; i tiv 44. | MAsuRARI ELECTRICEIN CURENT ALTERNATIY— Curetul electric aNEADE * Condensatorul in curent alternativ | se incarcd cu ri ° Presupunem un condensator conectat la o tensiune continua Condensatorul Cantitatg de electricitate si acul ampermetrului deviaza (fig. 1.56.2). ial 4 a intre arr Daca se separa de sursa de curent, condensatorul pastrea7a o diferent de potential mature sly (fig. 1.56.b), cd i se Se leags armsturle condensatorulul prin intermediul unei rezistente si se constars co $e descarcs ac ampermetrului revenind la zero (fig. 1.56.0). )=- | -@—- | On) T an atc R | 6) 9 Fig. 1.56 Se conecteaza condensatorul la o tensiune sinusoidal (fig. 1.57) si se observa cd acul ampermetrului deviaza in perma- nent, deoarece se incarca si se descarca corespunzator frecventei sursei (doua incarcari si doud descarcari la fiecare perioada). Daca un condensator se conecteaza intr-un circuit de curent continuu, curentul nu mai circuld din cauza dielectricului aflat intre armaturi. La aplicarea unei tensiuni alternative pe bornele condensatorului, cele doua arméaturi se vor incarca si descarca alternativ, cu sarcini de semn contrar. Electronii din circuit se vor acumula, alternativ, cand pe o armatura, cand pe cealalta. Deci, electronii se vor afla intr-o permanent miscare oscilatorie, trecand de pe o armatura pe alta, dar nu prin dielectric, ci prin circuitul exterior. Astfel, in circuit va exista o deplasare de electroni intr-un sens si in altul, care nu reprezinta altceva decat un curent alternativ. a) I is Fig. 1.57 In concluzie, curentul alternativ dintr-un circuit cu condensator const in miscarea oscilatorie electronilor in conductor, determinaté de campul electric alternativ ce se stabileste intre armaturil condensatorului, care atrage, respectiv respinge, electronii aflati pe aceste armatur. ” 4 Axa de referinia Fig, 1.58. Reprezentarea carteziané Fig. 1.59. Reprezentarea fazoriala |IMIASUKAR ELEC TRICE IN CURENT ALIEKINATIV — CUFENTUI elecUIe alterniduv | ty Intensitatea curentului in conductoarele de alimentare variaz proportional cu: 1=U-C-o=¥_2& Reprezentnd vectorial diagrama tensiunilor pentru un circuit format dintr-un rezistor montat in serie cu un condensator alimentat in curent alternativ, obtinem figura 1.59. Axa de reforinta Un —— i R Zz | uy > — Xe u ud] ce 1 ot Z Fig. 1.60. Reprezentarea circuitului RC serie | Fig. 1.61. Triunghiul tensiunilor si al impedantelor Daca se divide fiecare fazor cu marimea comuna/aintensitatii, se obtine triunghiul impedantelor (fig. 1.61), care pune in evident relatia dintre impedant, rezistenta si reactant: Dar +X? Aplicand teorema lui Pitagora, se va obtine: R=Zeosp X,=Zsing X,=-— oC Reactanta circuitului este egal cu reactanta condensatorului. Condensatorul de capacitate C introduce in circuit o reactant (masurata in 2), X,, iar defazajul ind defazata in urma curentului. x ; Intre tensiune si curent este @.=—"> rad, tensiunea Cele aratate sunt valabile pentru condensatoarele reale, in realitate, condensatorul prezinta o serie de pierderi, legate de faptul ca dielectricul utlizat nu este perfect, ia firele de conexiuni prezinta o anumitd rezistenta proprie, Cele mai importante pierderi sunt in dielectric, ele reprezentand energia disipata in unitatea de timp sau influenta campului electric (care produce incalzirea dielectricului).- — inta printr-o schem’ echivalenté, formata dintr-un capacito, De aceea, un condensator real se poate repreze’ ideal (far& pierderi) conectat in serie sau in paralel cu o anumita rezistent3. Aceasta schema este conventionala 5 explicd de ce, la un capacitor real, defazajul dintre tensiune si curent este mai mic de 90°, iar in capacitor are loc 5 © anumita pierdere de putere activa. Componenta reala de capacitate C prezinta ins 0 anume schema echivalenta, in functie de structura g tehnologia adoptate. Astfel, trebuie sa se tind seama de o Serie de considerente, cum ar fi: sterminalele si armsturile care sunt din cupru, aluminiy, argint sau aliaje, au conductibilitate finits, deg| Vor prezenta o rezistent3, r, la trecerea curentului; «materialele dielectrice (hartie, materiale plastice) nu sunt izolatoare perfecte, prin dielectric trecand un curent rezidual (care, oricat ar fi de mic, produce in timp descarcarea unui condensator); condensatoruly| ideal de capacitate Ci se va adauga in paralel o rezistenta, r,, echivalenté acestui fenomen; sin general, se mai adaug in paralel cu condensatorul inca o rezistenta, R, care exprima pierderile din} dielectric: 1 =———— unde: o-C-1¢6, tg 5, - tangenta unghiului de pierderi datorate dielectricului strecerea curentului prin terminale, armaturi §i prin dielectric creeaz3 un camp magnetic, deci apare ua efect de inductivitate care creste odaté cu frecventa; fenomenul poate fi echivalat prin aparitia in schem echivalenta a unei inductante L. Fig. 1.62. Schema echivalenta a condensatorului tehnic real: C-capacitatea; 1,~ rezistenta serie datoraté terminalelor si armaturilor; L-inductanta parazita echivalenta efectului inductiv; 1,,~rezistenta datoratd conductiei in dielectric; | R,~rezistenta datoratd pierderilor in dielectric. | R Cc, Fig. 1.63. Schema echivalenta serie Prin urmare, in functie de domeniul de frecventa al circuitului considerat, se va alege tipul constructi de condensator care oferd elemente parazite neglijabile in domeniul respectiy; la ora actual, condensatoarel ceramice multistrat tind sa inlocuiasca condensatoarele ceramice simple, pe cele cu hartie sau folie plastica, ia! condensatoarele electrolitice cu tantal, in masura posibilului, inlocuiesc condensatoarele electrolitice cu alumini Condensatorul preia energie din circuit (cand tensiunea fa bornele lui creste), 0 transforma in energie campului electric dintre armaturile condensatorului si, la descdrcarea sa (cand tensiunea la bornele lui scade). cedeaza inapoi circuitului electric. In condensator nu se degaja caldura prin efect Joule, deci nu se pierde energ!