum şi a lucrărilor de remediere/ înlocuire a CNS avariate de cutremure.

CE.2.Evaluarea siguranţei seismice a CNS

(C1) Analiza calitativă trebuie să pună în evidenţă premizele unei eventuale comportări
nefavorabile în cazul cutremurului, cum ar fi:
• lipsa unor legături eficiente cu structura, în planul elementului sau perpendicular pe
acest plan (armături de continuitate, piese sudate, buloane de ancoraj, etc.), sau
deteriorarea acestor legături;
• deteriorarea materialelor ca urmare a unor suprasolicitări precedente sau datorită
acţiunilor diferiţilor agenţi fizici, chimici sau biologici;
• raportul "înălţime/dimensiunea minimă a bazei" pentru elementele simplu rezemate pe
planşee (parapeţi, atice, coşuri de fum, etc.);
• lipsa unor spaţii de separare între elementele nestructurale şi structura principală a
clădirii (de exemplu, situaţia panourilor vitrate în cazul structurilor alcătuite din
cadre);
• existenţa unor rosturi antiseismice care nu traversează componentele arhitecturale (de
exemplu, prezenţa pereţilor despărţitori continui peste rost) sau de instalaţii (de
exemplu, conducte fără dispozitive de compensare a deplasărilor la rost);
• existenţa unor legături rigide, necontrolate, între elementele nestructurale şi structura
principală care pot crea premizele unor avarii structurale (de exemplu, "scurtarea"
stâlpilor prin buiandrugi sau centuri din beton armat);
• existenţa unor materiale/utilaje/echipamente care pot produce incendii sau explozii.

CE.2.1. Criterii de evaluare calitativă a CNS

Unul dintre parametrii în raport cu care se judecă nivelul disponibil de siguranţă seismică al
CNS este starea de avariere care se constată în momentul evaluării (expertizării). Din acest
motiv este util să se stabilească criterii unitare pentru definirea stării de avariere a CNS.
În general, starea de avariere a CNS se defineşte pe o scară cu 4÷5 trepte între 0 → nici o
avarie şi 4(5) → distrugere totală dar, în prezent, nu există o definire unitară şi unanim
acceptată a diferitelor trepte de avariere caracteristice pentru CNS. De asemenea, nu există o
relaţie exprimată explicit între nivelul de avariere individual al unor elemente ale sistemului
CNS şi caracterizarea comportării ansamblului CNS. Asemenea relaţii sunt propuse numai
pentru aprecierea gradului de avariere constat după cutremur.

C-68
Pentru a putea fi folosită ca instrument de proiectare pe baza conceptului de performanţă
seismică, descrierea avariilor CNS ca amploare şi gravitate trebuie să ţină seama de
următoarele criterii:
1. Starea de afectare fizică a CNS şi numărul componentelor afectate, separat, pentru:
• Componentele arhitecturale
• Instalaţii şi echipamente.
2. Consecinţele probabile ale avarierii CNS pentru siguranţa vieţii persoanelor din
interiorul şi din exteriorul clădirii.
3. Măsurile de intervenţie necesare pentru reluarea funcţionării clădirii, inclusiv
estimarea duratei şi a costurilor lucrărilor.
4. Considerente privind utilizarea preconizată a clădirii.
În literatura de specialitate se găsesc mai multe propuneri de caracterizare a stării de avariere
a CNS care diferă, în mod esenţial, unele de altele.
Astfel, în funcţie de cele patru criterii menţionate mai sus, în documentele FEMA se definesc
patru niveluri de performanţă seismică pentru CNS, după cum urmează:
Nivel de performanţă seismică A:
A1.1. Componentele arhitecturale sunt practic neafectate.
A1.2. Cele mai multe sisteme de instalaţii şi echipamente necesare pentru folosirea
normală a clădirii – inclusiv iluminat, sanitare, încălzire şi ventilaţie, sistemele
informatice - sunt funcţionale.
A2. Riscul pentru siguranţa vieţii provocat de avarierea CNS este practic inexistent.
A3. Pot fi necesare lucrări minore de curăţire sau reparare pentru unele componente.
A4. Clădirea poate fi utilizată imediat în condiţii normale de exploatare.
Notă. Funcţionalitatea sistemelor de instalaţii este condiţionată, în afară de realizarea corespunzătoare a
măsurilor de montare/fixare pe structura clădirii – de care răspund constructorii (ingineri şi arhitecţi), de:
• capacitatea echipamentelor esenţiale de a funcţiona în timpul sau după un şoc puternic (asigurarea
calificării seismice a componentei respective);
• funcţionarea utilităţilor sau a surselor de rezervă.
Nivel de performanţă seismică B:
B1.1. Se pot produce spargerea unui număr redus de geamuri şi alte avarii uşoare la
câteva componente arhitecturale.
B1.2. În general, componentelor sistemelor mecanice şi electrice îşi menţin rezistenţa şi
stabilitatea şi trebuie să fie capabile să funcţioneze dacă utilităţile necesare sunt
disponibile. Unele componente ale acestor sisteme pot suferi deplasări din poziţia
iniţială sau avarii interne şi din aceste motive funcţionarea sistemelor poate fi
întreruptă temporar.
B2. Riscul pentru siguranţa vieţii provocat de avarierea CNS este foarte scăzut.
B3. Pot fi necesare unele lucrări de curăţire, inspectare şi remediere pentru unele
componente.
B4. În cazul în care din punct de vedere structural clădirea este sigură, ocupanţii pot
rămâne în clădire în siguranţă chiar dacă folosirea normală poate fi afectată

C-69
 datorită întreruperii utilităţilor necesare (energia electrică, apa, gazul natural,
liniile de comunicaţii, etc.).
Nivel de performanţă seismică C:
C1.1. Se produc avarii semnificative şi costisitoare ale CNS însă acestea nu sunt
dislocate şi nu cad. Căile de ieşire din interiorul clădirii nu sunt blocate extensiv
însă pot fi parţial afectate prin căderea tencuielilor şi a altor finisaje.
C1.2. Sistemele de încălzire/ventilaţie, sanitare şi de stingere a incendiilor pot fi avariate
rezultând astfel inundaţii locale şi ieşirea lor din funcţiune.
C2. Deşi se poate produce rănirea unor persoane în timpul cutremurului prin căderea /
ruperea unor CNS, în general, riscul pentru siguranţa vieţii este foarte scăzut.
C3. Refacerea CNS poate cere un efort mare (intervenţii extinse).
C4. Posibilitatea de ocupare a clădirii este limitată de severitatea avariilor structurale.
Nivel de performanţă seismică D:
D1.1 Se produce avarierea extinsă a CNS dar piesele de dimensiuni mari şi/sau grele,
care pot pune în pericol un mare număr de persoane – cum sunt parapeţii,
panourile de zidărie, tavanele grele din tencuială sau rafturile de depozitare,
rămân asigurate împotriva căderii.
D1.2. Riscurile asociate cu elementele exterioare ale clădirii aflate în domeniul public
sunt reduse.
D2. Se pot produce răniri serioase pentru persoane din interiorul şi/sau exteriorul
clădirii din cauza unor elemente de dimensiuni mici care cad. Există o
probabilitate scăzută de cădere a elementelor grele care pot conduce la pierderea
mai multor vieţi.
D3. Este posibil ca, în corelare cu fezabilitatea lucrărilor de consolidare a structurii,
refacerea CNS să nu se justifice din punct de vedere tehnic şi mai ales
economic.
D4. Avarierea structurii impune părăsirea clădirii.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, nivelurile de performanţă ale CNS trebuie corelate cu
performanţele seismice ale clădirii în ansamblu.
În clădirile corect proiectate, nivelurile de avariere pentru CNS trebuie să fie corelate cu
nivelurile de performanţă pentru clădirea în ansamblu, după cum urmează:
Clădirea în ansamblu CNS
• complet funcţională (CF) ⇔ avarii uşoare
• funcţională (F) ⇔ avarii moderate
• asigură siguranţa vieţii (SV) ⇔ avarii extinse
• în stadiul de precolaps (CPC) ⇔ avarii generale
Pentru proiectarea seismică a clădirilor pe baza conceptului de performanţă este necesară
stabilirea corelaţiei dintre nivelurile de performanţă stabilite/definite şi tipurile şi/sau
amploarea avariilor, inclusiv descrierea calitativă, cât mai amănunţită a acestora, astfel încât
inginerul proiectant să poată aprecia suficient de exact măsura în care obiectivele de
performanţă sunt satisfăcute.

C-70
Un exemplu de descriere detaliată a comportării structurii şi CNS corespunzător celor patru
niveluri de performanţă seismică este dat în [FEMA 356 – noiembrie 2000], după cum urmează:
1. Nivel operaţional ⇒ avarii foarte uşoare
1a. Structura:
• nu s-au produs deplasări permanente;
• structura îşi menţine, în mare, rezistenţă şi rigiditatea iniţiale;
• fisurare minoră la câteva elemente structurale.
1b. CNS:
Starea de avariere după cutremur în care CNS sunt capabile să satisfacă funcţiunile pe care
le îndeplineau în clădire înainte de cutremur.
Se caracterizează prin:
• fisuri minore la faţade, pereţi despărţitori şi tavane;
• toate sistemele importante pentru exploatarea normală funcţionează (cu alimentare
eventuală din surse de rezervă)
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă nestructural A )
Cele mai multe sisteme nestructurale necesare pentru funcţionarea normală a clădirii (iluminat, sanitare,
condiţionare, sisteme de calculatoare) sunt funcţionale cu toate că pot fi necesare unele lucrări minore de
curăţire sau reparare. La realizarea acestui nivel de performanţă, în afara prevederilor din proiectul de structură
referitoare la montarea şi ancorarea de structură a CNS, sunt şi alte categorii de măsuri care trebuie luate,
privind:
• asigurarea surselor de alimentare de rezervă;
• efectuarea unor teste riguroase de calificare seismică pentru instalaţiile şi echipamentele electrice şi
mecanice (funcţionarea acestora în timpul şi după cutremur); folosirea documentaţiei de la producător.

2. Nivel ocupare imediată ⇒ avarii uşoare

2a. Structura:
• nu s-au produs deplasări permanente;
• structura îşi menţine, în mare, rezistenţa şi rigiditatea iniţiale;
• fisurare minoră la câteva elemente structurale.
2b. CNS :
Starea de avariere după cutremur care include avarii la CNS dar în care este asigurată
disponibilitatea şi operabilitatea (dacă energia electrică este disponibilă) căilor de acces şi
a sistemelor vitale –inclusiv uşi, scări, ascensoare, iluminat de siguranţă, alarma de
incendiu, instalaţiile de stingere a incendiului.
Se caracterizează prin:
• fisuri minore la faţade, pereţi despărţitori şi tavane;
• ascensoarele pot fi repornite;
• instalaţia de stingere a incendiilor este funcţională;
• echipamentele şi conţinutul sunt în general în siguranţă dar nu funcţionează datorită
avarierii mecanice sau lipsei de utilităţi.

C-71
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă nestructural B )
Se produc avarii minore la unele CNS şi spargerea izolată a unor geamuri. Dacă din punct de vedere al structurii
nu există deteriorări care ar putea genera riscuri privind integritatea fizică a acestora, ocupanţii pot rămâne în
clădire cu toate că utilizarea normală poate fi diminuată şi pot fi necesare anumite verificări şi lucrări de
curăţire. În general, instalaţiile şi echipamentele electrice şi mecanice au rămas fixate în poziţiile iniţiale şi
trebuie să poată funcţiona dacă sursele de alimentare sunt disponibile. Totuşi unele componente pot fi deplasate
de pe poziţia lor sau pot suferi unele avarii interne devenind astfel neutilizabile. Se poate produce întreruperea
alimentării cu energie electrică, apă, gaz, a sistemului de comunicaţii şi a altor utilităţi necesare pentru folosirea
normală a clădirii. Riscul pentru siguranţa vieţii – rănirea datorită avariilor nestructurale – este foarte scăzut.

3. Nivel siguranţa vieţii ⇒ avarii moderate

3a. Structura
• unele reducere de rezistenţă şi rigiditate ale structurii la toate nivelurile;
• s-au produs anumite deplasări laterale permanente;
• elementele portante pentru încărcări verticale funcţionează.
3b. CNS
Starea de avariere post seism include avarii importante la CNS dar acestea nu constituie un
pericol pentru siguranţa vieţii.
• nu s-a produs ieşirea din plan a pereţilor sau răsturnarea parapeţilor;
• avarii la pereţi despărţitori;
• riscul de cădere de CNS este redus;
• cele mai multe sisteme de CNS sunt avariate.
Notă. La acest nivel de avariere este posibil ca reparaţiile să nu fie acceptabile din punct de vedere economic.
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă nestructural C )
Starea de avariere după cutremur este caracterizată prin producerea unor avarii semnificative şi costisitoare
pentru CNS dar acestea nu au fost deplasate şi nu au căzut, afectând siguranţa vieţii în interiorul sau exteriorul
clădirii. Căile de evacuare din clădire nu sunt blocate în mod deosebit, dar folosirea lor poate fi mai dificilă
datorită căderii unor fragmente uşoare de finisaj. Instalaţiile de condiţionare, sanitare şi de stingere a incendiilor
pot fi avariate şi pot produce inundaţii locale sau pot fi inutilizabile. Deşi se poate produce rănirea ocupanţilor în
timpul cutremurului datorită căderii unor CNS, în general, riscul ca acestea să pună în pericol viaţa este foarte
scăzut. Refacerea CNS poate să ceară eforturi mari (tehnice şi, mai ales, financiare).

4. Nivel evitarea prăbuşirii ⇒ avarii severe (clădirea este în stadiul de pre-colaps)

4a. Structura
• rigiditatea şi rezistenţa au suferit reduceri drastice dar elementele portante (stâlpi şi
pereţi) asigură preluarea încărcărilor gravitaţionale;
• s-au produs deplasări laterale permanente mari.
4b. CNS:
Starea de avariere post seism include avarii ale CNS care pot conduce la riscul de cădere a
unor elemente/subansambluri însă componentele cu risc ridicat (de exemplu, cele
menţionate la Comentariul CE.2.1., aliniatul D1.1 şi în comentariul FEMA 356, dat în
continuare) sunt bine fixate şi nu pot cădea în spaţiile accesibile publicului. Asigurarea
căilor de evacuare, protecţia instalaţiilor de stingere a incendiului şi alte sisteme vitale nu
mai sunt asigurate.
• unele căi de evacuare sunt blocate;

C-72
 • pereţii de umplutură şi parapeţii care nu sunt sprijiniţi au căzut sau sunt pe cale să
cadă;
• avarii extinse la toate CNS.
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă nestructural D )
Se produce avarierea extinsă a CNS dar elementele de mari dimensiuni şi grele, care, în caz de prăbuşire ar
prezinta pericol mare pentru un mare număr de persoane (parapeţi, pereţi din zidărie, tavane grele din ipsos,
rafturi de depozitare) sunt încă stabile (asigurate împotriva căderii). Riscurile legate de elementele exterioare în
zonele accesibile publicului din jurul clădirii sunt reduse. Deşi se pot produce, izolat, răniri grave prin
fragmentele de CNS care cad, este limitată rănirea unui număr mare de persoane din interior / exterior. CNS de
dimensiuni mici, uşoare sau aşezate aproape de sol pot să cadă însă fără a produce rănirea gravă. CNS de
dimensiuni mari, amplasate în zone care sunt mai puţin probabil să fie populate, pot să cadă, de asemenea.

CE.2.3. Criterii de evaluare prin calcul a CNS

Particularităţile răspunsului seismic al CNS
Răspunsul seismic al CNS prezintă numeroase particularităţi care conduc la folosirea unor
concepte şi metode de proiectare specifice, diferite substanţial de cele folosite curent pentru
proiectarea elementelor structurale.
Diferenţele principale provin din:
• Comportarea la acţiunea seismică directă: Datorită amplificării rezultate din răspunsul
dinamic al structurii, acceleraţia seismică la care sunt supuse CNS amplasate peste
nivelul de încastrare al suprastructurii este mult superioară acceleraţiei seismice a
terenului. Măsurătorile efectuate pe diferite tipuri de clădiri arată că acceleraţia la
nivelul planşeelor creşte pe înălţimea clădirii ajungându-se până la amplificări de 3÷4
ori ale acceleraţiei terenului la ultimul planşeu al clădirii. Ca atare, în afară de
caracteristicile mişcării terenului şi de caracteristicile dinamice ale structurii
principale, răspunsul seismic al unei CNS depinde şi de poziţia acesteia în clădire.
• Comportarea la acţiunea seismică indirectă : Elementele subsistemului CNS care au
prinderi multiple de structură sau care se află în contact direct cu elementele structurii
sunt solicitate prin deformaţiile impuse de mişcarea structurii principale în timpul
cutremurului.
• Solicitarea seismică a unei CNS poate conduce la mişcări diferite ale fiecarui punct de
prindere şi, în unele cazuri, defazate (de sens opus) faţă de mişcarea celorlalte;
intensitatea acestei solicitări depinde direct de măsura în care distanţele între punctele
de prindere se modifică în timpul cutremurului.
• Proprietăţile dinamice ale CNS (masa, rigiditatea şi amortizarea proprie ale CNS)
sunt, de regulă, mult mai mici decât masa, rigiditatea şi amortizarea structurii.
Perioada proprie de vibraţie a unei CNS poate fi, uneori, apropiată de perioada unuia
dintre modurile de vibraţie ale structurii, rezultând din această cauză, şi fiind
favorizată şi de amortizarea proprie redusă, o situaţie de cvasi-rezonanţă cu
amplificarea foarte importantă a mişcării la baza CNS (la nivelul unde aceasta este
rezemată). În cazurile, mai rare, în care masa şi rigiditatea CNS au mărimi apropiate
de cele ale structurii principale se poate produce un fenomen de interacţiune,
semnificativ ca intensitate, între CNS şi structura principală. Ca urmare sistemul
compus "structură + CNS" poate căpăta perioade proprii apropiate astfel încât
răspunsul seismic maxim poate fi determinat de contribuţia a două sau chiar trei
perioade proprii ale structurii.

C-73
 • Proprietăţile mecanice ale materialelor şi echipamentelor pot avea unele
particularităţi, care pot amplifica efectele acţiunii seismice:
- de regulă, materialele din care sunt alcătuite CNS nu sunt adecvate pentru
preluarea solicitărilor seismice: au comportare fragilă (sunt lipsite de ductilitate) şi
au rezistenţe mecanice reduse, în particular la eforturi unitare de întindere;
- componentele echipamentelor şi, mai ales, prinderile (asamblările) dintre acestea
pot fi deteriorate / desfăcute cu uşurinţă de mişcarea construcţiei în timpul
cutremurului conducând la ieşirea din funcţiune a instalaţiei / echipamentului.
Ca atare, răspunsul seismic al fiecărei CNS este diferit în funcţie de domeniul de comportare
– fragil sau ductil - al materialului din care aceasta este alcătuită.
În cazul echipamentelor electro-mecanice răspunsul seismic depinde şi de capacitatea
acestora de a suporta deplasările individuale diferite ale componentelor sistemului în timpul
cutremurului.
Problemele protecţiei seismice a subsistemelor nestructurale din clădiri sunt abordate în mod
complex în codurile de proiectare din multe ţări avansate dintre care, pe primul loc, se găseşte
SUA. În majoritatea acestor ţări, în care hazardul seismic reprezintă o ameninţare serioasă
pentru viaţa şi bunurile populaţiei, au fost promovate reglementări care conţin numeroase
prevederi referitoare la protecţia iniţială, prin proiectare, a componentelor nestructurale din
clădirile noi, precum şi la evaluarea gradului de asigurare şi la reducerea riscului seismic al
CNS din clădirile existente.
1. Avarierea/ruperea CNS prin efectul direct al cutremurului se produce prin:
• depăşirea rezistenţei materialului;
• răsturnare datorită ancorării insuficiente sau lipsei de ancorare;
• deplasare prin lunecare, datorită ancorării insuficiente sau lipsei de ancorare.
Măsurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul direct al cutremurului constau în
principal în:
• asigurarea unei ancorări corespunzătoare;
• prevederea unor măsuri constructive speciale pentru asigurarea stabilităţii
(elemente/subansambluri care au ca rol asigurarea stabilităţii).
2. Avarierea/ruperea CNS prin efectul indirect al cutremurului se poate produce din una
dintre următoarele cauze:
• deplasarea relativă de nivel excesivă a structurii;
• incompatibilitatea rigidităţii CNS cu rigiditatea structurii;
• interacţiunile necontrolate între elementele structurii şi CNS alăturate;
• prinderea CNS de două structuri (tronsoane) independente;
• prinderea CNS de structură în mai multe puncte.
Măsurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul indirect al cutremurului constau,
pentru această categorie de elemente, în:
• limitarea deplasărilor relative de nivel pentru structura principală;
• proiectarea CNS pentru a putea prelua deplasările estimate fără cedarea prinderilor şi

C-74
 fără avarierea componentei respective.
În cazul CNS sensibile la acţiunea directă, interacţiunea structură/CNS datorată deplasărilor
reazemelor are o importanţă redusă. CNS sensibile la acţiunea directă pot fi avariate prin
lunecare, înclinare sau răsturnare (echipamentele mecanice/electrice dar şi piesele de mobilier
sunt, de regulă, sensibile la acţiunea directă).
Intensitatea celor două efecte asupra CNS depinde şi de amploarea incursiunilor structurii în
domeniul post-elastic. Pentru structurile cu ductilitate mare (proiectate pentru valori mari ale
factorului de comportare q) valoarea acceleraţiei de nivel este mai mică decât cea
corespunzătoare structurilor cu răspuns cvasielastic (orientativ cele proiectate pentru q≤
1.5÷2.0) şi, din acest motiv, CNS care sunt sensibile la acţiunea directă a cutremurului sunt
mai puţin solicitate. În schimb, în cazul structurilor proiectate cu valori mari ale
coeficientului q, CNS care sunt sensibile la acţiunea indirectă a cutremurului trebuie să poată
prelua deplasări relative sporite.
(C3) Prevederea se referă la faptul că unele avarii sunt provocate de acţiunea seismică
directă. De exemplu, fisurarea rostului orizontal la panourile din zidărie înrămate în cadre sub
efectul încărcării normale pe plan din cutremurul SLS reduce, în măsură importantă,
capacitatea de rezistenţă la lunecare în rost orizontal.
Efectul incursiunilor structurii în domeniul post elastic este prezentat în Cap. F7, figura F.7.1.

Relaţia "răspuns structural ⇒ tip/nivel de avariere structurală ⇒ tip/nivel de avariere

CNS"
Relaţia răspuns structural ⇒ tip/nivel de avariere structurală poate fi modelată cu unul
dintre indicatorii de avariere cunoscuţi (indicele Ang-Park, de exemplu). Această relaţie
poate fi stabilită pe baza cunoaşterii comportării diferitelor categorii de CNS sub efectul
acceleraţiei de nivel şi/sau al deplasării relative de nivel.
⇒ O relaţie aproximativă dintre indicele de avariere Ang şi Park (notat D) şi posibilităţile de
reparare (condiţie de performanţă în conceptul japonez) este dată în lucrarea [Bracci si colab.
Deterministic Model for Seismic Damage Evaluation of RC Structures, Technical Report NCEER 89-0033,
State University of New York, Buffalo, N.Y,1989] în care se stabilesc următoarele domenii:

• D < 0. 33 clădire funcţională

• 0.33 ≤ D < 0.66 clădire reparabilă
Prin urmare se poate aprecia că dacă D < 0.33 avariile pot fi încadrate în categoria "puţine"
eventual "distribuite".
⇒ Un alt indicator al nivelului de avariere este legat de valoarea maximă a coeficientului de
degradare a rigidităţii (softening index, notat Dm) exprimat prin relaţia
Tinitial
Dm = 1 − (CE.2)
Tmax
În [DiPasquale, E & Cakma, A.S. Relation between global damage indices and local stiffness degradation
Journal of Structural Engineering, ASCE, vol 116, no.5,1989 ] se dau curbe de fragilitate din care
rezultă, de exemplu, că valoarea Dm = 0.4 implică o probabilitate de avarii nestructurale de
circa 65%.

C-75
 Figura CE.1.Curbe de fragilitate pentru CNS
Estimarea stării de avariere a CNS din clădiri trebuie făcută separat pe tipuri de componente
în funcţie de parametrii care caracterizează tipul acţiunii seismice, care conduce la avariere:
• În cazul avarierii prin "acţiunea seismică directă", parametrul care defineşte nivelul de
avariere este valoarea de vârf a acceleraţie seismice de etaj;
• În cazul avarierii prin "acţiunea seismică indirectă" parametrul care defineşte nivelul
de avariere este indicele deplasării relative de nivel.

Costurile de reparare / înlocuire a CNS avariate de cutremur

Costurile de reparaţie / înlocuire a CNS avariate de cutremur, pe întreaga durată de
exploatare, depind de mai mulţi factori:
1. Volumul /ponderea CNS în clădire;
2. Categoria / particularităţile constructive ale CNS avariate;
3. Amploarea şi tipul avariilor înregistrate;
4. Evoluţia prognozată a preţurilor.
În etapa de proiectare, costul total al sistemului de CNS, rezultat din volumul, calitatea şi
costul iniţial al acestora este, în mare, cunoscut.
Notă. Gradul de precizie cu care este determinat costul total depinde de nivelul de detaliere al fazei de proiectare
la care se face evaluarea.
În cea ce priveşte ceilalţi trei factori menţionaţi, manifestarea acestora are caracter puternic
aleator şi pentru estimarea efectului lor este necesară acceptarea unor ipoteze de lucru.

Criterii orientative privind aspectele economice ale reabilitării seismice a CNS

Adoptarea soluţiilor de intervenţie asupra CNS afectate de cutremur trebuie să ţină seama,
între altele, de implicaţiile economice ale diferitelor procedee propuse/posibile. În acest scop,
este necesar ca expertul tehnic să ţină seama de mai multe considerente, aşa cum se sugerează
în cele ce urmează.

Relaţia între tipul structurii şi costurile avarierii CNS

Informaţiile privind această relaţie provin din datele statistice obţinute la cutremurele trecute;
extinderea acestora pentru a fi folosite pe întreaga durata de viaţă a clădirii implică acceptarea
unor modele specifice de prognoză economică (preţurile materialelor şi ale manoperei sunt
deosebit de sensibile la evenimente conjuncturale).

C-76
În scopul evaluării costului probabil al reparaţiilor Cr,CNS este necesar ca pentru fiecare
categorie de CNS şi pentru fiecare tip/amploare de avariere să se stabilească o valoare a
costului specific .
Un studiu recent [Takahashi, N., Shiohare, H. Life Cycle Economic Loss Due to Seismic Damage of
Nonstructural Elements 13th WCEE- paper no.203,2004 ] propune un procedeu relativ riguros, pentru
estimarea corelaţiei între caracteristicile structurii şi tipul/valoarea pagubelor suferite de CNS
în timpul cutremurului
Instrumentul de analiză folosit este "valoarea probabilă anuală a costului reparaţiilor"
(VACR) (cu denumirea în l.engleză EARC : Expected value of Annual Repair Cost). Acesta
este valoarea costului total (Ctot) împărţită la durata de exploatare Texpl stabilită prin tema de
proiectare şi se exprimă în "unităţi monetare/an"
Pe baza analizelor economice, pentru o anumită construcţie, considerată individual,
investitorul poate solicita prin tema de proiectare un obiectiv de performanţă prin care se
realizează un grad de asigurare mai ridicat decât cel minim prevăzut de reglementările
tehnice, dacă prin aceasta se obţine o minimizare a costului total (Ctot) al clădirii pe durata de
exploatare prevăzută [Petrovici,R., Reabiltarea seismică a clădirilor. Şase prelegeri pentru arhitecţi.
Ed.Universitară "I.Mincu" Bucureşti,2010].
Costul total este constituit din (a se vedea şi F7.3, alin.G):
• costul investiţiei iniţiale (Ci);
• costul lucrărilor de reparaţie/consolidare (Cr) care devin necesare după cutremurele
aşteptate pe durata de exploatare prevăzută pentru clădire;
• costurile indirecte (Cind) rezultate din întreruperea funcţionării clădirii.
Atunci când se examinează eficienţa economică a protecţiei seismice a CNS expresia costului
total poate fi particularizată sub forma:
Ctot,CNS = Ci,CNS + Cr,CNS + Cind,CNS + C0,CNS (CE.3)
în care notaţiile sunt:
• Ci,CNS – costul iniţial (de investiţie) al subsistemului CNS;
• Cr,CNS – costul total al reparaţiilor/înlocuirii elementelor subsistemului CNS ca
urmare a avarierii produse de cutremure pe toată durata de exploatare a clădirii
(această valoare nu include costurile legate de reparaţiile/înlocuirile rezultate necesare
din uzura normală a clădirii);
• Cind,CNS - costul indirect al avarierii CNS (pierderi de beneficii şi alte costuri, în
funcţie de durata probabilă de nefuncţionare a clădirii).
• C0,CNS sunt costurile legate de rănirea sau pierderea vieţii locatarilor, care, de fapt, nu
pot fi cuantificate în valori monetare ci pot fi numai asociate unor costuri sociale şi
valorilor de asigurare.
Reprezentarea grafică a relaţiei (CE.3) indică valoarea optimă a nivelului de asigurare care
trebuie adoptat prin proiectare (în fapt este vorba de o "zonă/domeniu optim" în vecinătatea
valorii teoretice) excluzând costurile indirecte.

C-77
 Figura CE.2. Stabilirea domeniului optim de asigurare în funcţie de costul total
Rezultă deci că estimarea valorii Ctot implică analizarea influenţelor specifice costurilor
legate de cutremur.
Pentru estimarea acestei valori sunt necesare date de intrare privind:
1. Scenariul seismic : cunoştinţele privind hazardul seismic la amplasamentul clădirii permit
prognoza statistică a producerii cutremurelor de o intensitate (exprimată prin acceleraţia
seismică de vârf a terenului) dată pe durata de exploatare prevăzută.
Notă În cazul amplasamentelor care pot fi afectate de cutremure din mai multe surse – de suprafaţă şi/sau de
adâncime – este necesară şi cunoaşterea caracteristicilor spectrale ale acestora.
2. Răspunsul seismic structural: cunoştinţele de inginerie seismică permit prognozarea
parametrilor răspunsului seismic structural care afectează CNS:
• pentru acţiunea directă: acceleraţia de nivel
• pentru acţiunea indirectă: deplasarea relativă de nivel.
Evaluarea acestor parametri trebuie să fie făcută complet (de la solicitare "zero" până la
ruperea structurii) – deci în domeniul elastic ⇒ domeniul post elastic
Datorită incertitudinilor legate de manifestarea cutremurelor şi de răspunsul seismic al
structurii şi al CNS, costurile reparaţiilor pe durata de exploatare şi pierderile indirecte
trebuie concepute ca mărimi definite pe baze probabilistice (cost total probabil) asociate cu
probabilităţile respective de realizare astfel încât costul mediu probabil rezultă din relaţia:
Cmediu = Σ(Ci,CNS*Pi,CNS + Cr,CNS*Pr,CNS + Cind,CNS*Pind,CNS + C0,CNS*P0.CNS) (CE.4)
unde Pi,CNS, Pr,CNS, Pind,CNS, şi P0,CNS, sunt probabilităţile de producere a pierderilor Ci, Cr, Cind
şi C0. Suma se referă la toate cutremurele cu probabilitate rezonabilă de a se produce în
perioada de exploatare prevăzută de investitor.
Deoarece avariile componentelor nestructurale sunt, de regulă, proporţionale cu severitatea
avariilor structurale, între costurile necesare pentru reabilitarea acestora există o corelare
evidentă.
Costurile reabilitării/înlocuirii componentelor nestructurale, precum şi cele asociate, necesare
pentru refacerea finisajelor, depind direct de valoarea iniţială a acestora. Menţionăm însă şi o
concluzie logică simplă: sporirea valorii componentelor nestructurale şi a finisajelor în
clădirile noi sau în cele reabilitate obligă la îmbunătăţirea performanţelor structurii dar şi a
CNS pentru a asigura o protecţie sporită a acestora la cutremur şi deci pentru reducerea
cheltuielilor de reabilitare/înlocuire.
Examinarea costului pierderilor seismice (exprimat prin costul lucrărilor de reabilitare
structurală) trebuie făcută în raport cu nivelul de siguranţă obţinut, care determină şi
cheltuielile probabile asociate avariilor pe care le-ar putea produce cutremurele următoare.
Evident, prin măsuri iniţiale mai ample, nivelul de siguranţă creşte şi, implicit, cresc şi

C-78
costurile investiţiei. În acelaşi timp, realizarea unui nivel de siguranţă superior reduce
vulnerabilitatea clădirii şi, pe această cale, reduce costurile de reparare/consolidare necesare
după următoarele cutremure. În consecinţă, pentru fiecare intensitate seismică, se poate
determina un nivel de siguranţă care corespunde costului probabil minim pe durata de
exploatare (de fapt, este vorba de un domeniu de valori în care se realizează un cost apropiat
de valoarea minimă teoretică).

Fig.CE.3.Costul total minim după intervenţie

[Petrovici,R., Reabiltarea seismică a clădirilor. Şase prelegeri pentru arhitecţi. Ed.Universitară "I.Mincu"
Bucureşti,2010].
I1- reparaţii; I2 - consolidare la nivelul de siguranţă dinainte de cutremur (mai mic decât cel iniţial) I3 - consolidare
peste nivelul de siguranţă iniţial

Dacă se iau în considerare toate cutremurele care au o probabilitate rezonabilă de a se

produce pe durata de exploatare prevăzută de investitor, pentru costul probabil corespunzător
nivelului de risc admisibil rezultă o valoare intermediară, din cumularea principalelor
cheltuieli previzibile.

CE.2.3.1. Verificarea prin calcul a CNS pentru efectul direct al acţiunii seismice
În cazul proiectării pentru efectul direct, este necesară atât verificarea condiţiilor de
stabilitate, de rezistenţă şi de rigiditate ale CNS componentelor nestructurale, cât şi a
condiţiilor de rezistenţă, de rigiditate şi de ductilitate ale prinderilor acestora de structura
principală. Această verificare se poate face folosind regulile de bază ale mecanicii şi ale
rezistenţei materialelor din care sunt alcătuite CNS componentele respective şi prinderile lor
de structura principală.

CE.2.3.1.1. Forţe seismice de proiectare

CE.2.3.2. Verificarea prin calcul pentru efectul indirect al acţiunii seismice

În cazul proiectării pentru efectul indirect, performanţele componentelor nestructurale sunt
condiţionate decisiv de performanţele structurii. Astfel, structurile proiectate cu niveluri de
ductilitate ridicate pentru cutremure rare sunt susceptibile de a avea, în cazul unor cutremure
frecvente sau ocazionale, deplasări laterale incompatibile cu capacitatea de deformare a
componentelor nestructurale. Din acest motiv, în reglementările tehnice internaţionale se
recomandă, în primul rând, limitarea driftului (IDI – interstory drift index) în mod
diferenţiat, în funcţie de nivelurile de performanţă ţintă. Din aceste considerente este necesar
ca expertul tehnic să cunoască, în prealabil, driftul probabil al clădirii sub acţiunea
cutremurului pentru care se verifică integritatea/stabilitatea CNS. Pentru orientarea experţilor
tehnici se prezintă câteva dintre valorile cerute în diferite documente de referinţă:
• Codul seismic japonez (1998):
- pentru cutremur L1 (vezi Nota): IDI= 0.5%;

C-79
 - pentru cutremur L2: IDI= 1.0%;
- pentru cutremur L3: IDI= 2.0%.
• SEAOC – [Performance –Based Seismic Engineering. Vision 2000 Committee, Sacramento. 1995]
- nivel de performanţă funcţional: IDI= 0.5%;
- nivel de performanţă protecţia vieţii: IDI= 1.5%;
- nivel de performanţă precolaps: IDI= 2.5%.
• Bertero, R.D, Bertero, V. [Application of a Comprehensive Approach for the Performance -Based
Earthquake-Resistant Design of Buildings. 12th World Conference on Earthquake Engineering, New
Zeeland 2000] :
- complet operaţional: IDI= 0.3%
- funcţional: IDI= 0.6%
- protecţia vieţii: IDI= 1.5%
- precolaps: IDI= 2.0%
Se precizează ca valorile de mai sus trebuie considerate în contextul general (tehnic,
tehnologic şi economic) din ţările în care se propune folosirea acestora.
Notă. Codului seismic japonez elaborat de BRI (Building Research Institute) ia în considerare trei niveluri de
severitate ale acţiunii seismice:
• cutremur moderat (L1), cu IMR ≅ 30-50 de ani;
• cutremur major (L2), cu IMR ≅ 500 de ani;
• cutremur extrem (L3).
Intensităţile cutremurelor de niveluri L1 şi L2 sunt stabilite prin codul de proiectare. Intensitatea cutremurului L3,
şi, implicit, stabilirea IMR al acestuia, este lăsată la alegerea inginerului proiectant, cu condiţia ca aceasta să
fie mai mare decât intensitatea cutremurului de nivel L2.

CE.2.3.3. Alte prevederi privind verificarea prin calcul

Verificarea prin calcul a rezistenţei şi stabilităţii pereţilor despărţitori din zidărie proiectaţi pe
baza prevederilor Normativelor P 13-63(70) şi P 2-75(85) este dată în exemplele prezentate
in Anexa H a codului P 100-3/2008.
Valorile coeficienţilor seismic globali (raportaţi la greutatea proprie a CNS) stabilite prin
reglementările menţionate sunt date în tabelul CE.3.
Tabelul CE.3
Normativul P 13-63 şi P 13-70 P 100-78(81)
Grad seismic 7 8 9 7 8 9
Coeficientul Ks 0.025 0.050 0.100 0.120 0.200 0.320
c = 3Ks c = 3Ks c = 3Ks c = Ks c = Ks c = Ks
Pereţi nestructurali
c = 0.075 c = 0.150 c = 0.300 c = 0.120 c = 0.200 c = 0.320
Parapeţi şi pereţi în c = 14 Ks c = 14 Ks c = 14 Ks c = 3Ks c = 3Ks c = 3Ks
consolă(*) c = 0.350 c = 0.700 c = 1.400 c = 0.360 c = 0.600 c = 0.960
Ornamente, statui, c = 14 Ks c = 14Ks c = 14Ks c = 4Ks c = 4Ks c = 4Ks
turnuleţe, coşuri de fum c = 0.350 c = 0.700 c = 1.400 c = 0.480 c = 0.800 c = 1.280
Balcoane, cornişe, c= 10 Ks c= 10 Ks c= 10 Ks c = 2.5Ks c = 2.5Ks c = 2.5Ks
alte console minore c = 0.250 c = 0.500 c = 1.000 c = 0.300 c = 0.500 c = 0.800
--- --- --- c = Ks c = Ks c = Ks
Tavane suspendate
--- --- --- c = 0.120 c = 0.200 c = 0.320

C-80
Notă. În normativele P 13-63 şi P 13-70 nu au existat prevederi referitoare la proiectarea
seismică a tavanelor suspendate

CE.2.4. Încadrarea CNS în categorii de vulnerabilitate

Încadrarea CNS în categorii de vulnerabilitate permite ca stabilirea măsurilor de intervenţie
să se facă diferenţiat, pentru fiecare categorie de CNS componente nestructurale şi pentru
fiecare element din cadrul unei categorii, ţinând seama, în principal, de următorii parametri:
• consecinţele probabile ale neîndeplinirii nivelurilor de performanţă propuse;
• raportul între nivelul de performanţă disponibil şi nivelul de performanţă necesar
pentru satisfacerea obiectivelor investitorului;
• raportul dintre "costul lucrărilor de intervenţie" (determinat în funcţie de
complexitatea tehnică şi de amploarea acestor lucrări) şi "beneficiul" obţinut prin
aceste lucrări (exprimat prin diminuarea pagubelor aşteptate, directe şi indirecte,
produse de cutremurele ulterioare).

C-81
 ANEXA D - CL DIRI DIN ZID RIE

CD.1. Obiectul prevederilor

Necesitatea evalu rii siguran ei seismice a cl dirilor din zid rie este evident i stringent
deoarece acestea constituie o parte important a fondului construit existent în România i,
prin natura lor constructiv , acestea prezint un nivel ridicat de vulnerabilitate seismic .
În sprijinul acestei afirma ii reamintim unele date statistice.
Recens mântul din 1992 a înregistrat, pentru cl dirile de locuit din România urm toarele
categorii de cl diri cu pere i din zid rie :
M2 - construc ii cu pere i din c mid , piatr sau înlocuitori cu plan ee din beton
armat;
M3 - construc ii cu pere i din c mid , piatr sau înlocuitori cu plan ee din lemn;
În func ie de aceste categorii de materiale, locuin ele din ora e cu structura din zid rie,
raportate la totalul locuin elor au fost înregistrate dup cum urmeaz (valori rotunjite):
Locuin e cu structura din zid rie
Tabelul CD.1
Locuin e în cl diri Locuin e în cl diri
Material Total locuin e
P, P+1E P+2E
Total 4.000.000 (100%) 1.100.000 (27.5%) 2.900.000 (72.5%)
M2 900.000 (22.5%) 230.000 (6.0%) 670.000 (16.5%)
M3 500.000 (12.5%) 480.000 (12.0%) 20.000 (0.5%)
Procentele se refer la num rul total de locuin e (4.000.000)
Din tabel rezult c , din punct de vedere al ponderii în fondul construit existent de locuin e,
cl dirile din zid rie reprezint peste 1/3 din total.
Dintre acestea, reparti ia în func ie de perioada de construc ie este dat în tabelele CD.2a i
CD.2b. Din aceste tabele trebuie s se re in faptul c o mare parte dintre aceste cl diri au
vechime mare i, implicit, sunt afectate de uzura fizic i moral .

Locuin e în cl diri P, P+1E

Tabelul CD.2a.
Material Total < 1944 1945-1960 1961-1980 1981-1991
1.100.000 450.000 250.000 340.000 60.000
Total
100% 41.0% 22.7% 30.9% 5.4%
220.000 85.000 40.000 75.000 20.000
M2
20.0% 7.7% 3.6% 6.8% 1.8%
480.000 220.000 100.000 140.000 20.000
M3
43.6% 20.0% 9.1% 12.7% 1.8%
Procentele se refer la num rul total de locuin e în cl diri P, P+1E (1.100.000)
Din tabel rezult c circa 2/3 din totalul acestor cl diri sunt construite înainte de anul 1960
(deci f m suri de protec ie seismic ) i, ca atare constituie un obiectiv principal al
prezentului Cod având în vedere vulnerabilitatea ridicat i num rul mare de persoane
ad postite.

C-22
Locuin e în cl diri P+2E (tip bloc).
Tabelul CD.2b.
Material Total < 1944 1945-1960 1961-1980 1981-1991
2.900.000 190.000 120.000 1.450.000 1.140.000
Total
100% 6.6% 4.1% 50.0% 39.3%
670.000 120.000 90.000 350.000 110.000
M2
23.1% 4.1% 3.1% 12.0% 3.8%
18.000 15.000 1.100 1.300 600
M3
0.6% 0.5% 0.03% 0.04% 0.02%
Procentele se refer la num rul total de locuin e în cl diri P+2E (2.900.000)
Tabelul CD.2b arat existen a în ora e a unui num r important de locuin e în cl diri cu
în ime P+2E cu pere i structurali din zid rie nearmat i plan ee din lemn (M3), alc tuire
structural care este una dintre cele mai vulnerabile în cazul producerii cutremurului de
proiectare ( i, în unele cazuri, chiar la cutremure mai pu in severe).

Cazul particular al Municipiului Bucure ti

Cunoa terea datelor specifice pentru Capital este semnificativ deoarece, din cauza
concentr rii mari de popula ie, aceasta reprezint i o concentrare deosebit de mare de
construc ii de locuin e în raport cu celelalte ora e din ar i, în special, cele cu peste 200.000
locuitori i ca atare problema reducerii riscului seismic prin reabilitarea fondului construit
îmbrac aspecte mult mai complexe.
Datele care urmeaz au fost preluate din [Georgescu, E.S.: Modele analitice i abord ri integrate de
evaluare i reducere a riscului seismic, cu aplica ii în managementul prevenirii dezastrelor. Tez de doctorat,
UTCB, 1999] i se bazeaz , în principal, tot pe rezultatele recens mântului din 1992. Perioadele
de construc ie avute în vedere în studiul men ionat pentru ora ul Bucure ti sunt aproximativ
acelea i ca i cele folosite pentru ansamblul rii iar clasificarea din punct de vedere al
materialelor de construc ie este identic .
Datorit diversit ii tipologiei arhitectural-structurale i a nivelului de protec ie seismic
ini ial ale fondului existent de cl diri din zid rie i datorit num rului ridicat de persoane
ad postite riscul seismic al acestei categorii de cl diri este ridicat în special în mediul urban
(mai ridicat decât în mediul rural).

Num rul i ponderea cl dirilor din Bucure ti cu pere i structurali din zid rie în func ie
de perioada de construc ie (valori rotunjite)
Tabelul CD.3
Num r/ Num rul i ponderea cl dirilor în func ie de
Num r
Material pondere perioada de construc ie
locuitori
cl diri <1945 1946-63 1964-70 1971-77 1978-90 1991-92
108.000 2.000.000 52.600 31.900 9.900 6.300 6.700 275
Total
100% 100% 48.9% 29.6% 9.3% 5.8% 6.2% 0.3%
27.500 360.000 17.500 6.000 1.900 1.150 800 100
M2
25.5% 18.0% 16.4% 5.6% 1.8% 1.1% 0.7% 0.1%
33.000 129.000 20.900 8.000 2.050 1.200 860 60
M3
30.7% 6.4% 19.4% 7.4% 1.9% 1.1% 0.8% 0.06%

C-23
Num rul i ponderea cl dirilor cu pere i structurali din zid rie i plan ee flexibile din
Bucure ti în func ie de regimul de în ime i de perioada de construc ie (valori rotunjite)
Tabelul CD.4.
Num r/ Num rul i ponderea cl dirilor în func ie de
Material În ime pondere perioada de construc ie
cl diri <1945 1946-63 1964-70 1971-77 1978-90 1991-92
P 32.300 20.200 7.900 2.100 1.200 860 60
P+1E 97.8% 61.1% 24.0% 6.3% 3.6% 2.6% 0.2%
P+2E 710 665 27 2 4 6 2
P+4E 2.14% 2.00% 0.08% 0.006% 0.012% 0.018% 0.006%
P+5E 21 21 --- --- --- --- ---
M3
P+7E 0.06% 0.06% --- --- --- --- ---
3 3 --- --- --- --- ---
> P+7E
0.009% 0.009% --- --- --- --- ---
Total 33.000 20.900 8.000 2.050 1.200 860 60
M3 30.7% 19.4% 7.4% 1.9% 1.1% 0.8% 0.06%

CD.2.Informa ii specifice necesare pentru evaluarea siguran ei construc iilor din zid rie

CD.2.1. Date generale privind construc ia

(C1-a) Informa iile privitoare la data (perioada) execu iei servesc pentru identificarea
premizelor de degradare în timp a calit ii fondului construit (inclusiv degrad ri din cauze
neseismice) i a nivelului de siguran disponibil al cl dirilor.
Datele referitoare la anul de construc ie sunt grupate, de regul , în cinci etape majore, fiecare
cu anumite elemente caracteristice, esen iale pentru aprecierea nivelului de vulnerabilitate:
A. Protec ia seismic ini ial (prin proiectare).
B. Num rul i severitatea cutremurelor suportate de la data construc iei pân în momentul
expertiz rii.
Aceste etape sunt:
Înainte de anul 1944: cl diri protec ie seismic ini ial i care au suportat
cutremurul din 1940
Între 1945 ÷ 1960: cl diri protec ie seismic ini ial dar care nu au suportat
cutremurul din 1940
Între 1961 ÷ 1978(80): cl diri cu protec ie seismic ini ial insuficient ,
corespunz toare normativelor P 13-63 i P 13-70 i h ii de zonare seismic din
STAS 2963-63
Între 1981-1991: cl diri cu protec ie seismic ini ial satisf toare corespunz toare
normativului P 100 -78(81) i h ii de zonare seismic din STAS 11100/0-77.
Dup 1992: cl diri cu protec ie seismic ini ial bun , asigurat prin Normativul P 100-92 i
harta de zonare seismic din acesta.
(C1-b) Sistemul de construc ie cu pere i structurali din zid rie este caracteristic pentru cele
mai vechi cl diri de cult sau laice existente în România.
În domeniul cl dirilor laice, ca destina ie, cl dirile cu pere i structurali din zid rie acoper în
întregime gama func iunilor de locuit, social-culturale i industriale.
În fondul construit existent pot fi identificate câteva categorii distincte de cl diri cu pere i
structurali din zid rie care au caracteristici comune i ca atare au niveluri de vulnerabilitate
similare.
Cl diri de locuit modeste, pentru una sau dou familii, cu parter sau parter i etaj

C-24
 (denumite i locuin e ieftine).
Cl diri de locuit modeste cu mici unit i comerciale la parter (centrul istoric al
Capitalei, de exemplu).
Cl diri de locuit individuale pentru popula ia înst rit (a a numitele "palate", de
exemplu, în Bucure ti: tirbei, Ghica, Cantacuzino etc)- figura CD.1a.

(a) (b)
Fig.CD.1. Cl diri reprezentative din zid rie
(a) Palatul Kre ulescu, str. tirbei Vod , Bucure ti (b) Abatorul din Timi oara -1905

Cl diri publice cu dimensiuni mici sau moderate pentru administra ie, înv mânt,
cultur ( colile din programul "Spitu Haret", cl dirile administra iilor financiare, etc).
Cl diri publice monumentale (de exemplu, în Bucure ti: Tribunalul, sediul CEC,
Cercul Militar, etc.,).
Cl diri industriale cu dimensiuni mici sau moderate (figura CD.1b).
Din punct de vedere al conform rii arhitectural-structurale cl dirile cu pere i structurali din
zid rie se caracterizeaz printr-o mare varietate de forme atât în plan cât i în eleva ie.
Alc tuirea structurilor pentru aceste tipuri de cl diri se încadreaz , în general, într-una din
urm toarele categorii:
Cl diri cu pere i structurali din zid rie simpl (nearmat ) i cu plan ee din:
- bol i masive din zid rie;
- profile metalice laminate i bolti oare din c mid ;
- grinzi din lemn;
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate de dimensiuni mici.
Cl diri cu pere i structurali din zid rie cu centuri i stâlpi ori din beton armat (zid rie
confinat ) cu plan ee din:
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate de dimensiuni mici;
- elemente prefabricate de dimensiuni mari (semi-panouri, panouri, predale cu
suprabetonare).
Clasificarea dat mai sus poate fi asociat cu evolu ia în timp a tehnicilor i materialelor de
C-25
construc ii.
Alc tuirea cl dirilor cu pere i structurali din zid rie realizate la sfâr itul secolului XIX i
începutul secolului XX, este bazat în exclusivitate pe conceptul "gravita ional" i se
caracterizeaz , în principal, prin:
amplasare neuniform a pere ilor în plan ceea ce conduce la disimetrii pronun ate;
alc tuire neuniform a pere ilor în plan vertical;
goluri de u i i ferestre care nu se suprapun pe vertical (la pere i interiori i, de multe
ori, i la fa ade);
discontinuit i în fluxul for elor verticale (pere i interiori i exteriori rezema i pe
grinzi - de cele mai multe ori datorit interven iilor ulterioare);
reduceri ale rezisten ei i rigidit ii prin goluri verticale (pentru co uri de fum sau
ventila ii) sau sli uri orizontale pentru conducte (în cazul unor interven ii ulterioare).
Cl dirile susmen ionate sunt, în general, cl diri de locuin e unifamiliale de dimensiuni mici
dar i cl diri publice curente sau monumentale. Din punct de vedere al alc tuirii în plan se
întâlnesc în general forme simple, uneori compacte, iar în cazul cl dirilor monumentale
forme în plan cu geometrie riguroas . Cele mai simple cl diri au fost realizate în
"autoconstruc ie", f proiecte, în timp ce cl dirile monumentale au fost proiectate de
arhitec i binecunoscu i (unii chiar din str in tate). Din informa iile existente disponibile,
numai pentru foarte pu ine dintre aceste cl diri au fost f cute calcule de rezisten .
Cl dirile sunt dezvoltate pe subsol general sau par ial i au 1÷2 niveluri. Aproape toate aceste
cl diri au poduri înalte. La multe dintre aceste cl diri s-au f cut, în timp, diferite interven ii
(supraetaj ri, modific ri de goluri, desfiin ri de pere i structurali, în special la fa ade pentru
crearea de vitrine, etc.) care au constituit surse pentru diminuarea capacit ii de rezisten .
Zidurile portante au grosimi mari, care ajung pân la 2÷3 lungimi de c mid
(circa 75 ÷ 85 cm), dar sunt executate din materiale cu rezisten e slabe sau mediocre. De i s-
au folosit c mizi din argil ars , rezisten a medie de rupere la compresiune a acestora nu
dep te decât rareori 7.5 N/mm2. Mortarele folosite pentru zid rie sunt mortare de var, dar
cu con inut redus de liant (raport var:nisip de 1:5 sau chiar 1:7), iar la confec ionarea lor s-a
folosit, de multe ori, nisip cu con inut ridicat de argil . Din acest motiv, rezisten a la
compresiune a mortarelor respective, nu dep te decât în cazuri izolate 0.4 N/mm2
(mortare M4 conform clasific rilor anterioare). Efectul cumulat al rezisten elor slabe ale
materialelor i, în multe cazuri, al manoperei necorespunz toare constituie sursa unei
vulnerabilit i ridicate pentru aceast categorie de structuri.
Pere ii de subsol sunt executa i, în cele mai multe cazuri, tot din zid rie ca i funda iile.
Uneori se întâlnesc funda ii din piatr i, cu totul izolat la aceast categorie, funda ii din
beton simplu, de calitate slab sau foarte slab . La subsol, cl dirile nu au izola ie hidrofug
ceea ce, în multe cazuri, a dus la deteriorarea zid riei aflate în contact cu umiditatea.
Plan eele sunt realizate, în cele mai multe cazuri, dup cum urmeaz :
Plan eul peste subsol:
- din bol i masive de c mid rezemate pe zidurile portante sau pe arce de zid rie
în zonele în care unele ziduri au fost suprimate pentru a face loc unor func iuni
care necesitau spa ii libere mai mari (este cazul cl dirilor cele mai vechi);
- din profile laminate din o el (de form I sau din in de cale ferat ) i bol oare
din c mid ; solu ia a fost folosit cu prec dere în ultimul deceniu al secolului
XIX i în primele dou decenii ale secolului XX;
- din grinzi din lemn (solu ie mai rar folosit deoarece condi iile de umiditate din

C-26
 subsoluri conduceau rapid la degradarea/putrezirea lemnului).
Plan eele nivelurilor curente:
- din profile laminate i bol oare de c mid ;
- din grinzi i podin din lemn.

Fig. CD.2 Tipuri de plan ee la cl diri vechi

Toate aceste tipuri de alc tuire constructiv se încadreaz în categoria plan eelor cu rigiditate
nesemnificativ în plan orizontal.
Învelitoarea, din materiale ceramice ( igl sau olane) sau din tabl este sus inut în toate
cazurile pe arpante de diferite forme din lemn ecarisat. Din alc tuirea învelitorii rezult , la
pod, de cele mai multe ori, calcane i/sau frontoane cu în imi mari, neancorate de arpant ,
care prezint un pericol ridicat de c dere în cazul cutremurului.

Fig. CD.3 Cl dire avariat prin c derea calcanului al turat (Bucure ti, 1977)
Cl dirile proiectate i realizate dup introducerea betonului armat (orientativ dup anul 1915)
se dezvolt în eleva ie cu subsol, parter i 2÷3 niveluri (atingând uneori în imi chiar mai
mari - P+5E, de exemplu), uneori cu retrageri la nivelurile superioare. Nici aceste cl diri nu
beneficiaz de o concep ie general de alc tuire adecvat zonelor seismice. În condi iile
evolu iei continue a ora elor, forma în plan a acestor cl diri a început s devin predominant
neregulat urm rind formele parcelelor de teren disponibile. Toate aceste cl diri sunt
realizate pe baza unor proiecte întocmite de arhitec i iar structurile au fost, în mai multe
cazuri, calculate de ingineri, dar numai pentru efectul înc rc rilor verticale, astfel încât
rezisten a lor la cutremur se datoreaz numai rezervelor "naturale" de rezisten ale pere ilor
structurali.
Din punct de vedere func ional, cl dirile sunt atât locuin e unifamiliale (bine cunoscutele
"vile") dar i cl diri/blocuri cu mai multe apartamente de locuit sau cu alte func iuni (hoteluri,
de exemplu).
Alc tuirea structural cu grinzi i stâlpi de beton armat a reprezentat o posibilitate nou
pentru arhitec i i pentru promotorii cl dirilor cu multe apartamente de a ob ine o flexibilitate

C-27
sporit a spa iilor (cerut de multe ori i de dorin a de a amenaja magazine la parter) prin
solu ii constructive care nu ar fi fost posibile în varianta zid riilor portante.
Structura vertical este realizat în aceast etap , în majoritatea cazurilor, tot din pere i
structurali din zid rie simpl (f centuri i stâlpi ori), dispu i în special pe conturul cl dirii,
i este completat , dup nevoie, cu stâlpi i grinzi din beton armat, la interior, destina i s
preia înc rc rile verticale în zonele în care nu s-au prev zut pere i structurali pentru a se crea
spa ii libere mai mari.
Rezisten ele materialelor sunt ceva mai bune decât cele de la categoria precedent de cl diri.
Astfel c mizile ajung, aproape întotdeauna, la marca C100 iar mortarul utilizat este, de
multe ori, de tip "var-ciment" ceea ce permite atingerea în mod curent a rezisten ei de 10
daN/cm2 (M10) i, izolat, chiar mai mare.
Participarea inginerilor structuri ti la proiectarea acestor cl diri a avut ca rezultat reducerea
densit ii i grosimii pere ilor portan i la strictul necesar pentru preluarea înc rc rilor
verticale (o parte dintre amintitele rezerve "naturale" care rezultau din grosimea mare a
zidurilor portante, a disp rut pe aceast cale). Astfel grosimile pere ilor exteriori variaz între
1÷1½ c mizi (28÷42 cm) iar pere ii structurali interiori s-au redus pân la grosimea de ½
mid (14 cm). În multe cazuri, în special atunci când la parter au fost amenajate
magazine, o parte din pere ii structurali de la etaje sunt rezema i pe grinzi (de beton armat sau
metalice).
Adesea se întâlnesc i pere i structurali din a a numita zid rie american (perete dublu strat
cu gol interior, conform defini iei actuale) constituit din dou straturi de c mid a ezat pe
cant (7.0 cm grosime) i gol interior de 14 cm astfel încât, aparent, grosimea peretelui este tot
de 28 cm.
La multe dintre aceste cl diri, pere ii subsolului au fost realiza i, ca i înainte, din zid rie dar
i din beton slab (de regul , nearmat) iar funda iile din beton simplu de calitate slab (în fapt
s-a urm rit numai eliminarea zid riei de c mid la care, sub efectul umezelii din p mânt, s-
au constatat degrad ri rapide).

Pentru aceast categorie de cl diri, plan eele au fost executate aproape în exclusivitate din
beton armat monolit, dar f centuri. În unele cazuri, la cl diri mai vechi, plan eul peste
subsol a fost executat din profile metalice i bol oare de c mid iar plan eul peste ultimul
nivel din lemn.
Învelitorile au fost realizate, de obicei, din materiale ceramice sau tabl (în care caz sunt
sus inute pe arpante din lemn) dar, uneori, spre sfâr itul deceniului 4 al secolului XX se
întâlnesc i învelitori de tip teras a ezate pe plan eul din beton de peste ultimul nivel
locuibil.

C-28
 Fig.CD.4 Cl dire ieftin P+E+M în Bucure ti (vil )

CD.2.2.Date privind starea fizic a construc iei

(C1-a) Formele de afectare /degradarea fizic a materialelor structurii men ionate în acest
paragraf se produc ca urmare a unui complex de cauze primare:
Lipsa m surilor ini iale de protec ie
- alegerea necorespunz toare a materialelor în raport cu condi iile de solicitare
* materiale cu rezisten e slabe;
* materiale foarte deformabile;
* materiale neomogene;
- detalii constructive inadecvate pentru condi iile de solicitare i expunere
* lipsa elementelor de protec ie ( or uri, ape,etc)
* lipsa unor elemente de reparti ie;
* lipsa de leg turi sau realizarea de leg turi necorespunz toare între elemente;
* plan ee cu rezem ri insuficiente;
* lipsa hidroizola iei verticale la subsoluri i a hidroizola iei orizontale sub
pere ii de c mid ;
- execu ie necorespunz toare
* zid rii cu rosturi neumplute.
Exploatare necorespunz toare
- condi ii higrotermice care favorizeaz producerea condensului.
Lipsa lucr rilor de între inere i/sau de repara ii curente
- pierderi de ap din conducte i canaliz ri interioare i exterioare;
- lipsa/defec iunile sistemului de jgheaburi i burlane;
- lipsa tencuielilor pe fa ade.
Cauzele primare ale deterior rilor structurilor din zid rie provenite din interac iunea cu
terenul de fundare pot proveni din:
teren de fundare necorespunz tor:
- teren în pant supus alunec rilor active;
- teren compresibil sau sensibil la umezire;
- teren cu rezisten insuficient ;

C-29
 - teren neuniform.
varia ia nivelului apelor subterane (inclusiv efectul apelor de infiltra ie sau al
pierderilor din re ele):
- coborârea nivelului apelor;
- ridicarea nivelului apelor.

(a) (b)
Fig.CD5.Efectul ridic rii nivelului apei subterane
Alura ruperii din figura CD.5(b) indic prezen a unei zid rii cu elemente slabe i mortar cu
rezisten ridicat (ruperea prin elemente).
modific ri ale terenului în vecin tatea construc iei:
- turi sau demolarea construc iilor al turate;
- umpluturi sau executarea unor construc ii al turate.

(a) (b) (c)

Fig.CD6. Avarierea zid riei din cedarea terenului de fundare
(a) Avariere grav produs de o s tur adânc pentru o cl dire al turat înainte de subzidire
(b)(c) Cedarea terenului de fundare prin umezire îndelungat provenit de la re eaua de canalizare
În multe situa ii deteriorarea cl dirilor din zid rie se poate produce din cauza interac iunii
necontrolate între teren i structur care poate proveni din:
alc tuirea necorespunz toare a funda iilor:
- funda ii cu dimensiuni insuficiente;
- înc rc ri neuniforme pe funda ii;
- adâncimi de fundare insuficiente fa de limita de înghe ;
- fundare pe terenuri cu caracteristici geotehnice diferite;
- lipsa leg turilor între funda ii.
amenajarea necorespunz toare a spa iului exterior:

C-30
 - amenajare exterioar care nu asigur îndep rtarea apelor de ploaie de construc ie.
ac iuni dinamice asupra terenului de fundare:
- vibra ii din trafic;
- vibra ii/ ocuri produse de lucr ri de construc ii (baterea pilo ilor);
- cutremure.
Cunoa terea funda iilor existente i, în special, identificarea cotelor de fundare i a naturii
terenului de fundare se realizeaz prin: sondaje geotehnice, gropi deschise sau sondaje
geoelectrice. Se recomand ca sondajele s se execute în subsolul cl dirii (pentru a se reduce
volumul de s tur i a se evita acumularea apei din precipita ii în gropi). Pozi iile
sondajelor se consemneaz în planuri care fac parte integrant din raportul de expertiz .

Fig. CD.7a.Indicarea pozi iei sondajelor (S) la funda iile unei

cl diri cu pere i structurali din zid rie
(C2) Releveul avariilor/degrad rilor care face parte integrant din raportul de evaluare
consemneaz sub form de desene constat rile expertului tehnic. Desenele sunt de regul
completate/explicitate prin fotografii (releveu foto).

Fig. CD.7b.Releveul avariilor la subsolul unei cl diri cu pere i structurali din zid rie

CD.2.3. Date privind geometria structurilor din zid rie

(C1) Dintre datele privind geometria structurilor din zid rie enumerate în acest paragraf
continuitatea pe vertical a pere ilor structurali are o importan deosebit deoarece:
define te regularitatea /neregularitatea structural ;
constituie reper privind interven iile în timp asupra structurii (suprimarea/ ad ugarea
unor pere i);
ofer informa ii privind fluxul înc rc rilor spre funda ii i zonele/elementele unde se
produc concentr ri de eforturi.

C-31
Din acest motiv, în cazul în care prin examinarea vizual se constat discontinuitatea pe
vertical a pere ilor se recomand întocmirea unor planuri care s materializeze aceste
situa ii.

(c) (d)
Fig.CD.7c.Identificarea continuit ii pe vertical a pere ilor structurali
Fig.CD.7d.Releveul unei cl diri cu pere i structurali din zid rie i
plan eu din profile metalice i bol isoare de c mid .
Releveul trebuie s consemneze i:
pozi ionarea i dimensiunile în plan i în eleva ie ale golurilor (u i, ferestre) i ale
zonelor de perete cu grosime redus (ni e);
pozi ionarea în plan i dimensiunile elementelor principale ale plan eelor din lemn sau
metalice, grosimea pl cilor de beton;
existen a unor plan ee par iale sau cu goluri mari.
CD.2.4. Detalii constructive specifice structurilor din zid rie
Examinarea vizual a alc tuirii i st rii de afectare a zid riei se poate face numai dup
îndep rtarea tencuielilor.
Expertul tehnic trebuie s indice executantului condi iile/m surile necesare pentru aceast
opera ie dintre care men ion m:
Pentru desfacere nu se vor folosi utilaje care pot deteriora construc ia sau pot
transmite vibra ii cl dirilor învecinate;
Lucr rile vor începe numai dup debran area tuturor instala iilor i, în special, a
instala iilor electrice i de gaz;
Molozul rezultat nu se va depozita pe plan ee;
Executarea lucr rilor de decopertare se va face cu respectarea tuturor prevederilor
privind protec ia muncii, paza i stingerea incendiilor, precum i normele sanitare;
Constructorul va sesiza de urgen a expertului tehnic toate anomaliile constatate cu
ocazia decopert rilor i va opri lucr rile pân la examinarea situa iei.
(C1) Informa iile privind detaliile constructive specifice structurilor din zid rie sunt necesare
pentru:
Identificarea calit ii zid riei:
- aspectul c mizilor (omogenitatea culorii care indic i gradul de ardere)
- omogenitate (numai cu c mizi, mixt - c mid i piatr );
- esere/umplerea rosturilor

C-32
Cunoa terea calit ii efective a zid riei, exprimat în principal prin aceste caracteristici,
permite expertului tehnic s aprecieze oportunitatea aplic rii unor coeficien i de reducere a
rezisten elor zid riei fa de valorile recomandate în Cod (la paragraful D.3.4.1.3.1)

(a) (b)
Fig.CD.8 Zid rie neomogen (c mid i piatr de râu),
(a) Vedere general
(b) Detaliu zid rie realizat cu multe fragmente de c mizi i cu raport de esere necorespunz tor

Identificarea alc tuirii buiandrugilor/riglelor de cuplare în cazul pere ilor cu goluri:

- materiale (beton/lemn/arc plat din zid rie)
- condi ii de rezemare
- starea de afectare (reazeme suprimate, de exemplu)
Pe baza acestor constat ri expertul tehnic va aprecia capacitatea efectiv a buiandrugilor /
riglelor de cuplare de a asigura leg tura între montan i (capacitatea de rezisten la
încovoiere/forfecare) i va decide asupra modelului de calcul (console izolate, legate prin
plan ee sau cadru echivalent).

(a) (b)
Fig.CD.9 Buiandrugi din lemn cu rezisten nesemnificativ la încovoiere
(a) Buiandrug din lemn cu rezemare insuficient pe zid rie degradat
(b) Buiandrug din lemn rezemat pe montan i din lemn (cadrul u ii ?)
Existen a arpantelor care dau împingeri în pere ii de reazem contribuie la cedarea pere ilor
prin încovoiere perpendicular pe plan sau prin r sturnare.

C-33
 Fig.CD.10 Efectul împingerilor laterale date de arpante
[Marini,A.,Plizzzari,G., Tecniche di analisi, di rinforzo e di miglioramento sismico di edifici storici,
Corso di perfezionamento, Universita di Brescia , 2007.]
Identificarea capacit ii de rezisten la încovoiere a buiandrugilor (capacitate de cuplare a
montan ilor) este necesar pentru stabilirea modelului de calcul în cazul pere ilor cu goluri de
i/ferestre.
De asemenea, investigarea tipului i calit ii leg turilor între pere i la col uri, ramifica ii i
intersec ii serve te pentru stabilirea modelului de calcul al sec iunii transversale a pere ilor
structurali.

Fig.CD.11. Modelarea intersec iilor de pere i pentru calcul

În lunga lor existen , cl dirile vechi din zid rie au schimbat de mai multe ori proprietarul.
Din punct de vedere al siguran ei, aceste schimb ri au generat, aproape în toate cazurile,
interven ii brutale la pere ii structurali, în special deschiderea, modificarea dimensiunilor
i/sau pozi iei sau închiderea improvizat a unor goluri i chiar supra în area pere ilor.

(a) (b)
Fig.CD12.Interven ii în timp asupra pere ilor structurali din zid rie
(a) Supraîn area pere ilor (la schimbarea func iunii cl dirii)
(b) Modificarea golurilor la fa ad cu deteriorarea bol ilor plate de peste goluri

C-34
 (c) (d)
Fig. CD.12. Interven ii în timp asupra pere ilor structurali din zid rie
(c) Închiderea unui gol cu materiale eterogene (elemente din BCA + c mizi)
(d) Mic orarea în imii unui gol
(C2) Num rul minim al elementelor de construc ie dintr-o anumit categorie care se
inspecteaz este stabilit prin reglement rile tehnice specifice. Valorile date în SR EN 1998-3
sunt superioare celor din Codul P 100-3. Este evident c sporirea num rului de
verific ri/încerc ri, de i reprezint costuri suplimentare în faza de expertizare, asigur
premizele unei cunoa teri mai exacte a propriet ilor cl dirii i posibilitatea de a adopta valori
CF mai mici
Procentajul elementelor care trebuie verificate pentru detalii
Tabelul CD.5a
Tipul inspec iei
Documentul
Limitat Extins Complet
Standard SR EN 1998-3 20 50 80
Cod P 100-3 15 30 50

Num rul elementelor care trebuie testate pentru fiecare nivel al cl dirii
Tabelul CD.5b
Tipul test rii
Documentul
Limitat Extins Cuprinz toare
Standard EN 1998-3 1 2 3
Cod P 100-3 0 1 3

CD.2.5. Propriet ile materialelor

Opera iile de relevare a structurii i de testare a materialelor sunt dificil de realizat în condi ii
corespunz toare (uneori chiar imposibil de executat!) deoarece la faza întocmirii expertizei
cl dirile sunt, de regul , în exploatare, iar structura este acoperit de finisaje care nu pot fi
desf cute f a afecta func ionarea cl dirii. În aceste condi ii, expertul tehnic recurge la
folosirea datelor ob inute la cl diri presupuse "similare" din punct de vedere al
caracteristicilor constructive f posibilitatea de a verifica în ce m sur aceast similitudine
exist cu adev rat.
Calitatea zid riei poate fi apreciat numai dup îndep rtarea finisajelor (tencuieli, placaje,
lambriuri).
Îndep rtarea limitat pentru examinarea prin sondaj poate conduce la informa ii incomplete
mai ales în cazul cl dirilor vechi pentru care s-au folosit materiale eterogene, fie la
construc ia ini ial , fie la interven iile ulterioare.
Ob inerea datelor privitoare la caracteristicile zid riei se poate face prin:

C-35
 examinare vizual ;
extragerea carotelor i încercarea lor în laborator;
încerc ri in-situ.
Al turi de cercetarea vizual în prezent, pe plan mondial, exist numeroase procedee
tehnologice avansate pentru cercetarea instrumental a calit ii zid riei.
Principalul avantaj al acestor metode este posibilitatea de a extinde rezultatele investiga iilor
locale (punctuale) privitoare la propriet ile mecanice, determinate pe epruvete, pe arii mai
mari (prin corelare, pe baze experimentale) dând astfel o imagine mai complet a
caracteristicilor structurii. De asemenea, prin astfel de metode este posibil i urm rirea
eficien ei lucr rilor de interven ie (de exemplu, prin verificarea modific rii densit ii
materialului, dac se execut injectarea cr turilor/golurilor).
Radiografiere (cu raze gamma): permite identificarea neomogenit ilor /
discontinuit ilor profunde în zid rie (identificarea golurilor, arm turilor, altor
elemente înglobate în zid); în general sunt necesare aparate cu radia ii puternice ceea
ce implic i m suri corespunz toare de protec ie;
Termografie în infraro u: permite identificarea stratifica iei (de exemplu straturi vechi
de tencuial ) i existen a unor goluri sau discontinuit i (de exemplu, starea de
fisurare, fracturi sau goluri incomplet umplute); permite i verificare operativ în faza
de interven ie prin vizualizarea traseului materialelor introduse în fisuri/cr turi;
Metode magnetice: permit pozi ionarea elementelor metalice înglobate în zid rie
(arm turi, ancore, etc.);
Metode radar: se bazeaz pe recep ionarea energiei electrice, transmis sau reflectat
i permit identificarea diferitelor straturi de zid rie (mai ales în cazul zidurilor mixte,
groase) a golurilor i a altor elemente înglobate în zid rie (beton, de exemplu);
Încerc ri cu ultrasunete: se folosesc cu prec dere pentru materiale omogene cum este
zid ria din piatr natural ; în cazul zid riei de c mid adâncimea de p trundere este
insuficient pentru a furniza informa ii concludente;
Endoscopie: permite verificarea alc tuirii interne a zid riei prin mini camere introduse
în goluri de mici dimensiuni (cu diametrul de 10 20 mm) practicate în perete;
adâncimea pe care se face cercetarea este de circa 1000 1200 mm în func ie de tipul
aparatului folosit; zonele cu fisuri mari pot fi cercetate cu aparate prev zute cu tub
flexibil care se adapteaz traseului; aceste aparate, dotate cu fibra optic , furnizeaz
fotografii sau imagini video ale structurii interioare a zid riei.

(a) (b)
Fig.CD.13 Procedee de cercetare nedistructiv a zid riei
(a) Imaginea în infraro u a unei cl diri din zid rie (b) Instala ie pentru încerc ri cu ultrasunete

C-36
 (a) (b) (c)
Fig. CD.14 Cercetarea zid riei prin endoscopie
(a) vederea general a încerc rii
(b) zon de zid rie cu degradare în dreapta sus (c) zon de zid rie f degrad ri
Totodat , prin aceast abordare nu se pot c ta informa iile necesare referitoare la
omogenitatea calit ii materialelor pe ansamblul cl dirii.
Pe de alt parte, este evident c sporirea num rului de teste i extinderea acestora la un num r
mai mare de elemente conduce la cre terea gradului de încredere în valorile ob inute. Nivelul
de cunoa tere a propriet ilor mecanice ale zid riei determin i tipul metodelor de calcul
care pot fi folosite.
De exemplu, precizia rezultatelor ob inute prin folosirea metodelor de tip element finit, cu
urm rirea comport rii postelastice a structurii, depinde de cunoa terea cât mai exact a
legilor constitutive - i - ceea ce nu se poate realiza f executarea unui num r suficient
de mare de încerc ri in-situ i/sau în laborator.
Sporirea num rului de teste este necesar i în cazurile în care împr tierea rezultatelor
ob inute pe num rul minim de teste prev zut de reglement ri este mare (orientativ, cu
coeficient de varia ie 25%).
Din acest motiv stabilirea planului de investigare este o problem deosebit de dificil pentru
inginerul evaluator deoarece inspec iile i testele trebuie s furnizeze informa ii cât mai multe
i cât mai precise în condi iile unor interven ii asupra cl dirii care se doresc a fi cât mai
limitate.
În lipsa încerc rilor, sau cu un num r mic de încerc ri, valorile de calcul folosite nu sunt
individualizate pentru a ine seama de propriet ile efective ale materialelor din cl dire i de
omogenitatea acestora i, în consecin , erorile care rezult pot fi în ambele sensuri i din
acest motiv reglement rile prev d penalizarea valorilor forfetare cu factori de încredere care
conduc la reduceri substan iale, acoperitoare, ale rezisten elor de calcul. Subestimarea
rezisten elor efective poate conduce la m suri mai ample de interven ie, i deci mai
costisitoare, în timp ce supraestimarea acestora poate ascunde vulnerabilitatea real a cl dirii.
În normele americane [FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, November 2000] nivelurile de cunoa tere i factorii de cunoa tere (k) care înmul esc
valorile medii ale propriet ilor mecanice, se determin în func ie de:
obiectivele de performan stabilite pentru lucr rile de interven ie;
procedeele de calcul;
conditiile de evaluare;
sursele de informare privind detaliile i materialele.
În cazul încerc rilor uzuale, num rul minim de probe pentru cazul în care nu este cunoscut
rezisten a de proiectare a zid riei este de cel pu in ase probe pentru întreaga cl dire, dar cel
pu in câte una pentru fiecare tip de element de construc ie. Num rul încerc rilor se dubleaz
dac valoarea medie a rezultatelor încerc rilor este mai mic decât valoarea forfetar dat în

C-37
tabelul 6 din reglementarea [ FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, November 2000 ]. Dac se realizeaz cel pu in num rul minim de încerc ri, factorul de
cunoa tere se ia k=1.0. În absen a testelor pe materialele din lucrare, valorile forfetare sau
cele din documenta ie se corecteaz prin reducere cu factorul de cunoa tere k = 0.75. Tot
reglement rile americane [ FEMA 310 Seismic Evaluation Handbook ] impun obliga ia ca pentru
cl dirile cu pere i structurali din zid rie nearmat i cu plan ee cu rigiditate nesemnificativ
în plan orizontal (de regul , plan ee din lemn) valorile de calcul ale rezisten ei medii la
forfecare în rost orizontal vte i cele ale rezisten elor ancorelor s se stabileasc prin încerc ri
(nu se admite folosirea valorilor forfetare date în text).

Teste specifice pentru evaluarea propriet ilor mecanice ale zid riei

Pentru cl dirile cu pere i structurali din zid rie se utilizeaz cu prec dere încerc ri de tip
nedistructiv, care sunt definite astfel pentru c nu afecteaz echilibrul static al elementului
sau al cl dirii din care acesta face parte. Extragerea de carote este considerat tot încercare
nedistructiv dac dimensiunile acestora sunt nesemnificative în raport cu dimensiunile
elementului respectiv.
Încerc rile pentru determinarea propriet ilor mecanice ale zid riei necesare pentru evaluarea
prin calcul a rezisten ei i rigidit ii acesteia se pot executa in-situ sau în laborator.
Ambele categorii de încerc ri permit determinarea valorilor rezisten elor la compresiune, la
întindere din încovoiere i la forfecare precum i a legilor constitutive ale zid riei ( - i/sau
- ), i, implicit, a modulilor de elasticitate E i G.
În cazul cl dirilor cu pere i structurali din zid rie nearmat , SR EN 1998-3, Anexa C,
prevede în exclusivitate teste in-situ i nu men ioneaz posibilitatea unor teste de laborator pe
epruvete de zid rie extrase din lucrare sau confec ionate cu elemente din lucrare care
reprezint o practic curent în multe ri. Preluarea standardului european EN 1998-3 ca
standard na ional (SR EN) impune cunoa terea acestor procedee, însu irea i utilizarea lor.

Încerc ri de laborator

Încerc ri pentru determinarea rezisten ei la compresiune

Forma i dimensiunile epruvetelor care se extrag prin carotare din zid ria existent i
procedeul de încercare se stabilesc prin reglement rile fiec rei ri sau prin reglement ri cu
caracter interna ional (standardele europene de proiectare, de exemplu).

Fig. CD.15 Piesele componente ale carotierei

[Brencich, A Tecniche diagnostiche et loro analisi critiche Universita degli Studi di Genova , DISEG -
Dipartamento di Ingegneria Strutturale et Geotecnica, 2003]
Epruvetele extrase prin carotare permit, de asemenea, identificarea structurii interne a zid riei
(de exemplu, straturile din care aceasta este alc tuit ).
În SUA, reglement rile [FEMA 274 NEHRP Commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation
of buildings , october 1997 ] i [FEMA 310 Seismic Evaluation Handbook] permit determinarea
rezisten ei la compresiune i prin încerc ri pe prisme confec ionate cu c mizi extrase din
construc ie i cu mortar proiectat pe baza rezultatelor analizei chimice a mortarului existent

C-38
[ACI 530.1/ASCE 6TMS 602 Specifications for Masonry Structures, Section 1.4.B.3] solu ie care evit
degradarea inerent a mortarului la extragerea din perete. Acest tip de încercare nu poate ine
îns seama de efectele reologice sau fizice care au afectat zid ria originar .

Încerc ri pentru determinarea rezisten ei la întindere din încovoiere

Încerc rile pentru determinarea rezisten ei la întindere se efectueaz pe epruvete (fragmente

de perete) alc tuite din mai multe elemente pentru zid rie suprapuse, solicitate la încovoiere
perpendicular pe plan. Proba este solicitat la încovoiere în raport cu axa minor i ruperea se
produce prin dep irea aderen ei între mortar i elementul de zid rie în zona întins din
încovoiere. Încercarea furnizeaz date mai exacte decât încercarea de întindere direct care
este influen at , în mare m sur , de neomogenitatea contactului între mortar i element i de
comportarea fragil a ansamblului încercat.
În SUA încercarea este reglementat prin standardele ASTM C1072-99 i ASTM E518-00.

Fig.CD.16. Schema încerc rii la întindere din încovoiere (wrench bond)

De i încerc rile pe epruvete extrase din lucrare sunt cele mai simple, trebuie men ionate i
unele limit ri ale utiliz rii acestora care sunt determinate de urm toarele considerente:
epruvetele trebuie s fie de dimensiuni mari pentru a fi reprezentative pentru
comportarea de ansamblu a zid riei; aceast condi ie nu poate fi realizat în toate
cazurile (în special în cazul monumentelor istorice pentru care interven iile trebuie s
fie cât mai pu in invazive);
încerc rile pe epruvete extrase din cl dire implic i costuri legate de transportul la
laborator, regia laboratorului i, nu în ultimul rând, costurile pentru refacerea pere ilor
din care s-au extras epruvetele;
în zid riile vechi, datorit rezisten ei sc zute a mortarului (sau degrad rii acestuia în
timp) prelevarea epruvetelor f a fi deteriorate implic folosirea unor procedee
complicate i, în consecin , costisitoare.

Încerc ri in-situ

Încerc ri cu prese plate (engl. flatjacks, ital. martinetti piatti)

Încerc rile de laborator pe epruvete extrase din lucrare pot fi înlocuite cu încerc ri in-situ de
tip nedistructiv cu prese plate (procedeu preluat din geologie).
Aceste încerc ri permit determinarea urm toarelor caracteristici ale zid riei existente:
a. Efortul unitar de compresiune într-un punct oarecare al peretelui;
b. Rezisten a de rupere la compresiune;
c. Propriet ile de deformabilitate (legea constitutiv - i modulul de elasticitate);
d. Rezisten a de rupere prin forfecare în rost orizontal.

C-39
Încerc rile se pot face în orice zon a elementului de construc ie (perete, stâlp, arc) i, astfel,
permit ob inerea unei imagini cuprinz toare a st rii de eforturi pentru ansamblul cl dirii.
În raport cu încerc rile în laborator pe epruvete extrase din lucrare, încerc rile in-situ cu
prese plate prezint , în primul rând, avantajul rapidit ii de execu ie a încerc rii propriu-zise
i de ob inere a rezultatelor. Aceste avantaje, la care se poate ad uga i faptul c încercarea se
poate repeta imediat dac rezultatele apar ca fiind mult diferite, fac posibil utilizarea acestui
tip de încerc ri atât în etapa de expertizare, cât i pe parcursul lucr rilor de interven ie, de
exemplu, dac în urma decopert rilor se constat existen a unor zone de zid rie cu
caracteristici mecanice inferioare celor medii pe cl dire.
Pentru determinarea efortului unitar de compresiune în zid rie se folose te o singur pres i
dou linii de repere pentru m surarea deforma iilor verticale.
Presa se introduce într-o fant creat în rostul orizontal al zid riei existente, în pozi ia în care
se dore te m surarea efortului unitar de compresiune. La t ierea fantei, ca urmare a elimin rii
efortului interior din rostul respectiv se produce o deforma ie a peretelui care este înregistrat
de reperele de m surare. Presiunea la pres care anuleaz deforma ia produs la t ierea fantei
soar efortul unitar de compresiune în zid rie. În cazul pere ilor cu forme complexe
(I,L,U) înc rca i neuniform la nivelul plan eelor, procedeul permite evaluarea corect a
distribu iei eforturilor unitare de compresiune în inima i în t lpile profilului.

Fig.CD17. Încercare cu presa plat pentru determinarea efortului unitar de compresiune

Pentru determinarea efortului unitar de rupere la compresiune i a legii - se folosesc dou

prese plate paralele dispuse la o distan de circa 50 cm pe vertical .
Zid ria aflat între cele dou prese este supus la compresiune axial cu efort unitar
determinat de presiunea la prese iar între punctele de m surare se citesc deforma iile laterale
i axiale. Repetând opera ia pentru mai multe valori ale for ei axiale se poate trasa curba -
pe care se determin modulul de elasticitate la compresiune. Presiunea în prese poate fi
sporit pân la ruperea zid riei determinând astfel rezisten a ultim a acesteia.
Rezisten a zid riei la forfecare în rost orizontal în prezen a unei for e de compresiune se
poate determina folosind montajul cu dou prese plate i o pres cilindric sau plat care
"împinge" un element de zid rie legat în masiv numai prin mortarul din rosturile orizontale
(Shove test).
Exist trei variante ale acestui procedeu în func ie de elementele pentru zid rie care sunt
afectate de interven ie. Cea mai redus interven ie asupra peretelui implic numai desfacerea
rosturilor verticale adiacente elementului care se încearc . Într-unul din rosturile desf cute se
introduce o pres plat care împinge elementul, generând astfel forfecarea rosturilor
orizontale (rupere prin lunecare în rost orizontal) iar cel lalt rost este desf cut pentru a
permite deplasarea elementului f a fi împiedicat de cel al turat. Cunoscând efortul unitar
de compresiune ( 0), determinat tot cu prese plate, se poate determina direct, cu una din
formulele cunoscute, efortul unitar tangen ial.

C-40
 (a) (b)
Fig.CD.18 Încerc ri cu dou prese plate
(a). Încercare pentru determinarea rezisten ei la compresiune
(b). Incercare pentru determinarea rezisten ei la forfecare

Încercare in-situ la compresiune diagonal

Încercarea este, de fapt, o încercare distructiv care impune izolarea unui panou de zid rie de
dimensiuni semnificative i solicitarea lui cu for e aplicate pe una sau pe ambele diagonale

Fig. CD.19. Încercare in-situ la compresiune diagonal

În SUA desf urarea încerc rii este reglementat prin standardul ASTM E519-81.
Rezultatele ob inute reprezint numai aproximativ propriet ile peretelui real deoarece, spre
deosebire de acesta, starea de eforturi normale i tangen iale din panoul încercat este în
general neuniform , iar redistribu ia eforturilor dup amorsarea fisur rii nu se poate produce.
Ca atare, valorile ob inute prin acest procedeu nu pot fi folosite pentru evaluarea comport rii
postelastice.
Trebuie men ionat i faptul c , pentru a se ob ine rezultate cât mai exacte, panoul încercat
trebuie s aib dimensiuni importante (peste 1.20 x 1.20 m) ceea ce este greu de realizat
pentru un num r semnificativ de probe. În plus opera ia este costisitoare deoarece implic i
lucr ri importante de refacere a continuit ii peretelui.

Evaluarea rezisten ei mortarului prin proba de smulgere

Const în introducerea în mortarul din rost a unui urub cu diametrul de circa 6 mm i

surarea for ei necesare pentru extragerea acestuia. Valoarea for ei la care se produce
smulgerea permite calculul rezisten ei mortarului la compresiune, încovoiere i întindere
folosind rela ii stabilite pe baza experiment rilor.

C-41
 Fig. CD.20. Încercarea rezisten ei mortarului prin proba de smulgere (pull-out)

CD.3. Evaluarea siguran ei seismice

Evaluarea siguran ei seismice a cl dirilor trebuie f cut pentru:

ac iunea seismic aplicat succesiv pe ambele direc ii principale ale cl dirii;
pentru efectele ac iunii seismice în planul peretelui i perpendicular pe plan.

Figura CD21Efectul ac iunii seismice asupra unei cl diri simple

[Tomaževi , M Earthquake Resistant Design of Masonry Buildings - Imperial College Press, 2006]

CD.3.3. Evaluarea calitativ a cl dirilor din zid rie

Evaluarea calitativ urm re te s stabileasc m sura în care regulile de conformare general a

structurilor i de detaliere a elementelor structurale i nestructurale sunt respectate în
construc iile analizate. Natura deficien elor de alc tuire i împr tierea/amploarea acestora
reprezint criterii esen iale pentru decizia i solu iile de reabilitare seismic .
Principalele componente ale evalu rii calitative privesc urm toarele categorii de condi ii:
Condi ii privind traseul înc rc rilor
Aceste condi ii au în vedere existen a unui sistem structural continuu i suficient de puternic
care s asigure un drum neîntrerupt, cât mai scurt, în orice direc ie, al for elor verticale
(permanente i utile) i al for elor seismice din orice punct al structurii pân la terenul de
fundare.

Fig.CD.22 Etaje slabe (exemple)

C-42
 Condi ii privind redundan a
Evaluarea va stabili dac exist pericolul ca la atingerea rezisten ei de rupere într-unul din
elementele structurii, sau în câteva elemente, cl direa s prezinte riscul de pierdere a
stabilit ii generale sau par iale (de exemplu, numai la un etaj).
Condi ii privind regularitatea / neregularitatea configura iei cl dirii
Evaluarea trebuie s eviden ieze lipsa sau existen a unor abateri de la condi iile de
compactitate, simetrie i regularitate, care pot afecta negativ r spunsul seismic. Astfel vor fi
identificate discontinuit ile în distribu ia rigidit ii i a rezisten ei la for e laterale (etaje
slabe), a geometriei, a maselor.
Aceste condi ii se verific , separat, în plan i pe vertical .
Condi ii pentru plan eele cl dirilor
Evaluarea seismic trebuie s stabileasc m sura în care plan eele pot distribui în condi ii
sigure for ele seismice orizontale la elementele structurale verticale (de exemplu, la pere ii
structurali).
Comportarea plan eelor este optim atunci când acestea sunt realizate ca diafragme rigide i
rezistente pentru for e aplicate în planul lor. Aceste condi ii sunt îndeplinite, la nivel
maximal, de plan eele de beton armat monolit.
În figura CD.23 sunt prezentate dou cazuri în care plan eele nu respect condi ia de
indeformabilitate în plan orizontal:
plan ee mixte constituite atât din pl ci din beton armat, cât i din grinzi i podin din
lemn;
plan ee cu goluri mari (AGol > 0.5 XY).

Fig. CD.23 Plan ee cu rigiditate nesemnificativ în plan (exemple de alc tuire)

Condi ii privind infrastructura i terenul de fundare

Se identific , în aceast etap , urm toarele elemente:
- sistemul funda iilor i al infrastructurii i se evalueaz rigiditatea acestuia;
- natura terenului i eventualele efecte ale acestuia asupra structurii.

CD.3.3.1. Evaluarea calitativ preliminar (pentru metodologia de nivel 1)

(C1-a) Evaluarea calitativ preliminar are în vedere caracteristicile alc tuirii arhitectural
structurale care, conform experien ei acumulate cu ocazia cutremurelor anterioare,
influen eaz decisiv caracterul r spunsului seismic al cl dirii:
1. Regimul de în ime
2. Rigiditatea plan eelor în plan orizontal
3. Regularitatea geometric i structural .

C-43
Pentru metodologia de nivel 1 condi iile de regularitate geometric i structural se identific
prin prezen a/absen a deficien elor de alc tuire general /de ansamblu a construc iei:
Cl diri cu deficien e de alc tuire în eleva ie (DAE)
- discontinuit i flagrante ale structurii pe vertical care conduc la formarea unor etaje "slabe"
(parter flexibil, s li mari sus inute pe "grinzi cadru", etc.);
- etaje în consol (bowindow-uri);
- retrageri din planul fa adelor cu rezem ri de ordinul II (stâlpi rezema i pe grinzi).

Cl diri cu deficien e de alc tuire în plan (DAP)

- forme complexe în plan (convexe, concave, neregulate);
- cl diri cu excentricit i mari între centrul maselor i centrul de rigiditate (care au pere ii structurali
sau nucleele dispuse excentric fa de centrul de greutate al plan eului);
- forma alungit în plan (raport lungime/l ime > 4 5, de exemplu);
- plan ee incomplete (supante) sau plan ee cu goluri mari.

Cl diri f deficien e importante de alc tuire (FDA )

- cl diri care se apropie de prevederile generale de alc tuire din Codul P 100-1/2006.
(C6) Avariile caracteristice în pere ii din zid rie, care se iau în considerare pentru evaluarea
calitativ preliminar conform acestui paragraf, depind în mare m sur de alc tuirea
geometric a pere ilor i de dispunerea golurilor.

(a) (b)

(c)

(d) (e)
Fig. CD.24. Avarii caracteristice în pere ii de zid rie
(a) Perete plin (b) Pere i cu goluri dispuse neregulat (c) Pere i cu goluri dispuse regulat
(d) Perete cu un montant suprimat la parter
(e) Perete cu montan i cu dimensiuni diferite i elemente orizontale cu deschidere mare

C-44
Avariile plan eelor cu grinzi metalice i bol oare de c mid pot fi avarii grave,
caracterizate prin fisuri cu deschidere peste 1 mm în bol oare, paralele cu grinzile i înso ite
de multe fisuri transversale.

.
Fig. CD.25 Avarierea unui plan eu cu grinzi metalice i bol oare din zid rie

CD.3.3.2. Evaluare calitativ detaliat (pentru metodologia de nivel 2 i 3)

(C2) Criteriile de evaluare calitativ au fost selec ionate în principal pe baza experien elor
acumulate dup cutremurele severe, care s-au manifestat în ultimele decenii.
Au fost luate în considerare atât experien a rilor avansate din punct de vedere tehnologic,
cât i experien a rilor în curs de dezvoltare în care nivelul de calitate al materialelor i al
punerii în oper sunt similare cu cele din România
S-a considerat c prevederile din Codul de proiectare P 100-1 reprezint nivelul general
acceptabil în condi iile actuale din România atât din punct de vedere tehnic i tehnologic, cât
i din punct de vedere al efortului material.
În particular se recunoa te, în primul rând, efectul favorabil al:
calit ii alc tuirii generale arhitectural-structurale în plan i în eleva ie;
calit ilor zid riei (materiale componente i execu ie);
efectelor negative provenite din mediul natural i antropic.
Valorile punctajelor acordate sunt f îndoial orientative. Judecata expertului tehnic, bazat
pe experien a sa, trebuie s intervin pentru a "personaliza" nivelul notelor acordate fiec rui
criteriu (de exemplu, acordarea unui punctaj maxim pentru elemente nestructurale într-o
cl dire în care acestea reprezint un procent minim din valoare, modific " birocratic" scorul
general dar nu contribuie la eviden ierea vulnerabilit ii reale a cl dirii).

CD.3.4. Evaluarea prin calcul a siguran ei cl dirilor din zid rie

CD.3.4.1. Siguran a fa de efectele ac iunii seismice în planul peretelui

CD.3.4.1.1. Determinarea for ei t ietoare de baz pentru ansamblul cl dirii pentru

metodologiile de nivel 1 i 2

(C3) De i din punctul de vedere al criteriilor generale, calculul modal bazat pe spectrul de
spuns trebuie efectuat dac sunt îndeplinite condi iile pentru care procedeul de calcul static
cu for e laterale statice echivalente nu mai este acceptabil, expertul tehnic trebuie s analizeze
cazurile în care adoptarea acestui procedeu este absolut necesar . Printre criteriile de analiz
trebuie avute în vedere:
nivelul hazardului seismic la amplasament;

C-45
 clasa de importan i de expunere a cl dirii la cutremur;
nivelul performan elor seismice impus prin tema de proiectare.
(C4) Cele trei modele de calcul men ionate la acest paragraf se diferen iaz prin contribu ia
riglelor de cuplare la preluarea for elor laterale.

CD.3.4.1.3. Calculul capacit ii de rezisten pentru ac iunea seismic în planul

pere ilor

CD.3.4.1.3.1. Rezisten ele de proiectare ale zid riei

În condi iile testelor limitate, în unele ri care dispun de baze de date importante privitoare la
rezisten ele zid riei din cl dirile existente, reglement rile tehnice specifice prev d valori
forfetare, acoperitoare, ale principalelor caracteristici mecanice ale zid riei. Cit m în
continuare prevederi din cele mai importante reglement ri în domeniu
Prevederi ale reglement rilor din Italia
Reglementarea din Italia [Norme tecniche per il progetto, la valutazione e l’adeguamento sismico degli
edifici. Testo integrato dell’Allegato 2 – Edifici – all’Ordinanza 3274 come modificato dall’OPCM 3431 del
3/5/05] include un tabel de valori minime i maxime ale caracteristicilor mecanice ale
zid riilor de diverse alc tuiri de zid rie specifice cl dirilor existente în aceast ar .
Spre exemplu, în cazul zid riilor cu c mizi pline i mortare slabe de var i esere
neregulat , sunt date valorile din tabelul CD.6.
Caracteristicile mecanice ale zid riilor vechi în Italia
Tabelul CD.6
Valoare (N/mm2)
Caracteristica mecanic Nota ie
minim maxim
Rezisten a medie la compresiune fm 1.80 2.80
Rezisten a medie la forfecare 0 0.060 0.092
Modulul de elasticitate longitudinal E 1800 2400
Modulul de elasticitate transversal G 300 400
Pentru a se ine seama de calitatea zid riei puse în oper , valorile de calcul pot fi determinate,
la aprecierea expertului tehnic, prin multiplicarea valorile din tabel cu factori supraunitari,
astfel:
1.5 - dac se constat existen a unui mortar de bun calitate;
l.3 - dac eserea este apropiat de cea corect .
Valorile de proiectare ale rezisten elor medii se aleg în func ie de nivelurile de cunoa tere
dup cum urmeaz :
KL1 valorile tabelare minime
KL2 valorile tabelare medii
KL3 valori stabilite în func ie de num rul de probe încercate:
- pentru trei probe valorile rezisten elor i ale modulilor de elasticitate se iau egale
cu media rezultatelor încerc rilor; alternativ, valorile modulilor de elasticitate se
iau egale cu mediile tabelare;
- pentru o singur prob încercat , dac valoarea rezultat este cuprins în intervalul
din tabel sau este mai mare, valoarea rezisten ei medii se ia egal cu media
valorilor din tabel; dac valoarea rezultat este mai mic decât limita inferioar
din tabel, valoarea medie se ia egal cu valoarea experimental .

C-46
Prevederile de mai sus încurajeaz , astfel, efectuarea unui num r mai mare de încerc ri
pentru cunoa terea cât mai exact a datelor de intrare pentru calcul.
Reglementarea italian citat mai sus permite autorit ilor locale s stabileasc valori diferite
de cele din tabele pe baza datelor constructive identificate ca fiind specifice fondului
construit din zon .

Prevederi ale reglement rilor din SUA

În standardul [Building Code Requirements and Specification for Masonry Structures -

TMS/ACI/ASCE -08] sunt date valori forfetare, considerate limite inferioare pentru principalele
caracteristici mecanice ale zid riei. Valorile sunt diferen iate în func ie starea în care se
se te zid ria, stabilit prin examinarea vizual :
bun , dac degrad rile nu dep esc nivelul nesemnificativ sau or;
acceptabil , dac degrad rile nu dep esc nivelul moderat;
slab pentru care degrad rile sunt grele sau extreme.
Definirea nivelului degrad rilor este detaliat în [FEMA 306,307,308].
Valorile medii probabile ale caracteristicilor respective (N/mm2) se deduc din valorile
forfetare prin înmul ire cu factorul 1.3. Folosirea valorilor forfetare este permis numai
pentru calcule liniar elastice.
Caracteristicile mecanice ale zid riilor vechi în SUA
Tabelul CD.7
Starea zid riei
Caracteristica mecanic Nota ie
bun acceptabil slab
Rezisten a la compresiune fme 8.2 5.5 2.7
Rezisten a la întindere din încovoiere fte 0.18 0.09 0.00
Rezisten a la forfecare vme 0.25 0.18 0.12
Modulul de elasticitate longitudinal Eme 4500 3000 1500
Modulul de elasticitate transversal Gme 1800 1200 600
În cazul absen ei testelor, pentru obiectivele de performan de baz , valorile din tabel se
înmul esc cu factorul de cunoa tere k = 0.75; idem în cazul obiectivelor de performan
superioare dac nu se dispune decât de încerc ri uzuale.
Valorile ridicate ale rezisten elor medii forfetare ale zid riei existente sunt explicabile, în
primul rând, prin rezisten a mare a c mizilor folosite în SUA chiar din primele dou decenii
ale secolului 20. Astfel, un raport din 1929, bazat pe datele produc torilor, ar ta c 92% din
produc ia na ional de c mizi avea media rezisten elor la compresiune de 50 N/mm2 (circa
7.200 psi) [FEMA 274, sect.7.2.2]

CD.3.4.1.3.2 Capacitatea de rezisten a pere ilor structurali pentru for e în plan

(C1) For a t ietoare asociat ced rii prin compresiune excentric (Vf1) a unui perete din
zid rie nearmat solicitat de o for axial date (Nd) se poate exprima mai exact decât prin
rela ia (D.5) din Cod, folosind rela ii analitice care in seama de forma legii la compresiune
- specific zid riei respective i de parametrii acestei legi.
For a t ietoare Vf se poate exprima prin rela ia
M d ( Nd )
Vf 1 (CD.1)
H echiv
unde

C-47
 Md este momentul încovoietor capabil asociat for ei axiale Nd
Hechiv este în imea la care se aplic rezultanta for elor seismice de etaj (for a
ietoare de baz ) pentru a se ob ine momentul Md
În cazul cl dirilor monotone, care au aceea i în ime (het) i aceia i mas (m) la fiecare nivel
i pentru care forma de vibra ie a modului fundamental se poate aproxima printr-o linie
dreapt , astfel încât distribu ia for ei t ietoare se face cu rela ia (4.6) din Codul P100-1,
valoarea H echiv este dat în tabelul CD.8.
În imea Hechiv pentru cl diri cu nniv 5
Tabelul CD.8
nniv n=2 n=3 n=4 n=5
1.666 het 2.33 het 3.00 het 3.66 het
Hechiv
0.833 Htot 0.777Htot 0.75 Htot 0.733 Htot
Se define te valoarea adimensional a momentului încovoietor (Md) prin rela ia
Md
md (CD.2)
M izr ,d
unde valoarea de proiectare a momentului izorezistent ultim pentru un perete dreptunghiular
din zid rie cu lungime lw i grosime t, se calculeaz cu rela ia:
tlw2
M izr ,d fd (CD.3)
6
În expresia momentului izorezistent fd este valoarea de proiectare a rezisten ei la compresiune
fm
a zid riei calculat cu rela ia f d (a se vedea D.3.4.1.3.1.- expresia corectat prin erata
CF
la P 100-3/2008)
În graficul din figura CD.27 este dat varia ia valorii md în func ie de intensitatea relativ a
efortului axial de compresiune sd din rela ia (CD.4) i pentru urm toarele categorii de zid rie:
zid rie cu legea - de tip liniar (la care m1 uz) - de regul zid rie cu elemente
ceramice din grupa 2S;
zid rie cu legea - de tip "liniar-dreptunghiular" cu ductilitatea conven ional
uz
2 .5 .
m1

Aceast lege este denumit în literatura de specialitate i lege de comportare "elastic -perfect
plastic , cu ductilitate limitat "

C-48
 Fig.CD.26 Rela ii - pentru zid rie cu elemente din argil ars din grupele 1 i 2
Intensitatea relativ a efortului axial de compresiune pe perete se calculeaz cu rela ia
0 Nd
sd (CD.4)
fd tlw f d

Fig.CD.27 Varia ia momentului capabil asociat unei for e de compresiune date (perete dreptunghiular)
Din examinarea graficului de mai sus rezult urm toarele concluzii:
Pentru valori sd 0.25 valorile md calculate cu rela ia (D.5) din Cod sunt practic egale
cu cele calculate pentru cele dou legi constitutive de referin ;
În cazul zid riilor cu lege constitutiv de tip liniar (f palier de deformare post
elastic ) pentru valori 0.40 < sd 0.70 valorile date de rela ia (D.5)din Cod
supraevalueaz momentul capabil cu procente care variaz între 20 ÷ 40%;
În cazul zid riilor cu lege constitutive de tip"liniar-dreptunghiular " pentru valori s d
0.45 rela ia (D.5) din Cod subevalueaz momentul capabil cu 20 ÷ 30%.
Ca atare se recomand ca rela ia (D.5)din Cod s fie folosit numai pentru pere ii cu
sd 0.25.
(C2) Referitor la calculul valorii de proiectare a for ei t ietoare de cedare prin lunecare în
rostul orizontal se men ioneaz c rela ia (D.7) trebuie aplicat având în vedere caracterul
alternant al ac iunii seismice.

(a) (b)
Fig.CD.28. Echilibrul sec iunii orizontale a peretelui solicitate de for t ietoare produs de cutremur
În figura CD.28(a) este ar tat situa ia de echilibru pentru ac iunea seismic orizontal
"stânga dreapta". Pe zona comprimat , cu lungimea lc D, rezisten a este asigurat atât de
aderen a mortarului (fvk0), cât i de frecare (0.4 0). La inversarea sensului ac iunii seismice

C-49
"dreapta stânga" pe zona care a fost fisurat în ciclul precedent (lw - lc) aderen a a fost rupt
i ac ioneaz numai frecarea.
Aceast observa ie se reg se te i în [ATC 43-FEMA 306, 1998] care afirm c modelul Mohr-
Coulomb este mai potrivit pentru estimarea rezisten ei înainte de fisurare deoarece, dup
fisurare, aderen a este deteriorat i rezisten a este, probabil, asigurat numai prin frecare.
Fenomenul de degradare semnificativ a rezisten ei s-a constatat experimental pentru valori
ale driftului de 3÷4 ‰ care corespund, probabil, anihil rii complete a aderen ei. Deoarece
conform prevederilor din mai multe coduri de proiectare seismic (inclusiv P 100-1/2006)
driftul pentru cutremurul de serviciu (SLS) este de 5‰, aceast observa ie va trebui luat în
considerare pentru evaluarea cl dirilor din zid rie care au suferit mai multe cutremure severe
[Petrovici,R., 2008].
Valoarea rezisten ei unitare de proiectare (fvd) pentru pere ii solicita i la for t ietoare se
stabile te în func ie de mecanismul de rupere, folosind ca reper valorile medii ale
rezisten elor zid riei la lunecare i la compresiune.
- Pentru ruperea prin lunecare în rost orizontal, rezisten a unitar de proiectare (fvd) se
calculeaz cu rela ia (D.3) din Cod :
=

unde fvm este rezisten a unitar medie de rupere la forfecare în rost orizontal.
Rezisten a unitar medie de rupere la forfecare în rost orizontal (fvm) se ob ine din rezisten a
unitar caracteristic la forfecare (fvk) cu rela ia
fvm = 1.33 fvk (CD.5)
în care rezisten a unitar caracteristic la forfecare (fvk) se calculeaz cu formula
= + 0.7
unde valorile fvk0 i d au semnifica iile date în Codul CR 6.
În cazul în care se utilizeaz standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de rupere
(STAS 1031-50, STAS 1031-56 i STAS 1031-71 - standarde anulate) acestea dau direct
valorile rezisten elor medii de rupere la forfecare în rost orizontal (fvm).
Pentru zid riile vechi, cu c mizi pline i cu mortar de var, rezisten a unitar caracteristic
la forfecare a zid riei se ia:
fvk0 = 0.045 N/mm2
- Pentru rupere în scar sub efectul eforturilor principale de întindere, rezisten a unitar
de proiectare (ftd) se calculeaz cu rela ia (D.4) din Cod:
.
=

unde fm este rezisten a medie de rupere la compresiune a zid riei stabilit ca mai sus.
I. Valoarea rezisten ei de proiectare de cedare prin lunecare în rostul orizontal:
1.33 lad
V f 2l f vk 0 0.7 d tlc (CD.6)
CF M lc

Cu nota iile din figura CD.28 lungimea zonei comprimate din compresiune excentric (lc) în
cazul unui perete dreptunghiular cu grosimea t depinde de excentricitatea for ei de
compresiune i se calculeaz din rela ia:

C-50
 Md
lc 1.5lw 3 (CD.7)
Nd
unde
Md este momentul încovoietor de proiectare
Nd este for a axial de proiectare
lad este lungimea pe care aderen a este activ i se calculeaz cu rela ia:
lad 2lc lw
Md 1
Pentru întreaga sec iune este comprimat i, astfel, lc lw i d = 0
lw N d 6
1 Md 1
Pentru lungimea redus (lad) pe care ac ioneaz aderen a (fvk0) dup
6 lw N d 3
inversarea excentricit ii, adic pe zona care pe care nu s-a produs fisurarea rostului
orizontal, este

Md
lad lc lw lc 2l w 1 3 (CD.8)
lw N d
Md 1
Pentru avem lad < 0, adic rostul orizontal a fost fisurat în totalitate prin
lw N d 3
ac iunea alterant a momentului i, prin urmare, for a t ietoare este preluat numai
prin for a de frecare corespunz toare efortului unitar mediu ( d) pe zona comprimat
(lc) care satisface egalitatea dlct 0lwt = Nd .

Valoarea de proiectare a for ei t ietoare de rupere se calculeaz în acest caz cu rela ia:
= 1.33 × 0.7 = 0.93 (CD.9)

II. Valoarea de proiectare a for ei t ietoare de rupere prin fisurare diagonal (în scar ) se
bazeaz pe ipotezele din lucrarea [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of
brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156 ]:
1. se neglijeaz anizotropia zid riei (permite s se foloseasc un singur parametru de
rezisten : rezisten a conven ional la întindere a zid riei ftu);
2. se admite c panoul este suficient de zvelt pentru a se accepta ipoteza lui Saint –
Venant;
3. ruperea se produce când efortul principal de întindere în zid rie atinge valoarea limit
ftu .
În aceste ipoteze rezult formula:
f tu Ap 0
Vu 1 (CD.10)
b f tu

C-51
 N
în care 0 este efortul unitar mediu de compresiune pe sec iunea transversal a
Ap
peretelui (Ap = lwt) iar b este un coeficient care depinde de propor iile panoului h/l.
Pentru aplicarea formulei la panouri scunde, în [ Turnšek,V., Sheppard, P The shear and flexural
resistance of masonry walls Proc.of the Intern. Research Conference on Earthquake Engineering, Skopje,1980,
pp.517-573] [Benedetti, D.,Tomaževic, M. Sulla verifica sismica di costruzioni in muratura Ingegneria
Sismica, vol.1 no.2 ,1984] se propune corectarea rezultatelor ob inute cu formula pentru panouri
zvelte prin folosirea unor valori "b", diferen iate în func ie de raportul h/lw dup cum
urmeaz :
b = 1.5 pentru h/lw 1.5
b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
b = h/lw pentru 1.0 h/lw < 1.5
Rezisten a conven ional la întindere (ftu) se poate lua aproximativ ftu = 0.05fk, unde fk este
rezisten a caracteristic la compresiune a zid riei.
Ruperea în scar se poate produce:
prin rosturi verticale i orizontale (mortar slab în raport cu elementele)
prin rosturi i elemente (elemente slabe).

(a) (b) (c)

Fig.CD.29 Ruperea zid riei din eforturi principale de întindere
(a) vedere general a unei cl diri avariate (b) zid rie cu mortar slab în raport cu elementele
(c) zid rie cu elemente i mortar cu rezisten e apropiate

CD.3.4.2. Siguran a fa de ac iunea seismic perpendicular pe planul pere ilor

(C1) Avarierea pere ilor de zid rie sub efectul ac iunii seismice perpendiculare pe planul
peretelui este un fenomen constatat în special în urm toarele situa ii:
la cl dirile cu plan ee sus inute de elemente liniare (grinzi metalice sau din lemn);
la panourile de umplutur la cadre de beton armat sau metalice i, în special , la pere ii
dublu strat cu gol interior;
la toate categoriile de panouri de zid rie în consol (elemente majore de tip
fronton/calcan/timpan i la elemente minore de tip parapet).
Cedarea se produce cel mai adesea prin ie irea din plan sau r sturnarea unui perete întreg sau
a unor fragmente de perete.

C-52
 Fig.CD.30. Mecanismul de avariere de etaj prin ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
Comportarea zid riei nearmate la aceast solicitare este deosebit de complex i reprezint un
domeniu insuficient cunoscut al proiect rii seismice a a cum se subliniaz i în lucrarea de
referin [Paulay T., M.J.N. Priestley, Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings John
Wiley & Sons, 1992].

Spre exemplu, sunt insuficient cunoscute i verificate experimental influen ele condi iilor
efective de fixare pe laturile verticale i la nivelul plan eelor, efectul de amplificare dat de
mi carea plan eului în timpul cutremurului (în special în cazul plan eelor cu rigiditate
nesemnificativ în plan), caracteristicile mecanice ale zid riei pe cele dou direc ii, etc.
În ultimele decenii s-au desf urat, în multe ri, cercet ri pentru elucidarea acestor aspecte.
Unele dintre primele cercet ri în acest domeniu au avut ca scop practic stabilirea ra ional a
raportului limit între în ime/grosime în cazul solicit rii cu for e de iner ie perpendiculare
pe plan date de ac iunea seismic [ABK – A joint venture, Methodology for Mitigation of Seismic
Hazards in Existing Unreinforced Masonry Buildings: Wall Testing, Out-Of-Plane, Topical Report 04, El
Segundo, California, 1981].

Introducerea în practica de proiectare a unor metode de calcul mai exacte, de exemplu, cele
bazate pe rotirea de corp rigid a fragmentelor de perete, a fost facilitat de încerc ri mai
complexe, pe modele la scar mare (1:2), desf urate în ultimii ani. [Doherty K., B. Rodolico,
N.T.K. Lam, J.L. Wilson, M.C. Griffith, Displacement-based seismic analysis for out-of-plane bending of
unreinforced masonry walls Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 2002, Vol. 31,pp. 833-
850][Griffith M.C., N.T.K. Lam, J.L. Wilson, K. Doherty, Experimental investigation of unreinforced brick
masonry walls in flexure, Journal of Structural Engineering, 2004, Vol. 130, No. 3, pp. 423-432.(2004)].
Cea mai frecvent situa ie de înc rcare cu for e perpendiculare pe planul peretelui este dat
de ac iunea "direct " a cutremurului care se exercit asupra tuturor pere ilor dintr-o cl dire.
Aceast solicitare, care rezult din accelera ia imprimat peretelui în timpul cutremurului,
afecteaz pere ii exteriori i interiori dintr-o cl dire cu consecin e care privesc atât starea
limit ultim (avarii care ajung pân la r sturnare), cât i starea limit de serviciu (se produce
fisurare mai mult sau mai pu in extins ).
Pierderea stabilit ii (r sturnarea) pere ilor structurali de zid rie este un fenomen care se
produce, în special, în cazul pere ilor care nu sunt ancora i corespunz tor de plan ee sau în
cazul elementelor majore de zid rie care lucreaz în consol (calcane, frontoane înalte).
Aceste avarii sunt tipice pentru cl dirile vechi, cu plan ee care au rigiditate nesemnificativ
în plan orizontal.
Trebuie men ionat, îns , faptul c în cl dirile mai vechi la care zidurile portante aveau
grosimi importante (2÷3 c mizi), modulul de rezisten , propor ional cu p tratul grosimii
peretelui, asigura peretelui o rezisten satisf toare pentru for e seismice relativ ridicate.
Schemele de rupere indicate în figura CD.31 arat variantele posibile ale mecanismului de
sturnare dintr-o cl dire (r sturnare par ial sau a întregului fronton - figura CD.31a).
Probabilitatea cea mai ridicat de r sturnare exist în cazul pere ilor care, în cazul plan eelor
care descarc pe dou laturi, sunt paraleli cu grinzile principale (figura CD.31b).

C-53
 (a) (b)
Fig.CD.31 Mecanismul de avariere de ansamblu prin ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
În cazul pere ilor nestructurali din cl dirile noi, reglement rile moderne de proiectare au în
vedere faptul c solicitarea seismic perpendicular pe plan poate avea drept consecin e
deterior ri cu diferite niveluri de severitate, de la fisurarea superficial a pere ilor pân la
distrugerea complet a acestora. Aceste deterior ri pot avea consecin e minore, care s
impun numai refacerea finisajelor, sau mai grave mergând pân la r nirea persoanelor din
înc pere. În înc perile cu func iuni speciale (s li de opera ii, de exemplu) deteriorarea
pere ilor nestructurali poate avea drept consecin întreruperea activit ii.
Mai multe studii men ionate în literatur pun în eviden existen a unui fenomen de
"rezonan " între oscila iile corespunz toare celor dou categorii de excita ii (în plan i
perpendicular pe planul peretelui). Acest fenomen poate fi cuantificat cu suficient precizie
numai prin procedee de calcul dinamic neliniar ceea ce este imposibil de realizat pentru
practica curent de proiectare. [Paulay,T.,Priestley,M.J.N. Seismic design of Reinforced Concrete and
Masonry Buildings, John Wiley& Sons, Inc,1992]. Din acest motiv toate reglement rile tehnice
disociaz cele dou verific ri stabilind cerin e i proceduri specifice pentru fiecare situa ie în
parte.

Calculul momentelor încovoietoare în pere ii solicita i de înc rc ri perpendiculare pe

plan

Sub efectul înc rc rilor perpendiculare pe planul lor, pere ii de zid rie se deformeaz luând
forma unei suprafe e cilindrice sau cu dubl curbur în func ie de:
dimensiunile panoului;
condi iile de rezemare de pe cele patru laturi;
pozi ia i forma golurilor (dac acestea exist ).
În cazul general, ruperea se produce pe trasee care sunt dictate de ace ti parametri i care
parcurg zonele cu rezisten a cea mai redus .

Fig. CD.32 Traseul liniilor de rupere pentru pere i solicita i perpendicular pe plan (exemple)
Alura liniilor de rupere identificate mai sus este ar tat , în detaliu, în figura CD.33.

C-54
 Fig.CD.33.Detalii ale traseelor posibile ale liniilor de rupere
Figura CD.33A corespunde ruperii pe un plan paralel cu rosturile orizontale iar figurile
CD.33B i C corespund ruperii pe un plan perpendicular pe rosturile orizontale (acestea sunt
mecanismele de rupere fundamentale men ionate în SR EN 1996-1-1:2005+A1:2013).
Detaliile de rupere pe trasee înclinate sunt ar tate în figurile CD.33D i E.
Ruperile pe traseele indicate în figurile CD.33C i D sunt specifice zid riilor cu mortare slabe
în raport cu elementele iar ruperile din figurile CD.33B i E sunt specifice zid riilor în care
elementele i mortarul au rezisten e apropiate.
Pere ii care sunt rezema i numai la partea inferioar i la cea superioar i sunt liberi pe cele
dou laturi verticale se deformeaz în plan vertical dup o suprafa cilindric . Încovoierea în
plan vertical sub ac iunea for elor perpendiculare pe plan produce momente încovoietoare
care dau na tere la eforturi unitare de întindere/compresiune perpendicular pe rosturile de
ezare. În acest caz, comportarea pere ilor este liniar elastic pân în momentul dep irii
rezisten ei unitare la întindere a mortarului sau a rezisten ei de aderen a acestuia la
elementele pentru zid rie, când, de regul , deforma iile cresc brusc (rupere fragil ).
Valoarea de proiectare a acestor momente, pentru unitatea de lungime a peretelui, este cea
mai mare dintre valorile momentelor încovoietoare calculate folosind teoria grinzilor drepte
cu considerarea condi iilor de reazem respective:
reazeme simple la ambele extremit moment maxim la jum tatea în imii etajului
f wh 2
Mw (CD.11a)
8
reazeme cu continuitate total la ambele extremit moment maxim în sec iunile de la
nivelul plan eelor
f wh 2
Mw (CD.11b)
12
reazem cu continuitate total la una din extremit i i reazem simplu la cealalt
extremitate moment maxim în sec iunea cu continuitate.
f wh 2
Mw (CD.11c)
8
Tot o deformat cilindric se realizeaz dac peretele este rezemat numai lateral. Aceast
situa ie poate fi întâlnit în cazul unui perete care nu este fixat la partea superioar iar la
partea inferioar este rezemat pe un strat de rupere a capilarit ii (situa ia este foarte rar
întâlnit la proiectarea cl dirilor curente).
Examinarea modului de rupere în acest caz are îns o valoare metodologic deoarece
încovoierea cu plan vertical de rupere reprezint o component a comport rii reale a pere ilor
rezema i pe toate cele patru laturi.
În cazul pere ilor rezema i pe trei sau pe patru laturi, forma deformat este o suprafa cu
dubl curbur (se produce încovoiere atât în plan vertical cât i în plan orizontal).

C-55
În aceast situa ie calculul momentelor încovoietoare prezint dificult i care provin din dou
surse principale:
anizotropia zid riei face ca rezisten a i rigiditatea peretelui s fie diferite pe cele dou
direc ii ortogonale (paralel cu rosturile de a ezare i perpendicular pe acestea);
modelarea condi iilor de margine.
Din cauza anizotropie zid riei, reprezentarea mai exact a comport rii la încovoiere
perpendicular pe plan, implic folosirea unui model mai complex.
Astfel reprezentarea comport rii bidirec ionale se poate face prin
momentele principale i unghiul al axelor principale cu axele peretelui;
cele trei componente ale momentului (Mxx,Myy,Mxy).
În cazul pere ilor rezema i pe trei sau patru laturi, conform standardului SR EN 1996-1-
1:2005+A1:2013) momentele de calcul date de înc rcarea lateral WEd se determin astfel:

dac planul de rupere este paralel cu rosturile de a ezare, adic în direc ia fxk1,
momentul încovoietor pe unitatea de lungime:
M Ed1 1 WEd lw2 (CD.12a)
dac planul de rupere este perpendicular pe rosturile de a ezare, adic în direc ia fxk2
momentul încovoietor pe unitatea de în ime:
M Ed2 2 WEd lw2 (CD.12b)
în care:
1 i 2 sunt coeficien i care in seama de:
- anizotropia zid riei (raportul rezisten elor pe cele dou direc ii
µ = fxd1/fxd2 fxk1/fxk2);
- condi iile de fixare pe laturile peretelui;
- raportul între în imea i lungimea peretelui;
lw este lungimea peretelui între reazeme;
WEd este înc rcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa ; în cazul înc rc rii
din cutremur avem WEd fa,E
În anexa E (informativ ) a SR EN 1996-1-1:2005+A1:2013) sunt da i coeficien ii 1 i 2 în
func ie de raportul între rezisten ele de proiectare µ = fxd1/fxd2.
Se precizeaz faptul c utilizarea acestor coeficien i este pemis numai pentru:
pere i cu grosimea 250 mm;
pere i din zid rie cu mortar de utilizare general (G) cu toate verticale umplute.

C-56
 Fig.CD.34 Coeficien i pentru calculul momentelor încovoietoare
la pere i înc rca i perpendicular pe planul median
Aceste valori s-au determinat folosind metoda "liniilor de rupere" (a se vedea comentariul C8
în continuare)
În cazul pere ilor nestructurali, condi iile de margine pot fi:
încastrate: perete nestructural legat prin esere cu un perete structural cu grosime cel
pu in dubl ;
cu continuitate: perete nestructural intersectat de un alt perete perpendicular;
cu simpl rezemare: în aceast situa ie se afl marginea inferioar a peretelui
(rezemat pe plan eul inferior) i marginea superioar (fixat de plan eul superior); de
asemenea marginile verticale ale panourilor de zid rie de umplutur al turate stâlpilor
/ pere ilor de beton;
laturi libere: marginea superioar a pere ilor par ial dezvolta i pe în ime i marginile
laterale lâng goluri (chiar dac golul nu se dezvolt pe toat în imea panoului).
(C2) Modelele de calcul pentru identificarea efectelor ac iunii seismice perpendiculare pe
planul peretelui se stabilesc, pentru fiecare mecanism de avariere al panoului de perete, în
primul rând în func ie de caracteristicile constructive ale peretelui i, în particular, în func ie
de legarea panourilor pe marginile verticale:
1. existen a sau lipsa pere ilor perpendiculari, la ambele extremit i sau la o singur
extremitate.
2. geometria peretelui: raportul între lungime (distan a între pere ii perpendiculari "l" ) i
în ime (distan a între plan ee "h").

(a) (b)
Fig.CD.35 Condi ii de fixare pentru pere i nestructurali
(a) Perete rezemat pe ambele laturi verticale
(b) Perete rezemat pe o latur vertical i liber pe cea de a doua
Pere ii care nu sunt fixa i la partea superioar , de exemplu cei de la grupurile sanitare sau de
la coridoarele cu supra lumin prezint riscul cel mai ridicat de r sturnare.

C-57
 Fig.CD.36. Perete liber (nerezemat) la partea superioar
(C3) Verificarea prin calcul a stabilit ii i rezisten ei pere ilor la ac iunea seismic
perpendicular pe plan este stabilit de diferite reglement ri tehnice în func ie de:
pozi ia panoului pe în imea cl dirii;
modul de fixare a panoului de structura principal a cl dirii;
nivelul accelera iei seismice de proiectare la amplasament.
Totodat , în func ie de concep ia fundamental de "performan seismic " stabilit de fiecare
reglementare, r spunsul seismic al pere ilor la ac iunea perpendicular pe plan se diferen iaz
în func ie de:
categoria de importan i de expunere a cl dirii sau a zonei din cl dire în care se afl
peretele;
comportarea cerut pentru cutremurul "moderat" (SLS) sau pentru cutremurul "sever"
(ULS):
- nefisurat;
- fisurat dar reparabil (necesit /nu necesit înlocuirea);
- fisurat/cr pat dar stabil în pozi ia din proiect.
(C5) Mecanismele de r sturnare sub ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
depind, în primul rând, de:
alc tuirea peretelui/zonele sl bite de goluri (materiale, zvelte e, dimensiunea
golurilor);
prezen a unor solicit ri neseismice (împingeri date de bol i, arpante, alte elemente
similare);
modul de fixare la nivelul plan eelor sau de al i pere i structurali.

(a) (b)
Fig.CD.37.Ruperea pere ilor în func ie de modul de prindere
(a) Prindere numai la baz (b) Prindere la ambele extermit i
(C7) Pentru starea limit ultim (ULS), momentul capabil al sec iunii transversale a peretelui
la rupere din compresiune excentric perpendicular pe plan se poate calcula acceptând
diagrama de eforturi de compresiune dreptunghiular , cu valoarea de proiectare egal cu
0.85fd (neglijând rezisten a la întindere a zid riei). Aceast situa ie de echilibru implic

C-58
acceptarea unei st ri avansate de fisurare a peretelui. În cazul zid riilor cu elemente din argil
ars cu pere i sub iri (grupa 2S) aceast ipotez nu mai este integral aplicabil (în zonele
marcate cu p trate din fig.CD.38 este posibil ca l imea zonei comprimate (0.1t) s fie
superioar grosimii peretelui exterior al elementului pentru zid rie!)

Figura CD.38. Starea limit ultim pentru un perete solicitat perpendicular pe plan
(C8) Pentru evaluarea capacit ii unui perete la ac iunea seismic perpendicular pe plan în
starea limit ultim (ULS), se poate lua în considerare formarea liniilor de rupere pe trasee
compatibile cu geometria i condi iile de fixare pe contur ale peretelui.

Figura CD.39 Linii de rupere pentru pere i solicita i normal pe plan

Coeficientul momentului încovoietor 2 se ob ine din rela ia

2 1.5 2
2 (CD.13)
6 1 2

în care, coeficientul define te pozi iile liniilor de rupere (figura CD.39)

1.5 2 1 1
(CD.14)
2

În cazul zid riei, metoda "fâ iilor" (folosit pentru pl cile din beton armat) poate fi
particularizat pentru a ine seama de ortotropia zid riei, folosind valori diferite ale rigidit ii
zid riei pentru fâ iile verticale i orizontale.

p h + pv = p

pE z ,h I h h 4
ph
E z ,h I h h 4 E z ,v I v lw4

pE z ,v I vlw4
pv
E z ,h I h h 4 E z ,v I vlw4

C-59
 Fig.CD.40. Metoda fâ iilor pentru pere i din zid rie înc rca i normal pe plan
Înc rc rile pe cele dou categorii de fâ ii se pot determina, egalând s ge ile în centrul
peretelui, din rela iile din figura CD.40, unde:
Ez,h i Ez,v sunt modulii de elasticitate ai zid riei pe orizontal i respectiv pe
vertical ;
Ih i Iv momentele de iner ie ale zid riei pe orizontal i, respectiv pe vertical ;
lw i h , lungimea i respectiv în imea peretelui.
Pentru proiectarea pere ilor cu forme neregulate sau a celor cu goluri se poate folosi un calcul
bazat pe o metod recunoscut de determinare a momentelor încovoietoare în pl cile plane,
de exemplu, metoda elementului finit, sau analogia liniilor de rupere, inând seama, dup caz,
de anizotropia zid riei. Pentru aplicarea metodei liniilor de rupere inând seama de
anizotropia zid riei în standardul SR EN 1996-1-1:2005+A1:2013) nu sunt date nici un fel
de indica ii.

C-60
 

ANEXA 2 la OMDRAP nr. ……../…...2013

(Anexa H - informativă la OMDRL nr.704/2009)

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE

INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI EXISTENTE,
VULNERABILE SEISMIC

E‐1 
 
 

CUPRINS

CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 1: Structuri in cadre de beton armat EBA1-1
Evaluarea vulnerabilitatii utilizand procedura bazata pe calculul neliniar static prevazuta in
codul P100-3 EBA1-4
Proiectarea unei solutii de consolidare prin camasuirea stalpilor si a grinzilor EBA1-33
Proiectarea unei solutii de consolidare prin dispunerea unor panouri de beton armat dispuse
intre stalpi. EBA1-51
Proiectarea unei solutii de consolidare prin dispunerea unor contravantuiri EBA1-71
Exemplul 2: Structuri cu pereti de beton armat si parter flexibil EBA2-1
Evaluare seismică a clădirii EBA2-3
Proiectarea solutiei de reabilitare seismică EBA2-9
Exemplul 3: Structuri cu pereti de beton armat EBA3-1
Evaluarea vulnerabilitatii utilizand procedura bazata pe calculul neliniar static si dinamic
prevazuta in codul P100-3 EBA3-3
Proiectarea unei solutii de consolidare „traditionale” prin camasuirea peretilor EBA3-30
Proiectarea unei solutii de consolidare prin utilizarea solutiei izolarii seismice EBA3-40

CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE OTEL

Exemplul 1: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite centric:
Cedarea unei contravantuiri ECM1-1
Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite centric:
Articulatii plastice in grinzi ECM2-2

CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE ZIDARIE EZ-1

Exemplul 1: Cladire P+2E – Zidarie nearmata si planşee din grinzi metalice şi
bolţişoare de cărămidă EZ-5
Exemplul 2: Cladire P+2E – Zidarie nearmata şi planşee din beton armat –
Metodologie de nivel 1 EZ-16
Exemplul 3: Cladire P+2E – Zidarie nearmata şi planşee din beton armat –
Metodologie de nivel 2 EZ-24
Exemplul 4: Cladire P+2E – Zidarie nearmata şi planşee din beton armat –
Metodologie de nivel 2 – neregularitate geometrica si structural EZ-36
Exemplul 5: Cladire P+2E – Zidarie confinata şi planşee din beton armat –
Metodologie de nivel 2 – zona seismica de grad 7 MSK EZ-39
Exemplul 6: Cladire P+2E – Zidarie confinata şi planşee din beton armat –
Metodologie de nivel 2 – zona seismica de grad 9 MSK EZ-57
ELEMENTE NESTRUCTURALE ECNS-1
Exemplul 1: Evaluarea siguranţei pereţilor despărţitori proiectaţi conform
Normativelor P13 - 63&70 şi P100 -78(81) ECNS-3
Exemplul 2: Verificarea peretilor despartitori din zidarie de caramida ECNS-7
Exemplul 3: Verificarea prinderilor cu buloane pentru un echipament ECNS-11
Exemplul 4: Calculul unei conducte de apa fierbinte ECNS-13

E‐2 
 
 T
EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

I E C
O
ANEXA B

R
CONSTRUCŢII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

P Exemplul 1. Structură în cadre de beton armat

EBA1-1
Cuprins

1. Introducere ...................................................................................................... 4
2. Prezentarea structurii....................................................................................... 4

T
3. Evaluarea calitativa a structurii ....................................................................... 8
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica ......................... 8

C
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale ....................................... 13
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3.............. 15

E
4.1. Ipotezele calculului static neliniar .......................................................... 15

I
4.1.1. Rigiditatea de calcul ......................................................................... 15
4.1.2. Modelarea neliniariţăţii .................................................................... 15
4.1.3. Rezistentele materialelor .................................................................. 16

O
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile ....................................................... 16
4.2. Analiza static neliniara ........................................................................... 16

R
4.3. Determinarea cerintei seismice de deplasare .......................................... 17
4.4. Evaluarea performantelor sesimice ........................................................ 18
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 18

P
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 21
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 24
4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa ................. 32
4.5. Concluzii ................................................................................................. 32
4.6. Solutii de consolidare ............................................................................. 32
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului
structural .............................................................................................................. 33
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare ......................................................... 33
5.1.1. Rezistenta materialelor ..................................................................... 33
5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare ........................................ 34
5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare............................................. 35

EBA1-2
 5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ....................................... 40
5.2.1. Analiza static neliniara ..................................................................... 40
5.2.2. Determinarea cerintei seismice de deplasare ................................... 41
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 41

T
5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 44
5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 47
5.3. Concluzii ................................................................................................. 51

C
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului
structural .............................................................................................................. 51

E
6.1. Pereti de beton armat .............................................................................. 51

I
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 51
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare ..................................................... 61
6.1.3. Concluzii........................................................................................... 71

O
6.2. Contravantuiri metalice .......................................................................... 71
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 71

R
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare
elastica 72
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai

P
la intindere..................................................................................................... 87
6.2.4. Concluzii......................................................................................... 104

EBA1-3
1. Introducere

Prezentul exemplu demonstreza aplicarea procedurilor din codul de evaluare si

reabilitare seismica P 100-3: 2008 pentru cazul unei structuri tip cadru, proiectate si executate
in anii ‚60 ai secolului trecut. Structura analizata este tipica pentru constructiile in cadre din

T
stocul existent realizate inaintea cutremurului distrugator din 1977 pe baza cunostintelor de
inginerie seismica si inginerie structurala din epoca respectiva. Proiectarea cladirii a fost
efectuata pe baza normativului P 13-70, document normativ ce poate fi considerat complet
depasit in raport cu nivelul codurilor in vigoare astazi.

C
Structurile in cadre din aceasta categorie sunt caracterizate de o rigiditate si rezistenta
laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale teritoriului Romaniei, fara un control
eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie.

E
Lucrarea trateaza atat aspectele evaluarii seismice cat si pe cele ale reabilitarii
structurale, investigand mai multe solutii posibile de interventie. Analizele utilizeaza

I
instrumentele de calcul cele mai performante care evidentiaza caracterul spatial, neliniar si
dinamic al raspunsului seismic al constructiilor de beton armat.

O
2. Prezentarea structurii

Sistemul structural al construcţiei evaluate corespunde cunoştinţelor şi practicii

R
timpului în care a fost construită cădirea, respectiv mijlocul anilor ’60 din secolul trecut.
Primele prescripţii de proiectare seismică, P13–63, apărute cu numai un an înainte de anul
întocmirii proiectului, deşi au reprezentat prin elaborarea lor un pas înainte semnificativ în

P
acţiunea de proiectare seismică a clădirilor, erau departe de codurile de proiectare moderne,
atât conceptual, cât şi la nivelul regulilor de detaliere.
Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuţie ale structurii construcţiei
rezultă că proiectul a fost întocmit cu un spirit ingineresc remarcabil, în care au fost
considerate şi aspectele esenţiale ale proiectării seismice a structurilor de beton armat.
Structura prezinta un subsol partial, situata intre traveile centrale si are un regim de intaltime
parter + 6 etaje. Inaltimea subsolului este de 3.30m, a parterului de 3.25m, iar cea a nivelului
curent de 3.13m.
Structura verticală de rezistenţă este constituită din cadre ortogonale de beton armat
monolit. Stâlpii sunt dispuşi în punctele de intersecţie ale celor 16 axe transversale (15 travei
de 3,6 m) şi ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m).
Stalpii, atât cei interiori, cât şi cei marginali, au secţiune variabila pe inaltime, pornind
de la 35x70 sau 30x60 la parter si subsol pana la 30x40 sau 30x50 cm la ultumul nivel. Stalpii
sunt orientaţi cu latura lungă pe direcţia transversală.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile secţiunii transversale variind pe
verticală: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 la etajele 3 şi 4 şi 35 x 50 la
ultimile 2 niveluri.

EBA1-4
 Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile secţiunii 30x40 cm, la toate
nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faţade, 30x45 cm, de asemenea pe toată
înălţimea clădirii.
Din compararea proprietăţilor de rigiditate şi rezistenţă ale celor 2 serii de cadre, apare
cu evidenţă că structura principală este mai puternică în direcţia transversală decât în direcţia
longitudinală.
Structura verticală este completată cu nuclelul de pereţi care îmbracă golurile

T
ascensoarelor. Legătura acestuia cu planşeul de nivel este realizată numai pe una dintre laturi,
astfel încât transmiterea forţelor inerţiale, care acţionează la nivelul planşeelor, la pereţii
lifturilor, este una limitată.

C
Placa planşeului este completată de grinzile secundare care susţin peretele longitudinal
al culoarului. Acestea au secţiunea 30x40 cm pe toată înălţimea clădirii. Placa planşeului are
grosimea de 10 cm.

E
Armarea este realizată cu oţel cu suprafaţa netedă OB37.
Examinarea planurilor de armare evidenţiază prezenţa unei cantităţi substanţiale de

I
armătură, atât în stâlpi, cât şi în grinzi. Aceasta se datorează şi faptului că încărcările
considerate, 350 kgf/m2, pentru încărcarea permanentă, şi 300 kgf/m2, pentru încărcare utilă,
sunt sensibil mai mari decât cele efective, cât şi, posibil, intenţiei de a obţine o asigurare
suficientă faţă de acţiunile orizontale. Această ipoteză este dovedită de reducerea armării
grinzilor de la bază către partea superioară a construcţiei.

O
Pe de altă parte, prevederea unei cantităţi importante de armatura continua la
reazemele grinzilor reprezintă, de asemenea, o caracteristică de alcătuire favorabilă pentru
comportarea la cutremur.

R
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai
mică de armare transversală, prevăzută în grinzi şi stâlpi, în raport cu practica actuală
rezultată din cerinţele mai mari prevăzute de codurile de proiectare în vigoare astăzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaţa definită de axele 5 şi 13, respectiv A şi C.

P
Pereţii de contur ai subsolului sunt realizaţi din beton, fiind dublaţi de o zidărie de
cărămidă, probabil pentru o protecţie termică superioară.
Fundaţiile stâlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaţie de tip cuzinet de beton
armat şi tălpi de beton simplu. Este de remarcat că fundaţiile tuturor stâlpilor sunt situate la
aceeaşi adâncime, stâlpii din afara subsolului coborând până la cota de fundare a stâlpilor
zonei cu subsol a clădirii.

EBA1-5
 CT
I E
R O
P
Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent

EBA1-6
 Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si
stalpi sunt sintetizate in tabelele de mai jos.

Grinzi
Amplasare b [cm] h [cm] Plong. superior [%] Plong. inferior [%] Ptrans. [%]
Curenta 30 50-65 1.25-1.63 0.42-0.75 0.17

T
Cadru
transversal Stalpi
curent
Amplasare b [cm] h [cm] Ptotal [%] Ptrans. [%]

C
Marginal 30 40-60 2.43-2.53 0.28
Central 30-35 50-60 1.94-3.00 0.24-0.28
Grinzi

E
Amplasare b [cm] h [cm] Plong. superior [%] Plong. inferior [%] Ptrans. [%]

I
Curenta 30 45 0.74-1.17 0.30-0.73 0.14
Cadru
longitudinal Stalpi
de fatada
Amplasare b [cm] h [cm] Ptotal [%] Ptrans. [%]

O
Marginal 40-60 30 2.60-2.90 0.28
Central 40-60 30 2.43-2.53 0.28

R
Tab. 2.1: Dimensiuni elemente si procente de armare longitudinal/transversal

Din tabelul de mai sus se poate observa cu usurinta ca structura in cauza prezinta o

P
rigiditate mai mare pe directia transversala, avand stalpii orientati pe aceasta directie si grinzi
mai inalte. De asemenea armarea longitudinala, cat si transversala este mai consistenta pe
directia transversala a structurii decat pe cea longitudinala. Inca din acest stadiu al evaluarii ne
putem astepta ca structura sa aibe o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, in special
pe directia longitudinala. Analiza modala prezentata in tabelul 2.2, confirma ca directia mai
flexibila este cea longitudinala. Primul mod de vibratie este translatie pe directia
longitudinala, al doilea este tot un mod preponderent de translatie, insa pe directia
transversala, iar cele de-al treilea un mod de torsiune.

Fatori de participare modali

Mod T [s]
UX UY RZ
1 1.35 0.75 0.00 0.00
2 1.15 0.00 0.72 0.00
3 1.07 0.00 0.00 0.72

Tab. 2.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

EBA1-7
3. Evaluarea calitativa a structurii
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de
indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica - R1" stabileste masura in care sunt respectate
regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si
nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P 100-1:2006.

T
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea
factiorului R1 sunt enuntate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P 100-3:2008

C
In continuare sunt detaliate criteriile de evaluare si sunt facute observatii si comentarii
lamuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1.

E
(i) Conditii privind configuratia structurii

I
Criteriul este indeplinit - punctaj maxim 50
Criteriul este neindeplinit in masura moderata - punctaj 30-49
Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj 0-29

O
(i1) traseul incarcarilor este continuu.
La fecare nivel exista o grinda secundara in dreptul holului. Doar casa scarii de la

R
nivelul acoperisului are stalpisori rezemati pe grinzi principale.

(i2) sistemul este redundant.

P
Structura de rezistenta este formata din cadre de beton armat pe ambele directii (16
cadre transversale cu cate doua deschideri si 3 cadre longitudinale cu cate 15 travee) si tubul
liftului. Stalpii au capacitati de rezistenta, in general, mai mari decat grinzile si sunt multe
zone plastice potentiale. Constructia are subsol si nu este in pericol de rasturnare.

(i3) nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei.

(i4) nu existe niveluri flexibile in raport cu superioare sau inferioare.

(i5) nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
nivel la nivel.
Atat stalpii cat si grinzile isi reduc inaltimea succesiv pe verticala. In general stalpii
pornesc de la nivelul fundatiei cu dimensiuni de 30 x60 cm si se termina la ultimul nivel cu
dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste susbol au dimensiuni 35x70 cm si ajung
la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la fatade si 30x40
cm la interior.

EBA1-8
(i6) nu exista discontinuitati pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la
fundatii.
Atat stalpii cat si tubul liftului sunt continui pe toata verticala pana la nivelul
fundatiilor.

(i7) nu exista diferentele intre masele de nivel mai mari de 50%.

T
Ultimul nivel este mai inalt cu 1.3 m decat nivelul curent si, in consecinta, masa
acestuia este mai mare decat cea a etajului inferioar. Si parterul este ceva mai inalt decat
nivelul curent.

C
(i8) efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.
Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale

E
sunt dezvoltate pe directia transversala, rigiditatea constructiei in ansamblu este net mai mica
pe directia longitudinala decat pe directia transversala. In consecinta efectele torsiunii de

I
ansamblu sunt semnificative.

(i9) infrastructura (fundatiile) este in masura sa transmita la teren fortele verticale si

orizontale.

O
Toti stalpii reazema pe fundatii cu caracteristici de rezistenta si rigiditate net
superioare.
Terenul de fundare si fundatia liftului (un radier local cu dezvoltare redusa) nu au
capacitati portante si de rezistenta corelate cu capacitatea de rezistenta a tubului liftului. Pe de

R
alta parte angajarea tubului liftului prin intermediul planseelor este redusa, contactul direct
fiind facut doar in dreptul usilor, pe trei din cele patru laturi ale tubui fiind amplasata scara
principala.

P
Pentru incarcarile de lunga durata presiunea medie este ≈ 250 kPa, valoare moderata
pentru terenul de fundare.

Pentru criteriul (i) gradul de neindeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca

fiind 40 din maximul de 50.

(ii) Conditii privind interactiunea structurii

Criteriul este indeplinit - punctaj maxim 10

Criteriul este neindeplinit in masura moderata - punctaj 5-9
Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj 0-4

(ii1) distantele pana la cladirile invecinate.

Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.

EBA1-9
(ii2) planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate
adecvat de structura principala.
Nu sunt supante.

(ii3) Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu

T
sunt vizibile detalii de executie care sa confirme modul corect de de ancorare de structura. In
practica vremii acesti pereti erau realizati fara masuri speciale de izolare structurala de
rezistenta.

C
(ii4) nu exista stalpi scurti captivi.
La nivelul subsolului datorita ferestrelor din dreptul curtilor de lumina si la ultimul

E
nivel exista stalpi scurti.

I
Pentru criteriul (ii) gradul de neindeplinire este moderat si se valuaeza punctajul ca
fiind 5 din maximum de 10.

O
(iii) Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale

Structuri tip cadru de beton armat.

R
Criteriul este indeplinit - punctaj maxim 30
Criteriul este neindeplinit in masura moderata - punctaj 20-29
Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj 0-19

P
(iii1) ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale
stalpilor este mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor.
Din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stalpi cumulat cu reducerea
inaltimii sectiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta conditie nu este
indeplinita consecvent.

(iii2) incarcarea axiala de compresiune a stalpilor este moderata µ<0.55

Stalpiii din axul central B nu indeplinesc acesta conditie.

(iii3) in structura nu exista stalpi scurti; raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a
stalpuluil este <0.30.
Stalpii de la subsol din dreptul curtilor de lumina sunt scurti; la fel si cei de la ultimul
nivel situati intre grinda de la cota planseului de acoperis si grinda de deasupra ferestrelor.

EBA1-10
(iii4) rezistenta la forta taietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a de putea
mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor.
Aceasta conditie este, in general, indeplinita.

(iii5) Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la distanta de

10 pe zona de innadire.

T
Innadirea armaturilor verticale ale stalpilor este deficitara mai ales pentru barele cu
diametrul mai mare. Aderenta redusa a barelor netede din OL38 este partial compensata de
prezenta carligelor la capete.

C
(iii6) Innadirile armaturlior in grinzi se realizeaza in afara zonelor critice.
Aceasta conditie este realizata cu consecventa de grinzile principale.

I E
(iii7) etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui
etrier sau agrafe.
Modul de armarea transversala asigura partial indeplinirea acestei conditii. Barele de
pe latura scurta sunt, in general, situate la un colt de etrier in timp ce barele intermediare de pe
latura lunga sunt la coltul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, intre 130o si 145o, prin

O
urmare legatura colt etrier-bara verticala nu functioneaza corect. O parte dintre stalpii de la
subsol si parter au bare verticale nesituate la coltul vreunui etrier.

R
(iii8) distantele dintre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10Ø iar in restul
stalpului 1/4 din latura.
Etrierii nu sunt indesiti decat pe lungimile de innadire, in rest sunt situati la pas de 20
cm ceea ce reprezinta intre 2/7 si 1/2 din latura stalpilor pe directia transversala, respectiv

P
intre 4/7 si 2/3 din latura stalpilor pe directia longitudinala.

(iii9) distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10Ø si 1/2 din
inaltimea grinzii.
Etrierii grinzilor nu sunt indesiti la capete, in zonele plastice potentiale. Pasul etrierilor
este de 20 cm pe toata deschiderea grinzilor, ceea ce reprezinta 2/7 pana la 2/5 din inaltimea
grinzilor transversale, respectiv 1/2 din inaltimea grinzilor longitudinale.

(iii10) armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necsara in zonele critice ale
stalpilor.
Pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la acelasi pas de 20 cm, nu sunt indesiti.

(iii11) rezisterta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel putin 30% din rezistenta
la moment incovoietor negativ in aceiasi sectiune.

EBA1-11
 Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare.
In general la fata stalpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. O
problema este si ancorarea insuficienta a armaturilor inferioare ale grinzilor longitudinale.

(iii12) la partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue, neintrerupte in
deschidere.

T
Conditie indeplinita de toate grinzile principale.

Pentru criteriul (iii) gradul de neindeplinire este major, estimand un scor de 10 puncte

C
dintr-un maxim de 30.
Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce catre acelasi
punctaj redus mai ales din cauza capacitatii la forta taietoare care nu este corelata cu
capacitatea tubului la moment incovoietor, cedarea acestuia fiind casanta pentru ambele

E
directii principale.

I
(iv) Conditii referitoare la plansee

Criteriul este indeplinnit - punctaj maxim 10

O
Criteriul este neindeplinit in masura moderata - punctaj 6-9
Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj 0-5

R
(iv1) placa planseelor are o grosime de minim 100 mm si este realizata din beton armat
monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvata.
Conditie indeplinita la limita, placile din beton armat monolit avand grsosimea de 100

P
mm inclusiv deasupra subsolului.

(iv2) armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la

incovoiere si la forta taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului.
Conditie indeplinita.

(iv3) fortele seimice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale
prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori si colectori din
armatura cu sectiune suficienta.
Stalpilor le revin forte seismice relativ reduse la nivelul fiecarui planeu. Tubul liftului
are contact limitat cu placile planseelor si transmiterea fortelor orizontale din plansee catre
tubul liftului este deficitara.

(iv4) golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.

Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si
nu au efect practic in comportarea planseelor.

EBA1-12
 Pentru criteriul (iv) gradul de neindeplinire este minor si apreciat cu un punctajul 9 din
maxim de 10.
In consecinta punctajul total pentru indicatorul R1 este:
40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte)

T
Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic II, din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de alcatuire seismica.

C
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale

E
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de degradare a
elementelor structurale – R2" stabilească dacă integritatea materialelor din care este realizată

I
structura a fost afectată pe durata de exploatare a construcţiei şi, dacă este cazul, măsura
degradării. La cercetarea construcţiei trebuie să se aibă în vedere că degradările pot fi ascunse
sub finisaje bine întreţinute.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea factiorului
R2 sunt enuntate in tabelul B.3 din Anexa B a codului P100-3:2008.

O
(i) Degradări produse de acţiunea cutremurelor
Sunt vizibile fisuri inclinate la colturile unor goluri de usa si in unele panori de zidarie

R
din ochiurile cadrelor. Eventualele fisuri in stalpi sau grinzi sunt ascunse de finisajele noi.
Punctaj estimat din punctajul maxim 35/50.

P
(ii) Degradari produse de incarcarile verticale
Nu au fost identificate fisuri longitudinale in stalpi sau fisuri normale la intradosul
grinzilor sau placilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate.
Punctaj estimat din punctajul maxim 18/20.

(iii) Degradări produse de încărcarea cu deformaţii

Nu sunt vizibile defecte din tasari de reazeme le elementele structurale de la parter si
subsol. La nivelul terasei este marcata pozitia placii prin aparitia unei crapaturi orizontale la
baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferentiata.
Punctaj estimat din punctajul maxim 8/10.

(iv) Degradări produse de o execuţie defectuoasă

In unele dintre zonele de innadire a armaturii, indeosebi la unii dintre stalpii de la
parter, lipseste betonul de acoperire, armatura fiind descoperita si ruginita. Exista local si la

EBA1-13
alte elemente structurale defecte in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton si
omogenitatea betonului turnat.
De-a lungul timpului s-au efectuat interventii locale care nu au fost rezolvate
corespunzator: s-au practicat goluri in peretii de inchidere si in placi fara masuri de
consolidare locala.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.

T
(v) Degradări produse de factorii de mediu
La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia

C
apei meteorice, cu probabile influente asupra stari armaturii si a betonului de acoperire.
In zona grupurilor sanitare lipsa de etanseitate a instalatiilor a condus la umiditate
excesiva si corodarea locala a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost
corespunzatoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protectie.

E
La subsol , local, peretii exteriri din zidarie de caramida placata cu beton simplu

I
prezinta igrasie.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.

O
CRITERII Punctaj estimat /
Punctaj maxim

R
Degradări produse de acţiunea cutremurelor 35 / 50

P
Degradări produse de încărcările verticale 18 / 20

Degradări produse de încărcarea cu deformaţii 8 / 10

Degradări produse de o execuţie defectuoasă 7 / 10

Degradări produse de factorii de mediu 7 / 10

Total 75/100

Tab. 3.1: Evaluarea indicatorului R2

EBA1-14
 Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic III.

4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

Pentru o evaluarea cat mai riguroasa a structurii se propune ca principala metoda de

T
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3:2008, bazata pe analize neliniare ale
structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare globala a unei structuri si o corelare mai
exacta intre cerintele impuse de actiunea seismica si capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitari. Metodologia de nivel 3, reprezinta cea mai avansata metoda de evaluare prezentata

C
de P100-3:2008. Metodologia este recomandata, insa numai in situatia in care exista proiectul
original al structurii avand in vedere nesitatea cunoasterii cu precizie ridicata a armarii
elementelor structurale.

E
Se recomanda ca prima modalitate de evaluare, analizele static neliniare, intrucat acest
tip de analize sunt relativ usor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informatiile oferite

I
au un grad sporit de transparenta.

4.1. Ipotezele calculului static neliniar

O
În continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum şi
cele luate în calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru secţiunea de perete considerată.

R
4.1.1. Rigiditatea de calcul
Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate în domeniul fisurat egală cu jumătate
din rigiditatea în domeniul nefisurat.

P
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale

4.1.2. Modelarea neliniariţăţii

Pentru modelarea elementelor de tip bara (grinzi si stalpi) s-au utilizat modelele de
articulaţie plastică punctuală de tip moment (M) pentru grinzi şi de tip forţă axială moment
(PMM) pentru stâlpi. Pentru ambele tipuri de articulaţii plastice s-a optat pentru o lege de tip
elastic perfect plastic fără consolidare post-elastică.
Structura a fost considerata incastrata la cota inferioara a subsolului. S-a preferat acest
tip de modelare datorita rigiditatii reduse a subsolului, acesta fiind partial si realizat din pereti
de zidarie inramata. Zidaria a fost modelata prin intermediul unor diagonale echivalente ce
pot prelua numai compresiune. Pentru determinarea grosimii diagonalelor, in absenta unor
prevederi in codurile nationale, s-au utilizat prevederile din codul FEMA 356. Planseele au
fost considerate diafragme rigide.

EBA1-15
 4.1.3. Rezistentele materialelor
La evaluarea structurilor existente se utilizeaza rezistentele medii ale materialelor.
Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos pentru beton si armatura.

Material Tip Solicitare Rezistenta Notatie Valoare U.M.

de calcul fcd 11.07 N/mm2

T
Compresiune caracteristica fck 16.60 N/mm2
Beton B250 medie fcm 19.37 N/mm2
de calcul fctd 0.95 N/mm2
Intindere caracteristica ftk 1.43 N/mm2

C
medie fctm 1.66 N/mm2
de calcul fyd 210 N/mm2
Otel OL 38 Compresiune/Intindere caracteristica fyk 242 N/mm2
N/mm2

E
medie fym 284

I
Tab. 4.1: Rezistentele materialelor
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile

Pentru evaluarea momentelor capabile ale elementelor modelului de analiza nelinara s-

O
au utilizat rezistentele medii ale materialelor. Se recomanda utilizare unui program de calcul
sectional ce aplica metoda generala de calcul.
4.2. Analiza static neliniara
Analiza static neliniară realizata cu ajutorul programului de calcul structural Perform 3D.

R
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).

P
În figurile următoare se prezintă curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.

Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata – deplasare pe directia longitudinala

EBA1-16
 CT
E
Fig. 4.2: Curba forţă adimenisonalizata – Deplasare pe direcţie transversala

I
4.3. Determinarea cerintei de deplasare
Cerinta seismica de deplasare se va determina cu metoda spectrelor neliniare de
raspuns pentru modul principal de vibratie in directia de calcul. Metoda este prezentata in

O
anexa D a codului P100-1/2006

Directia longitudinala

R
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 4.1 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 5015 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.09 (unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii).
Cerinta seismica de deplasare impusa structurii de actiunea cutremurului de cod

P
asociat SLU (Starea limită ultimă) cu IMR = 100ani s-a determinat cu ajutorul programului
SINEL şi s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. În tabelul 4.2
se prezintă cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.

Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 4.2 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 9308 kN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.16. În tabelul 4.3 se prezintă cerinţele de
deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă

EBA1-17
 Cerinta seismica de Cerinta seismica de
deplasare SLU deplasare SLU
Acc.01 0.375 Acc.01 0.377
Acc.02 0.465 Acc.02 0.278
Acc.03 0.515 Acc.03 0.372
Acc.04 0.606 Acc.04 0.521

T
Acc.05 0.440 Acc.05 0.489
Acc.06 0.532 Acc.06 0.397

C
Acc.07 0.374 Acc.07 0.262
Acc.08 0.475 Acc.08 0.290
Acc.09 0.423 Acc.09 0.355

E
Acc.10 0.396 Acc.10 0.340

I
Media 0.460 Media 0.368

Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare Tab. 4.3: Cerinta seismica de deplasare
pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]

O
4.4. Evaluarea performantelor sesimice

R
La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmaresc:

P
• Identificarea tipului de mecanism (mecanism de grinda, mecanism de stalp)
• Verificarea cedarilor fragile din elemente
• Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

4.4.1. Identificarea tipului de mecanism

Directia longitudinala
Figurile 4.3,4.4,4.5 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei seismice de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de
plastificare cu grinzi slabe-stalpi puternici, insa nu unul ideal datorita aparitiei unor
mecanisme locale de salpi slabi la partea superioara a etajului 4. Mai mult mecanismul de
plastificare nu se dezvolta pe intreaga inaltime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect
concentrarea deformatiilor induse de catre cutremur intr-un numar mai redus de etaje ce
conduce la crestrea rotirilor plastice in elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu
rezistenta redusa la forte laterale pe directia longitudinala conduce la rotiri plastice ridicate in
grinzi la cerinta seismica de deplasare indusa de cutremurul de cod asocita SLU.

EBA1-18
 CT
I E
Fig. 4.3: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

O
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

P R
Fig. 4.4: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-19
 CT
I E
Fig. 4.5: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

O
Directia transversala
Figura 4.6 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia

R
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, cu grinzi slabe-stalpi tari. Datorita capacitatii mari la incovoiere,
atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod
pentru SLU stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile

P
plastice sunt reduse.

EBA1-20
 CT
I E
O
Fig. 4.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulelor transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]

R
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Fortele taietoare sunt asociate mecanismului de plastificare la cerinta seismica de

P
deplasare in valori absolute, avand in vedere ca la determinarea capacitatii la incovoiere a
elementelor sau folosit rezistentele medii ale materialelor.
Evaluarea capactiatii la fortat taietoare s-a realizat conform prevederilor din STAS
10107/0-90. Anexa B din codul P100-3 prevede utilizarea rezistenţele medii ale materialelor,
rezultatul obţinut este afectat de un coeficient global de siguranţă γ = 1.5 si un factor de
cunoastere CF. Pentru structura analizată au exista planurile originale de armare, precum şi
rezultatele unei expertize mai vechi efectuate după cutremurul din 1977, din acest motiv s-a
considerat că există un grad ridicat de cunoaştere a structurii, iar factorul de cunoaştere s-a
considerat CF = 1.

Vcap ef. = Vcap med / (CF * γ)

unde: Vcap ef. – efortul capabil efectiv;

Vcap med. – efortul capabil obţinut cu rezistenţe medii;
CF – factor de cunoaştere;
γ – factor global de siguranţă.

EBA1-21
 Directia longitudinala

Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 102 141 94 Fragila S 15 252 168 Ductila

T
P 137 206 138 Ductila P 72 257 172 Ductila
E1 114 188 125 Ductila E1 88 277 185 Ductila
E2 114 188 125 Ductila E2 80 280 187 Ductila

C
E3 91 177 118 Ductila E3 64 290 193 Ductila
E4 91 177 118 Ductila E4 54 292 195 Ductila
E5 76 168 112 Ductila E5 28 339 226 Ductila

E
E6 76 168 112 Ductila E6 22 347 231 Ductila

I
Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 4.5: Forte taietoare stalpi marginali
longitudinal de fatada [kN] cadru longitudinal de fatada [kN]

O
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 21 248 166 Ductila S

R
P 120 251 167 Ductila P 93 171 114 Ductila
E1 98 266 178 Ductila E1 93 171 114 Ductila

P
E2 104 269 179 Ductila E2 76 120 80 Ductila
E3 90 281 188 Ductila E3 76 120 80 Ductila
E4 65 283 189 Ductila E4 70 114 76 Ductila
E5 60 324 216 Ductila E5 70 114 76 Ductila
E6 36 355 237 Ductila E6 70 114 76 Ductila

Tab. 4.6: Forte taietoare stalpi centrali Tab. 4.7: Forte taietoare grinzi cadru
cadru longitudinal de fatada [kN] longitudinal central [kN]

EBA1-22
 Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 22 266 178 Ductila S 21 248 166 Ductila
P 122 287 191 Ductila P 120 251 167 Ductila
E1 109 290 193 Ductila E1 98 266 178 Ductila

T
E2 107 336 224 Ductila E2 104 269 179 Ductila
E3 89 340 227 Ductila E3 90 281 188 Ductila
E4 68 382 255 Ductila E4 65 283 189 Ductila

C
E5 61 387 258 Ductila E5 60 324 216 Ductila
E6 33 391 260 Ductila E6 36 355 237 Ductila

E
Tab. 4.8: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 4.9: Forte taietoare stalpi centrali

I
cadru longitudinal central [kN] cadru longitudinal central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,

elementele au o compoartare ductila. Exista insa si grinzi longitudinale cu o comportare

O
fragila, insa acestea reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare
capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.

Directia transversala

P R
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 190 298 199 Ductila S 110 283 188 Ductila
P 190 298 199 Ductila P 180 288 192 Ductila
E1 179 280 186 Ductila E1 180 347 231 Ductila
E2 179 280 186 Ductila E2 162 350 233 Ductila
E3 156 261 174 Ductila E3 135 380 253 Ductila
E4 156 261 174 Ductila E4 134 383 255 Ductila
E5 138 242 161 Ductila E5 108 453 302 Ductila
E6 105 203 135 Ductila E6 55 461 307 Ductila

Tab. 4.10: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 4.11: Forte taietoare stalpi marginali
transversal de fronton [kN] cadru transversal de fronton [kN]

EBA1-23
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 150 333 222 Ductila S 216 350 233 Ductila
P 250 392 261 Ductila P 204 330 220 Ductila
E1 210 397 264 Ductila E1 192 309 206 Ductila

T
E2 225 449 299 Ductila E2 192 309 206 Ductila
E3 190 454 302 Ductila E3 168 289 192 Ductila
E4 175 496 331 Ductila E4 168 289 192 Ductila

C
E5 140 501 334 Ductila E5 149 267 178 Ductila
E6 60 504 336 Ductila E6 105 203 135 Ductila

E
Tab. 4.12: Forte taietoare stalp central Tab. 4.13: Forte taietoare grinzi cadru

I
cadru transversal de fronton [kN] transversal curent [kN]

Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 110 278 186 Ductila S 150 330 220 Ductila

O
P 180 281 188 Ductila P 250 382 255 Ductila
E1 180 333 222 Ductila E1 210 386 257 Ductila
E2 162 336 224 Ductila E2 225 436 291 Ductila

R
E3 135 369 246 Ductila E3 190 441 294 Ductila
E4 134 371 247 Ductila E4 175 487 325 Ductila

P
E5 108 436 291 Ductila E5 140 507 338 Ductila
E6 55 448 299 Ductila E6 60 563 375 Ductila

Tab. 4.14: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 4.15: Forte taietoare stalp central
cadru transversal curent [kN] cadru transversal curent [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,

elementele au o compoartare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.

4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

In vederea determinarii capacitatii de rotire plastica in grinzi si stalpi s-a utilizat
formula emipirca din Anexa B din P100-3/2008. Rotirea plastică maximă (diferenţa între
rotirea ultimă şi cea de la iniţierea curgerii în armătură) pe care se poate conta în verificările la
SLU în elemente solicitate la încovoiere, cu sau fără forţa axială (grinzi, stâlpi şi pereţi), în
regim de încărcare ciclică se poate determina cu expresia:

EBA1-24
 0,3 0 , 35 f yw
β  ω'  L  αρ x
θ pl
= ν ⋅   ⋅f 0, 2
⋅ V  ⋅ 25 fc

ω
um c
4  h 
în care:
β este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stâlpi şi grinzi şi 0,007 pentru pereţi ;
h este înălţimea secţiunii transversale ;

T
Lv = M/V braţul de forfecare în secţiunea de capăt ;
N
ν = (lăţimea zonei comprimate a elementului, N forţa axială considerată pozitivă în
bhf c

C
cazul compresiunii);
ω ',ω coeficienţii de armare a zonei comprimate, respectiv întinse, incluzând
armătura din inimă; în cazul în care valorile ω şi ω’ au valori mai mici decât

E
0,01, valoarea este 0,01 ;

I
fc şi fyw rezistenţele betonului la compresiune şi ale oţelului din etrieri (MPa), stabilite
prin împărţirea valorilor medii la factorii de încredere corespunzători nivelului
de cunoaştere atins în investigaţii;
ρ s = As (bw sh ) coeficientul de armare transversală paralelă cu direcţia x (sh = distanţa
x x

O
dintre etrieri)
α factorul de eficienţă al confinării, determinat cu relaţia
 sh  sh  ∑ bi 
2

α = 1 −
 1 −
 1 −


R

 2bo  2ho  6ho bo 
bo, ho sunt dimensiunile miezului confinat măsurat la axul etrierilor;
bi distanţa interax între armăturile longitudinale aflate în colţul unui etrier sau al

P
unei agrafe, în lungul perimetrului secţiunii.
In continuare este prezentat modul de calcul al rotirii plastice capabile pentru o
grinda curenta din cadru longitudinal . Sectiunea de calcul este prezentata in figura de
mai jos. Calculul prezentat este realizat pentru moment negativ.

Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala

EBA1-25
β 0.01
h 450 mm
Lv = M/V 1780 mm (se determina din echilibru static al grinzii aplicand momentele
capabile la capete si incarcarea uniform distribuita pe grinda din gruparea
speciala ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face

T
verificarea).
N
ν = 0 (forta axiala in grinda se considera egala cu 0)
bhf c

C
⋅ f ymed
inf
Ay
ω' = 0.068
Ac ⋅ f cmed

E
⋅ f ymed
sup
Ay
ω = 0.133
Ac ⋅ f cmed

I
ρs 0.0013

α 0.084 (pentru grinzi valoarea lui α poate sa fie considerata egala cu 0).

O
Astfel rotirea capabila se calculeaza :

R
0, 3 0 , 35 284.50
0.01  0.068   1780  0.084⋅0.0013
θ pl
um = 0 ⋅  ⋅ 19.37 0, 2
⋅  ⋅ 25 19.37
= 0.024 radiani

P
4  0.133   450 

Rotirea obtinuta trebuie conform prevederilor din Anexa B a codului P100-3/2008

afectata o serie de coeficienti subunitari functie de:
• Profilatura armaturii: armatura neteda, coeficient 0.5.
• Detalierea zonelor critice: nu sunt aplicate reguli de armare transversala ale
zonelor critice, coeficient 0.8.
• Ancorajul barelor longitudinale: barele nu sunt ancorate suficient la noduri,
coeficientul de reducere se determina ca raport intre lungimea de ancoraj
efectiva si lungimea de ancoraj necesara. In cazul sectiunii alese pentru
exemplificare, barele sunt ancorate corestunzator, ca atare coeficientul de
reducere este 1.

In concluzie rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 ⋅ 0.8 ⋅ 1 = 0.4 si va fi egala cu

0.010 radiani.

EBA1-26
 In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice capabile
minime, maxime si respectiv medii pe inaltimea structurii ale grinzilor cadrului transversal
curent si ale cadrelor longitudinale de fatada. Semnele + sau – se refera la modul in care
este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu – la partea superioara).

T
Rotire + - Rotire + -
plastica Ѳpl 0.4Ѳpl Ѳpl 0.4Ѳpl plastica Ѳpl 0.4Ѳpl Ѳpl 0.4Ѳpl
Minima 0.030 0.012 0.022 0.009 Min 0.023 0.009 0.019 0.008

C
Maxima 0.054 0.022 0.027 0.011 Max 0.042 0.017 0.026 0.010
Med 0.039 0.016 0.025 0.010 Med 0.035 0.014 0.024 0.009

E
Tab. 4.16: Rotirile plastice capabile ale Tab. 4.17: Rotirile plastice capabile ale

I
grinzilor cadrului transversal curent [radiani] grinzilor cadrelor longitudinale de fatada
[radiani]

Un exemplu similar de calcul al capaciatii de rotire plastica pentru un stalp este

prezentat in continuare. Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Directia de

O
calcul a stalpului este paralela cu latura lunga.

β
h
P
Lv = M/V
0.01
600 mm
R Fig. 4.8: Sectiune de calcul stalp marginal curent

1490 mm (se determina din echilibru static al stalpului aplicand momentele de

calcul la capete ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
N
ν = 0.30
bhf c

EBA1-27
 ⋅ f ymed
comp
Ay
ω' = 0.20
Ac ⋅ f cmed

⋅ f ymed
int insa
Ay
ω = 0.31
Ac ⋅ f cmed
ρs 0.0029

T
 20  20  6 ⋅ 8 2 + 4 ⋅ 27 2 
α 1 −  1 − 1 −  = 0.252 (dimensiunile pentru
 2 ⋅ 23  2 ⋅ 53  6 ⋅ 23 ⋅ 53 

C
calculul factorului de eficienta a confinarii sunt prezentate in figura de mai jos).

I E
R O
Fig. 4.9: Distante bi pentru calculul factorului de eficienta a confinarii

Astfel rotirea capabila se calculeaza :

P
0, 3 0, 35 284.50
0.01  0.20   1490  0.252⋅0.0029
θ pl
um = 0.30 ⋅   ⋅ 19.37 0, 2
⋅  ⋅ 25 19.37
= 0.015 radiani
4  0.31   600 

Rotirea capabila a stalpilor trebuie si ea afectata cu coeficientii subunitari descrisi la

calculul rotirii plastice capabile a grinzilor, avand in vedere ca si stalpii sunt armati tot cu
armatura neteda, nu au detaliate corespunzator zonele plastice, in general armatura la baza
stalpilor este continua din subsol peste primul etaj.

In concluzie rotirea plastica capabila va fi egala cu 0.006 radiani.

In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de
fatada si respectiv central.

EBA1-28
 Cadru fronton Cadru curent Cadru fatada Cadru central
Element Element
Ѳpl 0.4Ѳpl Ѳpl 0.4Ѳpl Ѳpl 0.4Ѳpl Ѳpl 0.4Ѳpl
Stalp Stalp
0.017 0.007 0.015 0.006 0.020 0.008 0.018 0.007
central curent
Stalp Stalp
0.019 0.008 0.018 0.007 0.022 0.009 0.021 0.008
marginal marginal

T
Tab. 4.18: Rotirile plastice capabile la Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la
baza stalpilor cadrelor transversale baza stalpilor cadrelor longitudinale

C
[radiani]
[radiani]
Directia longitudinala

E
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 4.3,4.4,4.5.

I
Daca se compara rotirile plastice capabile, in special ale grinzilor, cu rotirile plastice la
cerinta seismica de deplasare, se poate observa cu usurinta o depasire generalizata a rotirilor
capabile, in special la incovoiere la partea superioara a grinzilor.
In figurile 4.10 si 4.11 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de

O
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

P R
Fig. 4.10: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

EBA1-29
 CT
E
Fig. 4.11: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,

I
pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.24/0.46 = 0.52,

O
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.16/0.46 = 0.35,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.

R
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.

Directia tansversala

P
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 4.6.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa
rotirile plastice sunt reduse.
In figurile 4.12 si 4.13 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia transversala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

EBA1-30
 CT
I E
Fig. 4.12: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia transversala

R O
P
Fig. 4.13: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia transversala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.24/0.37 = 0.65,

EBA1-31
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.

4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa

In coluzie, valoarea minima a indicatorului R3 este 0.35, fiind asociata clasei de risc
seismic II.

T
4.5. Concluzii

C
Cladirea evaluata are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectata intr-o perioada de timp
in care cunostintele inginerilor proiectanti in domeniul ingineriei seismice erau forte limitate;
prima reglementare de proiectare seismica (P 13 - 63 aparuta inainte de proiectarea
constructiei expertizate) avand valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. In aceste

E
conditii, constructia a fost proiectata intr-o conceptie preponderent gravitationala, reflectata in
planurile de executie ale constructiei.

I
Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul constructiei s-au manifestata
trei cutremure importante, in 1977, 1986 si 1990.
Desi degradarile vizibile ale structurii si ale elementelor nestructurale sunt limitate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fara indoiala, efecte mai extinse, neevidentiate prin

O
finisajele existente, asupra integritatii elementelor structurale si nestructurale.
Structura prezinta si o serie de deficiente de alcatuire in raport cu prevederile codurilor de
proiectare actuale (sintetizate de indicatorl R1) si de rezistenta si deformabilitate
O alta deficienta majora a structurii este flexibilitatea inalta la forte orizontale de tip

R
seismic, in special pe directia longitudinala.
Pe baza celor prezentate mai inainte constructia se incadreaza in clasa II de risc seimic
(RsII), ceea ce implica necesitatea consolidarii contructiei in vederea aducerii ei la nivelul de

P
siguranta impus de codurile actuale.

4.6. Solutii de consolidare

Solutiile de consolire urmaresc sa elimine principalele neajunsuri semnalate in cazul fazei
de evaluare a structurii si anume lipsa de rigiditate si rezistenta la incarcari laterale, in special
pe directia longitudinala, precum si cresterea capacitatii de deformabilitate a elementelor
structurale. In cazul prezentei de elemente cu cedare fragila se va urmari eliminarea acestora
prin cresterea capacitatii la forta taietoare.
Consolidarea structurii se poate face in doua moduri:
Prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale.
Acest mod de consolidarea presupune pastrarea sistemului existent de preluarea a
incarcarilor laterale si corectarea neajunsurilor acestuia. De regula, pentru structurile in care
se foloseste camasuirea stalpilor si/sau a grinzilor, introducerea de noi elemente (de exemplu
grinzi suplimentare, adiacente). In cazul de fata se recomanda camasuriea tuturor stalpilor cu
beton, pentru crestrea rigiditatii si a rezistentei la actiuni laterale si rezolvarea unor probleme
de ancoraj ale barelor longitudinale din grinzi. De asemenea pentru a compensa deficitul de

EBA1-32
rezistenta pe directia longitudinala sa vor introduce grinzi aditionale exterioare la nivelul
cadrelor de fatada.
Prin solutii ce implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale
Acest mod de consolidare presupune introducerea unui sistem nou de preluarea a
fortelor laterale si descarcarea sistemului existent. Astfel consolidarea se poate realiza fie prin
introducerea de prereti de beton armat, fie prin introudcerea de alte elemente disipative, cum

T
ar fi diagonale metalice, linkuri metalice, diagonale cu flambaj impiedicat.
Prin solutii ce implica izolarea seismica a sistemului structural de preluare a
incarcarilor laterale

C
Acest mod de consolidare presupune izolarea sistemului structural existent, prin
introducerea sub fiecare stalp a unui izolator si respectiv a unui numar de amortizori.

E
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului

I
structural

5.1. Proiectarea solutiei de consolidare

O
In vederea limitarii spargerilor in strucutura existenta si a limitarii dezvoltarii
exagerate a elementelor structurale la interior, se propune o solutie de consolidare a cadrelor
longitudinale de fatada prin camasuirea stalpilor si prevederea unei grinzi noi la exteriorul
structurii existente. Singurele spargeri vor fi la nivel de placa si vor fi detaliate in cele ce

R
urmeaza. Stalpii cadrului central vor fi camasuiti si ei pentru a corecta problemele de ancoraj
ale grinzilor transversale si mai mult pentru a creste rigiditatea structurii pe directia
transversala.

P
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 5x1.35=6.75.

5.1.1. Rezistenta materialelor

In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul atat pentru
materialele existente cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 5.1.

Material Tip Solicitare Rezistenta Notatie Valoare U.M.

de calcul fcd 13.33 N/mm2
Compresiune caracteristica fck 20.00 N/mm2
medie fcm 28.00 N/mm2
Beton C20/25
de calcul fctd 1.00 N/mm2
Intindere caracteristica ftk 1.50 N/mm2
medie fctm 2.20 N/mm2

EBA1-33
 de calcul fyd 300 N/mm2
Compresiune
Otel PC52 caracteristica fyk 345 N/mm2
/Intindere
medie fym 405 N/mm2

Tab. 5.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

T
5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Se realizeaza in principal pe criterii de rigiditate structurala la actiuni laterale. Pentru

C
inceput se propune ca dimensiunea grinzii existente sa fie la fel cu cea a grinzii curente de
fatada si anume 25x45cm. Camasuirea stalpilor se realizeaza pe considerente constructive,
judecata inginereasca, intruziuni minime la interior si realizarea unor detalii adecvate de
conectarea a elementelor noi introduse si conlucrare cu cele existente. Astfel stalpii de fatada

E
se camasuiesc cu 20 de cm de beton pe laturile lungi si cu 15cm, respectiv 25cm pe laturile
scurte. Camasuirea de 25 cm este necesara pentru a putea reliza grinda de consolidare fara a

I
sparge stalpii. Stalpul central se va camasui uniform pe fiecare latura cu 15cm.
Analiza modala a structurii consolidate este prezentata in Tabelul 5.2. Se poate
observa ca in urma consolidarii cadrelor de fatada, primul mod de translatie este pe directia
transversala, al doilea mod este torsiune, iar al treilea mod este translatie pe directia
longitudinala.

O
Fatori de participare modali
Modul T [s]
UX UY RZ

R
1 0.92 0.00 0.72 0.00
2 0.79 0.00 0.00 0.73
3 0.73 0.75 0.00 0.00

P
Tab. 5.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa

consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe directia longitudinala sunt sub
valorile acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU. Pe directia transversala
insa la SLS deplasarile relative de nivel depasesc deplasarea limita impusa de codul P100-
1/2006. Cresterea sectiunilor de stalp insa nu se justifica avand in vedere ca depasirea
deplasarilor este de maxim 12%.

Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
Etaj Hnivel Solicitare
elastica relativa SLS SLS SLU SLU Depl. rel. SLS Depl. rel. SLU
E6 2.4 SXP 0.219 0.018 0.007 0.012 0.022 0.060 1.63 2.76
E5 4.43 SXP 0.201 0.022 0.009 0.022 0.026 0.111 2.52 4.26
E4 3.13 SXP 0.179 0.028 0.011 0.016 0.033 0.078 1.39 2.35
E3 3.13 SXP 0.150 0.034 0.013 0.016 0.040 0.078 1.16 1.97
E2 3.13 SXP 0.117 0.037 0.015 0.016 0.044 0.078 1.06 1.80
E1 3.13 SXP 0.080 0.038 0.015 0.016 0.045 0.078 1.04 1.75
P 3.52 SXP 0.042 0.042 0.017 0.018 0.050 0.088 1.04 1.76

Tab. 5.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

EBA1-34
 Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
Etaj Hnivel Solicitare
elastica relativa SLS SLS SLU SLU Depl. rel. SLS Depl. rel. SLU
E6 2.4 SYP 0.302 0.047 0.019 0.012 0.047 0.060 0.63 1.27
E5 4.43 SYP 0.255 0.040 0.016 0.022 0.040 0.111 1.39 2.79
E4 3.13 SYP 0.215 0.043 0.017 0.016 0.043 0.078 0.92 1.83
E3 3.13 SYP 0.172 0.045 0.018 0.016 0.045 0.078 0.87 1.74
E2 3.13 SYP 0.128 0.044 0.018 0.016 0.044 0.078 0.88 1.77
E1 3.13 SYP 0.083 0.040 0.016 0.016 0.040 0.078 0.97 1.94
P 3.52 SYP 0.043 0.043 0.017 0.018 0.043 0.088 1.02 2.05

T
Tab. 5.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

C
5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare
5.1.3.1. Proiectarea grinzii de consolidare

E
Avand in vedere urmatoarele aspecte: armarea similara a grinzilor existente intre
deschideri, armarea longitudinala se reduce pe inaltime si ca grinzile existente au un deficit de

I
armatura la parea inferioara se propune ca grinda de consolidare sa fie armata simetric si
constanta pe inaltime. Acest mod de armare are avantaje, atat din punct de vedere al
comportarii elementului la actiuni ciclice, cat si din punct de vedere tehnologic si de detaliere.

O
Moment din M capabil Moment Moment mediu
Etaj Solicitare combinatie grinda nescesar necesar grinda
seismica existenta grinda noua noua
E6 GSXNP 76 43 33 75

R
E5 GSXNP 84 43 41 75
E4 GSXNP 128 68 60 75

P
E3 GSXNP 163 68 96 75
E2 GSXNP 193 106 87 75
E1 GSXNP 209 106 103 75
P GSXNP 199 106 94 75
S GSXNP 155 68 87 75
Σ 1208 607 601 601
Tab. 5.5: Momente pozitive in grinzile de fatada [kNm]

Moment din M capabil Moment Moment mediu

Etaj Solicitare combinatie grinda nescesar necesar grinda
seismica existenta grinda noua noua
E6 GSXNP -111 -80 -30 -64
E5 GSXNP -109 -80 -29 -64
E4 GSXNP -153 -98 -55 -64

EBA1-35
 E3 GSXNP -189 -98 -91 -64
E2 GSXNP -219 -126 -92 -64
E1 GSXNP -235 -126 -109 -64
P GSXNP -226 -184 -42 -64
S GSXNP -187 -125 -61 -64

T
Σ -1429 -919 -510 -510

Tab. 5.6: Momente negative in grinzile de fatada [kNm]

C
Din tabele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la
incovoiere doar la partea inferioara a grinzilor. Insa trebuie avut in vedere faptul ca

E
elementele existente nu au detaliere corespunzatoare actiunilor seismice si mai mult exista
probleme de ancoraj ale barelor, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara. Astfel

I
avand in vedere aspectele amintite anterior si urmarind sa se reduca solicitarea seismica
asupra structurii existente grinzile se vor arma simetric cu cate 4 bare de 20. Momentul
capabil rezultat fiind de 143kNm. Armare transversala a grinzii se va realiza la forta taietoare
asociata de mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul ca grinda de
consolidare nu are incarcari gravitationale intrucat acestea sunt transmise la momentul

O
realizarii ei prin grinda existenta. Astfel forta taietaore de calcul se calculeaza dupa cum
urmeaza:

R
Armarea la forta taietoare se realizeaza conform STAS10107-1 si va consta intr-un

P
etrier 8 dispus la 100mm in zonele critice si la 200mm in zonele necritice. Figura de mai jos
prezinta sectiunea grinzii de consolidare.

Fig. 5.1: Sectiune grinda de consolidare

EBA1-36
 5.1.3.2. Consolidaridarea stalpilor marginali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime.
Armarea stalpilor marginali va fi confirmata prin verificarea mecanismului de
plastificare si verificare la forta taietoare. Verificarea mecanismului de plastificare este pentru
directia longitudinala sens pozitiv fiind prezentata in taleblul de mai jos. Se poate observa ca
raportul intre capacitatea stalpilor si a grinzilor depaseste cu mult valoarea de 1.3, indicata de

T
P100-1/2006, pentru asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare.

C
Momente capabile grinzi (kNm) Momente capabile stalpi (kNm) Σ Mcap stalpi /
Σ Mcap Σ Mcap
Etaj Stanga nodului Dreapta nodului
Sub Nod Peste nod grinzi stalpi Σ Mcap grinzi
Existenta Consolidare Existenta Consolidare
E6 80 143 32 143 797 - 398 797 2.00

E
E5 80 143 32 143 831 805 398 1636 4.11
E4 98 143 50 143 871 838 434 1709 3.93

I
E3 98 143 50 143 901 879 434 1779 4.10
E2 126 143 78 143 950 908 491 1859 3.79
E1 126 143 78 143 980 958 491 1939 3.95
P 184 143 119 143 1100 988 589 2089 3.54
S 125 143 50 143 1223 1109 461 2332 5.05

O
Tab. 5.7: Verificarea mecanismului de plastificate stalp marginal curent [kNm]

Pe directia transversala verificarea mecanismului de plastificare nu mai este necesara

R
pentru situatia de fata, avand in vedere ca din analizele realizate la partea de evaluare s-a
observat dezvoltarea unui mecanism favorabil de plastificare. Camasuirea stalpilor nu a facut
decat sa sporeasca capacitatea acestora si implicit pastrarea mecanismului favorabil avand in
vedere ca nu s-a intervenit la nivelul grinzilor.

P
Tabelul 5.8 prezinta verificarea unui stalp marginal curent la forta taietoare. Forta
taietoare de calcul a fost determinata conform prevederilor din P100-1/2006, fiind asociata
mecanismului global de plastificare. Capacitatea la forta taietoare a fost calculata conform
prevederilor din STAS 10107-0/90, utilizand rezistentele de calcul ale materialelor.

Momente capabile Moment de calcul la forta

Hliber Forta taietoare de Forta taietoare
Etaj (kNm) taietoare (kNm)
(m) calcul (kN) capabila (kN)
Jos Sus Jos Sus
E6 3.93 805 797 245 498 189 685
E5 2.63 838 831 266 253 197 687
E4 2.58 879 871 268 277 211 709
E3 2.53 908 901 300 275 227 711
E2 2.53 958 950 303 314 244 730
E1 2.48 988 980 349 310 266 732
P 2.63 1109 1100 1386 388 674 785
S 2.57 1353 1223 335 431 298 840

Tab. 5.8: Verificarea forta taietoare stalp marginal curent

EBA1-37
 5.1.3.1. Consolidarea stalpilor centrali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime. In cazul stalpilor centrali verificarile necesare sunt limitate
avand in vedere ca nu se consolideaza grinzile care intra in stalpi, cerintele asupra stalpilor
asociate mecanismului de plastificare raman neschimbate, mai putin la baza acestora.

CT
I E
R O
P
Fig. 5.2: Sectiuni consolidare stalpi marginali

EBA1-38
 CT
I E
R O
P
Fig. 5.3: Sectiuni consolidare stalpi centrali

EBA1-39
 5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare
Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.

T
5.2.1. Analiza static neliniara
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia transversala,

C
respectiv modul 3 pentru directia longitudinala).
În figurile următoare se prezintă curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.

I E
R O
P
Fig. 5.4: Curba forta adimensionalizata – deplasare pe directia longitudinala

Fig. 5.5: Curba forţă adimenisonalizata – Deplasare pe direcţie transversala

EBA1-40
 5.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 5.4 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 15782 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.28 (unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii). În tabelul 5.9 se prezintă cerinţele de deplasare
obţinute pentru fiecare accelerogramă.

T
Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 5.5 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu

C
Fy = 20935 kN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.37. În tabelul 5.10 se prezintă cerinţele
de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.

E
Cerinta seismica Cerinta seismica
de deplasare SLU de deplasare SLU

I
Acc.01 0.279 Acc.01 0.333
Acc.02 0.177 Acc.02 0.246
Acc.03 0.160 Acc.03 0.235

O
Acc.04 0.181 Acc.04 0.240
Acc.05 0.222 Acc.05 0.283
Acc.06 0.211 Acc.06 0.269

R
Acc.07 0.161 Acc.07 0.216
Acc.08 0.182 Acc.08 0.243
Acc.09 0.213 Acc.09 0.291

P
Acc.10 0.242 Acc.10 0.299
Media 0.203 Media 0.265

Tab. 5.9: Cerinta seismica de deplasare Tab. 5.10: Cerinta seismica de deplasare
direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]

5.2.3. Identificarea tipului de mecanism

Directia longitudinala
Figurile 5.6,5.7,5.8 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu
articulatii plastice in grinzi si la baza stalpilor, de tip grinzi slabe-stalpi tari.

EBA1-41
 CT
I E
Fig. 5.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

R O
P
Fig. 5.7: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-42
 CT
I E
Fig. 5.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

O
Directia transversala
Figura 5.9 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe

R
intreaga inaltime a structurii, de tip grinzi slabe-stalpi tari.

P
Fig. 5.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-43
 5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Directia longitudinala

T
Grinda existenta Grinda de consolidare
Etaj Cedare
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g
S 112 141 94 133 335 223 Fragila

C
P 152 206 138 133 335 223 Fragila
E1 125 188 125 133 335 223 Ductila
E2 125 188 125 133 335 223 Ductila

E
E3 99 177 118 133 335 223 Ductila

I
E4 99 177 118 133 335 223 Ductila
E5 82 168 112 133 335 223 Ductila
E6 82 168 112 133 335 223 Ductila

O
Tab. 5.11: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]

R
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 14 1060 707 Ductila S 90 1051 701 Ductila
P 440 1064 710 Ductila P 300 1053 702 Ductila

P
E1 200 1108 739 Ductila E1 420 1086 724 Ductila
E2 260 1111 740 Ductila E2 335 1088 725 Ductila
E3 180 1133 755 Ductila E3 320 1116 744 Ductila
E4 160 1135 757 Ductila E4 235 1117 745 Ductila
E5 120 1227 818 Ductila E5 205 1199 799 Ductila
E6 50 1233 822 Ductila E6 160 1277 851 Ductila

Tab. 5.12: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 5.13: Forte taietoare stalpi centrali
cadru longitudinal de fatada [kN] cadru longitudinal de fatada [kN]

EBA1-44
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S S 165 970 647 Ductila
P 93 171 114 Ductila P 170 1013 675 Ductila
E1 93 171 114 Ductila E1 90 1016 678 Ductila
E2 76 120 80 Ductila E2 120 1094 729 Ductila

T
E3 76 120 80 Ductila E3 75 1098 732 Ductila
E4 70 114 76 Ductila E4 70 1166 777 Ductila
E5 70 114 76 Ductila E5 5 1170 780 Ductila

C
E6 70 114 76 Ductila E6 -53 1172 782 Ductila

Tab. 5.14: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 5.15: Forte taietoare stalpi marginali

E
longitudinal central [kN] cadru longitudinal central [kN]

I
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 80 963 642 Ductila
P 330 996 664 Ductila

O
E1 110 999 666 Ductila
E2 135 1072 714 Ductila
E3 80 1075 717 Ductila

R
E4 75 1148 765 Ductila
E5 25 1237 825 Ductila
E6 25 1267 845 Ductila

P
Tab. 5.16: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,

elementele au o compoartare ductila. Unele grinzi de fatada prezinta o comportare fragila insa
ele sunt dublate cu grinzile de consolidare. In situatia unei cedari fragile a unei grinzi
existente momentul incovoietor va fi redistribuit grinzilor de consolidare ce prezinta rezistenta
suficienta la forta taietoare.

Directia transversala

EBA1-45
 Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 197 298 199 Ductila S 225 350 233 Ductila
P 196 298 199 Ductila P 212 330 220 Ductila

T
E1 185 280 186 Ductila E1 199 309 206 Ductila
E2 183 280 186 Ductila E2 199 309 206 Ductila
E3 162 261 174 Ductila E3 174 289 192 Ductila

C
E4 161 261 174 Ductila E4 174 289 192 Ductila
E5 143 242 161 Ductila E5 154 267 178 Ductila
E6 108 203 135 Ductila E6 107 203 135 Ductila

I E
Tab. 5.17: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 5.18: Forte taietoare stalpi marginali
transversal de fronton [kN] cadru transversal de fronton [kN]

O
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 220 1342 894 Ductila S 216 350 233 Ductila
P 520 1275 850 Ductila P 204 330 220 Ductila

R
E1 150 1280 853 Ductila E1 192 309 206 Ductila
E2 275 1377 918 Ductila E2 192 309 206 Ductila

P
E3 220 1381 921 Ductila E3 168 289 192 Ductila
E4 190 1466 978 Ductila E4 168 289 192 Ductila
E5 140 1471 981 Ductila E5 149 267 178 Ductila
E6 80 1474 983 Ductila E6 105 203 135 Ductila

Tab. 5.19: Forte taietoare stalp central cadru Tab. 5.20: Forte taietoare grinzi cadru
transversal de fronton [kN] transversal curent [kN]

Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare S 75 1361 907 Ductila

EBA1-46
 P 90 1125 750 Ductila S 260 1331 888 Ductila
E1 325 1254 836 Ductila P 650 1254 836 Ductila
E2 225 1256 837 Ductila E1 180 1258 839 Ductila
E3 225 1333 889 Ductila E2 300 1348 899 Ductila
E4 190 1335 890 Ductila E3 230 1353 902 Ductila

T
E5 155 1479 986 Ductila E4 210 1443 962 Ductila
E6 70 1503 1002 Ductila E5 170 1476 984 Ductila
E6 80 1609 1073 Ductila

C
Tab. 5.21: Forte taietoare stalpi marginali
cadru transversal curent [kN]
Tab. 5.22: Forte taietoare stalp central cadru
transversal curent [kN]

E
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare

I
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,
elementele au o compoartare ductila.

5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

O
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a grinzilor din cadrele
longitudinale consolidate. Grinzile se compun din grinda existenta si grinda de consolidare.

R
Aceste doua elemente au capacitati de rotire substantial diferite in primul rand datorita
folosirii armaturii netede si a nedatierii corespunzatoare ale grinzilor existente. Modul prudent
si acoperitor de evaluare a capacitatii la rotire a ansamblului de grinzi este sa se considere ca
rotire capabila rotirea capabila a grinzii existente.

P
Evaluarea capacitatii la rotire a stalpilor camasuiti se realizeaza similar cu evaluarea
prezentata pentru stalpii neconsolidati. In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat
rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si
ale cadrelor longitudinale de fatada si central. In cazul evaluarii capacitatii de rotire a stalpilor
consolidati apar probleme la reducerii capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura
neprofila si detaliere necorespunzatoare a zonelor plastice in stalpul existent. Astfel reducerea
capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura neprofilata in stalpul existent se recomanda
a fi 0.75 in loc de 0.5, avand in vedere ca momentul capabil este dat in principal de armatura
din camasuire. Reducerea asociata cu nedetalierea corespunzatoare a zonei plastice din stalpul
existent se recomanda a fi 0.9 in loc de 0.8, avand in vedere detalierea corespunzatoare a
camasuirii. In concluzie rotirile plastice capabile ale stalpilor se vor reduce cu un coeficient
egal cu 0.75 ⋅ 0.90 ⋅ 1 ≈ 0.70

Element Cadru fronton Cadru curent

EBA1-47
 Ѳpl 0.7Ѳpl Ѳpl 0.7Ѳpl Cadru fatada Cadru central
Element
Stalp Ѳpl 0.7Ѳpl Ѳpl 0.7Ѳpl
0.022 0.015 0.019 0.013
central
Stalp
0.019 0.013 0.020 0.014
Stalp curent
0.022 0.015 0.020 0.014
marginal
Stalp
0.022 0.015 0.024 0.017
marginal

T
Tab. 5.23: Rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrelor transversale [radiani]
Tab. 5.24: Rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrelor longitudinale [radiani]

C
Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 5.6, 5.7, 5.8.

E
Cerinta de rotire in articulatiile plastice indusa de cutremurul de cod asociat SLU sunt

I
reduse, unele grinzi ne avand incursiuni in domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale
grinzilor si stalpilor sunt in general mai mari decat rotirile la cerinta seismica de deplasare
asociata cutremurului de cod pentru SLU.
In figurile 5.10 si 5.11 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate, atat cerinta seismica de deplasare impusa de

O
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

P R
Fig. 5.10: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

EBA1-48
 CT
I E
Fig. 5.11: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

O
R3 = 0.46/0.20 = 2.30,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.31/0.20 = 1.55,

R
daca se reduc rotirile capabile.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.

P
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 5.9.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU, stalpii nu se plastifica la
baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse cu mult sub
capacitatea lor de rotire plastica.
In figurile 5.12 si 5.13 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

EBA1-49
 CT
I E
Fig. 5.12: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

R O
P
Fig. 5.13: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
daca se reduc rotirile capabile.

EBA1-50
 In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.

5.3. Concluzii

Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,

principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.11, in

T
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in

C
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.

I E
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului
structural

6.1. Pereti de beton armat

O
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare

O modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente, si anume

R
procentele mari de armare longitudinala din stalpi, este sa se realizeze un sistem structural cu
pereti din beton armat la care stalpii existenti sa aiba rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de
beton cu grosime de 30 cm in ochiurile de cadru, atat pe directia longitudinala, cat si pe
directia transversala. Pe directia longitudinala pentru a nu afecta functionalitatea structurii si a

P
pastra configuratia acesteia peretii pot fi introdusi doar in ochiurile cadrului central. In aceasta
situatie este indicata consolidarea structruii si pe directia transversala pentru a crea o structura
cu torsiune impiedicata si cu rezistente comparabile pe cele doua directii principale.
Amplasarea pretilor de consolidare este prezentata in figura 18.
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60.

EBA1-51
 CT
I E
R O
P Fig. 6.1: Plan amplasare pereti de consolidare

EBA1-52
 6.1.1.1. Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru
materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.1.

T
Material Tip Solicitare Rezistenta Notatie Valoare U.M.
de calcul fcd 16.67 N/mm2
Compresiune caracteristica fck 25.00 N/mm2

C
medie fcm 33.00 N/mm2
Beton C25/30
de calcul fctd 1.20 N/mm2

E
Intindere caracteristica ftk 1.80 N/mm2
N/mm2

I
medie fctm 2.50
de calcul fyd 300 N/mm2
Otel PC52 Compresiune/Intindere caracteristica fyk 345 N/mm2
medie fym 405 N/mm2

O
Tab. 6.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

R
6.1.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Predimensionarea grosimii peretilor se face pe criteriul limitarii fortei taietoare din
pereti. In urma predimensionarii s-au propus pereti cu grosimi de 30 cm pe ambele directii,

P
sensibil mai mari decat valorile rezultate la predimensionare, in principal din considerente
tehnologice si anume pentru a se realiza cofrajul la fata stalpului, dar si din considerente
arhitecturale.
Tabelul 6.2 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mult mai rigida in directia longitudinala, perioada scazand de la
1.35s la 0.72s.

Fatori de participare modali

Modul T [s]
UX UY RZ
1 0.72 0.64 0.00 0.00
2 0.66 0.00 0.61 0.00
3 0.58 0.00 0.00 0.63

Tab. 6.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

EBA1-53
 Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa
consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe ambele directii sunt sub valorile
acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU.

Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. Depl. rel. Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
elastica relativa SLS adm. SLS SLU adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU

T
E6 2.4 SXP 0.03 0.203 0.041 0.016 0.012 0.049 0.060 0.73 1.21
E5 4.43 SXP 0.0239 0.161 0.030 0.012 0.022 0.036 0.111 1.82 3.04
E4 3.13 SXP 0.0194 0.131 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E3 3.13 SXP 0.015 0.101 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E2 3.13 SXP 0.0106 0.072 0.027 0.011 0.016 0.032 0.078 1.45 2.42
E1 3.13 SXP 0.0066 0.045 0.022 0.009 0.016 0.026 0.078 1.81 3.02

C
P 3.52 SXP 0.0034 0.023 0.023 0.009 0.018 0.028 0.088 1.92 3.20

Tab. 6.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

I E
Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. Depl. rel. Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
elastica relativa SLS adm. SLS SLU adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU
E6 2.4 SYP 0.0257 0.173 0.039 0.016 0.012 0.053 0.060 0.77 1.14
E5 4.43 SYP 0.0199 0.134 0.027 0.011 0.022 0.053 0.111 2.05 2.10
E4 3.13 SYP 0.0159 0.107 0.026 0.011 0.016 0.053 0.078 1.49 1.48
E3 3.13 SYP 0.012 0.081 0.025 0.010 0.016 0.053 0.078 1.57 1.48

O
E2 3.13 SYP 0.0083 0.056 0.022 0.009 0.016 0.053 0.078 1.76 1.48
E1 3.13 SYP 0.005 0.034 0.017 0.007 0.016 0.053 0.078 2.32 1.48
P 3.52 SYP 0.0025 0.017 0.017 0.007 0.018 0.053 0.088 2.61 1.67

R
Tab. 6.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

6.1.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare

P
Avand in vedere faptul ca stalpii existenti reprezinta bulbii peretiilor de consolidare
acestia vor fi doar verificati la incovoiere si dimensionati la forta taietoare. Verificarea
peretiilor la incovoiere este prezentata in tabelul de mai jos. Avand in vedere faptul ca
armatura verticala de pe inima peretelui se conecteaza prin grinzile existente aportul ei a fost
neglijat, in favoarea sigurantei la evaluarea capacitatii la incovoiere a peretiilor.
Armare la forta taietoare se predimensioneaza pe consideretente de asigurare
ancorajului la capete prin ancoraj chimic. Rezulta astfel un diametru maximal al barelor
precum si o distanta minimala intre acestea. Astfel se dispun doua randuri de bare orizontale
cu diametru de 14 pe primele 3 nivelui si 12 in rest. Distanta intre barele orizontale pe
intreaga inaltime este de 200mm.

Directia longitudinala

Moment din
Moment de Moment Moment de calcul /
Etaj Zona combinatie
calcul capabil Moment capabil
seismica
E6 B -711 1045 10913 10.45

EBA1-54
 E5 B 1815 2665 14541 5.46
E4 B 5259 7724 17874 2.31
E3 B 10200 14981 24695 1.65
E2 B 16304 23945 27833 1.16
E1 B 23069 33882 34995 1.03

T
P A 33638 33638 38004 1.13
S I 22236 27635 38401 1.39
Tab. 6.5: Verificare la incovoiere perete central pe directia longitudinala [kNm]

E C
Forta taietoare Forta taietoare capabila
Forta taietoare din Forta taietaore
Forta taietoare Forta taietoare capabila asociata asociata cedarii bielei
Etaj Zona combinatie capabila/Forta
de calcul capabila cedarii bielei comprimate / Forta
seismica taietoare de calcul

I
comprimate taietoare de calcul
E6 B 408 612 5330 6795 8.71 11.10
E5 B 1294 1942 5501 6795 2.83 3.50
E4 B 1703 2555 5663 6795 2.22 2.66
E3 B 2151 3227 5822 6795 1.80 2.11
E2 B 2519 3778 5986 6795 1.58 1.80
E1 B 2835 4252 6145 6795 1.45 1.60

O
P A 3361 5042 4848 6795 0.96 1.35
S I 1100 1840 4848 6795 2.64 3.69

Tab. 6.6: Verificare la forta taietoare perete central pe directia longitudinala [kN]

R
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.2, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.3.

P
Directia transversala
Moment din
Moment de Moment Moment de calcul /
Etaj Zona combinatie
calcul capabil Moment capabil
seismica
E6 B 1676 2204 6371 2.89
E5 B 2241 2948 8425 2.86
E4 B 4207 5534 10430 1.88
E3 B 7312 9618 12352 1.28
E2 B 10729 14113 14196 1.01
E1 B 14446 14446 15901 1.10
P A 19198 19198 19426 1.01
S I 14699 16361 18710 1.14
Tab. 6.7: Verificare la incovoiere perete marginal pe directia transversala [kNm]

EBA1-55
 Forta taietoare Forta taietoare capabila
Forta taietoare din Forta taietaore
Forta taietoare Forta taietoare capabila asociata asociata cedarii bielei
Etaj Zona combinatie capabila/Forta
de calcul capabila cedarii bielei comprimate / Forta
seismica taietoare de calcul
comprimate taietoare de calcul
E6 B 576 864 4028 6000 4.66 6.95
E5 B 452 678 4157 6000 6.13 8.85
E4 B 966 1449 4286 6000 2.96 4.14
E3 B 1306 1959 4413 6000 2.25 3.06
E2 B 1435 2153 4538 6000 2.11 2.79

T
E1 B 1578 2367 4656 6000 1.97 2.53
P A 1544 2315 3547 6000 1.53 2.59
S I 218 327 3470 6000 10.62 18.37

Tab. 6.8: Verificare la forta taietoare perete marginal pe directia transversala [kN]

C
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.4, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.5.

I E
R O
P
EBA1-56
 CT
I E
R O
P
Fig. 6.2: Detaliere armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala

EBA1-57
 CT
I E
R O
P
Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inima perete de consolidare central pe directia
longitudinala

EBA1-58
 CT
I E
R O
P
Fig. 6.4: Detaliere armare inima perete de consolidare marginal pe directia transversala
EBA1-59
 CT
I E
R O
P
Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inima perete marginal pe directia transversala
EBA1-60
 6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare
Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.

6.1.2.1. Analiza static neliniara

T
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 2 pentru directia transversala,
respectiv modul 1 pentru directia longitudinala).

I E C
R O
Fig. 6.6: Curba forta adimensionalizata – deplasare pe directia longitudinala

P
Fig. 6.7: Curba forţă adimenisonalizata – Deplasare pe direcţie transversala

EBA1-61
 6.1.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 6.6 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 11605 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.185(unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii). În tabelul 6.9 se prezintă cerinţele de deplasare

T
obţinute pentru fiecare accelerogramă.

Directia transversala

C
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 6.7 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 14741 kN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.235. În tabelul 6.10 se prezintă
cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.

I E
Cerinta seismica Cerinta seismica
de deplasare SLU de deplasare SLU
Acc.01 0.251 Acc.01 0.222

O
Acc.02 0.170 Acc.02 0.127
Acc.03 0.152 Acc.03 0.119
Acc.04 0.217 Acc.04 0.191

R
Acc.05 0.303 Acc.05 0.249
Acc.06 0.248 Acc.06 0.139
Acc.07 0.193 Acc.07 0.186

P
Acc.08 0.159 Acc.08 0.145
Acc.09 0.255 Acc.09 0.174
Acc.10 0.208 Acc.10 0.175
Media 0.216 Media 0.173

Tab. 6.9: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.10: Cerinta seismica de deplasare
Pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]

6.1.2.3. Identificarea tipului de mecanism

Directia longitudinala
Figurile 6.8,6.9,6.10 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare
pe directia longitudinala. Pe langa curgerea preretiilor, se pot observa rotiri plastice la nivelul
grinziilor insa acestea sunt relativ mici. Local se dezvolta si mecanisme de stalp slab insa
datorita prezentei peretiilor acestea sunt nesemnificative in evaluarea comportarii de
ansamblu. Trebuie insa acordata o atentie deosebita grinzilor care intra in pereti, care au la

EBA1-62
cerinta seismica de deplasare rotiri mari. In situatia in care nu se intervine pentru consolidarea
acestora pentru cresterea capacitatii de rotire, la actiunea unui cutremur major acestea vor fi
avariate ca urmare a rotirilor mari impuse de deformatia peretilor.

CT
I E
O
Fig. 6.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

P R
Fig. 6.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-63
 CT
I E
Fig. 6.10: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

O
Directia transversala
Figura 6.11 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Plastificarile la nivelul stalpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor

R
limitate cu cerinte de rotire plastica redusa.

P
Fig. 6.11: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-64
 6.1.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Avand in vedere ca introducerea peretiilor de consolidare modifica tipul de sistem
structural, din structura in cadre in structura cu pereti, ne intereseaza in special ca peretii sa nu
fie depasiti la forta taietoare. In tabelele de mai jos este prezentata verificarea la forta taietoare
a unui prete longitudinal si unul trasversal.

T
Directia longitudinala

C
Etaj Vstatic neliniar Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Vcap. max Vcap.max/g Cedare
E6 114 172 8675 5784 14723 9815 Ductila
E5 2234 3351 8847 5898 14723 9815 Ductila

E
E4 2589 3883 9009 6006 14723 9815 Ductila

I
E3 3111 4666 9167 6112 14723 9815 Ductila
E2 3708 5563 9331 6221 14723 9815 Ductila
E1 3845 5767 9490 6327 14723 9815 Ductila

O
P 3208 4812 6137 4091 14723 9815 Fragila

Tab. 6.11: Forte taietoare perete longitudinal

R
Directia transversala

P
Vstatic
Etaj neliniar Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Vcap. max Vcap.max/g Cedare
E6 909 1364 6755 4504 13000 8667 Ductila
E5 349 524 6885 4590 13000 8667 Ductila
E4 1295 1942 7014 4676 13000 8667 Ductila
E3 1849 2774 7141 4760 13000 8667 Ductila
E2 2010 3014 7265 4844 13000 8667 Ductila
E1 2436 3655 7384 4923 13000 8667 Ductila
P 1477 2215 4315 2877 13000 8667 Ductila

Tab. 6.12: Forte taietoare perete transversal

Din tabele de mai sus se poate observa ca pe directia trasversala au o comportare

ductila, in timp ce pe directia longitudinala se recomanda cresterea armarii orizontale pe
primele doua niveluri.

EBA1-65
 6.1.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a peretiilor de consolidare.

T
De aceea, in continuare se va detalia calculul rotirii plastice a peretelui din axul 2. Se
presupune ca sectiunea peretelui respecta ipoteza lui Bernoulli, rotirea efectiva se va calucula
ca diferenta dintre deplasarile verticale ale capetelor peretelui de la primului nivel raportata la

C
inaltimea de nivel. Procedeul se aplica pentru primul nivel deoarece forma deformata arata
clar ca deformatiile plastice au fost localizate numai in aceasta zona.

I E
O
Fig. 6.12: Sectiune de calcul rotire capabila perete

P R
Fig. 6.13: Calculul rotirii plastice a peretelui

Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empirica.
Se vor lua in calcul numai armaturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.

EBA1-66
Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capat. Calculul se
realizeaza conform anexei B din P100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmatoarele:
1) Se calculeaza caracteristicile geometrice ale bulbului

b0 = b − 2 ⋅ c − φsw = 35 − 2 ⋅ 2 − 0.8 = 30.2cm

h0 = h − 2 ⋅ c − φsw = 60 − 2 ⋅ 2 − 0.8 = 55.2cm

T
2 2
 30.2   55.2 
∑ b = 6 ⋅  3  + 4 ⋅  2  = 3633.03cm2
i
2

C
2) Se calculeaza factorul de eficienta al confinarii al bulbului comprimat

 s   s   b2 
 ⋅ 1 − ∑ i  = 1 −
 20   20 
α = 1 −

E
 ⋅ 1 −  ⋅ 1 − ⋅
2 ⋅ h 2 ⋅ b  6 ⋅ b ⋅ h   2 ⋅ 55 . 2   2 ⋅ 30 . 2 
 0   0   0 0 

I
 3633.03 
⋅ 1 −  = 0.819 ⋅ 0.669 ⋅ 0.637 = 0.349
 6 ⋅ 30.2 ⋅ 55.2 

3) Se calculeaza armarea transversala de confinare

O
π ⋅ 0.82 π ⋅ 0.82
Aswx = 2 ⋅ + 2 ⋅ 0.932 ⋅ = 1.94cm2
4 4

R
π ⋅ 0.82 π ⋅ 0.82
Aswy = 2⋅ + 2 ⋅ 0.36 ⋅ = 1.37cm2
4 4

P
4) Se calculeaza coeficientul de armare transversala. Se va considera coeficientul mediu de
armare.

Aswx 1.94
ρ swx = = = 0.00277
b ⋅ s 35 ⋅ 20
A 1.37
ρ swy = swy = = 0.00114
h ⋅ s 60 ⋅ 20
ρ + ρ swy 0.00277 + 0.00114
ρ sw = swx = = 0.00196
2 2

5) Se calculeaza aria de armatura intinsa si comprimata

π ⋅ 2.5 2 π ⋅ 22
As = 12φ 25 + 2φ 20 = 12 ⋅ + 2⋅ = 65.18cm 2
4 4
π ⋅ 2.5 2
π ⋅ 22
As ' = 8φ 25 + 2φ 20 = 8 ⋅ + 2⋅ = 45.55cm 2
4 4

EBA1-67
6) Se calculeaza coeficientii mecanici de armare

As f ym 65.18 283.5
ω= = = 0.047
Ac f cm 60 ⋅ 35 ⋅ 2 + 540 ⋅ 30 19.37
As ' f ym 45.55 283.5
ω' = = = 0.033
Ac f cm 60 ⋅ 35 ⋅ 2 + 540 ⋅ 30 19.37

T
7) Se calculeaza forta axiala normalizata. Se considera in mod acoperitor ca forta axiala de
calcul este cea datorata incarcarilor gravitationale, fara a lua in calcul cuplajul „moale” dat de

C
grinzile existente.
N Ed 3665.5 ⋅103
υ= = = 0.06
∑ ( Ac ⋅ fcm ) 5400 ⋅ 300 ⋅ 33 + 2 ⋅ 600 ⋅ 350 ⋅19.37

E
8) Peretii sunt usor cuplati, deci se va considera ca bratul de forfecare este egal cu inaltimea

I
peretelui de la planseul peste subsol.

Lv = 23.36m

O
9) In final rezulta urmatoarea rotire plastica capabila:

R
f ywm
β  ω' 
0.3 0.35 0. 3 0.35
α ⋅ ρ sw ⋅
0. 2  L  0.007  0.033  0.2  23.36 
θ pl
= υ ⋅   ⋅ f cm ⋅  v  ⋅ 25 f cm
= 0.06 ⋅   ⋅ 19.37 ⋅   ⋅
4 ω 
um
 h 4  0.047   6 .6 
283.5
0.349 ⋅0.0020 ⋅

P
⋅ 25 19.37
= 0.01686 rad ≈ 1.7% rad

In zona de capat distanta dintre etrieri este de 200mm, iar distanta dintre 2 bare
longitudinale aflate la colt de etrier este mai mare de 200mm. Rezulta ca aceasta zona nu
respecta prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P100-
3/2008 rotirea plastica capabila se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru ca se folosesc bare
netede tip OB37, aderenta dintre armatura si beton este scazuta si rotirea plastica va fi
multiplicata si cu 0.5. Astfel rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 ⋅ 0.8 ⋅ 1 = 0.4 si va fi
egala cu 0.007 radiani.

Directi Directia
Element logitudianala trasversala
Ѳpl 0.4Ѳpl Ѳpl 0.4Ѳpl
Perete 0.0149 0.006 0.017 0.007

Tab. 6.13: Rotirile plastice capabile [radiani]

EBA1-68
 Directia longitudinala
In figurile 6.14 si 6.15 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.

CT
I E ``

O
Fig. 6.14: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala

P R
Fig. 6.15: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

EBA1-69
 R3 = 0.44/0.22= 2.00,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.24/0.22 = 1.10,
daca se reduc rotirile capabile.

T
Directia transversala
In figurile 6.16 si 6.17 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.

I E C
R O
Fig. 6.16: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala

P
Fig. 6.17: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala

EBA1-70
 Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.44/0.17= 2.59,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.24/0.17 = 1.41,

T
daca se reduc rotirile capabile.

C
6.1.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.10, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia

E
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,

I
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.

O
6.2. Contravantuiri metalice
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare
Solutia consolidarii structurii prin introducerea de contravantuiri metalice aduce un

R
impact minor asupra functionarii cladirii pe durata executiei lucrarilor, limiteaza spargerile in
structura existenta si limiteaza dezvoltarea exagerata a elementelor structurale la interior.
Contravantuirile metalice pot fi folosite in diferite configuratii in functie de
mecanismul de plastificare dorit.

P
Astfel o modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente este de a
introduce in ochiurile de cadru diagonale metalice in X cu comportare in domeniul elastic.
Diagonalele vor fi introduse in locul peretiilor de consolidare din figura 18. Modul de
comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate
cu pereti de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armaturii
din bulbi existenti, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel incat sa ramana in domeniul
elastic la formarea mecanismului global de plastificare.
Un alt mecanism de plastificare se poate obtine prin dirijarea disiparii de energie in
diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aparea mai vantajos in prima faza
avand in vedere faptul ca articulatiile plastice vor fi dirijate in elemente noi, detaliate
corespunzator disiparii histeretice de energie. Se propune intorducerea de diagonale centrice
atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. In functie de modul de
comportare histeretica se disting doua configuratii structurale. Un prim sistem structural este
cel in care se va conta doar pe aportul diagonalelor intinse la preluarea solicitarilor seismice,
diagonalele comprimate flamband in domeniul elastic. Un al doilea sistem structural este cel
in care se vor folosi diagonale cu comportare simetrica la intindere si compresiune, flambajul
diagonalei comprimate fiind impiedicat.

EBA1-71
 Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60
pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastica, 4 pentru sistemul
de consolidare cu diagonale metalice la care se conteaza doar pe aportul diagonalei intinse.

6.2.1.1. Rezistenta materialelor

T
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru
materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.14.

C
Material Tip Solicitare Rezistenta Notatie Valoare U.M.
Otel S355 Compresiune/Intindere de calcul fy 355 N/mm2

I E
Tab. 6.14: Rezistentele materialelor nou introduse

6.2.1.2. Dimensionarea solutiei de consolidare

In cazul urmaririi unei comportari elastice a diagonalelor valorile de proiectare ale

O
fortei axiale din diagonale se obtin prin multiplicarea solicitarii seismice de cod cu factorul
1.1xgovxW. Acesta are valoare 1.39 pe directia transversala si respectiv 1.55 pe directia
longitudinala. Se asigura astfel dimensionarea diagonalelor la solicitarea maxima, asociata
mecanismului de plastificare.

R
Pentru celelalte doua solutii de consolidare, cand disiparea de energie are loc in
diagonale eforturile de dimensionare se obtin in mod direct din solicitarile seismice. Urmand
ca pentru verificarea elementelor structurii existente actiunea seismica sa fie multiplicata cu
factorul 1.1xgovxW.

P
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor eforturile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor eforturile din
structura existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rigiditate comparabila
cu cea a sistemului de contravantuire. Prin cresterea participarii structurii existente la
preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii prin solutii
ce implica modificarea sistemului structural si anume descarcarea structurii existente si
limitarea cerintelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor in
cadre de beton armat prin intermediul sistemelor de contravantuire cu disipare de energie in
diagonale apare ca o solutie neviabiala, intr-o prima evaluare.

6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica

6.2.2.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile sectionale ale contravanturilor au rezultat dintr-un proces iterativ de
verificare a eforturilor efective de compresiune, rezultate din analiza static neliniara, cu
eforturile capabile de compresiune ale sectiunilor, calculate dupa stas 10108/78 asfel:

EBA1-72
Calculul C.V., cadrul longitudinal, Ax B, P, Tv 244.5x25:

L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 244.5mm

T
t := 25mm

C
Definirea materialului folosit (S355JR):

N
R := 355
2
mm

E
N
E := 2.1⋅105

I
2
mm

Verificarea supletii (clasa 1):

N
Rol37 := 240

O
2
mm
0.5
 Rol37
:=  = 0.822
ε  ε
 R 

R
D D
50⋅ε = 41.111 = 9.78 < 50ε
t t

P
Caracteristici sectionale:

2 2
D − ( D − 2t)
A := π A = 0.017m
2
4

4 4
D − ( D − 2t)
Iy = 1.052× 10− 4 m
4
Iy := π
64
4 4
D − ( D − 2t)
Iz = 1.052× 10− 4 m
4
Iz := π
64

EBA1-73
 Iy
iy := iy = 0.078m
A
Iz
iz := iz = 0.078m
A
VERIFICAREA DE ZVELTETE

T
lfy := L lfy = 4.38m

C
lfz := lfz = 2.19m
2

λy
lfy
λλyry:=:= λy = 56.077

E
iyλe
lfz

I
λz := λz = 28.039
iz
E
λe := π λe = 76.409
R

O
λry = 0.734

λz
λrz := λrz = 0.367
λe

R
1.30 < λry , λrz < 2.0
pe axa y-y, z-z se va alege curba A

P
2
:=  0.6465 +
3621  0.6465 + 3621 − 7242
φy −
2  2 2 φy = 0.834
 λy   λy  λy

2
:=  0.6465 +
3621  3621 7242
φz −  0.6465 + 2  − 2
2 φz = 0.966
 λz   λz  λz

φ := min( φy , φz ) φ = 0.834

Nc := φ ⋅A⋅R Nc = 5.102 × 106 N

Nt := A⋅R Nt = 6.12 × 106 N

EBA1-74
 Pentru contravantuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter,
efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Forta axiala de compresiune
capabila a sectiunii este de 5102 kN.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% la solicitari de intindere si o pierdere de rezistenta cuprinsa

T
in intervalul de 70%-80% pentru solicitarile de compresiune. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.

I E C
O
Fig. 6.18: Curba Forta-Deformatie diagonala metalica, parter, cadru longitudinal

R
Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare
etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala, cat si pe ceea transversala. Au fost dimensionate

P
mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel
incat rotirile efective sa aiba valori mai mici decat cele capabile. Pe directia transversala,
acolo unde rotirile efective nu depasesc cu mult valorile rotirilor capabile, s-a urmarit marirea
rigiditatii astfel incat perioadele de vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.

Dimensiunile finale ale diagonalelor metalice sunt prezentate in figurile 6.19 si 6.20.

EBA1-75
 CT
I E
Fig. 6.19: Dimensiuni diagonale cadru longitudinal

R O
P
Fig. 6.20: Dimensiuni diagonale cadru transversal

EBA1-76
 Tabelul 6.15 prezinta rezultatele analizei modale in urma aplicarii solutiei de
interventie. Se observa ca structura devine mult mai rigida pe directia longitudinala, perioada
scazand de la 1.35s la 0.83s.
Fatori de participare
Modul T [s] modali
UX UY RZ

T
1 0.833 0.688 0.00 0.00
2 0.826 0.00 0.704 0.00
3 0.715 0.00 0.00 0.69

C
Tab. 6.15: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

E
6.2.2.2. Evaluarea solutiei de consolidare

I
6.2.2.2.1. Analiza static neliniara
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).

O
În figurile următoare se prezintă curbele forta adimensionalizata-deplasare pentru
direcţia longitudinala si respectiv directia transversala.

P R
Fig. 6.21: Curba forta adimensionalizata – deplasare pe directia longitudinala

EBA1-77
 CT
I E
Fig. 6.22: Curba forta adimensionalizata – deplasare pe directia trasversala

6.2.2.2.2. Determinarea cerintei de deplasare

O
Directia longitudinala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.21 s-a obţinut o forţă de curgere egală
cu Fy = 12240 KN, forţă ce corespunde unui factor cy = 0.215 (unde cy reprezintă raportul

R
între forţa de curgere şi greutatea totală a structurii).
Directia transversala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.22 s-a obţinut o forţă de curgere egală

P
cu Fy = 14518 kN, forţă ce corespunde unui factor cy = 0.255.

Tab. 6.16: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.17: Cerinta seismica de deplasare
pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]

EBA1-78
 6.2.2.2.3. Identificare tipului de mecanism
Directia longitudinala
Figurile 6.23, 6.24, 6.25 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, acest lucru are ca efect scaderea cerintei de
deformatie a articulatiilor plastice din mecanism. Cu toate acestea rotirile plastice raman
ridicate, in cadrele A si C la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel, si in cadrul B la

T
extremitatile grinzilor adiacente cadrelor contravantuite. In cadrul A, in axele 8, 9 si 10 apar
mecanisme locale de stalpi.

I E C
R O
Fig. 6.23: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

P
Fig. 6.24: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-79
 CT
I E
Fig. 6.25: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

O
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Se poate observa o imbunatatire a mecanismului de plastificare al structurii

consolidate si o reducere generalizata a rotirilor plastice.

R
Directia transversala

P
Figura 6.26 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele
necontravantuite au scazut sub valoarea de 0.010 rad, iar in cadrele contravantuite rotirile
plastice au crescut usor in grinzile adiacente. Datorita capacitatii mari la incovoiere cat si a
cerintei de deplasare care a scazut, nu se mai formeaza articulatii plastice la baza stalpilor.

EBA1-80
 CT
I E
R O
Fig. 6.26: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrului transversal de fronton, cadrulului
curent si cadrului contravantuit la cerinta seismica de deplasare [radiani]

P
6.2.2.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Directia longitudinala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 102 141 94 Fragila S 145 258 172 Ductila
P 137 206 138 Ductila P 90 171 114 Ductila
E1 114 188 125 Ductila E1 90 171 114 Ductila
E2 114 188 125 Ductila E2 75 120 80 Ductila
E3 89 177 118 Ductila E3 75 120 80 Ductila
E4 85 177 118 Ductila E4 67 114 76 Ductila
E5 76 168 112 Ductila E5 67 114 76 Ductila
E6 55 168 112 Ductila E6 65 114 76 Ductila
Tab. 6.18: Grinzi cadru longitudinal de fatada Tab. 6.19: Grinzi cadru longitudinal central
[kN]
[kN]

EBA1-81
 Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 31 252 168 Ductila S 8 266 178 Ductila
P 61 257 172 Ductila P 38 287 191 Ductila

T
E1 72 277 185 Ductila E1 57 290 193 Ductila
E2 76 280 187 Ductila E2 54 336 224 Ductila
E3 52 290 193 Ductila E3 43 340 227 Ductila

C
E4 62 292 195 Ductila E4 42 382 255 Ductila
E5 25 339 226 Ductila E5 32 387 258 Ductila

E
E6 73 347 231 Ductila E6 38 391 260 Ductila

I
Tab. 6.20: Stalpi marginali cadru longitudinal Tab. 6.21: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN] central [kN]

Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare

O
S 70 248 166 Ductila S 34 248 166 Ductila
P 125 251 167 Ductila P 118 251 167 Ductila
E1 115 266 178 Ductila E1 97 266 178 Ductila

R
E2 110 269 179 Ductila E2 84 269 179 Ductila
E3 85 281 188 Ductila E3 68 281 188 Ductila

P
E4 85 283 189 Ductila E4 67 283 189 Ductila
E5 60 324 216 Ductila E5 58 324 216 Ductila
E6 95 355 237 Ductila E6 48 355 237 Ductila
Tab. 6.22: Stalpi centrali cadru longitudinal de Tab. 6.23: Stalpi centrali cadru longitudinal
fatada [kN] central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala elementele au o

comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind evitate.
Directia transversala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 185 298 199 Ductila S 225 350 233 Ductila
P 185 298 199 Ductila P 210 330 220 Ductila
E1 175 280 186 Ductila E1 190 309 206 Ductila
E2 175 280 186 Ductila E2 190 309 206 Ductila

EBA1-82
 E3 155 261 174 Ductila E3 165 289 192 Ductila
E4 155 261 174 Ductila E4 165 289 192 Ductila
E5 135 242 161 Ductila E5 140 267 178 Ductila
E6 80 203 135 Ductila E6 110 203 135 Ductila
Tab. 6.24: Grinzi cadru transversal de fronton Tab. 6.25: Grinzi cadru transversal

T
[kN] contravantuit [kN]

Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare

C
S 190 283 188 Fragil S 215 278 186 Fragil
P 150 288 192 Ductila P 210 281 188 Fragil

E
E1 185 347 231 Ductila E1 215 333 222 Ductila
E2 140 350 233 Ductila E2 165 336 224 Ductila

I
E3 120 380 253 Ductila E3 135 369 246 Ductila
E4 148 383 255 Ductila E4 170 371 247 Ductila
E5 102 453 302 Ductila E5 120 436 291 Ductila

O
E6 65 461 307 Ductila E6 135 448 299 Ductila
Tab. 6.26: Stalpi marginali cadru transversal de Tab. 6.27: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN] contravantuit [kN]

R
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 227 333 222 Fragil S 222 330 220 Fragil

P
P 223 392 261 Ductila P 165 382 255 Ductila
E1 223 397 264 Ductila E1 180 386 257 Ductila
E2 187 449 299 Ductila E2 120 436 291 Ductila
E3 155 454 302 Ductila E3 95 441 294 Ductila
E4 177 496 331 Ductila E4 125 487 325 Ductila
E5 130 501 334 Ductila E5 110 507 338 Ductila
E6 78 504 336 Ductila E6 50 563 375 Ductila
Tab. 6.28: Stalp central cadru transversal de Tab. 6.29: Stalp central cadru transversal
fronton [kN] contravantuit [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,

elementele au o comportare ductila. Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea
sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este
depasita de regula cu cel mult 10%.

EBA1-83
 6.2.2.2.5. Verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau – se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu – la partea superioara).

T
Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective
Rotire

C
+ + - -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.030 0.012 0.006 0.022 0.009 0.004

E
Maxima 0.054 0.022 0.020 0.027 0.011 0.018

I
Medie 0.039 0.016 0.013 0.025 0.010 0.011

Tab. 6.30: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]

O
Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective
Rotire +
+ - -
plastica

R
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.033 0.013 0.003 0.023 0.009 0.002
Maxima 0.051 0.021 0.010 0.026 0.010 0.009

P
Medie 0.04 0.016 0.007 0.025 0.010 0.006

Tab. 6.31: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]

Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective

Rotire + -
+ -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.029 0.012 0.0075 0.022 0.009 0.0035
Maxima 0.041 0.016 0.027 0.026 0.010 0.025
Medie 0.037 0.015 0.017 0.024 0.009 0.014

Tab. 6.32: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]

EBA1-84
 Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective
Rotire Rotiri capabile +
+ - -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.023 0.009 0.0035 0.019 0.008 0.004

T
Maxima 0.042 0.017 0.013 0.026 0.010 0.012
Medie 0.035 0.014 0.008 0.024 0.009 0.008

C
Tab. 6.33: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]

E
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o

I
valoare medie mai mare.
Cadrul longitudinal Cadrul transversal
Rotire plastica Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -
Ѳpl ef Ѳpl ef Ѳpl ef Ѳpl ef

O
Minima 0.013 0.012 0.012 0.009
Maxima 0.027 0.025 0.020 0.018
Medie 0.020 0.019 0.016 0.014

R
Tab. 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]

P
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.

Cadrul fronton Cadrul contravantuit

Element
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Stalp central 0.013 0.005 elastic 0.012 0.005 0.0042
Stalp marginal 0.015 0.006 elastic 0.014 0.006 elastic

Tab. 6.35: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]

EBA1-85
 Cadrul fronton Cadrul central
Element
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Stalp central 0.015 0.006 elastic 0.015 0.006 0.0138
Stalp marginal 0.018 0.007 elastic 0.017 0.007 elastic

T
Tab. 6.36: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]

C
Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.23, 6.24, 6.25. In

E
cadrele de fatada, rotirile plastice de la extremitatile grinzilor nu depasesc valorile rotirilor
capabile, iar in cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depasite doar in grinzile

I
adiacente ochiurilor de cadru contravantuite.
Rotirile capabile de la baza stalpilor sunt depasite local, numai in cadrul central B, la
stalpii din axul 6 si 12. In cadrele de fatada, la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj,
se formeaza articulatii plastice ce depasesc usor valoare rotirii plastice capabile de 0.009 rad
(0.4Ѳpl cap ).

O
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

R
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 6.26. Valoarea
rotirilor plastice capabila este depasita doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru
contravantuite, la partea superioara. La baza stalpilor de la parter, cat si in grinzile cadrelor
necontravantuite, valorile rotirilor efective nu depasesc valorile capabile.

P
In figurile 6.27 si 6.28 este prezentat, pentru articulatia de la baza stalpului din axul
B6, graficul Forta axiala – deformatie si graficul Moment – rotire obtinut din analiza static
neliniara.
Deformatia ultima, asociata SLU, are valoarea de 6,5 ‰ si corespunde unei forte
axiale de intindere in stalp de 1292 kN. Rotirea efectiva are valoarea de 0.014 rad, si
reprezinta valoarea maxima monitorizata la baza tuturor stalpilor din structura.
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului stalp la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 0.100/0.065= 1.53,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.050/0.065 = 0.92,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.5.

EBA1-86
 CT
E
Fig. 6.27: Forta axiala si deformatia

I
Fig. 6.28: Momentul si rotirea maxima la
maxima de intindere la baza stalpului din baza stalpului din cadrul contravantuit
cadrul contravantuit central [kN] central [kNm]

6.2.2.3. Concluzii

O
Introducerea in structura a sistemului de contravantuiri cu comportare elastica are ca
efecte scaderea perioadei proprii de vibratie pe directia longitudinala de la 1.35sec. la 0.83sec.
si cresterea capacitatii de preluare a fortelor laterale. Factorul cy se majoreaza, pe directia
longitudinala, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe directia transversala, de la valoarea de

R
0.16 la valoarea de 0.255.
Elementele cu o comportare fragila, atat de pe directia transversala cat si de pe cea
longitudinala, sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura, iar fortele taietoare

P
capabile din acestea sunt depasite cu cel mult 10%. Majoritatea cedarilor sunt de natura
ductila, datorate momentului incovoietor.
Valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut drastic (0.025rad), si in general
nu depasesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioara a stalpilor de la
ultimul nivel si in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, rotirile efective le
depasesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitatile grinzilor,
trebuiesc atent detaliate astfel incat sa li se mareasca ductilitatea si capacitatea de rotire.
Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, ca structura consolidata se
incadreaza in clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducand cerintele de
deformare plastica asupra sistemului existent. Trebuie insa acordata o atentie deosebita
grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.

6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la

intindere
6.2.3.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile preliminare ale contravantuirilor au rezultat din eforturile axiale de
intindere din diagonalele grinzii cu zabrele. Aceasta grinda cu zabrele s-a format intre stalpii

EBA1-87
B6 si B7 si diagonala intinsa dintre acestia. Efortul de intindere in diagonala a fost obtinut,
din echilibrul de nod, considerand ca stalpul B6 este solicitat la forta axiala capabila de
intindere.
Dimensiunile finale ale contravantuirilor au rezultat prin scaderea progresiva a
sectiunilor preliminare, in modelul de calcul, pana in momentul in care in stalpul din axul B6,
la parter, s-a obtinut forta axiala capabila de intindere. Contravantuirile au fost verificate dupa
stas 10108/78. S-a urmarit ca toate diagonalele metalice nou introduse sa se palstifice la

T
intindere, iar aceste deformatii au fost monitorizate astfel incat sa nu depaseasca valorile
capabile determinate cu ajutorul prescriptilor din FEMA 273.

C
Calculul C.V., cadrul longitudinal; Ax B; P; Tv 114.3x8.8:

L := 4.38m

E
Definirea sectiunii:

I
D := 114.3mm

t := 8.8mm

Definirea materialului folosit (S355JR):

O
N
R := 355
2
mm

R
N
E := 2.1⋅105
2
mm

Verificarea supletii (clasa 1):

P
N
Rol37 := 240
2
mm
0.5
 Rol37
:=  = 0.822
ε  ε
 R 
50⋅ε = 41.111

D D
= 12.989 < 50ε
t t

EBA1-88
Caracteristici sectionale:
2 2
D − ( D − 2t)
A = 2.917 × 10− 3 m
2
A := π
4
4 4
D − ( D − 2t)
Iy = 4.086 × 10− 6 m
4
Iy := π

T
64
4 4
D − ( D − 2t)
Iz = 4.086 × 10− 6 m
4
Iz := π
64
Iy

C
iy := iy = 0.037m
A
Iz
iz := iz = 0.037m

E
A

I
VERIFICAREA DE ZVELTETE

lfy := L lfy = 4.38m

O
L
lfz := lfz = 2.19m
2

lfy
λy := λy = 117.02

R
iy
lfz
λz := λz = 58.51
iz

P
E
λe := π λe = 76.409
R
λy
λry := λry = 1.531
λe
λz
λrz := λrz = 0.766
λe

1.30 < λry , λrz < 2.0

EBA1-89
pe axa y-y, z-z se va alege curba A

2
:=  0.6465 +
3621   3621  7242
φy −  0.6465 + 2  − 2
2 φy = 0.362
 λy   λy  λy

2
:=  0.6465 +
3621   3621  7242
φz −  0.6465 + 2  − 2
2

T
 λz   λz  λz
φz = 0.816

E C
φ := min( φy , φz ) φ = 0.362

I
Nc := φ ⋅A⋅R Nc = 3.752 × 105 N

Nt := A⋅R Nt = 1.035 × 106 N

O
2
π ⋅E⋅Iy
Ncr :=
2
lfy

R
Ncr = 4.415 × 105 N

Pentru contravantuirile din cadrul longitudinal central amplasate la parter, deformatia

P
la intindere se afla in jurul valorii de 0.006. Deformatia capabila la intindere inainte de
pierderea de rezistenta este de 0.0203.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% din forta de intindere capabila a sectiunii, la solicitari de
intindere. Pentru solicitarile de compresiune s-a modelat flambajul sectiunii ca o pierdere
drastica de rezistenta pana la valori de 0.01 din forta critica de flambaj. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.

EBA1-90
 CT
Fig. 6.29: Curba forta-deformatie diagonala metalica, parter, cadrului longitudinal

E
Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare

I
etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala cat si pe ceea transversala. In final, deformatiile
efective la intindere din diagonalele de pe cadrul longitudinal se afla in intervalul 0.005-
0.0125, iar cele de pe cadrele transversale in intervalul 0.004-0.008, in timp ce valoarea
capabila a deformatiei inainte de pierderea de rezistenta este de 0.0203.

O
Au fost dimensionate mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, iar mai apoi
cele de pe cadrul transversal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat perioadele de
vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.
In final diagonalele de metal au rezultat cu urmatoarele dimensiuni:

P R
Fig. 6.30: Dimensiuni diagonalelor cadru longitudinal central

EBA1-91
 CT
I E
R O
Fig. 6.31: Dimensiunile diagonale de pe cadrele transversale consolidate

P
Tabelul 6.37 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s
la 1.017s.
Fatori de participare
Modul T [s] modali
UX UY RZ
1 1.017 0.728 0.00 0.00
2 0.955 0.00 0.703 0.00
3 0.845 0.00 0.00 0.712

Tab. 6.37: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

EBA1-92
 6.2.3.2. Evaluarea solutiei de consolidare
6.2.3.2.1. Analiza static liniara
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).
În figurile următoare sunt prezinte curbele forta adimensionalizata-deplasare obţinută

T
pentru direcţia longitudinala si respectiv directia transversala.

I E C
R O
Fig. 6.32: Curba forta adimensionalizata – deplasare Directia longitudinala

P
Fig. 6.33: Curba forţă adimenisonalizata – Deplasare pe direcţie transversala

EBA1-93
 6.2.3.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Directia longitudinala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.32 s-a obţinut o forţă de curgere egală
cu Fy = 7914 KN, forţă ce corespunde unui factor cy = 0.139 (unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii). În tabelul 6.38 se prezintă cerinţele de
deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.

T
Directia transversala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.33 s-a obţinut o forţă de curgere egală

C
cu Fy = 11671 kN, forţă ce corespunde unui factor cy = 0.205. În tabelul 6.39 se prezintă
cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.

E
Cerinta seismica Cerinta seismica
de deplasare de deplasare

I
SLU SLU
Acc.01 0.350 Acc.01 0.291
Acc.02 0.241 Acc.02 0.227
Acc.03 0.349 Acc.03 0.259

O
Acc.04 0.520 Acc.04 0.397
Acc.05 0.454 Acc.05 0.290
Acc.06 0.419 Acc.06 0.336

R
Acc.07 0.263 Acc.07 0.297
Acc.08 0.266 Acc.08 0.280

P
Acc.09 0.314 Acc.09 0.249
Acc.10 0.327 Acc.10 0.262
Media 0.350 Media 0.304

Tab. 6.38: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.39: Cerinta seismica de deplasare
pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]
6.2.3.2.3. Identificare tipului de mecanism
Directia longitudinala
Figurile 6.34,6.35,6.36 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Introducerea contravantuirilor metalice, ce lucreaza numai
la intindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformatiile
plastice concentrandu-se in continuare in primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare
notabila, a acestei solutii de consolidare, este scaderea generalizata a rotirilor plastice cu
aproximativ 0.015 rad.

EBA1-94
 CT
I E
Fig. 6.34: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

R O
P
Fig. 6.35: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
la cerinta seismica de deplasare in radiani [radiani]

EBA1-95
 CT
E
Fig. 6.36: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

I
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Figura 6.37 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila, a

O
contravantuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Deformatiile plastice se concentreaza in primele 6 nivele ale structurii, iar
valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.65. Contravantuirile de la
ultimul etaj raman in domeniul elastic de comportare.

R
Marirea sectiunilor contravantuirilor de la etajele 3 si 4, duce la schimbarea
mecanismului de plastificare al structurii in cel ideal, in care deformatiile se dezvolta pe toata
inaltimea structurii. Atat in contravantuirile metalice, cat si in grinzile de la ultimele 2 nivele
ar aparea articulatii plastice, insa in sectiunile de la baza stalpiilor de la parter ar exista forte

P
axiale de intindere mai mari decat cele capabile, ca urmare a de sectiunile prea mari ale
diagonalelor. In aceasta solutie de consolidare se urmareste disiparea de energie numai in
elementele nou introduse.

EBA1-96
 CT
I E
Fig. 6.37: Deformatile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului longitudinal B
la cerinta, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si deformatia capabila
Directia transversala
Figura 6.38 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe

O
directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii.

P R
Fig. 6.38: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrulor transversale de fronton, cadrulului
curent si cadrelor contravantuite la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-97
 Figura 6.39 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila a
contravantuirilor metalice din cadrul transversal 13 si 15, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.40 .

CT
I E
O
Fig. 6.39: Deformatiile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului transversal 13 si 15
la cerinta seismica de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si

R
deformatia capabila

6.2.3.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente

P
Directia longitudinala

Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 95 141 94 Fragila S 165 258 172 Ductila
P 175 206 138 Fragila P 100 171 114 Ductila
E1 110 188 125 Ductila E1 100 171 114 Ductila
E2 110 188 125 Ductila E2 80 120 80 Ductila
E3 90 177 118 Ductila E3 80 120 80 Ductila
E4 90 177 118 Ductila E4 67 114 76 Ductila
E5 73 168 112 Ductila E5 65 114 76 Ductila
E6 32 168 112 Ductila E6 50 114 76 Ductila
Tab. 6.40: Grinzi cadru longitudinal de fatada Tab. 6.41: Grinzi cadru longitudinal central
[kN] [kN]

EBA1-98
 Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 25 252 168 Ductila S 92 266 178 Ductila
P 72 257 172 Ductila P 78 287 191 Ductila
E1 90 277 185 Ductila E1 78 290 193 Ductila

T
E2 82 280 187 Ductila E2 62 336 224 Ductila
E3 65 290 193 Ductila E3 56 340 227 Ductila
E4 50 292 195 Ductila E4 55 382 255 Ductila

C
E5 34 339 226 Ductila E5 25 387 258 Ductila
E6 32 347 231 Ductila E6 10 391 260 Ductila

E
Tab. 6.42: Stalpi marginali cadru longitudinal Tab. 6.43: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN] central [kN]

I
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 15 248 166 Ductila S 135 248 166 Ductila
P 146 251 167 Ductila P 140 251 167 Ductila

O
E1 120 266 178 Ductila E1 150 266 178 Ductila
E2 115 269 179 Ductila E2 105 269 179 Ductila
E3 90 281 188 Ductila E3 102 281 188 Ductila

R
E4 73 283 189 Ductila E4 70 283 189 Ductila
E5 65 324 216 Ductila E5 50 324 216 Ductila
E6 40 355 237 Ductila E6 25 355 237 Ductila

P
Tab. 6.44: Stalpi centrali cadru longitudinal de Tab. 6.45: Stalpi centrali cadru longitudinal
fatada [kN] central [kN]
Directia transversala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 185 298 199 Ductila S 220 350 233 Ductila
P 185 298 199 Ductila P 210 330 220 Ductila
E1 170 280 186 Ductila E1 195 309 206 Ductila
E2 170 280 186 Ductila E2 195 309 206 Ductila
E3 150 261 174 Ductila E3 170 289 192 Ductila
E4 150 261 174 Ductila E4 170 289 192 Ductila
E5 135 242 161 Ductila E5 140 267 178 Ductila
E6 80 203 135 Ductila E6 105 203 135 Ductila
Tab. 6.46: Grinzi cadru transversal de fronton Tab. 6.47: Grinzi cadru transversal
[kN] contravantuit [kN]

EBA1-99
 Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 96 283 188 Ductila S 95 278 186 Ductila
P 190 288 192 Ductila P 225 281 188 Fragil
E1 185 347 231 Ductila E1 220 333 222 Ductila

T
E2 160 350 233 Ductila E2 185 336 224 Ductila
E3 130 380 253 Ductila E3 175 369 246 Ductila
E4 140 383 255 Ductila E4 162 371 247 Ductila

C
E5 90 453 302 Ductila E5 122 436 291 Ductila
E6 60 461 307 Ductila E6 115 448 299 Ductila

E
Tab. 6.48: Stalpi marginali cadru transversal de Tab. 6.49: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN] contravuit [kN]

I
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 140 333 222 Ductila S 215 330 220 Ductila

O
P 260 392 261 Ductila P 285 382 255 Fragil
E1 230 397 264 Ductila E1 280 386 257 Fragil
E2 225 449 299 Ductila E2 240 436 291 Ductila

R
E3 190 454 302 Ductila E3 220 441 294 Ductila
E4 160 496 331 Ductila E4 170 487 325 Ductila
E5 135 501 334 Ductila E5 155 507 338 Ductila

P
E6 65 504 336 Ductila E6 75 563 375 Ductila
Tab. 6.50: Stalp central cadru transversal de Tab. 6.51: Stalp central cadru transversal
fronton [kN] contravantuit [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca atat pe directia longitudinala, cat si pe cea
transversala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate
izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.

6.2.3.2.5. Verificarea verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau – se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu – la partea superioara).

EBA1-100
 Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective
Rotire + -
+ -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.030 0.012 0.007 0.022 0.009 0.005
Maxima 0.054 0.022 0.019 0.027 0.011 0.015

T
Medie 0.039 0.016 0.013 0.025 0.010 0.010

Tab. 6.52: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal

C
contravantuit [radiani]

Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective

E
Rotire + -
+ -
plastica

I
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.033 0.013 0.007 0.023 0.009 0.004
Maxima 0.051 0.021 0.018 0.026 0.010 0.015

O
Medie 0.04 0.016 0.013 0.025 0.010 0.010

Tab. 6.53: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]

R
Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective
Rotire + -

P
+ -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.029 0.012 0.009 0.022 0.009 0.007
Maxima 0.041 0.016 0.031 0.026 0.010 0.027
Medie 0.037 0.015 0.020 0.024 0.009 0.017

Tab. 6.54: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]

Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective

Rotire + -
+ -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.023 0.009 0.009 0.019 0.008 0.005
Maxima 0.042 0.017 0.027 0.026 0.010 0.025

EBA1-101
 Medie 0.035 0.014 0.018 0.024 0.009 0.015

Tab. 6.55: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]

Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel

T
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.

C
Cadrul longitudinal Cadrul transversal
Rotire plastica Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -

E
Ѳpl ef Ѳpl ef Ѳpl ef Ѳpl ef
Minima 0.012 0.010 0.007 0.005

I
Maxima 0.031 0.027 0.019 0.015
Medie 0.022 0.019 0.013 0.010

O
Tab. 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si

R
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.

P
Cadrul fronton Cadrul contravantuit
Element
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Stalp central 0.013 0.005 elastic 0.012 0.005 0.001
Stalp
0.015 0.006 elastic 0.014 0.006 0.001
marginal
Tab. 6.57: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale

Cadrul fronton Cadrul central

Element
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Stalp central 0.015 0.006 0.008 0.015 0.006 0.013
Stalp
0.002 elastic
marginal 0.018 0.007 0.017 0.007
Tab. 6.58: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale

EBA1-102
 Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.34,6.35,6.36.
Rotirile plastice efective din grinzi, la incovoiere la partea superioara si inferioara, depasesc
rotirile plastice capabile.

T
Atat in cadrul central, cat si in cel de fronton, exista stalpi izolati, unde rotirile plastice
efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.

C
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figura 6.38. In grinzi, la
partea superioara, rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.

E
In cadrele de fronton, la baza stalpilor de la parter nu se formeaza articulatii plastice;

I
in cadrul central se formeaza articulatii plastice insa valoarea rotirilor este foarte mica.
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primei diagonale la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 1.54

O
6.2.3.3. Concluzii
Aportul de rigiditate al sistemului de contravantuiri cu comportare in domeniul plastic

R
a scazut perioada proprie de vibratie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe directia
longitudinala si a crescut usor capacitatea de preluare a fortelor laterale. Astfel factorul cy s-a
majorat de la 0.09 la 0.139 pe directia longitudinal, iar pe directia transversala de la valoarea
de 0.16 la 0.205.

P
Mecanismul de plastificare al structurii ramane asemanator cu cel din structura
neconsolidata, deformatiile plastice concentrandu-se in primele 5 nivele ale structurii. In
elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulatii plastice din cauza limitarii fortelor
axiale de intindere in stalpi.
La fel ca si in cazul sistemului de consolidare cu contravantuiri in domeniul elastic,
elementele cu o comportare fragila sunt limitate ca numar, iar fortele taietoare capabile, din
acestea, sunt depasite cu maxim 10%.
Comparand valorile rotirilor plastice din figurile 4.3,4.4,4.5 cu cele din figurile
6.34,6.35,6.36 se poate observa ca, in general, valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au
scazut cu 0.015rad. O valoare care nu este suficienta, astfel incat rotirile capabile sa nu fie
depasite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii
corespunzatoare a zonelor potential plastice si de folosirea armaturilor netede.
Astfel cu toate ca valoarea minima a indicatorului R3, pentru elementele de
consolidare este ridicata, clasa de risc seismic este II, ca urmare a incapacitatii sistemului de
consolidare de a reduce rotirile palastice din elementele neconsolidate, manifestandu-se o
depasiere generalizata a rotililor plastice capabile, in special la nivelul grinzilor de pe directia
longitudinala. Valoarea indicatorului R3 asociata depasirii rotiri capabile pentru grinzile de pe
directia longitudinala este egala cu:

EBA1-103
 R3 = 0.024/0.017= 1.41,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.4.

T
6.2.4. Concluzii
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor solicitarile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si

C
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor solicitarile
asupra structuri existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rezistenta
comparabila cu cea a sistemului de contravantuiri. Prin cresterea participarii structurii
existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii,

E
si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia.

OI
P R
EBA1-104
 T
EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE

C
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

I E
R O ANEXA B

P
CONSTRUCŢII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 2. Structură cu pereţi de beton armat şi parter flexibil

EBA2-1
Cuprins

1 Bloc de locuinţe..............................................................................................3

1.1 Descrierea clădirii.........................................................................................3

T
1.2 Evaluare seismică a clădirii..........................................................................5

1.3 Obiectivele soluţiei de consolidare şi strategii de intervenţie......................7

C
1.4 Proiectarea soluției de reabilitare seismică ..................................................9

I E
R O
P
EBA2-2
1. Bloc de locuinţe
In acest exemplu se prezintă calculele efectuate pentru unul dintre proiectele pilot
realizate de Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic şi de Proiect Bucureşti in
cadrul Proiectului JICA de Cooperare Tehnica pentru Reducerea Riscului Seismic la Cladiri
si Structuri in Romania. Proiectul de Cooperare Tehnica a fost finantat de Agenţia de
Cooperare Internaţională a Japoniei, JICA. La proiectul pilot prezentat au colaborat experţii

T
japonezi dr. ing. Matsutaro Seki şi dr. ing. Tateyoshi Okada. Scopul proiectului pilot a fost de
a implementa soluţii inovative pentru consolidarea blocurilor cu parter flexibil din Bucureşti,
[Seki et al, 2007]. Detalierea soluţiei de intervenţie a fost făcută de specialiștii din Proiect
Bucureşti.

C
1.1 Descrierea clădirii
Clădirea aleasă este situată în municipiul Bucureşti, a fost construită în anii 1960, şi are

E
11 etaje (S+P+10E). Destinaţia principală a clădirii este de bloc de locuințe cu spaţii

I
comerciale la parter. Sistemul structural este format din cadre de beton armat la parter, Figura
1-1, şi pereţi structurali de beton armat la etaje, Figura 1-2. Parterul formează astfel un nivel
slab si flexibil, fără pereţi structurali de beton armat. Clădirea este formată din trei tronsoane
(A, B şi C) din care, în cele ce urmează, este analizat doar corpul A. Acest corp se încadrează
într-o bază rectangulară cu dimensiunile de 11,42 x 32,85 m. Casa scării uneşte cele doua

O
corpuri A şi B, lăsând loc unui rost seismic de doar 3 cm [Chesca et al, 2007], [Văcăreanu et
al, 2007].
Înălțimea de nivel a parterului este de 4,80 m în timp ce înălţimea etajelor curente este

R
de 2,73 m. Terenul de fundare este constituit din straturi de nisip cu pietriş care asigură,
conform studiului geotehnic, o presiune convenţională de 3 daN/cm2.
Secţiunea grinzilor de beton armat variază de la 15 x 55 cm până la 37,5 x 60 cm. Secțiunile

P
stâlpilor de beton armat variază de la 40 x 55 cm până la 80 x 50 cm. În parter există doi
stâlpi alungiţi de 170 x 50 cm în axele 9 şi 10. Betonul folosit este B250 (echivalent cu
C16/20) şi oţelul folosit este OB37 şi TOR47.
Grosimea pereților structurali de beton armat variază între 15 şi 20 cm. Plăcile de beton
armat au între 8 şi 11 cm grosime. Infrastructura este de tip cutie rigidă care reazemă pe un
sistem de fundaţii continue sub toate elementele structurale verticale. Greutatea totală a
clădirii este de 5528 tf. Perioada fundamentală de vibraţie a clădirii este de 0,68 s, a doua
perioadă este 0,56 s şi a treia perioadă este 0,45 s. Primul mod de vibraţie este o translaţie în
direcţie longitudinală, al doilea mod este o translaţie în direcție transversală asociat cu o
rotaţie iar modul trei este o rotaţie în jurul axei verticale, Figura 1-3.

EBA2-3
 CT Figura 1-1: Planul parterulu
i

I E
R O Figura 1-2: Planul etajului curent

P
T1=0.68s T2=0.56s T3=0.45s

Figura 1-3: Formele modale şi perioadele de vibraţie ale clădirii

EBA2-4
1.2 Evaluare seismică a clădirii
Evaluarea seismică a clădirii a fost făcută în două etape. Prima etapă, evaluarea
calitativă, a scos în evidenţă punctele slabe ale sistemului structural. Tipologia clădirii este
foarte vulnerabilă la cutremure datorită parterului flexibil şi slab. Secţiunile transversale ale
stâlpilor sunt în general mai mici decât cele din practica actuală de proiectare din România
pentru o clădire cu 10 etaje. Procentele de armare longitudinală a stâlpilor se situează între

T
1,3% şi 1,5%, mai mari decât prevederile minime din codurile actuale de proiectare. Cu toate
acestea, etrierii nu sunt îndesiţi la capetele stâlpilor şi există barele longitudinale care nu se
situează la colţ de etrier. Grinzile prezintă un deficit evident de armatură în zona momentelor
pozitive de pe reazeme, în unele cazuri procentul de armare scăzând până la 0,2%. Lungimile

C
de ancorare a barelor sunt mai mici de 40-50d. Armarea la forţă tăietoare a pereţilor
structurali de beton armat nu corespunde normelor de proiectare în vigoare în România.

E
10 130 70 280 50 280 50 180 40 250 40 180 50 280 50 290 55 275 70 290 80 365 60

S1 S2 S3 S112 S110 S4 S5 S107 S6 S16 S7

70 x 42 50 x 45 50 x 45 40 x 40 40 x 40 50 x 45 50 x 45 55 x 45 70 x 45 80 x 40 60 x 40
C30-37 x 50 C21 - 15 x 133 25

I
7

15

7
C21 - 37 x 35 C21 - 37 x 35 C21 - 37 x 35
37

37

37

37

37

30

30

40
+9.13 (+9.83)
+6.40 (+7.10)
10

10

10
5

15

15

15

15

15

15
50 10 25 10 15 15 10 10 25 25 10 30 10 45 10 421 65 30
80

S116
C31- 15 x 54

C32-15 x 54

C33-15 x 54

170
C6-15 x 54
C6-15 x 54

35
C6-15 x 54

30 x 75
e
75

as

S102
ir c

30 x 75
Sta

75
cm
15 330 15 330 15 200 15 280 15 200 15 330 15 330 15 330 15 300 15 460
512
475

475

11
515

515
520

520

=
35

hp
1515
+9.48 (+10.18)
hp = 8cm

S113
+6.75 (+7.45)

S111 S109

60
30 x 135 10
25 x 65 10

S115 S118 S108 15 20

S104
60

30 x 130 115 x 30
25 x 65
C2 -
15
S117 S106 105 S101
C2 -

93
30 x 135 30 x 135 30 x 115 105 x 40 30 x 155

65
15

15
57,5

60

60

60

60

50

15 x 16 15 x 16

10 10
710
1142

20

20
15

15

1140
12cm
15

15

S119 hp = C25 - 15 x 54
57,5

C24-15 x 50
50
60

60

60

70
180

180

115
S120

C33-15 x 54
P1 20 21

O
22.5 x 15
22.5 x 15
60

4 12
15 22,5 22,5
C3 - 15 x 16 C4 -
cm
15

15

15

15 x 54
15 9 15 145 15 200 15 11

400
=
hp
145

9
530

530

530
15

15 330 15 330 15 335 15 330 15 330 15 330 15 300 15 460 15 15

380

380

15
C31-15 x 54

C32-15 x 54

S114
C6-15 x 54

C6-15 x 54

C6- 15 x 54
C8-15 x 54

15 15

30 x 75
75

220

30
8 cm
hp =

125
80

30 30 30 30
30 5
5

C22 - 40 x 35 C22 - 40 x 35 C22 -

40

40

40

40

40

40

40 x 35
37,5

1515

R
5

5
15

15

15

35
C23-37.5 x 50 S9 S10 S11 S12 S13 S105 S14 S100
S8 45 x 50 45 x 50 50 x 50 45 x 50 45 x 50 45 x 50 45 x 50
S15 30 x 175
60 x 55 30 x 185
10 130 60 300 45 300 45 300 50 300 45 300 45 300 45 300 45 300 30 430 30 15

0,1 1,3 32,85

Figura 1-4: Plan etaj curent cu indicarea secţiunilor pereţilor

P
În etapa a doua a evaluării seismice s-a efectuat analiza statică neliniară (de tip push-
over) a structurii. Pentru evaluarea capacitaţii seismice a clădirii au fost efectuate analize de
tip push-over pentru fiecare direcție principală a clădirii folosind programele de calcul
ETABSTM [Computers and Structures, 2007] şi SNAP [Kozo System/Kentiku Pivot Co.,
Ltd.]. Pentru fiecare direcţie a acţiunii seismice, au fost analizate doua distribuţii ale forţei
seismice, o distribuţie triunghiulară şi o distribuţie uniformă. Figura 1-5 şi Figura 1-6 prezintă
rezultatele analizei de tip push-over pe cele două direcţii principale ale clădirii obţinute
utilizând programul ETABSTM. Figura 1-7 şi Figura 1-8 prezintă rezultatele analizei de tip
push-over pe cele două direcţii principale ale clădirii obţinute utilizând programul de analiză
structurală SNAP.

EBA2-5
 CT
E
Figura 1-5 Curba push-over - direcţie Figura 1-6: Curba push-over - direcţie transversală,

I
longitudinală, distribuţie triunghiulară a forţei distribuţie triunghiulară a forţei seismice (roşu) şi
seismice (roşu) şi distribuţie uniforma a forței distribuţie uniforma a forței seismice (albastru)-
seismice (albastru)- rezultate ETABSTM rezultate ETABSTM

R O
PFigura 1-7: Curba push-over - direcţie
longitudinală; rezultate SNAP
Figura 1-8: Curba push-over - direcţie transversală;
rezultate SNAP

Indicatorul R3 - gradul de asigurare structurală seismică - din Codul de Proiectare Seismică –

Partea a III-a – Prevederi pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente, indicativ P100-

ds
d
3/2008, se determină cu relaţia R3 = u unde:
ds

deplasarea laterală impusă structurii de cutremur la vârful construcţiei, si

du deplasarea laterală ultimă (capabilă) a structurii la acelaşi nivel.

EBA2-6
 Pentru cazul particular al acestei structuri, pentru care au fost efectuate o serie de
analize dinamice liniare, deplasarea laterala impusă structurii de cutremurul de proiectare (ds)
2 2
 T   T 
se determina cu relaţia d s = cSe   modificata prin înlocuirea termenului Se   cu
 2π   2π 
valoarea deplasării obţinute la vârful clădirii în urma calculului dinamic liniar. Astfel, valorile
indicatorului R3 sunt:

T
- Directie longitudinala
du, cm = 12 c = 1,94 ds, cm = 1,94x8.9=17.2 R3=0,69

C
- Directie transversala
du, cm = 7 c = 2,00 ds, cm = 2,00x5.3=10.6 R3=0,66
Valorile obtinute pentru indicatorului de performanţă R3 sunt orientative; având în

E
vedere cazul particular al acestei clădiri, o mare parte din degradările provocate de cutremur
se vor concentra la nivelul parterului, valoarea reala a indicatorului R3 putand fi mult mai

I
mică.
În urma analizelor efectuate se constata insuficienta capacitate de ductilitate a
structurii la nivelul parterului. Aceasta lipsă de ductilitate poate fi foarte ușor evidențiata si
prin cedarea la forța tăietoare a stâlpilor întinși. Astfel, o fisura inclinata la 45 de grade printr-

O
un stâlp intersectează 3,41x2 ramuri de etrieri cu diametrul de 8 mm, ceea ce produce o
capacitate la forţă tăietoare de 4,83 tone (utilizând rezistenta medie a otelului), valoare cu
mult mai mica decât forța tăietoare asociata plastifierii ambelor capete ale stâlpilor de la

R
nivelul parterului.

1.3 Obiectivele soluţiei de consolidare şi strategii de intervenţie

P
Obiectivul principal al soluţiei de consolidare este îmbunătăţirea performanţei seismice
a clădirii cu o afectare cât mai mică a funcţiunii rezidenţiale. Din acest motiv s-a considerat
că orice intervenţie structurală trebuie concentrată la nivelul parterului şi subsolului limitând
astfel intervenţiile în apartamentele locatarilor. Pereţii structurali din etajele superioare
prezintă un deficit de capacitate de preluare a forţei tăietoare, în timp ce stâlpii din parter nu
au suficientă capacitate de ductilitate.
Au fost considerate mai multe strategii de reabilitare seismică:
• creşterea capacităţii de preluare a forțelor seismice prin extinderea pereţilor structurali
din etajele superioare la parter si subsol, eliminând astfel diferenţele de rigiditate de
pe înălţimea clădirii;
• reducerea cerinţei seismice pentru suprastructură prin izolarea seismică la nivelul
superior al stâlpilor din parter;

EBA2-7
 • creşterea capacităţii de preluare a forţelor seismice prin cămăşuirea metalică a
stâlpilor de la parter şi a pereţilor structurali din suprastructură şi reducerea cerinţei
seismice prin folosirea disipatorilor de energie (amortizori cu fluid vâscos).
Soluţiile de reabilitare seismica au fost analizate comparativ din punct de vedere tehnic,
social şi economic.
Pentru evaluarea soluţiilor de reabilitare seismica au fost folosite analize dinamice liniare

T
utilizând programul de calcul structural ETABSTM. Mişcarea seismică a fost reprezentată
prin componenta N-S a accelerogramei înregistrate la INCERC Bucureşti pe data de 4 Martie
1977 si scalata pentru o valoare de varf a acceleratiei terenului de 0,24g.

C
Figura 1-9 prezintă modificarea calitativă a răspunsului clădirii exprimat acceleraţii
spectrale pentru cele trei strategii de reabilitare seismica. Creşterea perioadei fundamentale a
clădirii prin izolarea bazei conduce la cea mai drastică diminuare a forţei tăietoare în pereţii

E
structurali din suprastructură dar şi la o creştere a deplasării absolute la vârf a clădirii.
Extinderea pereţilor de beton armat la parter si subsol duce la o creştere a forțelor tăietoare în

I
pereţii structurali din suprastructură. Introducerea amortizorilor cu fluid vâscos la nivelul
parterului duce atât la o diminuare a forţei tăietoare în pereţii din suprastructură cât şi la o
diminuare a cerinţelor de ductilitate pentru stâlpii de la parter. Figura 1-10 şi Figura 1-11
prezintă efectele celor trei soluţii de reabilitare seismică analizate asupra forţei tăietoare în

O
pereţii structurali de peste nivelului parterului. Soluţia clasică, extinderea pereţilor structurali
la parter si subsol, nu a fost adoptată deoarece determină o creştere a forţei tăietoare în pereţii
din suprastructură. Această creştere a forţei tăietoare necesită consolidarea pereţilor, fapt care
nu corespunde obiectivelor reabilitării seismice, şi anume un deranj cât mai mic pentru

R
ocupanţii clădirii. Soluţia de izolare a bazei, cu toate că este cea mai spectaculoasă şi
eficientă din punct de vedere al reducerii eforturilor şi deformaţiilor, a fost eliminată din
cauza rostului seismic foarte mic intre corpurile A şi B cât şi din cauza faptului că este cea

P
mai scumpă. Soluţia de reabilitare seismica ce îndeplineşte obiectivele propuse este cea care
presupune cămăşuirea metalică a stâlpilor de la parter, cămăşuirea metalică a pereţilor de
beton armat din etajele superioare şi folosirea amortizorilor cu fluid vâscos ca disipatori de
energie la nivelul parterului.

SA Continuarea pereţilor

Introducere
amortizori Izolarea Bazei

T
Figura 1-9: Reprezentarea schematică a modificării acceleraţiilor spectrale
pentru soluţiile de reabilitare seismică analizate

EBA2-8
 CT
E
Figura 1-10: Variaţia forţei tăietoare pe direcţia Figura 1-11: Variaţia forţei tăietoare pe direcţia

I
principală în pereții structurali de la etajul 1 pentru secundară în pereții structurali de la etajul 1 pentru
diferite soluţii de reabilitare sesimică diferite soluţii de reabilitare seismică

O
1.4 Proiectarea soluției de reabilitare seismică
Soluţia de reabilitare seismică adoptată pentru corpul A al clădirii analizate constă în
introducerea amortizorilor cu fluid vâscos în parter, cămășuirea metalică a stâlpilor din parter
şi cămăşuirea pereţilor structurali din suprastructură. Odată stabilită soluţia de reabilitare

R
seismică au fost efectuate analize dinamice liniare detaliate ale clădirii echipate cu amortizori
cu fluid vâscos cu comportare liniară şi neliniară utilizând programul de analiză structural
ETABSTM. În acelaşi timp, au fost efectuate analize dinamice neliniare folosind programul de

P
calcul SNAP.
Atât pentru analizele liniare, cât şi pentru analizele neliniare ale clădirii consolidate,
mişcarea seismică a fost reprezentată printr-un set de cinci accelerograme artificiale
compatibile cu spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componentele
orizontale ale mişcării terenului pentru Bucuresti conform codului de proiectare antiseismică
P100-1/2006.
Amplasarea în plan a amortizorilor cu fluid vâscos a fost stabilită luând în considerare
poziția pereţilor structurali la etajele superioare. Unul sau cel mult doi amortizori sunt
amplasaţi sub fiecare perete structural. Motivul acestei amplasări este asigurarea unui transfer
corespunzator al forţei tăietoare între amortizori şi sistemul structural existent în
suprastructură. Astfel, amortizorii sunt amplasaţi în cadrele de sub pereţii structurali. Pentru a
se evita aparitia de forte axiale suplimentare în stâlpii de la parter, amortizorii au fost
amplasaţi orizontal în contravântuiri de tip „chevron” la partea superioară a parterului. Figura
1-12 prezintă cu linii îngroşate pozițiile amortizorilor de la nivelul parterului.

EBA2-9
 CT
Figura 1-12: Amplasarea amortizorilor în parter (linii îngroşate)

E
Dupa stabilirea poziţiei amortizorilor, următoarele probleme ce necesită rezolvare se

I
referă la stabilirea caracteristicilor amortizorilor şi a altor măsuri de consolidare ce trebuie
luate pentru reabilitarea seismică a clădirii.
Prima etapă a calibrării caracteristicilor amortizorilor este o analiză dinamică liniară a
structurii echipate cu amortizori. Constanta de amortizare a fost variată intre 5kN*s/mm şi 25

O
kN*s/mm. Figura 1-13 şi Figura 1-14 prezintă variaţia forţei tăietoare în pereţii structurali de
la etajul 1 pentru diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru structura existentă (C=0)
şi pentru structura consolidată prin prelungirea pereților de beton armat la nivelul parterului

R
(Pereţi).

P
Figura 1-13 Forţa tăietoare maximă pe direcţia
principală a pereţilor structurali de la etajul I pentru
diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru
structura existentă (C0) şi pentru structura
consolidată prin continuarea pereţilor la nivelul
parterului (Pereţi)
Figura 1-14: Forţa tăietoare maximă pe direcţia
secundară a pereţilor structurali de la etajul I pentru
diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru
structura existentă (C0) şi pentru structura
consolidată prin continuarea pereţilor la nivelul
parterului (Pereţi)

EBA2-10
 Pentru elemente disipative de tip amortizor liniar cu fluid vâscos relaţia între
constanta de amortizare C şi fracţiunea din amortizarea critică ξs este [FEMA 356, 2000]:

T ∑ C jφrj cos 2 θ j
2

ξs = j

4π ∑ mi si
2

T
unde ξs este fracţiunea din amortizarea critică vâscoasă adiţională provenită din utilizarea
elementelor vâscoase de disipare a energiei, T este perioada proprie fundamentala de vibratie
a structurii, Cj este constanta de amortizare a amortizorului j, φrj este deplasarea relativă pe

C
direcţie orizontală a amortizorului j corespunzătoare primei forme proprii de vibraţie, si este
componenta formei fundamentale de vibraţie pe direcţia gradului de libertate dinamică de
translaţie la nivelul i, mi este masa nivelului i şi θj este unghiul făcut de amortizorul j cu

E
orizontala.
Pentru structura echipata cu 8 amortizorii identici pe fiecare direcţie, amplasaţi

I
orizontal (θj=0) în contravântuiri de tip chevron la nivelul parterului, relaţia anterioara
devine:

T ∑ C jφrj 2
ξs = j

O
4π ∑ mi si 2
i

Pentru clădirea analizata componentele formei fundamentale de vibraţie si si masele

R
de nivel mi sunt prezentate în tabelul 1-1.
Tabel 1-1. Valorile maselor de nivel si a componentelor formei fundamentale de vibratie
Nivel mi si

P
ETAJ10 502,5 0,0643
ETAJ09 502,5 0,0601
ETAJ08 502,5 0,0557
ETAJ07 502,5 0,0511
ETAJ06 502,5 0,0463
ETAJ05 502,5 0,0415
ETAJ04 502,5 0,0367
ETAJ03 502,5 0,0320
ETAJ02 502,5 0,0276
ETAJ01 502,5 0,0235
PARTER 495,5 0,0196

∑m s i i
2
=
i 10,75

EBA2-11
 Pentru o fracţiune de amortizare critică adiţională (suplimentară) de 30% şi un număr de 8
amortizori, constanta de amortizare pentru un amortizor este:

ξ s ⋅ 4π ∑ mi si 2
0,30 ⋅ 4π ⋅ 10,75
C= i
= = 19325kN ⋅ s / m = 19,3kN ⋅ s / mm
T ∑ φrj
2
8 ⋅ 0,68 ⋅ 0,0196 2
j

T
Constanta de amortizare a fost verificată şi prin analize dinamice liniare şi aleasă cu
valoarea C=20 kN*s/mm. Din Figurile 1-13 si 1-14 se poate observa că pentru C=25
kN*s/mm, forţa tăietoare în pereţii structurali de la nivelul etajului 1 nu mai scade. Figura
1-15 si Figura 1-15 prezintă variaţia în raport cu timpul a deplasării relative la nivelul

C
planşeului peste parter pentru clădirea echipată cu amortizori cu fluid vâscos şi pentru
clădirea existentă. Se poate observa o reducere de aproximativ 50% a deplasării maxime cât
şi o reducere a ciclurilor cu amplitudini semnificative.

I E
R O
P
Figura 1-15: Variaţia în timp a deplasării laterale pe Figura 1-16: Variaţia în timp a deplasării laterale pe
direcţie longitudinală a structurii iniţiale la nivelul direcţie transversală a structurii iniţiale la nivelul
planşeului peste parter şi a structurii echipate cu planşeului peste parter şi a structurii echipate cu
amortizori vâscoşi amortizori vâscoşi

În etapa următoare a fost analizată posibilitatea folosirii amortizorilor neliniari cu

fluid vâscos, Figura 1-15 si Figura 1-15. Caracteristicile amortizorilor neliniari s-au stabilit pe
principiul egalităţii între energia disipată de un amortizor liniar şi energia disipată de un
amortizor neliniar la un ciclu cu amplitudinea corespunzătoare cutremurului de proiectare.
Caracteristicile amortizorilor neliniar sunt exprimate prin constanta de amortizare C şi
exponentul vitezei. Parametrii amortizorilor exprimați în funcţie de constanta de amortizare
şi exponentul vitezei sunt: C= 250 kN*(s/mm)^0,3 si α=0,3. Caracteristicile amortizorilor

EBA2-12
neliniari au fost relaxate datorită faptului că la deplasări mici amortizarea echivalentă a unei
structuri echipată cu amortizori neliniari este mare.

CT
I E
Figura 1-18: Curba histetică a unui amortizor
Figura 1-17: Curba histetică a unui amortizor liniar
neliniar

O
Pentru confirmarea caracteristicilor amortizorilor au fost efectuate calcule dinamice
neliniare folosind programul de calcul SNAP şi o accelerogramă artificială. Analizele au fost
efectuate atât pentru structura existentă cât şi pentru structura reabilitată seismic cu

R
amortizori liniari şi neliniari. Figura 1-19 şi Figura 1-20 prezintă relația între forţa tăietoare
de bază şi deplasarea relativă a parterului pe direcţie longitudinală şi transversală pentru
clădirea existentă.

P
Figura 1-19: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia
Figura 1-20: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia
longitudinală a clădirii existente transversală a clădirii existente

EBA2-13
 Figura 1-21 şi Figura 1-22 prezintă relaţia între forţa tăietoare de bază şi deplasare
relativă a parterului pe direcţie longitudinală şi transversală pentru clădirea echipată cu
amortizori liniari cu fluid vâscos.

CT
I E
Figura 1-21: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia
longitudinală a clădirii echipată cu amortizori
Figura 1-22: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia
transversală a clădirii echipată cu amortizori liniari

O
liniari (C=20kN*s/mm) (C=20kN*s/mm)
Notă: pentru uşurinţa comparaţiei, figurile folosesc aceeași scara ca Figura 1-19 şi Figura 1-20.

R
Figura 1-23 şi Figura 1-24 prezintă relaţia între forţa tăietoare de bază şi deplasarea
relativă a parterului pe direcţie longitudinală şi transversală pentru clădirea echipată cu
amortizori neliniari cu fluid vâscos.

P
Figura 1-23: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia
longitudinală a clădirii echipată cu amortizori
Figura 1-24: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia
transversală a clădirii echipată cu amortizori
neliniari neliniari

EBA2-14
 În urma reabilitării seismice a clădirii folosind amortizori cu fluid vâscos, valoarea
indicatorului R3 devine:
- Directie longitudinala
du, cm = 12 c = 1,94 ds, cm = 1,94x5,3=10,3 R3=1,16
- Directie transversala

T
du, cm = 7 c = 2,00 ds, cm = 2,00x4,4=8,7 R3=0,80

În cazul introducerii amortizorilor la nivelul parterului se elimină deficienţele

C
structurale majore concentrate la acest nivel. Valorile indicatorului de performanţă R3 pot fi
sensibil mai mari decât cele prezentate in tabelul precedent daca se neglijează valoarea
coeficientului de amplificare al deplasărilor c, care ţine seama că pentru T<Tc (Tc este

E
perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in domeniul
inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic deoarece

I
creşterea amortizării diminuează efectele acoperite prin acest coeficient.
Figura 1-25 prezintă detaliile de introducere a amortizorilor sub un perete structural
de beton armat. Au fost analizate mai multe posibilităţi de amplasare a amortizorilor pe
direcţie orizontală. Soluţia aleasă a fost să se conecteze amortizorii de stâlpul central de beton

O
armat pentru a se evita solicitarea defavorabilă a stâlpilor marginali, aceştia avand o
capacitate slăbită de preluare a forțelor tăietoare datorită eforturilor de întindere provenite din
forţele orizontale.

P R
Figura 1-25: Detaliu de introducere a amortizorilor

EBA2-15
Referinţe
Chesca, A.B., M. Seki, R. Vacareanu, T. Okada, B. Georgescu, T. Kaminosono, H.
Kato, 2007, Seismic Rehabilitation of an Existing Soft and Weak Groundfloor
Building. Case Study, Proceedings of the International Symposium on
Seismic Risk Reduction, ISSRR2007, Bucharest
Computers and Structures, 2007, ETABS 2007, v9.2.0

T
FEMA 356, 2000, Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, FEDERAL EMERGENCY MANAGEMENT AGENCY,
Washington D.C.

C
Seki M., Vacareanu, R., Chesca, A.B., Pavel, M., Lozincă E., Cotofana D., Georgescu
B., Kaminosono, T., 2007, Overview on Seismic Evaluation and Retrofitting
within JICA Technical Cooperation Project on Reduction of Seismic Risk in

E
Romania, Proceedings of the International Symposium on Seismic Risk

I
Reduction, ISSRR2007, Bucharest, Romania
Vacareanu, R., Chesca, A. B., Georgescu, B., Seki M., 2007, Case study on the
expected seismic losses of soft and weak groundfloor buildings, Proceedings
of the International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk

O
Mitigation, p. 388-401, Bucharest, Romania

P R
EBA2-16
 CT
EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI

E
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

OI
P R ANEXA B
CONSTRUCŢII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 3. Structură cu pereţi de beton armat

EBA3-1
Cuprins

1 Prezentare structură ............................................................................................3

T
2 Prezentarea condiţiilor de amplasament..............................................................7

C
3 Evaluarea seismică a structurii:
3.1 Prezentarea metodologie de nivel 3 .................................................................8

E
3.2 Evaluarea coeficientului R1 .............................................................................9

I
3.3 Evaluarea coeficientului R2 ...........................................................................11
3.4 Evaluarea coeficientului R3
3.4.1 Prezentarea modelului de calcul ...................................................................12
3.4.2 Prezentare rezultate Calcul Static neliniar.....................................................18

O
3.4.3 Prezentare rezultate Calcul Dinamic neliniar................................................26
3.4.4 Evaluarea coeficientului R3 .........................................................................28

R
3.5 Concluzii ........................................................................................................29

4 Propunerea unor soluţii de consolidare ............................................................30

P
4.1 Consolidare prin metodă clasică (cămăşuire pereţi).......................................31
4.2 Consolidare prin izolare seismică a bazei ....................................................40

5 Concluzii .........................................................................................................51

EBA3-2
1 Prezentare structură

T
Introducere
În exemplul de faţă se prezintă algoritmul de evaluare a performanţelor seismice a unei
structuri cu pereţi de beton armat proiectată în anul 1966 conform normelor româneşti în vigoare.

C
Problema principala a evaluării este estimarea capacităţii la forţă tăietoare a elementelor
structurale pentru clădirea în discuţie, estimare care s-a făcut conform metodologiei de nivel 3
(P100-3/2008) având la bază codul românesc în vigoare privind calculul pereţilor de beton armat
CR2-1-1.1 coroborat cu prevederile din codul P100-3. În paralel s-a determinat capacitatea la

E
forţă tăietoare şi conform coduri şi prevederi europene de evaluare a performanţelor structurii la
acţiunea seismică (EUROCODE8-3). Pentru exemplul de fata a fost considerata de interes

I
comparaţia intre valorile oferite de P100-3 si valorile determinate din conform codului EN1998-
3.
Exemplul de faţă face tratează atât problema evaluării seismice cât şi pe cea a consolidării
acestor structuri, consolidare ce se poate realiza prin metode clasice (cămăşuirea pereţilor
structurali), fie prin metode noi (la noi în ţară) ce presupun izolarea seismică a bazei.

O
Prezentarea structurii

R
Structura în discuţie este o structură cu pereţi de beton armat, proiectată în anii 60, fiind
caracteristică pentru structurile proiectate în aceea perioadă. Regimul de înălţime este de P+10E
iar conformarea în plan este prezentată în figura 1.
Modelarea structurii s-a făcut cu ajutorul programului Perform 3D în care au fost modelate

P
cu o comportare neliniară toate elementele structurale. Rezultatele prezentate în exemplu au fost
obţinute printr-o analiză static neliniară de tip Push-Over precum şi o analiză dinamică neliniară
Time History.
Se poate observa că sistemul de preluare al forţelor laterale induse de seismic este dominat
de doi pereţi puternic dezvoltaţi atât pe direcţia X cât şi pe Y. Cei doi pereţi au o secţiune de tip
T şi sunt dispuşi la capetele structurii. Pentru direcţia X aceştia sunt practic singurii pereţi ce
participă în preluarea forţei laterale iar pe direcţia Y mai apar o serie de pereţi lamelari. Fiind
puternic dezvoltaţi în plan aceşti pereţi prezintă în mod natural o capacitate foarte mare în
preluarea momentelor încovoietoare. Problema majoră care apare este dacă aceşti pereţi sunt
capabili să preia şi forţa tăietoare asociată acestor momente încovoietoare.
Considerând că răspunsul acestor pereţi cu secţiune T domină în mare parte răspunsul la
acţiuni laterale pentru întreaga structură (în special pe direcţia X), pentru studiul de faţă aceştia
au fost aleşi în evaluarea seismică, în continuare aceştia se vor numi pereţi DT.
Betonul utilizat pentru realizarea acestor pereţi este de tip B200 iar armătura este realizată
din oţel cu suprafaţă netedă de tip OB37. Planşeele de beton armat au o grosime de 9 cm în zona
apartamentelor şi de 13 cm în zonele de acces.
EBA3-3
 CT
I E
R O
P Figura 1 : Plan cofraj etaj curent

EBA3-4
 Din punct de vedere al armării longitudinale şi transversale a acestor pereţi de tip DT în
tabelul următor se prezintă procentele de armare utilizate pentru fiecare etaj în parte.

T
Longitudinal Transversal
Etaje

Bulb(%) Inima(%) Bulb(%) Inima(%)

C
0.65 0.38 0.188

P 0.497 0.334 0.107 0.223

E
0.863 0.334 0.134

0.668 0.214 0.094

I
E1-E2 0.447 0.254 0.188 0.126

0.485 0.254 0.094

0.631 0.048 0.094

O
E3-E9 nu există
0.389 0.111 0.188

0.631 0.216 0.094

E10 0.126

R
0.387 0.246 0.188

Tabel 1: Procente de armare longitudinal/transversal perete DT

P Figura 2 : Secţiune perete DT

EBA3-5
 Se poate observa că în dreptul etajelor E3 până la E9 armătura transversală în inimă nu mai
este dispusă, fapt des întâlnit pentru clădirile proiectate în aceea perioadă. Din figura 2 se poate
observa de asemenea că inima peretelui DT are o grosime mică (15cm) raportat la lungime (
730cm pe X şi 875cm pe Y).
În tabelul următor sunt prezentaţi factorii de participare modală corespunzători fiecărui

T
mod de vibraţie în parte. Trebuie menţionat faptul că în determinarea caracteristicilor modale ale
structurii s-a considerat pentru toate elementele structurale o rigiditate fisurată egală cu jumătate
din rigiditatea nefisurată (EbIb=0.5 EI).

C
Factori de participare modală
Mod T (s) (%)

E
UX UY RZ

I
1 0.59 0.02 69.74 0.02

2 0.56 25.06 0.00 45.86

3 0.48 49.66 0.05 23.64

O
Tabel 2: Perioada de vibraţie şi factorii de participare modală pentru primele trei moduri

Din tabelul 2 se poate observa că primul mod de vibraţie este pur de translaţie pe direcţia Y
în timp ce modul 2 respectiv modul 3 sunt caracterizate de un anumit grad de cuplare între

R
translaţie pe direcţia X respectiv torsiune.
Sistemul de fundare a clădiri este pe tălpi continue de beton armat cu o lăţime medie de
2.2m (sub pereţii structurali). Acest sistem este alcătuit dintr-un cuzinet de beton simplu (marcă
B140) respectiv tălpi continue de beton armat (marca B50). Armătura utilizată pentru armarea

P
tălpilor este de tip OL 38. Cota de fundare a structurii este de – 3.25, structura fiind prevăzută şi
cu subsol.

2 Prezentarea condiţiilor de amplasament

Clădirea selectată pentru a fi evaluată este amplasată în Bucureşti şi conform P100-1/2006
zona este caracterizată de o acceleraţie de vârf a terenului pentru proiectare ag = 0.24g şi o
perioadă de control(colţ) a spectrului de răspuns Tc = 1.6 sec.
Forma spectrului normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţii asociat componentelor
orizontale ale mişcării terenului pentru municipiul Bucureşti este prezentată în Fig. 3.

EBA3-6
 CT
I E
Figura 3 : Spectrul normalizat de acceleraţii pt. Tc=1.60 s, conform P100-1/2006

O
Clădirea este situată în sectorul 3 din Bucureşti pe strada Postăvarul (figura 4). Aceasta are
un regim de înălţime de 10 etaje, funcţiunea de locuinţe şi este realizată dintr-un singur tronson.

R
Clădirea a fost proiectată şi executată în anul 1966, proiectul de rezistenţă fiind elaborat de
Institutul Proiect Bucureşti (proiect număr 3505 din 1966).

Structura are o amprentă la sol de formă rectangulară, cu dimensiunile 24.50 m (pe direcţia

P
longitudinală) respectiv 19.00 m pe direcţie transversală. Înălţimea totală a clădirii este de 30.35
m.

Figura 4 : Strada Postăvarul, Sector 3 Bucureşti

EBA3-7
3 Evaluarea seismică a structurii:

Evaluarea seismică a structurilor de clădiri constă dintr-un ansamblu de operaţii care

trebuie să stabilească vulnerabilitatea acestora în raport cu natura şi modul de manifestare al

T
diferitelor categorii de hazard seismic pe amplasament. Evaluarea este precedată de colectarea
informaţiilor referitoare la geometria structurii, calitatea detaliilor constructive şi a calităţii
materialelor utilizate în construcţie. Pe baza informaţiilor prezentate anterior trebuie stabilit care
este nivelul adecvat de cunoaştere. P100-3/2008 defineşte trei niveluri de cunoaştere: KL1:

C
Cunoaştere limitată; KL2: Cunoaştere normală; KL3: Cunoaştere completă. Astfel, nivelul de
cunoaştere selectat determină metoda de calcul permisă şi valoarea factorului de încredere (CF).

E
În cazul structurii analizate există în arhive proiectul tehnic şi de execuţie complet.
Clădirea în discuţie a fost supusă unui proces amplu de urmărire a comportării în timp; iar după

I
fiecare eveniment seismic major ( 1977, 1986 respectiv 1990) un releveu complet al degradărilor
a fost făcut. Având în vedere toate aspectele menţionate mai sus precum şi faptul că autorii
exemplului de faţă au avut acces la rezultatele obţinute în cadrul unui studiu privind comportarea
post-elastică a aceleaşi structuri (studiu făcut în anul 1990 în cadrul institutului IPCT) s-a
considerat că există un grad ridicat de cunoaştere a structurii, grad corespunzător nivelului KL3.

O
3.1 Prezentarea metodologie de nivel 3

R
Metodologia de nivel 3 se aplică la construcţii importante şi complexe la care se doreşte o
analiză mai precisă a performanţelor seismice ale construcţiei şi la construcţii care nu îndeplinesc
condiţiile de regularitate care să permită utilizarea metodologiei de nivel 2.
Metodologia de nivel 3 implică evaluarea calitativă constând în verificarea listei complete

P
de condiţii de alcătuire structurală dată în anexele codului corespunzătoare structurilor din
diferite materiale şi o evaluare prin calcul care ia în considerare în mod explicit comportarea
inelastică a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe.
Pentru aplicarea metodologiei de nivel 3 este preferabil să se dispună de proiectul iniţial al
clădirii analizate, datorită necesităţii unor detalii de execuţie precise.

Se pot utiliza două metode de calcul şi anume:

- metoda bazată pe calculul static neliniar
- metoda bazată pe calculul dinamic neliniar.

În cazul structurii de faţă, având în vedere faptul că proiectul complet era disponibil
precum şi faptul că armarea pereţilor la forţă tăietoare este discontinuă pe înălţime s-a preferat o
evaluare de nivel 3 considerată mult mai exactă decât celelalte metodologii prezentate în cod.

Metoda de calcul static neliniar realizează:

EBA3-8
- evaluarea directă a structurii în ansamblul ei şi nu prin intermediul unor verificări pe elemente
structurale considerate individual. Rezultatul evaluării prezintă un grad de încredere superior
celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2;
- verificarea structurii prin intermediul caracteristicii celei mai semnificative pentru răspunsul
seismic, respectiv deformaţiile structurii.

T
Metoda este indicată în cazul structurilor la care contribuţia modurilor superioare de
vibraţie este puţin importantă pentru comportarea în regim dinamic. În cazul structurilor la care
se aşteaptă amplificări dinamice majore a deplasărilor la anumite niveluri se recomandă folosirea

C
metodei calculului dinamic neliniar.

3.2 Evaluarea coeficientului R1

E
Gradul de îndeplinire a condiţiilor de conformare structurale, de alcătuire a elementelor
structurale şi a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul acţiunii seismice este
cuantificat cu ajutorul unui indicator. Acesta se notează cu R1 şi se denumeşte prescurtat gradul

I
de îndeplinire al condiţiilor de alcătuire seismică.
Pentru structurile din beton armat, criteriile şi condiţiile utilizate pentru determinarea
factorului R1<sunt enumerate în tabelul B.2. din Anexa B a codului P100-3:2008. Construcţiei
analizate i s-au atribuit următoarele punctaje:

O
(i) Condiţii privind configuraţia structurii – 30 de puncte (dintr-un maxim de 50)
Sistemul este redundant şi prezintă un traseu clar şi continuu a încărcărilor. Nu există

R
discontinuităţi pe verticală iar efectele de torsiune sunt moderate.
Ca puncte slabe, structura nu prezintă un număr suficient de zone potenţial plastice şi cel
mai important aspect ce trebuie menţionat este acela că structura prezintă diferenţe mari de

P
rezistenţă pe înălţime. Între etajele 3 şi 9 în inima pereţilor structurali nu există armătură
transversală pentru preluarea forţei tăietoare.
(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii – 5 puncte (dintr-un maxim de 10)
Structura nu prezintă stâlpi scurţi captivi dar distanţa până la clădirile învecinate nu are
dimensiunea minimă impusă de cod. Pereţii nestructurali sunt legaţi rigid de structura de
rezistenţă.
(iii) Condiţii privind alcătuirea (armarea) elementelor structurale – 15 puncte (din maxim de
30)
Deşi pereţii structurali au grosimi egale cu 150mm iar încărcarea axială pe aceştia are
valori moderate, structura a fost depunctată în special din cauza faptului că pereţii
structurali prezintă tălpi extinse şi forme complicate în plan.
Distribuţia pe înălţime a momentelor capabile nu respectă variaţia cerută în codurile în
vigoare astfel încât să se asigure formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei
seismice. Rezistenţa la forţă tăietoare este mică şi insuficienţă pentru a mobiliza rezistenţa
la încovoiere.
EBA3-9
 Înnădirea armăturilor nu respectă o lungime minimă de 45 de diametre iar procentele
minime de armare orizontală respectiv verticală nu sunt respectate.
(iv) Condiţii referitoare la planşee – 5 puncte (dintr-un maxim de 10)
Grosimea planşeelor de 9 cm nu respectă condiţia de grosime minimă dar cu toate acestea

T
având în vedere faptul că golurile din planşeu sunt reduse ca dimensiune se poate considera
că acesta îndeplini rolul de diafragmă infinit rigidă.
Armătura din planşeu nu este suficientă pentru a transmite forţele seismice la elementele
verticale, o serie de fisuri la nivelul acestor planşee a fost pus în evidenţă după fiecare

C
eveniment seismic major.

Cumulând punctajul obţinut la fiecare criteriu în parte obţinem valoarea indicelui R1=

E
30+5+15+5 = 55 puncte. Conform tabelului prezentat în codul P100-3:2008 şi conform indicelui
R1, structura poate să fie încadrată în clasa II de risc seismic. Conform aceluiaşi cod în Clasa II

I
de risc seismic se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi
degradări structurale majore, dar care, cu probabilitate înaltă, nu-şi pierd stabilitatea.

R O
Tabel 3: Valori R1 asociate claselor de risc seismic (codul P100-3:2008)

Evaluarea coeficientului R2

P
3.3
Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se cuantifică prin calculul valorii
„gradului de afectare structurală - R2”. Determinarea lui se face pe baza punctajului dat conform
tabelului B.3 din Anexa B a codului P100-3, pentru diferitele tipuri de degradări identificate.
Alte tipuri de degradare pot fi considerate ulterior printr-o reducere a factorului R2.
Distribuţia punctajului din tabelul B.3 pe categorii de degradări este orientativă, inginerul
evaluator putând corecta această distribuţie atunci când consideră că prin aceasta se poate stabili
o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranţei structurale a
construcţiei examinate.
Astfel pentru evaluarea factorului R2 s-au stabilit următoarele punctaje:
a. Fisuri şi deformaţii remanente în zonele critice (zonele plastice) ale stâlpilor, pereţilor
şi grinzilor. Se evidenţiază degradări moderate. Punctaj - 6 puncte (dintr-un maxim de
10 atunci când nu există degradări)
b. Fracturi şi fisuri remanente înclinate produse de acţiunea forţei tăietoare în grinzi. Se
EBA3-10
 evidenţiază degradări majore. Punctaj - 0 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când
nu există degradări)
c. Fracturi şi fisuri longitudinale deschise în stâlpi şi/sau pereţi produse de eforturi de
compresiune. Se evidenţiază degradări minore. Punctaj - 15 puncte (dintr-un maxim de 20

T
atunci când nu există degradări)
d. Fracturi sau fisuri înclinate produse de forţa tăietoare în stâlpi şi/sau pereţi. Se
evidenţiază degradări majore. Punctaj - 0 puncte (dintr-un maxim de 30 atunci când

C
nu există degradări)
e. Fisuri de forfecare produse de lunecarea armăturilor în noduri. Nu se evidenţiază

E
degradări. Punctaj - 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu există degradări)
f. Cedarea ancorajelor şi înnădirilor barelor de armătură. Nu se evidenţiază degradări.

I
Punctaj - 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu există degradări)
g. Cedarea sau fisurarea pronunţată a planşeelor. Se evidenţiază degradări majore. Punctaj -
0 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu există degradări)

O
h. Cedări ale fundaţiilor sau terenului de fundare. Nu Se evidenţiază degradări. Punctaj -
10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu există degradări)

R
Cumulând punctajul obţinut la fiecare criteriu în parte obţinem valoarea indicelui R2=
6+0+15+0+10+0+10 = 41 puncte. Conform tabelului prezentat în codul P100-3:2008 şi conform
indicelui R2 structura poate să fie încadrată în clasa II de risc seismic.

P Tabel 4: Valori R2 asociate claselor de risc seismic (codul P100-3:2008)

3.4 Evaluarea coeficientului R3

3.4.1 Prezentarea modelului de calcul
Pentru o evaluarea cât mai riguroasă a structurii se propune ca principală metodă de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3/2008, bazată pe calculul neliniar al
structurilor. Acest tip de calcul permite o evaluare globală a unei structuri şi o corelare mai
EBA3-11
exactă între cerinţele impuse de acţiunea seismică şi capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitări. Metodologia de nivel 3 reprezintă cea mai avansată metodă de evaluare prezentată de
P100-3/2008. Metodologia este recomandată însă numai în situaţia în care există proiectul
original al structurii având în vedere necesitatea cunoaşterii cu precizie ridicată a armării
elementelor structurale.

T
Se recomanda ca primă modalitate de evaluare analizele static neliniare, întrucât acest tip
de analize sunt relativ uşor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informaţiile oferite au un
grad sporit de transparenta.

C
Ipotezele calculului static neliniar
În continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar precum şi

E
cele luate în calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru secţiunea de perete considerată.

I
• Rigiditatea de calcul:
Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate în domeniul fisurat egală cu
jumătate din rigiditatea în domeniul nefisurat.

O
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale

• Rezistenţele materialelor:

R
Din punct de vedere al rezistenţelor materialelor utilizate pentru determinarea eforturilor
capabile ale secţiunii de perete considerată s-au ales valorile medii afectate de factori de
siguranţă specifici fiecărei norme considerate în parte:

P
Cod Românesc (P100-3 şi CR2-1-1.1)

Conform normelor româneşti în vigoare rezistenţele materialelor luate în calcul pentru o

evaluare a performanţelor seismice ale unei structuri pe baza metodologiei de nivel 3 sunt cele
medii afectate de un coeficient de încredere şi un coeficient de siguranţă. Coeficientul de
încredere este funcţie de nivelul de cunoaştere al structurii (cunoaşterea planurilor de armare,
existenţa şi accesul la proiectul tehnic de execuţie etc.). Pentru structura analizată au exista
planurile originale de armare precum şi rezultatele unei expertize mai vechi efectuate după
cutremurul din 1977, din acest motiv s-a considerat că există un grad ridicat de cunoaştere a
structurii iar factorul de cunoaştere s-a ales CF = 1. Anexa B din codul P100-3 prevede ca la
determinarea forţei tăietoare capabile să se utilizeze rezistenţele medii şi rezultatul obţinut să fie
afectat de un coeficient global de siguranţă γ = 1.5 :

Vcap ef. = Vcap med / (CF * γ)

EBA3-12
 unde: Vcap ef. – efortul capabil efectiv;

Vcap med. – efortul capabil obţinut cu rezistenţe medii;

CF – factor de cunoaştere;

T
γ – factor global de siguranţă;

C
Cod European (EuroCode 8 – partea 3)

Estimarea capacitaţii la forţa tăietoare a elementelor de beton armat si cu precădere a

E
pereţilor de beton armat la acţiuni ciclice a reprezentat o preocupare constanta pe plan mondial.
Din păcate, din cauza complexităţii comportării elementelor de beton armat la forţa tăietoare nu

I
exista la ora actuala un model de calcul unanim acceptat care sa ofere valori cu o precizie
acceptabila. In proiectare se prefera estimarea acoperitoare a capacitaţii la forţa tăietoare bazata
pe modele simple. Ca o excepţie codul european EN1998-3 de evaluare a performanţelor
seismice ale unei structuri existente, prevede utilizarea unei relaţii empirice determinate
experimental, pe un număr totuşi restrâns de cazuri. Pentru exemplul de fata a fost considerata de

O
interes comparaţia intre valorile oferite de P100-3 si valorile determinate din formula prevăzuta
in EN1998-3. Pentru estimarea capacitaţii la forţa tăietoare conform EN1998-3 s-au folosit
rezistenţele medii afectate de coeficienţi de siguranţă pentru material, γs = 1.15 pentru oţel

R
respectiv γc = 1.5 pentru beton.

Vcap ef. = funct( fym/ γs ; fcm/ γc)

unde: fym – rezistenţa medie la curgere a oţelului;

P
fcm – rezistenţa medie a betonului;

• Modelarea neliniarităţii:
Elementele structurale au fost modelate cu o comportare neliniară utilizându-se diferite
modele neliniare în funcţie de tipul elementului structural:

Elemente de tip bară (grinzi şi stâlpi)

Pentru acest tip de elemente s-au utilizat modelele de articulaţie plastică punctuală de tip moment
(M) pentru grinzi şi de tip forţă axială moment (PMM) pentru stâlpi. Pentru ambele tipuri de
articulaţii plastice s-a optat pentru o lege de tip elastic perfect plastic fără consolidare post-
elastică (Fig. 5).

EBA3-13
 CT
Figura 5 : Tipul modelelor neliniare utilizate la grinzi (stânga) şi stâlp (dreapta)

Elemente de tip perete

E
Pentru acest tip de element structura s-a optat pentru un model de tip fibră. În acest model
fiecare secţiune de perete a fost discretizată într-un număr de fibre ce au fost modelate să aibă o

I
comportare neliniară la încovoiere, respectiv o comportare liniară la forfecare. Pentru fiecare
fibră în parte s-a introdus coeficientul de armare longitudinală iar comportarea aleasă a fost de
tip elastic perfect plastic fără consolidare s-au cădere de capacitate.

R O
P
Figura 6 : Model de fibră pentru un element de perete

Algoritmul utilizat pentru determinarea eforturilor capabile

În continuare sunt prezentaţi pe scurt algoritmii ce au stat la baza determinării eforturilor

capabile pentru secţiunea de perete prezentată mai sus. Rezistenţele utilizate în calcul sunt cele
prezentate mai sus.

EBA3-14
 • Moment încovoietor
Pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a utilizat metoda generală de calcul.
Calculul a fost făcut cu ajutorul programului de calcul secţional Xtract.

T
• Forţă tăietoare
Determinarea forţei tăietoare capabile a secţiunii peretelui pentru cele două direcţii (X
respectiv Y) s-a făcut utilizând normative româneşti şi europene. În continuare se prezintă într-un

C
mod sintetic algoritmul de calcul prezentat în normativul românesc precum şi spre comparaţie
algoritmul recomandat de norma Europeană (EUROCODE 1998-3).

I E
Cod Românesc (P100-3 şi CR2-1-1.1)

Calculul la forţă tăietoare se face în secţiuni înclinate În cazul pereţilor structurali cu

raportul între înălţimea în elevaţie a peretelui şi înălţimea secţiunii H/h>1, determinarea

O
capacitaţii la forţă tăietoare în secţiunile înclinate se face pe baza relaţiei:

Qcap= Qb + 0,8AaoRa

R
unde:

P
Aao = suma secţiunilor armăturilor orizontale intersectate de o fisura înclinată la
45º,incluzând armăturile din centuri şi armătura continuă din zona aferentă de placă
(înglobând două grosimi de placă de fiecare parte a peretelui) a planşeului, dacă fisura
traversează planşeul;

Qb = forţa tăietoare preluată de beton, care se ia cu valorile:

Qb = 0.3 b h σ0 < 0.6 b h Rt în zona A

Qb = b h (0.7 Rt + 0.2 σ0) > 0 în zona B.

σ0 – efortul unitar mediu în secţiune.

b, h – lăţimea respectiv înălţimea secţiunii de beton.

EBA3-15
Cod European (EuroCode 8 – partea 3)

Conform normei europene rezistenţa la forfecare a unui perete de beton armat este
determinată în funcţie de modul de cedare asociat:

T
• Rezistenţa la forfecare ciclică VR:

C
Rezistenta la forfecare ciclica, VR , se reduce cu cerinţa de ductilitate, exprimată în raport
cu factorul de ductilitate al săgeţii transversale, a deschiderii de forfecare sau al rotirii la capătul
elementului: µ ∆ pl = µ ∆ - 1. In acest scop µ ∆ pl se poate calcula ca raportul dintre partea plastica a
rotirii, θ, împărţită la rotirea la curgere, θy.

E
Expresia următoare se poate folosi pentru rezistenţa la forfecare:

I
1 h− x
VR =
γ el
{
2 Lv
min( N , 0.55 Ac f c ) + 1 − 0.05 min(5, µ∆pl )  ⋅

 Lv 

O
0.16 max(0.5,100 ρtot ) ⋅ (1 − 0.16 min(5, h )) ⋅ f c + VW  }
 

unde:

R
γel - este egal cu 1.15 pentru elemente principale şi 1 pentru elementele secundare;

h - este înălţimea secţiunii transversale;

P
x – este înălţimea zonei comprimate;

N – este forţa axială de compresiune (pozitivă, luată egala cu 0 pentru întindere);

Lv= M / V reprezintă raportul moment / forţa tăietoare în secţiunea din capătul elementului;

Ac – este aria secţiunii transversale;

fc - este rezistenta de compresiune a betonului (MPa) vezi cap.3,

ρtot – este indicele de armare longitudinală;

VW - este contribuţia armăturii transversale la rezistenţă la forfecare, luată egală cu:

VW = ρW bW z fyW

în care:
EBA3-16
 ρW – este coeficientul de armare transversală;

bW – grosimea secţiunii;

z – este lungimea braţului de pârghie intern;

T
fyW – este limita de curgere a armaturii transversale(MPa) vezi cap3.

C
• Rezistenţa la forţă tăietoare controlată de cedarea inimii VR,max

Rezistenţa la forfecare a peretelui de beton, VR, nu poate fi luată mai mare decât valoarea

E
corespunzătoare cedării prin strivirea inimii, VR,max, care, sub încărcări ciclice, se poate calcula

I
folosind următoarea expresie:

0.85 ⋅ 1 − 0.06 min(5, µ )  

pl
∆ N 
VR ,max = ⋅ 1 + 1.8 min(0.15, )
γ el  A f
c c 

O
L
(1 + 0.25 max(1.75,100 ρtot )) ⋅ (1 − 0.2 min(2, v )) ⋅ f c bw z
h
Rezistenţa la forţă tăietoare sub încărcări ciclice controlată de zdrobirea inimii peretelui,

R
anterioară curgerii la încovoiere, este obţinută din expresia de mai sus pentru µ ∆ pl = 0.

3.4.2 Prezentare rezultate Calcul Static neliniar

P
Analiza static neliniară a fost făcută cu ajutorul programului de calcul structural Perform
3D. În acest program toate elementele structurale au fost modelate având o comportare neliniară.
Pentru modelarea pereţilor structurali s-a utilizat un model de tip macro cu fâşii, fiecare făşie
fiind de fapt o anumită zonă de perete pentru care s-a atribuit caracteristici geometrice şi de
material. Pentru fiecare secţiune de perete s-a definit de asemenea şi o lege de comportare
neliniară. Pentru elementele de tip grindă şi stâlp s-au utilizat modele de articulaţii plastice
punctuale dispuse la capetele elementului. Materialele utilizate în analiză au fost beton de tip
B200 respectiv armătură de tip OB37, legile de comportarea pentru fiecare tip de material s-au
ales cele date de către codul european EUROCODE2.

Structura analizată în exemplul de faţă prezintă un deficit cert de capacitate la forţă

tăietoare şi o capacitate mare la moment încovoietor (în principal datorită secţiunilor de pereţi
puternic dezvoltate). În modelul de calcul utilizat elementele structurale au fost modelate astfel
încât să avem o comportare în domeniul neliniar pentru componenta de moment încovoietor şi o
comportare în domeniul liniar pentru solicitarea de forfecare. Cu alte cuvinte în modelare s-a
EBA3-17
impus un mecanism de cedare din încovoiere. S-a preferat acest mod de modelare a structurii în
principal datorită faptului că unul dintre dezideratele procesului de consolidare este de a obţine
un mecanism de plastificare ductil (din încovoiere). Astfel din modelul de calcul se poate obţine
într-un mod direct forţa tăietoare asociată plastificării la încovoiere a peretelui cu alte cuvinte

T
forţa tăietoare cerinţă.

Analiza Push-Over s-a făcut pornind de la o distribuţie pe înălţime a forţelor

corespunzătoare modului de vibraţie fundamental pe direcţia în discuţie (modul 1 pentru direcţia

C
Y respectiv modul 2 pentru direcţia X).

În figura 7 se prezintă de asemenea şi o propunere de biliniarizare a curbei forţă –

deplasare. Biliniarizarea s-a obţinut prin egalizarea arilor de sub cele două curbe şi considerarea

E
unei rigidităţi iniţiale tangente la curbă. Prin biliniarizare s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 8460 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.21 (unde cy reprezintă raportul între forţa

I
de curgere şi greutatea totală a structurii).

Curba PD pt. x

O
10000
9000
8000
7000
Base Shear

6000

R
5000
4000
Curba PD
3000
Curba PD(bl)
2000

P
1000
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Deplasare (m )

Figura 7 : Curba Forţă - Deplasare pe direcţia X

Pornind de curba biliniarizată prezentată mai sus s-au determinat cerinţele de deplasare
impuse structurii pentru trei nivele de performanţă SLS (Stare limită de serviciu) caracterizată de
un IMR = 50 ani, SLU (Starea limită ultimă) cu IMR = 100ani respectiv SLSV(Starea limită de
supravietuire) cu IMR= 475ani. Determinarea cerinţelor de deplasare s-a făcut cu ajutorul
programului SINEL în care s-au considerat 5 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul.
Aceste accelerograme au fost scalate în PGA pentru a obţine gradul de intensitate corespunzător
nivelului de performanţă considerat. În tabelul următor se prezintă cerinţele de deplasare obţinute
pentru fiecare accelerogramă în parte şi pentru fiecare nivel de performanţă în parte:

EBA3-18
 Cerinta deplasare Cerinta deplasare Cerinta deplasare
(PGA=0.24g) (PGA=0.12g) (PGA=0.36g)
Acc1 0.2043 0.0520 0.4852
Acc2 0.1549 0.0500 0.3149
Acc3 0.1214 0.0448 0.3474

T
Acc4 0.1075 0.0444 0.2885
Acc5 0.1536 0.0487 0.3069
Average (m) 0.1483 0.0480 0.3486
Drift demand 0.0049 0.0016 0.0115

C
Tabel 5: Cerinţă deplasare pe direcţia X

E
Trebuie menţionat că cerinţele de deplasare prezentate în tabelul 3 sunt în metri si au fost
obţinute considerând o perioadă fundamentală pe direcţia X egală cu Tx = 0.56s.

I
În figura următoare se prezintă curba obţinută pentru direcţia Y:

Curba PD pt. y

O
10000
9000
8000

R
7000
Base Shear

6000
5000
4000
Curba PD
3000

P
Curba PD(bl)
2000
1000
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Deplasare (m )

Figura 8 : Curba Forţă - Deplasare pe direcţia Y

Prin biliniarizare s-a obţinut o forţă de curgere egală cu Fy = 7920 KN , forţă ce

corespunde unui factor cy = 0.19. În tabelul următor se prezintă cerinţele de deplasare obţinute
pentru fiecare accelerogramă în parte şi pentru fiecare nivel de performanţă în parte:

Cerinta deplasare Cerinta deplasare Cerinta deplasare

(PGA=0.24g) (PGA=0.12g) (PGA=0.36g)
Acc1 0.2360 0.0687 0.5124
Acc2 0.1818 0.0654 0.3396
Acc3 0.1535 0.0557 0.3847
EBA3-19
 Acc4 0.1247 0.0480 0.3253
Acc5 0.1768 0.0595 0.3291
Average(m) 0.1746 0.0595 0.3782
Drift demand 0.0057 0.0020 0.0125
Tabel 6: Cerinţă deplasare pe direcţia Y

T
Deplasarile prezentate în tabelul 4 sunt în metri si au fost obţinute considerând o perioadă
fundamentală pe direcţia Y egală cu Ty = 0.59s.

C
Evaluarea performanţelor seismice (Calcul Static Neliniar)

La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmăresc:

E
• Identificarea tipului de mecanism.

I
• Verificarea cedărilor fragile din elemente.

• Evaluarea capacităţii de deformaţie plastica a elementelor.

Având în vedere că în cazul structurii analizate mecanismul de cedare la forţe laterale este

O
dominat strict de cedarea la forţă tăietoare a pereţilor structurali DT în continuare se prezintă
evaluarea prin calcul a capacităţii la forţă tăietoare a peretelui DT conform codului P100-3. De
asemenea pentru a forma o imagine mai amplă asupra capacităţii la forţă tăietoare a acestor
pereţi s-a considerat util ca aceasta să se determine şi conform codului european EUROCODE8-

R
3 .La final se va face o sinteză a rezultatelor şi se va prezenta o concluzie a procesului de
evaluare.

Direcţia X

P
• Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)
Evaluarea structurilor existente la acţiunea seismică se face la noi în ţară conform codului
P100-3 COD DE EVALUARE SI PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE LA
CLĂDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC. Din punct de vedere al evaluării
performanţei seismice a pereţilor de beton armat se face trimitere la codul ce reglementează
calcului şi proiectarea pereţilor de beton armat din structuri noi (CR2-1-1.1).

Rezistenţele utilizate în evaluare capacităţii de preluare a forţelor laterale a peretelui în

discuţie (DT) au fost cele medii afectate cu un coeficient de încredere. Având în vedere că
nivelul de cunoaştere privind proiectul de execuţie al structurii studiate este ridicat (există date
privind armarea şi detalierea elementelor structurale) în procesul de evaluare s-a considerat un
nivel ridicat de încredere ce corespunde unui coeficient de încredere egal cu 1.

EBA3-20
 În continuare se prezintă rezultatele obţinute la baza perete DT, considerând acţiunea
seismică pe direcţia X în ambele sensuri de acţiune. Rezultatele sunt prezentate printr-o curbă la
baza peretelui unde pe abscisă este rotirea (θ) în secţiunea de la baza peretelui iar în ordonată
forţa tăietoare (Ft) în aceeaşi secţiune.

T
De asemenea pe grafic sunt evidenţiate şi rotirile la bază corespunzătoare fiecărui nivel de
performanţă considerat.

DT-PushX stg-dr(Base) DT-PushX DT dr-stg (Base)

C
8000 7000
7000 6000
Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

6000 PushX

E
CR2 5000 PushX
5000 2.5bhRt CR2
SLS(PGA=0.12g) 4000 2.5bhRt
4000 SLU(PGA=0.24g) SLS(PGA=0.12g)

I
SLSV(PGA=0.36g) 3000 SLU(PGA=0.24g)
3000 SLSV(PGA=0.36g)

2000 2000

1000 1000
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012

O
θ (rad) θ (rad)

R
Figura9 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

FT_DTc_SLU (CR2-1-1.1) FT_DTi_SLU (CR2-1-1.1)

P
E10 E10

E9 Qcap (CR2) E9
Qcap (CR2)
E8 E8
FT (IMR 100) FT (IMR 100)
E7 E7

E6 E6
Etaje

Etaje

E5 E5

E4 E4

E3 E3

E2 E2

E1 E1

P P

0 1000 2000 3000 4000 5000 0 2000 4000 6000

Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)

Figura 10 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

În figura 9 se prezintă curbele de forţă tăietoare – rotire la baza peretelui DT pentru ambele
sensuri ale acţiunii, compresiune în talpa profilului T (dreapta) respectiv compresiune în inima
EBA3-21
profilului T (stânga). De asemenea pe figură este reprezentată capacitatea la forţă tăietoare a
peretelui funcţie de rotirea secţiunii de la bază (notată cu CR2 - magenta) respectiv limita
maximă admisă de cod pentru nivelul de forţă tăietoare în perete (2,5bhRt - galben). Se poate
observa că pentru ambele sensuri ale acţiunii capacitatea peretelui este depăşită înainte de

T
atingere nivelului de rotire corespunzător SLS.

În figura 10 sunt prezentate de asemenea eforturile efective în perete pe toată înălţimea,

precum şi capacitatea la forfecare la fiecare etaj. Situaţia din figura 6 corespunde nivelului de

C
performanţă SLU.

Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

E
Evaluare structurilor existente conform normelor europene se face ţinând cont de

I
prevederile din codul EUROCODE8 partea a treia. În acest cod capacitatea la forţă tăietoare se
consideră ca fiind valoare minimă dintre capacitatea considerând o cedare prin armătura dispusă
pentru preluarea efortului de forfecare (VR) şi capacitatea obţinută când se consideră o cedare
prin diagonala comprimată de beton (VRmax). În continuare se vor prezenta rezultatele obţinute
pentru acelaşi perete al structurii, peretele DT respectiv pentru ambele sensuri ale solicitării.

O
DT PushX-DTi (Base) DT PushX-DTc (Base)

R
7000
8000
7000 6000
Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

PushX
6000 VR 5000 PushX
VRmax VR

P
5000 SLS 4000 VRmax
SLU SLS
4000 SLU
SLSV 3000 SLSV
3000
2000
2000
1000 1000
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
θ (Rad) θ (Rad)

Figura 11 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

În figura 1 se poate observa că pentru sensul acţiunii care conduce la o compresiune in

talpă (figura 11 dreapta) capacitatea peretelui la forfecare este determinată de capacitatea
diagonalei de beton comprimat(VR,max – linia galbenă) la o valoare a rotirii asociată nivelului
SLS. Pe de altă parte în situaţia în care solicitarea conduce la o zonă comprimată în inima
peretelui (figura 11 stânga) capacitatea la forfecare a peretelui este dictată de componenta de

EBA3-22
cedare prin armătură (VR – linia magenta) iar cedarea se produce la o rotire mult mai mică decât
rotirea asociată nivelului SLS.

În figura 12 sunt prezentate diagramele de forţă tăietoare efectivă şi forţă tăietoare capabilă
conform EC8 pentru tot peretele DT, asociate Stării Limită Ultime, pentru ambele sensuri ale

T
solicitării. Se poate observa cum capacitatea la forţă tăietoare conform codului european este
influenţată de forţa axială din perete, dar având în vedere complexitatea formulelor propuse
pentru evaluarea capacităţii la forfecare precum şi a multitudinii de factori care intervin în aceste

C
formule, modul în care capacitatea la forfecare este influenţată de forţa axială este greu de
cuantificat.

E
FT_DTi_SLU (EC8-3) FT_DTc_SLU (EC8-3)

I
E10 E10

E9 E9
Vcap (EC8-3)
Vcap (EC8-3)
E8 E8 FT (IMR 100)
FT (IMR 100)
E7 E7

E6 E6
Etaje
Etaje

E5 E5

O
E4 E4

E3 E3

E2 E2

E1 E1

P P

R
0 2000 4000 6000 0 1000 2000 3000 4000 5000
Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)

Figura 12 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

P
Direcţia Y

În continuare sunt prezentate o serie de date obţinute pentru aceeaşi secţiune de perete
analizată pe direcţia Y de solicitare.

Din figura 13 se poate observa că pentru direcţia Y conform codului românesc peretele îşi
atinge capacitate (CR2 – linia magenta) la o rotire asociată stării limită de serviciu (SLS). Cu
toate aceste limita de forţă tăietoare admisă (2.5bhRt – linia galbenă) nu este atinsă.

EBA3-23
 • Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

T
DT-PushY (Base)

4500
4000

C
Forta taietoare (KN)

3500
3000 PushY
CR2
2500
2.5bhRt
2000 SLS(PGA=0.12g)

E
1500 SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)
1000

I
500
0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03
θ (rad)

O
Figura 13 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)

R
E10

E9 Qcap (CR2)
E8
FT (IMR 100)
E7

P
E6
Etaje

E5

E4

E3

E2

E1

0 1000 2000 3000 4000

Forta taietoare (KN)

Figura 14 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

Din figura 14 se observă că la o rotire la baza asociată Stării limită ultime, pe baza evaluării
capacităţii la forţă tăietoare pentru toată înălţimea peretelui conform codului CR2 capacitate de
preluare a forţei tăietoare este depăşită aproape toate etajele.

EBA3-24
 • Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

T
DT PushY-DT (Base)

5000
Forta taietoare (KN)

C
4000

3000

E
2000 PushX
VR
VRmax
1000

I
SLS
SLU
SLSV
0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025

θ (Rad)

O
Figura 15 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

Din figura 15 se poate

FTy_DT_SLU (EC8-3)
observa că pentru direcţia Y

R
conform codului european peretele E10

îşi atinge capacitate la o rotire E9 Vcap (EC8-3)

apropiată stării limită de serviciu E8

FT (IMR 100)

(SLS). De menţionat faptul că E7

P
înainte de atingere a rotirii asociată E6
Etaje

E5
nivelului SLU sunt depăşite atât
E4
valorile forţei capabile controlată
E3
de cedarea armăturii (VR – linia
E2
magenta) cât şi valoarea forţei E1
capabile controlate de cedare prin P

diagonala de beton comprimată

0 1000 2000 3000 4000
(VR,max – linia galbenă).
Forta taietoare (KN)

Figura 16 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi

Forţă tăietoare capabilă pentru DT

Din figura 16 se poate observa că la o rotire la bază egală cu cea asociată stării limită
ultimă capacitatea de a prelua forţă tăietoare a peretelui calculată conform formulelor din codul
european este depăşită aproape pe toată înălţimea peretelui.
EBA3-25
3.4.3 Prezentare rezultate Calcul Dinamic neliniar
În această fază a studiului s-a dorit o verificare a rezultatelor obţinute prin calculul static

T
neliniar cu ajutorul unul calcul dinamic neliniar. Calculul dinamic neliniar a fost efectuat tot cu
ajutorul programului Perform3D.

Ipotezele considerate la calculul static neliniar privind rigiditatea structurii, modelarea

neliniarităţii respectiv rezistenţele de calcul considerate sunt valabile şi pentru calculul dinamic.

C
Pentru a modela comportarea histeretică a elementelor de beton armat s-a optat pentru un
model triliniar cu degradare de rigiditate.

E
Încărcarea seismică a fost modelată cu ajutorul accelerogramei înregistrate în timpul

I
seismului din 1977 la INCERC Bucureşti. Pe lângă accelerograma naturală şi pornind de la
aceasta au fost utilizate şi accelerograme scalate în PGA pentru a obţine nivelul acceleraţiei
corespunzătoare stărilor limită prevăzute de cod : Starea limită de serviciu (PGA = 0.12g), Starea
limită ultimă (PGA = 0.24g) respectiv Starea limită de supravieţuire (PGA = 0.36g). În
continuare se vor prezenta rezultatele obţinute prin analiza dinamic neliniară rezultate obţinute

O
pentru accelerograma naturală înregistrată în martie 1977 respectiv accelerograma scalată pentru
nivelul asociat la SLU (figura 17).

R
Accelerograme Input

3
VN_SLU0.24g

P
2
VN_Nat
Acc (m/s^2)

-1 0 5 10 15 20 25 30 35 40

-2

-3
Time

Figura 17 : Accelerograme input în analiza dinamică

În figura 18 sunt prezentate diagrame de forţă tăietoare pe direcţia X obţinute prin analiza
dinamic neliniară atât pentru accelerograma naturală (Stânga) cât şi pentru cea asociată SLU
(Dreapta). Se poate observa că prin calculul dinamic neliniar sunt confirmate concluziile la care
s-a ajuns în urma calculului static neliniar (cap.6). Capacitate la forţă tăietoare este depăşită pe
aproape întreaga înălţime a peretelui DT.

EBA3-26
 • Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)
Direcţia X

T
FT_Max/Min_VN77nat FT_Max/Min_VN77-0.24g

E10
Qcap(neg) E10
Qcap(neg)

C
E8
Qcap(poz) Qcap(poz)
E8
Ftneg(Natura) Ftneg(0.24g)
E6 FTpoz(Natura) E6
FTpoz(0.24g)
Etaje

Etaje

E
E4 E4

E2

I
E2

P P

-7500 -5000 -2500 0 2500 5000 7500 -7500 -5000 -2500 0 2500 5000 7500
Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)

O
Figura 18 : Diagramă Forţă Tăietoare Capabilă (Qcap) respectiv Forţă tăietoare efectivă (Ft) pe
direcţia X

Direcţia Y

R
FT_Max/Min_VN77nat FT_Max/Min_VN77-0.24g

E10 E10
E9
Qcap(neg)
Qcap(neg)

P
E8 E8
Qcap(poz)
E7 Qcap(poz)
E6 Ftneg(Natura) E6 Ftneg(0.24g)
Etaje

Etaje

E5
FTpoz(Natura) FTpoz(0.24g)
E4 E4
E3

E2 E2
E1

P P

-6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000 -6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000
Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)

Figura 19 : Diagramă Qcap respectiv Ft pe direcţia Y

În figura 19 sunt prezentate diagrame de forţă tăietoare pe direcţia Y obţinute prin analiza
dinamic neliniară atât pentru accelerograma naturală (Stânga) cât şi pentru cea asociată SLU

EBA3-27
(Dreapta). De asemenea rezultatele obţinute confirmă rezultatele rezultate din calculul static
neliniar.

3.4.4 Evaluarea coeficientului R3

T
Concluzia generală a evaluării seismice este că peretele analizat este înzestrat cu o
capacitate mare în preluarea momentului încovoietor (în principal datorită faptului că secţiunea
este puternic dezvoltată pe ambele direcţii) dar cu un deficit clar de capacitate la forţă tăietoare.
Codurile de evaluare utilizate în studiu au arătat că capacitatea la forţă tăietoare la baza peretelui

C
DT este atinsă pentru rotiri mult mai mici decât cele asociate Stării Limită Ultimă.

Conform definiţiei din codul P100-3:2008 indicele R3 se obţine din raportarea dintre
deplasarea laterale impuse structurii la vârf de solicitarea seismică asociată stării limită ultime şi

E
deplasarea laterală capabilă a întregii structuri. Cum se poate observa din rezultatele procesului

I
de evaluare, mecanismul de cedare asociat structurii analizate este unul de forfecare deci în
această situaţie raportarea indicelui R3 în deplasări devine irelevantă. Din acest motiv valoare
indicelui R3 s-a obţinut prin raportarea forţei tăietoare cerinţă asociată stării limită ultimă, la
forţa tăietoare capabile asociată fiecărui caz de solicitare. În cele ce urmează sunt prezentaţi
indicii R3 obţinuţi pentru fiecare situaţie de încărcare.

O
Direcţia X

R
877 877
SLU − DTI : R3 = = 0.18(18%) SLU − DTC : R3 = = 0.23(23%)
4813 3802

P
Direcţia Y

1048
SLU − DT : R3 = = 0.32(32%)
3183

Conform tabelului prezentat în codul P100-3:2008, conform indicelui R3 structura poate să

fie încadrată în clasa I de risc seismic. În această clasă fac parte construcţiile cu risc ridicat de
prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime.

EBA3-28
 T
Tabel 7: Valori R3 asociate claselor de risc seismic (codul P100-3:2008)- în procente

C
3.5 Concluzii
În cazul structurii în discuţie, evaluarea seismică a confirmat presupunerile iniţiale privind
comportarea sistemului structural. Având în vedere că pereţii de beton armat analizaţi (DT) sunt

E
puternic dezvoltaţi în plan pe ambele direcţii, aceste posedă în mod natural o capacitate mare la
moment încovoietor. Principala problemă ce reiese ca o concluzie a evaluării seismice este lipsa

I
de capacitate în preluare forţei tăietoare impuse de acţiunea seismică. Această problemă a fost
relevată atât prin evaluare capacităţii peretelui conform normelor româneşti cât şi conform
normelor europene. Cu alte cuvinte orice strategie de reabilitare şi consolidare a structurii
presupune în primul rând asigurarea capacităţii de preluare a forţelor tăietoare de către pereţi.

O
De asemenea se poate observa că pe direcţia X a structurii (vezi fig.1) pereţii DT analizaţi
reprezintă singurele elemente structurale care preiau forţele seismice, din acest motiv pe această
direcţie lipsa de capacitate la forţă tăietoare prelevată prin calcul este mult mai mare decât pentru

R
direcţia Y.

Clădirea are o vechime de aproximativ 45 de ani, fiind proiectată într-o perioadă de timp în
care cunoştinţele inginerilor proiectanţi în domeniul ingineriei seismice erau limitate; prima

P
reglementare de proiectare seismică (P 13 - 63 apăruta inainte de proiectarea construcţiei
expertizate) având valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. În aceste condiţii,
construcţia a fost proiectata într-o concepţie preponderent gravitaţionala, reflectata în planurile
de execuţie ale construcţiei.

Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul construcţiei s-au manifestata

trei cutremure importante, în 1977, 1986 şi 1990.

Deşi degradările vizibile ale structurii şi ale elementelor nestructurale sunt moderate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fără îndoială, efecte mai extinse, neevidenţiate prin
finisajele existente, asupra integrităţii elementelor structurale şi nestructurare.

Structura prezintă şi o serie de deficiente de alcătuire în raport cu prevederile codurilor de

proiectare actuale (sintetizate de indicator R1) şi de rezistenta/deformabilitate (vezi valorile
indicatorului R3). O alta deficienta majora a structurii este capacitatea extrem de mică la forţă
tăietoare a pereţilor structurali ceea ce conduce la o vulnerabilitate ridicată la acţiune seismice.
EBA3-29
 Prin evaluarea indicilor R1 respectiv R2 s-a ajuns la concluzia generală că structura
evaluată poate să fie încadrate în clasa II de risc seismic. Evaluare indicelui R3 pune în schimb în
evidenţă un mecanism de cedare nefavorabil (de forfecare) şi de asemenea un deficit
semnificativ de capacitate la forţă tăietoare. Conform acestui indice structura face parte din clasa
I de risc seismic. Ţinând cont că prin lipsa evidentă de capacitate la forfecare structura prezintă o

T
vulnerabilitate ridicată în cazul unui eveniment seismic major, autorii consideră că o încadrare în
clasa I de risc seismic (RsI ) este mult mai aproape de realitate.

C
4 Propunerea unor soluţii de consolidare
Conform codului românesc P100-3 Volumul 2, consolidarea şi reabilitarea unei structurii
având sistemul structural realizat din pereţi de beton armat trebuie să realizeze în funcţie de

E
cerinţă :

I
- creşterea capacităţii la încovoiere;

- creşterea capacităţii la preluarea forţei tăietoare;

- creşterea ductilităţii (respectiv ca capacităţii de deformaţie a structurii);

O
- creştere rigidităţii.

În cazul structurii în discuţie, evaluarea seismică a confirmat presupunerile iniţiale privind

comportarea sistemului structural. Având în vedere că pereţii de beton armat analizaţi (DT) sunt

R
puternic dezvoltaţi în plan pe ambele direcţii, aceste posedă în mod natural o capacitate mare la
moment încovoietor. Principala problemă ce reiese ca o concluzie a evaluării seismice este lipsa
de capacitate în preluare forţei tăietoare impuse de acţiunea seismică. Această problemă a fost
relevată atât prin evaluare capacităţii peretelui conform normelor româneşti cât şi conform

P
normelor europene. Cu alte cuvinte orice strategie de reabilitare şi consolidare a structurii
presupune în primul rând asigurarea capacităţii de preluare a forţelor tăietoare de către pereţi.

De asemenea se poate observa că pe direcţia X a structurii (vezi fig.1) pereţii DT analizaţi

reprezintă singurele elemente structurale care preiau forţele seismice, din acest motiv pe această
direcţie lipsa de capacitate la forţă tăietoare prelevată prin calcul este mult mai mare decât pentru
direcţia Y.

Rezolvarea problemei privind preluarea forţei tăietoare de către pereţii de beton armat
presupune în esenţă două abordări diferite:

1. O abordare „tradiţională” ce presupune creşterea capacităţii peretelui prin

introducerea unor întăriri a elemente structurale cu rol în preluarea efortului
(cămăşuirea inimilor pereţilor), având însă în vedere ca aceste in cazul acestor

EBA3-30
 elemente structurale să nu crească şi capacitatea la moment încovoietor (pentru
asigurarea unui mecanism de plastificare corect ).

2. O abordare ce presupune reducerea cerinţei, respectiv a nivelului de forţă pe care

structura trebuie să-l preia. Această reducere a cerinţei se poate realiza prin izolarea

T
seismică a structurii. Această izolare a structurii la acţiuni seismice se realizează cu
ajutorul unor dispozitive speciale numite izolatori seismici, care împreună cu o
amortizori de diverse tipuri pot să reducă semnificativ nivelul de forţe la care este
supusă structura în timpul unui eveniment seismic, şi de asemenea să asigure un

C
control al răspunsului structural mult mai mare.

În studiul de faţă ambele abordări au fost analizate iar rezultatele obţinute precum şi modul

E
efectiv de realizare a consolidării acestei structuri este prezentat în continuare.

I
4.1 Consolidare prin metodă clasică (cămăşuire pereţi)
Această abordare presupune dispunerea unor inimi de beton armat paralele cu inima deja
existenţă în vederea creşterii capacităţii de preluarea a forţei tăietoare a peretelui existent.

În continuare este prezentat într-un mod sintetic modul de proiectare a unei astfel de soluţii

O
de consolidare, precum şi verificarea ei printr-un calcul static neliniar. Trebuie menţionat faptul
ca pentru evaluarea capacităţii de preluare a forţei tăietoare se vor folosii de asemenea codurile
româneşti în vigoare precum şi codul european.

R
• Rezistenţele materialelor:

În vederea consolidării s-au ales ca materiale un beton de clasă C25/30 respectiv armătură

P
de clasă S500. În calcul s-au utilizat rezistenţele medii afectate de coeficienţi de siguranţă (vezi
capitolul 1).

• Rigiditatea elementelor:

Pentru elementele structurale nou introduse s-a considerat o rigiditate în domeniul fisurat
egală cu jumătate din rigiditatea în domeniul nefisurat.

(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale

• Modelarea neliniarităţii:

Modelarea neliniarităţii elementelor nou introduse s-a făcut similar cu modul în care au fost
modelate elementele existente.
EBA3-31
Dimensionarea cămăşuirilor de beton armat.

Dimensionarea cămăşuirilor din beton armat s-a făcut pornind de la deficitul de forţă
tăietoarea capabilă a pereţilor observat la mecanism. Dimensionarea s-a făcut conform codului

T
românesc de calcul a structurilor cu pereţi (CR2.1.1-1) şi s-a făcut o verificare a soluţiei şi
conform codului european EUROCODE8-3.

Algoritmul de dimensionare presupune următorii paşi ce trebuie să fie parcurşi:

C
1. Propunerea materialelor utilizate la consolidare (în cazul nostru beton clasa C25/30
respectiv oţel S500).

E
2. Determinarea deficitului de capacitate la forţă tăietoare a peretelui ce urmează să fie
consolidat (în cazul nostru determinarea deficitului de forţă tăietoare s-a făcut la

I
nivelul de forţe asociate SLU).

3. Determinarea unei grosimi a cămăşuirii necesare respectiv a unui diametru de

armătură necesar şi a pasului la care se dispune acesta (în situaţia de faţă s-a ales ca
normativ de calcul codul românesc în vigoare la data realizării acestui studiu pentru

O
a determina capacitatea noului element introdus, s-a ales o grosime respectiv un pas
de dispunere a armăturii şi s-a determinat diametrul necesar)

4. Stabilirea modului constructiv de punere în practică a soluţiei obţinută la punctul

R
anterior.

5. Reevaluarea seismică a structurii pentru a determină răspunsul sistemului structural

după consolidare.

P
În tabelele următoare se prezintă modul de dimensionare a cămăşuielii atât pentru direcţia
X cât şi pentru direcţia Y.

EBA3-32
 SLU base pe Y

C T
SLU base peX

E
CR2 CR2
FT [KN] 5200 bexistent [mm] 150 FT [KN] 6384 bexistent [mm] 150

I
Qb [KN] 931.0025 bprop. [mm] 140 Qb [KN] 784.9804 bprop. [mm] 140
Qa [KN] 642.0141 pas prop. [mm] 150 Qa [KN] 531.846 pas prop. [mm] 150
QCap [KN] 1048.678 h [mm] 8750 QCap [KN] 877.8842 h [mm] 7300
2.5bhRt 2.5bhRt
4156.25 Ra m [Mpa] 586 3467.5 Ra m [Mpa] 586
[KN] [KN]
GS GS
Diferenta N [KN] -8393.8 Diferenta N [KN] -7134.41
-4151.32 -5506.12
[KN] AbVechi [m2] 3.55 [KN] AbVechi [m2] 3.55
AbNou[m2] 2.24 AbNou[m2] 2.24

O
GS
σGLDVechi [N/mm2] 1.298783 σ Vechi [N/mm2] 1.103915
σGLDnou [N/mm2] 2.364451 σGSnou [N/mm2] 2.009692
Rtm (Vechi) [MPa] 1.91 Rtm (Vechi) [MPa] 1.91
Rtm (Nou) [MPa] 2.6 Rtm (Nou) [MPa] 2.6
QbVechi [KN] 511.3957 QbVechi [KN] 362.6362
QbNou [KN] 620.6683 QbNou [KN] 440.1226

R
Aanec [mm2] 11958.86 Aanec [mm2] 16678.86
Aanec1rand [mm2] 173.3169 Aanec1rand [mm2] 290.5725
Фanec [mm] 10.50414 Фanec [mm] 13.60089
Фaef [mm] 12 Фaef [mm] 16
QCap [KN] 7316.764 QCap [KN] 8284.674
QCapTot [KN] 6060.562 QCapTot [KN] 6412.853

Diferenta [KN] 593 Diferenta [KN] 593

Tabel 8: Dimensionarea cămăşuielii pe direcţia X (dreapta) respectiv pe direcţia Y (stânga)

EBA3-33
 Detalierea constructivă a soluţiei

După cum s-a arătat la punctul anterior se propune o soluţie de cămăşuire ce constă în
introducerea unei inimi de beton armat de grosime 14 cm ( 7cm de o parte şi de alta a inimii

T
existente) , inimă ce urmează să fie armată cu bare Ф16/15cm pentru direcţia X respectiv
Ф12/15cm pentru direcţia Y. Această cămăşuire trebuie să se realizeze astfel încât să nu
conducă la o creştere de capacitate la moment încovoietor.

C
În figura 20 este prezentat un detaliu privind modul de dispunere a cămăşii de beton armat.

I E
R O Figura 20 : Dispunea elementului de B.A nou

P Figura 21 : Armare pe direcţia X transversală

EBA3-34
 În figura 21 este prezentat un mod posibil de realizare a armăturii orizontale pe direcţia X
din noul element de beton armat. La intersecţia elementului de B.A nou introdus cu inima
peretelui de pe direcţia Y pentru a se evita o perforare în exces a inimii existenta s-a preferat
dispunerea unei armături mai mari ca diametru dar la un pas mai mare (marca 2). Determinarea

T
diametrului necesar pentru marca 2 s-a făcut astfel încât să se asigure aceeaşi capacitate la forţă
tăietoare.

În figura 22 este prezentat un mod posibil de realizare a armăturii orizontale pe direcţia Y

C
din noul element de beton armat. La intersecţia elementului de B.A nou introdus cu inima
peretelui de pe direcţia X pentru a se evita o perforare în exces a inimii existenta s-a preferat
dispunerea unei armături mai mari ca diametru dar la un pas mai mare (marca 4).

I E
R O
P
Figura 22 : Armare pe direcţia Y transversală

Pentru că nu se doreşte o creştere a capacităţii la moment încovoietor a peretelui structural,

cămăşuirea de beton armat introdusă în vederea sporirii capacităţii la forţă tăietoare se va dispune
discontinuu pe înălţimea peretelui fără a se străpunge planşeele de etaj. De asemenea pentru a
evita sporirea capacităţii la moment încovoietor armătura verticală din elementul nou (armatură
dispusă din procent minim) nu se va ancora la capete.

Trebuie menţionat că la evaluarea conform EUROCODE 8 consolidarea a necesitat o

cămăşuire de o grosime de h= 300mm (15 cm de o parte şi de alta a inimii existente), armare
Ф14/15cm pe direcţia X respectiv Ф12/15cm pe Y şi a necesitat o clasă superioară pentru beton
(C30/37).

EBA3-35
Verificarea soluţiei printr-o analiza static neliniară

Pentru a verifica eficienţa soluţiei de consolidare propusă şi detaliată în figurile din

capitolul precedent s-a efectuat un nou calcul static neliniar. Ipotezele utilizate în analiză au fost

T
aceleaşi cu cele utilizate la etapa de evaluare.

Elementele noi din beton armat au fost introduse în analiză utilizând aceleaşi metode de
modelare a neliniarităţii. Prin introducerea acestor noi elemente de consolidare, pe lângă

C
creşterea capacităţii la forţă tăietoare a structurii, a fost crescută şi rigiditatea sistemului
structural.

În continuare se vor prezenta rezultatele obţinute pentru acelaşi perete structural (DT) ce a

E
fost prezentat la etapa de evaluare seismică.

I
Direcţia X

• Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

O
DT-PushX stg-dr(Base) DT-PushX dr-stg(Base)

9000 9000
8000 8000
Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

R
7000 7000
6000 6000
5000 PushX 5000
CR2 PushX
4000 2.5bhRt
4000
CR2
3000 SLS(PGA=0.12g) 3000 2.5bhRt

P
2000 SLU(PGA=0.24g) 2000 SLS(PGA=0.12g)
SLSV(PGA=0.36g) SLU(PGA=0.24g)
1000 1000 SLSV(PGA=0.36g)
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
θ (rad) θ (rad)

Figura 23 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

În figura 23 sunt prezentate curbele Forţă – Rotire la bază pentru peretele DT pe direcţia X
când avem compresiune în inima profilului (stânga) respectiv în talpa profilului (dreapta). Se
poate observa că pentru ambele situaţii în discuţie soluţia de consolidare propusă îşi atinge
scopul de a creşte capacitatea la forţă tăietoare peste cerinţa impusă la nivelul asociat SLU (linia
maro verticală).

În figura 25 sunt prezentate curbele obţinute pentru peretele DT pentru direcţia X pentru
situaţia în care aven compresiune pe inima profilului (stânga) respectiv compresiune în talpa

EBA3-36
profilului (dreapta). Se poate observa că pentru ambele situaţii forţa tăietoare capabilă este mai
mare decât forţa tăietoare maxima asociata mecanismului de plastificare şi de asemenea se mai
poate observa că forţa tăietoare capabilă pentru ambele situaţii este controlată de componenta de
cedare prin zdrobirea diagonalei de beton comprimată (VR,max – linia galbenă).

T
DT PushX-DTi (Base) DT PushX-DTc (Base)

10000 10000
9000 9000

C
8000

Forta taietoare (KN)

8000
Forta taietoare (KN)

7000 7000
6000 6000
5000 5000
4000 PushX 4000 PushX

E
VR VR
3000 VRmax
3000 VRmax
2000 SLS 2000 SLS
SLU

I
SLU
1000 1000 SLSV
SLSV
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012

θ (Rad) θ (Rad)

O
Figura 25 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

FT_DTi_SLU (EC8-3)
FT_DTi_SLU (EC8-3)

R
E10
E10
E9
E9
E8 Vcap (EC8-3)

P
E8 Vcap (EC8-3)
E7 FT (IM R 100)
E7 FT (IM R 100)
E6
E6
Etaje

Etaje

E5
E5
E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P

0 2000 4000 6000 8000

0 2000 4000 6000 8000
Forta taietoare (KN)
Forta taietoare (KN)

Figura 26 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

În figura 26 sunt prezentate diagramele de forţă tăietoare capabilă conform EUROCODE8-

3 şi forţă tăietoare efectivă pentru peretele DT la nivelul de forţe asociat stării limită ultimă SLU
EBA3-37
respectiv pentru ambele situaţii de solicitare, compresiune în inima profilului (stânga) şi
compresiune în talpa profilului (dreapta). Se poate observa că pentru soluţia de consolidare
propusă forţa tăietoare capabilă este mai mare decât cerinţa pentru întreaga înălţime a peretelui şi
pentru ambele situaţii.

T
Direcţia Y
Pentru direcţia Y de solicitare concluziile precizate la direcţia X rămân valabile în
continuare se vor prezenta rezultatele obţinute.

C
• Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)
DT-PushY(Base)

E
12000
Forta taietoare (KN)

I
10000
8000
6000 PushX
CR2
4000 2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)
2000 SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)

O
0
0 0.004 0.008 0.012 0.016 0.02
θ (rad)

R
Figura 27 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

FT_DT_SLU (CR2-1-1.1)

P
E10

E9

E8

E7
Qcap (CR2)
E6
FT (IM R 100)
Etaje

E5

E4

E3

E2

E1

0 2000 4000 6000 8000

Forta taietoare (KN)

Figura 28 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

EBA3-38
 • Evaluare conform codului european EUROCODE8-3
Trebuie menţionat faptul că la evaluare soluţiei conform codului european soluţia de
consolidare propusă iniţial nu a fost suficienţă pentru a asigura o capacitate mai mare decât
cerinţa la starea limită ultimă din acest motiv s-a propus o altă soluţie de consolidare (grosime

T
inimă 16cm respectiv armare Ф12/15 cm, clasă de beton C30/37.

În continuare se prezintă rezultatele obţinute conform codului european şi considerând în

calcul noua soluţie de consolidare.

C
DT PushX-DTi (Base)

9000
8000

E
7000
Forta taietoare (KN)

6000

I
5000
PushX
4000 VR
VRmax
3000
SLS
2000
SLU
1000 SLSV

O
0
0 0.004 0.008 0.012 0.016 0.02
θ (Rad)

R
Figura 29 : Curba Forţă – Rotire la bază perete DT

FT_DTi_SLU (EC8-3)

P
E10

E9 Vcap (EC8-3)
FT (IM R 100)
E8

E7

E6
Etaje

E5

E4

E3

E2

E1

0 2000 4000 6000

Forta taietoare (KN)

Figura 30 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

EBA3-39
 Concluzii

În concluzie, prin introducerea unor noi elementele de beton armat sub forma unei
cămăşuiri de o parte şi de alta a inimilor existente creşte capacitatea la forţă tăietoare a întregului
ansamblu structural. Cu toate aceste soluţia propusă este o soluţie ce presupune intervenţii

T
majore la elementele structurale ridicând o serie de dificultăţi de ordin tehnologic şi nu în ultimul
rând aceasta este costisitoare din punct de vedere financiar. De asemenea în cazul adoptării unei
astfel de intervenţii majore funcţiunea principală a clădirii, aceea de locuinţe, nu mai poate să fie

C
asigurată.

4.2 Consolidare prin izolare seismică a bazei

E
Concept izolarea bazei

I
In esenţă, izolarea seismică constă în instalarea unui sistem special care să decupleze
structura de mişcarea terenului cauzată de cutremure ce pot provoca pagube materiale şi/sau
omeneşti. Aceasta decuplare se obţine prin creşterea flexibilităţii laterale a sistemului împreuna
cu prevederea unui nivel potrivit de amortizare. În cele mai multe cazuri, deşi nu în toate, acest

O
sistem de izolare seismică este montat sub structură şi denumit “sistem de izolare a bazei” (figura
31).

P R
Figura 31 : Concept izolarea bazei (structura neizolată – stânga respectiv structura izolată –
dreapta)

Izolarea seismică reprezintă o soluţie eficientă pentru o paleta largă de probleme de

proiectare antiseismică. De exemplu, în cazul clădirilor cu funcţiuni deosebite, a căror integritate
pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă (staţii de pompieri, sedii de poliţie,
spitale, staţii de producere şi distribuţie a energiei etc.), nivelul redus de avariere a elementelor

EBA3-40
structurale şi nestructurale impus poate fi obţinut prin folosirea unui sistem de izolare seismică
care limitează mult deformaţiile structurale şi cerinţele de ductilitate.

In izolarea seismică, principalul scop este reducerea substanţială a forţelor seismice şi a

energiei transmise în structură. Acest lucru este obţinut prin aşezarea structurii pe un strat

T
izolator (care în final va fi dispus între structura şi fundaţie) cu rigiditate laterală foarte scăzuta
astfel încât, în timpul unui cutremur, când terenul vibrează puternic sub structură, în aceasta să
fie induse doar mişcări moderate. Datorita rigidităţii laterale scăzute a acestui strat de izolare

C
structura are o perioadă fundamentală mult mai mare decât perioada fundamentală a aceleiaşi
structuri dar cu baza fixata.(figura32)

I E
rigid

flexibil

O
2 b – Structura izolata
2 a – Izolare ideala seismic Izolator

R
Figura 31 : Concept izolarea bazei

Creşterea perioadei fundamentale peste valoarea perioadei de colţ adică după domeniul de
amplificare dinamică duce la scăderea pseudo-acceleraţiei şi implicit a forţelor induse de către

P
cutremur în structura dar în acelaşi timp duce şi la creşterea deplasărilor.

Aceste deplasări se concentrează în mare măsura la nivelul sistemului de izolare, în

structura dezvoltându-se doar deformaţii mici . Valorile reale ale deplasării maxime,
neamortizate pot atinge şi 1 m în cazul unor cutremure severe. Amortizarea poate reduce aceste
valori la 50-400mm. Toate clădirile izolate seismic trebuie prevăzute cu un aşa-numit “gol
seismic” care să permită aceste deplasări în timpul cutremurelor.

Astfel, un sistem de izolare practic se obţine în urma unei negocieri între gradul de izolare
(în alte cuvinte gradul de reducere a forţelor seismice transmise în structură) şi deplasările
relative acceptabile la nivelul izolatorilor în timpul unui cutremur. Pe măsură ce rigiditatea
laterală a izolatorilor scade, mişcarea relativă a structurii faţă de teren poate deveni problematică
în cazul unor încărcări laterale aplicate deasupra cotei sistemului de izolare, precum acţiunea
vântului. Prin prevederea sistemului de izolare cu un nivel de amortizare potrivit şi rigiditate
laterala redusă se pot obţine deplasări acceptabile la nivelul izolatorilor concomitent cu un grad
EBA3-41
mare de izolare. Un sistem de izolare seismică cu caracteristici histeretice de amortizare poate
asigura proprietăţile dorite: rigiditate laterală scăzută a izolatorului, amortizare considerabilă şi
limitare a forţelor induse în structură în acţiunea seismica precum şi rigiditate laterală mare sub
acţiunea unor încărcări orizontale reduse pentru a limita mişcările induse de acţiunea vântului.

T
Dispozitive utilizate

În exemplu de faţă s-a preferat utilizarea unui sistem de izolare clasic alcătuit din izolatori
din cauciuc natural şi amortizor de plumb, sistem intens utilizat în Japonia. Deşi în practica

C
internaţională curenta se preferă utilizarea unor izolatori ce conţin un miez de plumb în interior,
în lucrarea de faţă s-a preferat utilizarea acestui sistem pentru a distinge în mod clar participarea
şi influenţa fiecărui tip de dispozitiv în parte.

E
Izolatori

I
Dispozitivele de izolare trebuie să posede:

- rigiditate laterala redusă pentru a obţine efectul dorit de decuplare a structurii de mişcarea
terenului

O
- rigiditate verticală mare pentru a permite transmiterea forţelor gravitaţionale la fundaţii în
condiţii de stabilitate.

Izolatori din cauciuc natural, NRB (Natural Rubber Bearing) fig.31

R
Aceşti izolatori sunt formaţi din mai multe
straturi de cauciuc natural cu grosimi cuprinse între
3 şi 9 mm, intercalate cu plăcute de oţel cu grosimi

P
între 2.5 şi 4.5 mm. Principalul parametru care
controlează rigiditatea verticală este coeficientul de
formă S1 care pentru un izolator circular de
diametru D şi grosime a stratului de cauciuc tR este
S1= D/4tR.

Figura 31 : Natural Rubber Bearing

Valorile uzuale ale lui S1 sunt cuprinse între 30 – 40 şi pot merge până la o valoare maximă
de 45. Rigiditatea verticală asociată cu valorile coeficientului S1 mai sus menţionate are valori
cuprinse între 2.5 – 3.0 · 106 kN/m. Al doilea coeficient de formă S2 este definit ca S2 = D/ntR (n
este numărul straturilor de cauciuc). Valorile S2 au o influenţă importantă asupra comportării la
flambaj a izolatorului. Valorile uzuale pentru S2 se afla în jurul lui 4 datorită faptului că pentru S2
> 4 nu există risc de flambaj.

EBA3-42
 Producătorii oferă în general trei tipuri de izolatori în funcţie de proprietăţile cauciucului
folosit. Modulul de elasticitate transversal poate fi ales dintre 0.35, 0.4 sau 0.45 N/mm2. Efortul
unitar de compresiune de lungă durată variază între 10 şi 15 N/mm2 iar cel de scurtă durată (sub
acţiunea seismică) variază între 20 şi 30 N/mm2. Deformaţia de forfecare de proiectare este de

T
aproximativ 250-300% iar deformaţia de forfecare ultimă, corespunzătoare flambajului sau
cedării este de aproximativ 400%.

Izolatorii de tip NRB pot fi modelaţi în analiză structurală ca resorturi lineare. Deoarece

C
NRB nu posedă proprietăţi de amortizare semnificative este obligatoriu cuplarea acestora cu
amortizori.

Amortizori de plumb

E
Amortizorii de plumb sunt alcătuiţi dintr-o bara de

I
plumb răsucita şi curbata în forma de U prinsă la capete de
doua tălpi rigide. Forma curbată previne deformaţia plastica
localizată şi asigură o comportare histeretică stabilă pentru
un numar mare de cicluri.

O
Legea de comportare histeretică rezultată este modelată
ca o funcţie biliniară fără nici un fel de rigiditate post-
elastica. Diametrul barei de plumb variază între 180 şi 260
mm iar înălţimea zonei deformabile este de aproximativ 950

R
mm. Rigiditatea iniţială este destul de ridicată (între 12000 şi
32000 kN/m pentru diametru de 180 şi respectiv 260 mm).
Forţa tăietoare de curgere este relativ scăzută având valori

P
cuprinse între 100 şi 230 kN pentru diametre de 180 şi
respectiv 260 mm.

Figura 32 : Lead damper

Un avantaj major al amorizorilor de plumb este ca pot susţine un număr mare de cicluri cu
deformaţii mari fără degradări semnificative. Deplasarea maximă este de 600 – 800 mm. Nu
necesită reparaţii nici în urma unor deformaţii mari iar inspecţia vizuală este suficientă.

Datorita forţelor de curgere mici amortizarea asigurată de amortizorii de plumb este

modestă şi deseori aceştia sunt utilizaţi în combinaţie cu amortizori histeretici de oţel sau cu
amortizori vâscoşi. Datorită rigidităţii iniţiale semnificative amortizorii de plumb sunt proiectaţi
pentru a prelua frecventele forţe laterale mici produse de acţiunea vântului.

EBA3-43
 Proiectarea nivelului de izolare (metoda simplificată)

Proiectarea sistemului de izolare amortizare se face în primă fază printr-o metodă

simplificată ce constă în modelarea sistemului de izolare biliniar într-un sistem liniar cu rigiditate
secantă (figura 33). În primă fază se consideră că suprastructura situată deasupra nivelului de

T
izolare se comportă ca un solid rigid.

I E C
Figura 33 : Echivalarea sistemului biliniar cu un sistem liniar echivalent

O
Aceasta metoda simplificata poate fi aplicată daca sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1. Distanţa de la amplasament la sursa seismică potenţiala (falie) cea mai apropiată cu

o magnitudine Ms ≥ 6.5 este mai mare de 15 km.

R
2. Dimensiunea cea mai mare în plan a suprastructurii este de maxim 50 m;

3. Infrastructura este suficient de rigidă astfel încât efectele deplasărilor diferenţiale

P
ale terenului să fie minime;

4. Toate dispozitivele izolatoare sunt dispuse deasupra elementelor infrastructurii ce

preiau încărcările verticale;

5. Perioada efectivă, Teff satisface următoarele condiţii:

3Tf ≤ Teff ≤ 3s unde Tf este perioada fundamentala a suprastructurii cu baza fixata.

Dacă condiţiile de mai sus sunt îndeplinite atunci se poate trece la proiectarea efectivă a
sistemului de izolare. Această proiectare presupune parcurgerea unui anumit algoritm:

- Predimensionarea izolatorilor pornind de la limitarea efortului axial de compresiune

din gruparea de lungă durată : prin limitarea efortului axial în izolator se obţine un
diametru necesar iar prin impunerea unui factor de formă S2 (vezi subcapitolul
precedent) se determină o înălţime a dispozitivului;

EBA3-44
 N iz
σ iz = ≤ 150daN = σ iz .adm
Aiz

N iz πd2 N iz

T
Aiz = ⇒ =
σ iz .adm 4 σ iz .adm

diz = 4 Niz / πσ iz .adm

C
d
S2 = ≅ 4 ⇒ hiz
hiz

E
- Pornind de la dimensiunile izolatorului se pot determina proprietăţile mecanice ale

I
acestuia

∆ F G ⋅ Aiz
F = ⋅ G ⋅ Aiz ⇒ = = k iz
h ∆ h iz

O
- Cu proprietăţile mecanice ale izolatorilor şi propunând un nivel de amortizare se
construieşte sistemul biliniar a nivelului de izolare.

R
- Sistemul biliniar se
echivalează cu un
sistem liniar (vezi fig.

P
33) şi cu ajutorul
spectrelor de
proiectare
recomandate de
normative ce
determină cerinţa de
deplasare pentru acest
sistem (algoritmul
este prezentat în
figura 34)

Figura 34 : Algoritm dimensionare izolatori

EBA3-45
 - După determinarea cerinţei de deplasare de la nivelul izolatorilor acesta se verifică cu
deplasare capabilă a izolatorilor, dacă aceasta este depăşită se redimensionează izolatorii
şi se repetă algoritmul de mai sus.

Pe baza algoritmului prezentat mai sus s-a predimensionat sistemul de izolare şi amortizare

T
pentru structura studiată. În continuare se va prezenta soluţia propusă precum şi modul ales de
amplasare a dispozitivelor la nivelul infrastructurii.

C
Solutie izolare

Numar Iz 28
500

E
Diam Iz
Numar Am 20

I
Tip Am U-180
Tabel 5: Soluţia de izolare şi amortizare propusă

Sistem biliniar Sistem echivalent

O
F0(KN) 0 F0(KN) 0
Fy(KN) 2000 Fu(KN) 4021.042
Fu(KN) 4021.042 ∆0(m) 0
∆0(m) 0 ∆u(m) 0.281412

R
∆y(m) 0.008333 keff 14288.65
∆u(m) 0.281412 Teff(s) 3.527578
kNivAMR=k1 240000
kNivIZ=k2 7400.867

P
T1(s) 0.860729
T2(s) 4.901522
Tabel 6: Caracteristicile sistemului biliniar şi a sistemului liniar echivalent

Sistem Iz-Am

5000
4000
Forta (KN)

3000
2000
Sistem Biliniar
1000 Sistem Echivalent
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
Deplasare (m )

Figura 35 : Sistemul biliniar respectiv liniar echivalent

EBA3-46
 În tabelul 6 respectiv în figura 35 este prezentat sistemul biliniar obţinut precum şi sistemul
liniar echivalent utilizat în algoritmul metodei simplificate. În tabelul 5 este prezentată într-un
mod sintetic soluţia de izolare propusă (număr de amortizori respectiv de izolatori). Amplasarea
izolatorilor şi amortizorilor la nivelul infrastructurii trebuie să se facă astfel încât să se evite
introducerea unor excentricităţi de rigiditate respectiv de rezistenţă la nivelul de izolare. Prezenţa

T
unor astfel de excentricităţi în nivelul de izolare poate că conducă la un răspuns al structurii
izolate în care componenta de torsiune să ocupe un rol important, fapt ce ar conduce la o cerinţă
de deplasare mult mai mare la nivelul izolatorilor dispuşi la colţurile structurii, deplasare ce nu a

C
fost cuantificată în nici un mod în etapa de dimensionare.

O modalitate de a dispune izolatorii şi amortizorii sub structură este prezentată în figura 36.

I E
R O
P
Figura 36 : Amplasare izolatori şi amortizori în plan

Evaluarea performanţelor seismice ale suprastructurii (metoda simplificată)

După proiectarea nivelului de izolare s-a trecut la evaluarea performanţelor seismice ale
suprastructurii considerând noul nivel de forţă obţinut prin izolare seismică. În primă etapă
evaluarea suprastructurii s-a făcut cu ajutorul metodei forţelor statice echivalente.

În urma izolării seismice se obţine o reducere a coeficientului seismic de bază, reducere

cauzată de flexibilizarea structurii, respectiv de introducerea structurii în zona de des-amplificare
a spectrul de răspuns.

EBA3-47
 • Considerarea acţiunii seismice

Acţiunea seismică a fost modelată cu ajutorul spectrelor de răspuns recomandate de codul

de proiectarea seismică:

T
a g ⋅ β T eff
F = γ ⋅ ⋅ λ ⋅η ⋅ M

C
I s tr
q s tr u c .iz
Unde:

γI =1.0 coeficient de importanţă a clădirii;

E
ag =0.24g acceleraţia de vârf a terenului în amplasament;

I
βTeff =0.707 coeficient de amplificare a acceleraţilor;

qstruct.iz = 1.5 factor de comportare a suprastructurii izolate;

λ = 1 factor de corecţie

O
η = 0.536 coeficient de corecţia a spectrului (ţine cont de amortizarea efectivă)

Mstruct – masa structurii

R
Având în vedere faptul că modul fundamental al structurii este izolat, cu alte cuvinte pe
modul fundamental structura are o mişcare de tip „solid rigid” (vezi figura 31) distribuţia forţei
tăietoare de bază de înălţimea structurii se face proporţional cu masa de etaj.

P
mi unde mi – masa nivelului i
fi = ⋅F
∑ i
m

Valorii utilizate în calcul sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Greutate Masa Masa Ftniv

Etaje FTB (KN)
nivel nivel cumulata (KN)
E10 3320.9 338.5219 338.5219 331.96
E9 3690.5 376.1978 714.7197 368.90
E8 3690.6 376.208 1090.928 368.91
E7 3690 376.1468 1467.074 368.85
4021.00229
E6 3691 376.2487 1843.323 368.95
E5 3690 376.1468 2219.47 368.85
E4 3691 376.2487 2595.719 368.95
E3 3690 376.1468 2971.865 368.85
EBA3-48
 E2 3691 376.2487 3348.114 368.95
E1 3690 376.1468 3724.261 368.85
P 3691 376.2487 4100.51 368.95
Base 3956.86 403.3496 4503.859 395.53
Tabel 9: Forţele de nivel aplicate pe structura izolată (metoda forţelor static echivalente)

T
Forţele prezentate în tabelul 9 au fost dispuse la nivelul centrelor de greutate ale fiecărei
diafragme de nivel, de ambele direcţii ale structurii. Forţele tăietoare obţinute în peretele DT au
fost comparate cu capacitatea la forţă tăietoare a peretelui obţinută conform capitolului 4 a

C
prezentului studiu. Verificarea s-a făcut la nivelul de forţe asociat stării limită ultime (SLU).
Rezultatele obţinute sunt prezentate în continuare.

E
Direcţia X
• Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

I
FT_DTi_SLU (CR2-1-1.1) FT_DTc_SLU (CR2-1-1.1)

E10 E10
FT(structIZ) FT(structIZ)
E9 E9
Qcap (CR2) Qcap (CR2)

O
E8 E8
E7 FT (IMR 100) E7 FT (IMR 100)
E6 E6
Etaje
Etaje

E5 E5

E4 E4
E3 E3

R
E2 E2

E1 E1

P P

0 1000 2000 3000 4000 5000 0 1000 2000 3000 4000

P
Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)

Figura 37 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) structură neizolată, Forţă

tăietoare efectivă (SLU) structură izolată şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

În figura 37 sunt reprezentate forţa capabilă calculată conform CR2 respectiv forţa tăietoare
obţinută pentru structura izolată FT(structIZ) pentru situaţia în care profitul DT este comprimat
în inimă (stânga) respectiv în talpă (dreapta). De asemenea pentru comparaţie în diagramă a fost
reprezentată şi forţa tăietoare obţinută pentru structura neizolată FT(IMR 100). Se poate observa
că deşi forţa tăietoare cerinţă pentru structura izolată este semnificativ redusă în raport cu
structura neizolată, capacitatea la forţă tăietoare calculată conform codului românesc este
depăşită. În situaţia în care avem compresiune în inima profitului (stânga) forţa tăietoare capabilă
este depăşită pe primele patru nivele, respectiv pentru situaţia în care avem compresiune în talpa
profitului (dreapta) capacitatea este depăşită pentru primele două etaje.

EBA3-49
 Se poate considera că în acest caz izolarea structurii nu rezolvă pe deplin problema lipsei
de capacitate la forţă tăietoare a peretelui fiind necesare în continuare măsuri de creştere a
capacităţii. O creştere a eficienţei soluţiei de izolare este un alt mod de rezolvare a problemei dar
având în vedere caracteristicile mişcărilor seismice de tip vrâncean (perioade de colţ mari)
această soluţie este greu de aplicat (presupune o flexibilizare suplimentară a sistemului de

T
izolare, fapt ce poate conduce la probleme de stabilitate pentru izolatori).

• Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

C
FT_DTi_SLU (EC8-3) FT_DTc_SLU (EC8-3)

E10 E10
FT (StructIZ)

E
E9 E9
FT(StructIZ)
E8 E8 Vcap (EC8-3)
Vcap (EC8-3)
E7 E7 FT (IMR 100)

I
FT (IMR 100)
E6 E6
Etaje
Etaje

E5 E5

E4 E4

E3 E3

E2 E2

O
E1 E1

P P

0 1000 2000 3000 4000 5000 0 1000 2000 3000 4000 5000

Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)

R
Figura 38 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) structură neizolată, Forţă tăietoare
efectivă (SLU) structură izolată şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

În figura 38 sunt reprezentate forţa capabilă calculată conform CR2 respectiv forţa tăietoare

P
obţinută pentru structura izolată FT(structIZ) pentru situaţia în care profitul DT este comprimat
în inimă (stânga) respectiv în talpă (dreapta). De asemenea pentru comparaţie în diagramă a fost
reprezentată şi forţa tăietoare obţinută pentru structura neizolată FT(IMR 100). Se poate observa
că în cazul în care capacitatea la forţă tăietoare a peretelui este evaluată conform codului
EUROCODE8 partea 3 aceasta este mai mare decât forţa tăietoare cerinţă obţinută în cazul
structurii izolate, spre deosebire de cazul în care capacitate este calculată conform codului
românesc.

EBA3-50
Direcţia Y
• Evaluare conform codului românesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)
FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)

T
FT(StrucIZ)
E9
Qcap (CR2)

FT (IMR 100)

E6
Etaj e

C
E3

E
0 1000 2000 3000 4000

Forta taietoare (KN)

I
Figura 39 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) structură neizolată, Forţă tăietoare efectivă
(SLU) structură izolată şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

O
• Evaluare conform codului european EUROCODE8-3
FTy_DT_SLU (EC8-3)

R
E10 FT(StructIZ)
E9
Vcap (EC8-3)
E8
FT (IMR 100)
E7

E6
Etaje

P
E5

E4

E3

E2

E1

0 1000 2000 3000 4000

Forta taietoare (KN)

Figura 39 : Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) structură neizolată, Forţă tăietoare efectivă
(SLU) structură izolată şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT

Se poate observa că şi pe direcţia Y avem aceeaşi situaţie ca pe direcţia X, respectiv forţa

tăietoare obţinută pentru structura izolată este mult mai mică decât cea pentru structura neizolată
dar în cazul evaluării capacităţii conform codului românesc această capacitate este depăşită pe
când prin evaluare conform codului european aceasta nu este depăşită.

EBA3-51
5 Concluzii

Soluţia de reabilitate la acţiunea seismică prin izolarea bazei este o soluţie de care trebuie

T
să se ţină seama în momentul în care se stabileşte strategia de reabilitate şi consolidare a unei
clădirii. Deşi prin utilizarea unei astfel de soluţii de consolidare se reduce semnificativ nivelul de
forţe din suprastructură trebuie să se ţină seama că nu acesta este în mod necesar cel mai mare
avantaj al aceste metode. Cel mai mare avantaj al soluţiei de izolare seismică a bazei constă în

C
evitarea degradării structurale si nestructurale a unei clădiri, cu alte cuvinte structura îţi păstrează
funcţionalitate atât în timpul cât şi imediat după evenimentul seismic, fapt extrem de important
mai ales în cazul structurilor a căror funcţionalitate este imperios necesară imediat după seism

E
(spitale, staţii de pompieri, centre administrative de coordonare în cazul calamităţilor etc.). De
asemenea, această soluţie de consolidare poate reprezenta un bun candidat în cazul reabilitării

I
seismice a unor structuri rigide, cu rezistenta la forţa laterale considerabila, dar cu cedare fragila
fara posibilitatea de disipare a energiei induse de cutremur. Intervenţia este totuşi costisitoare,
deasupra stratului de izolare trebuind construita un sistem de grinzi de fundare, iar sisteme de
fundare. Cheltuielile sunt însa justificate in cazul in care se urmăreşte păstrarea funcţionalităţii

O
structurii, sau a protejării conţinutului clădirii in cazul atacului unui cutremur important.

P R
EBA3-52
 EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI

T
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

IE C
O
CONSTRUCŢII DIN OŢEL

PR
Exemplul 1: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite
centric – cedare contravantuire

ECM1-1
Cuprins

1. Introducere......................................................................................................3

T
2. Descrierea structurii analizate........................................................................ 3

C
3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate………….......................................8

4. Evaluarea calitativa ........................................................................................8

IE
5. Evaluarea cantitativă(prin calcul)................................................................ 15

6. Evaluarea finală ș i formularea concluziilor.................................................

42

O
7. Soluț ia de reabilitare....................................................................................
42

R
8. Calcul structură consolidată......................................................................... 43

P
9. Concluzii...................................................................................................... 67

ECM1-2
1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei
constructii existente in conformitate cu prevederile din P100-3/2008. In urma unui cutremur
s-a constatat ca una dintre contravantuiri a flambat (si-a pierdut stabilitatea generala).
Contravantuirea care a flambat se afla in cadrul transversal de pe axul 3 la nivelul etajului 1
(fig.4).

T
Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost efectuat
cu programul spatial ETABS.

C
2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE
Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea
Tehnica a constructiei.

E
Constructia analizata are destinaţia de birouri având dimensiunile in plan de:

I
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.
- 6 travei de 9.0m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E+E8partial având:

O
Hparter=4.8m; HE1=4.5m; Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, inaltimea totala fiind de 33.9m.
Intre axele H-K construcţia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E.
Construcţia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din

R
cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Pe direcţia transversala sunt prevăzute 4 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Pe
direcţia longitudinala exista 2 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite.

P
Otelul folosit in grinzi si stâlpi este S355JO, iar in contravântuiri este S355JOH.
Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de „X” pe doua
nivele , realizate din ţevi rectangulare având clasa de secţiune 1.
Zvelteţea diagonalelor este =102 care se încadrează in valorile prevăzute in normativul
P100-1/2006.
Sistemul de prindere a contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin prevederea
unui singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu secţiune dublu T din profile
laminate HEA cu clasele de secţiune 1 si 2. Pe direcţie transversala s-a efectuat o variaţie de
secţiune, tinand seama de mărimea eforturilor, rezultând grinzi cu clase de secţiune 2 pentru
ultimele 3 nivele.
Stâlpii sunt proiectaţi cu secţiune in „Cruce de Malta”, secţiune convenabila atât din punct de
vedere al preluării eforturilor cat si din punct de vedere al realizării prinderilor grindă-stâlp.
Secţiunea stâlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele) si HEA
(pentru următoarele nivele) rezultând clasă de secţiune 1.

ECM1-3
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura lunga) si sunt de tip HAMBRO
care asigura conlucrarea cu planseele din beton armat.
Conlucrarea spaţiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planşeele din beton armat
cu grosimea de 15cm.
Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda – stalp sunt realizate in sistem rigid, cu
flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9

T
pretensionate 50%.
Îmbinările din uzină sunt realizate cu sudură în adâncime cu pătrundere completă, cu nivel B
de acceptare conform C150 / 99.

C
Structura se încadrează in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la
ultimele nivele au clasa de secţiune 2.
Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu

E
programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalp si grinzi –
element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat -

I
element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii
din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit
rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile
solicitate axial.

R O
P
ECM1-4
 CT
I E
RO
P
Fig.1 - Vederi 3D

ECM1-5
 CT
I E
O
Fig.2 – Elevatie ax 1 Fig.3 – Elevatie ax 2
Fig.4 – Elevatie ax 3

PR
Fig.5 – Elevatie ax 4
Fig.6– Elevatie ax 5

ECM1-6
Fig.7– Elevatie ax 6
 CT
I E
O
Fig.9 – Elevatie ax H Fig.10 – Elevatie ax I

Fig.8 – Elevatie ax 7

PR
Fig.11 – Elevatie ax J Fig.12 – Elevatie ax K

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.

ECM1-7
Fig.13– Elevatie ax L
3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate
În vederea evaluării construcţiei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate (inclusiv
documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării);
- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;

T
- investigaţii pe teren;
- măsurători şi teste în situ şi/sau în laborator.
In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a

C
Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel
4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 – cunoastere completa, factorul de incredere fiind
CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul 6,

E
se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii
obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o

I
importanta deosebita si constructii curente).

4. Evaluarea calitativa
4.1 Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )

O
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a
metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008,
care cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.

R
TABEL 1
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire

P
îndeplinit moderată majoră
(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

50 puncte
Punctaj total realizat

(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

10 puncte
Punctaj total realizat

(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte

EMC1-8
 (b) Structuri cu cadre contravântuite centric
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor
întinse săse producă înainte de formarea articulaţiilor plastice
sau de pierderea stabilităţii generale / locale în grinzi şi stâlpi

T
- Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele,
cu sau fără contravântuiri pot prelua cel puţin 25% din 30 puncte

C
acţiunea seismică în ipoteza în care contravântuirile verticale
au ieşit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteţea
1.3 e > <2 e

E
- Zvelteţea stâlpilor în planul contravântuit este

I
Condiţii referitoare la planşeu Punctaj maxim: 10 puncte
Placa planşeelor au grosimea de 120mm ≥ 100 mm si este
realizată din beton armat monolit. Armăturile distribuite în

O
placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa
tăietoare pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului
Forţele seismice din planul planşeului pot fi
10 puncte
transmise la elementele structurii

R
(grinzi principale şi secundare) prin intermediul
conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi

Golurile în planşeu sunt bordate cu armături

P
suficiente,
Punctaj ancorate
total adecvat.
realizat R1 = 100 puncte

(i) Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu "i" din Tabelul C1 - P100-3)
- Traseul incarcarilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
- Nu exista niveluri flexibile
- Nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
un nivel la altul.
- Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.
- Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea
eforturilor

EMC1-9
 In concluzie criteriul (i) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este maxim de 50
puncte.
(ii) Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu "ii" din Tabelul C1-P100-3)
- Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
- Nu exista supante

T
- Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala
In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

C
(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu "iii" Tabelul C2-
P100-3)
a) Structuri de tip cadre necontravantuite

E
- Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din

I
cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.
- Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la captele grinzilor in
vecinatatea imbinarilor grinda-stalp.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite

O
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite
In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.

R
(iv) Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu "iv" din tabelul C2-P100-3)
- Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.
- Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin

P
intermediul conectorilor elastici
- Golurile in planseu sunt bordate corespunzator
 In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10
puncte.

Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate

(gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=100 puncte.

Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic IV.

EMC1-10
4.2 Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )
Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut
in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.

T
TABEL 2

Tipul de degradare Fără Degradare

degradări Moderata Severă

C
(i) Degradari produse de actiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 de puncte

1. Grinzi: deformaţii extinse, voalarea pereţilor secţiunii,

formarea de articulaţii plastice, fisuri şi ruperi parţiale

E
2. Stâlpi: deformaţii moderate, voalări ale tălpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)

I
3. Prindere grindă / bare disipative – stâlp: deformaţii
pronunţate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea
rezistenţei capabile (fără a fi afectate însă mijloacele de
prindere care transmit forţa tăietoare)
4. Nodul de cadru: deformaţii pronunţate, voalare în
domeniul plastic, fisuri şi ruperi parţiale ale sudurilor

O
5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor şi grinzilor:
incursiuni în domeniul plastic fără ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere

R
20
6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaţii plastice,
cedarea prinderilor – a flambat o contravantuire
7. Baza stâlpilor: deformaţii plastice ale plăcii de bază,
traverselor, deformaţii plastice / ruperea şuruburilor de

P
prindere în fundaţii

8. Diafragme orizontale:
● metalice: deformaţii pronunţate, flambajul unor bare de
contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor
contravântuirii şi /sau panourilor metalice de structură de
rezistenţă
● din beton armat: fisurarea sau ruperea planşeelor.
Distrugerea prinderii plăcii din beton armat de structură
metalică (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor)

(ii) Degradari produse de incarcari verticale Punctaj maxim: 20 de puncte

- Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.

- Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si 20
grinzilor

EMC1-11
 Punctaj maxim: 10 puncte
(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii
(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii,
curgerea lenta a betonului) 10

(v) Degradari produse de o executie defectuoasa

T
Punctaj maxim: 10 puncte
(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte
in imbinari sudate, defecte in imbinari cu 10
suruburi)
(vi) Degradari produse de factori de mediu: agenti
corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului 10

C
(coroziune , exfolieri)
Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte

E
NOTA :
1. Tipurile de degradări considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de acţiunea seismică. Dacă în urma

I
examinării structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu, degradări de
material produse de coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări, cum sunt cele din
tasarea diferenţială a reazemelor sau variaţia de temperatură, efectul acestora asupra siguranţei structurale se ia în
considerare prin reducerea suplimentară a punctajului R2, funcţie de natura şi efectul structural al acestor degradări.
2. Distribuţia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul evaluator poate corecta

O
această distribuţie atunci cand consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranţei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

R
Contravantuirea situata in ax 3, etaj 1 este avariata prin pierderea stabilitatii generale.
Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.
Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.

P
4.3 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )
Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru
fiecare din elementele structurale cu expresia :

în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4)
P100-3/2008.

EMC1-12
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza
datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

TABEL 3

T
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductilă 1)

C
● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de secţiuni 3
Bare disipative:

E
-- Comportare ductilă
● clasa 1 de secţiuni 8

I
● clasa 2 de sectiuni 3
Stâlpi:
-- Comportare ductilă
● clasa 2 de secţiuni 4

O
Contravântuiri verticale cu diagonale în “X” :
-- Comportare ductilă
6
● clasa 1 de secţiuni
Îmbinări riglă-stâlp :

R
-- Comportare ductilă1) 4

1) Comportare ductilă înseamnă că stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinările riglă-stâlp, prinderile

P
îndeplinesc toate condiţiile de alcătuire şi de detaliere prevăzute în normativele de proiectare a
construcţiilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiţiile
privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretică cât mai
stabilă. Se admit interpolări ale valorilor q corespunzătoare comportării ductile, respectiv neductile pentru
cazul îndeplinirii parţiale a condiţiilor prevăzute în normativele de proiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element

se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1
deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.

Pentru determinarea coeficientului R3 in exemplul analizat valoarea factorului de

comportare q al elementului a fost estimat la valoarea q=1, deoarece un element disipativ
(contravantuire) a iesit din lucru, a cedat prin ruperea imbinarii, iar celelalte
contravantuiri au ramas in pozitie deformata (in domeniul elasto-plastic) consumandu-si

EMC1-13
practic toata rezerva de ductilitate (se reaminteste ca ductilitatea structurilor in cadre
contravantuite este data de capacitatea de deformatie sub efort constant a diagonalelor
intinse).

T
Calculul starii de eforturi pentru structura reala, cu deformatii remanente, cu o diagonala
iesita din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectiva) s-a realizat cu coeficientul
de comportare global q=1.

C
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru contravantuirile cele mai solicitate din axul 3/H-I rezulta:

E
Din calculul static efectuat rezulta:

O I
unde :

P R
Rd – efortul capabil la intindere al contravantuirii ;
Ed – efortul sectional de proiectare al contravantuirii;
rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

EMC1-14
 5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul)

5.1 Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare

CT
E
5.1.1 Evaluarea acţiunilor permanente
Pentru evaluarea acţiunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.

I
TABEL 4

Valoarea caracteristica
Tipul acţiunilor Relaţia de calcul Norme
[kN/m2]

1. Acţiuni permanente

O
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinata automat cu ajutorul programului de
calcul utilizat ---

1.2 greutate grinzi secundare estimat 0.15 ---

R
1.2 pardoseala estimat 1,54 ---
1.3 greutate instalaţii suspendate de
estimat 0,20 ---
planşee
1.4 plafoane false estimat 0,20 ---

P
1.5 pereţi despărţitori estimat 0,50 ---

2. Acţiuni variabile

2.1 zăpada s is i c e ct sk
1,28 CR 1-1-3/2012

EMC1-15
2.2 vânt we(ze) = γiw x cpe x qp(ze)

CT CR 1-1-4/2012

E
2.3 încărcări datorita exploatării:
- utila pe acoperiş --- 2,0 STAS 10101/2A1-87

I
-utila peste etaj 8 5,0
- utila pe planşeele curente --- 3,0 STAS 10101/2A1-87

3. Acţiuni accidentale
3.1 seism Fb ,k I S d Tk m k P100-1/2006

RO
P EMC1-16
5.1.2 Evaluarea incarcarilor variabile
(1) Evaluarea acţiunii zăpezii (CR 1-1-3/2012)
Valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe acoperiş, sk :

T
s is i Ce Ct sk ((4.1)- CR-1-1-3/2012)

C
in care:
γis - coefficient de importanta si expunere la zapada

E
i - coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş care se
determina in funcţie de forma acoperişului;

I
i = 1=0,8 - acoperiş de tip terasa: =00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);
Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;
ce = 0,8 - acoperiş cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);

O
Ct - coeficientul termic;
Ct = 1,0 – acoperiş cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);
sk - valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe sol [kN/m2], in amplasament;

R
sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Braşov (tabel A1, Anexa A);

P
s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(2) Evaluarea acţiunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului:

we(ze) = γiw x cpe x qp(ze) ((3.1) – CR 1-1-4/2012)

in care:
qref – presiunea de referinţă a vântului;
qref=0,6kPa –amplasament Braşov (Anexa A, harta de zonare figura A.2)

EMC1-17
ce(z) – factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului;
ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) – factorul de rafala

T
cr(z) – factorul de rugozitate
cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:

C
g=3,5– factorul de vârf
2I(z) =2 x 0,23 = 0,46 – dublul coeficientului de variaţie a fluctuaţiilor vitezei

E
amplasament Braşov (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,46=2,61

I
z 2
cr ( z ) k r2 ( z0 )(ln )
z0

kr(z0) = 0,24 – factor funcţie de tipul de teren

O
zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
z =30,9m – inaltimea construcţiei deasupra terenului
z0 = 1,0m – lungimea de rugozitate in funcţie de teren

R
zona urbana dens construita (pct. 7.2, tabelul 1)
30,9 2
cr ( z ) 0,24 2 (ln ) 0,68

P
1,0
ce(z)=2,61x0,68=1,78
cp – coeficientul aerodinamic de presiune
cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71kPa = 0,71kN/m2

Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,3=0.27kPa = 0,27kN/m2

(3) Evaluarea încărcărilor datorită exploatării

Pentru evaluarea încărcărilor datorita exploatării a se vedea valorile din Tabelul 4.

EMC1-18
5.1.3 Evaluarea acţiunii seismice (P100-1/2006)

Se adopta „Metoda de calcul cu spectru de răspuns” ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

T
Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propriu de
vibraţie k este
Fb ,k I Sd Tk mk ((4.8 – P100)-1/2006)

C
unde:
mk este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k ;

E
Tk perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;

I
in care :

I=1,2 este factorul de importanta-expunere al construcţiei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);
Sd T - spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat in m/s2;

O
Tc=0,7s si TB=0,07s – amplasament Braşov (pct. 3.1, fig. 3.2);
(T )
Sd (T) ag deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la

R
q
0 ,75 s 0 ,85 s );
ag =0,2g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraţia terenului pentru proiectare;

P
amplasament Braşov ( fig. 3.1);
S-a considerat in calcul :
q=1 - structura avariata (P100-3/2008)
q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

(T ) - spectru normalizat de răspuns elastic funcţie de perioada de colt (vezi fig.14);

EMC1-19
 TC ≤ 0.7s

=0.05

C T
TC = 0.7s

I E
Fig.14

Spectrul normalizat de răspuns elastic este in fig.14 pentru Tc=0,7s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din

O
P100-1/2006.

5.2 Modelarea structurii

R
Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii, cu structura
in stare avariata prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat. (se stabileste
capacitatea portanta a structurii). Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele
structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.

P
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi – element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de
tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura in stare avariata se modeleaza fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3,
etaj 1).

5.3 Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1 Evaluarea maselor
Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evaluează din combinaţia de încărcări conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC1-20
 TABEL 5

Încărcarea Factor
Greutatea proprie 1,0
Instalaţii suspendate de planşeu 1,0
Pardoseala 1,0

T
Plafon fals 1,0
Pereţi despartitori 1,0
Grinzi secundare 1,0
Utila 0,4

C
Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

E
Predimensionarea elementelor structurii, se realizează pe baza experienţei de proiectare si a unor
relaţii simplificate de calcul pentru determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele

I
structurale.

5.3.2 Analiza modala

O
5.3.2.1 Modelul elastic
Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaţial
ETABS.

R
Modelul realizat este tridimensional in care planşeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).
5.3.2.2 Etapele analizei modale:

P
1. Configurarea geometrica a structurii ;
2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui
Poison, rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea secţiunilor (tipul secţiunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii – toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;
5. Definirea plăcii de beton armat cu elemente finite de tip membrană;
6. Definirea răspunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de răspuns elastic in
cazul structurii analizate s-a introdus spectrul din fig.14;
7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);
8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;
9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);

EMC1-21
10. Atribuirea tipului de secţiune pentru fiecare element;
11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numărului gradelor de libertate;
13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numărului de moduri proprii de vibraţie);

T
Se definesc atâtea moduri proprii de vibraţie pana când suma maselor modale
sa fie de cel puţin 90% din masa totala, pe ambele direcţii.
14. Definirea ipotezelor de încărcare pentru răspunsul spectral pe cele 2 direcţii

C
principale (UX si UY) – se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;

E
15. Definirea ipotezelor de încărcare;
16. Definirea combinaţiilor de încărcări;

I
17. Se rulează analiza statică liniară;

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraţie, vectori si

O
valori proprii, factorii de participare a maselor).

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

P R
EMC1-22
 5.3.2.3 Rezultatele analizei modale – STRUCTURA AVARIATA

CT TABEL 6

E
Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) ale structurii (%)

I
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0,89 73,45 0,03 0,00 73,45 0,03 0,00 0,04 98,07 1,15 0,04 98,07 1,15
2 0,86 0,03 73,46 0,00 73,48 73,48 0,00 99,14 0,04 0,06 99,18 98,11 1,20

O
3 0,60 1,17 0,03 0,00 74,65 73,51 0,00 0,00 1,35 73,42 99,18 99,46 74,62
4 0,36 0,04 15,36 0,00 74,69 88,88 0,00 0,68 0,00 0,01 99,86 99,47 74,63
5 0,32 15,71 0,05 0,00 90,40 88,93 0,00 0,00 0,30 0,03 99,87 99,77 74,66
6 0,24 0,01 0,26 0,00 90,40 89,19 0,00 0,00 0,00 14,04 99,87 99,77 88,70
7 0,21 0,00 5,40 0,00 90,41 94,59 0,00 0,09 0,00 0,21 99,96 99,77 88,91

R
8 0,19 2,98 0,00 0,00 93,39 94,59 0,00 0,00 0,13 0,00 99,96 99,91 88,91
9 0,15 0,79 1,45 0,00 94,18 96,04 0,00 0,00 0,02 0,73 99,96 99,92 89,64
10 0,15 1,60 1,06 0,00 95,79 97,10 0,00 0,00 0,01 0,06 99,96 99,93 89,69
11 0,14 0,96 0,06 0,00 96,75 97,16 0,00 0,00 0,00 1,25 99,96 99,93 90,95
12 0,12 0,71 0,25 0,00 97,46 97,41 0,00 0,00 0,02 3,43 99,97 99,95 94,38

P
Comentarii :
a) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 73.45% ;
b) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 73.46%;
c) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcţia X si 73,51% pe direcţia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

EMC1-23
5.4 Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura avariata (fara
contravantuirea care a flambat -contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial
in domeniul elastic pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in
combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

T
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata
prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).

C
Au fost definite 11 combinaţii de incarcari:
- cinci combinaţii de încărcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),

E
- patru combinaţii de încărcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)

I
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.

TABEL 7

O
Combinaţia Ipoteze Factor Tipul ipotezei

greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

R
Gruparea fundamentala utila 1,5 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA FUNDAMENTALA

de calcul
instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
(SLU) pardoseala 1,35 Static

P
plafoane false 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala
de calcul cu vânt pe instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
direcţia X
vânt X 1,05 Static
(SLU-U-vx)
pardoseala 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

Gruparea fundamentala
de calcul cu vânt pe greutate grinzi secundare 1,35 Static
direcţia X
utila 1,05 Static
(SLU-u-Vx)
instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static

EMC1-24
 vânt X 1,5 Static

pardoseala 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

T
greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala

C
de calcul cu vânt pe instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
direcţia Y
vânt Y 1,05 Static
(SLU-U-vy)
pardoseala 1,35 Static

E
plafoane false 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

I
greutate proprie 1,35 Static

greutate grinzi secundare 1,35 Static

utila 1,05 Static

Gruparea fundamentala
de calcul cu vânt pe instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
direcţia Y

O
vânt Y 1,5 Static
(SLU-u-Vy)
pardoseala 1,35 Static

plafoane false 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

R
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static

P
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

Gruparea speciala pe
direcţia X pardoseala 1,0 Static

(SLUSX) seism X 1,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static

Gruparea speciala pe
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia Y
pardoseala 1,0 Static
(SLUSY)
seism Y 1,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

EMC1-25
 greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static

Gruparea speciala pe instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

direcţia X si 0.3 pe
directia Y pardoseala 1,0 Static

T
(SLUSX0.3Y) seism X 1,0 Spectru

seism Y 0,3 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despartitori

C
1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

E
utila 0,4 Static
Gruparea speciala pe instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia Y si 0.3 pe

I
directia X pardoseala 1,0 Static

(SLUSY0.3X) seism Y 1,0 Spectru

seism X 0,3 Spectru

plafoane false 1,0 Static

O
pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

R
utila 1,0 Static
Gruparea fundamentala
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
normata cu vânt pe
Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

direcţia X (SLS-VX) vant X 0,7 Static

pardoseala 1,0 Static

P
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 1,0 Static
Gruparea fundamentala
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
normata cu vânt pe
direcţia Y (SLS-VY) vant Y 0,7 Static
pardoseala 1,0 Static
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static

5.4.1 Verificarea deformaţiilor – STRUCTURA AVARIATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.

EMC1-26
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 –„Structura duala cu cadre
contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform

T
P100-1/2006.
ds c q de 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

C
in care:

E
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;

I
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;

O
=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);

R
h – inaltimea de nivel (h=3,00m)
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)

P
In Fig.15 Fig.22 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia
Y.

EMC1-27
 C T
I E
O
Fig.15 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata Fig.16 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata la
etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm
la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm

P R
Fig.17 – Deplasarea SLU-SY-structura avariatala etaj 8 ax 3J - Fig.18 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 7 ax
dy,ax3J=14,99cm 3J - dy, ax3J=14,57cm

EMC1-28
Rezulta :
dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm ;
dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm

T
unde :
de x ; dey deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior

C
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: dr X c q de X 1 1 0,012 0,012m ≤0,025h 0,075m

 direcţia longitudinală: dr y c q de Y 1 1 0,004 0,004m ≤0,025h 0,075m

E
Verificarea la SLS

I
 direcţia transversală:
dr X q de X 0,4 1 0,012 0,0048m ≤0,0075h 0,0225m
 direcţia longitudinală:
0,0016m ≤0,0075h

O
dr y q de Y 0,4 1 0,004 0,0225m

P R
Fig.19 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru
forţa laterala data de seism pe direcţia „X” – structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=16,0cm

EMC1-29
 C T
I E
O
Fig.20 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru
forţa laterala data de seism pe direcţia „Y” – structura avariata –[m]

R
Conform fig.20 rezulta : dey,max=15,0cm

P
EMC1-30
 CT
I E
RO
P
Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSX Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSY

EMC1-31
 5.4.2 Starea de eforturi structura in stare avariata

RO
P
Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3
din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm]
CT
I E
Fig.24 - Diagrama de forta axiala Ax 3
din gruparea speciala
pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]
Fig.25 - Diagrama de forta tăietoare Ax 3
din gruparea speciala
pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

EMC1-32
5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata
ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA AVARIATA –

C T
I E
R O
P Fig.26 – Ax 1 - Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-33
 C T
I E
R O
P Fig.27 –Ax 2 - Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-34
 C T
I E
R O
P Fig.28 –Ax 3 - Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-35
 C T
I E
R O
P Fig.29 –Ax 4- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-36
 C T
I E
R O
P Fig.30 –Ax 5- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-37
 C T
I E
R O
P Fig.31 –Ax 6- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-38
 C T
I E
R O
P Fig.32 –Ax 7- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-39
5.4.4 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila

T
unde:
Nt,Rd – efortul capabil la intindere a diagonalei

C
NEd – efortul de proiectare

Diagonalele se verifica la întindere, la efortul din acţiunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele

E
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieşit din

I
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).

5.4.4.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm]

R O
P
Din calculul static rezulta (conform Fig.33):
NEd =2 x 4937kN = 9874kN – diagonala parter ax 3/H-I (vezi Fig. 33)
Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN – diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

EMC1-40
 C T
I E
R O
P Fig. 33 – VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005
Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila
Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

EMC1-41
6. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR
Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor

T
probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind
imperios necesara inlocuirea contravantuirii flambate.
Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, în care construcţiile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea

C
stabilităţii este puţin probabilă;

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

E
- Inlocuirea integrala a contravantuirii avariate.

I
Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea contravantuirii
in situatia nou aparuta.

R O
P
EMC1-42
 8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA
8.1 Rezultatele analizei modale – STRUCTURA CONSOLIDATA

CT
E
TABEL 8

Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile

I
direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) principale ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0,88 73,11 0,00 0,00 73,11 0,00 0,00 0,00 98,11 1,06 0,00 98,11 1,06

O
2 0,86 0,00 73,48 0,00 73,11 73,48 0,00 99,18 0,00 0,07 99,18 98,11 1,12
3 0,60 1,14 0,03 0,00 74,25 73,51 0,00 0,00 1,28 73,44 99,18 99,39 74,56
4 0,36 0,03 15,39 0,00 74,28 88,90 0,00 0,68 0,00 0,01 99,87 99,39 74,57
5 0,32 16,08 0,03 0,00 90,36 88,93 0,00 0,00 0,36 0,04 99,87 99,76 74,61
6 0,24 0,00 0,26 0,00 90,36 89,19 0,00 0,00 0,00 14,06 99,87 99,76 88,68

R
7 0,21 0,00 5,40 0,00 90,36 94,59 0,00 0,09 0,00 0,21 99,96 99,76 88,89
8 0,19 3,18 0,00 0,00 93,54 94,59 0,00 0,00 0,15 0,00 99,96 99,91 88,89
9 0,15 0,83 1,49 0,00 94,37 96,08 0,00 0,00 0,02 0,74 99,96 99,93 89,63
10 0,15 1,70 1,02 0,00 96,07 97,10 0,00 0,00 0,01 0,07 99,96 99,94 89,69

P
11 0,14 0,93 0,06 0,00 97,00 97,16 0,00 0,00 0,00 1,27 99,96 99,94 90,96
12 0,12 0,69 0,25 0,00 97,69 97,41 0,00 0,00 0,02 3,44 99,97 99,96 94,40
Comentarii :
e) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 73,11% ;
f) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 73,48%;
g) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcţia X si 73,51% pe direcţia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

EMC1-43
8.2 Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura consolidata (s-a
inlocuit contravantuirea care a flambat -contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la punctul 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul

T
spaţial in domeniul elastic pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele
structurale in combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura
consolidata.

C
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.
Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii de incarcari pentru gruparea

E
speciala si anume:
TABEL 9

I
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static

Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static

Gruparea speciala pe

O
direcţia X pardoseala 1,0 Static

(SLU2SX) seism X 2,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

R
greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static

P
Gruparea speciala pe
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia Y
pardoseala 1,0 Static
(SLU2SY)
seism Y 2,0 Spectru

plafoane false 1,0 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
ds q d e 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 – Anexa pct. F6 Tabel F8 )
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s c q d e 0 ,025 h (P100-1/2006 – Anexa E pct. E2).

EMC1-44
in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;

Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3

T
din P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor
in domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente.
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura

C
consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008)
S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o

E
structura noua.
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic sub

I
incarcari seismice de proiectare;
=0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel (h=3,00m)

O
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.34 Fig.39 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia
Y.

P R
Fig.34 – Deplasarea SLU-SX-structura consolidata Fig.35 – Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm

EMC1-45
 C T
I E
O
Fig.36 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata Fig.37 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata
la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm

R
Rezulta :
dex=5,76cm – 5,30cm =0,46cm ;

P
dey=5,03cm – 4,87cm =0.16cm
unde :
de x ; dey deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: dr X c q de X 1 3 0,0046 0,0138m ≤0,025h 0,075m

 direcţia longitudinală: dr y c q de Y 1 3 0,0016 0,0048m ≤0,025h 0,075m

Verificarea la SLS
 direcţia transversală:
dr X q de X 0,4 3 0,0046 0,0055m ≤0,0075h 0,0225m
 direcţia longitudinală:
dr y q de Y 0,4 3 0,0016 0,0019m ≤0,0075h 0,0225m

EMC1-46
 C T
I E
Fig. 38 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala

O
data de seism pe direcţia „X”. – structura consolidata – [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,36cm

P R
Fig. 39 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala
data de seism pe direcţia „Y” –structura consolidata - [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,0cm

EMC1-47
 8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

RO
P
Fig.40 - Diagrama de moment Ax 3
din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm]
CT
I E
Fig.41 - Diagrama de forta axiala Ax 3
din gruparea speciala
pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]
Fig.42 - Diagrama de forta tăietoare Ax 3
din gruparea speciala
pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

EMC1-48
8.5. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata
ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA CONSOLIDATA -

C T
I E
R O
P Fig.43 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-49
 C T
I E
R O
P Fig.44 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-50
 C T
I E
R O
P Fig.45 –Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-51
 C T
I E
R O
P Fig.46 –Ax 4- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-52
 C T
I E
R O
P Fig.47 –Ax 5- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-53
 C T
I E
R O
P Fig.48 –Ax6 - Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC1-54
 C T
I E
R O
P
structura

unde:
Fig.49 –Ax7- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

8.6 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila -

consolidata

EMC1-55
Nt,Rd – efortul capabil la intindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare

T
Diagonalele se verifica la întindere, la efortul din acţiunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieşit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).

C
8.6.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm]

I E
R O
P
Din calculul static rezulta (conform Fig. 50)
NEd =2 x 1670,65kN = 3341,3kN – diagonala parter ax 3/H-I (vezi Fg.50)
Nt,Rd=A x fy== 0.013056 x 355000=4635kN – diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

EMC1-56
 C T
I E
R O
P Fig. 50 – VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005
Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila
Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

EMC1-57
8.7. Calcul static neliniar –STRUCTURA CONSOLIDATA.
8.7.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaţionale din gruparea speciala sunt menţinute constante iar încărcarea seismica
se aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De

T
regula, se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor
maximi pe doua directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica
monoton crescator pana la atingerea deplasării orizontale maxime, acceptate de norma după care

C
se proiectează construcţia. Creşterea monotona a incarcarilor seismice va continua si după
depăşirea valorii limita a deplasării orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (Tabel
F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat cu 1,2 ÷ 1,5. Aceasta creştere este necesara pentru a

E
putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism.
In aceasta etapa de calcul se urmăreşte:

I
- ordinea formarii articulaţiilor plastice si distribuţia acestora pe structura;
- evitarea formarii articulaţiilor plastice in stâlpi, cu excepţia părţii inferioare a stâlpilor de la
primul nivel si a părţii superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;

O
- încadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativă.
Dirijarea articulaţiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizează
prin:

R
- " jocul " rigidităţilor grinda - stâlp la cadre necontravantuite (mărirea caracteristicilor
geometrice a stâlpilor) ;
- mărirea rigidităţii stâlpilor şi/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stâlpi

P
Rotirile maxime admisibile au aceleaşi valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate.
Pentru încadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se măreşte rigiditatea de ansamblu a
structurii.

8.7.2 Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaţiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru
fiecare element:
(1) stâlpi – articulaţii plastice de tip „P-M2-M3” (axiala-moment pe direcţia 2-moment
pe direcţia 3)
(2) grinzi – articulaţie plastica de tip „M3” (moment pe direcţia 3)
(3) contravântuiri – articulaţie plastica de tip „P” (axiala)
2. Atribuirea articulaţiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stâlpi) zonele potenţial plastice se definesc la

EMC1-58
 fata nodului grinda – stâlp (in program se setează valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se defineşte o singura zona potenţial plastica
pe lungimea barei (se setează 0 sau 1).
3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar

T
(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatării cu coeficienţii specifici combinaţiei care conţine
acţiunea seismica;

C
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si
se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraţie care
este in cazul nostru pe direcţia X. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării

E
„UX”;
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si

I
se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraţie, care
este in cazul nostru pe direcţia Y. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării
„UY”;

O
4. Se rulează analiza statica neliniară .
Pentru zonele potenţial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 51.

R
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date după FEMA 273.
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care
coincid cu FEMA 273.
Pentru contravântuirile in „X” punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si

P
deformaţiilor specifice limita.
La elementele încovoiate sau încovoiate cu forţa axiala (grinzi, respectiv stâlpi) zonele potenţial
plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravântuirilor incrucisate in „X” este suficient sa se considere zona potenţial
plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru „PMM” respectiv „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de către program, în
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 51).

EMC1-59
 a)

C T b)

E
Fig.51 - Curba caracteristica forţa (generalizata) - deplasare (generalizata):
a) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie (rotire, deplasare)

I
b) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie normalizata ( / y; / y; sau /h)
unde:
- rotire
- deplasare

O
In funcţie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig.52).

P R Fig. 52 - Criterii de performanta

Criteriile de performanţă pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)
(2) LS - Siguranţa Vieţii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

Valorile deformaţiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus diferă in
funcţie de tipul de secţiune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaţiile sunt
date in cap. 5 din FEMA 273.

EMC1-60
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu forţa
axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de
FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravântuirile in „X” la care bara comprimata iese din lucru
prin pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.53, conform valorilor stabilite

T
experimental si prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru
compresiune valoarea data in FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat
conform SR EN 1993-1-1).

I EC
R O
P
Fig. 53 – Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica
la întindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se defineşte prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA273)

EMC1-61
8.7.1 Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

C T
I E
O
Fig.54 - Curba de capacitate P - din ipoteza PUSH X [kNm]

max,X = 64cm

P R
Fig.55 - Curba de capacitate P - din ipoteza PUSH Y [kNm]
max,Y = 80cm

EMC1-62
 C T
I E
O
Fig.56 - PUSH X - pasul 11

PR
Fig. 57 - PUSH X - pasul 28

EMC1-63
 C T
I E
O
Fig. 58 - PUSH X - pasul 104

PR
Fig. 59 - PUSH Y - pasul 97

EMC1-64
 C T
I E
O
Fig. 60 - PUSH Y - pasul 104 (pas final)

R
Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )
Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru

P
fiecare din elementele structurale cu expresia :

în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare pentru fiecare element

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element

se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si
raman cu tensiuni.

EMC1-65
Se alege q=1

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul

T
8.2.b.-P100-3/2008) pentru contravantuirea cea mai solicitata din axul 3/H-I -parter rezulta:
Din calculul static rezulta (conform fig.50) :

EC
unde :
Rd – efortul capabil al elementului ;

I
Ed – efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

O
.

9. CONCLUZII

R
Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou
cutremur conform cerintelor de cod.

P
EMC1-66
 EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI

T
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

IE C
O
CONSTRUCŢII DIN OŢEL

PR
Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite
centric – articulatii plastice in grinzi

ECM 2-1
Cuprins

1. INTRODUCERE .................................................................................................. 3

T
2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE ..................................................... 3

C
3. EVALUAREA STARII FIZICE A CLADIRII ANALIZATE ............................ 8

4. EVALUAREA CANTITATIVA (PRIN CALCUL) .......................................... 16

IE
5. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR .................... 35

6. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) ........................................ 35

O
7. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA ...................................................... 36

R
8. CONCLUZII ....................................................................................................... 52

P
ECM 2-2
 1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii
unei constructii existente in conformitate cu prevederile din P100/3-2008. In urma unui
cutremur s-a constatat ca in patru grinzi au aparut articulatii plastice la ambele capete.

T
Grinzile in care au aparut articulatii plastice se afla pe cadrele longitudinale de pe axele 1
intre B-C, E-F si 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului (fig.2 si 3).
Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost

C
efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

E
Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea
Tehnica a constructiei.

I
Constructia analizata are destinaţia de birouri având dimensiunile in plan de:
- 1 deschidere de 13,05m + plansee iesite in consola pe 3,10m.
- 5 travei de 5,80m

O
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+3E având:
Hetaj = 3,5m, inaltimea totala la atic fiind de 15,40m.
Construcţia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual

R
format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Pe direcţia transversala sunt prevăzute 2 cadre contravantuite + 3 cadre
necontravantuite. Pe directia longitudinala exista doua cadre necontravantuite.

P
Otelul folosit in grinzi si stâlpi este S355JO, iar in contravântuiri este S355JOH.
Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de „X”
amplasate intre axele 1-2/B si 1-2/F, realizate din ţevi rotunde având clasa de secţiune 1.
Sistemul de prindere al contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin
prevederea unui singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu secţiune dublu T din
profile laminate HEA si IPE cu clasele de secţiune 1 si 2.
Stâlpii sunt proiectaţi cu secţiune in „Cruce de Malta”, secţiune convenabila atât din
punct de vedere al preluării eforturilor cat si din punct de vedere al realizării prinderilor
grindă-stâlp.
Secţiunea stâlpilor este de tip „Cruce de Malta” , realizata din table sudate,
nesimetrica, astfel:
la Parter:
- pe directia axei Y (intre axele 1-2) - talpi 30x370; inima 18x540
- pe directia axei X (intre axele B-F) - talpi 30x300; inima 18x658

ECM 2-3
la celelalte etaje:
- pe directia axei X (intre axele 1-2) : talpi 20x330; inima 15x560
- pe directia axei Y (intre axele B-F) : talpi 30x300; inima 15x655
Protectia la foc a stalpilor metalici este realizata cu torcret.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura scurta) si asigura
conlucrarea cu placa din beton armat. Grinzile secundare se comporta asemenea unor nervuri

T
si au rolul de a mari rigiditatea la încovoiere a planşeelor ceea ce permite utilizarea unei placi
de grosime redusa. Grinzile secundare au schema statica simplu rezemata si sunt calculate ca
grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).

C
Conlucrarea spaţiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de placile din beton
armat cu grosimea de 15cm.
Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda – stalp sunt realizate in sistem

E
rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9
pretensionate 50%.

I
Îmbinările din uzină sunt realizate cu sudură în adâncime cu pătrundere completă, cu
nivel B de acceptare conform C150 / 99.
Structura se încadrează in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile si stalpii au
clasa de secţiune 1 si 2.

O
Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu
programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi – element
finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element
finit de tip membrana.

R
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a
placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu
infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din

P
grinzile solicitate axial.

ECM 2-4
 CT
I E
RO
P
Fig.1-Vederi 3D

ECM 2-5
 CT
6

I E Fig.4 – Elevatie ax 3

O
Fig.2 – Elevatie ax 1
Fig.3 – Elevatie ax 2

PR
Fig.5 – Elevatie ax B
Fig.6– Elevatie ax C

ECM 2-6
Fig.7– Elevatie ax D
 CT
I E
O
Fig.10 – Plan parter

Fig.8 – Elevatie ax E Fig.9 – Elevatie ax F

PR
Fig.11 – Plan etaj 1 Fig.12 – Plan etaj 2

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.

ECM 2-7
Fig.13– Plan etaj 3
 3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate

În vederea evaluării construcţiei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate (inclusiv

T
documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării);
- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;
- investigaţii pe teren;
- măsurători şi teste în situ şi/sau în laborator.

C
In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite
a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel
4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 – cunoastere completa, factorul de incredere fiind

E
CF=1.

I
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul
6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru
constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii
de o importanta deosebita si constructii curente).

O
4. Evaluarea calitativa
4.1.1. Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a

R
metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care
cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Tabel 1

P
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderată majoră
(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

Punctaj total realizat 40 puncte
(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

10 puncte
Punctaj total realizat

(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte

EMC2-8
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor întinse
săse producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de
pierderea stabilităţii generale / locale în grinzi şi stâlpi

T
- Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele,
cu sau fără contravântuiri pot prelua cel puţin 25% din 30 puncte

C
acţiunea seismică în ipoteza în care contravântuirile verticale
au ieşit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteţea
1.3 e > <2 e

E
- Zvelteţea stâlpilor în planul contravântuit este

I
Condiţii referitoare la planşeu Punctaj maxim: 10 puncte
Placa planşeelor au grosimea de 150mm ≥ 100 mm si este
realizată din beton armat monolit. Armăturile distribuite în

O
placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa tăietoare
pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului
Forţele seismice din planul planşeului pot fi
10 puncte
transmise la elementele structurii

R
(grinzi principale şi secundare) prin intermediul
conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi

Golurile în planşeu sunt bordate cu armături

P
suficiente,total
Punctaj ancorate adecvat.
realizat R1 = 90 puncte

(i) Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu „i” din Tabelul C1-P100-3)
- Traseul incarcarilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
- Nu exista niveluri flexibile
- Exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la un
nivel
la altul (plansee in consola).
- Planseele in consola descarca prin intermediul contravantuirilor si grinzilor pe stalpii
principali din axul 2.
- Exista o mica modificare a dimensiunilor in plan de la etajul 1 pana la etajul 3 fata de
parter , zona dintre axele 2 si 3 este in consola.
- Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.

EMC2-9
- Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea
eforturilor
In concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar punctajul acodat este de 40 puncte.
(ii) Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu „ii” din Tabelul C1-P100-3)

T
- Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
- Nu exista supante
- Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala
In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

C
(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu „iii” Tabel C2-P100-
3)

E
- Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric + cadre necontravantuite pe directie transversala si cadre necontravantuite

I
pe directie longitudinala.
- Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor in vecinatatea
imbinarilor grinda-stalp.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite.

O
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite
In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.

R
(iv) Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu „iv” din Tabel C2-P100-3)
- Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.

P
- Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin
intermediul conectorilor elastici.
- Golurile in planseu sunt bordate corespunzator
 In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul
de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=90 puncte.

Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic III.

4.1.2. Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )
Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in
tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.

EMC2-10
 Tabel 2.

Tipul de degradare Fără Degradare

degradări Moderata Severă
(i) Degradari produse de actiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 de puncte

T
1. Grinzi: deformaţii extinse, voalarea pereţilor secţiunii,
formarea de articulaţii plastice, fisuri şi ruperi parţiale –
articulatii plastice la capetele a 4 grinzi
2. Stâlpi: deformaţii moderate, voalări ale tălpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)

C
3. Prindere grindă / bare disipative – stâlp: deformaţii
pronunţate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu
diminuarea rezistenţei capabile (fără a fi afectate însă

E
mijloacele de prindere care transmit forţa tăietoare)
4. Nodul de cadru: deformaţii pronunţate, voalare în

I
domeniul plastic, fisuri şi ruperi parţiale ale sudurilor

5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor şi grinzilor:

incursiuni în domeniul plastic fără ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere 20

O
6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaţii plastice,
cedarea prinderilor
7. Baza stâlpilor: deformaţii plastice ale plăcii de bază,
traverselor, deformaţii plastice / ruperea şuruburilor de
prindere în fundaţii

R
8. Diafragme orizontale:
● metalice: deformaţii pronunţate, flambajul unor bare
de contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor

P
contravântuirii şi /sau panourilor metalice de structură de
rezistenţă
● din beton armat: fisurarea sau ruperea planşeelor.
Distrugerea prinderii plăcii din beton armat de structură
metalică (smulgerea din conectori / ruperea
conectorilor)
(ii) Degradari produse de incarcari verticale Punctaj maxim: 20 de puncte
- Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.
- Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si 20
grinzilor
(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii Punctaj maxim: 10 puncte
(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii,
curgerea lenta a betonului) 10
(v) Degradari produse de o executie defectuoasa Punctaj maxim: 10 puncte
(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte in
imbinari sudate, defecte in imbinari cu suruburi) 10
(vi) Degradari produse de factori de mediu: agenti
corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului 10
(coroziune , exfolieri)

EMC2-11
 Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :
1. Tipurile de degradări considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de acţiunea seismică. Dacă în urma

T
examinării structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu, degradări de material
produse de coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări, cum sunt cele din tasarea
diferenţială a reazemelor sau variaţia de temperatură, efectul acestora asupra siguranţei structurale se ia în considerare
prin reducerea suplimentară a punctajului R2, funcţie de natura şi efectul structural al acestor degradări.

C
2. Distribuţia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul evaluator poate corecta
această distribuţie atunci cand consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranţei structurale.

E
In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

I
Grinzile situate in axele 1 si 2 intre axele B-C si E-F la parter sunt deformate datorita
aparitiei articulatiilor plastice la ambele capete.
Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.
Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.

O
4.1.3. Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )
Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare

R
din elementele structurale cu expresia :

P
în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4)
P100-3/2008.

4.1.4. Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza

datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

EMC2-12
 TABEL 3
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductilă 1)

T
● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de secţiuni 3

C
Bare disipative:
-- Comportare ductilă
● clasa 1 de secţiuni 8

E
● clasa 2 de sectiuni 3
Stâlpi:

I
-- Comportare ductilă
● clasa 2 de secţiuni 4

Contravântuiri verticale cu diagonale în “X” :

-- Comportare ductilă
6

O
● clasa 1 de secţiuni
Îmbinări riglă-stâlp :
-- Comportare ductilă1) 4

R
1) Comportare ductilă înseamnă că stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinările riglă-stâlp, prinderile îndeplinesc
toate condiţiile de alcătuire şi de detaliere prevăzute în normativele de proiectare a construcţiilor noi, specifice acestor
tipuri de structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiţiile privind formarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei printr-o comportare histeretică cât mai stabilă. Se admit interpolări ale valorilor q corespunzătoare

P
comportării ductile, respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii parţiale a condiţiilor prevăzute în normativele de
proiectare a structurilor noi.
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se
ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1
deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.
Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la
valoarea q=1, deoarece in patru grinzi situate la planseul de peste parter, la capetele
grinzilor s-au format articulatii plastice.

Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente (cu articulatiii
plastice aparute la capetele grinzilor situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) s-a realizat cu
coeficientul de comportare global q=1.

EMC2-13
In modelul de calcul cu structura avariata s-au articulat grinzile (situate in axele 1 si 2 intre B-C si
E-F) la capete.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru elementul structural cel mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15),

T
rezulta:

C
unde :
Rd – efortul capabil al elementului;

E
Ed – efortul sectional de proiectare al elementului;

I
rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

R O
P Fig. 14 – VERIFICARE CONFORM EC3-2005

EMC2-14
 Ed/Rd in combinaţia cea mai defavorabila (ax1)

C T
I E
Fig. 15 – VERIFICARE CONFORM EC3-2005

O
Ed/Rd in combinaţia cea mai defavorabila (ax2)

PR
EMC2-15
 5. EVALUAREA CANTITATIVA (prin calcul)

CT
E
5.1. Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare

5.1.1. Evaluarea acţiunilor permanente

I
Pentru evaluarea acţiunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4

Valoarea caracteristica
z Relaţia de calcul Norme
[kN/m2]

O
1. Acţiuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinata automat cu ajutorul programului de
calcul utilizat ---

R
1.2 pardoseala estimat 1,00 ---
1.3 spatiu tehnic estimat 0,25 ---
1.4 pereţi despărţitori estimat 0,50 ---
1.5 termoizolatie pe terasa estimat 1,20 ---

P
1.6 granit pe terasa estimat 0,75
1.7 sapa pe terasa estimat 1,50 ---

2. Acţiuni variabile

2.1 zăpada s is i c e ct sk 1,28 CR 1-1-3/2012

2.2 vânt we(ze) = γiw x cpe x qp(ze) CR 1-1-4/2012

EMC2-16
2.3 încărcări datorita exploatării:
- utila pe terasa
---

CT 2,0
STAS 10101/2A1-87

E
si 5,0 pe zonele situate in B-C/2-3; E-F/2-3
- utila pe planşeele curente --- 3,0 STAS 10101/2A1-87

I
3. Acţiuni accidentale
3.1 seism Fb ,k I S d Tk m k P100-1/2006

RO
P EMC2-17
 5.1.2. Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea acţiunii zăpezii (CR 1-1-3/2012)

T
Valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe acoperiş, sk :

C
s is i Ce Ct sk ((4.1)- CR-1-1-3/2012)

E
in care:
γis - coeficient de importanta si expunere la zapada

I
i - coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş care se
determina in funcţie de forma acoperişului;
= 1=0,8 - acoperiş de tip terasa: =00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

O
i

Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;

Ce = 0,8 - acoperiş cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);

R
Ct - coeficientul termic;
Ct = 1,0 – acoperiş cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);
sk - valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe sol [kN/m2], in amplasament;

P
sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A);

s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(2) Evaluarea acţiunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului:

we(ze) = γiw x cpe x qp(ze) ((3.1) – CR 1-1-4/2012)

in care:

EMC2-18
γiw - coeficient de importanta si expunere la vant
qp – presiunea de referinţă a vântului;
qref=0,5kPa –amplasament Bucuresti (Anexa A, harta de zonare figura A.2)

T
ce(z) – factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului;
ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) – factorul de rafala

C
cr(z) – factorul de rugozitate
cg(z)=1+g[2I(z)]

E
in care:
g=3,5– factorul de vârf

I
2I(z) =2 x 0,24 = 0,48 – dublul coeficientului de variaţie a fluctuaţiilor vitezei
amplasament Bucuresti (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,48=2,68

O
z 2
cr ( z ) k r2 ( z0 )(ln )
z0

kr(z0) = 0,22 – factor funcţie de tipul de teren

R
zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
z =15,0m – inaltimea construcţiei deasupra terenului

P
z0 = 0,3m – lungimea de rugozitate in funcţie de teren
zona urbana cu densitate redusa a constructiilor
si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1)
15,0 2
c r ( z) 0,22 2 (ln ) 0,74
0,3
ce(z)=2,68x0,74=1,98
cp – coeficientul aerodinamic de presiune
cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune : w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,8=0,80kPa = 0,80kN/m2

Suctiune: w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,3=0,80kPa = 0,30kN/m2

EMC2-19
(3) Evaluarea încărcărilor datorită exploatării

T
Pentru evaluarea încărcărilor datorita exploatării a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3. Evaluarea acţiunilor accidentale

C
(1) Evaluarea acţiunii seismului (P100-1/2006)

E
Se adopta „Metoda de calcul cu spectru de răspuns” ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.
Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propriu de

I
vibraţie k este
Fb ,k I Sd Tk mk ((4.8 – P100)-1/2006)

unde:

O
mk este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k ;

Tk perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;

R
in care :

I=1,2 este factorul de importanta-expunere al construcţiei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);

P
Sd T - spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat in m/s2;

Tc=1,6s si TB=0,16s – amplasament Bucuresti (pct. 3.1, fig. 3.2);

(T )
Sd (T) ag deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s );
q
ag =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraţia terenului pentru proiectare;
amplasament Bucuresti ( fig. 3.1);
S-a considerat in calcul :
q=1 - structura avariata (P100-3/2008)
q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)
(T ) - spectru normalizat de răspuns elastic funcţie de perioada de colt (vezi fig.16);

EMC2-20
 C T
I E
Fig.16

Spectrul normalizat de răspuns elastic este in fig.16 pentru Tc=1,6s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P100-1/2006.

O
5.2. Modelarea structurii
Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii (pozitie

R
stabilita in urma unui releveu amanuntit), cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in
stare deformata (se stabileste capacitatea portanta a structurii). Determinarea stării de eforturi si
deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi – element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de

P
tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura se modeleaza cu grinzile articulate la capete (cele 4 grinzi amplasate in axul 1 intre B-C,
E-F si axul 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului).

5.3. Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1. Evaluarea maselor

Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evaluează din combinaţia de încărcări conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC2-21
TABEL 5

Încărcarea Factor
Greutatea proprie 1,0

T
Spatiu tehnic 1,0
Pardoseala 1,0
Pereţi despartitori 1,0
Termoizolatie 1,0

C
Granit pe terasa 1,0
Sapa pe terasa 1,0
Utila 0,4

E
Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

I
Predimensionarea elementelor structurii, se realizează pe baza experienţei de proiectare si a unor
relaţii simplificate de calcul pentru determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele
structurale.

O
5.3.2. Analiza modala

5.3.2.1. Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaţial ETABS.

R
Modelul realizat este tridimensional in care planşeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).

5.3.2.2. Etapele analizei modale:

P
1. Configurarea geometrica a structurii ;
2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,
rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea secţiunilor (tipul secţiunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii – toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;
5. Definirea plăcii de beton armat cu elemente finite de tip membrană;
6. Definirea răspunsului spectral - se introduce in cazul structurii analizate spectrul de proiectare
Sd(T) (conform punctului 3.2 din P100-1/2006) functie de spectrul normalizat de raspuns elastic
dat in fig. 16;
7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);
8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

EMC2-22
9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);
10. Atribuirea tipului de secţiune pentru fiecare element;
11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numărului gradelor de libertate;

T
13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numărului de moduri proprii de vibraţie);
Se definesc atâtea moduri proprii de vibraţie pana când suma maselor modale
sa fie de cel puţin 90% din masa totala, pe ambele direcţii.

C
14. Definirea ipotezelor de încărcare pentru răspunsul spectral pe cele 2 direcţii
principale (UX si UY) – se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul

E
static echivalent;
15. Definirea ipotezelor de încărcare;

I
16. Definirea combinaţiilor de încărcări;
17. Se rulează analiza statică liniară;

O
Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraţie, vectori si valori
proprii, factorii de participare a maselor).

R
Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

P
EMC2-23
 5.3.2.3. Rezultatele analizei modale – STRUCTURA AVARIATA

CT TABEL 6

E
Mase modale de translaţie Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
pe direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)

I
structurii (%) principale ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0.77 81.45 0.00 0.00 81.45 0.00 0.00 0.00 99.69 0.03 0.00 99.69 0.03
2 0.35 0.00 83.15 0.00 81.45 83.15 0.00 99.28 0.00 0.00 99.28 99.69 0.03

O
3 0.27 0.01 0.00 0.00 81.46 83.15 0.00 0.00 0.02 84.07 99.28 99.71 84.10
4 0.25 0.07 0.00 0.00 81.53 83.15 0.00 0.00 0.00 0.20 99.28 99.71 84.30
5 0.20 11.61 0.00 0.00 93.14 83.15 0.00 0.00 0.00 0.00 99.28 99.71 84.30
6 0.15 0.00 0.20 0.00 93.14 83.35 0.00 0.01 0.00 0.00 99.29 99.71 84.30
7 0.14 0.00 0.20 0.00 93.14 83.55 0.00 0.01 0.00 0.00 99.30 99.71 84.30

R
8 0.13 0.00 12.20 0.00 93.14 95.74 0.00 0.06 0.00 0.00 99.36 99.71 84.30
9 0.12 0.00 0.51 0.00 93.14 96.25 0.00 0.00 0.00 0.00 99.36 99.71 84.30
10 0.10 0.00 3.18 0.00 93.14 99.43 0.00 0.61 0.00 0.00 99.97 99.71 84.30
11 0.10 0.00 0.06 0.00 93.14 99.50 0.00 0.01 0.00 0.00 99.98 99.71 84.30
12 0.10 0.23 0.00 0.00 93.37 99.50 0.00 0.00 0.02 12.92 99.98 99.73 97.22

P
Comentarii :
a) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 81.45% ;
b) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 83.15%;
c) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 81.46% pe direcţia X si 83,15% pe direcţia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

EMC2-24
 5.4. Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura avariata
(cu grinzile din axul 1/B-C; 1/E-F; 2/B-C; 2/E-F modelate articulat la ambele capete)
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial
in domeniul elastic pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in

T
combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata
prin modelarea structurii in stare deformata conform releveucu grinzile ce prezinta articulatii

C
plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-F) modelate articulat.
Au fost definite 11 combinaţii de incarcari:
- cinci combinaţii de încărcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),

E
- patru combinaţii de încărcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)

I
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.
TABEL 7
Combinaţia

O
Ipoteze Factor Tipul ipotezei

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

utila 1,5 Static

R
Gruparea fundamentala
de calcul spatiu tehnic 1,35 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA FUNDAMENTALA

termoizolatie pe terasa 1,35 Static

(SLU)
granit pe terasa 1,35 Static

P
sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,35 Static
de calcul cu vânt pe
direcţia X vânt X 1,05 Static

(SLU-U-vx) termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

Gruparea fundamentala
de calcul cu vânt pe pardoseala 1,35 Static
direcţia X
utila 1,05 Static
(SLU-u-Vx)
spatiu tehnic 1,35 Static

EMC2-25
 vânt X 1,5 Static

termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

T
pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

C
utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,35 Static

de calcul cu vânt pe
direcţia Y vânt Y 1,05 Static

E
(SLU-U-vy) termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

I
sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

O
utila 1,05 Static
Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,35 Static
de calcul cu vânt pe
direcţia Y vânt Y 1,5 Static

termoizolatie pe terasa 1,35 Static

R
(SLU-u-Vy)
granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

P
greutate proprie 1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

utila 0,4 Static

spatiu tehnic 1,0 Static

Gruparea speciala pe termoizolatie pe terasa 1,35 Static
direcţia X
granit pe terasa 1,35 Static
(SLUSX)
seism X 1,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

Gruparea speciala pe
utila 0,4 Static
direcţia Y
spatiu tehnic 1,0 Static
(SLUSY)
termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

EMC2-26
 seism Y 1,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

T
pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

Gruparea speciala pe spatiu tehnic 1,0 Static
direcţia X si 0.3 pe

C
directia Y termoizolatie pe terasa 1,35 Static

(SLUSX0.3Y) granit pe terasa 1,35 Static

seism X 1,0 Spectru

E
seism Y 0,3 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

I
pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

O
spatiu tehnic 1,0 Static
Gruparea speciala pe
direcţia Y si 0.3 pe termoizolatie pe terasa 1,35 Static
directia X
granit pe terasa 1,35 Static
(SLUSY0.3X)
seism Y 1,0 Spectru

R
seism X 0,3 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

P
greutate proprie 1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
utila 1,0 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,0 Static

normata cu vânt pe vant X 0,7 Static
direcţia X (SLS-VX)
termoizolatie pe terasa 1,35 Static
Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static
pereţi despartitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
utila 1,0 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,0 Static

normata cu vânt pe vant Y 0,7 Static
direcţia Y (SLS-VY)
termoizolatie pe terasa 1,35 Static
granit pe terasa 1,35 Static
pamant pe terasa 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static

EMC2-27
 5.4.1. Verificarea deformaţiilor – STRUCTURA AVARIATA
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 –„Structura duala cu cadre

T
contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.

C
ds c q de 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;

E
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;

I
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;
=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice

O
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)

R
In Fig.17 Fig. 24 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia
Y.

P
Fig.17 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata
la parter, ax 1F - dx, ax1F=15,19cm
Fig.18 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata
la parter, ax 1F - dx, ax 1F=11,85cm

EMC2-28
 C T
E
Fig.19 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata Fig.20 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata
la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F=3,21cm la etaj 3 ax 1F - dy, ax1F=2,70cm

I
Rezulta :
dex=15,19cm - 11,85cm =3.34cm ;

O
dey=3,21cm - 2,70cm =0.51cm
unde :
de x ; dey deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si

R
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: d r X c q de X 1 1 0,0334 0,0334m 0,025h 0,1225m

P
 direcţia longitudinală: d r y c q deY 1 1 0,0051 0,0051m ≤0,025h 0,1225m

Verificarea la SLS
 direcţia transversală: d r X q de X 0,4 1 0,033 0,013m 0,0075h 0,037m

 direcţia longitudinală: d r y q deY 0,4 1 0,0051 0,0020m ≤0,0075h 0,037m

EMC2-29
 C T
I E
O
Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru
forţa laterala data de seism pe direcţia „X” – structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=17,6cm

P R
Fig.22 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru
forţa laterala data de seism pe direcţia „Y” – structura avariata –[m]
Conform fig.20 rezulta : dey,max=3,85cm

EMC2-30
 CT
I E
RO
Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

P EMC2-31
 CT
E
5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata

O I
R
Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1 Fig.26 - Diagrama de forta axiala Ax 1 Fig.27 - Diagrama de forta tăietoare Ax 1
din gruparea speciala din gruparea speciala din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

P EMC2-32
5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005
exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA AVARIATA –

C T
I E
R O
Fig.28 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

P Fig.29 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC2-33
Se constata depasirea capacitatii portante a stalpilor de la parter in axele 1 si 2 cu aproximativ 50%
(vezi fig.28 si fig.29).

5.4.4. VERIFICARE stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila

T
unde:

C
NRd; MRd – efortul capabil la compresiune , respectiv la incovoiere a stalpului
NEd; MEd – efortul de proiectare

I E
R O
P Fig. 30 – VERIFICARE STRUCTURA CONFORM EC3-2005
Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila
Verificare stalpi parter - conform EC3-2005

EMC2-34
 6. VALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR
Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile
ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios

T
necesara inlocuirea integrala a grinzilor de la planseul peste parter din axele 1 si 2 intre B-F si
consolidarea stalpilor de la parter.
Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, în care construcţiile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii

C
este puţin probabilă.

E
7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)
7.1. SOLUTIA 1 (solutie analizata in modelul de calcul)

I
- Inlocuirea integrala a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi avand aceeasi sectiune
(HEA360) deoarece structura a avut o comportare foarte buna la seismul major.. Se va efectua cu
rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea grinzilor in situatia nou aparuta.
- Imbinarile fiind cu suruburi, se inlocuiesc suruburile.
- Consolidarea stalpilor de la parter prin completarea crucei de Malta cu platbande sudate de

O
grosime 30mm pe toata inaltimea parterului (vezi fig.31). Se va efectua cu rigurozitate un releveu
amanuntit in vederea stabilirii cu exactitate a dimensiunilor platbenzilor. Consolidarea rezulta
necesara deoarece structura in urma miscarii seismice asa cum s-a aratat si anterior a ramas in
pozitie deformata, apar eforturi de ordinul 2 in elementele solicitate axial (stalpi) motiv pentru care

R
s-a propus si marirea eforturilor capabile ale acestora.

P Fig. 31 – SECTIUNE CRUCE DE MALTA CONSOLIDATA

EMC2-35
 T
8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA

C
8.1 Rezultatele analizei modale – STRUCTURA CONSOLIDATA
TABEL 8

Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
direcţiile principale ale structurii translaţie pe direcţiile principale

E
principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
(%) ale structurii (%)
Mod Perioada

I
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0.70 77.93 0.00 0.00 77.93 0.00 0.00 0.00 99.37 0.04 0.00 99.37 0.04
2 0.35 0.00 81.47 0.00 77.93 81.47 0.00 99.14 0.00 0.00 99.14 99.37 0.04
3 0.27 0.02 0.00 0.00 77.94 81.47 0.00 0.00 0.03 81.97 99.14 99.40 82.01
4 0.25 0.05 0.00 0.00 77.99 81.47 0.00 0.00 0.00 0.29 99.14 99.40 82.30

O
5 0.19 13.28 0.00 0.00 91.27 81.47 0.00 0.00 0.15 0.00 99.14 99.55 82.30
6 0.15 0.00 0.14 0.00 91.27 81.61 0.00 0.01 0.00 0.00 99.16 99.55 82.30
7 0.14 0.00 0.11 0.00 91.27 81.72 0.00 0.01 0.00 0.00 99.16 99.55 82.30
8 0.12 0.00 9.16 0.00 91.27 90.87 0.00 0.04 0.00 0.00 99.21 99.55 82.30
9 0.12 0.00 1.95 0.00 91.27 92.82 0.00 0.02 0.00 0.00 99.22 99.55 82.30

R
10 0.10 0.00 0.08 0.00 91.27 92.91 0.00 0.02 0.00 0.00 99.24 99.55 82.30
11 0.10 0.00 5.95 0.00 91.27 98.85 0.00 0.71 0.00 0.00 99.95 99.55 82.31
12 0.09 0.04 0.00 0.00 91.31 98.85 0.00 0.00 0.00 11.65 99.95 99.55 93.96
Comentarii :

P
e) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 77,93% ;
f) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 81,47%;
g) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 77,94% pe direcţia X si 81,47% pe direcţia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

EMC2-36
 8.2 Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura consolidata
Solutia de consolidare aleasa consta in inlocuirea grinzilor din axele 1/B-C, 1/E-F, si 2/B-C,
respectiv 2/E-F si consolidarea stalpilor de la parter).
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial

T
pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in combinaţiile de acţiuni la
Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii cu structura consolidata.

C
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.
Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii din gruparea speciala de incarcari

E
si anume:

I
TABEL 9

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

spatiu tehnic 1,0 Static

O
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

Gruparea speciala pe termoizolatie pe terasa 1,35 Static

direcţia X
granit pe terasa 1,35 Static
(SLU3SX)
seism X 3,0 Spectru

R
sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

P
utila 0,4 Static

Gruparea speciala pe spatiu tehnic 1,0 Static

direcţia Y termoizolatie pe terasa 1,35 Static
(SLU2SY) granit pe terasa 1,35 Static

seism 2Y 1,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform P100-
1/2006.
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 –„Structura duala cu cadre
contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)

EMC2-37
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s c q d e 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).
in care:

T
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din
P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor in

C
domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente.
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura
consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008)

E
S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul elasto-
plastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o structura

I
noua.
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static sub incarcari
seismice de proiectare;
=0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice

O
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.32 Fig.37 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y.

P R
Fig.32 – Deplasarea SLU-SX-structura consolidata
la etaj 3 ax1F - dx, ax1F = 4,24cm
Fig.33– Deplasarea SLU-SX-structura consolidata
la etaj 2 ax 1F - dx, ax 1F = 3,17cm

EMC2-38
 C T
E
Fig.35 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

I
Fig.34 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata
la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F = 0,91cm
la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F = 1,19cm

Rezulta :

O
dex=4,24cm –3,17cm =1,07cm ;
dey=1,19cm – 0,91cm =0.28cm
unde :

R
de x ; dey deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior

P
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: d r X c q de X 1 3 0,0107 0,0321m ≤0,025h 0,1225m

 direcţia longitudinală: d r y c q deY 1 3 0,0028 0,0084m ≤0,025h 0,1225m

Verificarea la SLS
 direcţia transversală: d r X q de X 0,4 3 0,0107 0,01284m ≤0,0075h 0,03675m

 direcţia longitudinală: d r y q deY 0,4 3 0,0028 0,00336m ≤0,0075h 0,03675m

EMC2-39
 C T
I E
O
Fig. 36 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala
data de seism pe direcţia „X”. – structura consolidata – [m]
Conform fig.36 rezulta : dex,max=5,04cm

P R
Fig. 37 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala
data de seism pe direcţia „Y” –structura consolidata - [m]
Conform fig.37 rezulta : dex,max=1,27cm

EMC2-40
 CT
E
8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

O I
R
Fig.38 - Diagrama de moment Ax 1 Fig.39 - Diagrama de forta axiala Ax 1 Fig.40 - Diagrama de forta tăietoare Ax 1
din gruparea speciala din gruparea speciala din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLU3SX0.3Y [kNm] pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

P EMC2-41
8.5 Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca
raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA CONSOLIDATA -

C T
I E
R O
P
Fig.41 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC2-42
 C T
I E
R OFig.42 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

P
8.6 Verificare - STRUCTURA CONSOLIDATA

unde:
Rd (Scap) – momentul capabil
Ed (Sef ) – efortul de calcul

Verificarile de rezistenta si stabilitate conform SR N 1993-1-1 efectuate cu eforturile determinate

printr-un calcul static liniar sunt toate indeplinite (vezi fig. 41 si 42). Elementele structurale
indeplinesc conditiile de rezistenta si stabilitate in domeniul elastic.

EMC2-43
8.7 Calcul static neliniar –STRUCTURA CONSOLIDATA.
8.7.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaţionale din gruparea speciala sunt menţinute constante iar încărcarea seismica se
aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De regula,

T
se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor maximi pe doua
directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica monoton crescator pana la
atingerea deplasării orizontale maxime, acceptate de norma după care se proiectează construcţia.
Creşterea monotona a incarcarilor seismice va continua si după depăşirea valorii limita a deplasării

C
orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (Tabel F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat
cu 1,2 ÷ 1,5. Aceasta creştere este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu
cea indusa de seism.

E
In aceasta etapa de calcul se urmăreşte:

I
- ordinea formarii articulaţiilor plastice si distribuţia acestora pe structura;
- evitarea formarii articulaţiilor plastice in stâlpi, cu excepţia părţii inferioare a stâlpilor de la
primul nivel si a părţii superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;

O
- încadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativă.
Dirijarea articulaţiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizează prin:
- " jocul " rigidităţilor grinda - stâlp la cadre necontravantuite (mărirea caracteristicilor geometrice a

R
stâlpilor) ;
- mărirea rigidităţii stâlpilor şi/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stâlpi
Rotirile maxime admisibile au aceleaşi valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate. Pentru

P
încadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se măreşte rigiditatea de ansamblu a structurii.

8.7.2 Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaţiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru fiecare
element:
(1) stâlpi – articulaţii plastice de tip „P-M2-M3” (axiala-moment pe direcţia 2-moment
pe direcţia 3)
(2) grinzi – articulaţie plastica de tip „M3” (moment pe direcţia 3)
(3) contravântuiri – articulaţie plastica de tip „P” (axiala)
2. Atribuirea articulaţiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stâlpi) zonele potenţial plastice se definesc la
fata nodului grinda – stâlp (in program se setează valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se defineşte o singura zona potenţial plastica

EMC2-44
pe lungimea barei (se setează 0 sau 1).
3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar
(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatării cu coeficienţii specifici combinaţiei care conţine acţiunea seismica;

T
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si se aplica
incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraţie care este in cazul nostru pe
direcţia X. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UX”;

C
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si se aplica
incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraţie, care este in cazul nostru pe
direcţia Y. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UY”;

E
4. Se rulează analiza statica neliniară .

I
Pentru zonele potenţial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 43.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date după FEMA 273.
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid cu
FEMA 273.

O
Pentru contravântuirile in „X” punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si
deformaţiilor specifice limita.
La elementele încovoiate sau încovoiate cu forţa axiala (grinzi, respectiv stâlpi) zonele potenţial

R
plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravântuirilor incrucisate in „X” este suficient sa se considere zona potenţial
plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru „PMM” respectiv „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de către program, în

P
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 43).

a) b)
Fig.43 - Curba caracteristica forţa (generalizata) - deplasare (generalizata):
a) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie (rotire, deplasare)
b) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie normalizata ( / y; / y; sau /h)

EMC2-45
unde:
- rotire
- deplasare
In funcţie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 44).

C T
I E
Fig. 44 - Criterii de performanta

Criteriile de performanţă pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)

O
(2) LS - Siguranţa Vieţii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

R
Valorile deformaţiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus diferă in funcţie de
tipul de secţiune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaţiile sunt date in cap. 5
din FEMA 273.
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu forţa axiala)

P
s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravântuirile in „X” la care bara comprimata iese din lucru prin
pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.45, conform valorilor stabilite experimental si
prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru compresiune valoarea data in
FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat conform SR EN 1993-1-1).

EMC2-46
 C T
I E
O
Fig. 45 – Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la
întindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se defineşte prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA273)

8.7.3 Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

P R
Fig.46 - Curba de capacitate P - din ipoteza PUSH X [kNm]

max,X = 50cm

EMC2-47
 C T
Fig.47 - Curba de capacitate P -

I E
din ipoteza PUSH Y [kNm]

O
max,Y = 48cm

PR Fig.48 - PUSH X - pasul 12

EMC2-48
 C T
I E
Fig. 49 - PUSH X - pasul 20

R O
P Fig. 50 - PUSH X - pasul 22

EMC2-49
 C T
I E
Fig. 51 - PUSH Y - pasul 12

R O
P Fig. 52 - PUSH Y - pasul 20

EMC2-50
 C T
I E
Fig. 53 - PUSH Y - pasul 28

O
8.7.4 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )
Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din

R
elementele structurale cu expresia :

P
în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare pentru fiecare element

Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q pe element) se face pe baza

datelor obtinute din tabelul 6.1 (vezi tabel C4 pag. 75, pag.76, P100-3/2008).

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia

din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie
ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.

EMC2-51
Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si
raman cu tensiuni.

T
Se alege q=1

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.-

C
P100-3/2008) pentru stalpul cel mai solicitat din axul 2/E rezulta:
Din calculul static a rezultat (conform Fig. 42)

I E
rezulta:

O
unde :
Rd – efortul capabil al elementului ;
Ed – efortul sectional de proiectare al elementului;

R
rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

P
9. CONCLUZII
Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou cutremur
conform cerintelor de cod.

EMC2-52
EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE

T
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

IE C
O
CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE

PR - 6 exemple -

EZ-1
CUPRINS

EXEMPLUL NR.1 5

T
1.1. DATE GENERALE ............................................................................................................ 5

1.2. REZISTENŢELE ZIDĂRIEI............................................................................................. 5

C
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLĂDIRII ŞI STRUCTURII ......................... 6

1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI .......................................................... 6

E
1.5. CALCULUL FORŢEI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE ......................................... 7

I
1.6. CALCULUL FORŢEI SEISMICE ŞI AL MOMENTULUI Ȋ NCOVOIETOR (DE
RĂSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREŢI Z1÷Z9 ........................................... 8

1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI Ȋ NCOVOIETOR

CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREŢILOR TRANSVERSALI ŞI LONGITUDINALI.......... 9

O
1.8. CALCULUL REZISTENŢEI PEREŢILOR STRUCTURALI LA FORŢĂ TĂIETOARE
.................................................................................................................................................... 9

1.9 CALCULUL PEREŢILOR STRUCTURALI PENTRU ACŢIUNEA SEISMICĂ

R
PERPENDICULARĂ PE PLAN. ............................................................................................ 11

1.10. ÎNCADRAREA CLĂDIRII Ȋ N CLASE DE RISC SEISMIC ...................................... 12

P
1.11. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE ..................................................................................... 13

EXEMPLUL NR.2. 16
2.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 16

2.2. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR ŞI FORŢELOR AXIALE PE PEREŢII

STRUCTURALI ...................................................................................................................... 16

2.3. FORŢE AXIALE PE PEREŢII STRUCTURALI ......................................................... 18

2.4. VERIFICAREA CONDIŢIILOR DE REGULARITATE................................................ 19

2.5. DETERMINAREA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PENTRU ANSAMBLUL

CLĂDIRII. ............................................................................................................................... 22

2.6. VERIFICAREA PRELIMINARĂ A CAPACITĂŢII DE REZISTENŢĂ CU

METODOLOGIA DE NIVEL 1 .............................................................................................. 22

EZ-2
EXEMPLUL NR.3 24
3.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 24

3.2. DETERMINAREA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PENTRU .................................. 24

ANSAMBLUL CLĂDIRII. ..................................................................................................... 24

T
3.3. DISTRIBUŢIA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PE ÎNĂLŢIMEA CLĂDIRII ......... 24

3.4. DISTRIBUŢIA FORŢEI TĂIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREŢII STRUCTURALI . 25

C
3.5. REZISTENŢELE ZIDĂRIEI............................................................................................ 29

3.7 ÎNCADRAREA CLĂDIRII Ȋ N CLASE DE RISC SEISMIC ......................................... 33

E
3.8. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE ....................................................................................... 33

I
EXEMPLUL NR.4 37
4.1 DATE GENERALE ........................................................................................................... 37

4.2. RECALCULAREA POZIŢIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE ................................... 37

O
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE ...................................................................................... 38

4.4 RAZELE DE GIRAŢIE LA TORSIUNE .......................................................................... 38

R
EXEMPLUL NR. 5 40

P
5.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 40

5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMICĂ INIŢIALĂ A CLĂDIRILOR ............... 42

5.3. FORŢA SEISMICĂ DE PROIECTARE CONFORM P100-81 ...................................... 42

5.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL ............................................................ 42

5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85 ..................................................................... 43

5.6. CALCUL ÎNCĂRCĂRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMICĂ

.................................................................................................................................................. 45

5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI DE

PEREŢI (ZONE) ...................................................................................................................... 46

5.8. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII

STRUCTURALI ...................................................................................................................... 47

5.9. METODOLOGII DE EVALUARE .................................................................................. 50

EZ-3
5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE DE PROIECTARE
(NECESARE) ÎN PEREŢII STRUCTURALI ....................................................................... 55

5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3 .............................................................................. 55

5.12. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC ......................................................... 56

5.13. PROPUNEREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE ................................................ 56

T
EXEMPLUL NR. 6 58

C
6.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 58

6.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMICĂ INIŢIALĂ A CLĂDIRILOR ............... 59

E
6.3. FORŢA SEISMICĂ DE PROIECTARE CONFORM P100 -81 ..................................... 59

I
6.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL ............................................................ 59

6.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85 ..................................................................... 59

6.6. CALCUL ÎNCĂRCĂRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMICĂ 61

O
6.7. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII
STRUCTURALI ...................................................................................................................... 62

6.8. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII

R
STRUCTURALI ...................................................................................................................... 62

6.9. METODOLOGII DE EVALUARE .................................................................................. 63

P
6.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE DE PROIECTARE
(NECESARE) ÎN PEREŢII STRUCTURALI ....................................................................... 65

6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3 ............................................................................ 65

6.12. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC ......................................................... 66

6.13. PROPUNEREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE ................................................ 66

EZ-4
 EXEMPLUL NR.1
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi planşee
din grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru clădiri cu

planşee fără rigiditate în plan orizontal

T
1.1. DATE GENERALE
Amplasament: Bucureşti
Anul construcţiei : aprox.1900

C
Funcţiune: clădire de locuit.
Structura: identică la toate nivelurile
Pereţi structurali din zidărie simplă nearmată. Cărămidă plină şi mortar de var
Planşee din grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă fără suprabetonare (cu rigiditate

E
nesemnificativă ȋ n plan orizontal)
Inălţimea nivelului: Hniv = 3.60 m

I
Înălţimea totalăa clădirii: Htot = 10.80 m
Grosimea pereţilor : t = 42 cm la toate nivelurile
Starea actuală : în exploatare, complet finisată. Nu sunt vizibile deteriorări/degradări
din cauze seismice şi/sau neseismice

O
Nu există planurile iniţiale ale clădirii şi nici informaţii privind comportarea clădirii la
cutremurele din secolul XX.
S-a efectuat un releveu de arhitectură al clădirii (figura 1.1)

PR Figura 1-1. Releveul nivelului curent

Notă. În figura 1.1. au fost notate cu “Z” grupurile de pereţi care conlucrează pentru preluarea
ȋ ncărcărilor verticale şi orizontale.
1.2. REZISTENŢELE ZIDĂRIEI
Clădirea fiind în exploatare nu a fost posibil să se efectueze:
- decopertări pentru identificarea unor eventuale deteriorări anterioare;
- teste asupra materialelor.
Având în vedere nivelul de inspectare şi testare limitat s-a considerat:
- Nivel de cunoaştere: KL.1. - cunoaştere limitată
EZ-5
 - Factor de încredere : CF = 1.35
Pentru verificările analitice rezistenţele zidăriei au fost luate prin raportare la
rezultatele încercărilor pe construcţii similare şi prin confruntare cu datele existente în
literatură (conf. P100-3,D.3.4.1.3.1.) :
- rezistenţa medie a zidăriei la compresiune: fm = 3.0 N/mm2 ≡ 300 tone/m2
- rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare (lunecare în rostul de aşezare)

T
fvk0 = 0.045 N/mm2 ≡ 4.5 tone/m2
- rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (conf. Erata)

C
Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 3.0

E
Cu valorile de mai sus rezistenţele de proiectare au rezultat:
rezistenţa de proiectare la compresiune:

I
f m 3.00
fd 2.22 N / mm2 222tone / m 2
CF 1.35

rezistenţa de proiectare la forfecare în N/mm2

O
rezistenţa de proiectare la forfecare (rupere în scară)

R
0.04 f m 0.04 3.00 2
f td 0.0296 N / mm
M CF 3.0 1.35
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLĂDIRII ŞI STRUCTURII

P
Aria nivelului : Aniv = 121.18 m2
Aria planşeelor pe nivel : Apl,niv = 95.70 m2
Aria zidăriei în plan pe nivel (s-au scăzut parapeţii ): Azid,niv = 16.83 m2
Volumul zidăriei pe nivel :Vzid,niv = 75.146 m3
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI
Greutatea volumetrică a zidăriei γzid = 1.800 tone/m3
Greutatea zidăriei pe nivel Gzid,niv = 1.8 × 75.146 = 135.2 tone
Greutatea unitară a planşeelor peste parter (nivel 1) şi peste etajul I(nivel 2) :
- bolţisoare de cărămidă 200 kg/m2
- profile IPN 25 kg/m2
- tavan 50 kg/m2
- umplutură 8 cm moloz (medie) 100 kg/m2
- pardoseala (grinzişoare şi podină) 50 kg/m2
- pereţi despărţitori uşori 120 kg/m2
- încărcare utilă 0.30 × 150 = 45 kg/m2
Total 590 kg/m2
Greutatea unitară a planşeului peste etajul II (nivel 3)

EZ-6
 - planşeu + şarpantă + învelitoare (estimat) 790 kg/m2
Greutatea de proiectare a planşeelor:
- planşeu peste nivelul 1 şi peste nivelul 2 Gpl,1 ≡ Gpl,2 = 56.5 tone
- planşeu peste nivelul 3 Gpl,3 = 75.6 tone

C T
Figura 1-2 Calculul greutăţii nivelurilor pentru calculul forţei seismice echivalente

E
Greutatea nivelurilor pentru calculul forţei seismice echivalente:

I
- G1 = 0.5 × (Gzid,1 + Gzid,2) + Gpl,1 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G2 = 0.5 × (Gzid,2 + Gzid,3) + Gpl,2 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G3 = 0.5 × Gzid,3 + Gpl,3 = 0.5 × 135.2 + 75.6 = 143.2 tone
Greutatea totală a clădirii pentru calculul forţei seismice echivalente:

O
- Gtot = G1 + G2 + G3 = 2 × 191.7 +143.2 = 526.6 tone
1.5. CALCULUL FORŢEI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE
Factorul de importanţă (clădire de locuit) : γI = 1.00
Acceleraţia terenului pentru proiectare (Bucureşti) ag = 0.24g

R
Valoarea spectrului elastic β0 = 2.75
Factorul de reducere pentru clădiri cu nniv>2 : = 0.85
Factorul de reducere pentru amortizare = 0.88
Factorul de comportare (zidărie nearmată) q = 1.5

P
Coeficientul seismic (aplicat la greutatea clădirii pentru gruparea seismică)
I ag 0 1.0 0.24 2.75 0.85 0.88
c 0.329
q 1.5
Forţa seismică totală (forţa tăietoare de bază)

Fb = c × Gtot = 0.329 × 526.6 = 173.3 tone

Distribuţia forţei seismice pe ȋ nălţimea clădirii se face cu relaţia

Gi zi
Fi Fb
Gi zi
unde zi este cota planşeului "i" peste secţiunea de ȋ ncastrare
Au rezultat valorile:
F3 = 74.1 tone
F2 = 66.1 tone
F1 = 33.1 tone

EZ-7
Înălţimea echivalentă a forţei tăietoare pentru calculul momentului de răsturnare:
Fi zi 74.1 10.8 66.1 7.20 33.1 3.6
H ech 8.05 m
Fb 173.3
Încărcarea verticală de proiectare pe grupurile de pereţi s-a stabilit ca sumă a ȋ ncărcării
provenite din greutatea proprie a pereţilor şi din ȋ ncărcările aduse de planşee.

C T
IE
O
Figura 1-3 Distribuţia ȋ ncărcărilor din planşee pe pereţii structurali
1.6. CALCULUL FORŢEI SEISMICE ŞI AL MOMENTULUI Ȋ NCOVOIETOR
(DE RĂSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREŢI Z1÷Z9

R
Valorile sunt date ȋ n tabelul 1.1
Tabelul 1.1
Gzid Apl Gpl Gpl Gtotal Gtotal
NRd σd
nivel nivel nivel nivel nivel nivel Azid Fb Mb
Elem. bază bază

P
1,2,3 1,2,3 1,2 3 1,2 3
tone m2 tone tone tone tone tone m2 t/m2 tone tm
Z1 9.551 5.715 3.372 4.515 12.923 9.291 39.912 1.191 33.51 11.6 93.4
Z2 13.852 9.728 5.740 7.686 19.592 14.612 60.722 1.854 32.75 17.7 142.5
Z3 3.947 --- --- --- 3.947 1.974 11.841 0.357 33.17 3.2 25.8
Z4 18.298 19.253 11.359 15.21 29.657 24.359 92.822 2.432 38.17 27.5 221.4
Z5 14.216 11.635 6.863 9.189 21.079 16.297 65.563 1.802 36.38 19.2 154.6
Z6+Z7 17.142 16.203 9.560 12.801 26.702 21.372 83.347 2.169 38.43 24.6 198.0
Z8 16.778 10.686 6.305 8.442 23.083 16.831 71.386 2.222 32.13 20.7 166.6
Z9 12.478 6.278 3.704 4.960 16.182 11.199 49.802 1.558 31.97 14.3 115.1

EZ-8
 1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI
Ȋ NCOVOIETOR CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREŢILOR TRANSVERSALI ŞI
LONGITUDINALI.
Calculul s-a făcut, pentru ambele direcţii principale (T şi L), cu relaţia (D.5) din
Codul P100-3 scrisă sub forma:
( 1 1.15 d )
M Rd N d lw
2

T
Forţa tăietoare (Vf1) corespunzătoare atingerii valorii MRd s-a calculat cu relaţia
M Rd
Vf 1

C
H ech
Valorile sunt date ȋ n tabelele 1.2a şi 1.2b
TRANSVERSAL

E
Tabelul 1.2a
σd lwT NdT MRdT Vf1T
υd=σd/fd

I
Elem. 1-1.15υd
t/m2 m tone tm tone
Z1T 33.51 0.151 0.826 1.92 27.0 21.4 2.65
Z2T 32.75 0.148 0.830 3.50 48.1 69.9 8.68
Z3T 33.17 0.149 0.829 --- --- --- ---
Z4T 38.17 0.172 0.802 3.96 63.5 100.8 12.52
Z5T 36.38 0.164 0.811 2.46 37.6 37.5 4.65

O
Z6T&Z7T 38.43 0.173 0.801 2.46 39.7 39.1 4.85
Z8T 32.13 0.145 0.833 3.50 47.2 68.8 8.55
Z9T 31.97 0.144 0.834 1.92 25.8 20.7 2.56

R
LONGITUDINAL
Tabelul 1.2b
σd lwL NdL MRdL Vf1L
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
t/m2 m tone tm tone
Z1L 33.51 0.151 0.826 1.335 18.8 10.4 1.29

P
Z2L 32.75 0.148 0.830 1.335 18.4 10.2 1.27
Z3L 33.17 0.149 0.829 0.85 11.8 4.1 0.52
Z4L 38.17 0.172 0.802 2×1.335 2×21.4 2×11.5 2×1.42
Z5L 36.38 0.164 0.811 2×1.335 2×20.4 2×11.0 2×1.37
Z6L&Z7L 38.43 0.173 0.801 3.125 50.4 63.1 7.84
Z8L 32.13 0.145 0.833 2.21 29.8 27.4 3.41
Z9L 31.97 0.144 0.834 2.21 29.7 27.4 3.40
1.8. CALCULUL REZISTENŢEI PEREŢILOR STRUCTURALI LA FORŢĂ
TĂIETOARE
Pentru dezvoltarea calculului a se vedea şi Erata la Codul P100-3/2008
Calculul s-a făcut cu relaţia (D.6)
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în rost orizontal s-a calculat
cu relaţia (D.7- a se vedea Erata) având ȋ n vedere caracterul reversibil al acţiunii seismice.
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaţia (D.7a). iar lungimea zonei pe care este
activă aderenţa (lad) s-a calculat cu relaţia (D.7b) .
Rezultatele sunt date ȋ n tabelul 1.3.

EZ-9
 Tabelul 1.3.
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT lc lw lad Vf21 NdL lc lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
Z1 27.0 0.686 1.92 0.00 6.21 18.8 0.464 1.335 0.00 4.32
Z2 47.9 1.182 3.50 0.00 11.02 18.3 0.451 1.335 0.00 4.21
Z3 --- --- --- --- --- 11.8 0.291 0.85 0.00 2.71
Z4 63.5 1.566 3.96 0.00 14.61 2×21.4 0.528 2×1.335 0.00 2×4.92

T
Z5 37.6 0.927 2.46 0.00 8.65 2×20.4 0.503 2×1.335 0.00 2×4.69
Z6&Z7 39.7 0.979 2.46 0.00 9.13 50.4 1.243 3.125 0.00 11.59
Z8 47.2 1.164 3.50 0.00 10.86 29.8 0.735 2.21 0.00 6.85
Z9 25.8 0.636 1.92 0.00 5.93 29.7 0.733 2.21 0.00 6.83

C
Din tabelul 1.3 se observă că lad ≡ 0 pentru toţi pereţii structurali de pe ambele direcţii.
Prin urmare valoarea Vf21 a rezultat din relaţia simplificată (D.7c)
0.93 0.93
V f 21 Nd Nd 0.23 N d

E
M CF 3.00 1.35

I
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare diagonală s-a calculat cu
relaţia (D.8). Valorile rezultate sunt date ȋ n tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd
Elem AwT Vf22 AwL Vf22

O
tone/m2 m2 tone m2 tone
Z1 33.51 3.510 0.806 5.58 0.561 3.89
Z2 32.57 3.465 1.470 10.05 0.561 3.84
Z3 33.17 3.494 --- --- 0.357 2.46
Z4 38.17 3.728 1.663 12.23 2×0.561 2×4.13

R
Z5 36.38 3.646 1.033 7.43 2×0.561 2×4.04
Z6&Z7 38.43 3.739 1.033 7.62 1.313 9.69
Z8 32.13 3.443 1.470 9.99 0.928 6.28
Z9 31.97 3.435 0.806 5.46 0.928 6.29

P
Cu valorile din tabelele 1.3 şi 1.4 s-au determinat forţele tăietoare capabile şi modul de rupere
"ductil " (D) sau "fragil" (F) (tabelul 1.5). Valorile de proiectare sunt date în casetele poşate.
Tabelul 1.5
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
Z1 2.65 6.21 5.58 D 1.29 3.25 3.89 D
Z2 8.68 11.02 10.05 D 1.27 3.17 3.84 D
Z3 --- --- --- --- 0.52 2.04 2.46 D
Z4 12.52 14.61 12.23 F 2×1.42 2×3.70 2×4.13 D
Z5 4.65 8.65 7.43 D 2×1.37 2×3.53 2×4.04 D
Z6&Z7 4.85 9.13 7.62 D 7.84 8.72 9.69 D
Z8 8.55 10.86 9.99 D 3.41 5.15 6.28 D
Z9 2.56 5.93 5.46 D 3.40 5.14 6.29 D

Verificarea siguranţei pentru fiecare perete (pe ambele direcţii) s-a făcut cu relaţia (D.14).
Valorile indicatorului R3i sunt date ȋ n tabelul 1.6 în care sunt poşate valorile
R3i ≥ 0.30 care se iau în considerare pentru calculul indicatorului R3 cu relaţia (D.15),

EZ-10
 Tabelul 1.6
Forţa TRANSVERSAL LONGITUDINAL
de proiectare Forţa Forţa
Element
Fbi capabilă R3i capabilă R3i
tone tone tone
Z1 11.6 2.65 0.228 1.29 0.111
Z2 17.7 8.29 0.468 1.27 0.071
Z3 3.2 --- --- 0.52 0.163

T
Z4 27.5 10.99 0.400 2.84 0.103
Z5 19.2 4.65 0.242 2.74 0.143
Z6&Z7 24.6 4.85 0.197 7.84 0.319
Z8 20.7 8.17 0.395 3.41 0.165
Z9 14.3 2.56 0.179 3.40 0.238

C
Σ = 47.01 tone Σ = 23.6 tone

Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii calculat cu relaţia (D.15) în care se introduc numai
elementele care au R31 ≥ 0.3 (casetele poşate din tabelul 1.6) are valoarea

IE
1.9 CALCULUL PEREŢILOR STRUCTURALI PENTRU ACŢIUNEA SEISMICĂ
PERPENDICULARĂ PE PLAN.
În absenţa sondajelor pentru determinarea condiţiilor de fixare la nivelul planşeelor pentru

O
pereţii paraleli cu profilele IPN (axele A÷D) nu se poate stabili cu exactitate nivelul
solicitărilor produse de acţiunea seismică perpendiculară pe planul acestora.
Având ȋ n vedere că soluţia de consolidare (a se vedea 1.11) prevede suprabetonarea
planşeului existent şi deci posibilitatea ancorării pereţilor respectivi la nivelul planşeelor

R
(reazeme simple), s-a efectuat verificarea peretelui de la nivelul 3 (etajul II) de pe axul A
ȋ ntre axele 1 şi 2 pentru acţiunea perpendiculară pe plan.

P fw( z )

luând valorile:
g
(a)

w w
qw
Kz
gw
(b)
Figura 1-4. Schema de calcul pentru acţiunea perpendiculară pe planul peretelui
Încărcarea seismică normală pe planul peretelui se calculează conform P100-1/2006, formula
(10.1) şi P100-3, D.3.4.2. (3)
ag

qw = 1.5
βw = 2.0 (element fixat pe două laturi)

EZ-11
 γw = 1.0
z
Kz 1 2
H
acceleraţia seismică este ag = 0.24g
greutatea peretelui este gw = 0.42 × 1.800 = 0.756 tone/m2
Coeficientul Kz s++a calculează pentru pereţii fixaţi sus şi jos, cu relaţia

T
zinf z sup
z z med
2
unde "zinf" este cota de rezemare (z = 7.20 m) iar "zsup≡ H" este cota acoperişului

C
(H = 10.80 m)
Rezultă zmed = 9.00 m şi Kz = 2.66
Cu aceste valori ȋ ncărcarea seismică pe perete este fw = 0.644 tone/m2. Având ȋ n vedere

E
zonele aferente montantului ȋ ntre ferestre ȋ ncărcarea perpendiculară pe perete este arătată
ȋ n figura 1-4(b).

I
Momentul ȋ ncovoietor maxim (la mijlocul ȋ nălţimii spaletului) este Mmax = 1.21 tm.
Modul de rezistenţă al spaletului ȋ n secţiunea de moment mxim este
85 42 2
Ww 24990 cm 3

O
6
Forţa axială de compresiune ȋ n elementul Z3 la ultimul nivel este N3 = 0.5 × 3.947 = 1.975
tone
Adâncimea zonei comprimate se calculează cu relaţia

R
1.15 N 3 1.15 1975
xc 2.47 cm
bf d 85 2.19
Momentul capabil perpendicular pe plan MRd┬ este deci

P
MRd┬ = 0.5 × (42.0 - 2.47) × 1975 ≈ 39000 kgcm ≡ 0.39 tm
Indicatorul de siguranţă este
M RdT 0.39
R3T 0.322 0.35
M maxT 1.21
1.10. ÎNCADRAREA CLĂDIRII Ȋ N CLASE DE RISC SEISMIC
Din punct de vedere calitativ clădirea expertizată prezintă deficienţe importante concretizate
prin :
ȋ nălţimi de etaj prea mari pentru clădiri din zidărie simplă;
absenţa planşeelor rigide plan orizontal;
pereţii structurali paraleli cu grinzile plansşeelor (axele A÷D) nu sunt ancoraţi.
Valorile indicatorilor R3 calculate pentru pereţii structurali de pe direcţia transversală sunt
ȋ n mare majoritate mai mici de 0.30 şi indicatorul R3 pentru ansamblul clădirii calculat cu
relaţia (D.15) este R3 =0.158. Pentru direcţia longitudinală toţi montanţii au indicatorii R3i
<0.3 astfel încât indicatorul R3 nu poate fi calculat cu relaţia (D.15)

EZ-12
Dacă se face ipoteza, optimistă, a conlucrării tuturor montanţilor în stadiile avansate de
solicitare rezultă indicatorii
transversal R3,max = 0.271
longitudinal R3,max = 0.136
În consecinţă, clădirea expertizată se ȋ ncadrează ȋ n clasa I de risc seismic
1.11. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE

T
Având ȋ n vedere nivelul foarte redus de siguranţă exprimat prin indicatorul R3 se propun
următoarele lucrări de consolidare:
suprabetonarea planşeelor cu o placă de beton monolit cu grosime de 6 cm armată cu

C
o plasă de oţel ductil Φ6/150 mm;
ancorarea pereţilor de plăcile de beton armat nou create;
solidarizarea profilelor IPN la faţa inferioară prin sudarea unor diagonale din oţel

E
beton;
consolidarea pereţilor structurali de zidărie prin placarea acestora, către interior, cu

I
pereţi din beton armat cu grosime de 12 cm executaţi prin torcretare.

1.11.1. Reevaluarea greutăţii proprii a clădirii

Deoarece măsurile de consolidare propuse sporesc ȋ n mod semnificativ greutatea

permanentă a clădirii este necesară reevaluarea acesteia.

O
Greutatea suprabetonării este de 0.06 × 2500 = 150 kg/m2 planşeu
Greutăţile unitare de proiectare ale planşeelor devin:
planşeele peste nivelurile 1 şi 2 : gpl1 = gpl2 = 590 + 150 = 740 kg/m2

R
-
- planşeul peste nivelul 3: gpl3 = 790 + 150 = 940 kg/m2
Greutăţile totale ale planşeelor devin:

P
- Gpl1 = Gpl2 = 70.9 tone
- Gpl3 = 90.0 tone
Greutatea placării cu beton este de gplacare = 0.12 × 2500 = 300 kg/m2perete. Adăugând
această greutate la greutatea zidăriei gzid = 0.42 × 1800 = 756 kg/m2 rezultă greutatea
zidăriei consolidate gzid,cons = 1056 kg/m2 perete. Pentru calculul greutăţii zidăriei
consolidate valorile din tabelul 1.1 se vor multiplica cu factorul cgcons = 1056/756 ≈
1.40.
Rezultă greutatea zidăriei pe nivel Gzid,cons = 1.4 × 135.2 = 189.3 tone/nivel
Greutăţile supuse acţiunii seismice, după consolidare, sunt:
- G1,cons = G2,cons = 70.9 + 189.3 = 260.2 tone
- G3,cons = 90.0 + 0.5 × 189.3 = 184.7 tone
- Gtot,cons = 2 × 260.2 + 184.7 = 705.1 tone

1.11.2. Recalcularea forţei seismice statice echivalente

Factorul de comportare se va lua q = 2.25 conform prevederilor din Codul P100-1

Coeficientul seismic (aplicat la greutatea clădirii pentru gruparea seismică)

EZ-13
 I ag 0 1.0 0.24 2.75 0.85 0.88
c 0.219
q 2.25
Forţa seismică totală (forţa tăietoare de bază) după consolidare
Fb,cons = c × Gtot,cons = 0.219 × 705.1 = 154.7 tone
Distribuţia forţei seismice pe ȋ nălţimea clădirii se face cu relaţia

T
Gi zi
Fi Fb
Gi zi
unde zi este cota planşeului "i" peste secţiunea de ȋ ncastrare

C
Au rezultat valorile:
F3,cons = 66.2 tone
F2,cons = 59.0 tone

E
F1,cons = 29.5 tone
Valoarea totală a forţei seismice de proiectare static echivalente pentru clădirea consolidată

I
este 89% din forţa static echivalentă calculată pentru clădirea neconsolidată . Diferenţa
provine în special din adoptarea unei valori mai mari pentru factorul q (q = 2.25 în loc de
1.5).

1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereţilor structurali consolidaţi

O
Pentru calculul forţei tăietoare de bază şi pentru distribuţia forţelor seismice în pereţii
consolidaţi se ia ȋ n considerare grosimea transformată a pereţilor de zidărie placaţi cu beton
armat. Transformarea se face ȋ n funcţie de raportul modulelor de elasticitate ale celor două

R
materiale
Grosimea peretelui echivalent de zidărie se determină cu relaţia

P
Placarea se execută cu beton C16/20 pentru care Eb = 27000 N/mm2
Modulul de elasticitate al zidăriei Ez = 1000 fk = 1000 × fm/1.3 ≈ 2310 N/mm2
Grosimea echivalentă (de calcul) a peretelui de zidărie este
27000
t ech ,z 12 42 182.0 cm
2310
În continuare calculul eforturilor secţionale ȋ n structura consolidată se conduce ca ȋ n
Exemplul nr.3 având în vedere că, prin suprabetonarea prevăzută şi prin solidarizarea
grinzilor cu diagonale de oţel, planşeele pot fi considerate rigide în plan orizontal.

1.11.4. Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu beton armat.

Pentru calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu beton se neglijează capacitatea de rezistenţă a

zidăriei şi a betonului (art.F.5.3.1.1.2.) şi forţa tăietoare capabilă este
asigurată numai de rezistenţa oţelului.
Pentru detalierea etapelor calculului a se vedea Exemplul nr 3.

EZ-14
1.11.5. Detalierea lucrărilor de intervenţie.

Proiectarea de detaliu a lucrărilor de intervenţie se face numai după decopertarea completă a

structurii pentru evidentierea eventualelor deficienţe ascunse de tencuieli.
Pentru detalierea lucrărilor de intervenţie se folosesc prevederile generale şi de detaliu ale
Anexei F5 la Codul P100-3 Procedee de intervenţie pentru clădiri cu structura din zidărie
după cum urmează:

T
1. Suprabetonarea planşeelor cu o placă de beton monolit cu grosime de 6 cm armată cu o
plasă de oţel ductil Φ6/150 mm
- Art. F.5.6.1.3.1. Planşee din lemn. Pct. a. Consolidarea prin suprabetonare

C
2. Ancorarea pereţilor consolidaţi de plăcile de beton armat nou create
- Legătura stratului de placare din beton armat de stratul de suprabetonare al planşeului
se realizează prin continuitatea armăturilor.

E
3. Solidarizarea profilelor IPN la faţa inferioară prin sudarea unor diagonale din oţel beton.
Art.F.5.6.2.1.3.2. Planşee din profile metalice laminate şi bolţişoare de cărămidă.

I
-
Figura F5.51
4. Consolidarea pereţilor structurali de zidărie prin placarea acestora, către interior, cu pereţi
din beton armat cu grosime de 12 cm executaţi prin torcretare.
- Art.F.5.6.1.1.1. Placare cu beton /mortar armat cu plase legate/sudate din oţel beton.

O
Înainte de placare :
A. Se reface continuitatea aparentă a zidăriei prin injectare.
- Art. F.5.5.3. Injectarea fisurilor / crăpăturilor

R
B. Se execută, dacă este necesar, lucrări pentru asigurarea conlucrării între
pereţii de pe direcţiile principale ale clădirii:
- Art.F.5.6.2.1.1. Lucrări pentru realizarea conlucrării între pereţii de pe direcţiile

P
principale ale structurii

EZ-15
 EXEMPLUL NR.2.
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1

2.1. DATE GENERALE

T
Amplasament: zona seismică ag = 0.12g
Anul construcţiei : 1925
Funcţiune: clădire de locuit.

C
Structura: identică la toate nivelurile
Pereţi structurali din zidărie simplă nearmată.
Planşee din beton armat monolit rezemate pe pereţi (fără centuri)
Buiandrugii nu constitue grinzi de cuplare

E
Grosimea pereţilor (fără tencuială) : t = 42 cm la pereţii exteriori şi t = 28 cm la
pereţii interiori (toate nivelurile)

I
Starea actuală : în exploatare, complet finisată. Nu sunt vizibile deteriorări/degradări
din cauze seismice şi/sau neseismice
Nu există planurile iniţiale ale clădirii şi nici informaţii privind comportarea clădirii la
cutremurele din secolul XX.
S-a ȋ ntocmit un releveu de arhitectură al clădirii (figura 2.1) şi s-au efectuat

O
investigaţii limitate in situ pentru determinarea proprietăţilor materialelor

PR Figura 2-1. Planul nivelului curent

2.2. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR ŞI FORŢELOR AXIALE PE PEREŢII
STRUCTURALI

2.2.1.Date generale

Aria construită pe nivel: 10.56 x 10.56 = 111.5 m2

Aria utilă (aria planşeului) pe nivel :(5.72+3.72) x (4.22 + 5.22) = 89.1 m2
Înălţimea nivelurilor het = 3.30 m

EZ-16
 Înălţimea totală a clădirii: P + 2E → Htot = 9.90 m

2.2.2. Date referitoare la zidărie:

Elemente pline din argilă arsă (γzid=1.80 t/m3) cu dimensiunile 67 × 130 ×270 mm
Rezistenţa medie la compresiune a elementelor 7.5 N/mm2 (75 daN/cm2)
Mortar var-ciment M2.5 (25 daN/cm2)
Tencuială pe ambele feţe 2 cm →greutate totală 2 x 0.02 x 2.0 = 0.08 t/m2 perete

T
Greutate perete tencuit pe m2 perete
2
- perete t = 28 cm → gz = 0.28 ×1.80 + 0.080 0.58 t/m
2
- perete t = 42 cm → gz = 0.42 ×1.80 + 0.080 0.84 t/m

C
2.2.3. Greutate totală din planşeu în gruparea seismică

Greutate permanentă:

E
- placa b.a. - 15 cm 0.375 t/m2
- tencuiala 2 cm 0.040 t/m2

I
- pardoseala + şapă 0.140 t/m2
- pereti despărţitori 0.125 t/m2
Total 0.680 t/m2
Încărcare de exploatare:

O
- locuinţe 0.30 × 0.150 t/m2
Încărcare totală
- 1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2

R
Greutate totală planşee/nivel
- 89.1 × 0.725 64.6 tone/nivel

2.2.4. Greutatea proprie a zidăriei pe nivel

P
Zidărie cu grosime t = 42 cm
Ax 1 10.56 × 3.30 - 2.50 × 1.80 - 2.00 × 1.80 = 26.75 m2
Ax 3 10.56 × 3.30 - 2 × 1.50 × 1.50 = 30.35 m2
Ax A (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.50 × 1.50 - 1.00 × 1.50 = 27.40 m2
Ax C (5.72 + 3.72) × 3.30 - 2.00 × 1.50 - 1.50 × 1.50 = 25.90 m2
Total 110.40 m2
Zidărie cu grosime t = 28 cm
Ax 2 10.56 × 3.30 - 1.02 × 2.10 - 1.52 × 2.40 = 29.1 m2
Ax B (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.52 × 2.40 - 1.02 × 2.10 = 25.40 m2
Total 54.50 m2
Greutate totală pe nivel
Gz = 110.40 × 0.84 + 54.50 × 0.58 124.0 tone

2.2.5. Greutate totală supusă acţiunii seismice

Greutate pe nivel : Gniv = 124.0 + 64.6 = 188.6 tone/nivel

Greutate echivalentă (uniform distribuită) gniv = 188.6/ 10.56 × 10.56 = 1.69 tone/m2
Greutate totală a clădirii Gtot = 3 × Gniv 566 tone

EZ-17
 2.3. FORŢE AXIALE PE PEREŢII STRUCTURALI

2.3.1. Încărcarea verticală din planşee pe pereţii structurali

Planşeele alcătuite din plăci de beton armat transmit încărcările pe două direcţii, indiferent de
tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare). Asupra pereţilor se transmit efectele încărcărilor aplicate pe porţiunile de
placă aferente, determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plăcilor (l1 l2).

T
Încărcările se consideră uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv şi se determină cu
relaţiile cunoscute
qtotl1

C
l1
p1 p2 p1 2
4 l2
unde l1 este lungimea laturii mici a panoului de placă

E
Încărcarea totală pe perete s-a obţinut prin înmulţirea încărcării p1 sau p2 cu lungimea
spaletului respectiv, la care, în cazul pereţilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre, s-a adaugat câte

I
½ din lăţimea golurilor care mărginesc spaletul.

R O
P
(a) (b)
Figura 2-2. Încărcări din planşee

2.3.2. Forţe axiale şi eforturi unitare de compresiune ȋ n pereţi pe nivel

Tabelul 2.1
Azid Gzid Gplanşee Ncalcul σ0
Zona (axe)
m2 tone tone tone tone/m2
Z1 (1&A) 2.16 16.95 10.95 27.90 12.9
Z2 (1 &B) 1.43 12.75 8.10 20.85 14.6
Z3 (1&C) 1.74 14.25 5.00 19.25 11.1
Z4 (2&A) 1.43 11.75 6.25 18.00 12.6
Z5 (2&B) 2.30 17.20 17.80 35.00 15.2
Z6 (2&C) 1.78 15.00 7.60 22.60 12.7
Z7 (3&A) 1.53 12.00 3.50 15.50 10.1
Z8 (3&B) 1.85 14.95 6.30 21.25 11.5
Z9 (3&C) 1.11 9.60 2.65 12.25 11.0
15.33 124.45 68.15 192.60 12.6

EZ-18
Azid este aria de zidărie în elevaţie. Greutatea zidăriei s-a determinat înmulţind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat încărcarea totală de referinţă pe nivel
qetaj = Ncalcul / 10.56 × 10.56 = 1.727 tone/m2
(valoarea poate fi considerată reprezentativă pentru această clasă de clădiri)

T
2.3.3.Forţe axiale şi eforturi unitare de compresiune la baza pereţilor structurali (cota ±
0.00)
Tabelul 2.2.
Azid Ncalcul σ0(mediu)
Zona

C
m2 tone tone/m2
Z1 2.16 83.70 38.8
Z2 1.43 62.60 43.8
Z3 1.74 57.80 33.2

E
Z4 1.43 54.00 37.8
Z5 2.30 105.00 45.7
Z6 1.78 67.80 38.1

I
Z7 1.53 46.50 30.4
Z8 1.85 63.80 34.5
Z9 1.11 36.80 33.2
15.33 578.0 37.7

2.4. VERIFICAREA CONDIŢIILOR DE REGULARITATE

O
Verificarea condiţiilor (4.1a) şi (4.1b) din Codul P100-1/2006
Centrul de greutate al maselor se află în centrul geometric al planşeului şi are
coordonatele xG = 5.28 m şi yg = 5.28 m faţă de originea sistemului de axe de
referinţă.

R
Centrul de rigiditate al nivelului este "centrul de greutate" al rigidităţilor pereţilor
structurali ai unui nivel. Poziţia acestuia, este definită prin coordonatele (xCR,yCR)
în raport cu sistemul de axe de referinţă (O,X,Y) şi se obţine folosind rigiditatea

P
geometrică a pereţilor (Kgxi şi Kgyi) cu relaţiile:
ny
nx
xi K gyi yi K gxi
i 1 i 1
xCR yCR
K gy K gx

unde
xi sunt coordonatele centrelor de greutate ale secţiunilor orizontale ale pereţilor
paraleli cu axa "y";
yi sunt coordonatele centrelor de greutate ale secţiunilor orizontale ale pereţilor
paraleli cu axa "x".

EZ-19
 Figura 2-3. Notaţii pentru calculul poziţiei centrului de rigiditate
Pereţii structurali paraleli cu cele două direcţii principale sunt arătaţi în figura 2.4

C T
E
Figura 2-4 Pereţi activi transversal (T) şi longitudinal (L)

I
Având în vedere că toţi pereţii unui nivel sunt executaţi cu acelaşi tip de zidărie (cu acelaşi
modul de elasticitate) pentru calculul caracteristicilor de rigiditate ale clădirii se va folosi
rigiditatea geometrică a pereţilor (Kg) definită prin relaţia
1
în metri

O
2
Kg t p 3 p

het
unde p
lw

R
Calculul valorilor xCR şi yCR este sistematizat în tabelele 2.3a şi 2.3b
Transversal (pereţii paraleli cu axa OY)

P
Tabelul 2.3a
2
t lw Az KgM 10 xi xiKgM 102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.050 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
7.968 49.5 311.6

Rezultă :
densitatea pereţilor structurali :
ptr % = 7.968/10.56×10.56 = 7.1 %
poziţia centrului de rigiditate faţă de originea sistemului de axe :
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m

EZ-20
 excentricitatea centrului de rigiditate:
e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10

Longitudinal (pereţii paraleli cu axa OX)

T
Tabelul 23b
2
t lw Az KgM 10 yi yiKgM 102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 1.587 0.873 12.789 0.28 3.580

C
L2 0.42 2.50 1.020 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 1.260 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571

E
L7 0.42 2.78 1.167 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.260 1.100 9.069 10.28 93.229

I
L9 0.42 1.28 0.537 2.578 1.688 10.28 17.352
8.574 57.3 289.1
Rezultă :
densitatea pereţilor longitudinali :

O
plong% = 8.574/10.56 × 10.56 7.70%
poziţia centrului de rigiditate :
yCR = 2.891/0.573=5.045 m

R
excentricitatea centrului de rigiditate :
e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m
excentricitatea relativă a centrului de rigiditate

P
e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10

VERIFICARE

Se reface calculul excentricităţii considerând numai elementele a căror rigiditate este

≥ 30% din rigiditatea celui mai puternic element de pe fiecare direcţie (P100-3, D.3.4.1.1)
Transversal T8 = 11.446×102 m → 0.3 × 11.446 ×102 = 3.433× 102 m
Longitudinal L1 = 12.789 × 102 m →0.3 × 12.789 × 102 = 3.836 × 102 m
Tabelul 2.4a
t lw KgM 102 xi xiKgM 102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 1.853 3.523 10.28 36.216

EZ-21
 KgM(T) = 0.472 m xiKgM(T) = 2.969 m2
Tabelul 2.4b
t lw KgM 102 yi yiKgM 102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571

T
L5 0.28 4.50 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.100 9.069 10.28 93.229

C
L9 0.42 1.28 2.578 1.688 10.28 17.352
2
KgM(L) = 0.443 m yiKgM (L) = 2.437m
Cu aceste valori coordonatele centrului de rigiditate devin:

E
Transversal xCR = 2.969/0.472 = 6.29m (diferenţa 0%)
Longitudinal yCR = 2.437 /0.443 = 5.50 m (diferenţa 9%)

I
2.5. DETERMINAREA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PENTRU ANSAMBLUL
CLĂDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 şi 2 forţa tăietoare de bază se
determină conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaţia (6.1) cu următoarele precizări:

O
factorul de suprarezistenţă se ia αu/α1 = 1.0 (zidărie simplă)
factorul de corecţie pentru amortizare ξ = 8.0% se ia = 0.88
perioada proprie a clădirii (relaţia 6.2) cu kT = 0.045 este

R
0.75
T 0.045 H tot 0.045 13.20 0.75 0.31 sec
factorul de corecţie pentru numărul de niveluri supraterane λ = 0.85
ordonata spectrului elastic Se (T= 0.31sec) = 0.12g × 2.75 = 0.33g
factorul de comportare pentru zidărie nearmată q = 1.5 (tabelul 6.1)

P
factorul de importanţă γI = 1.0 (clădire de locuit)
ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 0.33g/1.5 = 0.22g
forţa tăietoare de bază pentru proiectare este
566
Fb I Sd ( T1 )m 0.88 1.0 0.22 g 0.85 0.164 566.0 92.8tone
g
2.6. VERIFICAREA PRELIMINARĂ A CAPACITĂŢII DE REZISTENŢĂ CU
METODOLOGIA DE NIVEL 1
Clădirea îndeplineşte cerinţele din Codul P100-3 aliniatul D.3.2.(2) pentru utilizarea
metodologiei de nivel 1:
clădire din zidărie nearmată, cu regularitate în plan şi în elevaţie, cu planşee din beton
armat monolit, având înălţime P+2E în zone seismice cu ag = 0,12g;

2.6.1. Evaluarea calitativă preliminară prin metodologia de nivel 1

Conform D.3.3.1. avem următoarele valori ale parametrilor de control:

Regimul de înălţime P+2E → 1.1
Planşee rigide în plan orizontal → 2.1

EZ-22
 Clădire cu regularitate geometrică şi structurală în plan şi în elevaţie → 3.1
Din tabelul D.1a rezultă indicatorul R1 = 100

2.6.2. Verificarea preliminară prin calcul prin metodologia de nivel 1

Din relaţia (D.9) avem

3 1.727 111.50

T
0 35.0 tone / m 2
7.968 8.574
Pentru mortarul de var-ciment s-a luat valoarea medie τk = 9.0 tf/m2. S-a apreciat o reducere
de 15% pentru avariile uşoare de la cutremurele anterioare (1940 şi 1977) despre care există

C
informaţii orale.
Rezultă
τcalc = 0.85 × 9.0 = 7.65 t/m2

E
Din relaţia (D.11), Az,min ≡ Az,transv = 7.968 m2 a rezultat:

I
2 35.0
Fb ,cap 7.968 7.65 1 122.7.1tone
3 7.65
Cu aceste date indicatorul R3 este
122.7

O
R3 1.322 1 .0
92.8
Condiţia de siguranţă este satisfăcută. Nu este necesară aplicarea unei metode superioare de
evaluare.

PR
EZ-23
 EXEMPLUL NR.3
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
3.1. DATE GENERALE

T
Se verifică clădirea din EXEMPLU NR.2 considerată ca fiind amplasată în zona
seismică ag = 0.20g
Nu sunt satisfăcute condiţiile de la D.3.2.(2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.
Se foloseşte metodologia de nivel 2.

C
Structura este modelată cu pereţi cu secţiune dreptunghiulară (figura 2.4) consideraţi
console independente.
Încărcările verticale şi caracteristicile geometrice ale structurii sunt cele din
EXEMPLULNR.2

E
Calculul din Exemplul nr.2 se continuă începând cu determinarea forţei tăietoare de bază

I
pentru ansamblul clădirii.

3.2. DETERMINAREA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PENTRU

ANSAMBLUL CLĂDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 şi 2 forţa tăietoare de bază se

O
determină conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaţia (6.1) cu următoarele precizări:
factorul de suprarezistenţă s-a luat αu/α1 = 1.0 (zidărie simplă)
factorul de corecţie pentru amortizare ξ = 8.0% s-a luat = 0.88

R
perioada proprie a clădirii (relaţia 6.2) cu kT = 0.045 este
0.75
T 0.045 H tot 0.045 13.200.75 0.31 sec
factorul de corecţie pentru numărul de niveluri supraterane λ = 0.85

P
ordonata spectrului elastic Se (T= 0.31sec) = 0.20g × 2.75 = 0.55g
factorul de comportare pentru zidărie nearmată q = 1.5 (tabelul 6.1)
factorul de importanţă γI = 1.0 (clădire de locuit)
ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 0.55g/1.5 = 0.366g
forţa tăietoare de bază pentru proiectare este
566
Fb I Sd ( T1 )m 0.88 1.0 0.366 g 0.85 0.273 566.0 154.4tone
g
3.3. DISTRIBUŢIA FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ PE ÎNĂLŢIMEA CLĂDIRII
S-a utilizat relaţia (4.6) din P100-1/2006.
Forţa seismică la nivelul "i" s-a calculat cu relaţia
mi zi
Fi Fb n
mi zi
i 1

unde zi = i×het şi mi = m.
Pentru nniv = 3 avem zi = 1+2+3 =6 şi forţele seismice de etaj (Fi) şi forţele tăietoare de etaj
(Vi) sunt date în tabelul 3.1
Tabelul 3.1
EZ-24
 Forţa i=1 i=2 i=3
Fi (tone) 0.166 Fb = 25.7 0.333Fb = 51.5 0.5Fb = 77.2
Vi (tone) V1 = Fb = 154.4 V2 = 0.833Fb = 128.7 V3 = 0.5Fb = 77.2
3.4. DISTRIBUŢIA FORŢEI TĂIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREŢII
STRUCTURALI

3.4.1. Rigiditatea la torsiune

T
Rigiditatea geometrică la torsiune a clădirii la un nivel oarecare se calculează cu relaţia
ny nx
J gR xCR xi 2 K gyi yCR yi 2 K gxi

C
i 1 i 1

Din exemplul nr.2 tabelele 2.1 şi 2.2., poziţia centrului de rigiditate are coordonatele:
xCR = 6.29 m yCR = 5.05 m

E
Calculul este detaliat în tabelul 3.2.

I
Tabelul 3.2
KgM(T) KgM(L)
KgM(T) KgM(L)
xi |xCR-xi| 102 yi |yCR-yi| 102
Elem. 102 2 Elem. 102
(xCR-xi) (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
T1 3.523 127.25 L1 12.789 290.98

O
T2 6.680 0.28 6.01 241.28 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
T3 3.523 127.25 L3 3.523 80.16
T4 2.348 ---- L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 0.01 ---- L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 ---- L6 2.348 1.25

R
T7 5.628 89.60 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 3.99 182.54 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 56.09 L9 1.688 46.17
49.6 824.01 57.30 Σ 1045.85

P
A rezultat valoarea momentului de inerţie de torsiune
JR 1870.0 m3

3.4.2. Razele de giraţie la torsiune

Razele de torsiune pe cele două direcţii se obţin din relaţiile

JR J gR JR J gR
rx ry
Kx K gx Ky K gy

Au rezultat valorile
JR 1870.0 JR 1870.0
r0 x 6.14 m r0 y 5.71m
Kx 49.60 Ky 57.30

Verificarea relaţiilor (4.1a) şi (4.1b) din Codul P100-1/2006

Transversal e0x = 1.01 m < 0.3r0x = 0.3 × 6.14 = 1.84 m
Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 5.71 = 1.71 m

EZ-25
Concluzie: Condiţiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.

3.4.3. Excentricitate accidentală (relaţia 4.2 din Codul P100-1/2006)

e1i = ± 0.05 L1 = ± 0.05 × 10.56 0.53 cm

3.4.4. Distribuţia forţei tăietoare de etaj între pereţii structurali

T
Se utilizează relaţiile (4.7) din Codul P100-1/2006 transformate pentru simplificare după
cum urmează.
Forţa laterală aferentă fiecărui perete "i", la un nivel oarecare "j", se calculează cu
următoarele relaţii condensate (pentru simplificarea scrierii s-a omis indicele "j" care se

C
referă la identificarea etajului):
pentru acţiunea seismică pe direcţia x

E
K ix d iy e y
Vix Vx 1 Vix ( tr ) 1 Vix ( rot )
Kx rox2

I
pentru acţiunea seismică pe direcţia y
K iy d ixex
Viy Vy 1 Viy ( tr ) 1 Viy ( rot )
Ky roy2

O
în care
K ix K iy
Vix ( tr ) Vx şi Viy ( tr )
Vy sunt componentele forţelor tăietoare care rezultă
Kx Ky

R
din egalitatea deplasărilor de translaţie pe direcţia "x" şi respectiv "y"
diy dix
Vix ( rot ) 2
ey şi ex sunt factorii de corecţie care ţin seama de
Viy ( rot )
r ox roy2

P
compatibilitatea deplasărilor din rotire ale pereţilor asigurată de planşeul infinit rigid
în plan orizontal
Kix şi Kiysunt rigidităţile relative de nivel ale pereţilor pe direcţia x şi, respectiv, y,
nx ny

Kx Kix şi Ky K ij sunt rigidităţile laterale ale structurii pe direcţia "x"

i 1 i 1
şi respectiv "y" la nivelul "j"
nx, ny este numărul pereţilor paraleli cu axa "x" şi, respectiv cu axa "y"
Vix , Viy sunt forţele tăietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" în direcţia x, respectiv y,
Vx ,Vy , sunt forţele tăietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" în
direcţia x, respectiv y,
nx ny
JR Kixdiy2 K ixdix2 este momentul de inerţie la tosiune la nivelul "j"
i 1 i 1

dix , diy sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţia peretelui "i" în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dacă în raport cu sistemul general de
axe (OXY) se notează cu:

EZ-26
 - xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul"j"

- xi , yi - coordonatele centrului de greutate al peretelui "i" la nivelul "j"

avem relaţiile d ix xCR xi şi d iy yCR yi

Semnele mărimilor dix şi diy se stabilesc după cum urmează:

dacă xCG > xCR avem:

T
- dix > 0 pentru toţi pereţii cu xi < xCR
- dix < 0 pentru toţi pereţii cu xi > xCR
dacă xCG < xCR avem

C
- dix < 0 pentru toţi pereţii cu xi < xCR
- dix > 0 pentru toţi pereţii cu xi > xCR

E
Pentru mărimile diy semnele se stabilesc în mod analog.
ex ,ey , sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţiile deplasate ale

I
forţelor seismice, aplicate în centrul maselor, faţă de centrul de rigiditate calculate cu
relaţiile
ex e0 x eax ey e0 y eay

O
unde
eox xCR xCG eoy yCR yCG

sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, dintre centrul de masă (CG) şi centrul de rigiditate

R
(CR) la nivelul "j"
eax ,eay , sunt excentricităţile accidentale în direcţia x, respectiv y, la nivelul "j",

Pentru parterul clădirii calculul este sistematizat în tabelele 3.3 şi 3.4.

P
Pentru clădirea P+2E momentul de proiectare (Md) la baza peretelui s-a determinat în funcţie
de forţa tăietoare la bază cu relaţia

Mcalc = 2.33Vtot het 7.70 Vtot

Transversal
Tabelul 3.3
Perete K K/ K Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T2 6.68 0.135 20.84 -6.01 -5.10 15.73 -1.59 19.24 148.1
T3 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T4 2.35 0.047 7.25 ---- 7.25 ---- 7.25 55.8
T5 9.16 0.185 28.56 ---- 28.56 ---- 28.56 219.7
-----
T6 3.75 0.076 11.72 ---- 11.72 ---- 11.72 90.2
T7 5.63 0.114 17.44 2.85 20.45 0.88 18.49 142.3
T8 11.47 0.231 35.66 3.99 5.81 41.47 1.80 37.46 288.2
T9 3.52 0.071 10.95 1.78 12.74 0.55 11.51 88.6

EZ-27
Longitudinal
Tabelul 3.4
Perete K K/ K Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.79 0.223 34.42 3.85 38.27 -1.18 33.24 255.5
L2 6.71 0.117 18.06 4.765 2.01 20.08 -0.62 17.44 134.2
L3 3.52 0.061 9.41 1.06 10.47 -0.32 9.09 70.0
L4 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L5 10.80 0.188 29.02 -0.735 -0.50 28.52 0.15 29.17 224.4

T
L6 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L7 8.03 0.140 21.61 -2.65 18.96 0.81 22.42 172.4
L8 9.07 0.158 24.39 -5.235 -3.00 21.38 0.92 25.31 194.7
L9 1.69 0.029 4.47 -0.56 3.97 0.17 4.69 36.1

C
Valorile de proiectare ale forţei tăietoare sunt valorile maxime notate V(tot) pentru ambele
valori ale excentricităţii totale (ex şi ey). Aceste valori sunt date în casetele poşate. Valorile
momentelor (Mcalc) corespund valorilor de proiectare ale forţelor tăietoare. Atenţie ! Suma
forţelor de proiectare V(tot) este mai mare decât forţa tăietoare de bază (Fb) deoarece

E
cuprinde valorile maxime ale componentelor datorate rotirii de ansamblu corespunzătoare
celor două valori ale excentricităţii accidentale (valorile din tabel nu se realizează simultan).

I
3.4.5. Refacerea distribuţiei forţei seismice în pereţii structurali folosind ipoteza
consolelor legate prin planşeele de beton armat

Calculul s-a refăcut luând în considerare efectul planşeului rigid, impunând egalitatea

O
deformaţiilor laterale la nivelul tuturor planşeelor. S-a folosit pentru calculul componentelor
din translaţie un program pentru cadre plane iar pentru calculul componentelor din rotaţie s-
au folosit, pentru simplificare, rigidităţile geometrice determinate mai sus.
Transversal

R
Tabelul 3.3a
Perete Vi(transl d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 8.68 -2.32 6.36 -0.66 8.02 51.6
T2 19.6 -6.01 -4.41 15.19 -1.50 18.1 129.4

P
T3 8.68 -2.32 6.36 -0.66 8.02 51.6
T4 5.8 ---- 5.8 ---- 5.8 36.7
T5 35.7 ---- 35.7 ---- 35.7 321.0
-----
T6 10.5 ---- 10.5 ---- 10.5 72.7
T7 15.8 2.47 18.27 0.76 16.56 126.9
T8 41.0 3.99 5.04 46.04 1.55 42.55 400.0
T9 8.68 1.54 10.22 0.47 9.15 63.9
Longitudinal
Tabelul 3.4a
Perete Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 38.6 4.09 42.69 -1.24 37.36 354.4
L2 15.9 4.765 1.68 17.58 -0.52 15.38 118.8
L3 7.1 0.76 7.86 -0.23 6.87 46.8
L4 4.7 -0.08 4.62 0.02 4.72 28.2
L5 36.5 -0.735 -0.63 35.87 0.19 36.69 336.3
L6 4.7 -0.08 4.62 0.02 4.72 28.2
L7 20.1 -2.46 17.84 0.75 20.85 147.4
L8 23.7 -5.235 -2.92 20.78 0.89 24.59 180.5
L9 3.0 -0.36 2.64 0.11 3.11 17.3
În tabelul 3.5a sunt arătate comparativ rezultatele obţinute prin cele două modele. Rezultatele
din modelul cu console legate (M2) sunt arătate şi procentual în raport cu modelul console
indepentente (M1)
EZ-28
 Transversal
Tabelul 3.5a
Forţa tăietoare la bază Moment încovoietor
M1 M2 ∆% M1 M2 ∆%
T1 10.11 8.02 -20.6 77.9 51.6 -33.8
T2 19.24 18.1 -5.9 148.1 129.4 -12.6
T3 10.11 8.02 -20.6 77.9 51.6 -33.8
T4 7.25 5.8 -20.0 55.8 36.7 -34.2

T
T5 28.56 35.7 +25.0 219.7 321.0 +46.1
T6 11.72 10.5 -10.4 90.2 72.7 -19.4
T7 20.45 18.27 -10.6 142.3 126.9 -10.8
T8 41.47 46.04 +11.0 288.2 400.0 +38.8
T9 12.74 10.22 -19.88 88.6 63.9 -27.9

C
Longitudinal
Tabelul 3.5b
Forţa tăietoare la bază Moment încovoietor

E
M1 M2 ∆% M1 M2 ∆%
L1 38.27 42.69 +12.2 255.5 354.4 +38.7

I
L2 20.08 17.58 -12.0 134.2 118.8 -11.5
L3 10.47 7.86 -24.5 70.0 46.8 -33.1
L4 6.36 4.72 -25.8 49.0 28.2 -42.4
L5 29.17 36.69 +25.8 224.4 336.3 +49.9
L6 6.36 4.72 -25.8 49.0 28.2 -42.4

O
L7 22.42 20.85 -7.0 172.4 147.4 -14.5
L8 25.31 24.59 -2.8 194.7 180.5 -7.3
L9 4.69 3.11 -33.7 36.1 17.3 -97.0

Deoarece diferenţele între rezultatele date de cele două modele sunt semnificative, pentru

R
verificarea siguranţei vor fi folosite rezultatele obţinute cu modelul M2 care ţine seama de
efectul planşeelor rigide (egalitatea deformatiilor laterale la toate nivelurile).

3.5. REZISTENŢELE ZIDĂRIEI

P
În urma investigaţiilor efectuate s-a considerat că s-a realizat nivelul de cunoaştere KL2
(cunoaştere normală) pentru care s-a luat CF = 1.2 (tabel 4.1 din P100-3)

3.5.1. Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei

Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei cu elemente fmed = 7.5 N/mm2 şi M2.5, cu

rost longitudinal, s-a calculat astfel:
Pentru dimensiunile cărămizilor pline din lucrare cu rezistenţa medie la compresiune
fmed (marca), rezistenţa standardizată la compresiune (fb) se calculează suficient de
exact cu relaţia
fb 0.8 × fmed = 0.8 × 7.5 = 6.0 N/mm2
Coeficientul de transformare 0.8 s-a luat din SR EN 772-1
Rezistenţa caracteristică a zidăriei (fk) s-a calculat conform CR6/SR EN 1996-1-1
(zidărie cu rost longitudinal) cu relaţia
fk = 0.8 × K × fb0.7 × fm0.3 = 0.8 × 0.55 × 6.00.7 × 2.50.3 = 2.03 N/mm2
Rezistenţa medie la compresiune a zidăriei
fm = 1.3fk =1.3 × 2.03 = 2.63 N/mm2

EZ-29
 Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei
fm 2.63
fd 2.19 N / mm 2
CF 1.20

3.5.2. Rezistenţa de proiectare la forfecare a zidăriei

3.5.2.1. Cedare prin lunecare în rostul orizontal

T
S-au folosit valorile rezistenţelor din STAS 1031-51(56)(71) pentru M2.5 şi efortul unitar
mediu de compresiune σ0= 0.377N/mm2
A rezultat Rf = 0.25 N/mm2

C
Rezistenţa unitară medie
fvm ≡ Rf(σ0) = Rf + 0.7 σ0 = 0.25 + 0.7 × 0.377= 0.51 N/mm2
Rezistenţa unitară de proiectare a rezultat (cu relaţia D.3 din P100-3- Erata)

E
f vm 0.51

I
f vd 0.155 N / mm2
M CF 2.75 1.2

3.5.2.2. Cedare prin rupere pe diagonală

Rezistenţa unitară de proiectare s-a obţinut cu relaţia (D.4) din P100-3

O
0.04 f m 0.04 2.63
f td 0.031N / mm2
M CF 2.75 1.2

3.6. REZISTENŢELE DE PROIECTARE ALE PEREŢILOR STRUCTURALI

R
Momentele capabile ale pereţilor şi forţele tăietoare asociate sunt date în tabelele
3.6a şi 3.6b.

P
3.6.1. Forţa tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică

Înălţimea echivalentă (a se vedea Comentarii) este

Hechiv = 0.75 Htot = 0.777×9.90 = 7.692 m

Transversal
Tabelul 3.6a
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
T1 38.8 0.747 0.177 0.796 1.78 29.0 20.5 3.18
T2 43.8 1.050 0.200 0.770 2.50 46.0 44.2 6.18
T3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 29.0 21.3 3.30
T4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.5 2.13
T5 45.7 1.114 0.209 0.760 3.98 50.9 77.1 8.58
T6 38.1 0.638 0.174 0.800 2.28 24.3 22.1 3.19
T7 30.4 0.957 0.139 0.840 2.28 29.1 27.9 4.04
T8 34.5 1.470 0.158 0.818 3.50 50.7 72.4 8.63
T9 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.88
Vf1=42.05 tone

EZ-30
Longitudinal
Tabelul 3.6b
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
L1 38.8 1.587 0.177 0.796 3.78 53.6 80.6 9.76
L2 43.8 1.020 0.200 0.770 2.50 44.7 43.0 6.41
L3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 3.07
L4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.4 2.24

T
L5 45.7 1.260 0.209 0.760 4.50 57.6 98.5 10.75
L6 38.1 0.498 0.174 0.800 1.78 19.0 13.5 2.26
L7 30.4 1.167 0.139 0.840 2.78 35.5 41.4 5.86
L8 34.5 1.260 0.158 0.818 3.00 43.5 53.4 7.28
L9 33.2 0.537 0.152 0.825 1.28 17.8 9.4 1.68

C
ΣVf1=49.31 tone

3.6.2. Forţa tăietoare asociată cedării prin lunecare în rost orizontal

E
Determinarea zonei comprimate a peretelui corespunzătoare momentului capabil s-a făcut
ţinând seama de alternanţa sensului de acţiune al forţei seismice (a se vedea Cod P100-3

I
Erata şi Comentarii ).
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaţia (D.7a- Erata) iar lungimea pe care
este activă aderenţa s-a calculat cu relaţia (D.7b - Erata)
Din tabelul 3.7 rezultă lad = 0.0 atât pentru pereţii transverali cât şi pentru cei longitudinali.
Forţa tăietoare Vf21 s-a calculat cu relaţia (D.7c -Erata)

O
Valorile corespunzătoare sunt date în tabelul 3.7.

R
Tabelul 3.7
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT lc lw lad Vf21 Elem NdL lc lw lad Vf21

P
tone m m m tone tone m m m tone
T1 29.0 0.725 1.78 0.00 8.18 L1 53.6 1.340 3.78 0.00 15.12
T2 46.0 1.150 2.50 0.00 12.97 L2 44.7 1.117 2.50 0.00 12.61
T3 29.0 0.725 1.78 0.00 8.18 L3 24.8 0.620 1.78 0.00 6.99
T4 18.8 0.705 1.78 0.00 5.30 L4 18.8 0.705 1.78 0.00 5.30
T5 50.9 1.909 3.98 0.00 14.35 L5 57.6 2.160 4.50 0.00 16.24
T6 24.3 0.911 2.28 0.00 6.85 L6 19.0 0.713 1.78 0.00 5.36
T7 29.1 0.727 2.28 0.00 8.21 L7 35.5 0.888 2.78 0.00 10.01
T8 50.7 1.268 3.50 0.00 14.30 L8 43.5 1.087 3.00 0.00 12.27
T9 24.8 0.620 1.78 0.00 6.99 L9 17.8 0.445 1.28 0.00 8.02

3.6.3. Forţa tăietoare asociată cedării prin rupere pe secţiuni înclinate

Valoarea forţei tăietoare asociată cedării prin rupere pe secţiuni înclinate s-a calculat cu
relaţia (D.8) în care rezistenţa unitară s-a luat egală cu valoarea determinată la 3.5.2.2.
ftd = 3.1 tone/m2
Din tabelul 2.6 (exemplul nr.2) rezultă pentru toţi pereţii valorile λp> 1.5 deci în relaţia (D.8)
s-a luat valoarea b = 1.5. Calculul este detaliat în tabelul 3.8.

EZ-31
 Tabelul 3.8
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd
Elem AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 m2 tone m2 tone
T1 & L1 38.8 3.676 0.747 5.68 1.587 12.05
T2&L2 43.8 3.889 1.050 8.44 1.020 8.20
T3&L3 33.2 3.422 0.747 5.28 0.747 5.28
T4&L4 37.8 3.632 0.498 3.74 0.498 3.74

T
T5&L5 45.7 3.968 1.114 9.13 1.260 10.32
T6&L6 38.1 3.646 0.638 4.81 0.498 3.74
T7&L7 30.4 3.287 0.957 6.50 1.167 7.93
T8&L8 34.5 3.483 1.470 10.58 1.260 9.07

C
T9&L9 33.2 3.422 0.747 5.28 0.537 3.80
Determinarea forţei tăietoare de rupere şi a modului de rupere sunt prezentate ȋ n tabelul 3.9
conform criteriilor stabilite la D.3.4.1.3.2
Tabelul 3.9

E
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22

I
Elem. Elem.
Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
T1 3.18 8.18 5.68 D L1 9.76 15.12 12.05 D
T2 6.18 12.97 8.44 D L2 6.41 12.61 8.20 D
T3 3.30 8.18 5.28 D L3 3.07 6.99 5.28 D

O
T4 2.13 5.30 3.74 D L4 2.24 5.30 3.74 D
T5 8.58 14.35 9.13 D L5 10.75 16.24 10.32 F
T6 3.19 6.85 4.81 D L6 2.26 5.36 3.74 D
T7 4.04 8.21 6.50 D L7 5.86 10.01 7.93 D
T8 8.63 14.30 10.58 D L8 7.28 12.27 9.07 D

R
T9 2.88 6.99 5.28 D L9 1.68 8.02 3.80 D

Calculul indicatorului R3i pentru fiecare perete structural în parte este sintetizat ȋ n tabelele
3.10a şi 3.10b.

P
Tabelul 3.10a
e0x+eax e0x-eax
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
tone tone tone
T1 3.18 6.36 0.500 8.02 0.397
T2 6.18 15.19 0.407 18.1 0.341
T3 3.30 6.36 0.519 8.02 0.397
T4 2.13 5.8 0.367 5.8 0.367
T5 8.58 35.7 0.240 35.7 0.240
T6 3.19 10.5 0.304 10.5 0.304
T7 4.04 18.27 0.221 16.56 0.193
T8 8.63 46.04 0.187 42.55 0.203
T9 2.88 10.22 0.282 9.15 0.315

Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii se calculează cu relaţia (D.15) în care se introduc

numai pereţii pentru care valorile Ri > 0.3 (casetele poşate).
Au rezultat valorile
pentru e0x+eax → R3= 17.98/154.4= 0.116
pentru e0x-eax → R3= 20.86/154.4= 0.135

EZ-32
 Tabelul 3.10b
ey = e0y+eay ey=e0y-eay
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
tone tone tone
L1 9.76 42.69 0.229 37.36 0.261
L2 6.41 17.58 0.365 15.38 0.417
L3 3.07 7.86 0.391 6.87 0.447
L4 2.24 4.62 0.485 4.72 0.475

T
L5 10.32 35.87 0.288 36.69 0.281
L6 2.26 4.62 0.489 4.72 0.479
L7 5.86 17.84 0.328 20.85 0.281
L8 7.28 20.78 0.350 24.59 0.296
L9 1.68 2.64 0.636 3.11 0.540

C
Au rezultat valorile indicatorului R3 pentru ansamblul structurii:
pentru e0y+eay → R3= 28.8/154.4= 0.186

E
pentru e0y-eay → R3= 15.66/154.4= 0.101

I
3.7 ÎNCADRAREA CLĂDIRII Ȋ N CLASE DE RISC SEISMIC
Pe baza indicatorilor R3 calculaţi mai sus clădirea se ȋ ncadrează ȋ n clasa de risc seismic I
conform tabelului 8.3.
3.8. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE

O
Având ȋ n vedere nivelul foarte redus de siguranţă exprimat prin indicatorul R3 se propun
următoarele lucrări de consolidare:
consolidarea tuturor pereţilor structurali de zidărie prin placarea acestora, pe ambele

R
feţe cu pereţi din beton armat cu grosime de 6 cm executaţi prin torcretare.

3.8.1. Recalcularea greutăţii proprii a zidăriei

Prin placarea fiecărui perete cu două straturi de beton de 6 cm grosime, greutatea proprie a

P
zidăriei sporeşte după cum urmează:
Perete de 42.0 cm grosime
gw = 0.42 × 1800 + 2 × 0.06 × 2500 + 80 = 1136 kg/m2
Perete de 28.0 cm grosime
gw = 0.28 × 1800 + 2 × 0.06 x 2500 + 80 = 884 kg/m2
Greutatea totală a zidăriei pe nivel (a se vedea Exemplul nr.2)
Gzid = 110.4 × 1.136 +54.50 × 0.884 = 173.6 tone (creştere de 40%)
Greutatea totală pe nivel supusă acţiunii seismice (a se vedea Exemplul nr.2)
Gzid = 173.6 + 64.6 = 238.2 tone (creştere de 26%)
Greutatea totală a clădirii supusă actiunii seismice
Gtot = 3 × 238.2 ≈ 715.0 tone

EZ-33
3.8.2. Recalcularea forţei seismice de proiectare

Soluţia de consolidare propusă cu placarea zidăriei pe ambele feţe permite

considerarea factorului de comportare cu valoarea adoptată pentru zidăria cu inimă
armată (ZIA).
Se va adopta valoarea q = 3.50 (conform tabel 8.4 din Codul P100-1) redusă cu
factorul 0.75 pentru a ţine seama de neomogenitatea probabilă a stratului de placare şi
a condiţiilor de aderenţă. Deci s-a luat q = 0.75 × 3.50 = 2.625

T
Forţa seismică de proiectare este prin urmare:
- ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 2.75 ×0.20g/2.625 = 0.210g
forţa tăietoare de bază pentru proiectare este

C
-
715
Fb I S d ( T1 )m 0.88 1.0 0.210 g 0.85 0.157 715.0 112.3tone
g

E
(valoarea reprezintă 73% din forţa de proiectare pentru clădirea din zidărie nearmată)
Valorile maxime ale forţelor tăietoare de proiectare în pereţii structurali consolidaţi se

I
detemină proporţional cu valorile din tabelele 3.10a si 3.10b şi sunt date în tabelul 3.11.
Tabelul 3.11
Fbi Fbi
Element Element
tone tone
T1 5.85 L1 31.16

O
T2 13.2 L2 12.83
T3 8.85 L3 5.73
T4 4.23 L4 3.45
T5 26.1 L5 26.78
T6 7.67 L6 3.45

R
T7 13.34 L7 15.22
T8 33.61 L8 17.95
T9 7.46 L9 2.27

P
3.8.3. Verificarea condiţiei de siguranţă pentru pereţii consolidaţi

Conform Codului P100-3, art. F.5.6.1.1.2. în cazul pereţilor placaţi cu beton armat se
neglijeză capacitatea de rezistenţă a zidăriei existente şi a betonului de placare (forţa
tăietoare se preia numai prin armături).
Armarea fiecăruia dintre cele două straturi se face cu o plasă Φ6/20 cm din oţel OB37
cu fyd = 2.100 daN/cm2≡ 2.1 tone/cm2
Capacitatea de forţă tăietoare se calculează cu relaţia
Vcap, placat / m= (0.8 Ash + 0.2Asv) fyd
Ariile de armătură sunt Ash = Asv = 2 × 0.283 /0.20 = 2.83 cm2/m
Forţa tăietoare preluată de armături pe metru liniar de perete este
Vcap,placat /m= 2.1 × 2.83 = 5.94 tone/m
Pentru pereţii cu lw > hniv → Vcap = 5.94 × hniv = 19.6 tone
Pentru pereţii cu lw < hniv → Vcap = 5.94 × lw

În tabelul 3.12a.sunt date valorile forţelor tăietoare capabile şi indicatorii R3,consolidat pentru
pereţii transversali

EZ-34
 Tabelul 3.12a
lw Fcap,consolidat Fbi
Element R3i,consolid
tone tone
T1 1.78 10.6 5.85 >1.0
T2 2.50 14.85 13.2 >1.0
T3 1.78 10.6 8.85 >1.0
T4 1.78 10.6 4.23 >1.0
T5 3.98 19.64 26.1 0.752

T
T6 2.28 13.6 7.67 >1.0
T7 2.28 13.6 13.34 >1.0
T8 3.50 19.64 33.61 0.584
T9 1.78 10.6 7.46 >1.0

C
Din tabel se constată că pentru pereţii T5 şi T8 armătura aleasă este insuficientă şi trebuie
majorată (casetele poşate).
A. Pentru peretele T5 se foloşte plasă Φ6/15cm

E
Asv = Ash = 2 × 0.283/0.15 = 3.77 cm2
Pentru aceasta armare avem

I
Vcap,placat/m = 2.1 × 3.77 = 7.92 tone/m
Vcap,placat (T5) = 3.3 × 7.92 = 26.1 tone ≈Fb(T5)→ R3,consolidat (T5) ≈ 1.0
B. Pentru peretele T8 se foloseşte plasa Φ6/ 10
Asv = Ash = 2 × 0.283/0.10 = 5.65 cm2

O
Pentru aceasta armare avem
Vcap,placat/m = 2.1 × 5.65 = 11.87 tone/m
Vcap,placat (T8) = 3.3 × 11.87 = 39.2 tone > Fb(T8) = 33.6 tone→ R3,consolidat (T8) >1.0

R
În tabelul 3.12b.sunt date valorile forţelor tăietoare capabile şi indicatorii R3,consolidat pentru
pereţii longitudinali

P
Tabelul 3.12b
lw Fcap,consolidat Fbi
Element R3i,consolid
tone tone
L1 3.78 19.63 31.16 0.630
L2 2.50 14.85 12.83 >1.0
L3 1.78 10.57 5.73 >1.0
L4 1.78 10.57 3.45 >1.0
L5 4.50 19.63 26.78 0.733
L6 1.78 10.57 3.45 >1.0
L7 2.78 16.51 15.22 >1.0
L8 3.00 17.85 17.95 ≈ 1.0
L9 1.28 7.6 2.27 >1.0

Pentru pereţii L1 şi L5 pentru care, cu armătura propusă, rezultă indicatorul R3,consolid <1.0
(casetele poşate) se adoptă armăturile următoare:
A. Pentru peretele L5 se foloseşte plasă Φ6/15cm
Vcap,placat (L5) = 3.3 × 7.92 = 26.1 tone ≈ Fb(L5)= 26.78 → R3,consolidat (L5) ≈ 1.0
B. Pentru peretele L1 se foloseşte plasa Φ6/10 cm
Vcap,placat (L1) = 3.3 × 11.87 = 39.2 tone > Fb(L1 ) = 31.6 tone→ R3,consolidat (L1) >1.0

EZ-35
Înainte de placare:
A. Se reface continuitatea aparentă a zidăriei prin injectare.
- Art. F.5.5.3. Injectarea fisurilor / crăpăturilor
B. Se execută, dacă este necesar, lucrări pentru asigurarea conlucrării între
pereţii de pe direcţiile principale ale clădirii:
- Art.F.5.6.2.1.1. Lucrări pentru realizarea conlucrării între pereţii de pe direcţiile
principale ale structurii.

C T
IE
R O
P
EZ-36
 EXEMPLUL NR.4
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la clădiri cu
neregularităţi geometrice şi structurale

T
4.1 DATE GENERALE
Se consideră partiul folosit la exemplele nr.2 şi nr.3. în condiţiile în care peretele structural de
pe axul 1 este perete de calcan (nu are goluri). Situaţia aceasta se întâlneşte în multe cazuri la
clădirile existente (plombe) şi generează neregularitate structurală ȋ n plan.

IE C
O
(a) (b)
Figura 4-1. Clădirea "plombă"

R
(a) Planul nivelului (b) Pereţii transversali
Modificarea afectează numai pereţii activi ȋ n direcţie transversală (T) care sunt arătaţi în
figura 4-1b. Pereţii longitudinali (L) rămăn identici cu cei din exemplul nr.3.

P
4.2. RECALCULAREA POZIŢIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE

S-a recalculat poziţia centrului de rigiditate pentru pereţii transversali (T).

Poziţia CR pentru pereţii longitudinali (L) nu se modifică
Transversal (pereţii paraleli cu axa OY)
Tabelul 4.1
2
t lw Az KgM 10 xi xiKgM 102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1a 0.42 10.56 4.435 0.312 43.4 0.28 12.152
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
9.859 79.273 319.93

EZ-37
Rezultă :
densitatea pereţilor structurali
ptr % = 9.859/10.56×10.56 = 8.8 %
poziţia centrului de rigiditate faţă de originea sistemului de axe
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m

T
excentricitatea centrului de rigiditate
e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
excentricitatea relativă a centrului de rigiditate

C
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE
S-a recalculat rigiditatea la torsiune cu valorile obţinute pentru coordonatele centrului de

E
rigiditate

I
xCR = 4.035 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
KgM(T) KgM(L)
KgM(T) KgM(L)

O
xi |xCR-xi| 102 yi |yCR-yi| 102
Elem. 102 2 Elem. 10 2
(xCR-xi) (yCR-yi)2
3
m m m m m m m m3
L1 12.789 290.98
T1a 43.4 0.28 3.755 611.8 L2 6.710 0.28 4.77 152.67

R
L3 3.523 80.16
T4 2.348 11.833 L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 2.245 46.146 L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 18.910 L6 2.348 1.25

P
T7 5.628 219.49 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 6.245 447.2 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 137.4 L9 1.688 46.17
79.3 1192.8 57.30 Σ 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerţie de torsiune
JR 2238.6 m3
4.4 RAZELE DE GIRAŢIE LA TORSIUNE
Razele de torsiune pe cele două direcţii se obţin din relaţiile

JR J gR JR J gR
rx ry
Kx K gx Ky K gy

Au rezultat valorile

JR 2238.6 JR 2238.6
r0 x 5.31m r0 y 6.25m
Kx 79.30 Ky 57.30

Verificarea relaţiilor (4.1a) şi (4.1b) din P100-1/2006

EZ-38
 Transversal e0x = 1.245 m < 0.3r0x = 0.3 × 5.31 = 1.59 m
Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 6.25 = 1.875 m

CONCLUZIE: Condiţiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.

Calculul structurii poate fi continuat ca la Exemplul nr.3 folosind două modele plane.

C T
IE
R O
P
EZ-39
 EXEMPLUL NR. 5
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie confinată şi
planşee din beton armat

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru

evaluarea siguranţei seismice a unei clădiri proiectate conform

T
Normativului P2-85 pentru zona seismică de grad 7MSK conform
Normativului P100/81
5.1. DATE GENERALE

C
5.1.1. Descriere

Clădire etajată curentă cu 3 niveluri (P+2E)

E
Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice (figura 5-1)
Funcţiune: locuinţe, 4 apartamente cu două camere la scară, pe fiecare nivel

I
Structura: pereţi structurali din zidărie confinată cu elemente ceramice (GVP)
grosime t = 300 mm

R O
P Figura 5-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)

Materiale pentru zidărie: Cărămidă C75 şi mortar M25

Beton pentru elementele de confinare: B150 → echivalent Bc10 conform
Normativului C140-86 şi echivalent C12/15.
Oţel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
Planşee din beton armat monolit
Teren normal de fundare

EZ-40
 Amplasament, zona seismică (conform P100-1/2006) ag = 0.12g
Înălţimea nivelului : 2.75 m
Proiectarea iniţială: conform Normativelor P2-85 şi P100-81 pentru zona seismică de
grad 7 MSK

5.1.2. Dimensiuni şi greutăţi

5.1.2.1. Arii de referinţă

T
Anivel = 18.00 × 11.10 + 4 × 1.80 × 3.90 = 227.88 m2
Aplanşeu (încăperi) = 8 × 3.30 × 5.10 + 2 × 3.00 × 5.10 = 165.24 m2
Aplanşeu (balcoane) = 4 × 1.80 × 3.90 = 28.08 m2

C
Aplanşeu (total) = 193.32 m2
Azid (secţiunea orizontală) = Anivel - Aplanşeu = 227.88 - 193.32 = 34.56 m2
Azid,str (aria pereţilor structurali) = Azid - Azid,0 = 34.56 - 8.73 = 25.83 m2

E
Aria pereţilor structurali (care satisfac condiţiile din CR6 art.1.3.4.) se calculează ca
diferenţa între aria de zidărie Azid şi aria secţiunilor orizontale în dreptul golurilor de ferestre

I
şi uşi (Azid,0).
Din figura 5-1, rezultă aria secţiunilor orizontale a golurilor de uşi şi ferestre (Azid,0)
Ferestre → (4 × 2.10 + 6 × 1.20 + 4 × 0.90) × 0.30 = 5.76 m2
Uşi → (4 × 0.90 + 4 × 1.20 + 1 × 1.50) × 0.30 = 2.97 m2

O
Total 8.73 m2

5.1.2.2. Volumul şi greutatea zidăriei

R
Vzid,b (volum brut) = Azid × hetaj
- hetaj = 2.75 m → Vzid,b = 34.40 × 2.75 = 94.6 m3
Volum goluri în pereţi
- Ferestre

P
2
* 4 × 2.10 × 2.40 = 20.16 m
2
* 6 × 1.20 × 1.50 = 10.80 m
2
* 4 × 0.90 × 0.90 = 3.24 m
2
Total 34.20 m
- Uşi
2
* 4 × 0.90 × 2.10 = 7.56 m
2
* 4 × 1.20 × 2.10 = 10.08 m
2
* 1 × 1.50 × 2.10 = 3.15 m
Total 20.79 m2
Volum total goluri : Vgol = (34.20 + 20.79) × 0.30 = 16.50 m3
Volum zidărie (net): Vzid,n = Vzid,b - Vgol → Vzid,n = 94.60 - 16.50 = 78.1 m3
În tabelul 5.1 este dată greutatea pereţilor cu grosime t = 300 mm, cu mortar pentru utilizare
generală (G) pentru elemente ceramice cu 25% goluri (clasa C2 conform STAS 5185/1).

Tabelul 5.1
Densitatea Greutate perete Greutate perete Greutate
aparentă netencuit tencuit volumetrică
kg/m3 kg/m2 kg/m2 kg/m3

EZ-41
 1500 450 530 1770
S-au considerat pereţi tencuiţi pe ambele feţe cu 2 cm de mortar de var-ciment
(ρ = 2000 kg/m3). Greutatea tencuielii s-a luat gtenc = 2 × 0.02 × 2000 = 80 kg/m2
5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMICĂ INIŢIALĂ A CLĂDIRILOR

5.2.1 Reglementări de referinţă

T
S-a considerat că proiectarea seismică s-a realizat pe baza următoarelor documente
normative (în prezent abrogate):
Zonarea seismică . Macrozonarea seismică a teritoriului Republicii Socialiste
România - STAS 11.100/1-77

C
Normativ de proiectare seismică, indicativ P100-81
Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie, indicativ

E
P2-85
Lucrări de zidărie - Calculul şi alcătuirea elementelor - STAS 10109/1-82

I
5.2.2. Condiţii seismice la amplasament

S-au considerat condiţiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 şi P100-81

Clădire amplasată în zona seismică de grad 7 MSK cu coeficientul de intensitate

O
seismică ks = 0.12.
5.3. FORŢA SEISMICĂ DE PROIECTARE CONFORM P100-81
Conform P100-81, tabelul 4, pentru "clădiri cu pereţi portanţi de zidărie, cu o dispoziţie

R
ordonată a structurii pe verticală, cu înălţime până la parter + 4 etaje" , se admite
determinarea simplificată a încărcărilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic
c = 0.45ks

P
Pentru amplasamentul din zona de grad 7 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.12 = 0.054
Notă. În Normativul P100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplică coeficientul de
intensitate seismică ks a fost calculată considerând coeficientul de reducere a efectelor
acţiunii seismice ψ = 0.30 (tabelul 3) independent de alcătuirea zidăriei (zidărie simplă sau
confinată).
5.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
Standardul STAS 10109/1-82 stabilea următoarele moduri de alcătuire a zidăriei:
Zidărie simplă - zidărie simplă alcătuită numai dintr-un singur tip de cărămidă sau
bloc de zidărie
Zidărie complexă - alcătuită din cărămizi sau blocuri în asociere cu elemente de beton
armat monolit (stâlpişori, centuri, centuri-buiandrugi) executate astfel încât să
conlucreze la preluarea încărcărilor
Zidărie armată - alcătuită din cărămizi sau blocuri şi armături din oţel beton prevăzute
în mortarul din rosturile orizontale ale zidăriei

Normativul P100-81, Cap.7 Construcţii şi elemente din zidărie prevedea că pentru

proiectarea clădirilor din zidărie portantă se vor respecta prevederile normativului P2 privind
alcătuirea şi calculul structurilor din zidărie.

EZ-42
 5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85

5.5.1. Clasificarea clădirii din punct de vedere al dispunerii pereţilor structurali

Conform art. 3.4.2. clădirea examinată este de tip fagure care are
distanţa maximă între axele pereţilor:
- transversal 3.60 m < 5.00 m

T
- longitudinal 5.40 m 5.00 m
aria delimitată de axele preţilor structurali : 3.60 × 5.40 = 19.44 m2 < 25.0 m2
înălţimea nivelului hniv = 2.75 m < 3.00 m

C
Clădirea examinată respectă şi limitele dimensionale impuse de Normativul P2-85:
lungimea maximă a tronsonului, prevăzută în tabelul 3

E
înălţimea şi numărul maxim de niveluri, prevăzute în tabelul 4

5.5.2. Poziţionarea stâlpişorilor de beton armat

I
S-a presupus că stâlpişorii de beton armat au fost realizaţi în poziţiile prevăzute în tabelul 7,
şi figura 12 din Normativul P2-85 pentru clădiri cu nniv = 3 şi H < 9.00 m

R O
P Figura 5-2. Poziţionarea stâlpişorilor din beton armat conform P2-85
pentru clădiri amplasate în zona de grad 7 MSK

Pentru evaluarea analitică a siguranţei s-a presupus că:

armarea stâlpişorilor a fost realizată cu 4Φ12 PC52 şi etrieri Φ6/20 cm ;
nu există armare în rosturile orizontale ale zidăriei.

EZ-43
5.5.3. Stabilirea rezistenţelor de proiectare ale zidăriei pentru evaluarea
siguranţei seismice

Codul P100-3, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabileşte condiţiile de evaluare a rezistenţei

materialelor pentru zidărie în cazul clădirilor recente (orientativ, după 1950):
(4) Pentru construcţiile proiectate şi executate după anul 1950, în cazurile în
care există planuri şi/sau piese scrise care menţionează calitatea elementelor

T
pentru zidărie şi a mortarului, şi dacă inspecţia vizuală, efectuată conform D.2.4.
şi D.2.5, nu arată existenţa unor defecţiuni majore de punere în operă,
rezistenţele zidăriei pot fi luate din standardele în vigoare la data
proiectării/execuţiei (începând cu STAS 1031-50 inclusiv modificările

C
ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20 fără a se face
încercări in-situ.
Pentru evaluarea analitică a siguranţei clădirii s-au folosit valorile rezistenţelor din

E
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienţilor de material γM asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)

I
A. Rezistenţa unitară la compresiune
Rezistenţa unitară medie la compresiune se determină înmulţind rezistenţa de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.0 pentru a se obţine valorile
medii din STAS 1031-75.

O
- pentru zidărie cu C75 şi mortar M25 → fm = 2 × 1.10 = 2.20 N/mm2
Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune se determină împărţind rezistenţa
unitară medie la factorul de încredere CF = 1.2 (atenţie ! se foloseşte formula D.3
corectată în Erata)

R
- pentru zidărie cu C75 şi mortar M25 → fd = fm/CF = 2.20 / 1.20 = 1.83 N/mm2
B. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal (conform Erata)

P
Rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal se determină înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.2 pentru a se obţine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenţele depind numai de marca mortarului.
Rezultă pentru mortar M25
fvm =2.2 × 0.110 = 0.242 N/mm2
Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determină
împărţind rezistenţa unitară medie la lunecare în rost orizontal (fvm) la coeficientul
parţial de siguranţă (γM) şi la factorul de încredere (CF)-rlaţia (D.3). Pentru zidăriile
recente (după 1950) se ia γM = 2.5.
Rezultă pentru mortar M25
fvd = 0.242/1.2/2.5 = 0.081 N/mm2
C. Rezistenţa de proiectare la cedare pe sectiune înclinată (ruperea în scară)
Se calculează în funcţie de rezistenţa medie la compresiune (fm) calculată la A. cu
relaţia (D.4)
Rezultă pentru cărămidă C75 şi mortar M25
ftd = 0.04 × 2.20 / 1.20 /2.5 = 0.030 N/mm2

EZ-44
 5.6. CALCUL ÎNCĂRCĂRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA
SEISMICĂ

5.6.1. Încărcări verticale

Conform Codului CR0 pentru gruparea seismică de încărcări valorile de proiectare ale
efectelor cumulate ale încărcărilor verticale, permanente şi utile, se determină cu relaţia

T
Ed = G + ψ Q
unde
G - este suma efectelor încărcărilor permanente

C
Q - este suma efectelor încărcărilor variabile (utile/de exploatare)
ψ = 0.3 pentru clădiri de locuit
Efectele totale de proiectare pentru gruparea seismică se obţin prin însumarea efectelor
încărcărilor verticale cu efectele încărcărilor seismice determinate conform P100-1 şi CR6

E
5.6.2 Greutatea zidăriei pe nivel (gruparea seismică)

I
Gzid,niv (total) = Vzid,n × greutate volumetrică perete tencuit
- Gzid,niv(total) = 138.2 tone
Gzid,niv (unitar) = Gzid,niv / Anivel

O
- Gzid,niv(unitar) = 0.607 tone/m2

5.6.3. Greutatea planşeului de beton (gruparea seismică)

R
Încărcare utilă (locuinţe) conform CR0 şi Anexa Naţională la SR EN 1991-1-1:
- încăperi → 1.50 kN/m2 (150 kg/m2)
- balcoane → 2.50 kN/m2 (250 kg/m2)

P
Greutate totală încăperi:
- Placa hpl = 13 cm → 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala → 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) → 40 kg/m2
- Pereţi despărţitori uşori → 150 kg/m2
- Încărcare utilă → 0.3 × 150 = 45 kg/m2
Total 685 kg/m2
Greutate totală balcoane:
- Placa → 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala → 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) → 40 kg/m2
- Parapeţi beton t = 60 mm → 220 kg/m2
- Încărcare utilă → 0.3 × 250 = 75 kg/m2
Total 785 kg/m2
Greutate de proiectare pe nivel pentru gruparea seismică
- Gpl(nivel) = 165.24 × 685 + 28.08 × 785 = 135240 kg 135.2 tone

EZ-45
5.6.4. Greutatea totală pentru calculul la cutremur (gruparea seismică)

Greutatea totală a nivelului

Gniv = Gzid,niv + Gpl(nivel) → Gniv = 138.2 + 135.2 = 273.4 tone
Greutatea unitară a nivelului
Gniv
g niv → gniv = 1.200 tone/m2

T
Aniv

Greutatea totală pentru clădirea P+2E este

Gtotal = 3 × 273.4 820 tone

C
Efortul unitar mediu de compresiune la parter (în secţiunea de încastrare)
Gtotal 820
32.0tone / m2 0.32 N / mm2

E
0, P
Azid , str 25.64

I
5.6.5. Calculul forţelor seismice

Din examinarea condiţiilor de alcătuire prezentate la 5.5.2. rezultă următoarele concluzii:

Clădirea proiectată pentru zona seismică de grad 7 MSK trebuie considerată clădire
din zidărie simplă deoarece poziţionarea elementelor de confinare nu satisface

O
cerinţele din Codul P100-1/2006 pentru a fi considerată zidărie confinată;
Calculul forţei tăietoare de bază s-a făcut cu relaţia (6.1) din Codul P100-3/2008 considerând
următoarele valori:

R
factorul de comportare q = 1.5 (conform tabel 6.1, pentru zidărie simplă) cu factorul
de suprarezistenţă αu/α1 = 1.00 (art. D.3.4.1.1.)
factorul de corecţie pentru amortizarea structurală = 0.88

P
clădire P+2E → λ = 0.85
Pentru spectrul elastic s-a luat valoarea maximă β0 = 2.75
Factorul de importanţă γI = 1.00 (clădiri de locuit)
Rezultă:
Fb = 1.0 × 0.12 x (2.75/1.50) × 0.88 × 0.85 G = 0.165 G
Valoarea este de circa trei ori mai mare decât valoarea de proiectare iniţială- diferenţa
provine, în principal, din modificarea valorii factorului de comportare q = 1/ψ.
Pentru clădirea analizată:
G = 820 tone
Fb,nec 135.0 tone
5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI
DE PEREŢI (ZONE)
Eforturile unitare de compresiune din încărcările verticale au fost determinate pentru grupuri
(zone) de pereţi structurali care, în secţiunea de la bază (cota ± 0.00), pot fi considerate ca
având eforturi uniforme de compresiune din încărcările verticale. Delimitarea zonelor de
pereţi şi a suprafeţelor aferente de planşeu este arătată în figura 5-3.

EZ-46
 C T
E
Figura 5-3. Grupuri de pereţi (zone)

I
Pentru fiecare zonă s-au determinat:
Greutatea pereţilor în elevaţie pe înălţimea etajului (Gzid,etaj)
Aria secţiunii orizontale a pereţilor structurali (Azid) -
Încărcările totale date de planşeu pe element (qpl) - conform CR6, figura 6.1

O
Valorile sunt date în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Gzid,etaj qpl Ntotal,etaj Azid σ0
Element Nr. elemente
tone tone tone m2 tone/m2

R
ZA 4 6.46 6.66 13.12 1.170 11.21
ZB 4 8.14 10.56 18.70 1.485 12.59
ZC 4 8.36 7.12 15.48 1.485 10.42
ZD 2 23.24 18.86 42.10 4.635 9.08

P
Σ138.26 Σ135.28 Σ 273.50
Forţa axială la bază (parter), în tone, şi valoarea de proiectare a efortului unitar de
compresiune σ0,P pentru zonele ZA ÷ ZD - valori rotunjite - sunt date în tabelul 5.3
Tabelul 5.3
Număr N0 σ0,P
Element
elemente tone tone/m2
ZA 4 39.4 33.6
ZB 4 56.1 37.8
ZC 4 46.4 31.3
ZD 2 126.3 27.2
Greutate clădire 820 tone
5.8. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII
STRUCTURALI

5.8.1. Identificarea pereţilor structurali

Au fost identificaţi pereţii structurali pe cele două direcţii principale ale clădirii
Toţi pereţii au fost consideraţi dreptunghiulari (s-a neglijat contribuţia tălpilor).

EZ-47
 C T
E
Figura 5-4a. Pereţi structurali transversali

O I
Tip
P
elem.
R
tabelele următoare.
Pereţi transversali

Zona
Număr
elem.
Figura 5-4b. Pereţi structurali longitudinali

5.8.2. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor

structurali

Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor structurali sunt date ȋ n

Elemente
lw
m
T
M
Tabelul 5.4a
Azid
m2
Izid
m4
σ0,P
N/mm2
T1 ZA 4 Tr1A,Tr1C; Tr6A,Tr6C; 3.30 0.30 0.990 0.898 0.336
T2 ZB 4 Tr2A,Tr2C,T5A Tr5C 3.30 0.30 0.990 0.898 0.378
T3 ZC 4 Tr3A,Tr3C,Tr4A,Tr4C 3.00 0.30 0.900 0.675 0.313
T4 ZD 6 Tr1B,Tr2B,Tr3B,Tr4B,Tr5B,Tr6B 2.70 0.30 0.810 0.492 0.272

EZ-48
 Pereţi longitudinali
Tabelul 5.4b
Tip Număr lw t Azid Izid σ0,P
Zona Elemente
elem. elem. m m m2 m4 N/mm2
L1 ZA 4 LA1,LA6,LC1,LC6 0.90 0.30 0.270 0.018 0.336
L2 ZB 4 LA2,LA5,LC2,LC5 1.95 0.30 0.585 0.185 0.378
L3 ZC 4 LA3,LA4,LC3,LC4 2.25 0.30 0.675 0.285 0.313
L4 ZD 2 LB1-3,LB4-6 8.25 0.30 2.475 14.04 0.272

T
5.8.3. Verificarea condiţiilor de regularitate în plan şi pe verticală

Clădirea expertizată satisface în totalitate condiţiile de regularitate în plan şi în elevaţie date

C
în Codul P100-1.

5.8.4. Verificarea densităţii pereţilor

E
Verificarea condiţiilor din Codul P100-1, tabel 8.5
Transversal

I
Azid,tr = 8 × 0.99 + 4 × 0.90 + 6 × 0.810 = 16.38 m2
Azid ,tr 13.68
ptr % 100 8.47% > 5.5% (valoare necesară)
Aplanseu 193.32

O
Longitudinal
Azid,long = 4 × 0.270 + 4 × 0.585 + 4 × 0.675 + 2 × 2.475 = 11.07m2
Azid ,long 11.07

R
plong % 100 5.73% > 5.5%
Aplanseu 193.32
Verificarea raportului între ariile golurilor şi ariile plinurilor în peretele longitudinal de faţadă
(grosimea fiind constantă se compară lungimile golurilor cu lungimile plinurilor) conform

P
CR6, tabel 5.2
Lplin = 2 × 0.90 + 2 × 1.95 + 2 × 2.25 = 10.20 m
Lgol = 18.0 - Lplin = 7.8 m
Lgol 7.80
0.765 0.80 → OK
L plin 10.20

5.8.5. Calculul rigidităţilor laterale ale pereţilor.

În modelul "console independente", rigiditatea geometrică a peretelui s-a calculat cu relaţia
t
R
p 3 4 2
p

cu notaţiile
H
p
lw
t - grosimea peretelui
lw - lungimea peretelui
H - înălţimea peretelui

EZ-49
Factorii de distribuţie a forţei tăietoare de bază între pereţii structurali s-au calculat cu relaţia:
Ri
V ,i
Ri
Pentru clădirea expertizată cu H ≡ Htot = 3 × hniv = 3 × 2.75 = 8.25 m, valorile rigidităţilor
pereţilor transversali şi longitudinali şi ale factorilor de distibuţie ρV,i sunt date în tabelele
5.6a şi 5.6b.

T
Pereţi transversali
Tabelul 5.6a
Număr lw t Ri
Element λ ρV,i
elemente m m m

C
T1 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T2 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T3 4 3.00 2.75 0.30 0.00328 0.0528
T4 6 2.70 3.06 0.30 0.00243 0.0392

E
RT = 0.06202 m
Pereţi longitudinali

I
Tabelul 5.6b
Număr lw t Ri
Element λ ρV,i
elemente m m M
L1 4 0.90 9.17 0.30 0.000096 0.001
L2 4 1.95 4.23 0.30 0.000951 0.010

O
L3 4 2.25 3.67 0.30 0.001437 0.015
L4 2 8.25 1.00 0.30 0.042857 0.448
RL = 0.09565 m

R
5.9. METODOLOGII DE EVALUARE

5.9.1. Metodologia de nivel 1

Clădirea îndeplineşte criteriile de la art. D.3.2. pentru aplicarea metodologiei de evaluare de

P
nivel 1 deoarece:
are înălţimea P+2E;
se află în zonă seismică cu ag = 0.12g;
pereţii structurali sunt executaţi din zidărie simplă.

5.9.1.1. Evaluarea calitativă preliminară pentru metodologia de nivel 1

Pentru evaluarea calitativă preliminară, încadrarea clădirii este următoarea:

Regim de înălţime: P+2E → cod 1.1
Rigiditatea planşeelor în plan orizontal: rigide → cod 2.1
Regularitatea geometrică şi structurală: cu regularitate în plan şi în elevaţie → cod 3.1
Cu aceşti parametri, din tabelul D.1a rezultă R1 = 100 puncte
Din informaţiile existente, la cutremurele din 1986 şi 1990 clădirea a suferit avarii
nesemnificative la elementele verticale şi orizontale.
Se poate considera indicatorul R2 = 100 puncte

EZ-50
5.9.1.2. Verificarea preliminară prin calcul a capacităţii de rezistenţă pentru ansamblul
clădirii.

Sunt îndeplinite condiţiile de la D.3.4.1.4. (2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.

Efortul unitar mediu de compresiune în peretii structurali este
Gtot 820.0
0 29.9tone / m 2 0.30 N / mm2

T
AT AL 16.38 11.07

Forţa tăietoare capabilă a clădirii se calculează cu relaţia (D.11) considerând τk

= 0.10 N/mm2 şi Az,min ≡ AL = 11.07 m2 (apreciind raportul var:ciment = 0.25)

C
2 30
Fb ,cap 11.07 10.0 1 191.7 tone Fb ,nec 135.0tone
3 10
Concluzie. Clădirea expertizată satisface condiţia de siguranţă conform metodologiei de

E
nivel 1.

I
5.9.2. Metodologia de nivel 2

5.9.2.1. Evaluarea calitativă detaliată

5.9.2.1.1.Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind alcătuirea arhitectural-structurală

O
1. Calitatea sistemului structural
Conform prevederilor Normativului P2-85 pentru zona seismică de grad 7
MSK.

R
Corespunde cerinţelor actuale pentru clăduiri din zidărie simplă (nearmată)
→ Punctaj: 10
2. Calitatea zidăriei

P
Conform prevederilor Normativului P2/85
→ Punctaj : 10
3. Tipul planşeelor
Planşee din beton armat monolit
→ Punctaj : 10
4. Configuraţia în plan
Formă compactă, simetrică în raport cu ambele direcţii principale
→ Punctaj : 10
5.Configuraţia în elevaţie
Forma în plan şi structura sunt constante în elevaţie
→ Punctaj : 10
6. Distanţe între pereţi
Distanţa între axele pereţilor longitudinali depăşeşte cu 8% distanţa limită prevăzută
pentru structurile cu pereţi deşi

EZ-51
→ Punctaj : 8
7. Elemente care dau înpingeri laterale
Nu există elemente care dau împingeri laterale
→Punctaj :10
8. Tipul terenui de fundare şi al fundaţiilor

T
Teren de fundare normal
Fundaţii continue din beton armat sub pereţii structurali
→ Punctaj : 10

C
9. Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente
Clădire izolată; nu există risc de coliziune cu clădirile adiacente
→ Punctaj : 10

E
10. Elemente nestructurale

I
Nu există elemente nestructurale majore (frontoane/calcane)
Elemente nestructurale curente pentru clădiri de locuit.
→ Punctaj :10
Punctaj total : R1 = 98 puncte

O
5.9.2.1.2. Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind starea de avariere

Clădirea a suferit numai avarii nesemnificative la cutremurele din 1986 şi 1990

R
→ Punctaj : 100

5.9.2.2. Evaluarea prin calcul a siguranţei clădirii

P
5.9.2.2.1. Capacitatea de rezistenţă a pereţilor la compresiune excentrică

Se calculează considerând peretele în consolă solicitat de forţe orizontale distribuite

triunghiular.
Pentru clădirea P+2E înălţimea echivalentă la care se aplică ansamblul forţelor laterale este
7 7
H ech H tot 8.25 6.42 m
9 9
Rezistenţa de proiectare la compresiune
fd = 1.83 N/mm2 ≡ 183.0 tone/m2
Forţa axială (Nd) s-a calculat cu formula
Nd = σ0,P lw t
Momentul capabil (MRd) s-a calculat cu formula
Nd
M Rd ( 1 1.15 d )lw
2
Forţa tăietoare asociată cedării la compresiune excentrică este

EZ-52
 M Rd
V f ,as
H ech

Rezultatele sunt date în tabelele 5.7a şi 5.7b

Pereţi transversali
Tabelul 5.7a

T
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m m tone tm Tone
T1 4 33.6 3.30 0.30 33.3 0.184 0.789 43.4 6.76
T2 4 37.8 3.30 0.30 37.4 0.207 0.760 46.9 7.30

C
T3 4 31.3 3.00 0.30 28.2 0.171 0.803 34.0 5.30
T4 6 27.2 2.70 0.30 22.0 0.149 0.829 24.6 3.83

Pereţi longitudinali

E
Tabelul 5.7b
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd

I
elem t/m2 m m tone tm tone
L1 4 33.6 0.90 0.30 9.1 0.184 0.789 3.2 0.50
L2 4 37.8 1.95 0.30 22.1 0.207 0.762 16.4 2.56
L3 4 31.3 2.25 0.30 21.1 0.171 0.803 19.1 2.98
L4* 2 27.2 8.25 0.30 67.3 0.149 0.829 375.5* 58.5*
Pentru elementele L4 * care sunt mărginite la ambele capete de stâlpişori de beton armat s-a

O
adăugat momentul capabil al armăturilor longitudinale din stâlpişori, calculat cu valoarea
medie a rezistenţei oţelului - conform D.3.4.1.3.1 (3).

M Rd As ls As f yd ,med → MRd = (8.25 - 0.30) × 4 × 1.13 × 1.35 × 3000 = 145.5 tone

R
5.9.2.1.2. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare

Se calculează cu relaţia (D.6)

P
5.9.2.1.2.1. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal

S-a calculat cu relaţia (vezi Erata)

I. Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în rostul orizontal:
1.33 lad
V f 2l f vk 0 0.7 d tlc (D.7)
CF M lc
unde
lc = este lungimea zonei comprimate a secţiunii care ţine seama de efectul alternant al
forţei seismice, determinată cu relaţia
Md
lc 1.5lw 3 (D.7a)
Nd
unde
- Md este momentul încovoietor de proiectare
- Nd este forţa axială de proiectare

EZ-53
 lad este lungimea pe care aderenţa este activă calculată cu relaţia.
lad 2lc lw (D.7b)
Dacă lad ≤ 0 valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere se calculează cu relaţia
(D.7c)

Cu CF = 1.2 şi γM = 2.5 din relaţia (D.7c) rezultă valoarea

T
Vf2l = 0.31 Nd
Valorile de proiectare Md sunt valorile de proiectare Mbază date în tabelele 5.10a şi 5.10b.
Din relaţiile (D.7a) şi (D.7b) au rezultat valorile din tabelele următoare

C
Pereţi transversali
Tabelul 5.8a.
Nr. Md Nd lw lad Vf21

E
Elem.
elem tm tone m m tone
T1 4 60.0 33.3 3.30 0.00 10.3

I
T2 4 60.0 37.4 3.30 0.00 11.6
T3 4 45.8 28.2 3.00 0.00 8.7
T4 6 34.0 22.0 2.70 0.00 6.8
Pereţi longitudinali
Tabelul 5.8b

O
Nr. Md Nd lw lad' Vf21
Elem.
elem tm tone m m tone
L1 4 0.9 9.1 0.90 0.00 2.8
L2 4 8.7 22.1 1.95 0.00 6.9
L3 4 13.0 21.1 2.25 0.00 6.5

R
L4* 2 388.3 67.3 8.25 0.00 24.6

Pentru elementele L4 * care sunt mărginite la ambele capete de stâlpişori de beton armat s-a
adăugat rezistenţa la forţă tăietoare a unui stâlpişor conform D.3.4.1.3.2.(7)

P
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd → VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.13 ×1.35 × 3000 = 3.7 tone

5.9.2.1.2.2. Rezistenţa la rupere pe secţiune înclinată

Se calculează cu relaţia (D.8) în care:

H ech
p
lw

ftd = 0.030 N/mm2≡ 3.0 tone/m2

Au rezultat valorile din tabelele 5.9a şi 5.9b
Pereţi transversali
Tabelul5.9a
lw t σ0,P Vf22
Nr. tlw 0 ,P
Elem. λ≡ b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 1.98 3.49 6.91
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 1.98 3.69 7.31
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 1.80 3.38 6.09
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 1.62 3.17 5.14

EZ-54
 Pereţi longitudinali
Tabelul 5.9b
lw t σ0,P Vf22
Nr. tlw 0 ,P
Elem. λ≡ b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.54 3.49 1.89
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.17 3.69 4.32
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.35 3.38 4.56

T
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 7.43 3.17 27.25*

Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi Vf22
5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE DE PROIECTARE

C
(NECESARE) ÎN PEREŢII STRUCTURALI
Forţa tăietoare de bază (Fb,nec) a fost distribuită pereţilor structurali de pe ambele direcţii
proporţional cu rigiditatea lor. → Vnec = ρV,I × Fb,nec (valorile ρ sunt date ȋ n tabelele 5.6a şi

E
5.6b)
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricităţii accidentale (care are o

I
valoare redusă deoarece tronsonul este scurt)
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3

5.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistenţa pereţilor la compresiune excentrică

O
S-au comparat valorile Mbază din relaţia Mbază = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date în tabelele 5.10a şi 5.10b.
Pereţi transversali

R
Tabelul 5.10a
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 9.34 60.0 43.4 0.723
T2 4 0.0692 9.34 60.0 46.9 0.782

P
T3 4 0.0528 7.13 45.8 34.0 0.742
T4 6 0.0392 5.29 34.0 24.6 0.724
Σ Mbază = 867.2 tm Σ MRd = 644.8 tm → R3med = 0.744
Pereţi longitudinali
Tabelul 5.10b
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.14 0.9 3.2 >1.0
L2 4 0.010 1.35 8.7 16.4 >1.0
L3 4 0.015 2.03 13.0 19.1 >1.0
L4* 2 0.448 60.48 388.3 375.5* 0.967*
Σ Mbază = 867.2 tm Σ MRd = 905.8 tm → R3med >1.00

5.11.2. Indicatorul R3V pentru rezistenţa pereţilor la forţă tăietoare

S-au comparat valorile Vcap cu Vnec pentru determinarea fractorului R3V .

S-au comparat valorile Vcap cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere
Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element (Vcap) este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi
Vf22 .Rezultatele sunt date în tabelele 5.11a şi 5.11b

EZ-55
 Pereţi transversali
Tabelul 5.11a
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 9.34 10.3 6.91 6.91 0.740 6.76 Ductilă
T2 4 9.34 11.6 7.31 7.31 0.783 7.30 Ductilă
T3 4 7.13 8.7 6.09 6.09 0.854 5.30 Ductilă
T4 6 5.29 6.8 5.14 5.14 0.970 3.83 Ductilă

T
Σ Vnec = 135.0 tone Σ Vcap = 112.0 tone → R3med = 0.830
Pereţi longitudinali
Tabelul 5.11b
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas

C
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
L1 4 0.14 2.8 1.89 1.89 >1 0.50 Ductilă
L2 4 1.35 6.9 4.32 4.32 >1 2.56 Ductilă
L3 4 2.03 6.5 4.56 4.56 >1 2.98 Ductilă

E
L4 2 60.48 24.6* 27.25* 24.6* 0.407 58.5* Fragilă
Σ Vnec = 135.0 tone Σ Vcap = 92.3 tone → R3med = 0.683

I
5.12. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC
Încadrarea clădirii în clase de risc s-a făcut în conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3
Îndeplinirea condiţiilor de alcătuire seismică

O
R1 = 0.98 → Clasa de risc seismic IV
Gradul de afectare structurală
R1 = 1.00 → Clasa de risc seismic IV

R
Capacitatea de rezistenţă a structurii
R3,min = 0.683 → Clasa de risc seismic III

P
5.13. PROPUNEREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE

5.13.1. Criterii pentru adoptarea măsurilor de consolidare

Pentru pereţii transversali, deoarece indicatorii R3M (siguranţa pereţilor la încovoiere)

şi R3V (siguranţa pereţilor la forţă tăietoare) sunt > 0.65 nu sunt necesare lucrări de
consolidare
Pentru pereţii longitudinali :
- Deoarece toţi indicatorii R3M > 0.65, nu sunt necesare în mod obligatoriu lucrări
de consolidare pentru sporirea capacităţii de rezistenţă la încovoiere
- Deoarece pentru elementul L4 indicatorul R3V = 0.407 sunt necesare lucrări de
consolidare pentru sporirea rezistenţei la forţă tăietoare.
Se propune consolidarea structurii prin placarea elementelor L4 cu tencuieli armate cu
grosime de 50 mm pe ambele feţe cu mortar M10

5.13.2.Calculul rezistenţei elementelor de consolidare

Se face conform prevederilor paragrafului F.5.6.1.1.2.

EZ-56
 Rzid , placat R placare
Vcap , placat Vcap ,existent Vcap ,existent 1
Rzid ,existent Rzid ,existent

1 Gzid Azid 1 G placare Aplacare

Rzid ,existent R placare
k H k H

unde:

T
Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidăriei peretelui existent
Gplacare ≡ Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
Azid este aria secţiunii transversale a peretelui
Aplacare este aria secţiunii transversale a straturilor de placare

C
Prin urmare, exprimând ariile în funcţie de grosimea zidului şi, respectiv, de grosimea
placării, avem

E
R placare G placaret placare
Rzid ,existent Gzid t zid

I
În cazul clădirii expertizate rezistenţa caracteristică a zidăriei s-a calculat din rezistenţa medie
cu relaţia
fm 2.20
fk 1.41N / mm 2
1.3 CF 1 .3 1 .2

O
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia
Gzid =0.4Ezid = 0.4 × 1000fk = 564 N/mm2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia

R
Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 × 1000 Rmortar = 4000 N/mm2
Factorul de amplificare a rezistenţei este

P
R placare 4000 2 50
2.36
Rzid ,existent 564 300
Prin urmare rezistenţa peretelui consolidat este 19.4 × 2.36 = 45.9 tone
Indicatorul de rezistenţă devine
45.9
R3V 0.758
60.48
Rezistenţa totală la forţă tăietoare pentru direcţia longitudinală, după consolidare, este
ΣVcap = 4×(1.89+4.32+4.56) + 2 × 45.9 = 134.9 tone →R3med ≈ 1.0

Concluzie. Prin consolidarea propusă se realizează nivelul de asigurare corespunzător

clădirilor noi.

EZ-57
 EXEMPLUL NR. 6
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie confinată şi
planşee din beton armat

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea

siguranţei seismice a unei clădiri proiectate conform Normativelor P2-85 şi

T
P100-81 pentru zona seismică de grad 9 MSK
6.1. DATE GENERALE

C
6.1.1. Descriere

Clădire etajată curentă cu 3 niveluri (P+2E)

Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice

E
Funcţiune: locuinţe, 4 apartamente cu două camere la scară pe nivel
Structura: pereţi structurali din zidărie confinată cu elemente ceramice (GVP)

I
t = 300 mm

R O
P Figura 6-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)

Materiale pentru zidărie: cărămidă C100 şi mortar M50

Beton pentru elementele de confinare B150 → echivalent Bc10 conform
Normativului C140-86 şi echivalent C12/15.
Oţel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
Planşee din beton armat monolit
Teren normal de fundare
Amplasament, zona seismică (conform P100-1/2006) ag = 0.32g

EZ-58
 Înălţimea nivelului : 2.75 m
Proiectarea iniţială conform Normativelor P2-85 şi P100-81 pentru gradul
seismic 9 MSK

6.1.2.Dimensiuni şi greutăţi

6.1.2.1. Arii de referinţă

T
A se vedea Exemplul nr.5. par.5.1.2.1.

6.1.2.2. Volumul şi greutatea zidăriei

C
A se vedea Exemplul nr.5 par.5.1.2.2.
6.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMICĂ INIŢIALĂ A CLĂDIRILOR

E
6.2.1 Reglementări de referinţă

I
A se vedea Exemplul nr.5, par.5.2.1.

6.2.2. Condiţii seismice la amplasament

S-au considerat condiţiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 şi P100-81:

O
Clădire amplasată în zona seismică de grad 9 MSK cu coeficientul de intensitate
seismică ks = 0.32
6.3. FORŢA SEISMICĂ DE PROIECTARE CONFORM P100 -81
Conform P100-81, tabelul 4, pentru "clădiri cu pereţi portanţi de zidărie, cu o dispoziţie

R
ordonată a structurii pe verticală, cu înălţime până la parter + 4 etaje" , se admite
determinarea simplificată a încărcărilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic

P
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 9 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.32 = 0.144.
Notă. În Normativul P100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplică coeficientul de
intensitate seismică ks a fost calculată considerând coeficientul de reducere a efectelor
acţiunii seismice ψ = 0.30 (q = 3.33) indiferent de alcătuirea zidăriei (zidărie simplă sau
confinată) .
6.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
A se vedea Exemplul nr.5, par 5.4.
6.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85

6.5.1. Clasificarea clădirii din punct de vedere al dispunerii pereţilor structurali

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.5.1.

EZ-59
6.5.2. Poziţionarea stâlpişorilor de beton armat

C T
IE
O
Figura 6-2 Poziţionarea stâlpişorilor pentru clădirea proiectată pentru gradul 9 MSK
S-a presupus că :

R
stâlpişorii de beton armat au fost realizaţi în poziţiile prevăzute în tabelul 7 şi figura
13 din P2-85 pentru clădiri cu nniv = 3 şi H < 9.00 m ȋ n zona seismică de grad 9
MSK

P
armarea stâlpişorilor a fost realizată cu 4Φ14 PC52 şi etrieri Φ8/20 cm
nu există armare în rosturile orizontale.

6.5.3. Stabilirea rezistenţelor de proiectare ale zidăriei pentru evaluarea siguranţei

seismice

Codul P100-3, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabileşte condiţiile de evaluare a rezistenţei

materialelor pentru zidărie în cazul clădirilor recente (orientativ după 1950):

(4) Pentru construcţiile proiectate şi executate după anul 1950, în cazurile în

care există planuri şi/sau piese scrise care menţionează calitatea elementelor
pentru zidărie şi a mortarului, şi dacă inspecţia vizuală, efectuată conform D.2.4.
şi D.2.5, nu arată existenţa unor defecţiuni majore de punere în operă,
rezistenţele zidăriei pot fi luate din standardele în vigoare la data
proiectării/execuţiei (începând cu STAS 1031-50 inclusiv modificările ulterioare).
În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20 fără a se face încercări in-situ.

EZ-60
Pentru evaluarea siguranţei clădirii analizate s-au folosit valorile rezistenţelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienţilor de material γM asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)
A. Rezistenţa unitară la compresiune
Rezistenţa unitară medie la compresiune s-a determinat înmulţind rezistenţa de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.0 pentru a se obţine valorile

T
din STAS 1031-75.
Rezultă pentru zidărie cu C100 şi mortar M50
fm = 2 × 1.50 = 3.00 N/mm2
Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune se determină împărţind rezistenţa

C
unitară medie la factorul de încredere CF = 1.2 (formula D.3 Erata )
Rezultă pentru zidărie cu C100 şi mortar M50
fd = 3.00/1.20 = 2.50 N/mm2

E
C. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal (conform Erata)

I
Rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal se determină înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.2 pentru a se obţine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenţele depind numai de marca mortarului.
Rezultă pentru mortar M50
fvm =2.2 × 0.160 = 0.352 N/mm2

O
Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determină
împărţind rezistenţa unitară medie la lunecare în rost orizontal (fvm) la coeficientul
parţial de siguranţă (γM) şi la factorul de încredere (CF)-relaţia (D.3). Pentru zidăriile

R
recente (după 1950) se ia γM = 2.5.
Rezultă pentru mortar M50
fvd = 0.352/1.2/2.5 = 0.117 N/mm2

P
D. Rezistenţa de proiectare la cedare pe sectiune înclinată (ruperea în scară)
Se calculează în funcţie de rezistenţa medie la compresiune (fm) calculată la A. cu
relaţia (D.4)
Rezultă pentru cărămidă C75 şi mortar M25
ftd = 0.04 × 3.00 / 1.20 /2.5 = 0.04 N/mm2
6.6. CALCUL ÎNCĂRCĂRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA
SEISMICĂ

6.6.1. Încărcări verticale

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.6.1.

6.6.2 Greutatea zidăriei pe nivel (gruparea seismică)

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.6.2.

6.6.3. Greutatea planşeului de beton (gruparea seismică)

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par. 5.6.3.

EZ-61
6.6.4. Greutatea totală pentru calculul la cutremur (gruparea seismică)

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.6.4.

6.6.5. Calculul forţelor seismice de proiectare pentru clădirea amplasată în zona

seismică de grad 9

Din examinarea condiţiilor de alcătuire rezultă următoarele concluzii:

T
Clădirea proiectată pentru zona seismică de grad 9 MSK poate fi considerată clădire
din zidărie confinată deoarece poziţionarea elementelor de confinare satisface cerinţele
din Codul P100-1/2006. Atragem atenţia că elementele longitudinale de pe axele A şi C

C
(figura 6-2) trebuie să fie considerate elemente de zidărie simplă deoarece nu sunt
mărginite la ambele extremităţi de stâlpişori din beton armat. Aceste elemente preiau,
ȋ mpreună, numai 10.4% din forţa seismică totală şi pot fi considerate elemente
structurale secundare

E
Calculul forţei tăietoare de bază se face cu relaţia (6.1) din Codul P100-3 considerând
următoarele valori:

I
factorul de comportare q = 2.0 (conform tabel 6.1, pentru zidărie confinată) cu
factorul de suprarezistenţă αu/α1 = 1.20 (art. D.3.4.1.1.) → q = 2.0 × 1.20 = 2.40
factorul de corecţie pentru amortizarea structurală = 0.88

O
clădire P+2E → λ = 0.85
Pentru spectrul elastic se ia valoarea maximă β0 = 2.75
Factorul de importanţă γI = 1.00 (clădiri de locuit)

R
Rezultă
Fb = 1.0 × 0.32 x (2.75/2.40) × 0.88 × 0.85 G = 0.274 G
Valoarea este de circa două ori mai mare decât valoarea de proiectare iniţială.

P
Pentru clădirea analizată :
G = 820 tone
Fb 225.0 tone

6.6.6. Calculul eforturilor unitare de compresiune pe grupuri de pereţi (zone)

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.6.6.

6.7. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII
STRUCTURALI

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.7

6.8. CALCULUL FORŢELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREŢII

STRUCTURALI

6.8.1. Identificarea pereţilor structurali

A se vedea Exemplul nr.5, par. 5.8.1.

EZ-62
6.8.2. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor structurali

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.8.2.

6.8.3.Verificarea condiţiilor de regularitate în plan şi pe verticală

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.8.3.

T
6.8.4. Verificarea densităţii pereţilor

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par. 5.8.4.

C
6.8.5. Calculul rigidităţii laterale a pereţilor.

Valorile sunt cele calculate în Exemplul nr.5, par.5.8.5.

E
6.9. METODOLOGII DE EVALUARE

6.9.1. Metodologia de nivel 1

I
Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea metodologiei de nivel 1

6.9.2. Metodologia de nivel 2

O
6.9.2.1. Capacitatea de rezistenţă a pereţilor structurali pentru forţe în plan

6.9.2.1.1. Capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică pentru zidăria confinată

Se calculează considerând peretele în consolă solicitat de forţe orizontale distribuite

R
triunghiular.
Pentru clădirea P+2E înălţimea echivalentă la care se aplică ansamblul forţelor laterale este
7 7

P
H ech H tot 8.25 6.42 m
9 9
Rezistenţa de proiectare la compresiune fd = 2.50 N/mm2 ≡ 250.0 tone/m2
Forţa axială (Nd) se calculează cu formula
Nd = σ0,P lw t
Momentul capabil (MRd) pentru zidăria confinată se calculează cu formula
Nd
M Rd ( 1 1.15 d )lw Asc f yd ,med ls M Rd 1 M Rd 2
2
Produsul Asc × fyd,med = 4 × 1.54 × 1.35 × 3000 = 24.9 tone
Forţa tăietoare asociată cedării la compresiune excentrică este
M Rd
Vf 1
H ech

Rezultatele sunt date în tabelele 6.1a şi 6.1b

EZ-63
 Pereţi transversali
Tabelul 6.1a
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
T1 4 33.6 3.30 33.3 0.134 0.846 46.8 3.00 74.8 121.6 18.9

T
T2 4 37.8 3.30 37.4 0.151 0.826 51.0 3.00 74.8 125.8 19.6
T3 4 31.3 3.00 28.2 0.125 0.856 36.2 2.70 67.4 103.6 16.1
T4 6 27.2 2.70 22.0 0.109 0.875 26.0 2.40 59.9 85.9 13.4

C
Pereţi longitudinali
Tabelul 6.1b
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone

E
L1 4 33.6 0.90 9.1 0.134 0.846 3.5 --- --- 3.5 0.5
L2 4 37.8 1.95 22.1 0.151 0.826 17.8 --- --- 17.8 2.8

I
L3 4 31.3 2.25 21.1 0.125 0.856 20.3 --- --- 20.3 3.2
L4 2 27.2 8.25 67.3 0.109 0.875 242.9 7.95 198.0 440.9 68.7

6.9.2.1.2. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare

Se calculează cu relaţia (D.6)

O
6.9.2.1.2.1. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal

Având în vedere observaţiile de la exemplul nr.5, rezistenţa la lunecare s-a calculat direct
numai în funcţie de componenta datorată frecării la care s-a adaugat rezistenţa armăturilor din

R
stâlpişorul comprimat.
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd → VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.54 ×1.35 × 3000 = 5.0 tone
Pereţi transversali

P
Tabelul 6.2a
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
T1 4 33.3 10.3 5.0 15.3
T2 4 37.4 11.6 5.0 16.6
T3 4 28.2 8.7 5.0 13.7
T4 6 22.0 6.8 5.0 11.81

Pereţi longitudinali
Tabelul 6.2b
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
L1 4 9.1 2.8 --- 2.8
L2 4 22.1 6.85 --- 6.85
L3 4 21.1 6.54 --- 6.54
L4 2 67.3 20.9 5.0 25.9
Valorile Vf21z corespund rezistenţelor zidăriei nearmate (a se vedea tabelele 5.8a şi 5.8b)

EZ-64
6.9.2.1.2.2. Rezistenţa la rupere pe secţiune înclinată

H ech
Se calculează cu relaţia (D.8) în care p
şi ftd = 0.040 N/mm2≡ 4.0 tone/m2
lw
Pereţi transversali

T
Tabelul 6.3a.
lw t σ0,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Nr. tlw 0 ,P
Elem. λ≡ b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone tone tone

C
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 2.64 3.06 8.1 5.0 13.1
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 2.64 3.23 8.5 5.0 13.5
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 2.40 2.97 7.1 5.0 12.1
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 2.16 2.79 6.0 5.0 11.0

E
Pereţi longitudinali

I
Tabelul 6.3b
lw t σ0,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Nr. tlw 0 ,P
Elem. λ≡ b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.72 3.06 2.2 --- 2.2
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.56 3.23 5.0 --- 5.0

O
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.80 2.97 5.3 --- 5.3
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 9.91 2.79 27.6 5.0 32.6

Valorile Vf22z corespund zidăriei nearmate (a se vedea tabelele 5.9a şi 5.9b)

Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi Vf22

R
6.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECŢIONALE DE PROIECTARE
(NECESARE) ÎN PEREŢII STRUCTURALI
Forţa tăietoare de bază (Fb,nec) a fost distribuită pereţilor structurali de pe ambele direcţii

P
proporţional cu rigiditatea lor. → Vnec = ρV,I × Fb,nec (valorile ρ sunt date ȋ n tabelele 5.6a şi
5.6b)
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricităţii accidentale (care are o
valoare redusă deoarece tronsonul este scurt)
6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3

6.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistenţa pereţilor la compresiune excentrică

Se compară valorile Mbază calculate din relaţia Mbază = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date în tabelele 6.4a şi 6.4b
Pereţi transversali
Tabelul 6.4a
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 15.57 100.0 121.6 >1
T2 4 0.0692 15.57 100.0 125.8 >1
T3 4 0.0528 11.88 76.3 103.6 >1
T4 6 0.0392 8.82 56.6 85.9 >1

EZ-65
 Pereţi longitudinali
Tabelul 6.4b.
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.3 1.9 3.5 >1.0

T
L2 4 0.010 2.2 14.1 17.8 >1.0
L3 4 0.015 3.4 21.8 20.3 >1.0
L4 2 0.448 100.8 647.1 440.9 0.681

C
6.11.2. Indicatorul R3 pentru rezistenţa pereţilor la forţă tăietoare

Se compară valorile Vcap cu pentru determinarea fractorului R3V . Se compară valorile Vcap cu
valorile Vas pentru determinarea modului de rupere.

E
Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element (Vcap) este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi
Vf22

I
Rezultatele sunt date în tabelele 6.5a şi 6.5b
Pereţi transversali
Tabelul 6.5a
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1

O
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 15.57 15.3 13.1 13.1 0.822 18.9 Fragil
T2 4 15.57 16.6 13.5 13.5 0.867 19.6 Fragil
T3 4 11.88 13.7 12.1 12.1 0.976 16.1 Fragil
T4 6 8.82 11.81 11.0 11.0 >1 13.4 Fragil

R
Σ Vnec = 225 tone Σ Vcap = 220.8 tone → Rmed = 0.981
Pereţi longitudinali
Tabelul 6.5b.

P
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
L1 4 0.3 2.8 2.2 2.2 >1 0.5 Ductil
L2 4 2.2 6.85 5.0 5.0 >1 2.8 Ductil
L3 4 3.4 6.54 5.3 5.3 >1 3.2 Ductil
L4 2 100.8 25.9 32.6 25.9 0.257 68.7 Fragil
Σ Vnec = 225.0 tone Σ Vcap = 101.8 tone → Rmed = 0.452
6.12. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASE DE RISC
Încadrarea clădirii în clase de risc se face în conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3

Îndeplinirea condiţiilor de alcătuire seismică

→R1 = 0.95 → Clasa de risc seismic IV
Gradul de afectare structurală
→R2 = 1.00 → Clasa de risc seismic IV
Capacitatea de rezistenţă a structurii
→R3,min =0.452 >0.35 → Clasa de risc seismic III
6.13. PROPUNEREA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE

6.13.1. Criterii pentru adoptarea măsurilor de consolidare

EZ-66
 Pentru pereţii transversali:
- deoarece indicatorii R3M (siguranţa pereţilor la compresiune excentrică) sunt >
1.00 nu sunt necesare măsuri de consolidare pentru sporirea capacităţii de
rezistenţă la compresiune excentrică
- deoarece indicatorii R3V > 0.65 nu sunt necesare măsuri obligatorii de
consolidare pentru creşterea rezistenţei la forţă tăietoare
Pentru pereţii longitudinali

T
- deoarece indicatorii R3M > 0.65 nu sunt necesare măsuri obligatorii de
consolidare pentru sporirea rezistenţei la compresiune excentrică
- pentru elementele L4, care preiau 90% din forţa seismică de proiectare, deoarece

C
indicatorul R3V = 0.257 sunt necesare lucrări de consolidare pentru sporirea
rezistenţei la forţă tăietoare.
Se propune consolidarea structurii prin:

E
- placarea elementelor L4 cu pereţi din beton armat cu grosimea de 8 ÷10 cm
(executaţi prin torcretare) armaţi cu plasă Φ8/20 cm PC52

I
6.13.2.Calculul rezistenţei elementelor de consolidare

6.13.2.1. Calculul elementelor de consolidare prin placare cu pereţi din beton armat.

O
6.13.2.1.1. Consolidare pentru creşterea capacităţii de rezistenţă la forţă tăietoare

Conform art. F.5.6.1.1.2. se neglijează aportul zidăriei şi al betonului de placare şi rezistenţa

peretelui placat se determină numai în funcţie de rezistenţa armăturilor din straturile de
placare cu relaţia

R
Vcap , placat ( 0.8 Ash 0.2 Asv ) f yd

Pentru armarea cu plasă Φ8/20 PC52 la peretele cu Hhot = 8.25 m şi lw = 8.25 m rezultă că

P
fisura la 45o intersectează toate barele orizontale şi verticale.
Avem deci pentru cele două straturi de placare (o singură plasă ȋ n fiecare strat)
Ash = Asv = 2 × 8.25 × 5 × 0.50 = 41.25 cm2
şi
Vcap,placat = (0.8 × 41.25 + 0.2 × 41.25) × 3.0 =123.8 tone ≥ Vnec = 100.8 tone

Condiţia de siguranţă este satisfăcută.

EZ-67
EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE
INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI

T
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

I E C
O
COMPONENTE NESTRUCTURALE

P R
- 4 exemple -

ECNS-1
CUPRINS

EXEMPLUL CNS 1 .................................................................................................................. 3

1.1.Etapele procesului de evaluare a siguranţei seismice .......................................................... 3
1.2. Calculul forţei seismice de proiectare. ................................................................................ 3

T
1.2.2. Calculul conform reglementărilor anterioare Normativului P100-92(96). ...................... 3
1.3. Rezistenţa pereţilor nestructurali din zidărie cu elemente din argilă arsă .......................... 4
1.4. Încadrarea pereţilor nestructurali în clase de risc ............................................................... 6

C
EXEMPLUL CNS 2 .................................................................................................................. 7
EXEMPLUL CNS 2.1 - PERETE PLIN.................................................................................. 7

E
2.1.1. Date generale ................................................................................................................... 7
2.1.2. Materiale şi rezistenţe de calcul ....................................................................................... 7

I
2.1.3.Caracteristicile de rezistenţă ale peretelui......................................................................... 8
2.1.4.Calculul forţei seismice static echivalente ........................................................................ 8
2.1.6. Încadrarea peretelui în clase de risc ................................................................................. 9

O
2.1.7. Propuneri de intervenţie ................................................................................................... 9
EXEMPLUL CNS 2.2 PERETE CU GOL DE UŞĂ.............................................................. 10
2.2.1. Date generale ................................................................................................................. 10
2.2.2. Calculul momentelor încovoietoare în perete ................................................................ 10

R
2.2.3. Calculul forţei seismice şi al momentului încovoietor .................................................. 10
2.2.4. Încadrarea peretelui în clase de risc ............................................................................... 10

P
2.2.5. Propuneri de intervenţie ................................................................................................. 10

EXEMPLUL CNS 3 Verificarea prinderilor cu buloane pentru un echipament ..................... 11

3.1. Date generale .................................................................................................................... 11
3.2. Calculul forţei seismice..................................................................................................... 11
3.3.Eforturi de proiectare în buloane ....................................................................................... 12

EXEMPLUL CNS 4 - Calculul unei conducte de apă fierbinte .............................................. 13

4.1. Date generale .................................................................................................................... 13
4.2. Materiale şi rezistenţe de calcul ........................................................................................ 13
4.3. Determinarea distanţei între prinderi pentru realizarea T0 ≤ 0.06 sec .............................. 13
4.4. Calculul forţei seismice de proiectare ............................................................................... 13
4.5. Verificarea rezistenţei conductei....................................................................................... 14

ECNS-2
EXEMPLUL CNS 1

EVALUAREA SIGURANŢEI PEREŢILOR DESPĂRŢITORI

PROIECTAŢI CONFORM NORMATIVELOR P13 -63&70 ŞI P100 -
78(81).
Obiectul exemplului : Aplicarea metodologiei generale de evaluare a

T
siguranţei seismice a pereţilor nestructurali
1.1.Etapele procesului de evaluare a siguranţei seismice
Procesul de evaluarea a siguranţei pereţilor nestructurali solicitaţi de acţiunea directă a

C
cutremurului necesită parcurgerea următoarelor etape:
Calculul forţei seismice de proiectare
⇓

E
Calculul momentelor încovoietoare în perete
⇓

I
Calculul rezistenţei de proiectare a peretelui
⇓
Verificarea siguranţei peretelui pentru SLU
⇓

O
Verificarea siguranţei peretelui pentru SLS
1.2. Calculul forţei seismice de proiectare.

1.2.1. Greutatea proprie a pereţilor nestructurali din zidărie cu elemente din argilă arsă

R
Pentru zidărie s-au considerat greutăţile specifice cele mai dezavantajoase date de STAS
10101/1-78 Acţiuni în construcţii- Greutăţi tehnice şi încărcări permanente (în prezent
abrogat).

P
Pentru tencuială s-a considerat grosimea fiecărui strat de 2 cm şi greutatea volumetrică
maximă (pentru tencuiala din mortar de ciment întărit - γ = 2000 daN/m3)
Valorile greutăţii proprii pentru zidăria cu carămidă plină şi cu cărămizi GVP în producţia
curentă la acea dată sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1.1
gtotal (x)
Tipul cărămizii Poziţia t (cm)
(daN/m2)
Cărămidă plină pe cant 6.5 205.0
6.5 x 11.5x24.5 pe lat 11.5 300.0
Cărămidă GVP 24 x 11.5 pe lat 11.5 270.0

(x) - valori rotunjite

1.2.2. Calculul conform reglementărilor anterioare Normativului P100-92(96).

Aceste reglementări au prevăzut calculul forţei seismice de proiectare normală pe planul
peretelui cu relaţia:
S = Cq

ECNS-3
în care
• c este coeficientul seismic global cu valorile c = 3ks în Normativele P13-63 şi P13-70
şi c = ks în Normativul P100-78(81); valorile ks sunt cele din harta de zonare seismică
asociată normativului;
• Q este greutatea peretelui pe unitatea de suprafaţă .
Coeficient seismic global / încărcări de proiectare (daN/m2) pentru pereţi cu grosime

T
nominală t = 12.5 cm conform Normativelor P13-63, P13-70 şi P100-78(81)
Cărămizi pline gperete = 300 daN/m2
Tabelul 1.2
Normativ / hrta seismică Gr. seismic 7 Gr. seismic 8 Gr. seismic 9

C
P13-63 /STAS 2923-63 0.075 / 22.5 0.150 / 45.0 0.300 / 90.0
P13-70 /STAS 2923-63 0.090 / 27.0 0.150 / 45.0 0.240 / 72.0
P100-78(81)/ STAS 1100/1-77 0.120 / 36.0 0.200 / 60.0 0.320 / 96.0

E
Verificarea rezistenţei prin calcul nu au fost obligatorie pentru pereţii nestructurali care se
încadrau în limitele maxime stabilite prin Normativele de proiectare (a se vedea tabelul1.3).

I
Din acest motiv necesitatea evaluării siguranţei lor în raport cu nivelul de protecţie seismică
constitue o problemă de interes general.
Dimensiunile maxime ale pereţilor nestructurali din zidărie nearmată conform Normativului
P2-85
Tabelul 1.3

O
Grosime Inălţime maximă (m) Suprafaţă maximă (m2)
(cm) Gr.6 &7 Gr.8 Gr.9 Gr.6 &7 Gr.8 Gr.9
7.5 2.70 2.40 2.00 9.00 8.10 6.75
12.5 3.50 3.15 2.60 21.00 18.90 15.60

R
Pentru pereţii cu o latură liberă (gol de uşă) s-a prevăzut reducerea suprafeţelor maxime cu
50%. Pentru pereţii despărţitori de 7.5 cm marca mortarului a fost M50 şi pentru cei de 12.5
cm marca ≥ M25.

1.2.3. Calculul momentelor încovoietoare conform CR6-2006 şi SR EN 1996-1-1

P
Valorile α din tabel sunt date pentru µ = 0.5 (valoarea folosită de CR6 şi Anexa Naţională la
SR EN 1996-1-1)
MEx1 = µαlw2FE şi MEx2 = αlw2FE
Valorile coeficienţilor α pentru pereţi rezemaţi pe trei şi patru laturi
Tabelul 1.4
Raportul laturilor h/lw
Rezemare
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
Simplu rezemat
0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085
pe patru laturi
Simplu rezemat
0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280
pe trei laturi

1.3. Rezistenţa pereţilor nestructurali din zidărie cu elemente din argilă arsă
Rezistenţa pereţilor nestructurali la încovoiere perpendicular pe plan se calculează în
domeniul liniar elastic cu formulele

ோ௫ଵ =  × ௫ௗଵ
ோ௫ଶ =  × ௫ௗଶ

Modulul de rezistenţă W pentru pereţi

ECNS-4
 Tabelul 1.5
Tipul cărămizii Poziţia t (cm) Wperete(cm3/m)
Cărămidă plină pe cant 6.5 0.70 × 103
6.5 x 11.5x24.5 pe lat 11.5 2.20 × 103
Cărămidă GVP 24 x 11.5 pe lat 11.5 2.20 × 103

Rezistenţele medii de rupere (fxm1 şi fxm2) corespunzătoare rezistenţelor caracteristice (fxk1 şi

fxk2) din Anexa Naţională la standardul SR EN 1996-1-1

T
Tabelul 1.6
Marca mortarului (daN/cm2)
Tipul efortului
M25 M50 &M100
fxm1 = 1.3fxk1 2.30 3.10

C
fxm2 = 1.3fxk2 4.60 6.20

Rezistenţele de proiectare conform P100-3 se vor calcula după cum urmează:

E
• Pentru perioada de utilizare menţionată (după 1950) se va lua γM = 1.0 pentru SLS
(limitarea degradărilor) cu excepţia clădirilor din clasa de importanţă I pentru care se

I
va lua γM = 1.5 (conform CR6-2006,Art.6.6.1.4(2) .
• În aceste condiţii se va lua CF = 1.2 conform P100-3, D.2.5(4)
⇒ Pentru verificarea la limitarea degradărilor rezistenţele de calcul se determină cu relaţiile:
f xm1 f xm 2

O
f xd 1 = f xd2 =
γ M CF γ M CF
Valorile de calcul sunt
Tabelul 1.7

R
Marca mortarului (daN/cm2)
Tipul efortului
M25 M50 &M100
fxd1 1.28 1.72
fxd2 2.55 3.44

P
Pentru verificarea la siguranţa vieţii cu încărcarea dată de relaţia (E.1) rezistenţele de calcul
se determină cu relaţiile
f xm1 f xm 2
f xd 1 = f xd2 =
CF CF
Tabelul 1.8
Marca mortarului (daN/cm2)
Tipul efortului
M25 M50 &M100
fxd1 1.90 2.60
fxd2 3.80 5.20
Rezultă următoarele valori ale momentelor capabile de proiectare (în daN.cm/m) pentru
verificarea condiţiei de limitare a degradărilor
Tabelul 1.9
M25 M50 & M100
Tipul cărămizii t (cm) Wperete(cm3/m)
Mxd1 Mxd2 Mxd1 Mxd2
Cărămidă plină 6.5 0.70 × 103 900 1800 1200 2400
6.5 x 11.5x24.5 11.5 2.20 × 103 2820 5640 3780 7560
Cărămidă GVP 24 x 11.5 11.5 2.20 × 103 2820 5640 3780 7560
Rezultă următoarele valori ale momentelor capabile de proiectare (în daN.cm/m) pentru
verificarea condiţiei de siguranţa vieţii

ECNS-5
 Tabelul 1.10
3 M25 M50 & M100
Tipul cărămizii t (cm) Wperete(cm /m)
Mxd1 Mxd2 Mxd1 Mxd2
Cărămidă plină 6.5 0.70 × 103 1350 2700 1800 3600
6.5 x 11.5x24.5 11.5 2.20 × 103 4230 8460 5670 11340
Cărămidă GVP24 x 11.5 11.5 2.20 × 103 4230 8460 5670 11340

T
1.4. Încadrarea pereţilor nestructurali în clase de risc
Calculând rapoartele
M Rxd 1
R3 =

C
M Ed 1
încadrarea peretelui în clase de risc, în funcţie de seismicitatea amplasamentului este dată
conform tabelului 8.3. din Codul P100-3

E
RS IV RS III RS II RSI
R3 =0.91÷1.00 R3 = 0.66÷0.90 R3 = 0.36÷0.65 R3 ≤0.35

I
În cazul în care clasa de risc corespunzătoare este considerată inacceptabilă şi, ca atare,
trebuie să se prevadă lucrări de reducere a riscului, este necesară identificarea etajelor pentru
care acestea trebuie să fie executate.

R O
P
ECNS-6
EXEMPLUL CNS 2

VERIFICAREA PEREŢILOR DESPĂRŢITORI DIN ZIDĂRIE DE

CĂRĂMIDĂ

Obiectul exemplului: Verificarea pentru cerinţa LIMITARE A

T
DEGRADĂRILOR

I E C
Exemplul CNS.2.1
EXEMPLUL CNS 2.1 - PERETE PLIN
2.1.1. Date generale
•
Exemplul CNS.2.2

Perete despărţitor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planşeu, fixat lateral şi sub grinda

O
structurii, la partea superioară ⇒ rezemare simplă pe contur)- nu condiţionează
continuarea funcţionării .
• Clădire P+3E (nniv= 4). Perete amplasat la etajul 3 (nivelul 4).

R
• Înălţimea parterului : Hparter = 4.20 m
• Înălţimile etajelor Hetaj = 3.60 m
• Cota planşeului de reazem z3 = 4.20 + 2 x 3.60 = 11.40 m

P
• Cota planşeului superior z4 = 15.00 m (acoperiş)
• Destinaţia clădirii: spital
• Amplasament: toate zonele ag = 0.08g ÷ 0.32g
2.1.2. Materiale şi rezistenţe de calcul
• Cărămidă plină C100 (fmed = 10 N/mm2), mortar M5
• Greutatea volumetrică a zidăriei 1850 daN/m3, greutatea volumetrică a mortarului
1900 daN/m3
• Rezistenţele de proiectare ale zidăriei la încovoiere perpendicular pe planul peretelui
pentru cerinţa de limitare a degradărilor (cu CF = 1.2 şi γM = 1.5), pentru pereţi
nestructurali la clădiri din clasa de importanţă I)
- rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 1.72 daN/cm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 3.44 daN/cm2

ECNS-7
2.1.3.Caracteristicile de rezistenţă ale peretelui
100 x11.5 2
• Modulul de rezistenţă elastic Wel = = 2205 cm 3 /m
6
• Rezistenţa de proiectare fxd1 = 1.72 daN/cm2
• Momentul capabil MRd1 = 2205 × 1.72 = 3790 daN.cm/m ≡ 37.9 kgm/m
• Rezistenţa de proiectare fxd2 = 2 × 1.72 = 3.44 daN/cm2

T
2.1.4.Calculul forţei seismice static echivalente
• Greutatea proprie a peretelui g = 0.115 x 1850 + 2 x 0.02 x 1900 ≅ 290 daN/m2

C
• Acceleraţia terenului pentru proiectare ag =0.08g ÷ 0.32g
• Coeficientul de importanţă al peretelui γperete = γclădire = 1.4 (spital ⇒ nu condiţionează
continuarea funcţionării ⇒clasa de importanţă IV

E
• Coeficientul de amplificare dinamică al peretelui βperete = 1.00

I
• Coeficientul de reducere a efectului acţiunii seismice qperete = 2.50
• Coeficientul mediu de amplificare a acceleraţiei terenului pe înălţimea clădirii la etajul 3
(nivelul 4) :

K (z 3 ) = 1 + 2
11.40
- = 2.52

O
15.00
- K (z 4 ) = 3.00
- K (4) = 0.5 x (2.52 + 3.00) = 2.76
•

R
Momente încovoietoare în perete sub acţiunea încărcărilor seismice (SR EN 1996-1-1) cu
µ = 0.50
- raportul laturilor λ =hw/lw = 300 / 500 = 0.60
- valoarea α2 se obţine prin interpolare din Anexa G la SR EN 1996-1-1

P
* pentru λ = 0.50 → α2 = 0.028 (tabel)
* pentru λ = 0.75 → α2 = 0.044 (tabel)
* pentru λ = 0.60 → α2 = 0.034 (interpolare)

• Forţa seismică de proiectare, uniform distribuită normal pe suprafaţa peretelui pentru

nivelul de performanţă limitarea degradărilor:
1.4 × a g × 1.0 × 2.76 290
FE = cg = ×
2.5 g
Valorile c şi F sunt date în tabelul 2.1.1
Tabelul 2.1.1
ag 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g
c 0.123 0.185 0.247 0.309 0.370 0.432 0.494
F (daN/m2) 35.7 53.7 71.6 89.6 107.3 125.3 143.3

Pentru cazul studiat, hw = 3.0 m şi lw = 5.0 m, valorile momentelor încovoietoare rezultate

sunt date în tabelul următor

ECNS-8
 Tabelul 2.1.2
ag 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g
FE (daN/m2) 35.7 53.7 71.6 89.6 107.3 125.3 143.3
MEx1 15.2 22.8 30.4 38.1 45.6 53.3 60.9
R3=MRd1/MEd1 > 1.0 0.99 0.83 0.71 0.62

2.1.6. Încadrarea peretelui în clase de risc

T
Cu aceeste valori încadrarea peretelui în clase de risc este dată conform tabelului 8.3. din
Codul P100-3
Tabelul 2.1.3
RS IV RS III RS II

C
R3 =0.91÷1.00 R3 = 0.66÷0.90 R3 = 0.36÷0.65
ag≤0.20g ag = 0.24g,0.28g ag = 0.32g

E
2.1.7. Propuneri de intervenţie

I
Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS II
(ag = 0.32g) sunt obligatorii lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului. Aceste lucrări pot
fi:
• Înlocuirea peretelui din cărămidă cu un perete uşor de tip "gips-carton"

O
• Placarea pereteluide zidărie cu tencuială armată cu polimeri armaţi cu fibre sau cu
grile polimerice de înaltă rezistenţă
• Placarea peretelui de zidărie cu tecuială armată cu plase din oţel inoxidabil (pentru a

R
se evita petele de rugină).

Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS III
(ag = 0.24g, 0.28g) sunt recomandate lucrările de intervenţie pentru reducerea riscului

P
menţionate pentru zona ag = 0.32g.

ECNS-9
EXEMPLUL CNS 2.2 PERETE CU GOL DE UŞĂ
2.2.1. Date generale
• Perete despărţitor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planşeu, fixat lateral şi sub grinda
structurii, la partea superioară ⇒ rezemare simplă pe contur)- nu condiţionează
continuarea funcţionării .
• Peretele are un gol de uşă cu dimensiunile 100 × 210 cm situat la 100 cm de extremitatea

T
din dreapta.
• Se menţin toate celelalte condiţii de proiectare din Exemplul CNS.2.1
2.2.2. Calculul momentelor încovoietoare în perete

C
• Panoul situat lângă golul de uşă are dimensiunile 3.00 × 3.00 m (lw = 3.0 m)
• Panoul este rezemat pe trei laturi şi liber pe cea de a patra latură (lângă uşă)
•

E
Raportul laturilor pentru panou este λ=1
• Coeficientul α = 0.056

I
2.2.3. Calculul forţei seismice şi al momentului încovoietor

A se vedea Exemplul CNS 2.1.

2.2.4. Încadrarea peretelui în clase de risc

O
Încadrarea în clase de risc în functie de zona seismică este dată în tabelul următor
Tabelul 2.2.1.
ag 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g

R
FE (daN/m2) 35.7 53.7 71.6 89.6 107.3 125.3 143.3
MEx1 18.0 27.0 36.0 45.2 54.1 63.2 72.2
R3=MRd1/MEd1 > 1.0 0.84 0.70 0.60 0.52
Clasa de risc RS IV RS III RSII

P
2.2.5. Propuneri de intervenţie

Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS II
(ag = 0.28g şi ag = 0.32g) sunt obligatorii lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului.
Aceste lucrări pot fi:
• Înlocuirea peretelui din cărămidă cu un perete uşor de tip "gips-carton"
• Placarea pereteluide zidărie cu tencuială armată cu polimeri armaţi cu fibre sau cu
grile polimerice de înaltă rezistenţă
• Placarea peretelui de zidărie cu tecuială armată cu plase din oţel inoxidabil (pentru a
se evita petele de rugină).

Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS III
(ag = 0.20g, 0.24g) sunt recomandate lucrările de intervenţie pentru reducerea riscului
menţionate pentru zonele ag =0.28 şi 0.32g.

ECNS-10
EXEMPLUL CNS 3

VERIFICAREA PRINDERILOR CU BULOANE PENTRU UN

ECHIPAMENT

3.1. Date generale

T
• Echipamentul fixat rigid cu buloane pe planşeul peste ultimul nivel al unui spital din
Bucureşti (anul construcţiei circa 1970)- clădire din clasa I de importanţă.
• Spitalul este o clădire cu P+5 E având înălţimea parterului de 4.50 m şi înălţimile etajelor

C
curente 3.60 m.
• Echipamentul nu este esenţial pentru continuarea în siguranţă a activităţii spitalului.
• Echipamentul cântăreşte, în exploatare, G =120 kN cu centrul de greutate situat la

E
înălţimea hG =1.80 m faţă de suprafaţa planşeului.
• Prinderea este realizată cu patru buloane Φ20mm din OL38 dispuse la interax de

I
l0=1.10m pe fiecare direcţie (în colţurile plăcii de bază).
• Nu se cunoaşte adâncimea de încastrare a buloanelor şi nici marca betonului de la soclu.
Se ia, acoperitor, factorul de încredere CF = 1.35
•

O
Forţa admisibilă în bulon pentru sarcini de bază + suplimentare N = 25.6 kN (conform
Fluture, Em., Otescu.,I, Cristea,P., Îndreptar pentru construcţii metalice Ed. Tehnică,
1964, tabelul 6.6)
• Forţa de calcul capabilă pentru verificarea siguranţei echipamentului

R
Ncap = 25.6/1.35 ≅ 19.0 kN
3.2. Calculul forţei seismice
3.2.1. Parametri de calcul

P
• Acceleraţia terenului pentru proiectare (componenta orizontală) ag = 0.24g (IMR = 100 de
ani)
• Coeficientul de importanţă pentru echipament γCNS = 1.4 - echipament amplasat într-un
spital fără a fi esenţial pentru continuarea activităţii în siguranţă -
• Coeficientul de amplificare dinamică al echipamentului neizolat împotriva vibraţiilor
βCNS = 1.0
• Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5
• Coeficientul de amplificare a acceleraţiei terenului pe înălţimea construcţiei
Kz = 3 (cota de prindere "z" este egală cu înălţimea clădirii "H")

3.2.2. Calculul forţei seismice de proiectare

• Forţa seismică static echivalentă -

γ CNS a g β CNS K z 1.4 x0.24 gx1.0 x3.0  120 
FCNS ( H ) = mCNS =   ≅ 48.4 kN
qCNS 2.5  g 
• Verificarea condiţiilor de limitare a forţei seismice:

ECNS-11
  120 
FCNS = 48.4 kN < 4 γ CNSa g m CNS = 4x1.4x 0.24g  = 161.3kN -
 g 
 120 
FCNS = 48.4 kN > 0.75 γCNSagmCNS = 0.75x1.4x 0.24g  = 30.2kN
 g 

3.3.Eforturi de proiectare în buloane

• Ancorajele se verifică pentru forţa seismică static echivalentă (FCNS) majorată cu 30%

T
Fd = 1.3 x 48.4 = 62.9 kN
• Forţa tăietoare de proiectare într-un bulon
Tbulon = ¼ Fd = 0.25x 62.9 ≅ 15.7 kN

C
• Momentul de răsturnare dat de forţa seismică în raport cu secţiunea de prindere:
Mr = FCNShg = 62.9 x 1.80 = 113.2 kNm

E
• Forţa de întindere într-un bulon:

I
M r 113.2
Nb = = = 51.5 kN
2l 0 2 x1.1
• Efectul favorabil al greutăţii proprii se reduce cu 15% -{→10.5.2 (5)}
G  120 

O
N g = 0.85  = 0.85  = 25.5kN
4  4 
• Valoarea de proiectare (necesară) a forţei axiale de întindere într-un bulon :

R
Nd,nec = Nb - Ng = 51.5 - 25.5 = 26.0 kN
N cap 19.0
• Indicatorul R3 = = = 0.73 permite încadrarea echipamentului în clasa de risc
N d ,nec 26.0

P
seismic RS III

ECNS-12
EXEMPLUL CNS 4

CALCULUL UNEI CONDUCTE DE APĂ FIERBINTE

4.1. Date generale

• Conductă de apă la temperatură ridicată care serveşte un spital dintr-o localitate cu ag =

T
0.28g . (clădire din clasa I de importanţă)
• Conducta este plasată la tavanul centralei termice (construcţie cu un nivel).
• Instalaţie esenţială pentru continuarea activităţii spitalului.

C
• Dimensiunea conductei Dext= 162 mm, Dint = 156 mm, t = 3 mm
4.2. Materiale şi rezistenţe de calcul

E
• Oţel OLT35, cu Ra = 2100 daN/cm2 şi E = 2100000 daN/cm2
• Momentul de inerţie al conductei I ≅ 473.5 cm4

I
• Modulul de rezistenţă al conductei W ≅ 59.5 cm3
• Greutatea proprie a conductei ≅ 11.8 daN/m
• Greutatea apei din conductă ≅ 19.0 daN/m

O
• Greutatea totală g ≅ 31.0 daN/m
4.3. Determinarea distanţei între prinderi pentru realizarea T0 ≤ 0.06 sec
• Se consideră conducta articulată la capete pe ambele direcţii (pentru simplificarea

R
expunerii).
• Distanţa între prinderi este l0 = 500 cm
• Perioada proprie a modului fundamental de vibraţie pentru o bară dreaptă de lungime l0

P
dublu articulată
2l02 g
T=
π EI
• Cu datele de la 4.2, rezultă T=2.81 sec > 0.06 sec- componentă flexibilă
• βCNS = 2.5
4.4. Calculul forţei seismice de proiectare

4.4.1. Parametri de calcul

• Acceleraţia seismică de proiectare ag = 0.28g

• Coeficientul de importanţă stabilit de investitor γCNS = 1.8
• Coeficientul de amplificare β CNS = 2.5 (pentru T0 > 0.06 s)
• Prindere ductilă, coeficient de comportare qCNS = 2.5
• Coeficientul Kz = 3 (z ≡ H)

ECNS-13
4.4.2. Forţa seismică orizontală

γ CNS a g β CNS K z 1.8 x0.28 gx2.5.0 x3.0  31.0 

FCNS ( H ) = mCNS =   ≅ 47.0 daN / m
qCNS 2.5  g 

4.4.3. Forţa seismică verticală

T
• Acceleraţia seismică verticală : avg = 0.7 ag ⇒ 0.7 x 0.28 g = 0.196 g ≅ 0.2 g
• Forţa seismică verticală: FCNS(V) = 0.7 FCNS(H) ⇒ 0.7 x 47.0 = 32.8 daN/m

4.4.4. Combinarea forţelor seismice pe cele două direcţii

C
• Pentru verificarea rezistenţei conductei, încărcările de pe cele două direcţii se determină
după cum urmează :

E
Ipoteza 1:
- FCNS(V1) = g + FCNS(V) = 31.0 + 32.8 = 63.8 daN/m

I
- FCNS(H1) = 0.3 FCNS(H) = 0.3 x 47.0 = 14.1 daN/m
- FCNS ( 1 ) = FCNS
2
( V1 ) + FCNS
2
( H 1 ) = 63.8 2 + 14.12 = 65.3 daN/m
Ipoteza 2:
FCNS(V2) = g +0.3 FCNS(V) = 31.0 + 0.3 x 32.8 ≅ 40.8 daN/m

O
-
- FCNS(H2) = FCNS(H) = 47.0 daN/m
- FCNS ( 2 ) = FCNS
2
( V2 ) + FCNS
2
( H 2 ) = 40.8 2 + 47.0 2 = 62.2 daN/m < FCNS(1)

R
Încărcarea totală de calcul este cea mai mare dintre cele două valori
FCNS = 65.3 daN/m
4.5. Verificarea rezistenţei conductei

P
0.653 x 500 2
• Momentul încovoietor M = = 20406 daNcm
8
M 20406
• Efortul unitar în oţel este σ = = ≅ 353.0 daN / cm 2 < Ra
W 59.5

Concluzie. Conducta satisface cerinţa de rezistenţă sub acţiunea cutremurului de proiectare

ECNS-14