VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE ROMÂNIEI

ELEMENTE ZONALE
LOCALIZARE CLIMA VEGETAŢIE FAUNĂ SOLURI
-<250-300m: Pod. -etj. cl. de câmpie cu 1.Zona de STEPĂ- asociaţie de ierburi, -rozătoare: iepurele de câmp, Clasa
Dobrogei, estul influenţe de ariditate predominant păioase (graminee), şoarecele de câmp, popândăul, MOLISOLURI:
C.Române, părţile 10-11˚C, <500mm presărată ici-colo cu copaci izolaţi (măr hârciogul; -Soluri bălane
joase din Pod. şi păr pădureţi) şi tufe ţepoase de măceş, -dropia (ocrotită de dobrogene
Moldovei: Câmpia pormbar etc. lege),prepeliţa, potârnichea, Soluri cernoziomice
Moldovei ciocârlia, vulturul pleşuv de -Cernoziomul levigat
-200-350m: părţile -etj. climatic de 2.Zona de SILVOSTEPĂ- stepa cu stepă -au cea mai bună
mai înalte din pod. câmpie (şi dealuri pâlcuri de pădure; -crapul, bibanul, fertilitate dar sunt
Dobrogei, pod. joase) -copacii care alcătuiesc pâlcurile de roşioara,carasul deficitare ca
Moldovei, partea 10˚C, 500-600mm pădure aparţin aceloraşi specii care -şalăul, somnul, ştiuca umiditate- necesită
centrală şi sudică a formează etajul inferior de pădure *căprioara, veveriţa, dihorul, irigaţii
Câmpiei Române, păsărele cântătoare -sunt cultivate
Câmpia de Vest
-300-1800m 3.Zona de PĂDURE -animalele sunt comune-
-în toate unităţile de a) etajul pădurilor de foioase (300- deoarece au aparat locomotor, Clasa
relief care ating sau 1200m) ele se pot deplasa în căutarea ARGILUVISOLURI:
depăşesc altitudinile -etj. clim. de câmpie ◄subetajul stejarului: 300-500/600m hranei, fiind întâlnite la diverse -Soluri argiloiluviale
menţionate şi dealuri joase predomină speciile de stejar, ordonate pe altitudini în zona de pădure, cenuşii şi brun-
10-8˚C, 600-700mm altitudine după necesarul de căldură şi uneori chiar depăşind limitele roşcate de pădure
umiditate, astfel: la poale specii acesteia. -au fertilitate bună-
termofile (cer şi gârniţă), urmează -iepurele, mistreţul, bursucul sunt în cea mai mare
speciile de stejar pufos, st. brumăriu, st. (viezurele), căprioara, veveriţa parte cultivate
pedunculat, iar la partea superioară, -lupul, vulpea, pisica sălbatică,
gorun. Apar şi alte specii de foioase, în jderul, dihorul
amestec, în proporţie destul de mare,ca -corbul, cucuveaua, bufniţa,
de ex. carpenul, ulmul, arţarul, frasinul, şoimul de pădure, pajura
teiul, paltinul, platanul, castanul -cucul, privighetoarea, mierla,
-etajele arbustiv şi ierbos sunt şi ele bine pupăza, cinteza, pitulicea etc.
reprezentate; -numeroase insecte, reptile, etc.
-există o diferenţiere a ciclurilor -mreana şi cleanul
 biologice după anotimpuri, din cauza
concurenţei pentru lumină
-există litieră (covor de frunze moarte)
-etj. cl. de dealuri şi ◄subetajul fagului: 500/600-1200m Clasa
montan (partea -predomină fagul; este mult mai omogen CAMBISOLURI:
inferioară) (speciile în amestec sunt mai puţine şi în Soluri cambice,
8-6˚C, 700->800mm proporţie mai redusă) brune şi brune acide
-covorul ierbos şi cel arbustiv sunt mai de pădure
slab reprezentate. -au fertilitate medie
b)etajul pădurilor de răşinoase -animale de interes cinegetic Clasa
-etj. cl. montan (conifere) 1200-1800m (pt. vânătoare): ursul brun, SPODOSOLURI:
6-0˚C,1000-1200mm -predomină molidul, dar apar şi bradul cerbul carpatin, râsul -soluri podzolice, cu
(cu pretenţii mai mari de umiditate), -cocoşul de munte, găinuşa de aciditate ridicată şi
pinul, lariţa (zada) şi tisa –ambele alun, ierunca fertilitate redusă
protejate de lege. -păstrăvul, lostriţa
-în amestec pot apare şi unele foioase, ca
de exemplu mesteacănul
-covorul ierbos şi cel arbustiv sunt slab
reprezentate- mai mult la liziere sau în
luminişuri (deoarece aceste păduri sunt
dese şi întunecoase)
1800- >2000m -etj. climatic alpin Zona ALPINĂ: -capra neagră, marmota alpină,
0- <0˚C, >1200mm, a) etj. pajiştilor alpine (1800-2000m): acvila -clasa
vânturi puternice -ierburi suculente folosite două-trei luni SPODOSOLURI:
pe an la păşunatul oilor soluri alpine brune-
-la partea inferioară,pajiştile sunt acide de pajişte
împestriţate cu tufe de afin, merişor, -au fertilitate foarte
smirdar sau există jnepenişuri. Acestea redusă
fac trecerea de la pădurea de răşinoase la
pajişti.
b) etj. golului alpin (>2000m) sau al
stâncăriilor golaşe
-vegetaţie săracă: smocuri de iarbă la
 adăpostul stâncilor, tufişuri pitice de
bujor de munte -practic, nu există
soluri
ELEMENTE INTRAZONALE (AZONALE)
În toate spaţiile cu Indiferent de climă -vegetaţie de LUNCĂ (hidrofilă şi -animalele sunt , în general, -soluri aluvionare de
exces de umiditate: acvatică) cele specifice unităţilor de relief luncă- sunt grele dar
lunci, Delta Dunării, -zăvoaie (păduri de luncă) alcătuite din în care se găsesc arealele au fertilitate bună
locuri în care apa esenţe moi: salcie, plop, arin cuexces de umiditate -soluri cu surplus de
bălteşte -papură, trestie, rogozuri -în deltă mai apar: câinele enot, umiditate sau
-nuferi albi şi galbeni, săgeata apei, bizamul, năpârca, numeroase hidromorfe
lintiţă, etc. specii de păsări- unele fiind
-în deltă- pădurea de stejar de pe grindul ocrotite de lege, şi de peşti (cei
Letea- rezervaţie; din etj. de câmpie,+scrumbia de
Dunăre şi sturionii
-în SV ţării: Banat şi -zona de influenţă cl. -vegetaţia MEDITERANEANĂ -vipera cu corn, scorpionul, -terra rosa- sol roşu,
Oltenia submediteraneană (termofilă): cărpiniţa, mojdreanul, broasca ţestoasă de uscat, bogat în oxizi şi
castanul comestibil, teiul alb, alunul vulturul pleşuv alb şi negru etc. hidroxizi de fier şi
turcesc, liliacul, iasomia, smochinul,etc. aluminiu, format pe
calcare. Are fertilitate
redusă.
-în porţiunile -vegetaţia PE NISIPURI: prezintă -soluri nisipoase
nisipoase din Câmpia adaptări la substratul mobil. Pentru -au ferilitate relativ
de Vest, C. Română, fixarea nisipurilor, nisipurile au fost redusă
litoral şi Delta Dunării cultivate cu piersic, cais, viţă de vie sau
plantaţii de salcâm
- în porţiunile cu -vegetaţia pe SĂRĂTURI -soluri halomorfe
fenomene de -au fertilitate redusă
sărăturare şi în zonele
de exploatare a sării