Calculul stîlpului

Conform datelor primite la calculator construim schema stîlpului pe care acţionează

forţa tăietoare de comprimare şi momentul de încovoiere maxim.

Caracteristicile de rezistenţă ale betonului şi a armaturei

Beton de clasa B20:

- Compresiune axială Rb=15MPa,

- Întindere axială Rbl=0,75MPa,

-Modulul de elasticitate E=23•103 MPa

Armatura de clasa A-III cu :

 -Rezistenţa de calcul la întindere Rs=365MPa
-Modulul de elasticitate E=20105 Mpa

Coloana intermediară aflată la nivelul 1 pe axa 7-E:

Secţiunea coloanei bxh=60x60cm, stratul de protecţie a armaturei comprimate şi

întinse as=as=600mm. Acţionează valori maxime cu momentul încovoietor M=5 kNm
şi forţa axială de comprimare N=1400 KN, Q = 4 kN.

Precizarea dimensiunilor stîlpului

N 1400000
A= = = 1618,49 cm 2 .
φ ( ς b2∙ Rb+μ ∙Rs ) •100 1 ( 15 ∙1+0,01 ∙ 365 ) ∙ 100

hsl= 60 cm. bsl=60cm.

Areal =60•60=3600 cm2 >A =1618,49 cm2

𝛗= 1- coeficient de flambaj

𝛍= 0,01 (1%) coef. de armare.

Calculul stîlpului în planul de încovoiere

În planul de încovoiere stîlpul se calculează ca un element solicitat excentric la

(comprimare la acţiunea momentelor de încovoiere şi a acţiunii forţelor axiale) pentru
toate combinările de eforturi în secţiunea cea mai periculoasă.

Pentru armarea stîlpului se iau valorile maximale primite din calcul.

Lungimea de calcul a stîlpului de la primul nivel:
lo= 0.7 • het = 0.7 • 300 = 210 cm
Het - inaltimea etajului(lungimea stîlpului)
 Flexibilitatea stîlpului va fi:
l0/h sl = λ = 210/60 = 3,5
caz. I λ <4, deci η=1
caz. II 4< λ <10, deci

1
η =x=
N
1-
N1
Determinam excentricitatea:
e0=M/N= 5000/1400000=0.0035m
e=η·e0+hsl/2-as=1·0.0035+60/2-0.04=0.12m

Luînd în consideraţie că în perioada de exploatare a clădirii momentul încovoitor

şi schimbă direcţia de acţiune cu valori aproximativ egale. Armătura se calculează
ca pentru un element armat simetric.
ω=0,85-0.008·Rb=0,85-0,008·15=0,350
ω - caracteristica zonei comprimate

ω
0.350
Rs
ξ R= 1+
ω = 1+
365
(1-
0.350
) = 0,299
500(1- ) 500 1.1
1.1

ξ R - valoarea înălţimii relative limită a zonei comprimate

x=N/γ b2·Rb·bsl = 140000/0.9·15·60·100 = 14 cm
an - x/h0sl = 14/36 = 0.38
h0sl=hsl-as=60-3.5=56.5 cm

h0sl- inaltimea sectiunii de calcul

an =0.38> ξ R=0.299 rezulta ca avem armare dubla.
Zona comprimata este mai mare decit inaltimea sectiunii, deci avem excentricitate
mica.
Aria necesara a armaturii va fi :
As=As
 N·e 1400000· 12
α m= = = 0.88
γb 2 · Rb · bsl· hosl · hosl 0.9· 15 ·100−60 ·56.5 · 56.5

α n ( 1−ξR )+ 2 α s · ξR 0.38 (1−0.299 ) +2 ·0.162 · 0.299

ξ = 1−ξR+2 α s = 1−0.299+2· 0.162 =1.14

αm−αn(1−0.5 αn) 0.88−0.38(1−0.5 · 0.38)

αs = = = 0.162
1−σ 1−0.088

αs
σ=
hosl
= 3.5
60
=0.088

As=As

Rb · bsl ·h 0 sl αm−ξ(1−0.5 ξ) 0.9· 15 · 60 0.88−1.14 (1−0.5 · 1.14)

= Rs • 1−σ = 365 • 1−0.088

810 0.389
= 365 • 0.912 = 2.219 • 0.426=0.94 cm2

Din rezultatul obtinut reese ca mai avem nevoie de armatura pentru armarea coloanei,
deoarece betonul de cl.B 20 nu poate prelua total sarcina transmisa stilpului la comprimare.
Deci, in rezultat, vom adopta armarea longitudionala constructiv conform p. 5.2.4.4 a
normativului NCM. F03. 02-99. Deci armarea longitudionala minima admisibila a îslilpilor
cadrului trebuie sa fie 4 bare Ø16+1bara Ø16,rezulta ca vom adopta 5 bare Ø 16 cu
Asreal=8,04cm2.
Pasul armaturei transversale a stilpilor,conform p. 5.2.4.4 a normativului NCM. F03. 02-
99, va fi considerat de 15*d(d- Ø armaturei longitudionale), adica nu mai mare de 24 cm, si
pasul etrierilor nu mai mare de 10cm pe sectoarele cu lungimea de 60cm de la nodul de
incastrare a stilpului cu rigla sau fundaţia.

Dimensionarea şi armarea stîlpilor

Armarea longitudinală.

Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. Stâlpii avînd secţiunea şi

armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată corespunzătoare
momentului încovoietor maxim. Aceasta este secţiunea aflată imedig sub grinda
planşeuli peste parter.

Stâlpul central ( 600 x 600).

Momentul încovoietor de calcul: M = 201,9 kN.

Forţa axială corespunzătoare este: N=1695-40,69≈1655 kN .

d
Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a=a' ≈25+ 2 =35-mm .

Se cunosc:

h0=h –a =600-35 =565 mm;

ha =h0 -a'= 565-35=530 mm

h
ea = 30 ≥ 20 mm; ea ≥ 20 mm.

Mc =M+N-ea = 201,9+1655•0,02=235 kNm.

Rezultă succesiv:

N 1655 •10
x = b •Rc = 600 •13 = 212.18 mm
 530 212.18
235• 10+1655• 10• −600 •212.18 •13( 565− )
A𝜶 =A’𝜶 = 2 2 = 540.4mm2.
300 •530

Rezulta ca armatura longitudinala nu este necesara, betonul simplu putând prelua

solicitarea de compresiune excentrica.

Aα 0.1•600•565
ρ= A b*ho •100% =0.1% rezulta A𝜶 = 100 =339 mm2

Se alege A𝜶=A’𝜶 =698mm2 (2Ø16+2Ø12)

Aria de armatura aleasă se dispune pe toate laturile. Dispoziţia barelor in secţiunea

transversali este prezentată mai jos.
Procentul total de armare trebuie si fie mai mare de 0,32 %

(¿ total ) 1709
ρ= Aα
b• h
•100 % ¿=
600• 600 •100% =0.47% >0.32%
 Armarea transversală.

Se cunosc:

Rt - rezistenţa la intindere a betonului: Rt = 0,95 N/mm2 (beton Bc 25);

Ra - rezistenţa de calcul a armăturii: Ra =210 N/mm2 (oţel OB 37);
La elementele comprimate excentric, rezistenţa de calcul a betonului la întindere,
utilizată in calculul la forţă tăietoare se determină astfel:

N 870 •10
Rt’=Rt•(1+0.5•n) , unde: n = b •h • Rc ; rezulta n= 500• 500•13 = 0.27 ;

Rt’=0.95(1+0.5•0.27)=1.078 N/ mm2
Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79,28 kN.
Ordinea operaţiilor este următoarea: [8], [10]

Q 79.28 •10
Q= b •h o • Rt ' = 500• 465 •1.078 = 0.316 < 0.50 ↔ nu este necesar calculul

etrierilor

Armatura transversala se dispune constructiv. Pe direcita fiecarei laturi, procentul de

armare transversala trebuie sa fie mai mare sau egal cu 0,1%. Se alege un etrier
perimetral cu Ø 8(Ae=50,3mm2) si un etrier interior cu Ø6(Ae =28,3mm

Prevederi constructive pentru stâlpi.

Clase de stâlpi

Prevederile prezentului paragraf se referi la stâlpii cu eforturi axiale

 N
semnificative (n= b •h • Rc >¿ 0,05). In acest paragraf se prezintă, numai prevederile

specifice stâlpilor neparticipanti la structuri seismice (stălpilor din clasa C).

Secţiunea de beton.

Dimensiunile laturilor secţiunilor la stilpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte

forme ortogonale (L, T, cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. Dimensiunile
minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări
reduse.

Armăturile longitudinale.
Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din
OB 37. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate
obişnuite.

Distanţa liberă minimi între bare: 50 mm. Distanţa maximă intre axele barelor 250
mm Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colturile secţiunii , la stilpi avind
laturile sectiuni <400 mm.Procentul total de armare longitudinală p,
A α (total )
p= •100%
b∗h

şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite:

• procentul total de armare trebuie să nu fie, de regulă, mai mare de 2,5 %;
• procentele totale de armare minime, conform tabelului
• procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0, 20 %.

In cazurile când, din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale

sau din alte motive justificate, secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea
impusă de dimensionarea la compresiune excentrică, astfel încât armătura
longitudinală rezultă dimensionată constructiv, procentele totale de armare pot fi
 reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul, cu condiţia ca procentul de armare
pe fiecare latură să nu scadă sub 0,10 %.

Armăturile transversale

Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc, la fiecare nivel

separat pentru:
- zona curentă a stâlpului;
- zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi.

A- Zona curentă. Distanţa maximă între etrieri: I5*d (d - diametrul minim al

armăturilor longitudinale), dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300
mm la cei din clasele B şi C.

B- Zona cu etrieri îndesiţi. îndesixea etrierilor rezultă necesară la stâlpii

neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de
regulă, la extremitatea inferioară a stâlpului, la fiecare nivel), pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea
solicitărilor transversale generate si necoaxialitatea lor.

C- înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi.

Pentru stâlpii din clasa C, ctrierii sc îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere
(ls = 40*d). Pentru stâlpii din clasele A şi B, care nu fac obiectul acestui proiect
îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.

D- Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae<8* d (d - diametrul

minim al armăturii longitudinale), ae <h/5(h- dimensiunea laturii mari a secţiunii
stâlpului) şi ae >100 mm.

Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie >1/4 din diametrul maxim al armăturilor
longitudinale, dar cel puţin 6mm, cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai
stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm.
 Armătura transversală se dispune constructiv. Pe direcţia fiecărei laturi, procentul de
armare transversală trebuie să fie > 0,1 %. Numărul de braţe verticale ale unui etrier: >
2 (pentru etrierul perimetral)

Dictează deci condiţia (II), care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm.

BIBLIOGRAFIE

1. Пособие по проектированию оснований зданий и сооружений (к СНиП

2.02.01-83) Москва, Стройиздат 1986г.
2. СНиП 2.01.07-85 «Нагрузки и воздействия» Москва, ЦИТП, 1986г.
3. Типовой проект 102-011С. Блок секция на 30 квартир.
4. Серия 1.112-2П «Плиты ленточных фундаментов», вып. 1 Киев 1972г.
5. СНиП 2.03.01-84 «Бетонные и железобетонные конструкции» Москва,
ЦИТП, 1985г.
6. Цай Т.Н. Строительные конструкции Том 2. Москва, Стройиздат 1985.
7. S.Radauţan «Русско-молдавский политехнический словарь», Кишинев,
1983г.
8.STAS 10.107/a-90
Construcţii civile şi industriale.
Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
9.Pavel C. Beton armat.
Manual pentru licee industriale cu profil de construcţii, cl. XII-a, şi şcoli profesionale.
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1984.
10.Postica A.I. Indicaţii metodice la proiectul de curs „Calculul construcţiilor din
beton armat”, or. Chişinău 1995.
11.Peştişanu „Construcţii” curs de prelegeri. Bucureşti 1978.
12.Серия ИИ03-02.
Железобетонные изделия, Москва 1964