Garantarea obligației vamale – un instrument eficient în facilitarea comerțului

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu

țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al
oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea
schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât
și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală. Aspectele menționate se regăsesc plenar
în atribuțiile de bază ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în realizarea cărora sânt utilizate
instrumente moderne, unul din care va fi examinat în cadrul prezentului articol.
 
Dat fiind faptul, că punerea în liberă circulație a mărfurilor este condiționată de achitarea drepturilor
de import/export, vom examina în continuare garantarea drepturilor de import, sub aspect normativ,
precum și rolul acestui instrument în facilitarea comerțului.
 
I. ASPECTE GENERALE Capitolul III al Codului vamal al Republicii Moldova este consacrat
drepturilor de import/export, modului de calculare și procedurii de monitorizare a obligației vamale.
 
Actualmente, în conformitate cu prevederile Codului vamal, drepturile de import/export, de regulă,
se achită în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale, la momentul vămuirii acceptându-se
plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil (articolul 124 alineat (1)).
 
Excepțiile de la regula generală sânt prevăzute de același articol. Din momentul apariției și până la
stingerea ei, obligația vamală parcurge mai multe etape. În acest articol ne vom referi mai detaliat la
garantarea obligației vamale, reglementată de Codul vamal. Având în vedere alin.(1) și alin.(2) ale
articolului 124 din Codul vamal, constituirea garanției vizează, în mod special:
regimurile vamale suspensive;
amânarea termenului de plată a drepturilor de import;
alte cazuri în care constituirea garanției este obligatorie
Subliniem, că terminologia utilizată în prezentul articol este cea prevăzută de articolul 1 „Noțiuni
principale” al Codului vamal, respectiv: regim vamal
 
– totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport
în funcţie de scopul operaţiunii şi de destinaţia mărfurilor;
 
drepturi de import; drepturi de export – taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe
valoarea adăugată, accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate
de organul vamal în conformitate cu legislaţia; taxa pentru procedurile vamale, orice alte sume care
se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia;
 
obligaţie vamală –
 
obligaţia de plată a drepturilor de import şi de export (inclusiv a amenzilor, contravalorii corpurilor
delicte şi penalităţilor) apărute conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior operaţiunilor
vamale; plătitor vamal – persoana obligată să achite o obligaţie vamală;
 
principalul obligat – persoană juridică înregistrată la organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a
efectua o operaţiune de tranzit naţional prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop
şi care îşi asumă responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de garantare, prevăzut de
legislaţie, a operaţiunii de tranzit.
 
Alineatul (2) al art.124 din Codul vamal specifică condițiile de acordare a liberului de vamă: „În
cazul în care acceptarea unei declaraţii vamale duce la apariţia unei obligaţii vamale, mărfurilor
cuprinse în acea declaraţie li se acordă liberul de vamă doar dacă obligaţia vamală a fost achitată sau
garantată.
 
Excepţie constituie mărfurile plasate în regim vamal de admitere temporară cu suspendare parţială
de plata drepturilor de import”. În prezentul articol, vom examina preponderent constituirea
garanțiilor de către persoanele juridice, dat fiind faptul, că are o incidență mai mare.
 
Partea „teoretică” legislativă este conținută în special în articolul 1271 al Codului vamal „Măsuri de
garantare a obligaţiei vamale”. Articolul citat reglementează aspectele legale ale garantării
drepturilor de import, cum ar fi: cazurile când este necesară constituirea garanției, garantul,
instrumentele de garantare, tipurile garanției, cuantumul/valoarea garanției, modificarea garanției,
scutirea de garantare, drepturile și obligațiile plătitorului/garantului și ale organului vamal. 1)
Constituirea garanției (art.1271 alin.(5))
 
Garanţia este solicitată:
la data aplicării reglementărilor vamale care cer constituirea unei asemenea garanţii; sau
 
la orice dată ulterioară când organele vamale nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau
poate să apară se va achita în termenul prevăzut.
 
2) Garanția globală și garanția izolată (art.1271 alin.(7) și alin.(8)) La cererea plătitorului sau a
persoanei terţe, organele vamale permit constituirea unei garanţii globale, care să acopere două sau
mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să apară o obligaţie vamală. La constituirea unei
garanţii globale pentru obligaţii vamale a căror valoare poate fi modificată în timp, valoarea unei
asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei
vamale respective.
 
3) Garanția obligatorie și facultativă Garanția se constituie pentru o obligație vamală existentă sau
pentru una potențială și poate fi obligatorie sau facultativă. Cazul când constituirea garanției este
facultativă este prevăzut în alin.(4) al art. 127 1 : „În cazul în care legislaţia vamală prevede
constituirea unei garanţii facultative, o astfel de solicitare a garanţiei este lăsată la latitudinea
organelor vamale atâta timp cât acestea nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să
apară se va achita în termenul prevăzut.
 
Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment
a obligaţiei vamale respective”.
 
4) Scutiri de garantare (art.1271 alin.(3)) În cazuri justificate, pentru anumite destinaţii vamale, pot fi
acordate scutiri de la garantarea obligaţiei vamale, în baza unei metodologii elaborate de Serviciul
Vamal.
 
Astfel, Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005, prevede scutirea de garantare
pentru trimiterile poștale aflate în tranzit (p.94 (1)), precum și pentru tranzitul mărfurilor
transportate pe calea aerului și pe apă, responsabilitatea pentru marfa tranzitată revenindu-le,
respectiv, organelor poștale sau transportatorilor. 5) Garantul (art.1271 alin.(2)) Pentru asigurarea
plăţii obligaţiei vamale, în cazul în care, în conformitate cu reglementările vamale, se solicită
constituirea unei garanţii, organul vamal are dreptul de a solicita prezentarea acesteia de către
plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal. Organele vamale sânt în drept să autorizeze
constituirea garanţiei de către o terţă persoană.
 
6) Valoarea garanției (art.1271 alin.(6)) Valoarea garanției este stabilită la un nivel care să acopere
obligația vamală existentă sau care poate apărea (potențială). Organele vamale stabilesc valoarea
unei asemenea garanţii la un nivel egal cu:
 
valoarea exactă a obligaţiei vamale sau a datoriilor respective când valoarea poate fi stabilită cu
precizie la data solicitării garanţiei;
 
valoarea maximă, aşa cum a fost estimată în alte cazuri.
 
7) Tipurile garanției (art.1271 alin.(9)) Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau
printr-o scrisoare de garanţie, emisă de o bancă agreată de organul vamal, sau prin gajarea activelor
materiale (terenuri şi construcţii) ale plătitorului vamal în condiţiile alin.(1). Selectarea măsurii de
garantare a obligaţiei vamale rămâne la discreţia plătitorului vamal.
 
8) Alegerea garanției (art.1271 alin.(11)) Persoana solicitată să constituie garanţia are libertatea de a
alege între tipurile de garanţie prevăzute de prezentul articol. Totodată, organele vamale pot refuza
să accepte tipul de garanţie propus în cazul când acesta este incompatibil cu buna funcţionare a
regimului vamal respectiv. Acelaşi lucru este valabil în privinţa garanţiei deja constituite. Organele
vamale pot cere ca tipul de garanţie ales să fie menţinut pentru o anumită perioadă de timp.
 
9) Suplimentarea sau înlocuirea garanției (art.127 1 alin.(12)) Dacă, în cursul derulării regimului
vamal, organele vamale stabilesc că garanţia constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în
termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau suficientă pentru asigurarea plăţii,
ele solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o garanţie suplimentară sau să
înlocuiască garanţia originală cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal are dreptul să interzică
efectuarea altor operaţiuni vamale până la clarificarea situaţiei.
 
10) Moneda în care este constituită garanția (art.1271 alin.(10)) Garanţia financiară sub formă de
depuneri de mijloace băneşti la contul organului vamal se constituie în monedă naţională. Persoanele
juridice nerezidente, precum şi persoanele fizice rezidente şi nerezidente pot constitui această
garanţie financiară şi în valută străină. Persoanele juridice rezidente şi nerezidente constituie
garanţia financiară prin virament (inclusiv prin carduri). Persoanele fizice rezidente şi nerezidente
pot constitui garanţia financiară prin virament (inclusiv prin carduri) şi/sau în numerar.
 
11) Restituirea/eliberarea garanției Plătitorul vamal sau persoana terţă poate solicita restituirea
garanţiei disponibile numai la data la care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară.
Solicitarea de restituire poate fi şi parţială. La solicitarea persoanelor fizice indicate la alin.(10),
restituirea sumei de garanţie constituite în valută străină poate fi făcută şi în numerar (art.127 1 alin.
(13) și alin.(14)). În conformitate cu alin.(15) al art.127 1 al Codului vamal, procedura de percepere şi
restituire a garanţiilor se stabileşte de Serviciul Vamal.
 
II. GARANTAREA ÎN CADRUL REGIMURILOR VAMALE SUSPENSIVE Conform articolului
23 al Codului vamal, regimuri vamale suspensive sânt:
tranzit;
antrepozit vamal;
perfecţionare activă (cu suspendare);
transformare sub control vamal;
admitere temporară;
perfecţionare pasivă
 
Alineatul (4) al articolului 29 al Codului vamal „Dispoziţii comune regimurilor vamale suspensive”
statuează, că „În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita
constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În
aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea
garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale”. În continuare, vom prezenta
dispozițiile speciale privind garantarea în cadrul fiecărui regim vamal suspensiv, care prevede expres
constituirea garanției.
 
1.Regimul vamal tranzit Necesitatea și obligativitatea constituirii garanției în cazul tranzitului reiese
din prevederile generale ale Codului vamal (art.29 alineat (4)). În cazul tranzitului, p.70) al
articolului 1 al Codului vamal stabilește, că rolul garantului îl are „principalul obligat – persoană
juridică înregistrată la organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a efectua o operaţiune de tranzit
naţional prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă
responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de garantare, prevăzut de legislaţie, a operaţiunii
de tranzit”. Utilizarea garanțiilor este cea mai frecventă în cadrul regimului de tranzit, iar volumele
drepturilor de import garantate sânt mai mari în comparație cu alte regimuri și destinații vamale.
 
2.Regimul de antrepozit vamal Condiţiile de garantare sânt prevăzute în art.55 al Codului vamal și
stabilesc: (1) Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata
obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în
antrepozit. (2) Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi
gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul
asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul când operaţiunea de antrepozitare nu se
încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi
încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
 
3.Regimul vamal de perfecţionare activă (cu suspendare) Aplicabile sânt atât prevederile generale,
cât și p.204 al Hotărârii Guvernului nr.1140/2005, care concretizează unele aspecte legate de
scutirea de la garantarea drepturilor de import, specificând unele excepții de la regula generală:
„Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import sânt scutite de
la garantarea drepturilor de import. Totuşi, organul vamal va condiţiona plasarea mărfurilor sub
regim de perfecţionare activă cu constituirea unei garanţii financiare pentru a se asigura achitarea
oricărei obligaţii vamale care ar putea lua naştere în privinţa următoarelor categorii de mărfuri:
 
în cazul importului mărfurilor realizate prin intermediul persoanelor rezidente înregistraţi în
jurisdicţia ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, potrivit listei aprobate
prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.91 din 2 mai 2013;
 
solicitantul dispune de dreptul de proprietate asupra mărfurilor importate care vor fi utilizate în
procesul de perfecţionare, cu excepţia agenţilor economici autorizaţi (AEO) care pot să utilizeze
regimul de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi cu scutirea de la
garantare drepturilor de import, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de
import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare”.
 
4. Regimul vamal admitere temporară La utilizarea sistemului de admitere temporară cu suspendare
totală, articolul 70 din Codul vamal stabilește următoarele:
 
(1) Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu suspendare
totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
 
(2) Pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de drepturile de import, fără
constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import, mijloacele de
transport străine care fac obiectul unor tratate internaţionale bilaterale sau multilaterale la care
Republica Moldova este parte, introduse cu scopul realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi
investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
 
Totodată, p.228 al Hotărârii Guvernului nr.1140/2005 concretizează unele aspecte legate de scutirea
de la garantarea drepturilor de import în cadrul regimului de admitere temporară cu suspendare
totală, specificând unele excepții de la regula generală: „Bunurile plasate în regimul de admitere
temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sânt exceptate de la garantarea
obligaţiei vamale. T
 
otuşi, atunci când prin natura sau cantitatea lor bunurile sânt susceptibile de a fi înstrăinate pe
teritoriul Republicii Moldova, organul vamal poate solicita depunerea unei garanţii care să asigure
plata eventualelor drepturi de import”. 5. Regimul vamal de perfecționare pasivă În cadrul regimului
de perfecționare pasivă, alineatul (1) al articolului 83 al Codului vamal prevede constituirea unei
garanții doar în cazul importului anticipat: „ Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire,
specificate la art.82, să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar
al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere
integral cuantumul drepturilor de import”.
 
6. Regimul de transformare sub control vamal Aplicabile sunt doar dispozițiile generale (comune).
 
III.GARANTAREA ÎN CONDIȚIILE AMÎNĂRII TERMENULUI DE PLATĂ A DREPTURILOR
DE IMPORT
 
Articolul 124 al Codului vamal prevede achitarea în prealabil a drepturilor de import/export, până la
depunerea declarației vamale. La momentul vămuirii se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma
calculată şi suma plătită în prealabil. Totodată, cadrul legal în vigoare prevede unele derogări de la
norma enunțată. Alineatele (1) – (4) ale articolului 126 din Codul vamal conțin dispoziții general
aplicabile prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export. „(1) Cazurile de
prelungire a termenului de plată a drepturilor de import şi de export sunt stabilite de legislaţie. (2)
Nu poate fi prelungit termenul de plată a taxelor pentru proceduri vamale. (3) În cazul prelungirii
termenului de plată a drepturilor de import şi de export, se calculează o dobândă, echivalentă cu rata
de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data
acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede
altfel. În cazul încălcării termenului prelungit, se percep penalităţi în conformitate cu legislaţia. (3 1)
În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export ale importatorilor agenţi
economici producători la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi
articolelor de completare pentru producerea mărfurilor destinate exportului conform art.281 din
Legea cu privire la tariful vamal şi art.4 alin.(203)–(206) din Legea pentru punerea în aplicare a
titlului III al Codului fiscal, dobânda prevăzută la alin.(3) nu se calculează. (3 2) Modul şi condiţiile
de prelungire a termenului de plată, lista întreprinderilor, condiţiile de selectare a acestora, modelul
contractului-tip de prelungire şi modelul garanţiei din nume propriu pentru importatori agenţi
economici producători, la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi
articolelor de completare pentru producerea mărfurilor destinate exportului, se stabilesc şi se aprobă
de Guvern. (33)
 
În cazul prelungirii, conform art.124 alin.(12), a termenului de plată a drepturilor de import pentru
importatorii cu statut de agent economic autorizat, dobânda prevăzută la alin.(3) din prezentul articol
nu se calculează. (4) În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export,
plata acestor drepturi se garantează în modul stabilit de prezentul cod”.
 
Concomitent, se disting 3 situații în care termenul de plată a drepturilor de import poate fi
prelungit. 1) Prelungirea termenului de plată cu maximum 30 zile Această facilitate este cea mai
recentă și este prevăzută de alineatul (12) al art.124 al Codului vamal: „Prin derogare de la
prevederile alin.(1), importatorii care deţin statutul de agent economic autorizat în conformitate cu
art.1951 dispun de dreptul la plata drepturilor de import după depunerea (validarea) declaraţiei
vamale.
 
Prelungirea termenului de plată nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la validarea declaraţiei
vamale. În acest caz, depunerea declaraţiei vamale este condiţionată de constituirea unei garanţii în
cuantum deplin al drepturilor de import. Dobânda prevăzută la art.126 alin.(3) nu se calculează. În
cazul în care termenul respectiv expiră în ziua/zile de odihnă/sărbătoare, acesta se prelungeşte până
în prima zi de lucru imediat următoare zilelor de odihnă/sărbătoare. Modul şi condiţiile de
prelungire a termenului de plată a drepturilor de import pentru importatorii cu statut de agent
economic autorizat se stabilesc de Guvern”.
 
Respectiv, modul de acordare a acestei facilități a fost instituit prin Hotărârea Guvernului nr.1373
din 20.12.2016 (Monitorul Oficial nr.478-490/1482 din 30.12.2016) privind aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de prelungire a termenului de plată a drepturilor de import
pentru agenţii economici cu statut de Agent Economic Autorizat (AEO). In conformitate cu
prevederile Regulamentului, Agentul Economic Autorizat (AEO) este în drept să solicite prelungirea
termenului de plată a drepturilor de import, indiferent de acordarea scutirilor, facilităţilor sau altor
amânări acordate de către organul vamal în procesul de vămuire.
 
Prelungirea termenului de plată se va aplica doar taxelor şi impozitelor prevăzute de Codul fiscal
nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi Legea nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii
combinate a mărfurilor valabile la momentul validării importurilor şi efectiv calculate în declaraţiile
vamale. În conformitate cu prevederile alin.(2) art.126 din Codul vamal, nu poate fi prelungit
termenul de plată a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale.
 
Prelungirea termenului de plată menţionat se calculează începând cu ziua validării declaraţiei
vamale corespunzătoare. În cazul în care termenul prelungit expiră în zilele de odihnă sau sărbători,
acesta se prelungeşte până în prima zi lucrătoare, imediat următoare zilei de odihnă sau de
sărbătoare. Punctul 6 al Regulamentului prevede, că „În cazul prelungirii termenului de plată a
drepturilor de import potrivit pct.3 al prezentului Regulament în condiţiile alin.(3) art.126 din Codul
vamal, se calculează o dobândă echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la
creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de
prelungire a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel”.
 
Menționăm, că modificarea Codului vamal, operată prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 01.01.2017, statuează: „În cazul
prelungirii, conform art.124 alin.(12), a termenului de plată a drepturilor de import pentru
importatorii cu statut de agent economic autorizat, dobânda prevăzută la alin.(3) din prezentul articol
nu se calculează.”
 
Totodată, în cazul încălcării termenului de plată a drepturilor de import, stabilit de alin.(12) art.124
din Codul vamal, se percep penalităţi în conformitate cu Codul vamal şi Codul fiscal. Capitolul II al
Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1373/2016 descrie modalitatea de solicitare a
facilității respective de către AEO, precum și procedura de acordare a prelungirii termenului de plată
de către organele vamale. Astfel, prelungirea termenului de plată se aprobă de către organele vamale
în temeiul Certificatului de prelungire a termenului de plată, eliberat de organele vamale, conform
modelului prevăzut în anexa nr.1 la Regulament. Certificatul global se eliberează de către Serviciul
Vamal, iar Certificatul izolat - de către birourile vamale.
 
Concluzii: La prelungirea termenului de plată cu 30 zile pentru titularii statutului de AEO:
se prelungește termenul de plată pentru taxa vamală, accize și TVA;
se acceptă tipurile de garanții, prevăzute de Codul vamal;
dobânda nu se calculează;
penalitățile se percep
 
2) Prelungirea termenului de plată a TVA la import cu 90 zile Această prevedere legală se conține în
Alineatul (20) al art.4 al Legii nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III
al Codului fiscal, care prevede: „ La solicitarea importatorilor, Serviciul Vamal va prelungi, în
condiţiile art.126 şi 1271 din Codul vamal al Republicii Moldova, cu cel mult 90 de zile, termenul
de plată a T.V.A. la materia primă, cu excepţia mărfurilor menţionate în anexă, la materialele şi
articolele de completare importate de agenţii economici producători, precum şi de agenţii economici
specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de autorizaţie pentru prestarea de servicii
la producerea producţiei agricole, eliberată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare”.
 
Mărfurile enumerate în Anexa la Legea nr.1417-XIII, pentru care nu se prelungește termenul de
plată a TVA, sunt următoarele: unele categorii de carne, lapte unt, fecule de cartofi, unele tipuri de
grăsimi de animale, zahăr brut. Codul vamal în acest caz, la art.126 alin.(3) prevede: „În cazul
prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export, se calculează o dobândă,
echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în
vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă
legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit, se percep penalităţi în
conformitate cu legislaţia”.
 
Concomitent, art.1271 al Codului vamal condiționează acordarea acestei vacanțe fiscale de
constituirea unei garanții, emise de o bancă agreată de organul vamal.
 
Concluzii: La prelungirea termenului de plată cu 90 zile:
se prelungește termenul de plată a TVA;
se acceptă garanția, emisă de o bancă agreată de organul vamal;
dobânda se calculează;
penalitățile se precep
 
3) Prelungirea termenului de plată a drepturilor de import cu 180 zile Această prevedere este
stabilită de art.281 din Legea cu privire la tariful vamal şi art.4 alin.(203)–(205) din Legea pentru
punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997. La solicitarea
importatorilor agenţi economici producători, în condiţiile art.126 şi art.1271 din Codul vamal, se
prelungeşte termenul de plată a taxei vamale și a T.V.A., pentru perioada ciclului de producere, dar
nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, cu excepţia mărfurilor prevăzute în anexa la prezenta
lege, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate care se
utilizează la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, în modul stabilit de Guvern.
Materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate
specificate mai sus, sunt considerate ca fiind puse condiţionat în circulaţie şi aflate sub supraveghere
vamală în condiţiile art.35 din Codul vamal, iar mărfurile destinate exportului urmează a fi scoase
obligatoriu de pe teritoriul ţării în decurs de 180 de zile de la data declarării importului materiei
prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare folosite la
fabricarea acestora.
 
Dacă, până la expirarea termenului prevăzut în actele normative menționate, a avut loc exportul
mărfurilor obţinute din prelucrarea materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi
articolelor de completare importate pentru care s-a prelungit termenul de plată a taxei vamale și a
T.V.A., plata acestora nu se efectuează.
 
Prin decizii de regularizare, Serviciul Vamal efectuează procedura anulării sumelor taxei vamale și
T.V.A. calculate anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi
articolelor de completare importate. În cazul punerii în liberă circulaţie pe piaţa internă a mărfurilor
destinate exportului sau în cazul încălcării termenului de scoatere a lor de pe teritoriul ţării, organele
vamale calculează şi încasează taxa vamală conform art.126 din Codul vamal, cu aplicarea
sancţiunilor respective şi a altor măsuri de executare silită a obligaţiei vamale prevăzute de legislaţia
în vigoare. În cazul prelungirii termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în condițiile art.281 din
Legea cu privire la tariful vamal şi art.4 alin.(203)–(205) din Legea pentru punerea în aplicare a
titlului III al Codului fiscal, art.126 alin.(31) al Codului vamal prevede, că dobânda nu se calculează.
Tipul de garanție acceptată în acest caz este prevăzut de art.1271 alineat (1) al Codului vamal.
 
Modul de prelungire a termenului de plată a taxei vamale și TVA a fost stabilit prin Regulamentul cu
privire la modul de prelungire a termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale,
pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele,
accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.146 din 26.02.2014 ( Monitorul Oficial nr.49-52/159 din 28.02.2014). În capitolul I al
Regulamentului aprobat prin Hotărârea guvernului nr.146/2014 se stabilesc condițiile de aplicare a
facilității respective:
 
Materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate să fie
utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului;
 
Termenul de plată se prelungeşte doar pentru agenţii economici incluşi în Lista agenţilor economici
cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale;
Nu se aplică mărfurilor incluse în anexa nr.1 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea guvernului
nr.146/2014
 
Lista menționată se întocmeşte de către Comisia interdepartamentală pentru întocmirea şi
modificarea Listei agenţilor economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei
vamale, creată în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii. Lista se aprobă de Guvern la
propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii și se publică în Monitorul Oficial. Prelungirea
termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru fiecare contract comercial se efectuează prin
încheierea unui contract bilateral între importator (producător) şi organele vamale, până la data
efectuării primului import, conform modelului stabilit în anexa nr.4 la Regulament.
 
Asigurarea plăţii obligaţiei vamale la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului
primar şi articolelor de completare pentru producerea mărfurilor destinate exportului se efectuează
prin una dintre următoarele forme:
scrisoare de garanţie emisă de banca agreată de organul vamal;
garanţie în nume propriu, cu gajarea activelor materiale (terenuri şi construcţii)
libere de orice sarcini, cu respectarea prevederilor Legii nr.449-XV din 30 iulie 2001cu privire la gaj
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.120, art.863), conform modelului stabilit în
anexa nr.5 la Regulament;
depozit bănesc.
 
Mărfurile, la importul cărora nu se acordă vacanța fiscală de 180 zile, sunt cele menționate în cazul
vacanței fiscale de 90 zile. Concluzii: La prelungirea termenului de plată 180 zile:
se prelungește termenul de plată a taxei vamale și a TVA;
se acceptă tipurile de garanții, prevăzute de Codul vamal;
dobânda nu se calculează;
penalitățile se percep.