Stilurile funcționale ale limbii romane

În limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale:

 Stiintific;
 oficial (juridic-administrativ);
 publicistic;
 beletristic (artistic);
 colocvial (familiar);

1) Stilul stiintific

Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetări.

Cuprinde: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in
domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.

Caracteristici:

o trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive,
argumentate;
o utilizarea sensului propriu al cuvantului
o  fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul
stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe
(antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li
se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre
compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica,
botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;

Particularități lingvistice:

Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;

Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: Coordonarea si subordonarea;
Stilistice: fara figuri de stil si digresiuni.

Exemplu:
Fulgerul este rezultat in urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o diferenta
de potential electrostatic.
Fulgerul se produce intre nori incarcati cu sarcini electrice diferite, iar descarcarea intre
nor si pamant provoaca un arc luminos, numit traznet.
Cercetarea fulgerelor intr-un mod mai serios a inceput odata cu Benjamin Franklin.
Benjamin Franklin a demonstrat ipoteza ca traznetul este rezultatul tensiunii dintre nori
si pamant cu ajutorul unui zmeu de hartie cu care a declansat fulgerul in prezenta norilor
de furtuna, in anul 1752. 
In momentul formarii fulgerului aerul inconjurator din jurul tunelului provocat de acesta
atinge temperaturi de 30.000 de grade Celsius. Aceasta supraincalzire brusca a aerului
duce la o dilatare masiva asemenea unei explozii cu un zgomot puternic numit tunet.
Datorita diferentei dintre vitezele de propagare a luminii (cca. 300.000 km /s) si a
sunetului 332 m / s, va aparea un decalaj de timp intre receptionarea vizuala si cea
 auditiva a fulgerului. Decalajul dintre fulger si tunet este dat de distanta dintre acesta si
observator. Cu cat observatorul este mai departe, cu atat decalajul va fi mai mare.

2) Stilul official (juridic-administrativ)

Cuprinde: domeniul legislativ (articole de lege, Constitutia, Codul penal, Codul muncii etc), texte
elaborate de organul judiciar.

Caracteristici ale stilului:

o continut normativ;
o folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiti;
o foloseste terminologia de specialitate;
o conform functiei mesajului: informare, educare.
o respecta proprietatea termenilor
o continut normativ
o foloseste terminologia de specialitate
are un numar mai mare de formule fixe decât stilul juridic (cerere, telegrama etc.)
o
Exemplu:
Articolul 2. Reglementarea raporturilor de muncă şi a 
                       altor raporturi legate nemijlocit de acestea
    (1) Prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă,
controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicţia muncii, precum şi
alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă.
    (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi organice şi prin alte
acte normative.
    (3) În cazul în care instanţa de judecată stabileşte că, printr-un contract civil, se reglementează de
fapt raporturile de muncă dintre salariat şi angajator, acestor raporturi li se aplică prevederile
legislaţiei muncii.-- codul muncii

3) Stilul publicistic:

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care
publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele
sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in
presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice),
dialogul scris (interviuri consemnate scris);

Caractristici al stilului:
 contine informatii economice, politice, sociale;
 utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian;
 utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini
etc)

Particularități lingvistice:
 Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se foloseste în publicatiile de specialitate). Termenii noi
sunt explicati prin analogie: raporturi de asemanare/ diferentiere stabilite între doua sau mai multe obiecte,
fenomene, fiinte etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau
pentru oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Foloseste preponderent diateza activa

Sintactice: Construit cu propozitii enuntiative cât mai accesibile si mai simple. Formulari eliptice
care sa impresioneze si sa atraga atentia.

Stilistice: Detaliile sunt precise si elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovatie. Se utilizeaza uneoriprocedee
artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

Exemplu:

„Sistemul de taxare a proprietarilor de autovehicole va fi modificat începînd cu anul viitor, prin înlocuirea
actualei taxe de prima imatriculare, cu o taxă de mediu în funcție de nivelul de poluare”

4) Stilul artistic (belletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva);
(artistic) se foloseste in operele literare.

Cuprinde: perele literare în proza, versuri si operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele,
memoriile, amintirile.

Caracteristici:

1. libertatea pe care autorul si-o poate lua în raport cu normele limbii literare;
2. contrastul dintre sensul denotativ si sensul conotativ al cuvintelor (în special în poezie, prin modul
neobisnuit în care se folosesc cuvintele);
3. sensuri multiple ale aceluiasi cuvânt;
4. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta
cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente.

Exemplu:

— Acești ochi?... O! dacă-ai fi văzut tu acești ochi vrodată-n viața ta, ți s-ar fi părut că-i revezi în fiece
stea vânătă a dimineții, în fiece undă albastră a mării, în fine, [în fie]ce geană azurie ivită prin nori. Cât era
de frumos acest copil și ce tânăr a murit. A fost un amic, poate singurul adevărat ce l-am avut, care m-a
iubit cu dezinteresare, care a murit pentru mine; și dacă mâna mea diletantă în pictură a putut să reproducă
ochii ce ți se par încă frumoși, poți să-ți închipuiești ce frumoși trebuiau să fie ei. Frumoși a-nmărmurit în
sufletul meu întunecos, rece, nebun, precum ar rămânea prin nouri pe bolta cea brună a nopții două... numai
două stele vinete. Tu, iubitule, mi se pare că ai să devii foiletonistul vreunui ziar... După ce voi muri îți voi
testa într-o broșurică romanul vieții mele și vei face din lungii, din obosiții mei ani, triști, monotoni și
plânși, o oră de lectură pentru vrun cutreierător de cafenele, pentru vrun tânăr romanțios sau pentru vro
fată afectată, care nu mai are ce pierde, care nu mai poate iubi și care învață din romane cum să-și facă
epistolele de amor.---Geniu pustiu de Mihai Eminescu

5) Stilul colocvial

Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.

 Cuprinde:  (sfera de utilizare) - relatii interpersonale în planul vietii cotidiene.

Caracteristici:

1. recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestica, mimica);

2. regulile gramaticale pot fi încalcate;
3. pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
4. sunt folosite particularitati regionale sau socio-profesionale;
5. principala forma de manifestare este dialogul

Particularități lingvistice:

Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri

Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si

substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni,
elipse. Digresiuni, paranteze.

Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative,

interjectii,imperative. Zicale.