TEORIA Das NNTiaoeT: - INFORMATIEI ‘probleme EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGIGA. BUCURESTI — 1983CAPITOLUL 2 CODURI INTRODUCERE TEORETICA Codarea surselor discrete se face in dewA scopuri distincte: fie pent marirea eficienfei transmisie’ prin reducerea redundanjei, respectiv prin mic rarea numarului de simboluri in fiecare cuvint de ced, fie pentru fmbui Wijirea stabilitafii la perturbapii prin introducerea unei redundanfe, respect prin adingarea la simbolurile informationale din cuvintul de cod a w simboluri de control, care si permiti detectia sau corectia erorilcr. Pent realizarea primului deziderat se utilizeaz’ _coduri cu lungime medic cit mi mici a cuvintelor, numite cptimale si obtinute printr-o. codare compactd jar pentru realizarea celuilalt deziderat se. utilizeazi coduri detectoare s corectoare de erori. A. Coduri compacte Pentru codare compacta se folosese algoritmii Shannon-Fano sau Huff deserisi in [2] (v. problemele 2.1 si 2.2). Fie 0 sursi caracterizata prin alfabetul [S] cu N simboluri si matris probabilititilor P: [S] = [$1, Sa ees Sy): P= [Al(si) pls} ... Plsw)]. Prin operatia de codare compacta, se poate aloca ficcirui simbol s, sursei nn cuvint de cod ¢, de lungime /, constituit din litere ale alfabetul [X} al codului: [xX] te Hay -—-» Xp)y unde D este numirul de litere al alfabetului [X). —Dac& probabilitafile p(s, sint puteri negative intregi ale numérul de litere D, atunci lungimea unui cuoint este: 1, = —logn As), (2.1) iar jungimea medic: » Deets (2.2) ce devine cu relatia (2,1): ee HS) ta a ae, dy rtso logy P(s,) ing, D Dy Peso Joes AAs) jogs D 44 - poate ariita ef acoastit valoare a lungimii medii 7 este valoarea minima, ponpectiv ek Tage HL (23) logs D Codurile pentru care T= ty, se numesc coduri absolut optimale, Se pot defini © oficienfa codului: ‘ (2.4) © redundanta codului: (9) (2.3) Se constati ci pentru codurile absolut optimale eficienta este unitarl — redundanta este. nulla. i Daca probabilitatile p(s) nu sint puteri negative intregi ale numarului D, Aunci pentru Hingimea I, a unui coin! de cod se alege numaral intreg imedigt perior lui logy p(s,) = log, 1/Als,), aga incit: 1 y logp —— N. (2.1) — Pentru a corecta e erori, codul trebuie sh ail i 60 i, ib’ un numir de control stabilit de marginile Hamming sau VaremaeGiben oe © marginea Hamming: dar nu suficient& pentru stabilirea lui m; pent 1 ; pentru Hingure erori (¢ = 1) relatia (2.12,a) se poate ca sub nie a “" 28> Ch + Ch pau 2”—1>n, ooarece C2 = 1 iar Chon; Ce © marginca Varsamor-Gilbert: Rent Pee (2.13) i are reprezint& o condifie suficienta, cles dar nu necesaré pentru determinarea Distanfa intre cuvintele de cod. Pentru ca un cod sé poatd avea proprictafi de cor Jin mulfimea de cuvinte de m litere, ie Z parte a cist Ci OM sens. Rezultd astfel in spatiul cuvintelor o distanfa intre cuvintele a GOK Vj m [Ayr ayo .o. Gyn] $V; = [On Oya vn 0, ini i nn a Sal = [4n dia... Qi), Care a fost definité de Hamming A, v,) = 2,48 D ay, (2.14) unde © reprezinti insumarea tn corpul numerelor reale, i pea i , jar modulo doi; distanfa dintre dou’ cuvinte de cod este egalk tw enka a6 in special coduri uw niguringit et dis worifiilor prin care cele dowk cuvinte difer’, Se observa I a unui cuvint de Anja dintre cuvintele de cod v, si v, reprezinti ponde nd v= 4) @ ¥: (vy, v,) = Ply). (2.15) Condifia necesara si suficientd pe care trebuie si 0 tndeplineascd distanfa ire cuvinte pentru ca sd se poatd corecta e erort este ca: dace = Pyop = 26 + 1, (2.16) Pentru detectia a e erori condifia este: Aging = Pw = € + 1s (2.17) observa c& un cod corector de ¢ erori este detector de 2e erori, Matricea de control si matricea generatoare. Orice cod corector sau de tor de erori este caracterizat prin matricea de control H, care are m linii w coloane, si de matricea generatoare G, care are & linii gi » coloane, Intre te dond matrice exist relatia: HG" =0, (2.18) lo G® este matricea transpus% matricei G. Orice cuvint de cod, fiind o combinafie liniara a liniilor matricei G, sa~ lace relatia: Hv? =0. (2.19) lafia (2.19) permite determinarea simbolurilor de control cind se cunose mbolurile de informatie, operatic efectuaté la codare, Daci se admite o reprezentare a matricei H de forma: He [Ii hy os. bal (2.20) intra un cuvint eronat vw’ —v-+ (unde ¢ este cuvintul eroare) se poate lefini corectorul z utilizind relatia: 2 = H(v')? = Hy + 6)? = He". (2.21) La decodare, cu relatia (2.21) se calculeazi corectorul. Urmeazi ca pe Jina unei corespondente biunivoce intre corector si pozifia eronati si se s(abileascd pozitia eronati, pentru ca, dupa aceea, si se corecteze eroarea, — Pentru a putea face corectia a e erori, oricare 2e+1 coloane ale jyatricei H trebuie si fie liniar independente (sau, sumele oriciror ¢ coloane alo matricei H trebuie si difere de sumele oriciror altor e coloane alema- tricei H). — Pentru a putea face detectia ae evori, e+ 1 coloane ale matricei H tre- buie si fie liniar independente (sau, sumele oricirore coloane ale matricei H trebuie st fie diferit’ de zero). ‘ La codurile grup cuvintele de cod se reprezint’i sub forma de vectori gi formeazi un grup fafi de operatia @. Multimea [1] a tuturor cuvintelor de lungime » confine 2" clemente, Dintre acestea, numai o parte, si anume 2*, alcituiesc mulfimea (V] a cu- vintelor de cod. Celelalte 2"—2* cuvinte se pot considera a fi rezultatul receptiei eronate @ cuvintelor de cod, fn jurul fieckrui cuvint de cod putin- a7al — 2#)/2* sau 29+ nafiilor de erori corectabile si deci: Ve=V,@e, cu n<2"— 1, (2,22) Mulfimea obfinuti insumind la cuvintele corecte un cuvint ergare g, reprezintd o clasi aliturati mulfimii san clasei [V]; existé. un numir di 2® — 1 clase aliturate clasei (VJ, care epuizeazi multimea tuturor cuvint fara sens din multimea [ ~ Daci se transmite cuvintul de cod y,, pentru al putea deceda corect este necesar ca orice cuvint receptionat vj si se gseasci in tabloul clasel aliturate. Se poate deci considera ci probabilitatea decodarii corecte este: be = PAY) =v, +H) U (yj +e) UU = t naif HPS Y Fett PY Sy tet + py) Sy, + exit admitem o transmisie pe un canal binar simetric, rezulté: b= Dong, (229 & unde ¢ reprezinti numarul cel mai mare de crori ajutorul tabelei claselor aliturate, p este probabilitatea erorii la un cam: binar simetric, ¢=1—p, jar m este numirul de combinafii corectabi ei erori = - - ~ — Probabilitatea decodérii eronate este: Pel P =1— Salt — pry (2.24) rod — Vectorii baz ai spafiului [V7] sint in numar de & si determin’ liniile matrices generatoare G: v1 Sn 12. Bie Ga] vo l=] gr geo... gon]. 2.23% Wel Leet east Cu ajutorul unor transformari clementare, matricea @ poate fi adusi 1. una dintre formele canonice echivatente din punctul de vedere al capacitatilor de corectie: (2.26) san: (227) | cuvinte eronate vj. Aceasta se obtine insumind la cuvintul decod v, 2" — 1 cuvinte eroare, corespunzitoare combi- Uintre formele canonice echivalente din punctul de vedere al posibiliti de corectie: M1 awe 10...0 a Yor Ie 9 1...0)_ (gq) fat Gago Gan 0 0. 1 pau 10..,0 Qi Gis +. Tuy 0 1 0 gn gods | — 11,9). Multimea tuturor vectorilor ortegonali pe veetorii din V formeasi "2 pati ai cirai vectori bazi determin’ liniile matrice’ de control Hi: ee ; ie “|: gy Mian en Igy hy hy...h,). (2.28) Lt J Lite Pin , Prin transform&ri elementare, gi aceasti matrice poate fi adust Ia, Oe OO VQ Fmt + Tr Avind in vedere relatia (2.18) dintre matricele H si G, rezultl P=Q? QoF Jintre matricele P si Q. Unul dintre codurile grup cele mai cunoscute este codul Hamil vorector de 0 eroare, la care coloana h, a matricei H este reprezentarea DWM 4 numirului j, Datorita acestui fapt, orice corector este reprezentared {\ pozifiet erorii respective din cuvintul de cod. 7 Codul Hamming. este nesistematic, respectiv pozifille de contr 4.21, corespunzind unor vectori-coloan’ cu 0 singuri pozifie 4 iti de zero, ceea ce ugureazd determinarea simbolurilor de control din 1 (2,19). ° Dacii, pe lingli corectia unei erori, trebwie sd se asigure si delectia Juble, matricea de control H cap&ti structura: mult eet, $6 Se Bae i r de | vinde hy hy ...hy este matricea de control a codului Hamming corector d@ roare. La cele’ m simboluti de control ale codului corector de © eroart mai adaug’ un simbol de verificare la paritate, numfrul total m* al sim lurilor de control fiind m* = m +} 1,Corectorul este pentru acest cod: 2 = Hv)? = He” = | Z | (2.34) Daci z= 0 si z=, atunci mu apar erori, Daca 0 si z #0, atunci sint doua erori, detectabile. Daci I exist’ o singuré eroare, corectabil%, a clirei pozitie este determinata de z. @ La codurile ciclice, cuvintului de cod reprezentat prin vectorul: v(m 41...4,1) {se ataseaz’ polinomul: v(t) = de + ayx + aga? +. Faget. (2.33) ‘Coeficientii polinomului sint elementele unui cimp cu doud elemente, 0, 1, Cuvintul find identificat cu un polinom, constituie un element al unei algebre liniare in care pe Inga operatia de adunare se poate defini si operatia de fnmnultire. Dact numarul de litete dintr-un cuvint este », se pot forma 2" euvinte, Dintre acestea, ca si la codurile grup, se consider’ cuvinte cu sens numai 2‘, Cele 2" — 2* cuvinte fir sens pot fi grupate fn jurul cuvintelor alcdtuind cele 2" — J aga-zise ,,clase de resturi modulo un polinom e alege: P(x) = a8 +1, (2.36) Cole 2* cuvinte cu sens se aleg astfel incit si aibi o proprietate comuna, pe care restul cuvintelor m o au, si anume aceea de a fi multipli ai polinc- mului generator g(x), respectiv de a face parte din idealul generat de poli- nomul g(x) de grad m, divizor al polinomului A(x), Dimensiunile idealului find k= » —m, orice cuvint de cod poate fi exprimat printr-o combinatie liniari a urmitoarelor & polinoam g(x), xg(x) ... x 4g(x). (2.37) ~ Coeficientii polinoamelor de mai sus determina liniile matrice’ gene- vatoare G: a(x) $0 Bt Su g(x) =]? go---&, x1 a(x} lo 0 — Pentru orice polinom g(x) divizor al polinomului f(x) existi un polinom de control: (2.39) Acest polinom de control genereaza un ideal [/] de dimensiuni ne 4 cirni bazd este constituith de cele m linit ale matricei de control H: 0 0.0 H=/]0 0.4, Iga ry Iyahy ts (2.38) | structura matricel H dati de relatia (2.40), se poate veden y.4) este un cuvint de cod ciclic, atunet gh caddy) este un cuvintde cod, ceea ce si justified a codului, Tinind cont de cu uguringit el, dact vos [ao ay Vo (4) yer se Mo denumirea de PROBLEME REZOLVATE AL Se considerd o sursd cw abfabetul [S] = [Ss Sp, Sa, Se) $s, Se] 93 Probabili- fijile P [1/2 1/4 1/8 1/16 1/32 1/32). Se cere sd se determine: a) wn cod compact folosind algoritmul de codare Shannon-Fano; alfabetul godului este [X) = (0,1); b) lungimea mediel a cuvintelor de cod; ©) eficienfa x si redundanfa p a codului. ie jmboturile s, ordonate a) Se fac partitii succesive ale mulfimii [S], cu simbolurile s, ordos Dns eet a probabilititilor p(s,), in submuljimi de probabilitifi gale pin cind fiecare submulfime confine un singur element. Presta Tage | | cuogneate de ent Probabiitaiie Saeini | eG Poo) =O a-nd | = [1 10) Bl- BIS al-ced- sir el lo codare se poate urmiri fn tabelul 2.1 si pe graful din figura 2.i f Se observa ci simbolurilor mai probabile i se aloc& cuvinte de cod mai scurte. Pe gra- {ul din figura 2.1 se poate vedea cl se-obtine wn cod cu proprietate de prefix: tiecare ciel de cod ¢, este punct terminal in arborele de cod gi deci din nici un cuvint scurt nu se Pa teed nae Z poate forma un cuvint mai lung. Fano a sursel S. on2) Lungimea medie 7 se poate determina cu relafia (2,2): v 1 1 1 1 1 uM (5) Ui nf ples Be win lee nw ete Remon nen 2 4 Sides Tae 16 © Observajie. Pentru codarea Huffman cu PD simboluri, trebuie avut jy vedere ¢& duph prima restringere se objine o sursi ca N— Dot * .. N =(D =1) simboluri, iar dup’ # restringeri — o surst cu N — #(D — 1) i ¢) Eficienta % a codului este, in conformitate eu relatia (2.4) simboluri, Pentru a putea efectua operatin de codare, ultima sursi trebuie = HiSiMogeD. 31/16 _ Ni aibi D elemente, deci: D = N —n(D —1) sau N= (D —1)-+D, de 7 31/16 rezulti: sdeoarece: i N-D H(S) = — SYA\s) legs pls) a a i 1 I 3M bit ‘ OUR ET cl waite ae rental Dacd D = 3 (ca in al doilea caz — pet. a"), avind N = 6 se oi 18 vi 3 is juimir de surse restrinse m = 3/2, care nu este un numiar intreg. Alegind # = 2. Re rectndenta coastal Getacn (9) Fonulti N = 7, Va trebui deci si adiugtim sursei (S] simboluls, cu p(s;) = 0, 0. 2.2, Se considerd 0 surst cu alfabetul [S] =(s1, 82. 53, Sa, Ss, S¢] sé Probabe Hitdjile P=[0,05 0,1 0,3 0,25 0,1 0,2). 4) Sa se determine un cod compact folosind algoritmul de codare Huffman, Maod alfabetul codului este [X] = (0, 1] st dacd alfabetul codului este (X) {0, 1, 2) b) Pentru cele doud cazuri sd se calewleze lungimea medic a cuvintelor Pod $i eficienja codului. Solutie @) Algoritmul Huffman se aplicd dup ordonarea in sens descresc&tot 44 probabilitétilor simbolurilor sursei. Se grupeazi D simboluri cu probabil titile tele mai mici si se formeazi o sursi restrinsi R, care contine simboly: ts “7 | Hilo! Sy, 8, .... Sy-p, Sa Cu probabilititile p(s,), £(s2), .... P(Sy0), P(Sq), uni oe Redundanta codului, conform (2.5), este ¢ wrea Huffman pentru D = 3 este data in tabelul 2.2,6, ‘TABELUL 2.2 ‘Probaviltaile Bldns) = Psy) “+ PSy-a) + --- Plsy-n-a)- pind cing | Aaa ees ho Ajunge la o sursi restrins’ cu D simboluri cirora li se aloc cuvinte 4 omy oF Ke ced care incep cu 0,1,...., D. Literele urmatoare ale cuvintului de c leat fiecirui simbol se obgin parcurgind sursele-restrinse in sensul ¥ 2 Sy ae Fostringerii si alocind litere 0,1, ...,D pind la regisirea simbolului originé Graful corespunzitor cedarii Huffman cu D — 2 este dat fe pe oa Codarea Huffman pentru D — 2 este dati in tabelul 2.2, a. juy graful corespunzitor codarii Huffman cu D = 3 este dat in figura 2.2,b. So observa din arborii de cod cA ambele coduri sint ireductibile. Hinder | rrosanituapite inv ait tae | = (00 ” jae 0 0,20 = [1 0,15 0,10f 101 lq =n) | c= (10.00) Fig. 2.2. Arborele codulus instantaneu obfinut prin codare sien Huffman a sursei S: @—co D2 simboluri; 0 — cu D —3 simboluri. 5a2) Folosind relafiile (2.2), (2.3) si (2.4) se obtine pentru D $=2-0,3-4 2-025 4+2-02+4+3-014 4-041 + 4-00. = 2,47 HHS) 175) = —{0,3 10g0,3 4. 0,25 10g 0,25 -+ 0,2 10g0,2 + logs D + 20,1 log 0,1 + 0,05 log 0,05) = 2,3; Pentru D = 3 reault, cu aceleasi rela| Fa 1-03 41-0,2542-024+2-0143-01 43-005 = 1,6; He, logs D As Aiae 1,6 23. Se considerd. 0 sursd cu alfabetul [S) — Is, 8, $5) 54, Ss, Se, Sp. Sg] 1 pr obabilititile P = [1)2 1/4 1/8 1/16 1/64 1/64 1/64 1/64), Se cere: = 1,44; ts a) sd se gaseascd un cod binar pentru care 1 este minim: d) sd se gdseascit un cod binar pentru care Ig, este minim; ©) sd se gaseascd un cod binar pentru care lyr =4 sil este minim; d) sd se calewlere pentru fiecare dintre cele trei cazuri eficienfa codului. Solutie 4) Se poate adopta un procedeu de codare compact, de exemplu, pro- cedeul Huffman. Codarea Huffman pentru aceasti surst este dati in ta~ belul 2.3. Lungimile cuvintelor de cod sint: h=WVh=Uh=3 = 4 kohoyoRhae. Lungimea medie este conform relatiei (2.2): 1 1 1 1 t eds 6 ane digs Pg tie lot 64 Folosind relaiile (2.1) si (2.3) reaultt: T=Thin = 2 =H(S). Arborele de cod este prezentat in figura 2.3, a, codul obfinut fiind instantaneu. 2) Dack nu se adopti regula de codare compacti (de a atribui cuvinte de cod hungi simbolurilor mai hol putin probabile si cuvinte de cod scurte simbolurilor felines “ecaacs ual probabite), se poate obtise un ond ou lage Tai Huffman a surse s, mic. Valoarea’ minim a lungimii Jy. se obtine SM Trobaiiiaie merajlor waren 1 1 ‘| ’ | mm, ?; te, | | tm los | 3 % if Tt Ue ie ja |) 0} «10 aia 2 i 2 2 2 vy Te ale it ie he ~| | = 10) 4 4 4 4 416 ol a i 4 a | ey (1 10) 4/8 8 \s 8 jt a i LA eget 110) “116 16 16 16 1 De yp2 32. 1 110 | 1 1 e San! olga af sstio_ fa [7H Yi = iit [a ea is cet alga a al | y(t 4} 111 100 Titi01 4 fiectirui simbol i se aloct reprezentarea_binaxi_ a cite uml ee Ge Ta 0 Ia 7, Valoarea lui Jee Se poate determina din 1 nas N= 8 si se obfine ees Se poate obfine astfel urmitorul co 001}, « (1M, 2100), c= (101), c=(110), ¢ =E ‘vede din arborele de cod din figura 2.3, Bc’ $i aces c) Daci Inge = 4, codul va avea n, cuvinte de cite cuvinte de cite. trei simboluri, sg cuvinte de cite dow Fig. 2.3.2. Arhorele codului instantanett objinut prin codare a £ binar-naturalé a sursel S,rul maxim al euvintelo se iw ™ i de cite ¢ simboluri (7 , 3, 4), Numerele m,, M2, my, my trebuie sit satisfack urmitoarele conditii: My $Me + tly + my = hy D7E Lng 28 ny 2? Foye = 1 (wv. rel. (2.9)); 1 < my < min (My, 0 < mg < min (tay, N); 0 < mz < min (May, N): 0 N=8 si regulté k= 3. Marginea Hamming di pentru numérul simbolurilor de control (rela: 2.12): 2*—1> n=m+k=m-+ 3, din care reaulti m= 3. La aceste simboluri de control, care permit corectia unei erori, trebuie adil jut simbolul de verificare la paritate, asa inctt numarul total al simbolu> tilor de control va mam-la3st1=4. Mructura cuvintului de cod va fi: = [40 er ee ts Ca ts A), \inde ¢ este simbolul de verificare a paritafii, iar cy, ce, cy —simbolurile de control pentru codul corector de 0 eroare, 634) Matricea Ha codului corector de 0 eroare este de forma: H = [hy hy hy hy hy hy] fespectiv: onbomal Bal Ao toto ort £ Oey aye: Cu relatia (2.33) se obfine pentru matricea H* expresia: 070 00 Kyat 0.04 Of Ors fhe ht bi hE hi hy hy] O° 1 On oreo oe ae i iWon ee at | Ae Wyss fe: ¢) Pentru acest caz cuvintul eroare este de forma: e=(0 01000 0). Cu relatia (2,34) rezulti pentru expresia corectorului tH} Din expresia corectorulni rezult&i cA apare o eroare corectabilA (z= pe pozitia a 2-a (z= h,). d) Pentru acest caz cnvintul eroare este de forma: (011000 9 i reaulta cu relatia (2.34) corectorul: (hi) = ieee Ss 0 i 1 1 (hj hy) =] | 0. Corectorul araté c& apar donk erori detectabile (% —0 si z 4 0). «) Cuvintele de cod se pot scrie calculind simbolurile de control din informatie cu relatia Hv’ 0, din care reaulta: Ca tg + tgs 4 = ta 4 ins C1 = is + is; Co Orb Oat tg bt Cat is + ig = tg + tg Cuvintele de cod se gasesc in tabelul 2.5, 64 « TAMU Of /) Se caleuleazi corectorul 2 cu relagia (2,34); reaulti: a \ Hy! wine 4 1 000011 17/1 oo11o0o0 1}, Oo}. \ }o 10101 off o At ae 1 \ 0 0 z ule ie i = 4 Oke dg 0 a Dooarece % = 0 iar z = 0 cuviritul dat este un cuvint al acestui cod, ceea fe era usor de constatat si prin inspectarea tabelului 2,5, in care fl regisim: gb forma cuvintului v2. 2.6. Se da matricea Ha unui cod grup corector de erori: r 00 o1o0i1y lo 0 1 0 0 0 0 = i] ec00co- esooous ooHcooe e+sccos “ecoooo ere 1 0 1 0 1 0 1 im OS Soo-sc0 Se cere: 4) sd se determine numérul simbolurilor de control (m), de informafie (k), lungimea na cuvintelor de cod, numédrul de simboluri ce se pot transmile ci wjuorul acestui cod si numarul de erori care se pot corecta; b) sd se precizere structiva cuvintelor de cod; ©) Si se scrie matricea generatoare G a codultti, Solutie r a) Se stie ci matricea H are m lini si m coloane; reaulti 10; K= 2 —m= 10 —7 =3, Cu cele trei simboluri de informatie se pot transmite un numir de sim- boluri V < 2* = 8, Pentru a determina numirul de erori pe care le poate corecta codul, constatiim ci: ~ toate coloanele sint distincte, deci se poate corecta cel pujin 0 eroare: \ gp —suma orickror douit coloane este diferiti de suma oriciror altor dou’ coloane, deci se pot corecta si dou erori. =75in=de suma orictixar te corecta toate erorile triple, Coreetornl pentew Nu se poate spune ch suma orioiror trei coloane ale matricel H. di «isa agli ecm aAa ae ¢) Utiliaind relagiile (2.27) gi (2,31) reaultd expresia matricei G. 10 1.0 350 a 2 10: 07 G=|ooo1rtt10O1O intl eroare: 4 =[1000000110) este — de exempli — avelagi cu corectoru! corespunzitor cuvintulal ereare: &=(0011010000} Matricele H si G determinate mai sus verified relafia (2.18). Expresia corectorului pentru cele dowd cazuti este: 2.7, Se considert un cod grup cu matricea de control de forma: 0 0 1 oe Bh jeiih == [hy + hy + hy] = [hy + by + hg] 1 H=]0 1001 ° porto) 1 o_| A) Sd se determine proprictapite de corectie ale codului, Codul este perfec? b) Sa se stabileascd daca matricea: ot. Ate: a) 11001 pute sa fie matricea generatoare a codulut, ©) Sit se scrie cuvintele de cod wilizind matricele H $i Ge © Observafie. Faptul c& acest cod corecteazi dow’ crori se poate stal i cul ajutorul marginilor Hamming si Varsamov-Gilbert (v. rel. (2.12) Bis), Penta 2a marginea Hamming este satisfacuti cu _prisosing 10-9 ma 1=F fa 127>c14+e= 104+ iar marginea Varsamov-Gilbert nu este satisficuti de putin: We 1285 O14+0,40_,, 1c ea pases gO tor wien oe ea a a -2ey 4) Dimensiunile matricei H_ permit si se determine m= 5, m = 3 gi deck é 2. Cu acest cod se pot transmite patru simboluri si se poate corecta 6 Nici wna dintre cele dou margini ma exto ins satisfieutA pentru ¢ = 3 ici coloanele matricel H sint distincte dar nu’se pot corecta dou m1 7 <4 a4 = 5; ‘ clei suma oriciror dow coloane ale matricei H mi este diferitd dé 20m a aig target gh ane ate ror altor dow coloane ale matricei H. De exemplu: 1 j hy + by =] 1] = bs + hy. 0 ») Matricea Hi dati corespunde unui cod sistematic la care pe prim fipte porifi sint simboturile de control si pe ultimele trei — simboturile ivformatie. Structura de cuvint este deci: V= [er Oo ty C4 05 C6 C7 4s ty dro] Marginea Hamming care reprezinti conditia necesaré pentru corectia @ # ororl este satisficutd pentru ¢ = 1 (v, rel. (2.12)): we 1=7S48=5. Structura matricei H este, conform relafiei (2,30), de forma: H=[1, Q) inde matricea Q are expresia: Marginea Varsamov-Gilbert care reprezinti conditia suficienti pentru Horvefia a e erori este de asemenea satisficuti pentru e— 1 (v. rel, (2.13))t 101 O70 9 Mab > Q+ Cha 1 +6. 4B 4 , = Codul nu este perfect deoarece se pot forma sapte corectori distineti, dintre ort P po japte o r c Acad tare se utilizeazi pentru corectia unei erori numai cinci, Ceilalti doi corectori ae pot fi folosifi eventual pentru corectarea unor erori duble. puke 6) Dimensional matricea G indeplineste conditiile de a fi matricea genera- toure a codulué determinat de matricea de control H. Pentru a fi tntr-adevir > | 8amatricea generatoare a codului, este necesar i suficient si fie indeplinitt: relatia (2.18): H-G™=0; 4 47] 1001 1)/o1 Do 0 i] Uo B00 2) Ue Oil obt o1 Deol matricea G este intr-adevir matricea generatoare a acestui cod, e) Pentru a scrie cuvintele de cod cu ajutorul matricei de control H Aitilizeaz’ relatia (2.19), care, pentru un cuyint de cod sistematic de form: V = [C4 C2 ¢y ty Gs] Ponduce la relatiile care dau simbolurile de control: Ferultind astfel un cuvint de forma: 2 Cuvintele sint date in tabelul 2.7. ‘TaSELUL 27 Santon ay Cuvinte Prin tnmultire cu matricea generatoare G rezulti cuvinte de forma: Georiyl ca si tn cazul utilizarii relatiei (2.19). ) 2B, Se di un cod grup sistematic ale cdrui cuvinte de cad sin! vo {1111010} 9 vy = [0999111]. Se cere? 4) sil se stadileasca proprietifile de corectie ale acestui cod; rie 0 matrice H corespumzdtoare acestui cod; faci tabelu! claselor aliturate $i sd se specifice corectorit aferenfis % = (1UL1101), b) sd so ©) st 68 [iat te ts ts ty ts]. Cuvintele de cod se obfin calculind cu relatiile de mai sus simbolurile Sontrol pentru cele patru combinatii posibile ale simbolurilor de informal Sat ts: Se recunose in cuvintele y, gi liniile matricei G; vp reprezint’ su liniilor matricei 6. © Nota. Cuvintele de cod se scrie si utilizind relatia: v=1-.6, unde i este 0 mattice linie comps din simbolurile de informagie; pent acest caz i ate expresia: = [is is]. Solutie Gwvinie We cod we Kvori simple Lvori dubte toate erorile Aingjulare, rimnind dispor eorectarea celor Cf == = Guede eran 0000001, 76 900000 100000 | ‘0100000. | 0019000 ‘000 1000 ‘0000 100 0000010, 4100000 1010000 1001000 | 1000100 1900810 1000001 0110000 0101000 9100100 01000 10 100001 0011000. | ‘0010100 oo10010 0010001 600/110, 0001010 001001 | 0000110 0000 101 0000011 0011100 101100 | 01410 100 1010100 1100100 100 1100 nibili 31 — 7 1LLL00 Tinto |) Cuvinte rveptiomate offhen | 1O1L10L 101101 1110101 111001 TELL oo1L01 O10 1101 O10 101 0111001 outttih o1iti00 1oottol | 1010101 1Or1001 | wouiiit | 111100 | 100101 | HorooL oUt 1101100 10001 | THO 1110 100 1tHo1L 1111000 | 1100001 1010001 1001001 ‘8101001 0011001 ‘o1to001 | a) Avind fn vedere faptul ck acest cod are P, 5 ingulare, Numarul de cuvinte de cod fi yenulti A=» 2; din inspectarea cuvintelor de cod rezulti structura lor: y= w= (C1 Cx Cy Ca Cy ety). Pentru acest cod m= 5. Numirul de corectori ilistineti care se pot forma este 2"— = 31; se pot deci corecta erorile 2A corectori, care pot fiutilizafi pentru forectarea a trei combinatii de cite trei erori. 0111010 1011010 1401010 1110010 Lino 1111000 ino1t 0011010 0101010, 0110010 O1LLLIO. 5111000 oinott 1001010 1010010 1011010 4011000 LOL 1100010 Hoi 110 1000, How4t 110110, 1110000, Hto011 1111106; MELD H1N010, 1100110 TOW 110 1001110 101110 011110, 110110, d) sd se stabileased tn ce masurd scade probabilitatea recepfiei eronate dacil mlilizeasd acest cod, Se presupune cd transmisia se face pe un canal binary simetric la care probabilitatea transmisici eronate p= 0,1 3 1000111 0100111 0010111 00111 0000011 0000101 0000 110, 1100111 110111 1OLLLL 1000011 1900101 1000 110 onion O11 O100011 0100101 0100110 OOULLEL 0010011 010101 001010 00000 11 9000 101, 000110 000001 900010 ‘9900100 oo L101 11011 0170011 1010011 1100011, 1001011, D @ pot corecta nd egal cu 4, Fo 7 2! combinafii de cite douk erori si pentru © Observatie. Nu este sigur insi cA se pot corecta toate combinafille je cite dowd erori, ceea ce se va vedea din tabelul 2.8, TAMELUL 2 0101 1010 HOLL 0011 11100 11101 MILL 1110 ou 10101 1004 tort 60.lurile de informatie i cele de control sint: a= = 04 = tg + 4,5 Ce = hy deci matricea H va avea forma: 1oo00o011 0710 (6 0.44 00 Laoag a O00 aoa at 0000101 ¢) Clasele alaturate clasei cuvintelor de cod vo vy, va, Vs pentru cazul {uturor erorilor singulare, al tuturor erorilor duble si al citorva dintre combi- nafiile de crori triple sint date in tabelul 2.8. In acest tabél se gisesc cele 27 = 128 combinatii distincte din spatiul [W) in subspatiul [V] intrind 2° = 2 = 4 combinatii, respectiv vp, Vi, Vz» Va- Pentru subspatiul (V’] se pot forma clasele aliturate ce contin cuvintele vj = v, + 2, unde 1=0, 1,2, 3. Fiecare cuvint eroare genereazd o clasi aliturat. Corectorii corespunziltori fiecirui cuyint eroare se pot calcula cu relatia (2.21): z= He Din inspectarea tabelului 2.8 se constati cA pentru erori singulare se obtin corectori distincti, Pentru corectia grupurilor de cite dou’ erori, corectorii aint distincti cu exeeptia celor corespunzitori cazurilor in care se ero- neazi pozitille 3 gi 6, 5 si 7, 6 si 7. Corectorii respectivisint identici cu cei ogre rezulta in cazul fn care se eroneazk pozitiile 7, 6 si 5, lucru de asteptat elici hy + hy = hy, hy + hy = hy 5i hy + by = hy. Va trebui si renuntim la coreetarea acestor din urma trei combinafii de erori duble, pentru a putea vorecta toate erorile singulare, Acest cod va corecta, deci, toate cele sapte combinatii de crori simple, C} — 3 = 21 — 3 = 18 combinafii de erori duble gi gase combinatii de erori triple, @) Probabilitatea erorii la codurile grup este dati de relafia (2.24). 7 Mo = 1, my = 7, me = 18, Hy = 6; cu p= 0,1 dupa efectuarea calculelor: pe = 0,041. abilitatea erorli, @,, in cazul utilizirii codului corector este de pes 20 de ori mai mick decit probabilitatea de eroare # in cazul transmi simple pe un canal binar simetric, deci prin utilizarea codului corector de orori creste stabilitatea la perturbatii. 2.9, Siructurile din figurile 2.9, a $i 2.9, reprevinti cireuite de mulliplicare 4 polinoamelor. Se cere: a) si se determine polinomul cu care se face multiplicarea; b) se pot genera cuvinte de cod ciclic cw ajutorul acestor circuite? In ce | mod? 70 Fig. 2.9, Circuit de multiplicare cu polinomul g(x) + = + 28 4 1: 4 — varianta cu sumatotre modelo doi intre celulele bistabile; 6 — varianta cu registim deplasare cu reacfie logic& prin sumatoare modulo doi. Solutie 4) Polinomul cu care se face miultiplicarea este pentru ambele cay 8(%) = Bot Bit + Bax* + Bax? + gaxt = x8 + + 1. 4) Se pot genera cuvinte de cod ciclié nesistematic daci se drept polinom de intrare X(2) polinomul de informatie i(x), iar polinom generator al codului, polinomul ¢(x) = x4+ x° +1. Pentru caz, m= 4 si, daci ¢, = 1, atunci m = 2" Polinomul (x) va fi un p linom de grad k —1 =" —m — 1= 10 si va fi de fi =15—4 A(x) = ayox™? + ax” + gx? + a,x? + ayx® + asx? + aga? + sb age? + gx? + ayx + ap, Se alege, de exemplu: a) =P + apt Seevenfa de intrare va fi: [atoaganga a gatstyaytoayatg) = (01010010001), Polinomul de iesire ¥(2) = i(2) g(x) fiind un multiplu al polinomului generator (2), poate reprezenta un cuvint de cod ciclic nesistematic v(x) $i deci: v(x) = ile) gla) = byes + tax + bp, Pentru polinoamele (x) si g(x) de mai sus reaulti: v(x) = pe a Pp a oP ta Cuvintul de cod corespunzditor este: [1001000011111 10). ¥Se poate urmiri fn tabelul 2.9,a succesiunea de st&ri alecelulelor bistabile Co, Cy, Ca, Cy pen circuitul din figura 2.9, si in tabelul 2,9,5 — succesiunea de stiri ale celulelor Cs, Cy, Cy, Cp pentru circuitul din figura 2.9,b, Se observa TABELUL 29, 6 5 P Secventa de | fs Seoventa de cl operatia de inmulfire se termini dup’ k —1+ m+ 1— tacte, cind ue fimoet te | pai eee |, opens st(Co) = st(Cy) = st(C2) = st(C;) = 0 (cu st(C,) s-a notat starea celulei ¢ la be - - tactul curent). i eo ee ee - TABELUL 29,4 6 | | o a @ a ® ae. | patie | Secoenla de Stivite cetuttor Seinente. de 1 o | xe 0 0 0 0 0 am Tait sare tts) | nae Bieta \ | is i: y «| sey [ae [we [we] » [= aie opt hae 1 ° ® ° o | se joey ale =) } | t o ° | 0 al | 3 | o | 6 1 0 o 1 | a ul Es | L ota! 4 ps 1 o | = ° ° ° o oo] 1 ae i A i ° au ee al | | Le 3 ie es = a ili ia 1 0 0 1 ah ee | ” 0 Beg 1 1 “0 : | | i | cada hea REGED o 1 “o 0 ; a 6 | o | 0 ) | 1 0 1 a “ie Ie 5 L = pen? 4 | 1 at 1 | 0 1 1 1 alt 7 1 Ea 1 oO o L 1 ei ) 5 ° * ° 1 ° 1 L “ 8 ols o 1 0 o o | 6 5 | 0 | o Oy 1 0 oO - ’ i dele i | 0 i a oO o Oo 1 0 a ‘ It | 1 | * 1 ° ° ° o | a | i 7 F vee 1 ‘0 3 eee fo o 1 ° o | " io iaoe ° ° ° 1 o- | 3 | = | a 13. | 0 | 0 0 o 0 + ev 0 : Stirile succesive ale circuitului 2.9, 6 s-au determinat utilizind relatiile: “ St(Cs) = ay, st(Cs) = st(Cs), st(Ci) = st(Cd), sty) = st(C)) gi by = ay + st(Ca) + st(Ca). » 2.19, Structurile din figurile 2.10,a si 2.10,b reprezinté circuite de divicare Succesiunea de stiri din tabelul 2.9,as-a obfinut utilizind relatiile st(C)) = wm @, st(Cr) = st(Co), st(Ca) = st(Cy), st(Cy) = st(Cy) +a, ¥ = by = st(Cy) + shay, unde s-a notat prin st(Cj) starea celulei Co la tactul precedent. 72 4 polinoamelor. a) Sa se determine polinomul prin care se face divizarea. b) Sd se determine sucesiunea stirilor celulelor Co, Cy, Cs, Cy dacd la intrare se sie 0 secvenfd data. ©) Se pot folosi asemenen circuite pentru generarca cuvintelor de cod ciclic? In ce mod? Prta —varianta en snmatoare modulo doi intre celulele bistabile; b= varianta cu registen de deplasaro cu reactie logic prin sumatoare modulo dots il) Se poate stabili cu un asemenca circuit dacd o secventé de simboluri euvint de cod ciclic? Solutie @) Polinomul cu care se face divizarea este, pentru ambele cazuri: a(x) = go-+ B1¥ + Bex? + gor? + gar? = xt xt 1 }) Pentru circuitul din figura 2.10, z se vor analiza dow’ situatii. Pentru inceput se presupune ca la intrarea circwitului din figura 2.10, Aplicd un polinom x¥ 4x 4x8 4+x9+x4 1, care reprezinta wn curtm codulut ciclic generat de g(x). Cocticientii acestui polinom sint aj. Sth elulelor circuitului de divizare se noteaz’ cu st(Cj), st(C3), st(C;), st(CY Polinomul de iesire are coeficientii b,. Evolufia circuitului in cursul proc: ile divizare este dati fn tabelul 2.10,a. Chul impirtirii polinomului X"(x) prin g(x) este ¥(x) = 894 x7 + Hestul aceleiasi impartiri este mul, ceea ce corespunde stirilor nule st(C¢) MIC), 8t(Cy), st(C5) ale celulelor la sfirsitul operatiei de impartire prin ¢( Se va considera acum ci Ja intrarea cireuitului din figura 2.10,a se aplic Wn polinom care nu este multiplu al lui g(x), de exemplu: X"(x) = 4! + x10 + 4 0+ ot 4 x8 + x, Coeficientii acestui polinom sint @f si determi stdnile st(C§), st(C{), st(Cz), st(C%) ale celulelor, Polinomul de iegire are c elentii bj, Succesiunea de stiri se di tot in tabelul 2.10,a. Se constata o polinomul cit este ¥"() = x + x74 4° 4 2° jar polinomul rest este det Minat de stirile finale st(C5), st(Cz), st(C2) si st{C%) ale celulelor cu relati Wx) = st(Ca)a? + st(Cy)xt + st(Cy)x? + st(Cj)x9 = 0+ x9 + 1+ at 41-E 18 Acont fapt poate fi yerificat uyor efectuind impartirea polinomului X(x) la g(x) si deter iul gh restul acestei imprtiri,Pentru circuitul din figura 2.10,b se consider’ ca polinoame deimpirtit tot polinoamele X’(x) si X*(x) de mai sus, Si stiri se di in tabelul 2.10,b, in care s-au utilizat aceleasi notafii ca si in tabelul 2.10,a. Pentru polinomul deimpartit X'(x) se {obtine acelasi polinom cit Y'(x) = = x! x74 29-1 si restul nul. Pentru polinomul detmpirfit X*(x) se obtine polinomul cit Y"(x) = «1° + x74 49+ x3, dar restul r(x) = 2° 4 ++ x! + x nu mai poate fi determinat direct din starile celulelor C3, Cf, Cf, dooarece stiirile finale ale celulelor reprezinti o forma modificat& a restului, 6) Cirenitele de divizare pot fi utilizate penta generarea cuvintelor di cod ciclic sistematic. Un cuvint de cod ciclic sistematic se obtine utilizin i(x) gtx) vx) = + vest (x). Intrarea in circuitul de codare se face cu o intirziere de m tacte fafa trarea in circuitul de divizare si, in decursul primelor & tacte cit se intra imbolurile de informatie, intrarea in codor coincide cu iesirea, In tiny itiinclor m tacte se forfeaza introducerea unor zerouri in celule, astfel in yn tacte stirile celulelor codorului devin nule, ceea ce corespunde jtul nul al imparfirii prin g(x) a polinomului de iesire. Secventa de iesi ite deci un cuvint de cod ciclic care contine pe primele & pozitii simbol Informatie si pe ultimele m pozifii simbolurile de control. Modificaril ferite de un circuit de divizare pentru a deveni circuit de codare reies di ra 2.10,c. Comutatorul C este in timpul primelor # tacte pe pozitia gif) timpul ultimelor m tacte pe pozitia 2. sire Mig, 2.10,c. Utilizarea circuitului de divizare prin polinomul g(r) la codarea unui cod ciclie Sistematic eu polinomul generator g(7) i) Pentru realizarea decodirii, circuitele de divizare pot fi folosite ca tire, realizindu-se divizarea polinomului de intrare care este cuvintul recep- flonat v'(x) prin g(x). Dacd la sffrsitul celor # tacte starea decodorului este Muli, deci dact r(x) = 0, v(x) nu a fost afectat de erori. Dact r(x) #0 au’ apirut erori IAN, Sd se da cixceitul secoenfial liniar cum celule avind polinomul g(x) primitiv reprezentat in figura 2.11,a. Circuitul lasat sd evolueze liber ivece pron toate stirile nenule posibile si'genereasd ceea ce numeste o ,secvenfa pseudo- aleatoare" SPA de lungime n= 2" — 1, Orice secvengt este wnic determinatd ct Yo} Seats sep ‘Stare ctetor icy aC) a. SIC Xia Seco de itrare “Wig. 211. Cirenit seevensial Hniar cu polinom caracteristic g(x) ~ go + me + + Bm primele m simboluri, respectiv de starea inifiald a registrulwi (m — tuple ial), Daca se consider secvenfa: ; Say Re fare simbolurile Xo, Xt... Xq-1 Constititie m — iuplu inifial, atunci pentrie # valoare m—1 m —1, 86 simbolurile x, %,, ... ete. care vor fi identice cu x, m,... etc, De a X= @ bo-itrr = Ga%e @ Gits @ gors mt 3 X= @ Soites = Sez © 81% © go%s— m= @ 1x, ® gore 3 X= © 8o1%4 = 82 tt Deci, intr-adevir dup’ #»— 2" —1 simboluri, secventa objinuti SPA, = [1001011] se repeta. a Din SPA, se poate obfine prin permutiri ciclice SPA, De exemphi, prin tre permutan ciclce se obfine seevenfa: SP4 {0111001}, Insumind modulo doi SPA, cu SPA, reaulth:: SPAj.g = (1110010), Seeventa [1110010] se obtine tot dup regula de recurenti dati, avind cx m-tupha inifial st(Cy) = y= 1; stCy) — x= 1 st(C) = ap 1s Oe ote deci tot 0 SPA de acceasi perioad ca gi SPA, sau SPA,.Se observa c& pentru oricare dintre SPA de mai sus reaulti: * 2-1-1 _ 8 mo = n= n= tty +m = 2" —1= 239 -1=7, an Un numar dé 16 simboluri se’ transinit pe un canal cu perturbafid wilitind wn cod ciclic corector de 0 eroare. Sé cere: A) Ad se determine numarul simboluritor de informagie k, al celor de control m’ Hi lungimen cuvintuiui de cod n; W) sd se aleaga polinomul generator dintre polinoamele: x 4-1, x* + 1, Mex 4-7, x8 +x? +x 4 7; ©) sl se serie matricea generatoare G; Ml) sd 80 determine polinomad p(x) si polinomul de control h(x) ; +) Wil 8¢ serie matricea de conirol H; 1) 9d se scric cuvintele de cod ciclic sistematic; " Ai se represinte schema codorului wtilisind regisire de deplasare cu reach WA se explice functionarea circwitului ; Ni) 4 se determine matricea caracteristicd a codorului; |) 8d se determine evolufia starilor registrului codor ; |) Sd se reprezinte schema’ decodorului ; k) sd se determine evolufia stérilor regisirului decodor pentru un cuvint tod ciclic; I) sd se determine evolufia starilor registrului decodor pentru carul in o WH cuviniul de cod de la punctul ,k este evonat simbolul co. Solutie #) Dack N= 16, din relatia (2.11) (2* > N) reaulti k= 4. Margi Hamming i Varsamov-Gilbert (v. rel. (2.12) si (2.13)) dau: 2” —1>n=m+hom+4, Fenpecti Woltn—lanam+4. Aimbele margini dau aceeagi valoare pentru numirul simbolurilor de control, me 3, t regulta: n=m+k=3+4=7, 4) Polinomul generator al codului este un’ polinem de grad m — 3, Di putem alege: g(x) = x9 + 27 + 1. e) Cunoscind polinomul generator, se poate scrie matricea generatoare @ eu relafia (2.38): Chon Go 81 Se gs 000 1101000 G& G=| © go gg 8,90 =| 9110100 /_/ 6, 00 go 8 S285 0 oo1to010 G 9 0 O go gi Be & ooortr0l & Matricea corespunde unni cuvint de cod sistematic cu structura: V= [eo 1 C2 ty te ts i). 80. d) Conform relagiilor (2.36) gi (2.39), se obfine p(x) == x? 1 gi A(x) vt te AB ¥ of 1 ‘ r e) Cunoscind polinomul de control, se poate determina matricea de con trol H folosind relatia (2.40): 0-0 hg hy Ig ty to oo101 H=| 0 hy hy hy tio 0 [=] 01011 10111 14 10 |e Chohjhehsh ghchg), Tig hy hy fy ty 0-0 /) Cuvintele de cod au structura v= (¢ Cx Ca is ts 46) sau v(x) = oot } a + cax* + dga® + tga’ + ign? + igx®. Cuvintele de cod se pot pornind fie de la matricea G, fie de la matricea H. Orice cuvint de cod Ciclic este.o combinatie liniar’ a liniilor matricei G: V = a6, + aGe + agGs + a4Gy, unde a, a, ag a pot lua toate cele 16 combinafii de valori incepind eu. si sfirgind cu 1111, Se pot scrie, in acest fel, cuvintele de la Yp la Vig, se gisesc in tabelul 2.12,. i TABELUL Smbohart ]© Observatie. Se pot obfine aceleasi euvinte de cod utilizind relupia (2.19), care conduce, 1a sistema ip tag iy = ty ttt te Ajogind pentru simbolurile de informatie i,, iy, 4, toate combinafiile posibile fncepind eu 0000 pi sfirgind cu 1LLL gi utilizind relatiile de mai sus se obfin tot cuvintele de cod dim tubell 2-12,2, dar in alta ordine, a Intrare Be isin ds a Fig. 2.12.0. Codorul pentru un cod ciclic corector de 0 eroare, eu polinom generator g(x) — 38 + x + 1. 4) Schema codorului este reprezentati in fig, 2.12, a. Codorul este form: ‘din celule Cy, Cy, Co ale unui registru de deplasare, din sumatoarele S; $i Sj _ #1 din comutatorul K. Pe primele patru tacte comutatorul K este in - Hin 1 4i fn registrul codor intra simbolurile ig, #s, ty, 4g, care se succed in aceeay ‘ordine gi la iesire. In decursul ultimelor trei tacte, in registrul codor se introdut ‘gorouri, starea finali a celulelor registrului fiind 000. Pe ultimele trei tacte, Ju jogire apar simbolurile de control co, cy, co, corespunzind iesirii sumatorult S\ = st(C,) + st(Cy). In tabelul 2.12,6 se prezint& succesiunea stirilor regi {rului codor. TABELUL 212.6 tw K Inteare tC.) 1c) sc, | Tesire L 2 1 5 1 4 1 | } Be ing int ig big |_ceigtigtiy cea caracteristic’ sau de tranzifie este de forma: o10 010 oot |=] 000 | So 81 Ba IA: Polinomul (2) fiind ireductibil, perioada registrului este maximd; == 2" = ‘ g i) Succesiunea dé stiri din tabelul 2.12,b poate fi regiisit utiliatnd: matricea T. Se noteazi cu S, starea registrului la tactul 4: st,(Ci) a | st(Cs) Stirile succesive ale registrului se pot determina cu relatia de recuren| T= st (Co) S=T-Sa tas U, “th Considerind starea inifiaki: S)— "| se deduce pentru primele ) unde s-a notat: intervale de tact, cind comutatorul K este pe pozitia 7, succesiunem S= 0 =} ig | = &U + TU; te Sa) 4g tg + te % Sim liat is n+ tytn ] In timpul ultimelor trei intervale de tact, cind comutatoril K este pe jwzitia 2, simbolurile de la intrarea in sumatorul Sy sint simbolurile de calculate de codor gi accesibile Ja iegirea sumatorului Sy, Se poate a? a [. HU + igTU + igT*O; *U. t HU + iTV + igT?U + te! a4considera c& la-intrarea codorului se aplicd simbolurile de control si deci stirile urmitoare se pot scrie: ig ts " , Ss=| ig is + tp = OU + isTU + 10°U + i0°U + i0U; tg ts + ta + co © [ietis tte . Som] ig + ip tg eq] = aU + aTU + TU PU + NU + eTU; Brististe List tate : ee [: +e a+ eqU--o,TU+oT°U-+ igT°0+i PU 4 iPU-+4 iTV. is + ig + te + 0 © Observatii. 1) Avind in vedere cA dup& gapte tacte stirile celulelor Cy, Cy, Cy sint nule, se pot determina simbolurile de control cu relatia: tt at oO S=[atitara [=] o |r tity tee o fare conduce ta sistemul de ecnafii: {: Siti tis ait iat fy fom ig t fy + ie 2) Rte de ascmenea de semnalat posibilitatea de a scrie relatia Sj = 0 sub forma: S, = Hv? =0, Mich se face notagia: H=[U TU ru PU TU PU TU) j) Schema decodorului este dati in figura 2,12,b. Decodorul este format trul principal cu sapte celule, registrele DEC, si DEC, si un comu- tutor C. Cuvintul recepfionat v’ este introdus in DEC, cind comutatorul C vste pe pozitia 7 si in DEC, cind comutatorul C este pe positia 2; DEC, vu asigura astfel corectia cuvintelor impare, iar DEC, — pe cea a cuyintelor pare, Semnalul de corectie se obfine la iegirile circuitelor $4 si $/z si se aplick celulei Mo prin circuitul SAU. h) presupune ci decodorul recepfioneazd un cuvint v’. In primele gapte tacte, simbolurile cuvintului sint introduse in DEC,, In urmiitoarele gapte tacte, DEC, determina pozitia eronat&, In cazul tn care cuvintul recep- tionat este corect, la sfirsitul primelor sapte tacte celulele DEC, vor ajunge jn starea 0, Succesiunea de stiri a registrului in acest caz este dati in tabe- Tul 2,12,¢, b Fig. 2.12.5. Decodorul pentra un cod cietic corector de 0 eroare cu polinom sa) e eet 2 1 < i és 0 3 1 is fa tig is fe 4 1 fy tip tie fahin is 2 1 & fabietigtignO | datiatiy ut 6 1 4 etipbiy tip, 0 ttn© Observatii. 1) La acelayi rezultat se putea ajunge utilizind matricen caracteristica T Fh 0 $= QU + TS, = 40 44,TU = (|: Ba WU 4 TS, = AU} gTU 4 TE : } ath % SWU4TS, =U + te + Ty 4 qty = [i +i } fact te the : + te B4U 4S, = 404 {TUT 4s gnu aan [n+ tas ey + hat te itis tte SU > TS, = GU + QTU + ATU + PU 4aTU4 ATU = [0 tie eh he av +78, Uy gTU + og + ru 4 ary peru iru |o } tHistigt ig=0. 2) Se poate anita c4, intradevte) matricea Hr determinaté a punctal e) este acceasi cu Watvicew Mi dati de relatia: =[U Tu TU PU TY PU TU), | Pujitru aceasta se calcutear’ ficeare element al mnatricel Hi yi remult&: ~ EEE mMUeT Tu=Joo1 wf a aa pee Ses os 1 - 010) poy ft TU rre-[ 0 | i = hy 110. 1 A, O10 Py ft riod li 0107 71 110. LO. . ee Daci este eronat simbolal , cuvintul de cod receptionat este de = [eo ¢1 ¢} ig ty ig tq). Pin’ la infroducerea simbolului eronat ch, aaa registralui DEC, este acecasi ca in cazul receptioniirii cuvint corect respectiv: ‘. j S:=%U =|0]; fa is Sp = 4U + TS, = iU + i,TU + 4F°U = ( I +t So= RU+TS, =U + 4jTU + 4,070 + 400 = [: He } fat ist fe Stisile care apar dapd introducerea simbelului eronat sint: Ss = QU + TS, = (cg + 1)U + TS, = U + 60 + TS = iy + ig s tg + ts + 6 fat tat tot eb Sp = QU + TS, = TU + o.U + TU + TU + 40U + igTU + igTU eae =U + ql + TU + 4,9°U + iT + TUDupi aceste prime gapte tacte, in registrul principal de intrat cuvintul de cod v’, iar decodorul DEC, a ajuns in starea S;, Din acest moment, decodorul DEC, determin’ pozitia eronati, iar din regis- trul principal ies succesiv simbolurile cuvintului de cod. La tactul 8 decodorul DEC, ia starea; 0 Ts, =T'U = | 1 fur din My iese ig; st(Mo) = és. Tp continuare se obtin succesiv stirile: b 1 : =TS, = TU = [‘} 1 din My iese is; st(Mo) = iy: id 1 some if 0 din My iese i,; st(Mo) = t3; Ss, 1 sata t0=[s : ° wr din Mo iese ig; st(Mc) = Avind In vedere c& perioada maxima a registrului este 7, T= T, unde T este matri Wltate pl deck TU = TU. Deci, ctnd simbolul eronat se afli tn Mg, registrul trece prin starea fixe I si-re-[o} 0 ‘Aceastii stare este recunoscuta de circuitul $/,, care formeazd impulsul dle coreotie aplicat celulei Mz prin circuitul SAU, Impulsul de corectie este, de asemenea, folosit pentru aducerea la 0 a celulei Cy a registrului DEC, ae bistabilul B. Circuitul $f, inhiba formarea impulsului de corectie dac&, i decursul primelor gapte tacte a apirut starea TU. ; 3, Se considerd dowi regisire decodificatoare pentru un cod ciclic corector deo croare cuk = 1, m=3, n=7 si glx) = x* + x? +1 avind structurile din figurile 2.13,a $i 2.13,b. Se core: f A) sd se serie matricele caracteristice T si * corespunsittoare celor dowd structuri; b) si se delermine matricele de control W si H! corespunzatoare celor dowd structuri ; ‘ ©) sd se precizeze corectorul corespunzitor cuvintului eronat pe 0 poritie vie [II10111) pentru cele dowd cazuri. Jesire Fig. 2.13. Circuit de decodificare pentru un ¢od ciclie corector de o eroare cu g(s) = =i) 4 E41: a — varianta ou rogistru de deplasare cu reactie logic prin suma= toare modulo doi; — varianta cu sumatoare modulo doi Intre celule bistabile, Solutie 010 010 ge 1 0 1+) 1p @T=!0 0 1 J=/]0 0 Is t=] gg OV 1J=]0 0 fi Bo Bi Be it Orot & 0 0 10 0 4) Matricea Hi corespunzitoare structurii din figura 2.13,a este: oo1rt10) H=[U TU TU TU TU PU TU) =}0111010 1110100 } Matricea H’ corespunzitoare structurii din figura 2.13, este: 2 oo111o0t -wwer vue com -[aion1t) 4 o11t0 © Se poate observa c& cele dowd matrice difer’ numai prin ordinea In care sint scrise coloanele, codurile construite cu cele dou’ matrice avind aceleasi propriet&ti corectoare. “ ¢) Conform relatiei (2.34) se obfin crectorii z = H(v/)" hy gi 2'= H’(v’)* = =hi, Este deci eronati pozitia a 4-a din cuvintul de cod, respectiVv ty. ; eh 80 aDac& corectorul x — hy % 0, atunci este cronati pozifia i din cuvintul Cuvintul de cod corect este: v= [1111 11 1), Se vede ck, cu corectorh aplicind relagia (2,21) reault& ch este eronati pozifia a patra diferifi, in cele dona cazuri, se ia aceeagi decizie eu privire ta porifin eronatly ceca ce fnseamni ci din punctul de vedere al corettiei crorilor cele dont dat structuri sint echivalente. © Este de remarcat c&, in timp ce corectorul z reprezint4 0 forma mi ficatti a restului tmpirfirii lui v'(x) prin g(x), 2 reprezinti chiar acest tes Intr-adevir, se obtine: Vix) 8 pat + BA ik Baile ett. a(x) e+ ty Pe ey jontul Impirfirii este x*+ 1, ceea ce corespunde corectorului 2’, iP in (A.M). Fic wn cod cichic conector de 0 eroare care are vettortt liniar inde i (0110100), (0007107), (0071010), {1707000}. Se cere: A) folinomul generator g(x) si matricea generatoare G: b) matricea de contrat; ©) si Se spund daca [1107700 este sau nu ctevint de cod; dacd nu este, Wndice cuvintul corect din care provine prin eronarea unui simbol, Solusie #) Cel patru vectori liniari independenti constituie cele patru linii ricel G, care este de forma (v, rel. (2.35): So £1 g g& 0 0-0 Ga] gs & gv ss 0 Of, 00 go & & g 0 0 0. 0 Fo a be és, > ‘Ae identifi’ prima linie a matricei G ca al patrulea vector dat, 710% OW toaulti go=g.=es=1, go = 0, adic g(x) = 4241. Matric weneratoare a codului va fi: 1101000 c=] 1} 10100 oo1rro1) oootto. 4) Pentru codul dat, n = 7, k= 4, m='3, deci p(x) = x7 +1 si h(a) = Pex) =A teed Kixpresia matricei H este urmatoarea (v, rel, (2.40): 0 ty hy ty hy hh) [00101414 My Ip Ia ty to O1=]O 1 0:1 1 1 Of hy 1.0, tad 00 0 OO 2= Hy? =!0 1 2 4 i 4,0 0) Tada scot. ae ae u 1 F 5 Se obfine cuvintul eroare s= [000100 f§ fosint coreet v +e=[L101101+f0001090 =/ 010 1. 248. Efectele zgomotului de impulsuri intro transmisiune digitald pol fi diminuate folosind un sistem cu actnulare discretd. Cuvintul de transmis, compus mumai din simboluri de informatie, se repetd de un numar b de ori. Dact in decursul transmisiet fiecare dintre simbolurile cuvintului nu a fost cronat de mai mult de d ori, receptia acestuia se poate face corect. Considerind ca model al canalului afectat de zgomot un canal binar simetric cu probabilitate de transmisie eronalé p se cere: a) si se determine pragul optim d in functie de numérul de repetdri We b) pentru b = 5 sd se determine efectele unui asemenea sistem asupra prom babilitatii de vecepfie eronata. Solutie 2) Deoarece se pune problema realizirii de d ori a unui eveniment din b incercari, se poate considera probabilitatea de receptie eronaté pentru cazul transmisiunii simbolului 0 ca ayind o distributic binominali, respectiv; Pa, d) = S> C19" — pm Din considerente similare, probabilitatea receptiei corecte fn cazul transmisiunil simbolului 1 este: : Pal, d) = SCM — pV p Fa Probabilitatea recepfiei eronate in cazul transmisiunii simbolului 1 ester Prold, d) 1 — Py(bjd) = 1 — Hau =p em Utilizind expresi tatea receptiei false: P,(b, d) = ee P(x) Plyy)xd) pentru t $j, me probabilitifii complete, se poate determina probabili- unde P(x) = P(x) = ; reprezinti probabilitatea apriori de transmisiune a simbolului 4, respectiv x2, Deoarece: P(yilxa) = Pro(d, d); Plyi/ay) = Pool, a) Plyain) = Pold, a); Plvel%e) = Pld, d), Oorezulti: Pb, d) = P(x) P(yalxs) + P(e) P(yi)xa) = = P(O) Palbsd) + PC) Pulbsd) = 4 (Plt, d+ Pa, a): ; ‘ Pd, d= > >! — Hae ae ee — a]. Folosind expresia posibilitifii recepfici false, rezulti pentra probabilitatea receptie’ corecte P, (6,4): ® » chp — py #Ab, d) Ch — py ph — Laas! — Pb, d= 4+ — Me Dg mele dowd expresii pentru P{8,4) si P,(b,d) se pot scrie sub forma: P(b, d) = +! -Sa =p ~pu— 4} yu Pb, d) FF Set — a9 — pu — pr) itr valoarea optima @ a pragului, probabilitatea recepfici eronate: i) trebuie si fie minima, respectiv: P,(b, d—1)> Pl, a), Pb, d+ 1)> Pb, d). i inegalitate se mai poate serie: : ae cha — pip — at—pmibe sf1— 2, 4 — DO Cia—p ee — pti — 9) } ‘Peapeetiv: ' oC — 20 i « Ean =p pp — 24), pa CHT — pape ts — pac — pee) <0. Avind tn vedere c& C{-? este singur un numér pozitiv, trebuie ca: (perp — peur — pyer 1, sidecid —1 < 0—d +1, asticl neft reaulti d < b/2+1. Preluerind a doua inegalitate intr-o manier& similara, se obtine @ > 6/2. sans Considerind valoarea optim’ a lui d ca fiind media aritmeticd a celor douk valori extreme, reaulth: ops REO eS 2 2 Dac& numirul de repetiri b este par, se alege d = 6/2. 0) Pentru 6 = 5, valoarea optima a lui d regulth d = b+1/2 = 3. Utili- zind relatia ce di probabilitatea recepfiei false si inlocuind 6 = 5 si d = 3, se determina: PAS, y=sf— yaa pp oni} a =F Hcp pr PIP] — GA p — nee = CH 9) — pay > {1 — 10[0,9* - 0,1? — 0,1 - 0,97] — — 5[0,9* + 0,1 — 0,1" - 0,9) — [0,9 — 0,15} = 0,00135. Se observa ci dact nu se foleseste un asemenea sistem probabili reseptici eronate este p = 0,1, iar dact se foloseste un sistem cu b = 5 tri gi prag de decizie d—3 se obtine o imbunititire substantiala, bilitates P,5,3) a receptiei eronate scizind la valoarea Py = 0,00135, a de circa 75 ori. 2.16. O posibilitate de realizare simpla a unui cod corector de erori singulare este de a transmite cuvintul de cod wmat de cuvintul inversat. La receplie se insumeazd modulo doi cele doud secvenfe, recultind un cuvint format numai unitd{i dacd nu au apdrut evori. Dacd in procesul de transmisiune apare 0 croare, pe poritia eronata simbolul transmis coincide cu cel inversat si, in pe porifia fecaes va apdrea un zero, care localizeazd evoarea. Utilisind principiu, sd se determine eroarea in urmdtoarele combinafit: 11001001110, 701100000011, 100000011111, 110001011110, 111100000011. Solutie Localizim seeventa informational si secvenfa inversati (corectoare) pe combinatiile receptionate: 110001 oo1110 101100 000011 100000. Ott 110001 O10 111100 000011 Insumim modulo doi secvenfa informational cu cea inversati. Obfinem: 110001 101106, 100000 110001 111100 001110 000011 Onlil O11 000011 TILT pues Litt LOUIE V0 Au apirut erori in seevent ¢ pozitia a 2-a si in secventa a 4-a tot pozitia a 2-a, Secventele a 2-a fi a ne corecte sint, respectiv, 111100 si 10000),2.17, In transmisiun) telex se foloseste un cod in care cuvintele de cod sinb de lungime 7 si au tret unitati si patru zerouri, Cuvintele acestui cod sint date fn tabelul 2,17, ‘TABELUL 247, Sonica combina mats taal rn Revisrut woniow | a 1100100 0.11001 {| BY » 0101010 1001100 ie < 1000101 Hotti0n §— | Cine este? 10010 8111000 E a 1001001 010011 F %: o1o0101 | Hoooot G | Spatin tntre 0010110 cuvinte fo 10010 H | 8 0010101 < 6 110000 | 1 | Sonerte | o1to001 z 2 Mion 3 ( | 1011000 | Intoaréerea carat woowi | ix } 0001110 | Taeeput de rind 4100010 | : | owot10 | ritere 110001 | M . 1101000 Cifre Wii |S 5 ooooitt | Apel 100110 ° 0 0110100 | Hirtie neperforata W010 10 | 2 I | 0101001 | Rechemare 001 1OL Q + 101100 | * root |S A) Ce proprietapi de corectie are acest cod? }) Gasiti eroarca in urmétoarea secventa: 00110700007 0701000101001 101 1000111100001 100001001 10101007 701011100070710001 1100007 1001710011 101 10010001010100170070110070017711000. Solutie : #) Fiind un cod cu ponderea minima 3, poate corecta o eroare apirutd fh fiecare cuvint. Structura fixi a cuvintului permite, de fapt, corectar erorilor care modifick structura, O singuri eroare modifici intotdeau Mtructura cnvintului de cod, adici fie apare un zero in plus si o unitate in Minus, fie invers. Doud erori pot modifica structura daci sint de acelagi f Win mnodificarea numérului de zerouri si unititi; daci simultan un zero este finformat in unu si un unu este transformat tn zero, structura cuvintului 4) fe schimba, In general, toate erorile impare modified. structura cuvintului tly cod, in timp ce cele pare nu o modifici in mod obligatorin. 4) Impirtim secventa pe cuvinte de cod si descifrim textul: 0011010 A 0001010 [S} 1000101 T 0011010 A 0110001 Z 1110000 1 ” 1100001 Spajiu intre cuvinte OOL1010 A 1001101 [V) O111000 ~E 1010001 M 1100001 Spatiu intre cuvinte 1001110 [C) O110010 U 1100100 R 0101010 S o11001I0 -U 1100100 R J 1111000 [1 © Observafie. Daci in situafiile in. care apare eroare receptorul nu deco» difici litera corecti, carectia se poate face la citire finind seama de context, Corectia este mult mai usor de faent fn situatia reali, pentra cé erorile ny sint attt de frecvente ca in exemplul Inat in consideratie, exemplu in ¢ din 20 simboluri recepfionate sint eronate 4 simboluri, deci un procent de 20%, 2.18. Utilizind controlul de paritate pe coloane, si se gaseascd eroarea ing fragmentul de cartela perforata reprodus mai jos: Numa coliand | 1 2 3 4 8 6 7 8 oo wm de CO 0) 6 Oi 50), Os uae 0 Se aha eo ex Ra Sy Phe 2oix 2. 2) 2°24 2) 3 ou Sue RS 8 3 we Fa: 1g, 2a) $A Aid Foe Ow doe de aa Dl Se es ee Sg aT ging ae os ee ae a eS MEd Tox x 7k oe OF Ree 888 BR 8) 8 8 xe 8 Se ORR 9 NO! gg? gt gee Perforarea se face dupa codul alfa-numoric urmator: A 95 H 8 0 715°X 60077 B94 1) 840P 74 Y 64 4 4°58 8 CDR Ms 835 Re73 2963-6 6y Siem D992 K 8 S 72 =u E 91 L.81. TH Leh F 99 N 80 U 70 Fa G 911 M 811 V 7 3 Solutie Controalele de paritate pentru coloanele 7 ,,. 14 dau OO1O0100000004,Pozitiile eronate corespund, coloanelor 3, 6 gi 14: — in coloana 3 se citeste 953, care va fi interpretat ca 95(A); — in coloana 6 se citeste 941, cafe va fi interpretat ca 94(B); —in coloana 14 se citeste 742, care va fi interpretat ca 74(P), Codul scris pe cartel si semnificatia sa sint: MM OL 953 72 Tl 941 74 71 81 95 75 73 95 742 TB (A) eS -BpeRe RNS ca By Din context rezult& descifrarea textului ciorect: TE ASTEPT IN ORAS. 219. Peniru detectia erorilor in sisteme ce transmit informatia sub forma We vifre secimale se foloseste conirolul modulo N al numarului transmis, ab nei cifrelor iui sau al sumes cifrelor numéruli, multiplicald fiecare cw pr ered ordinului zecimal pe cave-l represintd. In aceste sisteme, la cifrele infot- lionale se adaugd o cifrd de control care reprezintd restul imparfinii cu le & nwndrului transmis, fie a sumei cifrelor monarului transmis, fie a sume wlor multiplicate cu ponderile ordinului zecimal. Dacd la receptie cifra rol nu respecti regula dupa care se formeasé, se considera ca an apérl Wi, Sd se verifice corectitudinea urmétoarelor grupuri de cifre: “) 731, 810, 821, 933, 955, 990 daca s-a facut controlul modido 9 al Jui transmis; b) $3724, 57350, 24510, 47388 dact s-a facut controlul modulo 10 al lor numarului de transmis; __ €) 53710, 24315, 17429 daca s-a facut controlul modulo 10 al sumet wale a cifrelor numarudui de transmis. Solutie 4) Delimitim cifrele informationale si cele de control; verificim « yrienta modulo N a pirtii informationale ca cea de control: 73 = 1 modulo 9; 81 = 0 modulo 9; 82 = 1 modulo 97 93 = 3 modulo 9; % 4 95 modulo 9; 99 = 0 modulo 9. Decl toate combinatiile au fost transmise corect. 6) Delimitim cifrele informationale si cele de control si vetificim con- grnenta modulo N a sumei cifrelor cu cifra de control: 5372 54+3-+7+2=17=7 modulo 10; 4 #7, deci combinatia transmisi 53724 este incorecta ; 5735 54+ 7-4+3-+4+5—2050 modulo 10; 00, deci combinatia transmis’ $7350 este corecti; 96 1=12=2 modulo 10; 0 % 2, deci combinatia isi 24510 este eronata; 4738 44-74348=22 =2 modulo 10: 8 #2, deci combinatia transmis’ 47388 este eronata. ¢) Partea informationali pentru numerele transmise si suma ponderatt a cifrelor sint: S371 5-54+3-447-34+1-2=25 +12 +21 +2 = 60; 2431 2-544-443-341-2= 10+ 16+9+49=37; 1742 1-S47°444-342-2=54284 1244 = 49, Cifrele de control sint: 0 = 60 modulo 10, deci combinatia 53710 este corecti; 5 + 37 modulo 10, deci combinatia 24315 este eronat; 49 modulo 10, deci combinafia 17429 este corecti. PROBLEME PROPUSE 2.20. Fie o sursd discreié caracterizatd prin: “ [S] = [Si Se Sm Sa Ss): P=(0, 5 0,1 0,2 0,905 0,15). a) Sa se efectueze codarea acestei surse utilizind metoda Huffman, codului avind D= 2 litere. b) Sd se determine lungimea medie a cuvintelor de cod. c) Codul obfinut este absolut optimal? 22. Fie 0 sursd discret care furnizeazt N = 30 mesaje, Se cere determine: a) lungimea cuvintelor unui cod Hamming corector de o eroare gi detector de doud erori; b) matricea de control H; a c) expresiile corectorilor; s@ se explice Inarea deciziet; ) cuvtntul de cod cu toate simbolurite informationale egale cu 1; ©) schema bloc a decodorului; sd se indice semnalele lq iesirile tuturor tle menielor decodorului in situatia in care cuvintul recepfionat provine din cx de 1a punctul a" prin eronarea simbolurilor de pe primele dowd poxifii, 222. Fie un cod Hamming corector de erori cu k = 4, m= 3, Acest cod se foloseste pentru detectia evorilor. a) Care este numédrul de erori care pot fi detectate? 1" b) Sd se dea schema bloc a decodorului pentru acest cas, 72.23, Se da matricea de contol a unui cod cictic corector deo eroare: 1 0 1 Se cer a) n, mk; b) polinoamele h(x), p(x), g(x); ¢) matricea genevatoare G: ) corectorul corespunzitor cuvintului cu 0 eroare (1707011); ©) cwvintul de cod corect din care provine cwvintul eronat de mai sus, BIBLIOGRAFIE 4 phtarn, Al. Teoria transmisiunii informaiiei, vol. 1. Ed. Tehnict, Bucuresti, 1 Sphtaru, Al. Teoria transmisiunti informafies, vol. 1. Ed. Tehnick, Bucuresti, Cullman, Coduri detectoare si corectoare de erori. Ed. Tetnict, Bucuresti, Avgheloin, T Teoria codurilor, Ed. Militar’, Bucuresti, 1972. Peterson, W., Weldon, E. Error Correcting Codes. MIT Press, Massachussets, 191 Vimbal, V. Zadacinik po teorii informatie i codiroeaniu. Tadatelstvo ,,Vigeia, Scola" Kiev, 1976. | Vultex T. A. Pamehoustoicivosti sistim peredaci dannth s disoretntm nacopleniem. 3 telstvo Fan", Tagkent, 1969.