Sunteți pe pagina 1din 1

Clasificarea lacurilor din România după modul de formare

Tipuri genetice de lacuri Modul de formare Exemple


- s-au format prin închiderea unor foste golfuri de - Laguna Razim-Sinoe
Lagune maritime
cordoane de nisip
- Limanul Taşaul (în care se
varsă Casimcea)
- L. Siutghiol (L. Mamaia)
Limane maritime ( fluvio- - s-au format prin bararea gurilor de vărsare ale
- L. Techirghiol (cu nămol
maritime) unor râuri scurte la contactul cu marea
terapeutic)
- L. Mangalia (cu ape
sulfuroase)
- L. Snagov
- s-au format prin bararea cu aluviuni a râurilor
Limane fluviatile - L.Căldăruşani
mai mici la confluenţa cu râurile colectoare
- L.Mostiştea
Lacuri sărate formate în - s-au format prin acumularea apei în crovuri; - Lacul Amara
crovuri sunt specifice zonelor de câmpie - Lacul Sărat
- L. Coştiui, L.Ursu, L. Ocna
- s-au format prin acumularea apei în vechi
Şugatag, L. din Ocna
Lacuri formate în masivele de ocne a căror tavan s-a surpat; sunt specifice
Sibiului, L. Durgău (Turda),
sare Subcarpaţilor, Depresiunii Colinare a
L. Ocnele Mari, L. Slănic, L.
Transilvaniei, Depresiunii Maramureşului
Telega etc.
- L Băneasa, L. Herăstrău, L.
- sunt lacuri artificiale amenajate de oameni cu
Iazuri şi heleştee Floreasca, L. Tei
scopul de a reţine apa în perioadele secetoase
- L. Geaca, L. Ţaga, L. Cătina
- L. Vărăşoaia – în M. Bihor
- s-au format prin acumularea apei în doline,
Lacuri formate în doline - L. Zăton – în Podişul
pot avea character permanent sau temporar
Mehedinţi
- se formează prin bararea cursurilor de apă de - Lacul Roşu (Lacul Ucigaş)
materialele prăbuşite sau alunecate de pe -format în urma surpării
Lac de baraj natural versanţi, procese gravitaţionale care pot fi unui versant peste cursul
declanşate rapid de cutremure sau alte Văii Bicazului (1837)
calamităţi naturale.
- se formează prin acumularea apei în craterele - L. Sf. Ana (singurul lac
Lacuri vulcanice (de crater)
bine păstrate ale unor vulcani vulcanic din România)
- L. Bucura (cel mai întins
lac glaciar din România
-10 ha)
- se formează în circurile gheţarilor, în urma
Lacuri glaciare - L. Zănoaga (cel mai adânc
topirii acestora
lac glaciar din România
-29m)
- L. Bâlea, L. Lala, L. Capra
- sunt lacuri artificiale amenajate de oameni în - L. Porţile de Fe I şi II
Lacuri hidroenergetice scopul valorificării potenţialului hidoenergetic - L. Vidraru (pe Argeş)
al unor râuri sau fluvii. - L. Vidra (pe Lotru)

S-ar putea să vă placă și