Release from - Medtorrents.

com
32TESTE PENTRU EXAMEN DE PROMOVARE LA
CATEDRA MEDICINA INTERNĂ-SEMIOLOGIE 7. Cauza paloarei pielei:
STUDENŢI ANUL III FACULTATEA MEDICINA a) spazmarea vaselor sangvine;
GENERALĂ b) hipercolesterolemia;
ANUL DE STUDII 2010-2011
c) dilatarea vaselor sangvine abdominale,
COMPLIMENT MULTIPLU
d) hipoalbuminemia;
e) anemia.
1. În ce afecţiuni poate surveni starea de comă? A; C; E.
a) pneumonie;
b) diabet zaharat; 8. Hiperemia pielei poate fi întâlintă în:
c) bronşită cronică; a) stări febrile;
d) astm bronşic; b) policitemia (boala Vaquez);
e) ciroza hepatică. c) hipercolesterolemie;
B;E. d) icter;
e) colaps vascular.
2. Îngustarea pupilelor (mioză) se consatată în: A; B.
a) hepatită acută;
b) uremie; 9. Cauza culorii cianotice a pielei este:
c) intoxicaţii cu morfină; a) insuficienţa cardiacă;
d) emfizem pulmonar; b) insuficienţa respiratorie;
e) insuficienţa respiratorie. c) insuficienţa hepatică;
B;C. d) anemia;
e) eritremia (boala Vaquez)
3. Dilatarea pupilelor (midriază) este întîlnită în: A; B.
a) intoxicaţii cu atropină;
b) mixedem; 10. Cauzele umidităţii exagerate a tegumentelor:
c) coma diabetică; a) guşa difuză toxică;
d) coma uremică; b) hipofunţia glandei tiroide;
e) coma hepatică; c) scăderea critică a febrei;
A;C;E. d) coma hipoglicemică;
e) coma hiperglicemică.
4. Expresia feţei bolnavului cu hiperfuncţia tiroidei: A; C; D.
a) ochi lucitori cu clipirea rară;
b) îngustarea fantelor orbitale; 11. Cauzele pielii uscate:
c) exoftalmie (ochi mari, larg deschişi); a) diabet zaharat;
d) edemaţierea feţei; b) hipofuncţia glandei tiroide;
e) faţa exprimă spaimă. c) dehidratarea organismului (diaree, vomă
A; C; E. îndelungată);
d) uremie;
5. Expresia feţei în hipofuncţia glandei tiroide: e) obezitate.
a) edemaţierea feţei; A,B,C.D.
b) trăsăturile feţei şterse (fără mimică);
c) exoftalm; 12. Mărirea ganglionilor limfatici submaxilari se
d) îngustarea fantelor orbitale; întîlneşte în:
e) cianoza feţei. a) procesul inflamator în cavitatea bucală;
A; B; D. b) hiperfuncţia tiroidei;
c) hipofuncţia tiroidei;
6. Cauzele schimbării culorii pielii sunt : d) meningită;
a) gradul de umplere a vaselor sangvine cu sănge; e) limfogranulematoză.
b) cantitatea şi calitatea pigmentului; A; E.
c) grosimea şi transparenţa pielii;
d) gradul de umiditate a pielii; 13. Febra hectică se caracterizează prin oscilaţii
e) elasticitatea pielei. nictemirale până la:
ABC. a) 1C;
 Release from - Medtorrents.com
b) 2C; c) rămânerea în urmă în respiraţie a unui
c) 2,5 C; hemitorace;
d) 3,0C; d) implicarea în respiratie a muşchilor auxiliari;
e) 4,0C; e) micşorarea volumului unui hemitorace.
D,E. A; B; D.

14. În ce afecţiuni pulmonare apare hemoptizia? 20. Alegeţi formele normale a cutiei toracice:
a) cancer pulmonar (bronşic); a) în formă de butoi (emfizematoasă);
b) infiltraţie inflamatoare (pneumonia în focar); b) paralitică;
c) bronşiectazie; c) normostenică;
d) pleurizie; d) hiperstenică;
e) infarct pulmonar. e) astenică.
A; C; E. C; D; E.

15. Tusea matinală e caracteristică pentru: 21. Alegeţi formele patologice a toracelui:
a) tabacism a) hiperstenică;
b) bronşită cronică b) rahitică;
c) boala bronşiectatică c) paralitică;
d) hidrotorax d) astenică;
e) insuficienţă mitrală e) emfizematoasă.
A,B,C B; C; E.

16. În care afecţiuni pulmonare degetele pot avea formă
de “beţişoare de tobă”?
a) bronşită cronică complicată cu bronşiectazii;
b) afecţiuni pulmonare acute;
c) hidrotorax;
d) absces pulmonar cronic;
e) pneumoscleroză.
A; D.
17. În care afecţiuni pulmonare degetele pot avea
unghiile în formă “sticlă de ceasornic”?
a) bronşită cronică complicată cu bronşiectazii;
b) afecţiuni pulmonare acute;
c) hidrotorax;
d) absces pulmonar cronic;
e) pneumoscleroză.
A; D.
18. Particularităţile toracalgiilor cauzate de lezarea
pleurei:
a) se intensifică la respiraţie adîncă;
b) se atenuiază în poziţia forţată;
c) se intensifică la tusea;
d) caracterul durerilor sub formă de junghi;
e) dureri retrosternale sub formă de accese.
A; B; C; D.
19. Ce schimbări din partea toracelui se observă la
inspecţie în emfizem pulmonar?
a) micşorarea excursiei cutiei toracice;
b) cutia toracică în formă de butoi;
22. Care sunt semnele caracteristice pentru toracele
rahitic?
a) mărirea dimensiunii antero-posterioare în
carenă;
b) unghiul epigastral ascuţit;
c) apariţia „mătăniilor costale”;
d) unghiul epigastral obtuz;
e) asimetria hemitoracelor.
A; B; C.
23. Diferenţa dintre cutia toracică emfizematoasă şi
normostenică este:
a) unghiul epigastral obtuz;
b) coastele situate mai orizontal;
c) mărirea dimensiunii antero-posterioare în
comparaţie cu cele laterale;
d) aspectul de toracele blocat în inspir;
e) unghiul epigastral de 90.
A; B; C; D.
24. Diferenţa dintre cutia toracică emfizematoasă şi
astenică:
a) unghiul epigastral obtuz;
b) coastele situate mai orizontal;
c) tendinţa de egalare; a dimensiunilor antero-
posterioare şi transversale;
d) aspectul de toracele blocat în inspir;
e) unghiul epigastral mai mic de 90.
A; B; C; D.
25. Ce formă toracică e caracteristică pentru emfizem
pulmonar?

a) de butoi;
b) paralitică;
c) asimetrică;
d) mărirea în volum a unui hemitorace;
e) unghiul epigastral mai mic de 90.
A;C.
26. Schimbările toracelui, apreciate la inspecţie, în
atelectazie prin obturaţie:
a) mărirea în volum a hemitoracelui afectat;
b) micşorarea în volum şi retracţia muşchilor
intercostali pe partea
toracelui afectat;
c) partea afectată nu participă în respiraţie;
d) cutia toracică în formă de butoi;
e) forma toracelui paralitică.
B; C.
27. Schimbările toracelui la inspecţie în hidrotorax :
a) hemitoracele afectat se reţine sua nu participă în
respiraţie;
b) asimetria toracelui cu mărirea în volum a
hemitoracelui afectat;
c) retracţia spaţiilor intercostale;
d) cutia toracică în formă de butoi;
e) proimenarea spaţiilor intercostale din partea
afectată.
A; B; E.
28. Schimbările toracelui la inspecţie în pneumotorax:
a) hemitoracele afectat se reţine sau nu participă în
respiraţie;
b) asimetria toracelui cu mărirea în volum a
hemitoracelui afectat;
c) retracţia spaţiilor intercostale;
d) cutia toracică în formă de butoi;
e) proimenarea spaţiilor intercostale din partea
afectată.
A; B; E.
29. Schimbările toracelui în timpul accesului de astm
bronşic:
a) nu se schimbă;
b) în formă de butoi;
c) blocat în faza de inspir;
d) participă în respiraţie muşchii auxiliari;
e) bombarea foselor supraclaviculare.
B; C; D; E.
30. Schimbările toracelui în emfizem pulmonar
apreciate la palpaţie sînt:
a) toracele elastic;
b) toracele rigid;
c) micşorarea excursiei respiratoare a toracelui;
Release from - Medtorrents.com
d) intensificarea vibraţiilor vocale;
e) atenuarea vibraţiilor vocale.
B; C; E.
31. Cauzele atenuării sau dispariţiei vibraţiilor vocale:
a) induraţia ţesutului pulmonar în infiltraţia
inflamatoare;
b) îngroşarea peretelui toracic (din contul ţesutului
adipos);
c) acumularea de lichid în cavitatea pleurală;
d) cavitate în plămân;
e) obturaţia unui bronh de calibru mare;
B; C; E.
32. Schimbările toracelui în emfizem pulmonar
apreciate la palpaţie sînt:
a) toracele elastic;
b) toracele rigid;
c) micşorarea excursiei respiratoare a toracelui;
d) intensificarea vibraţiilor vocale;
e) lipsa vibraţiilor vocale.
B; C.
33. Cauzele atenuării sau dispariţiei vibraţiilor vocale:
a) induraţia ţesutului pulmonar în condensare
neretractilă;
b) îngroşarea peretelui toracic (din contul ţesutului
adipos);
c) cumularea de lichid în cavitatea pleurală;
d) cavitate în plămân;
e) cumularea de aer în cavitatea pleurală;
B; C; E.
34. În care din sindroamele enumerate se depistează
atenuarea sau dispariţia vibraţiilor vocale?
a) atelectazia prin obturaţie;
b) sindrom cavitar;
c) hidrotorax;
d) pneumotorax
e) induraţia inflamatorie a ţesutului
pulmonar(condensare pulmonară);
A; C; D.
35. În care din sindroamele enumerate se depistează
atenuarea sau dispariţia vibraţiilor vocale?
a) atelectazia prin obturaţie;
b) sindrom cavitar;
c) hidrotorax;
d) pneumotorax
e) condensare pulmonară neretractilă;
A; C; D.
36. Cauzele intensificării vibraţiilor vocale:

a) induraţia ţesutului plămonar (infiltraţie
inflamatoare);
b) cavitate mare cu pereţii netezi şi induraţi care
comunică cu bronhul;
c) obturaţia unui bronh de calibru mare;
d) pneumotorax;
e) inflamaţia mucoasei bronhiilor.
A; B.
37. Sunet percutor mat deasupra plămânilor apare în:
a) hiperaeraţia plămânilor;
b) condensarea pulmonară;
c) prezenţa cavităţii în plămîn;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) colabarea plămînului în urma obturaţiei unui
bronh de calibru mare.
B; D; E.
38. Sunet percutor timpanic deasupra plămînilor apare
în:
a) pneumotoraxul închis;
b) emfizem pulmonar;
c) infiltraţia inflamatoare în plămîn;
d) cavitate mare care comunică cu bronh;
e) prezenţa exudatului în cavitatea pleurală.
A; D.
39. În ce patologie limita inferioară a plămînului se
deplasează în jos?
a) pneumonia în focar mic;
b) emfizem pulmonar;
c) hiperaeraţia vicară pulmonară;
d) deplasarea diafragmului în jos;
e) condensarea pulmonară neretractilă.
B; C; D.
40. În ce patologie limita inferioară a plămînului se
deplasează în jos?
a) pneumonia în focar mic;
b) emfizem pulmonar;
c) hiperaeraţia vicară pulmonară;
d) deplasarea diafragmului în jos;
e) condensarea pulmonară retractilă.
B; C; D.
41. În ce proces patologic se micşorează mobilitatea
inferioară a plămânilor?
a) emfizem pulmonar;
b) poziţia joasă a diafragmului;
c) pneumoscleroza bilaterală în lobii inferiori a
plămânilor;
d) pleurita uscată (aderenţele pleurale);
e) inflamaţia bronhiilor.
A; C; D.
Release from - Medtorrents.com
42. Cauzele atenuării patologice a murmurului
vezicular:
a) micşorarea elasticităţii alveolare;
b) micşorarea cantităţii de alveole funcţionale;
c) îngroşarea peretelui toracic;
d) cavitate în plămân;
e) acumularea masivă lichidului sau aerului în
cavitatea pleurală.
A; B; С.
43. Cauzele apariţiei suflului bronşic patologic:
a) cavităţi mari în plămîni care comunică cu bronh;
b) infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar (un
lob)
c) lezarea bronhiilor;
d) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
e) aderenţe masive a foiţelor pleurale.
A; B.
44. În care patologii poate fi auscultată respiraţia
bronhoveziculară?
a) cavităţi mici acoperite cu ţesut pulmonar;
b) focarul atelectaziei prin compresie;
c) hiperaeraţia ţesutului pulmonar;
d) focare de induraţie situate superficial, înconjurate
de ţesut pulmonar neafectat;
e) inflamaţia bronşilor
A; B; D.
45. Cauza apariţiei ralurilor uscate sibilante:
a) prezenţa sputei lichide în bronhiile de calibru
mic;
b) obstrucţia bronhiilor mici şi a bronhiolelor
(bronhospasm);
c) prezenţa sputei vâscaose în bronhiile mici şi
bronhiole;
d) prezenţa exudatului în alveole;
e) lezarea pleurei.
B; C.
46. Cauza apariţiei ralurilor uscate sibilante:
a) prezenţa sputei lichide în bronhiile de calibru
mic;
b) bronhospasm(la nivelul bronniilor mici şi
bronhiole);
c) prezenţa sputei vâscaose în bronhiile mici şi
bronhiole;
d) prezenţa exudatului în alveole;
e) .prezenţa sputei vâscaose în bronhiile de calibru
mare.
B; C; E.
47. Cauza apariţiei frotaţiilor pleurale:

a) dehidratarea foiţelor pleurale (uscarea);
b) prezenţa sputei în bronhii;
c) inflamaţia foiţelor pleurale;
d) depuneri de fibrină pe foiţele pleurale;
e) inflamaţia alveolelor.
A; C; D.
48. Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri umede:
a) se aud numai în exspir;
b) se aud numai în inspir;
c) se aud mai bine la apăsarea cu stetoscopul pe
cutia toracică;
d) nu se schimbă după tuse;
e) se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul
închise.
C; D; E.
49. Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri crepitante
(crepitaţii):
a) se aud în ambele faze al respiraţiei;
b) se aud la apogeul inspiraţiei;
c) se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul
închise.
d) se intensifică la apăsarea cu stetoscopul pe cutia
toracică, la inspor profund;
e) se schimbă după tuse.
A; C; D.
50. Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri crepitante
(crepitaţii):
a) se aud în ambele faze al respiraţiei;
b) se aud numai în expir;
c) se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul
închise.
d) se intensifică la apăsarea cu stetoscopul pe cutia
toracică;
e) se schimbă după tuse.
A; C; D.
51. Diferencierea ralurilor crepitante (crepitaţiilor) de
raluri umede buloase mici:
a) se aud în inspir şi expir;
b) se aud la apogeul inspirului;
c) nu se schimbă după tuse;
d) se aude uniform sunetul acustic;
e) se aud difuz, modificîndu-se dupa tuse.
B; C; D.
52. Cauzele intensificării bronhofoniei:
a) infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar;
b) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
c) prezenţa lichidului şi aerului în cavitatea
pleurală;
Release from - Medtorrents.com
d) prezenţa cavităţii mari în plămîn, superficială,
care comunică cu bronh;
e) obstrucţia bronhiilor.
A; D.
53. Cauzele atenuării bronhofoniei:
a) infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar;
b) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
c) prezenţa cavităţii în plămîn,care comunică cu
bronh;
d) hiperpneumatizarea plămînilor (emfizem);
e) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală în
cantităţi moderate;
B; D; E.
54. Ce zgomote principale şi supraadăugate se vor auzi
în bronşita cronică, fără complicaţii:
a) raluri uscate;
b) raluri umede nesonore;
c) raluri umede sonore;
d) respiraţie aspră;
e) respiraţie mixtă.
A; B; D.
55. Cauza sonorităţii ralurilor umede (ralurilor
subcrepitante):
a) prezenţa secretului lichid în cavitate cu pereţi
netezi şi induraţi, superficială, care comunică cu
bronh;
b) hiperpneumatizarea plămînilor;
c) prezenţa sputei lichide în bronhii, înconjuraţi de
ţesut pulmonar condensat;
d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici;
e) prezenţa sputei vâscoase în bronhii.
A; C.
56. Care din semnele enumerate mai jos sunt
caracteristice pentru atelectazie prin obturaţie
(bronhul obturat complet de 1 săptămână)?
a) percutor – matitatea absolută;
b) percutor – sunet de cutie;
c) lipsa zgomotelor respiratoare;
d) lipsa vibraţiilor vocale;
e) frotaţiile pleurale.
A; C; D.
57. Care din semnele enumerate sunt caracteristice
pentru atelectazie prin compresie (în hidrotorax
masiv)?
a) la percuţie sunet submat cu nuanţă timpanică;
b) auscultativ – suflu bronşic;
c) vibraţiile vocale şi bronhofonia atenuate;
d) zgomotele respiratorii lipsesc;
e) vibraţiile vocale şi bronhofonia intensificate.

A; B; E.
58. Ce semne clinice sunt caracteristice pentru
pneumotoraxul închis?
a) percutor – sunet timpanic;
b) atenuarea sau lipsa zgomotelor respiratorii şi
bronhofoniei;
c) intensificarea vibraţiilor vocale;
d) mărirea în volum şi rămânerea în urmă în actul
de respiraţie hemitoraceului din partea afectată;
e) frotaţiile pleurale.
A; B; D.
59. Sindromul cavităţii în plămîn (d=6 cm, pereţi netezi
şi induraţi, superficială, comunică cu bronh) :
a) percutor – sunet timpanic;
b) auscultativ – suflu amforic;
c) raluri umede medii şi mari sonore;
d) atenuarea vibraţiilor vocale şi bronhofoniei;
e) frotaţiile pleurale.
A; B; C.
60. Sindromul cavităţii în plămîn (d=6 cm, pereţi netezi
şi induraţi, superficială, comunică cu bronh) :
a) percutor – sunet timpanic;
b) auscultativ – suflu amforic;
c) raluri umede medii şi mari sonore;
d) atenuarea vibraţiilor vocale şi bronhofoniei;
e) respiraţie aspră.
A; B; C.
61. Semnele clinice caracteristice pentru
hiperpneumatizarea plămînilor, pierderea
elasticităţii alveolare (emfizem pulmonar):
a) cutia toracică rigidă;
b) vibraţiile vocale intensificate;
c) sunet percutor de cutie;
d) murmur vezicular atenuat;
e) frotaţiile pleurale.
A; C; D.
62. Care din semnele enumerate sunt caracteristice
pentru cumularea lichidului şi aerului în cavitatea
pleurală?
a) sunet percutor mat;
b) sunet percutor mat şi timpanic;
c) zgomotele respiratoare şi bronhofonia lipsesc;
d) vibraţiile vocale intensificate;
e) mărirea în volum şi rămânerea în urmă la
respiraţie din partea afectată.
B; C; E.
Release from - Medtorrents.com
63. Care din semnele enumerate sunt caracteristice
pentru cumularea lichidului şi aerului în cavitatea
pleurală?
a) sunet percutor mat;
b) sunet percutor mat şi timpanic;
c) zgomotele respiratoare şi bronhofonia lipsesc;
d) vibraţiile vocale lipsesc;
e) mărirea în volum şi rămânerea în urmă la
respiraţie din partea afectată.
B; C; D; E.
64. Care din afecţiunile enumerate preced dezvoltării
emfizemului pulmonar?
a) bronşită acută;
b) bronşită cronică obstructivă;
c) pneumoscleroza difuză;
d) astm bronşic cu acuze de sufocare frecvente;
e) pneumonia acută.
B; C; D.
65. Semnele principale a bolnavului în bronşiectazia
saciformă:
a) eliminarea sputei în cantităţi mari (peste 200,0
ml);
b) nuanţa timpanică a sunetului percutor;
c) raluri umede buloase medii şi mici sonore;
d) vibraţiile vocale şi bronhofonia nemodificate;
e) vibraţiile vocale şi bronhofonia intensificate.
A; B; C,E.
66. Prin ce diferă hiperaaeraţia vicară a plămînului de
emfizemul pulmonar?
a) proces reversibil;
b) evoluţie progresivă;
c) proces compensator;
d) elasticitatea alveolelor se micşorează;
e) hiperpneumatizarea plămînilor fără schimbări
morfologice din partea alveolelor.
A; C; E.
67. În bronşita cronică la auscultaţia plămînilor
depistăm:
a) raluri uscate;
b) raluri umede sonore;
c) raluri umede nesonore;
d) raluri crepitante (crepitaţie);
e) frotaţiile pleurale
A; C.
68. Indicaţi în care din sindroamele enumerate
bronhofonia este atenuată?
a) sindromul de induraţie inflamatoare;
b) sinrdomul cavităţii în plămân;
c) sindromul acumulării lichidului în cavitatea pleurală;
 Release from - Medtorrents.com
d) sindromul acumulării aerului în cavitatea 75. Curba termică în pneumonia cruposă este:
pleurală; a) neregulată;
e) sindromul hiperaeraţiei pulmonare. b) intermitentă;
C,D,E. c) subfebrilă;
69. Indicaţi în care din sindroamele enumerate d) recurentă
bronhofonia nu este atenuată? e) de tip continuu (în platou).
a) sindromul decondensării inflamatoare; E
b) sindromul cavităţii în plămân;
c) sindromul acumulării lichidului în cavitatea pleurală; 76. La inspecţia cutiei toracice în pneumonia cruposă se
d) sindromul acumulării aerului în cavitatea observă:
pleurală;
e) sindromul hiperaeraţiei pulmonare. a) mărirea în volum a hemitoracelui afectat;
A,B. b) micşorarea în volum a hemitoracelui afectat;
c) retracţia spaţiilor intercostale din partea afectată;
70. Ce este caracteristic pentru hidrotoraxul avansat? d) reţinenrea în respiraţie a hemitoracelui afectat
a) sunet percutor mat; e) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la
b) murmur vezicular atenuat; hemitoracelui afectat
c) vibraţiile vocale atenuate; D
d) bronhofonia exagerată;
e) lipsa zgomotelor respiratorie. 77. În care din sindroamele menţionate freamătul vocal este
A,E. intensificat?

a) sindromul de condensare a ţesutului pulmonar;

71. Ce nu este caracteristic pentru hidrotoraxul avansat? b) sindromul atelectaziei prin obturare;
a) murmur vezicular intensificat; c) sindromul de hidrotorax;
b) sunet percutor mat; d) sindromul de pneumotorax;
c) vibraţiile vocale intensificate; e) sindromul cavităţii în plămân, care comunică cu
d) bronhofonia exagerată; bronhia.
e) frotaţiile pleurale. A,E
A, C,D,E.
78. Ce modificări ale limitelor pulmonare pot fi în emfizem
72. Cauzele diminuării murmurului vezicular sunt: pulmonar?
a) pierderea elasticităţii alveolelor; a) nu sunt modificări;
b) inflamaţia mucoasei bronhiilor; b) se deplasează în sus limitele superioare;
c) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală; c) se deplasează în jos limitele inferioare;
d) hidropneumotorax; d) se micşorează mobilitatea maximală a limitelor
inferioare a plămînilor
e) cutia toracică subţire
e) se măreşte mobilitatea maximală a limitelor
A, C,D
inferioare a plămînilor.
B,C,D
73. În ce maladie se determină în spută spirale Curschmann şi
cristale Charcot-Leyden?
79. Cum se schimbă caracterul zgomotelor reapiratori
a) bronşită acută;
principale în perioada de aflux a pneumoniei crupose?
b) bronşită cronică; a) murmur vezicular;
c) astm bronşic; b) respiraţia mixtă;
d) pneumonie în focar; c) murmur vezicular diminuat
e) pneumonie crupoasă. d) respiraţia aspră;
C e) suflul bronşic.
C
74. Ce afecţiuni preced emfizemul pulmonar?
a) bronşita acută 80. Cum se schimbă caracterul zgomotelor reapiratori
b) pneumonia; principale în perioada de stare a pneumoniei crupose?
c) astmul bronşic; a) murmur vezicular;
d) bronşita obstructivă cronică; b) respiraţia mixtă;
c) suflu amforic;
e) pleurezia uscată sau exudativă
d) respiraţia aspră;
C,D
e) suflul bronşic.
 Release from - Medtorrents.com
E a) spasmul musculaturii netede a bronhiilor;
b) inflamaţia mucoasei bronhiilor;
81. Cum se schimbă caracterul zgomotelor reapiratori c) acumularea exudatului în lumenul bronhiilor;
principale în perioada de resorbţie a pneumoniei crupose? d) acumularea exudatului în lumenul alveolelor
a) murmur vezicular; e) acumularea transudatului în lumenul alveolelor
b) respiraţia mixtă; D,E
c) murmur vezicular diminuat
d) respiraţia aspră; 88. În stadiul de stare al pneumoniei crupose tusea este:
e) suflul bronşic. a) uscată;
C
b) umedă cu sputa mucoasa;
82. Ce tip de curbă termică este caracteristic pentru c) umedă cu sputa purulentă;
d) umedă cu expectoraţia unei cantităţi mari de
pneumonia în focar?
spută purilentă, “cu gura plină”;
a) ondulată;
b) în platou (continuă);
e) umedă cu sputa “ruginie” lipicioasă
E
c) hectică;
d) hiperpiretică
e) neregulată
89. Limitele plămînilor în timpul accesului de astm bronşic:
E a) nu se schimbă;
b) limitele superioare se deplasează în jos;
83. Ce schimbări ale hemogramei sunt caracteristice pentru c) limitele superioare se deplasează în sus;
pneumonia crupoasă? d) limitele inferioare se deplasează în sus;
a) leucopenia; e) limitele inferioare se deplasează în jos;
b) leucocitoza neutrofilă marcată; C, E
c) eritrocitoza;
d) eozinofilia 90. În care din sindroamele enumerate bronhofonia va fi
e) monocitoza exagerată?
B a) sindromul condensării pulmonare;
b) sindromul cavităţii în plămân, care comunică cu
84. Cutia toracică emfizematoasă prezintă: bronhia;
a) unghiul epigastric ascuţit; c) sindromul de hidrotorax;
b) unghiul epigastric drept; d) sindromul de pneumotorax;
c) unghiul epigastric obtuz; e) sindromul de atelectazie prin obturare.
d) fose supraclaviculare nivelate sau bombate; A,B
e) fose supraclaviculare adâncite
C,D 91. Pentru patologie cardiacă tipica este dispnee:
a) expiratorie
85. În pneumonia crupoasă durerile în cutia toracică apar:
b) inspiratorie
a) la tuse; c) mixtă
b) în inspir profund; d) la efort fizic
c) în reţinerea respiraţiei; e) lipsa dispneei
d) sunt permanente; B,D
e) în legătură cu efortul emoţional.
A,B 92. Limitele pediculului vascular sunt formate de:
a) aortă;
86. Cum se schimbă forma cutiei toracice în timpul accesului b) vena cava inferior;
de astm bronşic? c) atrii;
a) nu se schimbă; d) ventricule;
b) paralitică; e) trunchiul pulmonar.
c) forma de butoi; A,E
d) scafoidă;
e) infundibuliformă. 93. Limitele pediculului vascular nu sunt formate de:
C a) aortă;
b) vena cava inferior;
87. Mecanismul apariţiei ralurilor crepitante (crepitaţiei):
c) atrii;
 Release from - Medtorrents.com
d) ventricole; 100. Suflurile funcţionale se depistează în caz de:
e) trunchiul pulmonar. a) creşterea vitezei circulaţiei sangvine
B,C,D b) scaderea vitezei circulaţiei sangvine
c) micşorarea viscozităţii sângelui;
94. Componentele zgomotului I cardiac sînt: d) creşterea viscozităţii sângelui;
a) musculară e) fluxul laminar a sângelui
b) atrială A,C
c) ventriculară
d) vasculară 101. Suflurile funcţionale sînt:
e) valvulară a) stabile
A,B,D,E b) instabile
c) iradiaza de la punctul formării
95. Componentele zgomotului II cardiac sînt: d) nu iradiaza de la punctul formării
a) ventriculară e) sînt fine şi scurte
b) musculară B,D,E
c) atrială
d) vasculară 102. În caz de hipertrofie a ventriculului stâng la ECG
e) valvulară au loc schimbări din partea:
D,E a) amplitudinii undei P;
b) amplitudinii undei R;
96. Componentele zgomotului II cardiac sînt: c) intervalului PQ;
a) valvulară d) axei electrice a cordului;
b) musculară e) duratei undei P.
c) vasculară B,D
d) atrială
103. Apariţia zgomotului II cardiac este cauzată de:
e) sanguină
a) vibraţiile miocardului;
A,C
b) închiderea valvei mitrale;
97. Componentele zgomotului II cardiac: c) închiderea valvei tricuspide.
a) inchiderea valvei aortice; d) închiderea valvei aortice;
b) vibratia portiunii ascendente a pereţilor aortei si e) închiderea valvei arterei pulmonare
trunchiului pulmonar; D,E
c) inchiderea valvei trunchiului pulmonar;
104. În normă amplitudinea zgomotului II depăşeşete
d) deschiderea valvei aortice;
amplitudinea zgomotului I în următoarele focare de
e) deschiderea valvei trunchiului pulmonar.
auscultaţia:
A,B,C
a) la aortă;
98. Componenta valvulară a zgomotului I este cauzată b) la artera pulmonară;
de: c) în punctul Botkin-Erbach;
a) vibraţia valvei mitrale; d) la apex;
b) vibraţia valvei tricuspide; e) la nivelul procesului xifoid.
c) vibraţia valvei aortice; A,B
d) vibratia arterei pulmonare;
e) creşterea viscozităţii sângelui. 105. ”Pulsus differens” se determină în caz de:
A,B a) hipertensiune arterială;
b) fibrilaţie atrială;
99. Suflul diastolic se auscultă în caz de: c) insuficienţă mitrală;
a) stenoza aortică; d) stenoza unei artere brahiale
b) stenoza mitrală; e) stenoza mitrală critică
c) insuficienţa mitrală; D,E
d) stenoza pulmonară
e) stenoza tricuspidiană 106. Cauzele cianozei in insuficienţa cardiacă sunt:
B,E a) staza în circuitul mic;
b) reducerea presiunii în circuitul mare;
 Release from - Medtorrents.com
c) micşorarea presiunii în artera pulmonară; b) stenoză tricuspidiană;
d) respiraţia frecventă; c) hipertensiune arteriala;
e) acumularea in sânge a hemoglobinei peroxidate. d) micşorarea capacităţii de contracţie a miocardului;
A,E e) insuficienţă mitrală.
A,D

107. Sindromul de insuficienţă ventriculară stângă 113. Hipertrofia ventriculului stâng se manifesta prin
acută se manifestă prin: creşterea amlitudinii undei R în următoarele derivaţii
a) acces de sufocare; ECG:
b) dispnee la efort fizic; a) V1-2;
c) raluri umede buloase (raluri subcrepitanre) în b) V5-6;
plămâni; c) III;
d) raluri sibilante; d) I;
e) spută rozată. e) aVL.
A,C,E B,D,E

108. Insuficienţa ventriculară dreaptă acută provoacă: 114. Hipertrofia ventriculului drept se manifesta prin
a) stază în circuitul mare; mărirea amplitudinii undei R în următoarele derivaţii
b) hipertensiune arterială; de ECG:
c) stază în circuitul mic; a) III;
d) edeme periferice; b) V1-2;
e) hepatomegalie. c) I;
A,D,E d) V5-6;
e) aVF.
109. La auscultaţia cordului în caz de insuficienţă A,E
mitrală se determină:
a) diminuarea zgomotului I la apex; 115. Hipertrofia atriului stâng se manifesta prin
b) suflu sistolic la apex; următoarele modificările al ECG:
c) suflu diastolic la apex; a) P bifid şi pozitiv în DI, DII, aVL;
d) accentuarea zgomotului I la apex; b) creşterea amplitudinei undei R
e) accentuarea zgomotului II la aortă. c) unda T negativă
A,B d) P negativ în DIII, aVL
e) axul electric a cordului cu “deviere spre stânga”.
110. La bolnavii cu stenoză mitrală la apexul cordului A,D
se auscultă:
a) diminuarea zgomotului I; 116. Conturul drept al cordului este format din:
b) suflu diastolic; a) ventriculul drept;
c) suflu sistolic; b) ventriculul stâng;
d) zgomotul I clacant; c) atriul stâng;
e) diminuarea zgomotului II. d) atriul drept;
B,D e) vena cava superioara.
D,E
111. În cazul decompensării părţii stângi ale cordului
limitele matităţii relative ale cordului se deplasează: 117. Diminuarea sonorităţii zgomotului II la aortă este
a) în jos; întîlnită in:
b) în dreapta şi în jos. a) insuficienţă aortică;
c) în dreapta; b) hipertensiune arterială;
d) în stânga; c) micşorarea presiunii în artera pulmonară;
e) în sus; d) stenoza aortică severa;
A,D e) hipotensiune arterială.
A,D,E
112. Diminuarea uniforma a ambelor zgomote
cardiace se constată în caz de: 118. Creşterea sonorităţii zgomotului II la aortă
a) obezitate; (accentul) este întîlnită in:
a) insuficienţă aortică;
 Release from - Medtorrents.com
b) hipertensiune arterială; e) unda Q mai mare de ¼ din R.
c) micşorarea presiunii în artera pulmonară; A
d) îngroşarea aterosclerotică a valvelor aortice;
e) hipertensiune arterială. 125. Semnele ECG ale fibrilaţiei atriale sînt:
B,D,E a) lipsa undei P şi înlocuire ei cu unde f
b) deformarea complexului QRS;
119. La auscultaţia cordului în caz de insuficienţă c) creşterea intervalului PQ;
aortică se determină: d) bloc atrioventricular
a) diminuarea zgomotului I la apex; e) distanţa R-R diferită.
b) diminuarea zgomotului II la aorta; A,E
c) suflu sistolic la apex;
d) suflu diastolic la aorta; 126. Semnele ECG caracteristice perioadei acute a
e) suflu sistolic la aorta. infarctului miocardic transmural :
A,B,C,D a) bloc intraatrial;
b) bloc sinoauricular;
120. La bolnavii cu stenoză aortică severa se c) unda Q patologică sau QS;
auscultă: d) supredenivelarea segmentului ST+unda T de tip
a) accentuarea zgomotului I la apex; coronarian
b) suflu diastolic; e) PQ mai mic de 0,12 s.
c) suflu sistolic; C,D
d) accentuarea zgomotului II la aorta;
e) diminuarea zgomotului II la aorta. 127. Complicaţiile infarctului miocardic:
C,E a) anevrizm disecant al aortei;
b) anevrizm cronic al cordului;
121. Ritmul de galop apare in caz de: c) diabet zaharat
a) stenoza mitrală; d) dereglări de ritm
b) miocardită, e) insuficienţă renala acută.
c) infarct miocardic; A,B,D
d) insuficienţă mitrală;
e) insuficienţă tricuspidă. 128. Penrtu accesele de angină pectorală este
B,C caracteristic:
a) durata durerilor retrosternale până la 15 min;
122. Ritmul de galop apare in caz de: b) durerile cedează după administrarea
a) stenoza mitrală; nitroglicerinei;
b) miocardită, c) iradierea durerilor în piciorul stîng;
c) insuficienţa ventriculară stîngă severă d) hemoptizia
d) insuficienţă mitrală; e) ameţeli.
e) insuficienţă tricuspidă. A,B
B,C
129. Simptomele caracteristice pentru stenoza
123. Etiologia valvulopatiilor aortice: aortică valvulară:
a) ateroscleroza; a) freamăt sistolic deasupra aortei;
b) endocardita reumatismală; b) freamăt sistolic la apex;
c) sifilisul; c) suflu diastolic la aortă;
d) endocardita infecţioasă; d) suflu sistolic la aortă + carotide;
e) rubeola. e) diminuarea Zg II la aortă.
A,B,C,D A,D,E

124. Semnele ECG caracteristice pentru bloc 130. Ameţeli la efort fizic sînt caracteristice pentru:
atrioventricular gr.II tip Mobitz II: a) stenoza aortică;
a) numărul undelor P este mai mare decît numărul b) stenoza mitrală;
complexelor QRS; c) insuficienţa aortică;
b) creşterea treptată a duratei intervalului PQ; d) insuficienţa mitrală
c) deformarea complexului QRS; e) ciroza hepatică.
d) depresia segmentului ST A,C
 Release from - Medtorrents.com
131. Semnele auscultative ale insuficienţei aortice c) undele P şi complexele QRS se înregistrează în
sunt: ritm propriu;
a) zg.I diminuat la apex; d) unda P se înregistrează bifazică
b) suflu sistolic la aortă; e) Intervalul P-Q mai mic de 0,12s.
c) zg.II diminuat la aortă; B,C
d) suflu diastolic la aortă;
e) dedublarea zg. II la aortă. 138. Semnele ECG caracteristice pentru blocul de
A,C,D ram al fasciculului His:
a) modificarea undei P;
132. Suflul diastolic în insificienţa aortică se aude: b) unda P nu este schimbată;
a) La apex; c) complexul QRS nu este dilitat;
b) în punctul Botkin - Erbah; d) durata complexulului QRS mai mare de 0,11
c) la aortă e) axa electrică deviată spre stânga.
d) pe dreapta lângă procesul xifoid B,D
e) pe artera cubitală.
B,C 139. Semnele ECG caracteristice pentru fibrilaţia
atrială sunt:
133. Tahicardia sinusală se depistează în: a) dilatarea undei P;
a) anemii severe; b) dispariţia undelor P;
b) ulcer gastric; c) dispariţia complexului QRS;
c) hipertiroidism; d) apariţia undelor f.
d) sub influenţa atropinei; e) extrasistolie ventriculară.
e) pielonefrite B,D
A,C,D
140. Semnele radiologice ale insuficienţei aortice
134. Pentru insuficienţa aortică este caracteristic: sunt:
a) suflu sistolic la aortă; a) talia cardiacă evidenţiată;
b) suflu diastolic la aortă; b) talia cardiacă dispare;
c) zg.II diminuat la aortă; c) dilatarea aortei;
d) zg.II accentuat la aortă; d) hipertrofia ventriculară stângă excentrică
e) zg. I diminuat la apex e) mărirea atriului drept
B,C,E A,C,D

135. Bradicardia sinusală poate fi cauzată de: 141. Semnele radiologice ale stenozei aortice sunt:
a) influenţa glicozidelor cardiace; a) hipertrofia ventriculară stângă;
b) influenţa adrenalinei; b) talia cardiacă dispare;
c) influenţa frigului; c) talia cardiacă evidenţiată
d) mixedem; d) hipertrofia atriului drept.
e) hipertermie e) configuraţia mitrală a cordului.
A,C,D A,C

136. Extrasistolia se poate întâlni: 142. Complexul QRS pe traseul ECG reflectă:
a) la persoanele sănătoase(număr limitat); a) depolarizarea atriilor;
b) în tireotoxicoză; b) depolarizarea ventriculelor;
c) în colită ulceroasă nespecifică; c) excitabilitatea ventriculelor
d) la folosirea ceaiului, cafelei (doze exagerate). d) conductibilitatea intraventriculară
e) În emfizem pulmonar e) starea refractară.
A,B,D B,C,D

137. Semnele ECG ale blocului atrioventricular 143. În focarul aortic zgomotul II poate fi diminuat în:
gr.III a) insuficienţa mitrală;
a) numărul undelor P este egal cu numărul b) insuficienţa aortică;
complexelor QRS; c) hipertensiunea arterială;
b) numărul complexelor QRS este mai mic decăt cel d) stenoza aortică;
al undelor P; e) stenoza mitrală.
 Release from - Medtorrents.com
B,D c) lipsa undei T
d) lipsa deficitului de puls
144. Complicaţiile hipertensiunii arteriale sunt: e) intervale R-R diferite pe traseul ECG
a) accident vascular cerebral; A,B,E
b) infarctul miocardic;
c) cord pulmonar cronic 151. Indicaţi semnele clinice şi ECG ale fibrilaţiei
d) insuficienţa hepatică; atriale:
e) artrită reactivă a) lipsa undei P şi înlocuire ei cu undele “f”
A,B b) lipsa undei T
c) frecvenţa contracţiilor cardiace mare
145. Electrostimularea cardiacă este indicată în: d) lipsa deficitului de puls
a) bloc atrioventricular de gr. III e) intervale R-R diferite pe traseul ECG
b) b) bloc atrioventricular de gr. II, grad avansat A,C,E
c) c) extrasistole ventriculară frecventă
d) d) colaps 152. Care semne clinice ssunt specifice tahicardiei
e) criză hipertensivă. paroxistice supraventriculare :
A,B a) început brusc
b) început treptat
146. Fibrilaţia atrială este întâlnită mai frecvent în: c) puls ritmic, FCC până la 140 bătăi de minut
a) insuficienţa aortică; d) puls ritmic, FCC mai frecvent de 140 bătăi pe
b) hipertensiunea arterială; minut
c) insuficienţa mitrală; e) puls aritmic, frecvent.
d) stenoza mitrală A,D
e) coarctaţia aortei.
C,D 153. Caracterizaţi zgomotele cardiace în stenoza
aortică:
147. Zgomotul I este diminuat la apex în: a) Zg. I la apex poate fi diminuat
a) stenoza mitrală; b) Zg. I la apex poate fi accentuat
b) insuficienţa mitrală; c) Zg. II la aortă este diminuat
c) stenoza arterei pulmonare; d) Zg. II la aortă este accentuat
d) insuficienţa aortică; e) suflu diastolic la aortă
e) stenoza tricuspidiană. A,C
B,D
154. Caracterizaţi zgomotele cardiace în stenoza
148. Suflul diastolic se auscultă în: aortică:
a) stenoza mitrală a) Zg. I la apex poate fi diminuat
b) stenoza arterei pulmonare b) Zg. I la apex poate fi accentuat
c) stenoza aortică c) Zg. II la aortă este diminuat
d) insuficienţa mitrală d) Zg. II la aortă este accentuat
e) insuficienţa aortică. e) suflu sistolic la aortă
A,E A,C,E

149. Formele dureroase clinice ale cardiopatiei 155. Caracterizaţi zgomotele cardiace în insuficienţa
ischemice sunt: aortică:
a) angorul pectoral a) Zg. I la apex poate fi diminuat
b) infarctul miocardic b) Zg. I la apex poate fi accentuat
c) tromboembolismul arterei pulmonare c) Zg. II la aortă este diminuat sua lipseşte
d) tulburările de ritm d) Zg. II la aortă este accentuat
e) insuficienţa cardiacă e) suflu diastolic la aortă
A,B A,C,E

150. Indicaţi semnele clinice şi ECG ale fibrilaţiei 156. Caracterizaţi zgomotele cardiace în insuficienţa
atriale: aortică:
a) lipsa undei P şi înlocuire ei cu undele “f” a) Zg. I la apex poate fi diminuat
b) frecvenţa contracţiilor cardiace joasă b) Zg. I la apex poate fi accentuat
 Release from - Medtorrents.com
c) Zg. II la aortă este diminuat sua lipseşte d) se măreşte matitaea relativă a inimii în dreapta
d) Zg. II la aortă este accentuat e) e)unghiul cardio-hepatic devine obtuz .
e) suflu sistolic la aortă A,E
A,C
163. Datele palpatorii în insuficienţa valvulelor
157. Caracterizaţi suflul sistolic din stenoza aortică aortice:
valvulară: a) pulsaţia retrosternală;
a) atenuat, de durată scurtă, fin b) şoc apexian globulos;
b) rugos pe aortă c) şoc apexian micşorat în amplitudine;
c) creşte la reţinerea respiraţiei după în expir cu d) şoc cardiac;
apnee e) puls "celler et altus" (saltareţ ţi depresibil).
d) se accentuiază în tahiaritmii A,B,E
e) se propagă pe arterele carotide.
B,C,E 164. Pulsaţia epigastrală se întâlneşte în:
a) hipertrofia ventriculului drept;
158. Indicaţi semnele ECG caracteristice stenozei b) hipertrofia şi dilatarea ventriculului drept;
aortice: c) hipertrofia ventriculului stâng;
a) ritm sinusal d) pulsaţia aortei abdominale
b) fibrilaţie atrială e) pulsaţia ficatului.
c) ritm atrioventricular B,D,E
d) hipertofia ventriculului stâng concentrică
e) hipertrofia atriului stâng. 165. În ce valvulopatii apare "freamătul catar"
A,D sistolic?
a) stenoza aortică;
159. Indicaţi semnele stetacustice ale insuficienţei b) stenoza mitrală;
valvei mitrale: c) insuficienţa valvei mitrale;
a) Zg. I deseori lipseşte d) stenoza orificiului arterei pulmonare;
b) Zg. I frecvent diminuat e) în tetralogia Fallot.
c) Zg. I frecvent accentuat A,D,E
d) Zg. I frecvent nemodificat
e) Zg. II pe artera pulmonară accentuat. 166. În ce valvulopatii se palpează "freamătul catar"
B,E diastolic?
a) stenoza arterei pulmonare;
160. Semnele clinice frecvent întîlnite în stenoza b) stenoza mitrală;
mitrală sunt: c) insuficienţa valvelor mitrale;
a) edeme periferice d) stenoza tricuspidiană
b) dureri abdominale în urma măririi ficatului e) insuficienţa tricuspidiană
c) palpitaţii din cauza fibrilaţiei atriale B,D
d) bradipnee
e) hemoptizie 167. Datele palpatorii în stenoza mitrală:
C,E a) freamătul catar diastolic;
b) pulsaţia în regiunea epigastrală;
161. Semnele clinice întîlnite în stenoza mitrală sunt: c) şoc apexian intensificat;
a) edeme periferice d) şoc cardiac;
b) dereglări deglutiţiei e) pulsaţia retrosternală
c) palpitaţii din cauza fibrilaţiei atriale A,B,D
d) bradipnee
e) hemoptizie 168. Datele palpatorii în stenoza aortică:
B,C,E a) pulsaţia retrosternală;
b) fenomenul freamătului catar sistolic;
162. Cum se schimbă limitele inimii în caz de c) pulsul tardus et parvus;
acumulare mare de lichid în pericard? d) şocul apexian atenuat;
a) se măreşte bilateral matitatea absolută a inimii; e) apariţia şocului cardiac.
b) se măreşte bilateral matitatea relativă a inimii; B,C
c) se măreşte matitatea relativă a inimii în stânga
 Release from - Medtorrents.com
169. Cum se schimbă proprietăţile pulsului în stenoza B,C
mitrală?
a) p. differens; 175. Ce este lezat mai frecvent în endocardita
b) p. dificiens infecţioasă:
c) p. dicroticus; a) valvulele aortice;
d) p. parvus; b) valvulele mitrale;
e) p. celler. c) valvulele pulmonare;
A,B d) valvulele tricuspidiene;
e) inelul aortic.
170. Proprietăţile pulsului în insuficienţa valvelor A,B
aortice:
a) p. magnus; 176. Simptomele clinice în stenoza aortică sunt:
b) p. celler et altus; a) paloarea tegumentelor;
c) p. molles; b) cianoza tegumentelor;
d) p. frecvens; c) durerile retrosternale (anginoase);
e) p. differens. d) pulsaţia arterelor carotide
A,B,D e) pulsaţia ficatului
A,C
171. Ce proprietăţi ale pulsului se determină la
palpare? 177. Care sunt cauzele mai frecvente ale
a) presiunea; valvulopatiilor dobândite?
b) ritmul; a) endocardita reumatismală;
c) frecvenţa; b) pneumonia;
d) amplitudinea; c) endocardita bacteriană;
e) tensiunea arterială. d) pericardita
A,B,C,D e) sifilisul.
A,C,E
172. Semnele radioscopice de acumulăre de lichid
între foitele pericardului: 178. Ce complicaţii pot aparea în infarct miocardic?
a) forma de trapez a umbrei inimii; a) ruperea muschiului cardiac şi tamponada
b) micşorarea sau lipsa pulsaţiilor pe conturul inimii;
inimii; b) disritmii cardiace;
c) umbra - configuraţia aortică; c) hipertrofia ventriculului drept;
d) umbra - configuraţia mitrală d) şocul cardiogen;
e) desen pulmonar accentuat e) pancreatita.
A,B A,B,D

173. Care caracteristici deosebesc frotaţiile
pericardice de suflurile intracardiace?
a) se ascultă în sistolă şi diastolă;
b) nu iradiază;
c) se aud mai bine în regiunea matităţii absolute
a inimii (endoapexian);
d) iradiază după fluxul sângelui;
e) se aud în timpul sistolei.
A,B,C
179. Semnele clinice caracteristice pentru miocardită
sunt:
a) atenuarea Zg.1 la apex;
b) mărirea limitei matităţii relative a inimii în
stânga şi în jos;
c) suflu sistolic în focarul mitral;
d) Zg. 1 intensificat la apex;
e) suflu diastolic la aortă.
A,B,C

174. În ce valvulopatii cardiace ar putea să se 180. În ce afecţiuni apare hipertensiunea arterială

mărească tensiunea venoasă? secundară?
a) stenoza mitrală compensată; a) glomerulonefrita difuză;
b) stenoza mitrală decompensată; b) pielonefrita cronică bilaterală;
c) insuficienţa valvei tricuspidiene; c) polichistoza renală;
d) stenoza orificiului aortic d) hipofuncţia glandelor suprarenale;
e) prolaps mitral e) feocromocitomul.
A,B,C,E
 Release from - Medtorrents.com
181. Indicaţi valvulopatiile congenitale: c) criză hipertensivă
a) insuficienţa valvei mitrale; d) insuficienţă aortică
b) coarctaţia de aortă; e) insuficienţă tricuspidiană
c) tetralogia Fallot; A,E
d) defectul septal ventricular
e) insuficienţa valvei tricuspidiene. 188. Semnele stetacustice ale insuficienţei aortice nu
B,C,D pot fi:
a) Zg.I diminuat la apex
182. Indicaţi valvulopatiile congenitale: b) Suflu sistolic la aortă
a) insuficienţa valvei mitrale; c) Zg.II diminuat la aortă
b) coarctaţia de aortă; d) Suflu diastolic la aortă
c) tetralogia Fallot; e) Dedublarea Zg. II la aortă
d) canal atrial persistent B,E
e) insuficienţa valvei tricuspidiene
B,C,D 189. Care proprietăţi ale pulsului nu sunt
caracteristice pentru stenoza mitrală?
183. Pentru care valvulopatii sunt caracteristice a) p. differens
durerile retrosternale (angorul pectoral)? b) p. salient
a) insuficienţa valvei mitrale c) p. dicroticus
b) insuficienţa valvelor aortice; d) p. parvus
c) stenoza aortică; e) p. tardus
d) stenoza mitrală; B,C,E
e) insuficienţa valvei tricuspidiene.
B,C 190. Care din afirmaţiile de mai jos este incorectă?
a) consecutivitatea auscultaţiei inimii e
184. Evoluţia căror valvulopatii pot determina apariţia determinată de frecvenţa leziunii valvulelor
şocului cardiac? b) cel mai frecvent se afectează valvulele mitrale
a) stenoza aortică; c) la sănătoşi în toate cele cinci puncte clasice de
b) insuficienţa valvelor tricuspidiene; ausculatţie se aud două zgomote
c) insuficienţa valvelor aortice; d) după I zgomot urmează pauza lungă
d) stenoza mitrală; e) după al II zgomot urmează pauza scurtă
e) insuficienţa valvei mitrale. D,E
B,D,E
191. Staza venoasă de lungă durată în marea circulaţie
185. Care sunt cauzele pulsaţiei în regiunea sanguină (la insuficienţa tricuspidiană) provoacă
epigastrală? dereglări în următoarele organe:
a) hipertrofia şi dilatarea ventriculului drept; a) ficat
b) hipertrofia ventriculului stâng; b) rinichi
c) pulsaţia aortei abdominale; c) tubul digestiv
d) hipertrofia şi dilatarea atriului stâng; d) articulaţii
e) pulsaţia ficatului. e) plămâni
A,C,E A,B,C

186. Maladiile în care se întîlneşte suflu sistolic sunt: 192. Angorul pectoral la bolnavii suferitori de
a) insuficienţa mitrală cardiomiopatie hipertrofică e cauzat de:
b) insuficienţa tricuspidiană a) creşterea masei ventriculului stâng
c) insuficienţa arterei pulmonare b) comprimarea sistolică a arterelor intramurale
d) stenoza aortică c) asocierea aterosclerozei
e) atenoza mitrală d) tulburări endocrine
A,B,D e) anomalii ale structurii colagenului
A,B
187. Sindromul de insuficienţă ventriculară stângă nu
se manifestă in caz de: 193. Cauze cardiomiopatiei dilatative sunt:
a) stenoză mitrală a) ateroscleroza
b) infarct miocardic b) miocardite virale
 Release from - Medtorrents.com
c) anomalii imune e) hiperaldosteronism primar
d) incidenţă familială D,E
e) cardioscleroza postinfarct
B,C,D 200. Voma esofagiană are următoarele particularităţi:

194. Cele mai frecvente cauze ale cardiomiopatiei a) survine fără greţuri;
restrictive sunt: b) apare după greaţă;
a) endomiocardiofibroze c) masele vomitive conţin hrană modificată;
b) amiloidoza d) masele vomitive conţin hrană nemodificată;
c) cardiopatie ischemică e) masele vomitive nu conţin pepsină şi acid
d) endocardita fibroplastică clorhidric.
e) traume repetate A,D,E.
A,B,D
201. Îngustarea funcţională a esofagului se deosebeşte
195. Cele mai frecvente cauze ale pericarditei sunt: de cea organică prin:
a) reumatismul (febra reumatismală) a) hrana solidă trece cu mult mai liber
b) tuberculoza b) hrana lichidă trece cu mult mai lent
c) infarctul miocardic acut c) se dezvoltă treptat
d) uremia d) apare sub forma de acces
e) ciroza hepatică e) nu dispare după administrarea
A,B,C,D spasmoliticilor
Răspuns A, D
196. Locurile de propagare a suflului diastolic în
insuficienţa valvei aortice sunt:
202. Hipersalivaţia e caracteristică pentru următoarele
a) vasele cervicale
stări patologice:
b) regiunea interscapulară
a) colecistita;
c) punctul de auscultaţie Erbah-Botkin
b) esofagita;
d) baza procesului xifoid
c) stenoza esofagului;
e) apexul inimii
d) hepatita cronică virală;
C,E
e) ciroza hepatică
197. Apreciaţi locurile de propagare a suflului Răspuns B,C
diastolic în insuficienţa valvei aortice:
a) fosa axilară stîngă 203. Contraindicaţiile pentru efectuarea
b) regiunea interscapulară fibroesofagoscopiei sunt următoarele stări:
c) punctul de auscultaţie Erbah-Botkin a) pirozisul;
d) baza procesului xifoid b) combustia esofagului în primele 7-10 zile;
e) şocul apexian c) esofagita corozivă;
A,C d) puseu de hipertensiune arterială;
e) gastrita acută.
198. Ce modificări se evidenţiază pe ECG în stenoza Răspuns B,C,D.
aortei?
a) hipertrofia ventricolului drept 204. Mirosul fetid din gură se datorează:
b) hipertrofia ventricolului stâng a) bolii ulceroase necomplicate a stomacului;
c) blocul ramurei stângi al fascicolului His b) gastritei acute;
d) hipertrofia atriului stâng c) gastritei hiperacide cronice;
e) tahicardia sinusală d) cancerului esofagian complicat cu stenoză;
B,C,D e) ahalaziei cardiei.
D,E
199. În ce cazuri nu se va depista hipertensiunea
arterială secundară?
205. Eructaţie cu miros fetid din gură este
a) coarctaţia aortei
caracteristică pentru:
b) afecţiuni renale difuze
a) gastrita acută;
c) ateroscleroza arterei renale
b) hiperclorhidrie;
d) stenoză atrioventriculară stângă
 Release from - Medtorrents.com
c) cancerului gastric cu ahilie; c) stenoza pilorică;
d) dilatarea pronunţată a stomacului; d) cancer gastric;
e) esofafita catarală e) isterie
B,C,D. D,E.

206. Masele vomitive cu miros fetid, care conţin 212. În boala ulceroasă cu localizarea ulcerului în
produse alimentare demult ingerate, se observă în: stomac se observă:
a) diverticule esofagiene; a) scăderea poftei de mîncare;
b) ahalazia cardiei; b) diaree;
c) cancerul esofagian cu distrucţie; c) citofobie;
d) stenoza pilorică; d) eructaţie acidă;
e) gastrita acută e) sughiţ
A,C,D Răspuns C,D
207. Eructaţia amară se depistează în:
a) stenoza esofagului; 213. Perversia poftei de mîncare se întîlneşte la
b) stenoza pilorului; pacienţii cu:
c) refluxul duodeno-gastral; a) gastrita cronică;
d) colecistita cronică; b) boală ulceroasă;
e) gastrita hiperacidă c) la gravide;
C,D. d) ahlorhidrie;
e) hiperclorhidrie
208. Disfagia este caracteristică pentru următoarele Răspuns C,D
stări patologice:
a) cancerul esofagian; 214. În care din cazurile de mai jos numite se întîlneşte
b) combustia esofagiană; eructaţia:
c) tumori mediastinale; a) psihoneuroză;
d) angina pectorală; b) boala ulceroasă;
e) insuficienţa mitrală c) hepatita cronică
A,B,C,E d) stenoza pilorului;
e) colon iritabil
209. Metode cele mai informative diagnostice în Răspuns A,B,D
afecţiuni esofagiene sunt:
a) examenul citologic al apelor de spălătură; 215. Mirosul fetid din cavitatea bucală se datorează:
b) radiografia esofagului; a) cariei dentale;
c) fibroesofagogastroscopia; b) colecistitei cronice;
d) pH-metria c) tumorii maligne a esofagului;
e) Rö-scopia baritată a esofagului d) degradării alimentelor în acalazia cardiei;
A,B,C. e) hepatitei cornice.
Răspuns A,C,D.
210. Contrindicaţiile pentru efectuarea esofagoscopiei
sunt: 216. Pofta de mîncare la bolnavii cu boala ulceroasă
reflex vomitiv exarerat este:
combustie esofagiană a) mărită (bulemie)
esofagite corozive b) frica faţă de mîncare (citofobie)
anevrismul aortei c) perversia poftei de mîncare;
puseu hipertensiv d) aversiune faţă de carne;
Răspuns B,C,D,E. e) aversiune faţă de fructe
A,B.
211. Dispariţia poftei de mîncare (anorexie), mai des se
întîlneşte în: 217. Voma de origine gastrică are următoarele
a) hepatita cronică; particularităţi:
b) esofagita; a) se produce fără greaţă;
 Release from - Medtorrents.com
b) se produce după greaţă; a) boala ulceroasă;
c) masele vomitive conţin alimente nedigerate; b) gastrita cronică erozivă;
d) masele vomitive conţin alimente digerate; c) cancer şi polipi ai stomacului;
e) masele vomitive conţin pepsină şi acid d) pielonefrita cronică
clorhidric. e) colecistita cronică
B,D,E. A,B,C

218. Voma apărută peste 10-15 minute după masă se 224. Hemoragia gastrică clinic se manifestă prin:
întilneşte în: a) hematemeză;
a) acalazia cardiei; b) vomă cu “zaţ de cafea”;
b) ulcerul porţiunii cardiale a stomacului; c) constipaţii;
c) cancerul porţiunii cardiale a stomacului; d) melenă;
d) gastrită acută; e) diaree
e) gastrită cronică A,B,D
B,C,D.
225. La inspecţia abdomenului peristaltica gastrică este
219. Voma apărută peste 2-3 ore după masă se apreciată la:
întilneşte în: a) persoane sănătoase;
a) acalazia cardiei; b) persoane caşexiate;
b) ulcer duodenal; c) în gastrită hiperacidă;
c) ulcerul corpului stomacului; d) stenoza pilorului;
d) cancerul corpului stomacului; e) persoane obeze
e) ulcerul porţiunii pilorice a stomacului B,D
C,D.
226. Clapotajul gastric se determină peste 7-8 ore după
220. Voma apărută peste 4-6 ore după masă se observă masă:
în: a) la persoane sănătoase;
a) ulcerul porţiunii pilorice a stomacului; b) în stenoza pilorică;
b) ulcerul duodenal; c) în gastrosucoree;
c) gastrita acută d) în ulcer duodenal necomplicat;
d) cancerul intestinului gros; e) în gastrita anacidă
e) esofagita B,C
A,B. 227. Pentru stenoza porţiunii pilorice a stomacului e
caracteristic:
221. Reacţia bazică a maselor vomitive se întilneşte în: a) dureri de “pumnal”;
a) hiperclorhidrie; b) dureri permanente în epigastru;
b) stenoza pilorului; c) eructaţie cu miros fetid;
c) insuficienţa renală; d) constipaţii;
d) refluxul duodenogastral; e) voma peste 2-3 ore după masă
e) gastrita acută B,C,D.
B,C,D.
228. Semnele directe şi inderecte radiologice ale bolii
222. Acidul lactic, determinat în sucul gastric inducă ulceroase sunt:
la: a) lipsa plicelor mucoasei;
a) gastrita hipoacidă; b) hipertrofia plicelor mucoasei;
b) achilia gastrică; c) “nisa”;
c) neoplasm al stomacului; d) intensificarea peristalticii;
d) stenoza pilorului; e) prezenţa stratului secretor
e) gastrita cu aciditatea nemodificată C,D,E.
B,C
229. Pentru hemoragiile gastrice e caracteristic:
223. Hematemeza este des întîlnită în: voma “zaţ de cafea”
 Release from - Medtorrents.com
voma cu sînge de culoare roşu-aprins 235. Deplasarea limitei inferioare a ficatului în jos se
melenă manifestă în:
fecale sub forma de bulgăraşi (“scibale”) a) micşorarea ficatului;
hematemeza b) hepatită;
A,C. c) chist hidatic a ficatului;
d) cancerul şi ciroza ficatulu
230. Voma în cazul bolii ulceroase are următoarele e) ascită
particularităţi: B,C,D.
a) greaţa precedează voma;
b) apare la apogeul durerii; 236. Dureri în regiunea iliacă dreaptă se determină în:
c) aduce amelioraea stării; apendicita
d) masele vomitive au gust şi miros acru; tbc cecului
e) voma este permanentă cancerul intestinului gros
A,B,C,D. cancerul intestinului subţire
colecistita acută
231. Din care componente e format reactivul Răspuns A,B,C
Gregersen?
a) iod; 237. Cauzele meteorismului sunt:
b) soluţie de lugol; A. intensificarea formării gazelor în intestin;
c) soluţie amidopirină 10% B. scăderea motilităţii intestinale;
d) apă oxigenată (peroxid şi hidroxid); C. aerofagie;
e) benzidină D. scăderea absorbţiei gazelor prin peretele
C,D,E. intestinal;
E. reflux duodeno-gastral
232. Prezenţei stenozei porţiuni pilorice a stomacului e A,B,C,D.
caracteristic:
a) mişcări peristaltice în epigastru; 238. Bolnavul cu un proces neoplazic al stomacului
b) încordare musculară la palpare; prezintă acuze la:
c) clapotaj tardiv al stomacului; a) xerostomie;
d) voma alimentelor îngerate în ajun; b) repulsie faţă de carne;
e) voma alimentelor consumate la câteva zile c) vomă cu alimente îngerate în urmă cu 24 ore;
Răspuns A,C,D,E d) dureri permanente în epigastru;
e) bulemie
233. Durerile în formă de acces sunt caracteristice mai Răspuns B,C,D
mult pentru:
a) colilitiaza; 239. Deplasarea marginii inferioare a ficatului în jos se
b) hepatita cronică; observă la:
c) discinezia hipertonică a vezicii biliare; a) meteorism;
d) ciroza hepatică; b) poziţia joasă a diafragmului;
e) ulcer duodenal cicatrizat c) ascită
Răspuns A,C d) hepatită acută;
e) chist hidastic a ficatului
234. În patologia ficatului şi căilor biliare ridicarea B,D,E.
temperaturii (starea febrilă)
se întîlneşte în: 240. Deplasarea marginii inferioare a ficatului în sus se
A. procese acute inflamatorii a colecistului; observă la:
B. abcesele ficatului; meteorism;
C. dischinezia căilor biliare; gastrita;
D. ciroza hepatică; ciroza hepatică atrofică;
E. cancerul hepatic colecistită
A,B,D,E. chist hidastic
A,C.
 Release from - Medtorrents.com
Răspuns C,D
241. Febra în patologia sistemului hepatobiliar denotă
de: 247. Eructate cu miros de putrefacţie este cauzată de:
a) abcesul ficatului; a) stenoza decompensată a pilorului;
b) cancerul ficatului; b) hipoclorhidrie;
c) stenoza pilorică; c) ahilie cu stază;
d) colecistită acută; d) staza conţinutului în cancer stomacal;
e) dischinezia vizicii biliare e) colecistita cronică.
Răspuns AB,D Răspuns A,C,D

242. La dezvoltarea ascitei în ciroza hepatică participă 248. În ce caz durerile au caracter preponderent
următorii factori: sezonier?
a) hipervagotonia; a) ulcer a regiunii cardiale a stomacului
b) hipergamaglobulinemia; b) ulcer gasric
c) dereglarea sintezei albuminelor; c) ulcer piloric
d) reţinerea Na şi apei; d) ulcer duodenal
e) stază în vene mezenteriale e) ulcer bostbulbar
Răspuns C,D,E Răspuns C,D

243. Auscultaţia ficatului este informativă pentru 249. În boala ulceroasă cu localizarea ulcerului în
diagnostic în: duoden se observă:
a) hepatită; a) scăderea apetitului;
b) ciroza hepatică; b) creşterea apetitului;
c) ascită; c) anorexie;
d) perihepatită; d) citofobia;
e) pericolecistită e) perversia poftei de mîncare
Răspuns D,E B,D.

244. Manifestările hipersplenismului sunt: 250. Cele mai frecvente complicaţii în boala ulceroasă
a) anemia; sunt:
b) leucopenia; a) hemoragie;
c) leucocitoza; b) perforarea;
d) trombocitopenie; c) penetrarea;
e) limfocitopenie d) stenoza;
Răspuns A,B,D e) diaree.
A,B,C,D.
245. Sindromul hemoragipar si hemoragic în ciroza
ficatului se manifestă prin hemoragii: 251. Culoarea neagră a fecalelor poate însemna:
a) gingiragii şi epistaxis; a) consumul preparatelor de bismut şi fier;
b) pulmonare; b) hemoragie;
c) din venele esofagiene; c) consumul carbolenului;
d) peteşii (hemoragii subcutane); d) consumul coacăzei negre;
e) metroragii e) consumul lactatelor
Răspuns A,C,D,E Răspuns A,B,C.D.

246. Care din segmentele intestinale se palpează 252. Factorii de baza ce duc la diaree în patologia
bimanual:
tractului gastro-intestinal sunt:
a) intestinul sigmoid;
b) intestinul cec; a) peristaltismul accelerat,
c) colonul ascendent; b) tulburările de absorbţie;
d) colonul descendent; c) încordarea peretelui abdominal,
e) pilorul d) inflamaţia acută a peritoneului,
 Release from - Medtorrents.com
e) peristaltismul redus fisuri pe buze,
Răspuns A,B prurit cutanat
Răspuns A,D
253. Palpaţia superficială a abdomenului serveşte
pentru aprecierea: 259. Contraindicaţiile fibrogastroscopei sunt:
diverticule esofagiene,
a) zonelor dolore,
tumorile esofagului cu îngustarea lui,
b) proeminenţelor herniale,
isterie,
c) încordarea peretelui abdominal,
anevrismul aortei,
d) inflamaţia acută a peritoneului,
infarct miocardic acut
e) dimensiunilor intestinului gros
Răspuns A,B,D,E
Răspuns A,B,C,D

260. Anemia în ciroza hepatică este cauzată de:

254. Semne caracteristice cirozei hepatice sunt:
hipersplenism,
a) steluţe “vasculare” şi palme “hepatice”,
hemoragii gastro-intestinale,
b) limba “zmeurie”,
insuficienţa hepato-celulară,
c) xantome şi xantelazme, ginecomastie la bărbaţi,
hiperbilirubinemie,
d) degete hipocratice,
hipercolesterolemie
e) acrocianoza
Răspuns A,B
Răspuns A,B,C,D

261. Cele mai frecvente motive directe de moarte a

255. În ciroza hepatică biliară se determină creştere în
bolnavilor de ciroză hepatică sunt:
ser a:
ascita marcată,
a) bilirubinei conjugate
hemoragii gastro-intenstinale,
b) bilirubinei neconjugate
coma hepatică,
c) bilirubinei conjugate şi neconjugate
hiperbilirubinemia marcată,
d) acizilor biliari
hipercolesterolemie
e) colesterolului
Răspuns B,C
Răspuns A,D,E

262. Pentru hemoragia gastrică este caracteristic:

256. În colecistita acută şi cronică semnele frecvente
a) sputa sanguinolentă;
sunt:
b) voma “în zaţ de cafea”;
a) Musset-Cheorghievski,
c) melena;
b) Ortner,
d) palpitaţii;
c) Obrazţov-Merfi,
e) diareea
d) Vasilenko
Răspuns B,C,D
e) Pasternaţkii
Răspuns A,B,C,D
263. În cadrul examenului radiologic al cancerului
gastric se pot depista:
257. Concentraţia mărită de estrogeni în sânge la
nişa
bolnavii cu afecţiuni hepatice explică prezenţa de:
defect de umplere
a) steluţe vasculare,
lipsa cutelor mucoasei
b) palme hepatice,
lipsa peristaltismului în reg. afectată
c) limbă zmeurie,
strat secretor
d) capul meduzei,
Răspuns B,C,D
e) ginecomastie.
264. Pruritul cutanat apare în:
Răspuns A,B,C,E
a) boala Hodgkin;
b) gastrita;
258. Turburările absorbţiei vitaminelor în intestin se c) icter mecanic;
manifestă prin: d) anemia posthemoragică;
pielea rugoasă, e) diabetul zaharat
steluţele vasculare, Raspuns A,C,E
teleangiectazii,
 Release from - Medtorrents.com
a) voma “în zaţ de cafea”
265. Care din segmentele intestinale se palpează b) prezenţa produselor alimentare in masele
bimanual? vomitive
colonul sigmoid; c) prezenţa bulelor de aer în sângele eliminat
1. colonul transvers d) culoarea roşu-aprins al sângelui eliminat
colonul ascendent; e) reacţia acidă a maselor vomitive
colonul descendent; Raspuns A,B,E
pilorul
Raspuns B,C,D 272. Indicaţi modificarile primite la palpaţia ficatului
în hepatita cronică:
266. La palparea superficială a abdomenului se poate suprafaţa ficatului netedă
aprecia; suprafaţa ficatului tuberoasă
a) marginea ficatului; senzaţii dureroase uşoare
b) încordarea muşchilor abdomenului; marginea ficatului ascuţita
c) mobilitatea colonului sigmoid; marginea ficatului neregulată
d) hernia liniei albe; Răspuns A,C,D
e) dimensiunile colonului transvers
Raspuns B,D 273. Indicaţi modificările obţinute la palparea
ficatului în ciroza hepatică:
267. Tulburarea inactivării estrogenilor în afecţiunile suprafaţa ficatului netedă
hepatice se manifestă prin suprafaţa ficatului tuberoasă
a) icter; sensaţii dureroase uşoare
b) steluţe vasculare; sensaţii dureroase pronunţate
c) xantomatoza; marginea ficatului ascuţită
d) palme hepatice; Raspuns B,C
e) dilatarea venelor;
Raspuns B,D 274. Cauza durerilor epigastrice:
a) inflamaţia mucoasei stomacului (gastrită);
268. Pentru stenoza pilorului este caracteristic: b) dilatarea stomacului;
a) durere acută de pumnal la epigastru; c) stenoza pilorului;
b) poziţie forţată de decubit dorsal; d) disfagia;
c) melena; e) compresiunea plexului solar ( de către tumoră)
d) eructaţie cu miros de ou clocit; Răspins A,B,C,E
e) constipatii
Raspuns D,E 275. Simptomele ulcerului perforant sînt:
a) dureri „de pumnal”
269. Ce este caracteristic vomei în stenoza pilorului? b) vomă
a) apare la apogeul durerii; c) melenă
b) are miros acru d) disfagia
c) masele vomitive conţin bilă e) constipatie
d) are un miros de ou clocit; Răspins A,B
e) o cantitate mare de mase vomitive
Raspuns D,E 276. Datele inspecţiei generale în perforaţia ulcerului
gastric şi duodenal (peritonită acută):
270. În ce stări se constată o mărire simetrică a a) poziţia forţată – decubit ventral (pe abdomen);
abdomenului: b) poziţia forţată – cu pumnii sau pernă apăsată în
obezitate regiunea epigastrică;
hepatomegalie c) imobil;
tumoare mare în cavitatea abdominală d) faţă hipocratică;
ascită e) culoare tegumentelor pământie
splenomegalie Răspuns B,D,E
Raspuns A,D
277. Simptomele caracteristice cancerului gastric sînt:
271. Pentru hemoragia gastrică este caracteristic: a) culoarea tegumentelor palidă;
 Release from - Medtorrents.com
b) hiperemia tegumentelor; a) ulcer gastric şi duodenal;
c) ganglion Virchow supraclavicular din stânga; b) stenoza pilorului;
d) cahexie; c) ocluzie intestinală;
e) bombare în regiunea paraombilicală d) hepatita cronică;
Răspuns A,C,D e) uremia
Răspuns A,B,C,E
278. Selectaţi simptomele caracterixtice pentru
stenoza pilorică? 284. Cauzele melenei sunt:
diarea a) hemoragie gastrică şi duodenală;
voma cu miros de ouă clocite b) cancer gastric în stadiu de descompunere;
calexie c) hemoragie din venele dilatate a esofagului
ţesutul adipos subcutan 2-2,5 cm (ciroza ficatului);
tegumente palide şi uscate d) hemoroizi;
Răspuns B,C,E e) cancer rectului
Răspuns A,B,C
279. Simptomele stenozei pilorice decompensate sunt:
a) hiperemia tegumentelor; 285. Simptomele clinice a cancerului gastric sunt:
b) caşexia; a) discomfort şi dureri sîcîitoare permanente în
c) mişcările peristaltice în regiunea epigastrică; regiunea epigastrală;
d) clapotaj gastric peste 6-8 ore după îngerarea b) micşorarea poftei de mâncare până la
alimentelor; anorexie;
e) icter tegumantelor c) repulsie la carne;
Răspuns B,C,D d) hiperemia feţei şi a tegumentelor;
e) icter
280. Simptomele şi semnele caracteristice pentru Răspuns A,B,C
ulcer duodenal:
a) obezitatea; 286. Selectaţi simptomele caracteristice pentru
b) caşexia; stenoza pilorică:
c) prezenţa ganglionului Virchow supraclavicular a) bombarea şi peristaltism în regiuna
pe stânga; epigastrică;
d) dureri sezoniere epigastrale; b) radiologic - dilatarea stomacului pronunţată;
e) dispariţia durerii după administrarea c) reţinerea sau lipsa evacuaţiei bariului din
bicarbonatului de sodiu sau după vomă stomac la radioscopie;
Răspuns A,D d) melena
e) diareea
281. La ce afecţiune a aparatului digestiv, ţesutul Răspuns A,B,C
adipos subcutanat poate să scadă până la caşexie?
a) cancer gastric; 287. Fosfotaza alcalină creşte în sânge în:
b) cancer esofagian; a) colestaza intra şi extrahepatică;
c) stenoza pilorică; b) ciroza biliară;
d) gastrită cronică; c) colecistita cronică;
e) duodenită cronică d) litiaza coledocului;
Răspuns A,B,C e) steatoza hepatică
Răspuns A,B,D
282. Cauzele disfagiei sunt:
a) ulcer gastric; 288. Apariţia sau intensificarea durerii la palpatia în
b) spasmarea difuză a esofagului; regiunea hipocondrului drept
c) cicatrice esofagiene; poate fi cauzată de afectare:
d) compresiunea esofagului din afară (ganglion a) colecistului,
limfatic, tumoră); b) fundului gastric,
e) gastrită c) splinei,
Răspuns B,C,D d) esofagului
e) hemidiafragmei
283. Cauzele vomei sunt: Răspuns A, E.
 Release from - Medtorrents.com
a) scaderea presiunii coloidosmotice intravasculare
289. Edeme de origine hepatică sunt: din cauza micţorării sintezei albuminei
a) dure, b) mărirea presiunii coloidosmotice intravasculare
b) moi, c) creşterea volumului sanguin circulator în teritoriul
c) calde, renali încluderea mecanismelor renin-angiotensin-
d) palide, aldosteron
e) reci. d) micşorarea volumului sanguin circulator în
Răspuns B, C, D. teritoriul renali încluderea mecanismelor renin-
angiotensin-aldosteron
290. În ciroza hepatică de etiologie virală nu se e) staza sanguină în circulaţia mare
determină: Răspuns A,D.
a) ficat micronodular,
b) ficat macronodular, 296. Hepatita cronică persistentă morfologic se
c) ficat „de muscat” manifestă prin:
d) ficat grăsos, a) infiltrat inflămător în spaţiile porte
e) ficat neted b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu fibroza
Răspuns C, D, E. moderată
c) formarea septelor fibrotice neinflămători
291. La palpaţia stomacului se determină: interlobulare
a) curbura mică, d) necroza celulară „în punte”
b) curbura mare, e) afectarea capsulei hepatice
c) regiunea cardială, Răspuns A,B,C,D.
d) fundul gastric,
e) regiunea anterioară. 297. Hepatita cronică activă morfologic se manifestă
Răspuns B, E. prin:
a) infiltrat inflămător în spaţiile porte
292. Pentru afectarea ficatului este caracteristic: b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu fibroza
a) bilirubinemie, moderată
b) hematurie, c) formarea septelor fibrotice neinflămători
c) azotemie, interlobulare
d) hiper proteinemie, d) necroza celulară „în punte”
e) anemie. e) afectarea capsulei hepatice
Răspuns A, E. Răspuns AD.

293. Care cunt contraindicaţiile puncîiei bioptice 298. Numiţi cele mai informativă metodă de
hepatice? diagnostic a icterului mecanic:
a) indicele protrombinic sub 60%, a) ultrasonografia organelor abdominale
b) trombocitopenie sub 50 000 b) scintigrafia ficatului
c) ascită infectată c) FEGDS
d) leucopenie sub 4,0 x 10³ d) tomografia computerizată
e) hipoalbuminemie e) Rö-grafia abdomenului pe gol
Răspuns A, B, C. Răspuns A,D.

294. Lichidul ascitic neinfectat relevă: 299. Numiţi semne necaracteristice pentru ulcerul
a) transudat,
perforant:
b) cu densitatea < 1015,
c) cu densitatea > 1015, a) semnele de iritare a peritoneului
d) proba Rivalt negativă, b) bradicardia
e) proba rivalt pozitivă. c) dureri colicative în epigastriu
Răspuns A,B,D. d) defans muscular a peretelui anterior abdominal
e) poziţia forţată a pacientului- fixarea centurii
295. Cauzele sindromului ascitic în ciroza hepatică scapulare
sunt: Răspuns C,E.
 Release from - Medtorrents.com
300. Care din semnele enumerate de mai jos nu sunt Răspuns B,C.
caracteristice pentru stenoza pilorică?
a) scădere în pondere 306. Icterul mecanic se caracterizează prin:
b) peristaltismul gastric marcat, vizibil a) hiperbilirubinemie
c) vomă cu conţinut de alimente îngerate cu o zi b) hiperurobilinurie
înainte c) majorarea γ-globulinelor
d) melena d) majorarea fosfatazei alcaline
e) balonarea abdomenului e) hiperbilirubinurie
Răspuns D,E. Răspuns A,D,E.

301. Pentru cipoza hepatică decompensată este 307. Semnele caracteristice hemoragiei din varicele
caracteristic: esofagiene:
a) hiperalbuminemie a) dureri abdominale
b) hipoalbuminemie b) pirozis
c) urea sanguină crescută c) sînge roşu aprins în masele vomitive
d) nivelul ureei sanguine scăzut d) sînge de culoare întunecată în masele vomitive
e) nivelul fibrinogenului crescut e) melena
Răspuns B,D. Răspuns D,E.

302. Numiţi dimensiunile percutorii a ficatului dupa 308. Particularităţile dezvoltării hipertensiunii portale
Kurlov: în ciroza hepatică macronodulară (virală) sunt:
a) I ordinata – 6 cm (± 3 cm) a) precedă insuficienţa funcţională hepatică
b) I ordinata – 9 cm (± 2 cm) b) se dezvoltă periodic la exacerbări
c) II ordinata – 3 cm (± 1 cm) c) se dezvoltă precoce
d) II ordinata – 7 cm (± 2 cm) d) se dezvoltă tardiv
e) III ordinata – 2 cm (± 2 cm) e) se dezvoltă la majorarea bilirubinei conjugate în
Răspuns B,D. sînge
Răspuns B,D.
303. Pe care linii se determină limitele percutorii a
ficatului dupa Kurlov? 309. Criteriile caracteristice gastritei cronice tipA sunt:
a) axilară anterioară a) hiperaciditatea
b) parasternală stîngă b) hipoaciditatea
c) madiana anterioară c) anemie deficitară de B12
d) medioclaviculară dreaptă d) atrofie pliurilor gastrice
e) pe rebordul costal stîng e) paliditatea mucoasei gastrice
Răspuns C,D,E. Raspuns B, C, D, E

304. Durerea abdominală este caracteristică pentru 310. H. Pylori este:

afectarea: a) acidonerezistent
a) parenchimului ficatului b) acidorezistent
b) capsulei Glisson c) neutralizează aciditatea gastrică
c) peritoneului d) acidul clorhidric posedăacţiune neutră asupra
d) parenchimei splinei metabolismului bacteriei
e) colecistului e) conţine un bogat echipament enzimatic (ureaza,
Răspuns B,C,E. catalaza, fosfolipaua, proteaza, mucinoza)
Raspuns B, E
305. Bilirubinuria se determină în:
a) icter hemolitic 311. Enumeraţi patologiile unde H.Pylori este definit
b) icter mecanic ca factor etiologic:
c) icter parenchimatos a) gastrita tip A
d) icter fals b) gastrita tip B
e) uremie c) ulcer gastric
 Release from - Medtorrents.com
d) ulcer duodenal c) în nefrolitiază;
e) gastrita tip C d) în procesele inflamatoare a căilor uroexcretorii;
Raspuns B,C,D e) în glomerulonefrită difuză.
A,D,E
312. Numiţi criteriile hemoragiei din ulcerul
gastroduodenal: 318. Prin metoda Pasternaţkii se determină:
a) poate aparea la 50% bolnavi cu ulcerul duodenal a) dimensiunile rinichilor;
b) riscul hemoragiei ne depinde de durata patologiei b) nefroptoza;
date c) apariţia în urină a proteinelor după tapotament în
c) cel mai frecvent simtom este melena regiunea lombară şi apariţia durerilor în regiunea
d) microhemoragiile cronice nu provoacă anemii lombară;
e) poate fi primul simptom în ulcerul gastric d) inflamaţia pelvisului renal;
Răspuns B,C,E. e) dilatarea pelvisului renal.
C
313. Care marcheri al virusului hepatitei B 319. Edemele renale apar în legătură cu:
demonstrează replicarea virusului? a) polidipsie;
a) HBsAg b) reţinerea de Na în organizm;
b) HBeAg c) hipoalbuminemie;
c) Anti-Hbe d) retenţie acută de urină;
d) Anti-Hbcor IgG e) reţinenre de K în organizm
e) ADN-VHB B,C,D
Răspuns B,E.
320. Pentru edemele renale e caracteristic:
314. Cauza proteinuriei funcţionale: a) la palpaţie sunt reci;
a) lezarea inflamatoare a vaselor glomerulare; b) sunt calde, palide;
b) schimbări degenerative în canalicule renale; c) sunt dure;
c) proteinuria după un marş; d) sunt laxe;
d) proteinuria la rece; e) se extind de sus în jos.
e) ortostatică B,D,E
C,D,E
321. Caracteristica edemelor renale:
315. Prin proteinuria renală organică înţelegem: a) se răspândesc de sus în jos;
a) apariţia proteinei în legătură cu lezarea b) apar dimineaţa;
inflamatoare a glomerulelor şi bazinetelor; c) predominant pe picioare;
b) schimbările degenerative în canalicule renale d) predominant pe faţă (sub ochi);
(nefropatii tubulare); e) sînt cianotice
c) apariţia proteinleor în urină în urma inflamaţiei A,B,D
tractului uroexcretor;
d) proteinuria ortostatică; 322. Durerile în regiunea lombară în lezarea rinichilor
e) proteinuria febrilă. apar din cauza:
A,B,C a) inflamaţiei ţesutului adipos perirenal;
b) extensiei capsulei renale;
316. În ce lezări a căilor urinare apare hematuria: c) extensiei bazinetelor renale;
a) în glomerulonefrită; d) excitării parenchinului renal;
b) nefrolitiază; e) edemelor renali.
c) amiloidoza renală; A,B,C
d) cancer a căilor excretoare de urină;
e) polichistoza renală. 323. Caracterul simptomului de durere în nefrolitiază:
A,B,D,E a) localizate în regiunea lombară;
b) iradiază în umăr;
317. Cilindruria poate aparea: c) iradiază în perineu;
a) la oameni sănătoşi; d) iradiază în canalul uretral;
b) în lezarea calicelor; e) iradiază sub omoplat.
 Release from - Medtorrents.com
A,C,D
330. Selectaţi simptomele clinice pentru inflamaţia
324. La palparea rinichilor bolnavul trebuie să fie în vezicii urinare:
poziţie: a) dureri în regiunea lombară;
a) decubit dorsal; b) dureri în regiunea suprapubiană;
b) pe şezute; c) micţiuni frecvente şi dureroase;
c) verticală; d) edeme pe faţă;
d) decubit ventral; e) edeme pe picioare.
e) decubit lateral. D,C
A,C
331. Selectaţi simptomele clinice în comă uremică:
325. Pentru glomerulonefrita acută e caracteristic: a) respiraţie Kussmaul;
a) cilinduria; b) miros de uree din gură;
b) proteinuria; c) tegumente umede;
c) fosfaturia; d) miros de acetonă din gură;
d) hematuria; e) tegumentele uscate.
e) urobilinuria. A,B,E
A,B,D
332. La inspecţia bolnavului cu acromegalie se
326. Pentru lezarea inflamatoare a bazinetului renal observă:
este caracteristic: a) exoftalmie;
a) bacteriuria; b) mărirea spaţiilor interdentari (diastemă);
b) hematuria; c) zîmbet forţat;
c) leucocituria; d) ingustarea fantelor orbitale;
d) hipertensiunea aterială; e) îngroşarea şi creşterea neproporţională a
e) cilinduria (granuloşi şi ceroşi). arcadelor supraorbitale, mandibulei
A,B,C B,E

327. Simptomul caracteristice pentru insuficienţa 333. Starea tegumentelor în mixedem:

renală cronică: a) exoftalmie;
a) pielea uscată; b) paloarea fetei cu nuanta gălbuie;
b) pielea umedă; c) acrocianoza;
c) miros de amoniac din gură; d) cianoza difuza;
d) “steluţe vasculare” pe piele; e) tegumente uscate si reci.
e) hipoizistenuria. B,E
A,C,E
334. Starea ţesuturilor tegumentare în sindromul
328. În ce afecţiuni renale apare hipertensiunea Iţenko-Kushing:
arterială? a) pigmentare bronzata a pielei
a) arteriosclerozarea vaselor renale; b) icter;
b) lezarea canaliculelor (nefropatii tubulare ); c) atrofia tesuturilor tegumentare a coapselor
c) proces inflamator a glomerulelor abdomenului sub forma de strii violacee;
(glomerulonefrită difuză); d) furunculoza;
d) pielonefrită cronică; e) acrocianoza.
e) inflamaţia vezicii urinare (cistită). A,C
A,C
335. Acuzele bolnavului de mixedem:
329. Cauza poliuriei poate fi: a) crize de frisoane;
a) îngerarea lichidului în cantităţi mari; b) căderea părului;
b) diabet zaharat; c) constipaţii;
c) diabet însipid; d) sete violentă şi uscăciune în gură;
d) în perioada micşorarea edemelor; e) somnolenţa.
e) în uremie (faza terminală). B,C;E
A,B,C,D
 Release from - Medtorrents.com
336. Acuzele şi datele obiective bolnavului de boala 342. Semnele caracteristice pentru sindromul
Iţenko-Cushing Kimmelstil-Willson (glomeruloscleroza diabetică):
(adenom basofil al hipofizei anterioare): a) edeme,
a) dispnee; b) pigmentarea bronzată a pielei;
b) polidipsie; c) hipertensiune arteriala;
c) semne de feminizare la bărbaţi; d) caderea parului;
d) hirsitusm la femei; e) albuminurie.
e) obezitate facială, trunculara. A,C,E
C, D, E
343. La inspecţia bolnavului cu diabet zaharat se
337. Simptoamele oculare în mordul Basedov: observă:
a) simptomul Graefe; a) dereglarea convergenţei globilor oculari;
b) simptomul Hyost. b) obezitate;
c) Simptomul Trusso; c) hiperhidroză a tegumentelor;
d) Simptomul Ellinec; d) lipodistrofie insulinică;
e) Simptomul Stelwag. e) furunculoză.
A,D,E B,D,E

338. Afecţiunea sistemului cardiovascular întâlnita la
bolnavii de hipertireoză:
a) cresterea tensiunii pulsative,
b) bradicardie;
c) micsorarea tensiunii sistolice;
d) tahicardie;
e) micsorarea tensiunii diastolice.
A,D,E
344. Metodele principale de diagnostic de laborator
ale diabetului zaharat:
a) aprecierea cortizolului in urina;
b) aprecierea glucozei si corpilor cetonici in urina;
c) aprecierea fractiilor proteice in singe,
d) aprecierea catecolaminelor in urina;
e) aprecierea glucozei in singe.
B,E

339. Investigaţia ECG la bolnavii de hipertireoidism 345. Coma hipoglicemică se manifestă prin:
denotă: a) tonusul globilor oculari diminuat;
a) bradicardie; b) tonusul globilor oculari neschimbat, midriaz;
b) reducerea amplitudinei undelor; c) tegumentele umede;
c) tahicardie sinusala; d) respiraţie de tip Kussmaul,
d) P-pulmonale; e) respiraţie de tip Biot.
e) extrasistolie. A,D
C,E
346. Acuzele bolnavului cu diabet zaharat:
340. Afecţiunea sistemului nervos caracteristică a) febră;
pentru bolnavii de hipertireoidism: b) dispnee;
a) agitatie motorie; c) scădere ponderală;
b) somnolenta; d) hirsutism;
c) excitabilitate exagerata; e) sete violentă cu uscăciune în gură.
d) apatie; C,E
e) miopatie.
A,C,E 347. Acuzele bolnavului în hipertireoidizm:
a) palpitaţie;
341. Afectiunea sistemului cardiovascular la bolnavii b) dureri în oase;
de mixedem: c) transpiraţie;
a) tahicardie; d) căderea părului;
b) bradicardie; e) poliurie.
c) cresterea TA sistolice; A,C
d) cumularea de lichid in cavitatea pericardica;
e) fibrilatia atriala. 348. La care afectiuni dermatologice sunt predispuşi
B,D bolnavii obezi:
a) ptiriasis versicolorum,
 Release from - Medtorrents.com
b) furunculoza; e) exoftalmie.
c) psoriaz; A,C,D
d) vitilogo;
e) trihofitie. 355. Simptomele clinice caracteristice pentru
A,B sindromul Iţenko - Cuşing:
a) hipotensiunea arterială;
349. Dereglarea severă a metabolismului lipidic în b) hipertensiunea arterială;
diabet zaharat se manifestă prin: c) depuneri de ţesut adipos subcutanat
a) hipoalbuminemie, neuniform;
b) hiperglicemie, d) caşexia;
c) cumularea în sânge a corpilor cetonici şi cetoni; e) mialgii.
d) hiperurichemie; B,C,E
e) icter. 356. Coma diabetică cetonemică are următoarele
A,B semne:
a) miros de acetonă din gură;
350. Cauza predispunerii bolnavilor obezi la b) lipsa mirosului de acetonă;
afectiunea aparatului respirator: c) tegumentele uscate, turgorul diminuat, limba
a) folosirea în exces a clorurui de sodiu uscată;
b) folosirea în exces a grăsimilor alimentare d) tegumentele umede, turgorul neschimbat, limba
c) hipodinamia umedă;
d) pozitia ridicata a diafragmului e) hipoglicemie;
e) poluarea locului de munca A,C
A,B
357. Simptomele clinice caracteristice pentru boala
351. Simptomele care precedează instalarea comei Adison (insuficienţa glandei suprarenale):
hipoglicemice: a) hiperemia tegumentelor;
a) cresterea capacitatii de munca; b) tegumentele icterice;
b) transpiratie; c) hiperpigmentaţia tegumentelor şi mucoasei a
c) uscaciune in gura; cavităţii lucole;
d) tremor in tot corpul; d) malnutriţie;
e) polachiurie. e) obezitatea;
B,D C,D

352. Coma hipoglichemică se manifestă prin: 358. În mixedem pe ECG se depistează:

a) tegumentele umede, turgorul neschimbat; a) micşorarea amplitudinei undelor ECG
b) tegumentele uscate, turgorul pielii diminuat; b) tahicardia sinusală;
c) tonusul globilor oculari diminuat, mioza; c) bradicardia sinusală;
d) tonusul globilor oculari neschimbat, midriaza; d) extrasistolie;
e) hipoglicemie. e) blocada picioruşelor a fascicolului His.
A,D,E A,C

353. În diabetul zaharat pielea este: 359. Cauzele dezvoltării hipofuncţiei glandei tiroide:
a) uscată, aspră, se descuamează uşor; a) hipoplazia înnăscută a glandei tiroide;
b) umedă, netedă, caldă; b) tumoara glandei tiroide;
c) acoperită cu leziuni de grataj; c) după operaţie pe glanda tiroidă;
d) adesea cu leziuni trofice, furuncule; d) tireoidită autoimună;
e) de o culoare cianotică. e) angina
A,D A,C,D

354. Simptomele diabetului zaharat: 360. Care din factori enumeraţi contribuie la
a) sete, polidipsie; dezvoltarea leucemiei acute?
b) iritabilitate; a) radiaţia ionizată;
c) poliurie; b) distrugerea masivă a eritrocitelor;
d) scădere ponderală; c) acţiunea mutagenilor chimici;
 Release from - Medtorrents.com
d) defectul structurii membranei eritrocitelor; c) leucemie acută
e) factorul ereditar. d) limfoleucoza cronică
A,C,E e) boala Hodgkin.
C,D,E
361. Ce este caracteristic pentru sindromul anemic?
a) mărirea ganglionilor limfatici;
b) astenie, vertij;
c) paloarea tegumentelor;
d) dispneea;
e) scăderea Hb şi a eritrocitelor în sângele periferic.
B,C,D,E

362. Care din semnele menţionate este caracteristice

pentru anemie prin carenta vitaminei B12?
a) epistaxisul, metroragiile gastro-intestinale;
b) cianoza tegumentelor;
c) paliditatea tegumentelor;
d) limba de o culoare roşie aprinsă;
e) ganglionii limfatici periferici măriţi în volum.
C,D

363. Care din schimbările hemogramei denotă

leucemie acută?
a) eritrocitoza;
b) corpusculii Jolli şi inelele Cabot în eritrocite;
c) leucocitoza marcată;
d) mielocite şi metamielocite în formula
leucocitară;
e) “blaşti” în cantităţi mari.
C,E

364. În care din afecţiunile menţionate poate fi o febră

marcată:
a) anemia posthemoragică;
b) leucemia acută;
c) eritremia;
d) trombocitopenie;
e) boala Hodgkin.
B,E

365. Enumeraţi factorii etiopatogenici ai anemiei

feriprive:
a) hemoragiile cronice
b) hemoliza
c) carenţa factorului extrinsec şi intrinsec
(Kastle)
d) rezecţia gastrică subtotală
a) enteritele.
A,C,D

366. Mărirea nodulilor limfatici este caracteristică

pentru:
a) purpură trombocitopenică
b) anemie