Sunteți pe pagina 1din 44

Studiu

REFORMA
SISTEMULUI
DE EDUCAȚIE & INSTRUIRE
ROMÂNIA

Inspiratie elvetiana

„Interesul superior al copilului trebuie să fie ghidul celor care au


responsabilitatea educației și îndrumării sale: această
responsabilitate revine în primul rând părinților săi”.

Preambul
 Luarea în considerare a scopurilor și obiectivelor educației, instruirii și
formării atribuite școlilor publice ;
 luând în considerare specificitatea sociala și culturală a Romaniei în care
promovează coordonarea și a cărora asigură ilustrarea;
 afirmarea cât si transmiterea valorilor fundamentale ale vieții comune
într-o societate democratică,
 precum și dobândirea de formare de bază constituie baza școlii publice
obligatorii;
 recunoașterea angajamentului profesional puternic al cadrelor didactice
în realizarea misiunii lor de instruire și educație și luarea în considerare
a complexității exercitării acesteia;
 în conformitate cu eforturile depuse până în prezent în ceea ce privește
coordonarea și armonizarea politicilor de formare și realizările lor
anterioare,
 în special în ceea ce privește programele școlare și resursele didactice
comune pentru întreaga Romanie;
 confirmarea acțiunii sale de coordonare,
 promovarea punerii în comun a competențelor și resurselor de la
departamentele fiecăruia dintre membrii săi, pentru a consolida
capacitatea tuturor partenerilor școlii de a oferi elevilor de toate vârstele
cele mai bune oportunități educaționale;
 reafirmând valorile educaționale pe care această Școală este
responsabilă să le promoveze în rândul copiilor și tinerilor încredințați de
familii;
 confirmarea fermă a valorilor culturale pe care misiunea acestei școli
este de a le transmite întregii populații școlare;

1. SCOPURI ȘI OBIECTIVE

Școala publică își asumă o misiune globală și generală de formare care


integrează sarcini de educație și instruire, permițând tuturor elevilor să
învețe și să învețe să învețe pentru a deveni capabili să își continue
formarea pe tot parcursul viața lor.

1.1. Școala publică trebuie sa-si asume misiuni de instruire și transmitere


culturală către toți elevii. Acesta asigură construirea cunoștințelor și
dobândirea de abilități, permițându-le fiecăruia și tuturor să își dezvolte
potențialul în mod optim. În special, acesta stabilește și asigură
dezvoltarea:

a) o cultură a limbii de predare, a limbii materne și a limbii de integrare care


implică stăpânirea cititului și scrisului, precum și capacitatea de a se
înțelege și a se exprima oral și în scris; deschiderea către bogăția limbii,
estetica și moștenirea literară;

b) abilități lingvistice și cultură care încorporează abilități de comunicare, în


special orale, în Franceza / germană, într-o a doua limbă sau în engleză,
precum și o înțelegere a dimensiunilor culturale ale acestor limbi;

c) o cultură matematică care implică stăpânirea conceptelor și procedurilor


matematice de bază; dezvoltarea utilizării limbajului matematic, a capacității
de a modela situații și de a rezolva probleme;

d) o cultură științifică bazată atât pe științele umane și sociale, cât și pe


științele naturii; integrarea capacităților legate de abordarea științifică și
dezvoltarea capacității de a înțelege mediul uman, social și politic, în
special de a-l situa în linia istoriei;

e) o cultură artistică care combină percepția, expresia, practica diverselor


tehnici și utilizarea diverselor materiale și instrumente, conștientizarea
diverselor forme de patrimoniu artistic, atât în artele plastice, cât și în cele
muzicale;

f) cunoștințe și comportament care asigură dezvoltarea corporală și


păstrarea propriei sănătăți; implicând dezvoltarea fluenței și abilităților
motorii și fizice, gustul pentru jocurile sportive și expresia corporală; trezirea
conștientizării nevoilor lor fiziologice și dietetice, precum și a
responsabilității lor pentru diferite comportamente riscante;

g) cunoașterea și comportamentul cetățeanului și al actorului social;


implicând dobândirea de abilități și atitudini pentru acțiune ca individ,
membru al unei comunități și ca cetățean; dezvoltarea unei utilizări practice
și critice a mijloacelor de informare și comunicare, a instrumentelor și a
tehnologiilor; integrarea unei abordări mediul economic și care face parte
din procesul de orientare educațională și vocațională.

1.2. Școala publică își asumă misiuni de educare și transmitere a


valorilor sociale. În special, promovează:

a) respectarea regulilor vieții comunitare;

b) corectarea inegalităților de șanse și succes;

c) integrarea în luarea în considerare a diferențelor;

d) dezvoltarea personalității echilibrate a elevului, a creativității și a simțului


său estetic;

e) dezvoltarea unui sentiment de responsabilitate față de sine, de ceilalți și


de mediu, solidaritate, toleranță și spiritul de cooperare;

f) dezvoltarea facultății de discernământ și independență de judecată.

1.3. Școala publică trebuie sa asigure dobândirea și dezvoltarea


abilităților și abilităților generale. În special, pregătește elevii pentru:

a) reflecție, care își propune să dezvolte în elev capacitatea sa de a


analiza, gestiona și îmbunătăți procesele sale de învățare precum și de a
formula proiecte de formare personală;

b) colaborarea, axată pe dezvoltarea unui spirit de cooperare și dezvoltarea


abilităților necesare pentru realizarea muncii în echipă și realizarea
proiectelor colective;

c) comunicare, care implică abilitatea de a colecta informații și de a mobiliza


resurse pentru a se exprima folosind diferite tipuri de limbi, ținând cont de
context;

d) abordarea critică, care vă permite să faceți un pas înapoi de la fapte și


informații, precum și de la propriile acțiuni;

e) Gândirea creativă, axată pe dezvoltarea inventivității, fanteziei,


imaginației și flexibilității în modul de abordare a oricărei situații

PRINCIPII
Școala publică își îndeplinește misiunea de formare organizând acțiunea
profesorilor și a școlilor pe baza următoarelor principii:
I. respectul față de persoană;

II. drepturile și îndatoririle persoanei umane, precum și drepturile


copilului;

III. principiul educabilității, care presupune că toată lumea este


capabilă să învețe dacă condițiile sunt favorabile și că
profesorul, elevul și mediul contribuie;

IV. Iegalitate și echitate, asigurând fiecărui elev posibilitățile și


mijloacele de instruire corespunzătoare nevoilor sale.
Pe baza acestor principii,

Școala Publică:

a) afirmă că reflecția și un capital al cunoașterii sunt necesare pentru a


adopta comportamente adecvate și pentru a acționa în mod adecvat;

b) este preocupat de trezirea, hrănirea și menținerea dorinței de a învăța;

c) susține învățarea și creează condiții favorabile;

d) diferențiază abordările sale pedagogice în funcție de dispozițiile


intelectuale și emoționale ale elevilor;

e) afirmă că evaluarea este inseparabilă de învățare ca instrument de


reglare a progresului fiecărui elev.

3. LINII DE ACȚIUNE

Școala publică își îndeplinește misiunea de formare și socializare prin


promovarea următoarelor linii de acțiune:

3.1 asigură, prin asocierea tuturor actorilor instituției de învățământ,


articulației dintre instruire și educație, astfel încât să permită elevului să își
construiască valorile etice și spirituale, să își construiască capitalul de
cunoașterea și dezvoltarea abilităților;
3.2 se străduiește să conducă fiecare elev la maximul posibilităților sale
prin lărgirea intereselor sale, prin întărirea motivației sale, precum și a
responsabilității sale;

3.3 dezvoltă un climat în instituțiile de formare, asigurând coerența acțiunii


diferitelor părți interesate și promovând transmiterea valorilor și
dobândirea de competențe;

3.4 ia în considerare și face accesibilă cunoașterea bazelor culturale,


istorice și sociale, inclusiv a culturilor religioase, pentru a permite elevului
să înțeleagă propria sa origine și a altora, să înțeleagă și să aprecieze
sensul tradițiile și simțul diferitelor valori care coexistă în societatea în
care trăiește;

3.5 concepe din ce în ce mai mult stabilirea ca un loc în care elevii sunt
respectați indiferent de vârstă, origine și proveniență și ca un spațiu în
care învață să-i ia în considerare pe ceilalți, profesorii lor și tovarășii săi;
asigură că nici o tendință discriminatorie nu se poate dezvolta acolo;

3.6 face din unitate un loc în care elevul experimentează legea și regulile
vieții sociale, precum și să învețe să le respecte;

3.7 oferă cadrelor didactice, profesioniștilor din educație și instruire condiții


optime pentru exercitarea misiunii lor;

3.8 promovează parteneriatul între familii și instituția de învățământ pentru


a favoriza, în consultare, complementaritatea acțiunilor educaționale;
consolidează încrederea părinților prin transparența obiectivelor pe care
Școala se străduiește să le atingă și prin discuții deschise despre
mijloacele de realizare a acestora.

In acest sens se propune Reforma urmatoare in 5 etape simultane ;

1. Alt sistem de educatie . instruire


2. Un nou Plan de studii Curricula
3. Resursa Humana - Formarea cadrelor didactice
4. Infrastructura de Instruire-Educationala
5. Educatia Durabila
Fig 1

1. Alt sistem de educatie . instruire

Deficientele actuale ale sistemului, esecul si abandonul scolar, inegalitatea


de sanse si altele obliga abandonarea actualului sistem de educatie -
instruire !

Altele :

Stefan VLASON - ADEVARUL,

1. « România este ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la


testele PISA. Nu s-a adoptat niciun scenariu pentru remedierea
acestei situaţii;  
2. În World University Rankings QS, România este prezentă în
Top 1000 doar  cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi
Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria
801+;  
3. 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;
4. 47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la
Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;
5. Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale, 
promovează examenele naţionale;
6. Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-
au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;
7. Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la
Bacalaureat;
8. Avem 18% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la
liceu, abandonul este de 27%;
9. Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,5 milioane
elevi. Iar numărul studenţilor s-a redus la jumătate;
10. 200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să
vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;
11. Doar 20% dintre elevi învaţă la Şcoala Profesională, în timp ce
în Germania sunt 70%;
12. Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să
se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor. Nu avem o
selecţie la admiterea la liceu. Şcoala se comportă ca un malaxor, în
care intră toţi elevii şi scapă cine poate;
13. Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să
îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea
lor.
14. Nu există mecanisme de urmărirea a eficienţei cheltuirii
fondurilor alocate;
15. Nu există un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, care
să măsoare progresul şcolar al elevilor;
16. Nu există motivarea salarială care să genereze performanţa 
profesorilor;
17. Nu s-a actualizat legislaţia după ce PSD a modificat Legea
Educaţiei Naţionale cu 63 de OUG-uri;
18. Avem încă 900 de şcoli cu WC-ul în curtea şcolii, fără
asigurarea unor norme elementare de igienă;
19. Nu s-a aplicat legea care reduce la 20, 25, 30 numărul de ore
săptămânale la primar, gimnaziu, liceu. »

Professeur DUMINICA ;
Noul sistem ofera si raspunde actualei
situatii sociale si de dezvoltare a Romaniei

Fig 2
Fig 3

Noul sistem (fig 1 ) se compune din trei parti distincte :

- Sectiunea I ;
-
o Ciclul primar

 Ciclul primar (1P la 4P)

o Ciclul elementar

 Ciclul elementar (5P la 8P).


Învățământul obligatoriu este împărțit în două părți ;
Partea 1: învățământul primar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4-12
ani:
Clasele primare elementar sunt anii 1-8 (1P - 8P)
Învățământul primar durează 8 ani și este împărțit în două cicluri:
 Ciclul primar (1P la 4P) și
 Ciclul elementar (5P la 8P).
Partea 2: învățământul secundar numit ciclul de orientare (CO), pentru
copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani.
Clasele CO sunt anii 9-11 (9P-11P). CO durează 3 ani (9, 10, 11).

o Ciclul d’Orientare

 Sunt clasele 9-11 (9P-11P). CO durează 3 ani .

Fig 4
Fig.5

Acest CO funcționează ca sistem eficient si permite elevilor motivați și


ambițioși să fie promovați la un nivel mai mare decât cel atribuit lor în
funcție de notele lor.

Elevii 9 CO ( fara evaluare nationala )sunt împărțiți în trei grupe în


funcție de media lor la școala primară în romana I și II și în matematică.
Fig 6

Abia în a 10 CO, apoi în a 11 CO, acestea integrează secțiuni:

1. literar științific, cunoscut sub numele de LS:


Limbi latine, moderne sau științifice). Această secțiune LS direcționează
elevul către licée, gimnaziul integrat sau maturitatea profesională,
2. limbi moderne și comunicare (LC).
Această secțiune LC direcționează elevul către un certificat de formare
comercială cu normă întreagă sau un certificat de cultură generală și
maturitate specializată.
3. comunicare și tehnologie (CT).
Această secțiune CT direcționează elevul către un certificat de profesie
national(CPN), o maturitate profesională post-CPN trecut in registrul
profesiilor (meserie).
De precizat, scolile profesonale apartin ME vs Consiliilor judetene,
formarea système DUAL apartine in exclusivitate Patronatelor.
Oficiul de orientare si formare profesionala, trebuie sa faca parte din
administratia locala judeteana, CJ ;
- gestioneaza contractele de ucenicie,
. modul in care se deruleaza si
- organizeaza cursuri de formare de Maitre de ucenicie.

Patronatele si Asociatiile Profesionale stabilesc ;


 grila orara si modul de derulare a uceniciei
 numirea Comisarilor de ucenicie din randul Formatorilor de ucenici !
ISJ nu este si nu are nici o responsabilitate in acest domeniu!
De unde si Autoritatea recent infiintata nu are obiectul muncii este o
RISIPA de bani!

Formare profesională
Formarea profesională este destinată elevilor care, la părăsirea ciclului
de orientare, doresc să urmeze o ucenicie care să le permită să
dobândească cunoștințele și abilitățile necesare exercitării unei profesii
care poate fi practicat imediat după Instruire - independenta financiara.
Este unul dintre cele trei fluxuri de învățământ secundar II.
Se propune în două forme, cu o durată de 3-4 ani și în șapte centre de
formare profesională:
- ucenicie în afaceri (sistem dual);
- ucenicie în școală (sistem cu normă întreagă).
Cei șapte poli de formare care reprezintă domenii profesionale și care
reunesc un număr mare de ucenicii sunt:
1. arte aplicate
2. comerț
3. constructie
4. natura și mediul înconjurător
5. sănătate și social
6. servicii și servicii de restaurante hoteliere
7. tehnic.
Fiecare pol organizează diferite cursuri de formare cu toți partenerii
implicați în formarea profesională în judet:
- asociații profesionale,
- biroul pentru orientare, formarea profesională și continuă a judetului
- centre de formare profesională.

Fluxul profesional este împărțit în patru cursuri de formare legate între ele:
 certificatul national de formare profesională CNF:
2 ani de formare care să permita exercitarea unei profesie și să intre pe
piața muncii.
 certificatul CNC national de competenta ;
Certificatul national de competență (CNC): formare de 3 sau 4
ani, fie,
într-un flux dual (muncă pentru un angajator și
cursuri teoretice la școala profesională, una sau două zile pe
săptămână), fie într-un flux cu normă întreagă (formare practică și
teoretic în școală cu, în general, stagii de lucru);
 bacalaureat profesional (BP) este un complement în disciplinele culturii
generale care se dobândește în timpul sau după formarea profesională
inițială la nivelul CNC.
Oferă acces la studii de licență în Universitățile de Științe Aplicate, în
domeniile ingineriei, sănătății, asistenței sociale, artelor și economiei.
Acestea completează, pe o perioadă de doi sau 3 ani, formarea dobândită
prin ucenicie si formează specialiști într-un anumit domeniu.
Fig 7
Fig 8

Fig 9
Fig 10

Fig 11
Fig 12

Fig 13
Procedura de angajare a unei persoane care
dorește să urmeze formarea duală ;
Cine ? Face ce ?
1.Angajator,
companie
sau instituţie - Se anunta intentia de formare la serviciul
instruire formare profesionala din cadrul
oficiului de formare profesionala
- Completeaza formularul de solicitare de
autorizatie de forma instrui ucenici
2.Serviciu Instruire
profesional - Examineza intentia (solicitarea) de
autorizare a forma instrui de angajator,
companie sau institutie in functie de criterile
si conditiile fixate prin lege sau ordonanta
nationala / judeteana pentru formarea .
instruirea de ucenici.
a. Analiza dosarului
b. Serviciul de instruire mandateaza un
comisar de la branche branche pentru un
vizite de informare.
3.Serviciu
Instruire profesional - Emite, acorda autorizarea de formare si
determina numarul maxim de locuri de
ucenicie.
4.Angajator,
companie sau instituţie - Décide numarul de locuri de ucenicie
scoase pentru formarea de ucenici
- Publica anunturile in media pentru aceste
locuri
5.Angajator, companie
sau instituţie - - Sélectioneaza ucenicul.
- Accesul la formarea DUAL presupune
conditia candidatului ca a terminat
scolaritatea obligatorie.
6.Angajator, companie
sau instituţie - Finalizeaza contractul de ucenicie care
este semnat de ;
Angajator,
Companie sau Institutie,
Ucenic sau reprezentantul legal.

7.Angajator, companie
sau instituţie -Trimite contractul in trei exemplare la
serviciul de formare profesionala
8.Serviciu Instruire
profesional .- Aproba contractul
- Trimite un exemplar la entreprise sau
institutia si la ucenic, originalul ramane la
serviciul de formare profesionala
- Introduce in sistemul sau de management
coordonatele ucenicului si deasmenea
faccce inscrierea in forma de DUAL.

Soluti alternative, mod dr tranzitie, pasarele !


Fig 14

Alternative de formare
Fig 15

Fig 16
o Invatamantul Specializat va fi tratat separat

Fig 17

- Sectiunea II ;
o Licee si Colegii
 V. propunere arhitecturi curriculare școli-pilot (cf. HG
559/2020)
o Scoli de Cultura Generala
 3 ani
 4 ani cu obtinerea unui BAC de Cultura generala
o Scoli Profesionale si Formarea in sistem DUAL ;
 Scolile profesionale apartin CJ si dezvoltate pentru
meseriile de ficitare in judet si imrejurimi
 Formarea in sistem DUAL apartine Patronatelor si
Asociatiilor profesionala in asigurarea de forta de munca
calificata si profesionala
 Ambele forme scolile profesionala si DUAL conduc la
obtinerea unui BAC profesional cu trecerea prin anumite
pasarele de evaluare pentru accedare la Universitate si
Inalte Studii Specializate

- Tertiare ; nu face obiectul acestui proiect :

o Universitati & Scoli Politechnice


o Inalte Studii Specializate
Pentru conformitate, prezentăm aici, din nou, modelul propus spre
pilotare, în baza căruia, în perioada ianuarie-iulie a.c., s-a derulat în MEC
întregul proces instituţional ce a condus la adoptarea HG de activare a
art. 26 LEN, în 16.07.2020.
ARHITECTURI CURRICULARE DE SECOL XXI –
modelul propus spre pilotare
REPERE STRATEGICE
 Subsidiaritate1 autentică, în spirit european, materializată în
CURRICULUM OFERIT DE ŞCOALĂ
 Centrare autentică pe nevoile / aspiraţiile elevilor (I),materializată
în PROIECTARE CURRICULARĂ PE ARII DE ÎNVĂŢARE
 Centrare autentică pe nevoile / aspiraţiile elevilor (II), materializată
în CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII
VALORI
 Integritate
 Curaj
 Patriotism
VIZIUNE
 România secolului XXI edifică o Şcoală de secol XXI, care educă
tineri integri, respectuoşi, stăpâni pe ei, cu comportament etic,
capabili să înveţe de-al lungul întregii vieţi.
PRINCIPII
 Autonomie în învăţare / a învăţa să înveţi
 Conţinut conceptual-teoretic relevant
 Conţinut aplicativ-practic utilizabil în viaţa reală Interdisciplinaritate
integrată organic în învăţare
 Procese educaţionale generatoare de învăţare continuă
COMPETENŢE-CHEIE
 Gândire algoritmică şi critică
 Inteligenţă emoţională, caracterială, contextuală şi socială
 Rezolvare de probleme şi antreprenoriat
 Competenţă lingvistică
 Competenţă simbolică, numerică şi grafică
 Participare şi implicare civică
 Relaţionare inteligentă prin comportament şi limbaj
 Explorare şi experimentare empirică şi ştiinţifică
ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (I) – Taxonomie
 Limbă, literatură, latinitate, cultură română

1
https://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/subsidiarity.html
 Istorie şi Geografie
 Matematică, statistică, informatică aplicată
 Arte. Educaţie estetică
 Ştiinţele naturii şi Pământului
 Om, societate, spiritualitate
 Educatie fizică, sport, sănătate
 Multiculturalism. Limbi de circulaţie internaţională
 N.B. Rămâne deschisă conversaţia deschisă privind rolul şi locul
unei Educaţii tehnologice de secol XXI – de pildă, pornind de la
argumentul formulat aici.
ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (II) – Ponderi / Soluţii în cadrul legislativ Pop-
Iohannis2
 Toate cele 8 arii de învăţare au PONDERI EGALE în educaţia
elevilor de gimnaziu-liceu, deoarece sunt EGAL DE IMPORTANTE
pentru a deveni cetăţeni de nădejde ai secolului XXI. În ipoteza de
mai sus:
 Pentru gimnaziu (25 ore / săptămână), ariile de învăţare POT FI
REPARTIZATE cvasi-uniform astfel: 7 arii x 3 ore / săptămână =
21 ore 1 arie x 4 ore / săptămână = 4 ore 21 ore + 4 ore = 25 ore =
5 zile x 5 ore / zi
 Pentru liceu (30 ore / săptămână), ariile de învăţare POT FI
REPARTIZATE cvasi-uniform astfel: 6 arii x 4 ore / săptămână =
24 ore 2 arii x 3 ore / săptămână = 6 ore 24 ore + 6 ore = 30 ore =
5 zile x 6 ore / zi

2
https://www.floresti24.ro/iohannis-a-promulgat-legea-care-scade-numarul-de-ore-in-scoala-si-liceu-taierea-
a-peste-5-ore-la-gimnaziu-a-devenit-oficiala/
ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (III) – CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN
OFERTA ŞCOLII
 Unitate de lucru: MODULUL SEMESTRIAL (gimnaziu = 8
semestre; liceu = 8 semestre)
 În fiecare semestru, definim ariile de învăţare de TRUNCHI
COMUN (TC) şi pe cele din CURRICULUM LA DECIZIA
ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII (CDE) TC + CDE = 8
 DINAMICA relaţiei TC«CDE pe ARII DE ÎNVĂŢARE POATE FI
operaţionalizată astfel:
o Gimnaziu:
 Clasa a V-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare
semestru)
 Clasa a VI-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare
semestru)
 Clasa a VII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare
semestru)
 Clasa a VIII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare
semestru)
o Liceu:
 Clasa a IX-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare
semestru)
 Clasa a X-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare
semestru)
 Clasa a XI-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare
semestru)
 Clasa a XII-a: 3 TC + 5 CDE; 3 TC + 5 CDE (sau 2 TC
+ 6 CDE, în sem. II)
Detalii despre procesul şi conţinutul pilotării, aici 3.

 MAI APROAPE DE ELEV !!!


 MAI MULTA SCOALA !!!
 MAI MULTA EDUCATIE SI INSTRUIRE !!!

3
https://www.edupedu.ro/daca-hotararea-de-guvern-cu-scolile-pilot-este-publicata-rapid-lansarea-unei-clase-
sau-a-doua-clase-chiar-incepand-cu-anul-universitar-2020-2021-este-posibila-spune-marian-stas-initiatorul-
proiectu/
Fig 18
Situatia actuala din Romania si din lume obliga ambii parinti in activitate
profesionala sau cazul ca parintii sunt plecati din tara la munca.
Aceasta impune ca o parte din educatia familiara pierduta se transfera la
scoala si se realizeaaza prin inceperea cursului primar la 4 ani si
programul de scolarizare realizat DIM si DM, cum spunea cineva pe
intelesul tuturor Scoala dupa Scoala !

Fig 19
Acestea acompaniat, de serviciile scolii ;
- asigura masa de pranz elevilor care nu au posibilitate a dejuna in familie
contra cost in restaurantul- cantina scolara sau locatie apropiata !
- Pranzul gratuit pentru elevii cu vulnarabilitati financiare. Elevii sunt insotiti
de cadrele didactice care servesc masa impreuna

- asigura permanenta intre ora 16H00 – 19H00 pentru elevii care nu pot fi
recuperati la sfarsitul programului, primesc gustarea la ora 17 H00
contra cost si gratuit pentru elevii cu vulnerabilitati

Si bine inteles,

Fig 20
Scoli de cultura generala ;
Alternativa necesara noului sistem de instruire dupa terminarea ciclului
de orientare, a invatamantului obligatoriu
Școala de cultură generală este una dintre cele trei căi de formare a
învățământului secundar II, alături de pregătirea gimnazială și formarea
profesională. SCG este o școală cu normă întreagă care oferă un
certificat de cultură generală după trei ani de studii de succes.
Cursul poate fi prelungit cu un an, ceea ce permite obținerea unei
Bacalaureat (Maturităte) specializate.
Cursul certificatului de cultură generală (SCG) oferă elevilor posibilitatea
de a-și construi treptat proiectul de formare.
Pentru a face acest lucru, din primul an, se acordă o atenție specială
orientării educaționale și profesionale.
La sfârșitul primului an, elevii aleg unul dintre fluxurile oferite
 arte,
 comunicare-informație,
 sănătate,
 socio-educațional
în care vor urma cursuri specifice în anii doi și trei.
În cadrul fluxurilor, cursurile specifice anilor 2 și 3 sunt completate de
certificat personal (TPC). Munca personală se face singură sau cu un
coleg și ia forma cercetării scrise, a creației artistice sau tehnico-științifice
sau a realizărilor.
De asemenea, este necesar un stagiu practic de 10 zile pentru a obține
certificatul.
Certificatul de cultură generală oferă acces la școlile superioare (SS), iar
certificatul de maturitate specializată oferă acces la instituțiile de
învățământ superior .
Maturitatea specializată permite, de asemenea, accesul la universite prin
„Pasarela” de rigoare

2.Plan de studii sau CURRICULA


Fig 21
Structura planului de studiu
Învățământul obligatoriu acoperă unsprezece ani, împărțit în trei cicluri
multianuale ;
 Primara 1P–4P
 Elementara 5p – 8 P
 Ciclul de orientare 9P . 11 P
Această diviziune este în conformitate cu structura învățământului
obligatoriu recomandata si pentru Romania..
Planul de studii zis si Curricula este organizat în funcție de trei intrări:
. Cele cinci domenii disciplinare acoperă toate disciplinele
academice.
-Ele corespund celor mai des luate alegeri din programele recente
și sunt în concordanță
- Fiecare domeniu este multidisciplinar și implică interacțiuni
concrete între disciplinele care îl constituie (legături în cadrul unui
domeniu).

Domeniul Limbi își propune să dezvolte învățarea integrată a limbilor,


inclusiv ROMANA ca limbă de școlarizare, franceza / germana (L 1) și
engleza (L 2) ca limbi străine; își propune să dezvolte abilități de
înțelegere și exprimare orală și scrisă, precum și o abordare reflexivă a
funcționării limbii, integrând o comparație a limbilor între ele; ajută la
construirea de referințe culturale legate de limbă și text; în cele din urmă,
învață și dezvoltă utilizarea scrisului.]

Domeniul Matematicii și Științelor Naturii combină discipline care


urmăresc să dobândească metode de gândire și acțiune precum și un
set de concepte și instrumente pentru modelarea situațiilor și rezolvarea
diferitelor probleme; Deși abordarea lor diferă, Matematica și Științele
Naturii abordează totuși proceduri și concepte specifice anumitor
aspecte ale realității, iar abordările lor se completează și se îmbogățesc
reciproc.

Domeniul Umanistice și Științe sociale include Istorie, Geografie și


Cetățenie; își propune să dobândească cunoștințe, abilități și metode
specifice științelor umane. Abordările și procedurile abordează relațiile
umane cu spațiul, timpul și societatea; vizează înțelegerea realităților
sociale în dimensiunile lor spațiale și temporale.

Domeniul artelor include activități creative și manuale, arte vizuale și


muzică. Permite elevilor să exploreze limbaje vizuale, plastice și sonore
prin dezvoltarea abilităților creative, atât manuale, cât și vizuale, precum
și elementele de bază ale muzicii. Contribuie la achiziționarea diferitelor
tehnici care dezvoltă moduri personale de exprimare, percepție și
interpretare.

Domeniul corp și mișcare combină educația fizică (inclusiv limbajul


corpului) și educația nutrițională. Dezvoltă capacități fizice prin mișcare și
practici sportive, precum și cunoștințe teoretice și practice legate de
dietă. Astfel, integrează prevenirea riscurilor și conservarea sănătății.
SPECIFICAȚII

Trei discipline specifice se iau în considerare la elaborarea


CURRICULEI, permițându-le astfel să fie incluse într-o variantă similară
cu alte discipline.
- Disciplina latină [2], în ciclul 3, preia obiectivele domeniului Limbi,
stabilește învățarea limbilor așteptată, creează legături cu alte limbi și
descrie învățarea referitoare la sursele gândirii occidentale și ale
civilizației antice.
- Disciplina Etică și culturi religioase [2] își propune să introducă elevii
în culturile și tradițiile religioase, să le permită elevilor să se situeze într-
un context intercultural și interreligios și să își dezvolte
responsabilitatea etică.
- Disciplina Economie de casă [2], în ciclul 3, ia în considerare educația
nutrițională (prezentă în corp și mișcare) și ceea ce privește educația
pentru consum responsabil

- capacități transversale;
- Colaborare ;

- Comunicare;

- Strategii de învățare;

- Gândire creativă;

- Abordare reflexivă.

Cât de des posibil, profesorul este chemat să promoveze scenarii care să


permită fiecărui elev să exercite și să extindă aceste cinci capacități
transversale, primele două de natură socială și ultimele trei de ordin
individual.

Acestea 5 capacitati transversale vor fi tratate detaliat in functie de cerinta


specialistilor la implementarea proiectului.

- formare generala.Pregătirea generală are obiective prioritare ca în


domeniile disciplinare. Este structurat în jurul a cinci teme care acoperă
diferite aspecte ale educației și transmiterii valorilor:
- MITIC (mass-media, imagini, tehnologii de informare și comunicare): în
contextul școlii, ele joacă mai multe roluri, ca disciplină școlară prin
învățarea instrumentelor informatice și multimedia, ca instrumente de
dezvoltare și extindere practicile școlare în general și ca dezvoltare a
minții și a independenței critice față de mass-media și evoluțiile
tehnologice;
- Sănătate și bunăstare: lucrat în diferite domenii și în colaborare cu
părțile interesate externe, această temă ia în considerare contribuțiile în
materie de sănătate și prevenire;
- Alegere și proiecte personale: această temă urmărește în special să
facă elevul autonom în gestionarea și realizarea unui proiect și să
faciliteze îndrumarea educațională și profesională a fiecăruia și
integrarea sa în societate;
- Trăind împreună și exercitând democrația: în concordanță cu
educația pentru cetățenie, această temă permite elevilor să se implice ca
cetățeni în școală, în special prin structuri participative;
- Interdependențe (sociale, economice, de mediu): de asemenea, în
concordanță cu educația pentru cetățenie, această temă reunește
cunoștințe disciplinare și permite elevilor să înțeleagă treptat
interdependențele lumii.
Pentru fiecare ciclu [ciclu 1 - ciclu 2 - ciclu 3], se va crea si găsi o
diagramă care prezintă legăturile privilegiate dintre pregătirea generală și
domeniile disciplinare.
Se propun grilele orare, programele unice apartin specialistilor din
Romania !!!
Grile Horare ;
 Ciclul 1P - 8P,
 Ciclul de orientare
 Cultura generala
 Formarea profesionala

Scoala de cultura generala,


Fig 22

Fig 23

Fig 24
Fig 25

6. Resursa Humana - Formarea cadrelor didactice

Formarea cadrelor didactice si interventia in procesul de instruire


O particularite, noutate, clasele 1 – 8 (4 ani – 12 ani) sunt instruite de un
singur cadru didactic, cu exceptia cursurilor speciale, sanitare sau
educatie fizica.
Fig 26

Fig 27
7. Infrastructura de Instruire-Educationala

Desigur, actuala infrastructura nu poate primi dar nu inseamna ca nu se


poate adapta,
Sunt schimbari de destinatii importante ;
 clasele 1 - 8 trebuie separate de clasele ciclului de orientare si cele
licéeale
 asigurarea pentru clasele 1 – 8 luarea mesei in scoala sau locatie
apropiata sub supraveghere unui cadru didactic in functie de nr de
elevi care nu pot fi recuperati de parinti sau alt responsabil declarat la
inceperea anului scolar
 asigurarea pentru elevii care nu pot fi recuperati la sfarsitul
programului ora 16H00 – 19H00 spatii pentru activitati sportiv
culturale
 clasele ciclului de orientare separate de clasele liceale
 definite cu exactitate licéele si stabili baremul de intrare
 disfiintate liceele technologice
 constituirea adevartelor scoli profesionale pentru meseriile in lipsa a
judetului

Toate acestea nu exclud dezvoltarea structurilor scolare atat in mediu


urban cat si rural.

Scolile modulare sunt o solutie rapida, convenabila pret si rapiditate,


mobilitate in caz de nevoie, moderne si independente !
Capacitati variabile si pregatite la extindere !

Fig 28
Fig 29

Fig 30

Fig 31
Fig 32

Fig 33
8. Educatia Durabila

Thema tratata la implementare !


Final :

Construire l'Impossible !!!

Réussir l'Impossible !!!

Marian STAS Stefan RADOVEANU

S-ar putea să vă placă și