MUNTII CARPATI

CARPATII OCCIDENTALI
 Carpatii Occidentali, s-au
format prin incretirea
scoartei tereste in
orogeneza alpina.
OROGENÉZĂ, orogeneze, s. f. Ansamblu de procese tectonice care se produc în zonele mobile
ale scoarței terestre și care au drept rezultat formarea unui lanț muntos cutat; orogenie
Carpatii Occidentali se
impart in 3 grupe:
Muntii Banatului;
Muntii Poiana Rusca;
Muntii Apuseni.
Cascada Bigar
Cheile Nerei
Dunarea
Băile Herculane
Morile de apă de la Rudăria
Detunatele - prezentare si
imagini
 În Muntii Apuseni, exista doua Detunate, aflate la un
kilometru si jumatate una de alta. Detunatele sunt niste
coloane de bazalt, de o uimitoare regularitate, asemanatoare
unor orgi naturale uriase, pe care le putem admira în Muntii
Apuseni din Tara Motilor.

Detunatele sunt marea atractie turistica a regiunii. Cele

doua stânci: Detunata Goala (1168 m înaltime) cu putina
vegetatie si Detunata Flocoasa (1265 m înaltime)
acoperita de vegetatie, au forma unor cocoase situate în
apropierea localitatii Bucium Sasa.
Denumirea gruparii de stanci alcatuite din coloane de
bazalt provine de la zgomotul facut de apietrele ce cad de
pe masiv pe grohotisul de la baza - sunet asemanator
tunetului
Pestera Ursilor, Muntii
Apuseni
Peştera a fost descoperită la 17 septembrie 1975
accidental, când în urma unei dinamitări în
cariera de marmură de la Chişcău, s-a format o
spărtură, prin care a intrat pentru prima dată om
în peşteră.
Aici sunt 3 galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă
si Galeria Lumânărilor, şi 4 săli: Sala Lumânărilor,
Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala
Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor
unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de
cavernă (Ursus Spelaeus) dispărut de pe suprafaţa
pământului de mai bine de 15000 de ani. Peştera
Urşilor primeşte anual peste 200.000 de vizitatori
Cascada Iadolina - Stana de
Vale, Muntii Apuseni
Dealul cu melci, Muntii
Apuseni
Este o rezervatie paleontologica cu o suprafata
de 4,30 ha, situata pe stanga vaii Ariesului, in
Tara Motilor, la 15 km vest de Campeni si la 10
km nord de comuna Vidra.
Aceasta rezervatie stiintifica reprezinta un celebru recif
senonian care indica formatiuni neocretacice formate
din conglomerate, gresii fosilifere, acoperite cu carbuni
si marne. Gasteropodul dominant in stratele de gresii
fosilifere este Acteonella cu speciile: gigantea, lamarcki,
si conica, insotite de unele specii de lamelibranhiate
apartinand genurilor: Modiolus, Arca, Crasatella, Nerita,
Natica, Glauconia, etc.
Pestera cu Apa din Valea
Lesului, Muntii Apuseni
Pestera cu apa de la Bulz este dezvoltata in
calcare aflate la limita dintre triasicul inferior
si mediu.
Lungimea totala a pesterii este de 1177 m iar
tronsonul vizitabil are o lungime de 548 m.
Prima incapere spatioasa a pesterii are o
lungime de 13 m si nu este accesibila decat cu
barca de cauciuc. Apa patrunde in aceasta
sala printr-o cascada inalta de 2 m ce se
gaseste la capatul ei sudic, dar care poate fi
ocolita pe partea dreapta a galeriei.
Cascada II se intalneste dupa un sector relativ
orizontal. Aceasta are 3 m inaltime, urmata
spre vest de un sector inalt de 8—10 m si a
carui podea este submersa. Dintr-un punct
aflat la circa 100 m de la intrare, galeria se
largeste usor pana la 5—6 m latime, iar cursul
de apa se transforma intr-un lac de peste 2 m
adancime.
Cascada III se gaseste la capatul lacului si este
inalta de 3 m, iar pe pereti se pot distinge
iscalituri datand din secolul al XIX-lea. Pentru
escaladarea Cascadei III este necesara o scara
fixa.
Pestera Ghetarul Focul Viu,
Muntii Apuseni
Gheţarul Focul Viu este o peşteră adăpostind al
treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din ţară
(după Gheţarul Scărişoara şi Avenul Borţig,
situate de asemenea în Parcul Natural Apuseni),
cu un volum de aproximativ 25.000 m3. Este o
peşteră micuţă, alcătuită din două săli, prima şi
cea mai mare fiind ocupată de imensul bloc de
gheaţă.
De altfel, în jurul orelor prânzului, razele de
soare pătrund prin fereastră creând un
decor feeric.
 Pestera Ghetarul de la
Scarisoara, Muntii Apuseni
Peştera Gheţarul de la Scărişoara este un obiectiv
turistic de interes naţional, fiind cea mai mare
peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum
de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime
medie de 22 de metri este, după ultimele
cercetări, cel mai mare din Europa.
Gheţarul de la Scărişoara se află la o
altitudine de 1150 m. Peştera are două
etaje, dintre care doar cel superior este
accesibil turiştilor.
Complexul carstic Cetatile
Ponorului, Muntii Apuseni
Cetăţile Ponorului reprezintă fără îndoiala cel
mai grandios fenomen carstic al României,
cunoscut şi apreciat în întreaga lume.
Cetăţile Ponorului sunt constituite din trei
circuri mari de stâncă, aflate într-o imensă
depresiune împădurită, adâncă de 300 m,
partea ei superioară având un diametru de
peste 1 km.
Pestera Meziad - Stana de
Vale, Muntii Apuseni
 Declarata monument al naturii, fiind o
rezervatie speologica, este mult cercetata iar
în anul 1921 a fost vizitata de o echipa de
geologi având în frunte pe renumitul speolog
român Emil Racovita.
Este o pestera mare, fiind una dintre primele
pesteri amenajate si mult timp una dintre cele
mai lungi pesteri din România (4.750 m
lungime cu mai multe nivele). Pestera a fost
reamenajata în anul 1972 si deschisa
turismului.
Cheile Galbenei , Muntii
Apuseni
Pestera Pojarul Politei,
Muntii Apuseni
Peștera Pojarul Poliței este una din cele mai frumoase
peșteri, fiind considerată ca având cele mai diverse
speleoteme din carstul românesc. Este un adevărat
muzeu natural, pe o lungime relativ mică alternând
toată gama de speleoteme aranjate riguros, ca de
mâna unui tipicar muzeograf.

Iata cateva exemple de incaperi:

-Sala cea Mare
-Sala Alba
-Sala cu bazine-detine o cascada lunga de 8 m
-Galeria Excentritelor cu doua cuiburi de concretiuni
excentrice
- Galeria Polaris, compusa dintr-o sala lunga si un
coridor ingust
 Pestera Ghetarul de la
Vartop , Muntii Apuseni
 Pestera are intrarea, la o altitudine de
aproximativ 1200m, inchisa de o poarta
metalica ce o apara de posibile acte barbare.
Vizitarea este permisa numai cu ghidul care
locuieste in apropiere.
Pestera Ghetarul de la Vartop (cunoscută sub mai
multe denumiri: Pestera Minunată sau Ghetarul de la
Casa de Piatra) este locul in care s-a găsit cea mai
veche urmă a omului de Neanderthal din Romania.
Cheile Ordancusei, Muntii
Apuseni
 După câteva sute de metri de la intrarea în
canion, în versantul drept se deschide marea
arcadă a Peşterii Corobana lui Gârţău, adăpost
ideal pe timp de ploaie.
La nici 200 m în amonte ajungem la peştera Poarta
lui Ionele. Este o peşteră protejată, fiind adăpostul a
mai multor specii de lilieci. La partea superioară a
versantului drept se află peştera de sub Zgurăşti, şi
ea ocrotită.
Groapa Ruginoasa , Muntii
Apuseni
 Groapa Ruginoasa este un fenomen cu
totul aparte. Ea este o imensa ravinare sapata
pana in creasta culmii care inchide spre sud
Valea Seaca, cu adancime de peste 100 m si un
diametru de peste 600 m.
Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune a scos la zi
stratele de coartite, a caror culoare rosie-violacee
confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de
la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui.
Ghetarul de sub Zgurasti,
Muntii Apuseni
Pestera Hoanca Apei,
Muntii Apuseni
 Intrarea in pestera este foarte ingusta,
facandu-se „pe burta". Aceasta pestera a fost
descoperita in anul 1980 si este un veritabil
muzeu al ursului de pestera. Aici se pot
observa cateva grifade de alunecare .
Peştera Poarta lui Ionele.
Pestera Cetatile Ponorului
Cascada Moara Dracului
Lacul Fântânele
 Lacul Fântânele a fost proiectat pe cursul superior al Someşului
Cald la sfârşitul anilor 60, iar în perioada 1970-1974 oamenii
comunei Belişului vechi au fost nevoiţi să se strămute pe actuala
localizare a satului. Cătune precum Milioan, Pleş, Dădeşti,
Bolojeşti sau Giurcuţa de Jos sunt acum de domeniul amintirii şi
doar în verile secetoase, când apa lacului scade foarte mult, se pot
vedea ruinele caselor abandonate de moţi, cele mai celebre fiind
ruinele fostei biserici din Beliş. Lacul Fântânele este cea mai mare
acumulare pe cursul Someşului Cald , barajul în spatele căruia se
află, fiind din ancoramente şi are înălţimea de 92 de m. Lacul are
o suprafaţă de 826 hectare şi un volum de 225 milioane de metri
cubi şi a fost dat în folosinţă în 1977.
Cheile Turzii
Toate acestea sun doar o
parte din frumuseţiile
Carpaţiilor Occidentali