Clasificarea lacurilor din România după modul de formare
Tipuri genetice de lacuri Modul de formare Exemple
- s-au format prin închiderea unor foste golfuri de - Laguna Razim-Sinoe Lagune maritime cordoane de nisip - Limanul Taşaul (în care se varsă Casimcea) - L. Siutghiol (L. Mamaia) Limane maritime ( fluvio- - s-au format prin bararea gurilor de vărsare ale - L. Techirghiol (cu nămol maritime) unor râuri scurte la contactul cu marea terapeutic) - L. Mangalia (cu ape sulfuroase) - L. Snagov - s-au format prin bararea cu aluviuni a râurilor Limane fluviatile - L.Căldăruşani mai mici la confluenţa cu râurile colectoare - L.Mostiştea Lacuri sărate formate în - s-au format prin acumularea apei în crovuri; - Lacul Amara crovuri sunt specifice zonelor de câmpie - Lacul Sărat - L. Coştiui, L.Ursu, L. Ocna - s-au format prin acumularea apei în vechi Şugatag, L. din Ocna Lacuri formate în masivele de ocne a căror tavan s-a surpat; sunt specifice Sibiului, L. Durgău (Turda), sare Subcarpaţilor, Depresiunii Colinare a L. Ocnele Mari, L. Slănic, L. Transilvaniei, Depresiunii Maramureşului Telega etc. - L Băneasa, L. Herăstrău, L. - sunt lacuri artificiale amenajate de oameni cu Iazuri şi heleştee Floreasca, L. Tei scopul de a reţine apa în perioadele secetoase - L. Geaca, L. Ţaga, L. Cătina - L. Vărăşoaia – în M. Bihor - s-au format prin acumularea apei în doline, Lacuri formate în doline - L. Zăton – în Podişul pot avea character permanent sau temporar Mehedinţi - se formează prin bararea cursurilor de apă de - Lacul Roşu (Lacul Ucigaş) materialele prăbuşite sau alunecate de pe -format în urma surpării Lac de baraj natural versanţi, procese gravitaţionale care pot fi unui versant peste cursul declanşate rapid de cutremure sau alte Văii Bicazului (1837) calamităţi naturale. - se formează prin acumularea apei în craterele - L. Sf. Ana (singurul lac Lacuri vulcanice (de crater) bine păstrate ale unor vulcani vulcanic din România) - L. Bucura (cel mai întins lac glaciar din România -10 ha) - se formează în circurile gheţarilor, în urma Lacuri glaciare - L. Zănoaga (cel mai adânc topirii acestora lac glaciar din România -29m) - L. Bâlea, L. Lala, L. Capra - sunt lacuri artificiale amenajate de oameni în - L. Porţile de Fe I şi II Lacuri hidroenergetice scopul valorificării potenţialului hidoenergetic - L. Vidraru (pe Argeş) al unor râuri sau fluvii. - L. Vidra (pe Lotru)