C9 AMG Renal PDF

APARATUL RENAL
ANAMNEZA
Vârsta
l  La nou născut şi la sugar se constată:

l  malformaţiile externe ale aparatului urinar
l  La copii se întâlnesc:
l  glomerulonefrita acută difuză poststreptococică
l  sindromul nefrotic cu leziuni minime
l  litiaza renală secundară tubulopatiilor ereditare
l  nefroblastomul
l  La adolescent sunt frecvente

l  glomerulonefrita acută difuză poststreptococică
l  uretritele acute
ANAMNEZA
Vârsta
l  Adulţii prezintă mai frecvent:

l  litiaza renală
l  infecţii urinare
l  tuberculoză renală
l  glomerulonefrite acute şi cronice
l  boala polichistică renală
l  La vârstnici sunt mai frecvente:

l  adenomul şi adenocarcinomul de prostată
l  nefroepiteliomul
l  nefroangioscleroza
l  hipertensiunea arterială secundară renovasculară prin stenoze

aterosclerotice ale arterelor renale
ANAMNEZA
Sexul
l  La bărbaţi predomină:
l  glomerulonefritele acute difuze post-streptococice
l  litiaza urinară
l  nefroepiteliomul.
l  La femei survin mai frecvent:

l  infecţiile urinare
l  hipertensiunea arterială secundară renovasculară prin displazia

fibro-musculară a tunicii medii a arterelor renale.
ANAMNEZA
Locul naşterii
l  Nefropatia endemică balcanică
l  este o afecțiune renală
cronică, a cărei cauză nu este
cunoscută, care evoluează cu
leziuni tubulo-interstițiale care
duc la atrofie renală și
insuficiență renală cronică
l  boala este întâlnită în judeţele
Mehedinţi Caraş-Severin,
Timiş şi în zonele vecinătatea
Dunării în Serbia, Bulgaria.
Zone în care este întâlnită nefropatia

endemică balcanică
ANAMNEZA
Antecedentele heredocolaterale
l  O serie de boli renale au transmitere ereditară. Exemple:
l  boli cu transmitere autosomal dominantă:
l  agenezia şi hipoplazia renală
l  glomerulopatii:
§  sindromul Alport (nefrită cu hematurie şi evoluţie spre insuficiență
renală cronică (IRC) + surditate + leziuni oculare )
l  tubulopatii:
§  sindromul Fanconi (glicozurie, aminoacidurie, hiperfosfaturie,
hiperkaliurie)
l  boala polichistică renală a adultului
§  boală caracterizată prin apariția în jurul vârstei de 25-30 de ani a
numeroase chiste renale bilaterale, care cresc progresiv în volum cu
distrugerea parenchimului funcțional renal și evoluție spre insuficiență rnală
cronică
ANAMNEZA
Antecedentele heredocolaterale
l  O serie de boli renale au transmitere ereditară. Exemple:
l  boli cu transmitere autosomal recesivă:
l  boala polichistică renală a copilului
§  aspectul clinic este similar dar afecțiunea debutează în primele luni de
viață ți evoluția este mai gravă comparativ cu boala polichistică a adultului
l  Contagiunea intrafamilială
l  este responsabilă de apariţia focarelor familiale de tuberculoză
renală şi de glomerulonefrită acută poststreptococică
ANAMNEZA
Antecedentele personale fiziologice
l  În cursul sarcinii
l  sunt mai frecvente pielonefritele acute şi litiaza renală (favorizate
de staza urinară, refluxul vezico-ureteral şi modificările
endocrine)
l  eclampsia este o afecţiune gravă care survine la sfârşitul sarcinii
caracterizată prin convulsii asociate cu hipertensiune arterială
(boala debutează în trimestrul III de sarcină prin hipertensiune
arterială asociată cu edeme şi proteinurie)
l  avorturile efectuate în condiţii improprii se pot complica cu
insuficienţă renală acută.
ANAMNEZA
Antecedentele personale patologice
l  Boli infecţioase:
l  infecţiile cu streptococi hemolitici de grup A pot duce la
glomerulonefrite acute.
l  infecţiile de focar (ex. focarele dentare) pot determina
glomerulonefrite acute
l  infecţiile urinare joase (cistitele) pot determina, prin propagare
ascendentă, pielonefrite acute.
l  uretrita gonococică netratată poate duce la complicaţii: prostatite
acute şi stricturi uretrale.
l  septicemiile pot determina insuficienţă renală acută.
l  infecţiile virale, tuberculoza, sifilisul pot afecta rinichiul.

ANAMNEZA
l  Boli cardiovasculare:
l  hipertensiunea arterială determină nefroangioscleroză renală şi/
sau leziuni aterosclerotice la nivelul arterelor renale.
l  afecțiunile care evoluează cu hipotensiune arterială prelungită
(ex. infarctul miocardic cu şoc cardiogen sau hemoragiile severe)
se pot complica cu insuficienţă renală acută.
l  la pacienţii cu endocardită subacută, vegetaţiile valvulare
cardiace stângi sau trombii din atriul sau ventricolul stâng pot
determina embolii renale
l  insuficienţa cardiacă afectează rinichiul prin scăderea debitului
sanguin renal
ANAMNEZA
l  Boli digestive:
l  Constipaţia cronică favorizează infecţiile urinare
l  Bolnavii cu ciroză hepatică decompensată pot dezvolta o formă

de insuficienţă renală acută funcţională, severă şi ireversibilă
numită sindrom hepatorenal
ANAMNEZA
l  Alte afecţiuni:
l  colagenozele (lupusul eritematos sistemic, poliarterita nodoasă,
sclerodermia) pot evolua cu afectarea rinichiului
l  bolile hematologice: anemiile hemolitice, leucemiile, limfoamele
şi mielomul multiplu se pot însoţi de suferinţe renale.
ANAMNEZA
l  Alte afecţiuni:
l  diabetul zaharat evoluează cu afectarea rinichiului.
l  complicaţiile renale ale diabetului sunt cunoscute sub numele de
nefropatie diabetică şi includ:
§  glomeruloscleroza diabetică
§  pielonefrita cronică (favorizată de infecţiile urinare frecvente la
diabetici)
§  necroza papilară renală
ANAMNEZA
l  Medicamente şi manopere medicale:

l  consumul cronic de antiinflamatoare nesteroidiene poate duce la
nefropatie interstiţială cronică cu evoluţie spre insuficienţă renală
cronică şi uneori necroză papilară.
l  unele antibiotice (gentamicina), sulfamidele, unele citostatice
(ciclosporina, ciclofosfamida, cisplatinul) pot determina nefropatii
tubulointerstiţiale cu insuficienţă renală acută sau cronică.
l  radioterapia oncologică poate determina nefrită interstiţială.
l  transfuziile incompatibile, cu hemoliză intravasculară pot duce la

insuficienţă renală acută, prin obstrucţia tubilor renali cu
hemoglobină.
l  manevrele instrumentale urologice pot determina infecţii urinare,
hemoragii, perforaţii.
ANAMNEZA
Condiţii de viaţă şi de muncă
l  Locuinţa rece, umedă, aglomerată creşte riscul infecţiilor

streptococice şi pe cel al glomerulonefritelor acute.
l  Excesul de carne, viscere, vânat (alimente bogate în
nucleoproteine), ca şi consumul de alcool, favorizează litiaza renală
urică.
l  Excesul de alimente bogate în oxalaţi (cacao, ciocolată, spanac,
roşii) favorizează litiaza urinară oxalică.
l  Intoxicaţiile cu ciuperci (Amanita Phaloides) determină insuficienţă
renală acută prin mecanism nefrotoxic.
l  Intoxicaţiile cu Pb, Ag, Cd produc nefropatii tubulare.
l  Muncitorii de la furnale şi turnătorii sunt predispuşi la litiază renală
(din cauza deshidratării).
ANAMNEZA
Debutul bolii
l  Debutul acut al bolilor renale este întâlnit în:

l  colica renală (determinată cel mai frecvent de litiaza renală)
l  glomerulonefritele acute
l  cistite, pielonefrite acute
l  insuficienţa renală acută
l  Debutul insidios al bolilor renale este caracteristic pentru:

l  glomerulonefrita cronică
l  rinichiul polichistic
l  tuberculoza renală
l  neoplasmul (cancerul renal) renal

SIMPTOME
Durerea
l  Durerea lombară difuză
l  este localizată în regiunea lombară sau în flanc
l  are caracter de jenă, greutate, presiune
l  iradiază descendent
l  are intensitate şi durată variabile
l  este accentuată de ortostatism şi de trepidaţii
l  se ameliorează sau dispare în clinostatism

SIMPTOME
Durerea
l  Durerea lombară difuză
l  durerea lombară difuză unilaterală poate fi determinată de:
l  hidronefroză
l  abces peri sau pararenal
l  neoplasm renal
l  durerea lombară difuză bilaterală este întâlnită în:
l  glomerulonefrite acute sau cronice
l  pielonefrita acută sau cronică
l  rinichiul polichistic
SIMPTOME
Durerea
l  Colica renală
l  este o durere caracteristică cauzată de obstrucţia acută a
bazinetului sau ureterului, urmată de distensia bruscă a
bazinetului şi a calicelor
l  cea mai frecventă cauză este litiaza renală sau ureterală
l  debutul este brusc, mai frecvent nocturn sau precipitat de efort,

trepidaţii, consum de lichide, administrare de diuretice
l  durerea este unilaterală
l  iradiază descendent pe traiectul ureterului, în flanc, fosa iliacă,

regiunea inghinală, organele genitale externe, porţiunea
superioară a coapsei
l  are caracter de torsiune, sfâşiere, arsură profundă
SIMPTOME
Durerea
l  este continuă sau cu exacerbări paroxistice.
l  este intensă şi pacientul nu găseşte o poziţie antalgică
l  durează minute, ore sau zile
l  se agravează după efort, trepidaţii, consum de lichide,
administrare de diuretice
l  se ameliorează la căldură locală, după antispastice sau după
eliminarea calculului.
SIMPTOME
Durerea
l  simptome şi semne de acompaniament:
l  renale: polakiurie, disurie, tenesme vezicale, oligoanurie, hematurie
macroscopică
l  digestive: greţuri, vărsături, meteorism, ileus
l  cardiovasculare: creşterea tensiunii arteriale, bradicardie, tahicardie,
extrasistole
l  cauze:
l  litiaza renală (cea mai frecventă cauză!)
l  tuberculoza renală
l  neoplasmul renal
l  necroza papilară
SIMPTOME
Durerea
l  Durerea vezicală (hipogastrică)
l  se manifestă ca o senzaţie de distensie, arsură localizată în
hipogastru
l  are o durată variabilă
l  este accentuată de presiune, de repleţia vezicală, de mers
l  diminuă la evacuarea vezicii
l  este însoţită de polakiurie, disurie, tenesme vezicale
l  cauze:
l  cistite
l  litiaza vezicală
l  tuberculoza vezicală
l  tumori vezicale
l  boli care duc la retenţie acută de urină
SIMPTOME
Polakiuria
l  Polakiuria
l  definiție: creşterea frecvenţei micţiunilor peste numărul normal (3
- 5 /24 ore).
l  este cauzată în special de afecţiuni ale căilor urinare inferioare:
l  cistită
l  neoplasm (cancer) al vezicii urinare
l  boli ale prostatei: prostatită, adenom de prostată
SIMPTOME
Disuria
l  Disuria
l  definiție: o dificultate în micţiune, golirea vezicii urinare se face cu
efort, conducând la micţiuni prelungite, cu scurgere lentă,
neregulată a jetului urinar şi cu senzaţia de evacuare incompletă
a vezicii
l  cauze:
l  boli ale vezicii urinare
§  calculi
§  tumori
§  disectazia colului vezical
l  boli ale prostatei
§  adenomul de prostată şi adenocarcinomul de prostată
l  afecţiuni ale uretrei posterioare
§  stricturi uretrale
SIMPTOME
Disuria
l  Disuria
l  cauze (cont.):
l  boli neurologice
§  scleroza în plăci
§  metastazele osoase ale unor cancere se pot localiza la nivelul coloanei
vertebrale cu afectare secundară a măduvei spinale
SIMPTOME
Alte tulburări ale micţiunii
l  Micţiunea imperioasă (tenesmul vezical)
l  definiție: constă în senzaţia de micţiune însoţită de necesitatea
imperioasă de a micţiona, cu eliminarea câtorva picături de urină
şi senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare.
l  se întâlneşte în:
l  afecţiuni ale vezicii urinare
§  cistite, litiaza vezicală
l  afecţiuni ale prostatei
§  prostatite
l  afecţiuni neurologice
SIMPTOME
Alte tulburări ale micţiunii
l  Micţiunea dureroasă
l  este o senzaţie de durere sau usturime pe traiectul uretrei în
cursul micţiunii (mai ales către sfârşitul acesteia).
l  apare în:
l  cistite
l  uretrite
l  Micţiunea incompletă
l  în caz de disurie, polakiurie sau de dureri micţionale vezica se
goleşte doar parţial (se produce o retenţie incompletă de urină)
SIMPTOME
Retenţia completă de urină
l  Retenţia completă de urină
l  reprezintă imposibilitatea de a urina
l  consecinţa retenţiei de urină o reprezintă distensia extremă a

vezicii urinare numită glob vezical
l  retenţia completă de urină poate fi acută sau cronică.
l  retenţia acută apare brusc (precedată sau nu de manifestări urinare),
poate ceda spontan sau după sondaj vezical.
l  retenţia cronică apare după o suferinţă veche, cu disurie, polakiurie,
la bolnavi vârstnici şi nu se vindecă spontan
SIMPTOME
Retenţia completă de urină
l  Cauze:
l  retenţie prin obstacol la nivelul căilor urinare inferioare
(subvezical):
§  tumori ale vezicii urinare, calculi vezicali, disectazia de col vezical
§  adenom, adenocarcinom de prostată, prostatite
§  uretrite acute, stricturi uretrale, calculi inclavaţi în uretră
l  retenţie prin perturbarea mecanismului neurologic de evacuare
a vezicii urinare:
§  traumatisme renale sau ale căilor urinare, traumatisme perineale
§  traumatisme sau leziuni cerebrale, medulare
§  prin mecanism reflex postoperator (după intervenţii chirurgicale la
nivelul abdomenului sau bazinului)
SIMPTOME
Incontinenţa urinară
l  Incontinenţa urinară
l  definiție: eliminarea necontrolată, involuntară a urinei.
l  Cauze :
l  insuficienţa sfincterului vezical
l  cistite
l  distensia exagerată a vezicii urinare
l  calculi ureterali inclavați în uretra posterioară
l  boli neurologice şi psihice:
§  leziuni ale măduvei spinării (traumatisme, sifilis)
§  epilepsie
§  boli psihice: nevroze, psihoze, isterie
SIMPTOME
l  Incontinenţa urinară de efort
l  definiție: pierderea involuntară de urină în cursul unor creşteri ale
presiunii intraabdominale (efort fizic, tuse, strănut, râs)
l  cauze:
l  alterări ale anatomiei locale: ruptura de perineu cu afectarea
sfincterului vezical
l  sarcina: compresiunea vezicii de către uterul gravid
l  după operaţii de prostată prin lezarea sfincterului vezical
l  la bătrâni prin mecanism neurogen
SIMPTOME
l  Pierderea inconştientă şi involuntară de urină care apare la copii se
numeşte enurezis.
l  este determinată de imaturitatea sau lipsa de dezvoltarea
centrilor sacraţi ai micţiunii
l  însoţeşte frecvent malformaţiiile coloanei vertebrale – spina bifida
EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia
l  Inspecţia regiunii lombare
poate evidenţia:
l  bombări în:
l  hidronefroză sau pionefroză
l  tumori renale mari
l  abcese perirenale
l  rinichi polichistic gigant
l  retracţia regiunii lombare se

observă la:
l  subiecţi caşectici
l  pacienţii cu rinichi ptozaţi

EXAMENUL OBIECTIV
Palparea
l  În mod normal rinichii nu se pot palpa.
l  La bolnavii slabi, emaciaţi sau la persoane longiline se poate palpa
polul inferior al rinichiului drept.
l  De obicei, când un rinichi devine palpabil este vorba de un rinichi
mărit în volum sau de un rinichi ptozat.
l  Rinichiul este mărit în volum în caz de:
l  hidronefroză/ pionefroză
l  abces perirenal
l  rinichi polichistici (în acest caz creşterea în volum este bilaterală)

EXAMENUL OBIECTIV
Palparea
Hidronefroză
EXAMENUL OBIECTIV
Palparea
l  Prin palpare se poate decela
sensibilitatea rinichiului în
punctele renale:
l  punctul costovertebral (situat
imediat sub joncţiunea coastei
a XII-a cu coloana vertebrală)
l  punctul costomuscular (situat
în unghiul format de marginea
inferioară a coastei a XII-a cu
marginea laterală a masei
musculare paravertebrale)
punctul renal costovertebral

EXAMENUL OBIECTIV
Palparea
l  Punctul ureteral superior
l  este situat la intersecţia
orizontalei duse prin ombilic cu
linia verticală trasată prin
punctul Mac Burney
l  Punctul ureteral mijlociu
l  este situat la joncţiunea treimii
externe cu cea medie a liniei
ce uneşte spinele iliace antero-
superioare.
l  Punctul ureteral inferior
l  corespunde ureterului terminal
şi se palpează prin tuşeu rectal
la bărbaţi şi prin tuşeu vaginal
la femei.
EXAMENUL OBIECTIV
Percuţia
l  Percuţia regiunilor lombare
(manevra Giordano) se face cu
marginea ulnară a mâinii
drepte.
l  Manevra Giordano este
dureroasă (pozitivă) în:
l  litiaza renală
l  pielonefrita acută
l  glomerulonefrita acută manevra Giordano
EXAMENUL OBIECTIV
Examinarea vezicii urinare
l  Vezica urinară goală nu poate
fi palpată sau percutată.
l  Retenţia de urină
l  determină apariţia globului
vezical, vizibil la inspecţie
l  la percuţie globul vezical
determină o matitate
hemisferică localizată
deasupra simfizei pubiene cu
convexitatea în sus
l  globul vezical dispare după
eliminarea urinei prin sondaj
vezical
EXPLORĂRI PARACLINICE
Examenul urinei
EXAMENUL MACROSCOPIC
l  Volumul
l  volumul normal de urină eliminat în 24 de ore este de 1000-1500
ml la bărbaţi şi de 800-1500 ml la femei.
l  Modificările volumului urinar sunt:
l  Poliuria
l  constă în eliminarea a peste 2000 ml urină/zi.
l  cauze:
§  expunere la frig, stres
§  după diuretice
§  diabetul insipid
§  diabetul zaharat dezechilibrat
§  în faza poliurică a insuficienţei renale acute sau a insuficienţei
renale cronice
Examenul urinei
l  Oliguria
l  reducerea cantităţii de urină sub 500 ml/zi
l  cauze:
§  deshidratare
§  hipovolemie după hemoragii masive
§  insuficienţa cardiacă
§  ciroza hepatică,
§  boli renale:
§  colica renală
§  sindromul nefrotic
§  glomerulonefrite
§  insuficienţa renală acută la debut.
§  insuficienţa renală cronică în stadiul terminal
Examenul urinei
l  Anuria
l  eliminarea unui volum de urină mai mic de 50 ml pe zi
l  cauzele sunt superpozabile cu cele ale oliguriei
l  Nicturia
l  constă în egalizarea sau inversarea raportului dintre diureza diurnă şi
cea nocturnă.
l  este întâlnită în:
§  insuficienţa renală cronică în faza poliurică
§  insuficienţa cardiacă dreaptă
§  ciroza hepatică
Examenul urinei
l  Culoarea urinei
l  urina normală este galben
deschisă spre galben
roşcat.
l  în poliurie urina este mai
deschisă la culoare
l  în oligurie urina este mai
închisă la culoare
(hipercromă)
l  hemoglobinuria dă urinei o culoare roz-roşiatică
l  afecţiuni hematologice:
§  anemii hemolitice
§  hemoglobinurie post transfuzie de sânge incompatibil,
l  hemoglobinurie infecţioasă
l  infarct renal
l  mioglobinuria determină o culoare roşie a urinei
l  apare în sindromul de strivire musculară
l  în melanurie urina este neagră
l  apare prin eliminarea melaninei la pacienţii cu melanoame maligne
l  alcaptonuria (boală genetică în care organismul nu poate
metaboliza aminoacizii fenilalanină şi tirozină determină culoarea
neagră a urinei
l  urina are nuanţă roşie închisă, ca vișinele putrede
l  în porfirie
l  urina galben-roşiatică
l  după administrare de aspirina, fenotiazină
l  urina de culoare verde-albastru
l  după administrare de albastru de metilen
Examenul urinei
1-normală; 4-hematurie; 5-icter obstructiv; 6-porfirie; 7-alcaptonurie;8-melanurie

Examenul urinei
l  Mirosul urinei
l  în mod normal este fad sau de migdale amare
l  este amoniacal în infecţii urinare.
l  de mere putrede în diabet zaharat sau în inaniţie ( cetonurie ).
l  fetid în infecţii grave.
l  putrid în tumori vezicale.

Examenul urinei
EXAMENUL FIZICOCHIMIC
l  Reacţia urinei
l  pH-ul normal este cuprins între 5,8 şi 7,8.
l  pH-ul alcalin apare în:

l  vărsături incoercibile
l  ingestie de alimente sau medicamente alcaline
l  infecţii urinare
l  litiaza urinară
l  pH-ul acid apare în
Examenul urinei
l  Densitatea
l  densitatea normală variază între 1001 şi 1035
l  densitatea urinei creşte

l  când conţine glucoză sau proteine în cantităţi patologice
l  densitatea urinară scade
l  insuficienţa renală cronică
l  nefropatile tubulointerstiţiale
Examenul urinei
l  Proteinuria
l  în mod fiziologic, prin urină se elimină cantități mici de proteine
(50-150 mg/zi)
l  proteinuriile se pot clasifica după durată în:
l  proteinurii tranzitorii – durează puțin și sunt intermitente
l  proteinurii permanente
l  Proteinurii tranzitorii:
l  pot fi determinate de:
§  febră
§  ortostatism prelungit
§  efort fizic intens
Examenul urinei
l  Proteinurii permanente
l  de cauză prerenală
§  când filtrul glomerular nu este lezat şi este traversat de proteine cu
densitate mică
§  cauze:
§  gamapatie monoclonală, mielom multiplu, boala Waldenstrom
l  Proteinurii de cauză renală
§  apar când există leziuni glomerulare
§  cauze:
§  sindroame nefrotice (proteinurie de peste 3,5 g/zi)
Examenul urinei
l  Piuria
l  constă în prezenţa puroiului în urină.
l  clasificare
l  piuria macroscopică dă un aspect tulbure al urinei
l  piuria microscopică nu modifică aspectul urinei şi presupune prezenţa
leucocitelor în sedimentul urinar
l  cauzele piuriei:
l  uretrite
l  prostatite
l  boli ale vezicii urinare: cistite ,tuberculoză vezicală
l  boli renale: pielonefrite, tuberculoză renală, abces renal
Examenul urinei
l  Glicozuria
l  reprezintă prezenţa glucozei în urină (substanţă care lipseşte în
mod normal din urină)
l  clasificare
l  glicozurii trecătoare
§  ex după mese bogate în glucide
l  glicozurii permanente
§  diabet zaharat (glicozurie + hiperglicemie)
§  diabet renal (glicozurie + glicemie normală)
Examenul urinei
l  Cetonuria
l  corpii cetonici (acetona, acidul acetilacetic şi acidul beta
hidroxibutiric) sunt oxidaţi în mod normal, astfel încât în urină nu
ajung decât cantităţi mici, nedecelabile prin metode obişnuite.
l  prezenţa lor în urină se numeşte cetonurie şi este întâlnită în:
l  diabetul zaharat decompensat
l  febră
l  inaniţie
l  diaree, vărsături repetate (mai ales la copii),
l  boli hepatice grave
l  după ingestie de alcool
Examenul urinei
l  Urobilinogenuria
l  urobilinogenul creşte în
l  icterele hemolitice (prehepatice)
l  în icterele hepatocelulare
l  urobilinogenul este absent în:
l  icterul obstructiv prin obstrucţia completă a căii biliare (posthepatic)
l  Pigmenţii biliari (bilirubinuria)
l  bilirubina este evidenţiată în urină în:
l  icterele obstructive şi icterelehepatocelulare;
l  ea este responsabilă de apariţia coluriei (urina devine închisă la
culoare)
l  bilirubinuria lipseşte în:
l  icterele hemolitice (prehepatice)
Examenul urinei
l  În urina normală se elimină maximum 1000 hematii/minut, maximum
2000 leucocite/minut.
l  Leucocituria
l  Leucocituria patologică este întâlnită în pielonefrită.
l  Leucocituria patologică cu urina sterilă şi pH-acid este

caracteristică pentru tuberculoza renală
l  Hematuria.
l  Hematuria microscopică nu modifică aspectul normal al urinei şi
este produsă de cantităţi mici de sânge, care nu pot fi detectate
decât prin examen microscopic
l  Hematuria macroscopică determină culoarea roşie (“ca zeama
de carne”) a urinei
Examenul urinei
l  Hematuria are cauze renale/ urinare şi extrarenale
l  hematuria de cauză renală/ urinară
l  boli renale
§  tuberculoza renală
§  embolii renale
§  traumatisme renale
§  cancerul renal
l  boli ureterale, vezicale, prostatice
§  litiaza renală şi/sau ureterală
§  tumori benigne sau maligne ale căilor urinare
§  cistita hemoragică
§  adenomul sau adenocarcinomul de prostată
§  traumatisme
Examenul urinei
l  Hematuria are cauze renale/ urinare şi extrarenale
l  hematuria de cauză extrarenală
l  coagulopatii
l  tratament anticoagulant
Examenul urinei
EXAMENUL BACTERIOLOGIC
l  Urina trebuie recoltată după tehnica jetului mijlociu :
l  la femei trebuie efectuată o toaletă îngrijită a vulvei şi a regiunii
periuretrale
l  la bărbaţi trebuie îndepărtat prepuţiul de pe gland, după care se
spală regiunea din jurul meatului urinar
l  vezica trebuie să fie plină, în măsura posibilului; pacientul elimină
un jet de urină (cel puţin 20 ml) înainte de începerea recoltării
l  recoltarea urinei formată noaptea (staza urinară favorizează
multiplicarea germenilor) duce la creşterea densităţii germenilor
în urină – ca urmare urocultura se recoltează dimineaţa
l  Urina recoltată trebuie rapid transportată şi însămânţată în cel mult
30 minute de la recoltare, sau conservată la +4oC
Examenul urinei
l  Metode de depistare a infecţiei urinare :
l  depistarea chimică a bacteriuriei cu bandelete reactive
l  nitraţii din urină sunt reduşi la nitriţi în prezenţa enterobacteriilor -
virajul reactivului bandeletei în roz
l  urocultura
l  prin însămânţarea pe medii de cultură
l  determinarea cantitativă – interpretarea rezultatelor
§  peste 100.000 germeni/ml semnifică infecţie certă
§  între 10.000 şi 100.000 germeni/ml rezultatul este incert şi devine
semnificativ doar dacă se găseşte acelaşi tip de microb, cu
potenţial cunoscut de producere a infecţiei urinare, la mai multe
examinări
§  sub 10.000 germeni/ml este foarte probabila o contaminare
externă
§  sub 1000 germeni/ml rezultatul este negativ
EXAMENUL OBIECTIV
Explorări paraclinice
EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ RENALĂ
l  Examinări plasmatice
l  Ureea
l  Creatinina
l  Acidul uric
l  Determinarea în plasmă a unor substanţe electrolitice (ionograma)

l  Sodiu
l  Potasiu
l  Clor
l  Calciu
EXAMENUL OBIECTIV
EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ RENALĂ
l  Clearance-ul creatininei
l  este proba funcţională renală cea mai utilizată în practica
medicală, fiind folosită pentru estimarea ratei filtrării glomerulare
l  Examinări urinare
l  Densitatea – proba Zimniţki (densitatea în micţiuni separate)
l  explorează capacitatea rinichiului de a concentra şi dilua urina
l  pacientul urinează de fiecare dată în recipiente separate; se notează
de fiecare dată cantitatea de urină şi se măsoară densitatea
l  pH-ul urinar
EXAMENUL OBIECTIV
EXAMINĂRI MORFOLOGICE
l  Radiografia renală simplă
l  evidenţiază calculii renali şi ureterali radioopaci
l  Urografia intravenoasă
l  se efectuează radiografii repetate după administrarea
intravenoasă a unei substanţe de contrast iodate; de obicei, se
fac clişee radiografice la 3, 6, 15 şi 25 minute de la injectare
l  permite evidenţierea de anomalii morfologice ale rinichilor,
ureterelor şi ale vezicii urinare (dilataţii bazinetale, caliciale,
defecte de opacifiere determinate calculi radiotransparenţi sau
tumori, etc)
l  poate explora indirect şi funcţia de excreţie a rinichiului prin
aprecierea intensităţii şi a timpului de excreţie urinară a
substanţei de contrast
EXAMENUL OBIECTIV
l  Ecografia
l  este o metodă de explorare neinvazivă, bazată pe reflectarea
ultrasunetelor de către structurile din corpul uman
l  poate pune în evidenţă chiste, tumori renale, dilataţii ale căilor d
de excreţie (hidronefroză), calculi renali sau ureterali, modificări
de structură şi de volum a prostatei, etc.
Radiografie renală simplă: Urografie

calcul radioopac renal stg
Ecografie: litiază renală Ecografie: tumoră renală

EXAMENUL OBIECTIV
l  Tomografia computerizată
l  realizează secţiuni transversale, utilizând raze X; performanţa
metodei creşte dacă se injectează o substanţă de contrast i.v
l  este indicată în tumori renale, vezicale, prostatice şi în patologia
retroperitoneală.
l  Arteriografia renală
l  vizualizarea vaselor renale după injectarea intravenoasă de
substanţă de contrast
l  Scintigrafia renală şi nefrograma izotopică
l  explorează mai ales funcţia renală după injectarea intravenoasă
a unei substanţe specifice marcată radioactiv
Tomografie computerizată renală

cancer renal stg cu tromb tumoral în
vena renală
Ureteroscopie
EXAMENUL OBIECTIV
l  Cistoscopia şi uretroscopia
l  metode de explorare endoscopică cu vizualizarea interiorului
vezicii urinare şi a uretrei
l  Biopsia renală
l  implică prelevarea unor fragmente de ţesut de la nivelul
rinichiului, ce vor fi nalizate ulterior prin microscopie optică şi
electronică
l  poate fi ghidată prin ecografie sau computer tomografie
Cistoscopie Biopsie renală ghidată ecografic

C9 AMG Renal PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C9 AMG Renal PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APARATUL RENAL

l La nou născut şi la sugar se constată:

l sindromul nefrotic cu leziuni minime

l litiaza renală secundară tubulopatiilor ereditare

l La adolescent sunt frecvente

l Adulţii prezintă mai frecvent:

l glomerulonefrite acute şi cronice

l boala polichistică renală

l La vârstnici sunt mai frecvente:

l hipertensiunea arterială secundară renovasculară prin stenoze

l La femei survin mai frecvent:

l hipertensiunea arterială secundară renovasculară prin displazia

Zone în care este întâlnită nefropatia

l infecţiile virale, tuberculoza, sifilisul pot afecta rinichiul.

l Bolnavii cu ciroză hepatică decompensată pot dezvolta o formă

l Medicamente şi manopere medicale:

l transfuziile incompatibile, cu hemoliză intravasculară pot duce la

l Locuinţa rece, umedă, aglomerată creşte riscul infecţiilor

l Debutul acut al bolilor renale este întâlnit în:

l cistite, pielonefrite acute

l insuficienţa renală acută

l Debutul insidios al bolilor renale este caracteristic pentru:

l neoplasmul (cancerul renal) renal

l are caracter de jenă, greutate, presiune

l are intensitate şi durată variabile

l este accentuată de ortostatism şi de trepidaţii

l se ameliorează sau dispare în clinostatism

l debutul este brusc, mai frecvent nocturn sau precipitat de efort,

l iradiază descendent pe traiectul ureterului, în flanc, fosa iliacă,

l este accentuată de presiune, de repleţia vezicală, de mers

l diminuă la evacuarea vezicii

l este însoţită de polakiurie, disurie, tenesme vezicale

l consecinţa retenţiei de urină o reprezintă distensia extremă a

l tumori renale mari

l rinichi polichistic gigant

l retracţia regiunii lombare se

l pacienţii cu rinichi ptozaţi

l rinichi polichistici (în acest caz creşterea în volum este bilaterală)

punctul renal costovertebral

1-normală; 4-hematurie; 5-icter obstructiv; 6-porfirie; 7-alcaptonurie;8-melanurie

l este amoniacal în infecţii urinare.

l de mere putrede în diabet zaharat sau în inaniţie ( cetonurie ).

l fetid în infecţii grave.

l putrid în tumori vezicale.

l pH-ul alcalin apare în:

l densitatea urinei creşte

l Leucocituria patologică cu urina sterilă şi pH-acid este

l Determinarea în plasmă a unor substanţe electrolitice (ionograma)

Radiografie renală simplă: Urografie

Ecografie: litiază renală Ecografie: tumoră renală

Tomografie computerizată renală

Cistoscopie Biopsie renală ghidată ecografic

S-ar putea să vă placă și

l  La nou născut şi la sugar se constată:

l  sindromul nefrotic cu leziuni minime

l  litiaza renală secundară tubulopatiilor ereditare

l  La adolescent sunt frecvente

l  Adulţii prezintă mai frecvent:

l  glomerulonefrite acute şi cronice

l  boala polichistică renală

l  La vârstnici sunt mai frecvente:

l  hipertensiunea arterială secundară renovasculară prin stenoze

l  La femei survin mai frecvent:

l  hipertensiunea arterială secundară renovasculară prin displazia

l  infecţiile virale, tuberculoza, sifilisul pot afecta rinichiul.

l  Bolnavii cu ciroză hepatică decompensată pot dezvolta o formă

l  Medicamente şi manopere medicale:

l  transfuziile incompatibile, cu hemoliză intravasculară pot duce la

l  Locuinţa rece, umedă, aglomerată creşte riscul infecţiilor

l  Debutul acut al bolilor renale este întâlnit în:

l  cistite, pielonefrite acute

l  insuficienţa renală acută

l  Debutul insidios al bolilor renale este caracteristic pentru:

l  neoplasmul (cancerul renal) renal

l  are caracter de jenă, greutate, presiune

l  are intensitate şi durată variabile

l  este accentuată de ortostatism şi de trepidaţii

l  se ameliorează sau dispare în clinostatism

l  debutul este brusc, mai frecvent nocturn sau precipitat de efort,

l  iradiază descendent pe traiectul ureterului, în flanc, fosa iliacă,

l  este accentuată de presiune, de repleţia vezicală, de mers

l  diminuă la evacuarea vezicii

l  este însoţită de polakiurie, disurie, tenesme vezicale

l  consecinţa retenţiei de urină o reprezintă distensia extremă a

l  tumori renale mari

l  rinichi polichistic gigant

l  retracţia regiunii lombare se

l  pacienţii cu rinichi ptozaţi

l  rinichi polichistici (în acest caz creşterea în volum este bilaterală)

l  este amoniacal în infecţii urinare.

l  de mere putrede în diabet zaharat sau în inaniţie ( cetonurie ).

l  fetid în infecţii grave.

l  putrid în tumori vezicale.

l  pH-ul alcalin apare în:

l  densitatea urinei creşte

l  Leucocituria patologică cu urina sterilă şi pH-acid este

l  Determinarea în plasmă a unor substanţe electrolitice (ionograma)