Scopul lucrării: Simularea fabricării hârtiei prin metoda manuala implicând diverse

materiale pentru realizarea ei.

Materiale necesare: Șervețele de hârtie, clei PVA, apă, diverse tipuri de hârtie
Mersul lucrării:
1. Studiul noțiunilor teoretice privind procesul fabricării hârtiei.
2. Realizarea hârtiei prin metoda manuală
Concluzii
Bibliografie

1. Studiul noțiunilor teoretice privind procesul fabricării hârtiei.

Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe
care se poate scrie, desena, tipări, picta. Este considerat un material de bază în
domeniul ambalajului, al creării de filtre etc. Două din dimensiunile colii de
hârtie (lungimea și lățimea) sunt, de regulă, mult mai mari decât grosimea sa.
Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună
fără un alt liant cu excepția
legăturilor de hidrogen și a
împletirii fibrelor. Deși cele mai
căutate materiale celulozice pentru
fabricarea hârtiei sunt pulpa
lemnoasă, se pot folosi și multe
alte fibre, așa cum ar fi cele ale
plantelor de bumbac, in, cânepă
F i g . 1 S t r u c t u r a m i c r o f i b r e l o r d i n hâ r t i e
sau orez.

Tehnologia de fabricare a hârtiei

Materiile prime
O coală de hârtie sau carton este fabricată plecând de la fibre celulozice. Aceste
fibre sunt extrase în principal din lemn sau hârtie şi carton reciclate.
 Lemnul provine în principal din păduri, din răririle forestiere practicate,
precum şi din reziduuri provenite de la fabricarea cherestelei, din
tâmplărie, de la fabricarea mobilierului şi din construcţii.
 Hârtia şi cartonul pentru reciclat (deşeuri de hârtie şi carton) au origini
diverse: industria (din procesele de transformare suferite de hârtie sau
carton, ambalajele industriale şi comerciale, ziare nevândute, produse de
birou, etc) şi din uzul casnic (ziare vechi, ambalaje de uz casnic, etc).
 În timpul fabricării hârtiei pot fi adăugate materiale auxiliare (materiale de
umplere, aditivi …),   pentru a ajuta la îmbunătăţirea caracteristicilor
hârtiei.

UTM 543.4 017 00 00 00 LP 2

Mod № d o c u m e n t . S e m n a t Data
Realizat Litere Coala Coli
Simularea procesului de
Verificat .
c.u,dr. Cazac V. 1
obținere a hârtiei
UTM
Aprobat FTP gr.DTP-191
 Fabricarea pastei de hârtie
Fabricarea pastei  implică separarea fibrelor
celulozice din lemn   prin diferite procedee
sau reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton.
 Pastele din  lemn sunt obţinute prin
tratamente mecanice şi termice   (pastă
mecanică   sau termomecanică), sau prin
tratarea cu substanţe chimice (pastă
chimică).
 Pastă reciclată este obţinută prin
defibrarea în apă a deşeurilor de hârtie
şi carton, preparată într-un
„hidrapulper”. Acest proces este de
obicei completat prin operaţiuni de
sortare-epurare a pastei obtinute şi/ sau
de descernelizare. F i g . 2 I n s t a l a t i e M ac i n a r e , M o a r a M i c r o n iz a r e
Fabricarea benzii de hârtie
Înainte de a deveni o rolă de hârtie, pasta
de hârtie parcurge un drum lung prin
maşina de hârtie:
 Zona sitelor de formare: pasta este
depusă în jet pe sitele de formare.
Sitele au o mişcare care facilitează
formarea benzii de hârtie şi
deshidratarea.
 Zona preselor: aici banda de hârtie
F i g. 3 P a p e t ă r i a R o s s m a n
preluată pe un postav absorbant este
 comprimată între doi cilindri.
 Zona de uscare: banda  este uscată pe
nişte cilindri care sunt încălziti la
interior cu abur.
 Tratarea la suprafaţă: suprafaţa foii
este acoperită cu materiale
(pigmenţi, coloranţi, etc) care îi
îmbunătăţesc proprietăţile.
 Calandru: aici  suprafaţa hârtiei este
uniformizată prin comprimare între F i g. 4 B a n d a d e h â r t ie i n f ă s u r a t ă î n b o b i n e

 valturi de oţel
 Tratarea la suprafaţă cu pigmenţi minerali (cretare): banda de hârtie poate
fi acoperită pe una sau pe ambele feţe cu un strat de pigmenţi  minerali
(caolin), pentru a îmbunătăţi imprimabilitatea hârtiei.
 Bobinarea: banda de hârtie este înfăşurată în bobine.  Din bobine hârtia
poate fi apoi tăiată în coli sau pot fi tăiate  bobine mici.
Hârtia este gata pentru a fi livrată.
Utilaje folosite în fabricarea hârtiei

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 Instalatii de macinare ( fig.2)

Toate instalatiile de macinare au aceleasi elemente de baza : doua suprafete de macinare

care se deplaseaza una fata de alta.

În cazul holendrului elementul în miscare este valtul cu cutite iar elementul static este
platina.

Cutitele de pe valt si de pe platina pot fi înguste sau late, putine sau numeroase, grupate sau
separate, drepte sau în zig-zag.

Moara Jordan are statorul si rotorul de forma tronconica. Cutitele sunt fixate pe suprafata
rotorului si pe suprafata statorului.

Hidrafinerele se deosebesc de morile Jordan prin aceea ca au unghiul conului mai mare.

Hidradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si stator, ambele suprafete fiind plane si
facând unghi drept cu axul de rotatie.

În cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc în sensuri opuse unul altuia.

Cutitele de pe statorul hidrafinerului sau de pe platina holendrului pot fi înlocuite cu bare de

bazalt. Cu aceleasi elemente din bazalt se pot echipa si valturile holendrului.

Moara cu bile si kollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafete de bazalt.

Sectiunea uscatoare

Procesul de uscare are în vedere eliminarea apei din banda de hârtie prin evaporare.

      Necesitatea uscarii hârtiei

Hârtia ca sa poata fi folosita, trebuie sa contina sub 10% apa, raportat la greutate.

Asa cum iese din prese, umiditatea benzii de hârtie poate fi 35-45% în functie de tipul de
prese si respectiv nivelul tehnic al acestora.

De dorit ar fi ca sa se elimine prin stoarcere o cât mai mare cantitate de apa dar cum acest
lucru nu este posibil, se impune ridicarea uscaciunii hârtiei de la 35-45% (cu cât iese din prese)
pâna la 93-95% prin evaporare.

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 2. Realizarea hârtiei prin metoda
manuală.
I. Pregatim materialele (hârtia, cleiul PVA
și apa, la dorința se pot utiliza plante,
sclipici, decorațiuni…), (fig.5)
II. Se mărunțeste hârtia.(fig.6)
III. Adaugăm apa pentru a inmuia hârtia, in
paralel adaugăm și cleiul PVA.
Fig.5
IV. Omovenizăm produsele până la obținerea
V. unei paste uniforme. (fig.7)
VI. Pasta obținută este asezată pe o pânza,
pregătindu-o pentru presare.
VII. Asezăm pânza între două suprafețe plane,
pentru presare (carți).
VIII. În decurs de trei-patru zile are loc
uscarea, și în final obținem produsul

papetar. (fig.8) Fig.6

Concluzii
Fig.8 Produsul final
În cadrul efectuării experienței de laborator am studiat noțiunile teoretice privind
F i g. 7
procesul fabricării hârtiei. În urma cercetărilor am fost provocați să aplicăm
cunoștințele obținute în realizarea unei mostre de hârtie prin metoda manuală,
pentru aceasta am utilizat șervețele de hârtie, clei PVA și apă.

Bibliografie
 http://www.rossmann.ro/tehnologia-de-fabricatie-a-hartiei/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtie
 http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Fabricarea-
hartiei422318412.php
 https://www.google.com/search?
q=Instalatii+de+macinare.&sxsrf=ACYBGNTi9tqwiUzTOAXXIzm
m1n9FXKo9Qg:1568053970521&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
veimgrc=p96adxYqJRYPlM:

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Textile si Poligrafie
Departamentul Design și Tehnologii Poligrafice

Lucrare de laborator nr. 2

La disciplina: Materiale Tipografice
Tema: Stimularea procesului de obținere a hârtiei

A efectuat:
(studentă gr. DTP-191)

A verificat: Cazac Viorica

(conf. univ. dr.)

Chișinau 2020

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data