PROTOZOARE

INTESTINALE AMIBELE
• organisme primitive unicelulare cu cicluri de viață scurte (2 stadii)
– Trofozoiți = forma vegetativă, mobilă
– Chist = forma infectantă, rezistentă la condiții de mediu defavorizante
• Motilitatea se bazează pe PSEUDOPODE
• Replicarea
– Fisiune binară (splitting) a trofozoiților
– Într-un chist matur multinucleat se dezvoltă mai mulți trofozoiți
• majoritatea amibelor prezente la om sunt organisme comensale
• Pathogeni umani :
– Entamoeba histolitica
– Entamoeba polecki
 Entamoeba histolitica
• Endemică în țări tropicale
– 50% populație
– 100.000 decese/an worldwide
• Climate Temperate
– 5% populație
• IGIENA DEFICITARĂ favorizează apariția infecțiilor
• Infecții „importate” din zonele endemice
– Călători, turiști
– Purtătoti sănătoși (imigranți)
• Cauză importantă de diaree la pacienții cu SIDA
• Incidență crescută la
– Copii
– Turiști
– Bărbați homosexuali
 Entamoeba histolitica
Morfologie

TROFOZOITUL
•Prezintă mobilitate progresivă și direcțională
•Diametru: 12 - 60 µ
•Emite pseudopode
•Nucleu unic
– Rotund cu un kariosom central
– Granule de cromatină distribuite uniform în
jurul membranei nucleare
•Ectoplasma
– Hialină - translucidă
– Zona externă (in apropierea membranei cel.)
•Endoplasma
– granulară
– Conține ribozomi, aparat Golgi și vacuole
 Entamoeba histolitica
Morfologie

Chistul
• sferic/ovoid
• IMOBIL
• Diametru = 10 - 20 µm
• Perete
• 4 nuclei
• Bare cromatinice = acizi
ribonucleici cristalizați
 ciclu de viață
• Infecția apare prin:
– Ingestia de chisturi mature
– CALE FECAL-ORALĂ (mâncare, apă, contaminată)
– Raporturi sexuale (anal-orale)
• Dechistarea
– Stimulată de HCl din stomac
– Se produce în intestinul subțire => Trophozoiți => intestin gros
• Chistele și trofozoiții prezenți în fecale
– Chiste => scaune formate
– Trophozoiți => scaune diareice
• Entamoeba histolytica (cec, colon sigmoid)
 Entamoeba histolitica
BOALA = AMIBIAZĂ/ dizenteria amibiană

• Trophozoiții invadează
– mucoasa intestinală => necroză tisulară extinsă =>
boală intestinală
Semne și simptome
• Durere abdominală
• Flatulență
• Diaree muco-hemoragica
• Tenesme

– Circulația portală/generală => boală extraintestinală

• FICAT ABCES Semne și simptome
• CREIER GENERALE
febră
• PLĂMÂNI leucocitoză
redoare
 AMIBIAza CRONICă

Colită Post-amibiană
• (datorată sclerozei mucoasei și fenomene
neurovegetative)
• diaree/constipație
• Ocluzie intestinală

AMOEBOMUL
• = tumoră granulomatoasă benignă
• Localizare: cec și/sau colon sigmoid

Clinic/Radiografic – diagnostic diferențial cancer de colon

 Diagnostic de LABORATOR
Amebiaza Intestinală
– Examen copro-parazitologic
=> chiste și/sau trofozoiți
Există 4 specii de Entamoeba
(minim 3 probe de examinat) •3 = non-patogene
– Serologic => căutăm •1= patogenă (Entamoeba histolitica)
TOATE 4 AU ACEEAȘI MORFOLOGIE !!
anticorpi specifici
Amebiaza extraintestinală
– Serologie
ERITROCITE în
– Semne radiologice interiorul
– CPZ negativ în 50% cazuri parazitului =
E. histolitica
Tratament : METRONIDAZOL
Trofozoiți cu eritrocite înăuntru CHIST – preparat nativ
 Protozoare ciliate
• Locomoția este asigurată de mișcarea uniformă a cililor

Balantidium coli
• singurul parazit ciliat al omului
• BOALA = Balantidiază
• Distribuție cosmopolită
• PORCI și MAIMUȚE => cel mai important rezervor
Transmiterea infecției pe CALE FECAL-ORALĂ
Factori de risc
– Contactul cu animalele
– Condiții igienice precare
Morfologie
B. Coli trofozoit – preparat nativ B coli chist – preparat nativ
 evoluție Clinică
balantidiaza

• Majoritatea cazurilor sunt ASIMPTOMATICE

(depinde susceptibiliatea gazdei + gradul de
contaminare)
Trofozoiții => invadează mucosa intestinală =>
leziuni => ulcere => abcese

• Sindrom diareic intermitent

• Colită cronică recurentă
– Diaree apoasă + mucus / constipație
• Infecții cronice
– Diaree cu mucus și sânge
– Tenesme
– Crampe abdominale
 Balantidiaza
• Diagnostic de laborator
– Examen copro-parazitologic :
– Evidențierea de trofozoiți și chiste

• Tratament : TETRACICLINA
 Protozoare fLAGELATE
• Locomoție asigurată de mișcările flagelilor
• Produc boala prin iritație mecanică și
inflamație
• Flagelate importante dpdvd medical
– Giardia duodenalis
– Dientameba fragilis
– Trichomonas vaginalis (flagelat urogenital)
 GIARDIA duodenalis
(G. INTESTINALLIS/ g. LAMBLIA)

• Distribuție cosmopolită
• Cauză majoră de boli diareice din
epidemiile hidrice (apă contaminată)
• Trebuie considerată în diagnosticul
diferențial al ”diareei călătorului”
 Giardia duodenalis

TRANSMITEREA
•Cale FECAL-ORALĂ
•Apă și alimente contaminate (Giardia este
rezistentă la dezinfectanți pe bază de clor)
•Animale domestice pot servi drept
rezervor natural (vaci, oi, câini)

Transmitere DIRECTĂ (om - om) mai ales în

– Colectivități de copii (creșe, grădinițe)
– Centre de îngrijire pentru vârstnici
– Bărbați homosexuali
• (contact sexual anal – oral )
 GIARDIA DUODENALIS
PATOGENEZĂ
• Doza infectantă: minim10-25 chiste ingerate
• Se de-chistează în duoden / jejun proximal =>
trofozoiți => multiplicare prin fisiune binară
• Trophozoiții atașați de mucoasa intestinală
produc

• Iritație mecanică
• Aplatizarea vilozităților NU apar
=> intestinale
distrucții
tisulare !!!
• Activează secreția duodenală

• Trofozoiții se pot localiza în

– Tubii secretori ai glandelor prezente în mucoasă
– Vezicula biliară și ductele biliare
Giardia duodenalis - chiste – preparat nativ
Giardia duodenalis trofozoit – frotiu
colorat May Grundwald Fiemsa G. duodenalis trofozoit – preparat nativ
 GIARDIA DUODENALIS
BOALA = GIARDIOZĂ
Evoluție clinică
•Slab patogen pentru OM ( 50% cazuri = asimptomatice)
•Copiii - mai frecvent afectați decât adulții
•Perioadă de incubație: 1 - 4 săptămâni de la ingestia chistelor
•Simptome: diaree ușoară => sindrom de malabsorbție SEVERĂ (hipo-vitaminoză +
hipo-proteinemie)
Diaree ușoară (scaune semi-solide) => diaree apoasă (urât
mirositoare)
Anorexie
Crampe abdominale
Greață
Sensibilitate epigastrică
Flatulență
Steatoree (scaune grăsoase)
 giardioza
COMPLICAȚII
•Intoleranță lactoză (20-40% cazuri)
•Deficiență de Zn la copii
•Steatoree
•Afectare neurologică
– Insomnie
– Depresie
– Iritabilitate
Tratament : METRONIDAZOL
 DiagnosTIC DE Laborator
EXAMEN COPRO-PARAZITOLOGIC al materiilor fecale
– 3 probe colectate în decurs de 1 săptămână
– chiste în scaunele formate
– chiste și trofozoiți în scaunele apoase
•Aspirat duodenal => evidențiere trofozoiți
•ELISA
•Teste imuno-cromatografice Evidențierea antigenelor
parazitare
•PCR
•Anticorpi specifici anti-parazitari
(imunofluorescență indirectă)
•Evidențierea parazitului (imunofluorescență
directă)
 Giardia duodenalis
Prevenție
• Fierberea, filtrarea, iodarea apelor
dubioase

• Tratarea purtătorilor sănătoși

(Metronidazol)

• Screening periodic
– Persoanele care lucrează în centre de îngrijire
– Personalul care manipulează mâncare
 Sporozoarele (coccidiile)

• TOATE prezintă atât reproducere asexuată

(schizogonie) cât și sexuată (gametogonie)

Sorozoare intestinale de importanță medicală

• Cryptosporidium
• Cystoisospora (a.k.a Isospora)
• Sarcocystis
 Cryptosporidium
16 specii (umane + animale)
– Crypyosporidium parvum și C. parvum: enteritis
(humans)
– Crypyosporidium muris: animals
Distribuție cosmopolită
– Majoritatea persoanelor = purtători sănătoși
•Contaminarea umană = ingestia de oochiste fertilizate
– apă
– alimente
– Transmitere animal-om
– Transmitere directă (inter-uman) => raporturi sexuale
anal-orale
Prevalență ridicată:
– Tineri
– Zone cu climat cald și umed
CICLU DE VIAȚĂ
 CRYPTOSPORIDIOZA
MANIFESTĂRI CLINICE
GAZDE IMUNO-COMPETENTE
• Asimptomatici („purtătoti sănătoși")
• Boală ușoară: enterocolită auto-limitantă
– Diaree apoasă

GAZDE IMUNO-DEPRIMATE
• Enterită cronică severă (>50 scaune/zi)
– Diaree holera-like & malabsorbție
• Poate asocia
– Colecistită
– Pneumonie (rar)
 diagnostic de Laborator
• Colorații specifice pt M. tuberculosis:
– Colorație Ziehl-Neelsen, Kinyuon
– Parazit roșu pe un fond albastru-turcoaz
• Microscopie de fluorescență
– Cea mai sensibilă și specifică examinare
• Teste imuno-cromatografice
– Cel mai rapid (ca și testele de sarcină)
• Diagnostic molecular
– In laboratoarele de referință
– În scopuri de cercetare
 CRYPTOSPORIdium

CPZ: evidențierea oochistelor

– Colorații speciale: vezi BARR
– Oochiste rotunde
– Diametru = 2 - 4 µm

Nu există la ora actuală

o terapie anti-
parazitară eficace !!
– Nitazoxanid, Azytromycine
 CYSTOISOSPORA
BOALA = CYSTOISOSPORIDIAZĂ

• Frecvent în zone tropicale, subtropicale

• Endemic: America de Sud, Africa S-E, Asia

Ciclu biologic
 CYSTOISOSPORIDIAZA
MANIFESTĂRI CLINICE
GAZDE IMUNO-COMPETENTE (asemănare cu Giarfioza)
– frecvent asimptomatici
– Diaree apoasă (urât mirositoare)
– Crampe abdominale
– Greață, vărsături
– EOZINOFILIE - frecvent
– Boală auto-limitantă

NOU-NĂSCUȚI, COPII, pacienți SIDA

– Enterită cronică, (poate dura => luni, ani)
• Malabsorbție
• Scădere în greutate
– Unele forme severe pot fi letale
 Cystoisosporidiaza
Diagnostic de laborator
Examinarea sedimentului *după concentrarea materiilor fecale+:
– evidențierea oochistelor
– Colorație BAAR modificată
– Formă ovală
– Diametru = (30 µm).

Tratament
• Trimethoprim-sulfamethoxazol
• ciprofloxacină
• pyrimethamină
 Sarcocystis spp.
Patogen pentru șoareci, porci, ovine
• Infectiile masive => letale
Humans – se infectează accidental
– Gazde definitive => sarcocystoză intestinală
– Gazde intermediare => sarcocystoză musculară
Specii de interes medical:
• Sarcocystis suihominis, Sarcocystis hominis
BOALA = SARCOCISTOZĂ

Capabili să producă o toxină,

sarcocistina
SARCOCYSTOZA INTESTINALĂ

Contaminarea umană
– Consum de carne de porc/oaie/vacă

Manifestări clinice
• Cele mai multe cazuri - asimptomatice
• Enterită eozinofilică (+/- focare necrotice)
• Diaree
• Simptome nespecifice [greață, discomfort
abdominal]
• Mucoasa intestinală rar afectată .
 Sarcocystoz Musculară
• Formă RARĂ invazivă
• vasculită
• miozită
• SIMPTOMATOLOGIE:
• FEBRĂ
• mialgii
• Bronho-spasm
• Erupții pruritice
• limfadenopatie
• Noduli subcutanați
 Diagnostic de Laborator

CPZ
• Concetrarea materiilor fecale prin
tehnica FLOTAȚIEI (sulfat de zinc
+ NaCl)
• Oochiste
• De obicei se rup înainte sa poate fi
evidențiate în fecale
• Diametru = 12-14 μm
• 2 sporochiste
• 4 sporozoiți
• Evidențierea sporochistelor în
fecale
Tratament
• Metronidazol
• Albendazol Sporochist – preparat nativ
 MICROSPORIDIA
= paraziți unicelulari capabili să producă SPORI (actualmente
sunt considerați fungi )
= hiper-paraziți (paraziți ai altor paraziți)
Reprezentanți
Pacienți SIDA => Microsporidiaza intestinală
- Enterocytozoon bieneusi
- Septata intestinalis

Pacienți imuno-competenți, în zone tropicale

– Boală diareeică auto-limitantă
• Enterocytozoon bieneusi
– Boală diseminată (hepatic, renal, pulmonar,
intestinal)
• Nosema connori
 BOALA = MICROSPORIDIaza
Clinic

• ENTERITA MICROSPORIDIALĂ CRONICĂ

– Diaree apoasă (1-20 scaune/zi) – poate dura luni de
zile
– FEBRĂ
– Durere abdominală
– Anorexie
– Greață și vărsături

Poate determina
– Sindrom de malabsorbție
– Scădere marcată în greutate
 MICROSPORIDIAZA
CONTAMINAREA UMANĂ
SPORI
– CALE FECAL-ORALĂ
– Apă și alimente contaminate
DISEMINEAZĂ prin
– Circulația generală
– Sistemul limfatic

•Unele persoane sunt ”purtători sănătoși”

– asimptomatici
– Elimină microsporidii prin
• Fecale
• Secreții respiratorii
• Urină
• Lichid seminal
 diagnostic & Tratament
CPZ – identificarea sporilor
– Colorație Gram modificată , Quick-Hot Gram Chromotrope technique (10
min)
• Sporii = violet, cu un diametru de 1-4 μm !
• (TEM) – ”gold standard”
•PCR
•IFA
Tratament
•Albendazole , Fumagilin
•+/-Metronidazole
Microsporidia spores