Capitolul I - SO 2016 - 2017 PDF

1. Destinaţia SO. Tipuri de SO.
Distribuții Windows OS, Mac OS

și Unix/Linux OS.
Un program constă dintr-o succesiune de instrucţiuni care converg către soluţia problemei ce se
rezolvă. Orice sistem de calcul (computer system) pentru a realiza funcţiile sale de bază trebuie
să execute următoarele operaţii:
 introducere date (citire) - I
 memorare date şi instructiuni (reprezentare) - M
 prelucrare date si instrucţiuni (procesare) - P
 ieşire date (scriere) - O
Există două categorii de programe:

 programe de sistem, ce coordonează modul în care lucrează componentele sistemului şi
oferă asistenţă la dezvoltarea programelor de aplicaţii;
 programe de aplicaţii, care sunt destinate să rezolve probleme specifice unei aplicaţii.
1.1 Destinaţia sistemelor de operare.
Un sistem de operare, prescurtat SO (engleză Operating system, prescurtat OS), reprezintă un

produs de tip software care este parte componentă a unui sistem, echipament sau aparat
computerizat, și care se ocupă de gestionarea și coordonarea activităților acestuia.
Sistemul computerizat poate fi un computer, o stație de lucru (workstation), un server, un PC,
un notebook, un netbook, un smartphone, un aparat de navigație rutieră, un e-book reader sau
unele aparate de uz casnic, precum și playerele multimedia. Sistemul de operare joacă și rolul de
gazdă pentru aplicațiile care rulează pe echipamentul (hardwareul) respectiv.
Definiție: Un sistem de operare constă dintr-un ansamblu de proceduri manuale şi module de

programe de sistem, care administrează resursele sistemului de calcul, asigură utilizarea eficientă
în comun a acestor resurse şi oferă utilizatorului o interfaţă cât mai comodă pentru utilizarea
sistemului de calcul.
Descrierea funcţiilor unui sistem de operare

Pentru a îndeplini rolul de interfaţă între hardware şi utilizatori, un sistem de operare trebuie
să fie capabil să îndeplinească următoarele funcţii:
1. Oferirea posibilităţii de pregătire şi lansare în execuţie a programelor de aplicaţie.
2. Alocarea resurselor necesare executării programelor, realizată prin identificarea
programelor, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice şi a cerinţelor privind
protecţia datelor.
3. Facilităţi puse la dispoziţia utilizatorului pentru compresia datelor, sortarea, interclasarea,
catalogarea şi întreţinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile.
4. Planificarea execuţiei lucrărilor după anumite criterii (timp de execuţie, priorităţi etc.),
pentru executarea eficientă a unităţii centrale de prelucrare.
5. Coordonarea execuţiei mai multor programe, prin urmărirea modului de execuţie a
instrucţiunilor programului, depistarea şi tratarea erorilor, lansarea în execuţie a
operaţiilor de intrare/ieşire.
6. Asistarea execuţiei programelor de către utilizator, prin comunicaţia sistem de calcul –
utilizator, atât la nivel hardware, cât şi la nivel software.
Funcţiile unui sistem de operare sunt:

1. Să asigure comunicarea între utilizator şi S.O.;
2. Să asigure controlul execuţiei programelor;
1
Profesor: ANDRIAN DASCAL
3. Să asigure alocarea eficientă a resurselor fizice ale sistemului;
4. Să faciliteze utilizatorilor dezvoltarea de noi aplicaţii;
5. Să faciliteze gestionarea eficientă a datelor;
6. Să asigure securitatea sistemului.
Componentele sistemului de operare

Majoritatea sistemelor de operare, pentru a raspunde rolului de interfata hardware –
utilizatorii, sunt organizare pe doua niveluri:
- nivelul fizic, care este mai apropiat pe partea hardware a sistemului de calcul, interferand
cu aceasta prin intermediul unui sistem de interuperi.
- nivelul logic, care este mai apropiat de utilizator, interferand cu acesta prin intermediul
unor comenzi, limbaje de programare, utilitare, etc.
Potrivit acestor doua niveluri, sistemele de operare cuprind in principal doua categorii de
programe:
- programe de control și comandă, cu rolul de coordonare si control a tuturor functiilor
sistemelor de operare , cum ar fi: procese de intrare-iesire, executia intreruperilor,
comunicatia hardware-utilizator;
- programe de servicii (prelucrări), care sunt executate sub supravegherea programelor de
comanda si control, fiind utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de
aplicatie.
Dezvoltari ale sistemelor de operare

Primele sisteme de operare realizau prelucrarea pe loturi de programe. Comunicarea
operațiilor ce urmau să se realizeze se facea prin intermediul unui limbaj de comanda care
permitea interpretarea instrucțiunilor adresate sistemului, precum și tratarea situațiilor de eroare.
Sistemele de acest tip funcționau în regim de mono-programare.
CPU (unitatea centrala de prelucrare) poate executa numai o instrucțiune într-o anumită
cuantă de timp și nu poate opera decît cu date ce se găsesc în memoria internă; dacă dispozitivele
periferice de intrare sunt lente în furnizarea datelor sau programelor către memoria interna, CPU
trebuie să aștepte transferul datelor/programelor în memoria internă de a incepe execuția
programului. Daca sistemul de calcul dispune de un sistem de operare simplu, atunci prelucrarea
mai multor programe se realizează serial, ceea ce conduce la o ineficientă utilizare a CPU.
Componentele unui sistem de operare sunt:

 Nucleul (Kernel) – conţine programele necesare pentru gestionarea resurselor
calculatorului şi pentru controlarea activităţii echipamentelor şi programelor;
Nucleul unui sistem de operare este componenta fundamentală a acestui sistem. Nucleul
controlează accesul la diferitele resurse ale calculatorului și permite celorlalte componente —
hardware și software — să interopereze.
Nucleul oferă mecanisme de abstractizare a resurselor hardware (materiale), în special în
ceea ce privește memoria, microprocesoarelor, și transferurile de informație între programe și
perifericele materiale. Nucleul autorizează de asemenea și alte abstracțiuni software și
facilitează comunicațiile inter-proces.
Nucleul unui sistem de operare este el însuși un program, dar nu poate utiliza
mecanismele de abstractizare pe care le oferă celorlalte programe utilizator. Diferite motive
justifică această limitare. Printre alte cauze, gestiunea întreruperilor, a spațiului de adresă a
memoriei virtuale. Rolul său central îi impune exigențe de performanță ridicate. Aceasta face
din nucleu partea cea mai critică a unui sistem de operare și face ca și conceperea și
implementarea sa să fie cât se poate de delicată.
 Interfaţa (Shell) – defineşte modul în care utilizatorul interacţionează cu S.O.
Cuvîntul shell înseamnă în limba engleză scoică sau carapace. Asta este şi programul care
se numeşte shell pentru sistemul de operare: un înveliş care îmbracă sistemul, primul lucru pe
2
care îl vedem dintr-un sistem de operare, şi pe care trebuie să-l dăm la o parte pentru a zări
măruntaiele moluştei.
Concluzie: Un nucleu de sistem de operare este o bibliotecă de funcţii, care pune la
dispoziţia utilizatorului o serie de operaţii, numite ''apeluri de sistem''. Shell-ul este un simplu
program care foloseşte aceste operaţii pentru a oferi o primă interfaţă cu utilizatorul.
Observaţie:
 Pentru nucleu, shell-ul este un proces ca toate celelalte, care se execută fără nici un fel de
privilegii şi care ocazional face cîte un apel de sistem.
 Shell-urile citesc comenzi de la utilizator, pe care apoi le ''interpretează'' şi le transformă
într-o serie de apeluri de sistem, care în general culminează cu executarea unuia sau mai
multor fişiere.
1.2 Tipuri de sisteme de operare. SO pentru telefoanele mobile și tablete.
Tipuri de sisteme de operare

În principal, în cazul calculatoarelor personale există două tipuri de sisteme de operare:
1. monotasking, care execută un singur program la un moment dat, realizand două funcții
de bază:
 încărcarea și execuția programelor;
 asigurarea unor interferențe cu dispozitivele periferice.
2. multitasking, la care nucleul sistemului de operare trebuie să asigure suplimentar
partajarea tipului între programele ce se execută și gestiunea alocării resurselor
sistemului; componenetele principale incluse:
 supervizorul, care lanseaza, opreste sau suspenda alocarile;
 planificatorul, care regleaza timpul de executie pentru operatiile in curs de executie;
 alocatorul de resurse, care evidentiaza resursele libere sau alocate;
 modulul de gestiune pentru intrari/iesiri, care asigura dialogul cu perifericele.
Principalele tipuri de SO existente pe dispozitivele mobile (tablete):

- Android (Google) - MS Windows Phone 10 - Firefox OS
- iOS (Apple) - Symbian - Sailfish OS
- MS Windows Phone 8.1 - Tizen OS - BlackBerry OS
Scurtă descriere a unor SO existente pe dispozitivele mobile (tablete):

Denumirea Descrierea
Android Android este o platformă software și un sistem de operare pentru
dispozitive și telefoane mobile bazată pe nucleul Linux, dezvoltată
inițial de compania Google, iar mai târziu de consorțiul comercial
Open Handset Alliance. Android permite dezvoltatorilor să scrie
cod gestionat în limbajul Java, controlând dispozitivul prin
intermediul bibliotecilor Java dezvoltate de Google.
Aplicațiile scrise în C și în alte limbaje pot fi compilate în cod
mașină ARM și executate, dar acest model de dezvoltare nu este
sprijinit oficial de către Google. Începând cu 21 octombrie 2008,
Android a fost disponibil ca Open Source. Google a deschis întregul
cod sursă (inclusiv suportul pentru rețea și telefonie), care anterior
era indisponibil, sub licența Apache.Sub licența Apache
producătorii sunt liberi să adauge extensii proprietare, fără a le face
disponibile comunității open source. În timp ce contribuțiile Google
la această platformă se așteaptă să rămână open source, numărul
versiunilor derivate ar putea exploda, folosind o varietate de licențe.
3
Lansarea platformei Android la 5 noiembrie 2007 a fost anunțată
prin fondarea Open Handset Alliance, un consorțiu de 48 de
companii de hardware, software și de telecomunicații, consacrat
dezvoltării de standarde deschise pentru dispozitive mobile. Google
a lansat cea mai mare parte a codului Android sub licența Apache, o
licență de tip free-software și open source.Niciun alt sistem de
operare nu-i stă pe aproape. Poate fi rulat de telefoane de top cât și
de entry-level. Acesta a fost unul dintre elementele ce l-a propulsat.
Totuși, multe dintre telefoanele ce rulează Android sunt de top.
Așteptările sunt mari și vis-a-vis de Samsung Galaxy S 9 ce va
debuta în curînd. LG spunea că Optimus G în doar câteva luni a
trecut de borna a 1 milion unități, ș.a.m.d. Google Play are peste
700.000 de aplicații. Mare parte dintre ele sunt gratuite sau cu un
preț de achiziție redus. Un developer poate face bani din sistemul
de reclame, plata per aplicație sau in-app-purchase. Sunt sute de mii
de jocuri, unele dintre ele cu adevărat captivante + aplicații care-ți
ușurează task-urile de zi cu zi. Nu te plictisești cu un smartphone
Android. Marea problemă la Android ar fi legată de update-urile
software ce vin destul de greu și acest aspect negativ se menține și
la telefoanele de top. Excepția de la regulă este adusă de seria de
telefoane și tablete Nexus.
iOS Apetitul celor care dețin un iPad sau iPhone spre a cumpăra
aplicații este mult mai mare decât în cazul Android. De vreo două
ori mai restrâns ca market share față de Android. Se apreciază
pentru simplitate, securitate și faptul că update-urile software vin
rapid, pe placul celor care nu doresc o evoluție rapidă de la o
versiune a sistemului de operare la alta. Aplicațiile și jocurile
beneficiază de puterea de procesare oferită de CPU + GPU, multe
jocuri rulează mult mai bine decât versiunile similare pe telefoane
Android de top. Ești restricționat la telefoanele Apple și nu ai
multitudinea de configurații hardware de la sistemul de operare
mobil al Google. Sunt foarte multe aplicații și în App Store, peste
700.000. Undeva peste 300.000 sunt optimizate pentru iPad, unele
cu retina display.
Windows Phone 8 / 8.1 Microsoft a prezentat Windows Phone 8 pe 29 octombrie 2012 (cu
numele de cod Apollo). Este a doua generație a sistemului de
operare Windows Phone care înlocuiește Windows Phone 7.
Înlocuiește arhitectura anterioară bazată pe Windows CE cu un
kernel bazat pe Windows NT. Microsoft a confirmat că toate
telefoanele care rulează în prezent Windows Phone 8.0 utilizatorii
pot face upgrade la Windows Phone 8.1, atunci când se lansează.
Sprijină procesoarele multi-core până la cele cu 64 de nuclee,
rezoluțiile de 1280 x 720 (720p) sau 1280 x 768 (WXGA) față de
Windows Phone 7 care suporta nativ dar rezoluția de 800 x 480
(WVGA). Windows Phone 8 este primul sistem de operare mobil
de la Microsoft pentru a utiliza Windows NT kernel-ului, care este
același nucleu care ruleaza Windows 8. Sistemul de operare se
adaugă sistemul de fișiere îmbunătățit, drivere, stive de rețea,
componente de securitate, suport mass-media și motor grafic
(DirectX).[3] Dispune de tehnologia NFC pentru etichete și plăți,
precum și un suport pentru carduri SD dincolo de expansiune
inițială brut.
4
Internet Explorer 10 în Windows Phone 8 are același motor care
se găsește în IE pentru Windows 8. Cele mai multe dintre
îmbunătățirile sunt eficiență mai mare, timpul de randare mai rapid,
accelerare grafică hardware și suport pentru HTML5 mai bun ca
Internet Explorer 9.[4] Susține filtrarea linkurilor spam
(SmartScreen), "find on page", Do Not Track și partajarea prin
NFC. Microsoft inclus o caracteristică pentru IE 10 care reduce
utilizarea datelor - folosind un serviciu de proxy bazat pe cloud
pentru limitarea datelor utilizate și pentru comprimarea traficului
web.
Windows Phone 8 permite integrarea Skype în sistemul de
operare al telefonului, în plus față de orice alte aplicații părți terțe
VOIP. Dezvoltatorii au game noi de API-uri care le permit să "plug
in", pentru a Windows Phone 8 VoIP menținând în același timp
aplicarea sistemului și stabilitatea sistemului. Wallet combină două
funcții populare sprijin pentru tranzacții în plus față de un manager
de cont pentru cardurile de credit, reclamele (pliantele) și a altor
date cu caracter personal.Cu integrarea Near Field Communication
(NFC) care permite funcționalitatea de plată pe telefon, utilizatorii
pot face plata pentru bunuri și servicii cu telefoanele lor prin
atingerea telefoanelor în cititoarele de carduri de NFC.
Symbian Sfârșitul unei ere sau ce înseamnă să nu-ți rezolvi bug-urile din
timp Nokia a ales să mizeze pe Windows Phone 7 și Windows
Phone 8 la telefoanele sale de top. Symbian a fost părăsit, deși se
afla în ograda companiei. Ultimul smartphone cu Symbian rămâne
Nokia 808 PureView. Erau peste 100.000 de aplicații în Nokia
Store. Păcat că Nokia nu a fost în stare să-și adapteze software-ul la
cerințele pieței. Ar fi fost mai interesant să vedem o luptă
echilibrată pe sisteme de operare mobile și nu doar un duel de la
distanță între Android și iOS.
Tizen OS Tizen este o platformă software de tipul ―open source‖ apărută în
anul 2011 sub egida Linux Foundation. Dezvoltarea Tizen este
supravegheată şi îndrumată de Intel şi Samsung, doi producători de
microprocesoare, respectiv smartphone şi tablete, cu interese directe
în lansarea unei astfel de platforme.
Tizen este un sistem de operare bazat pe nucleul Linux şi este
destinat pentru dispozitivele de tip smartphone, tabletă, smart TV,
netbook, precum şi pentru sistemele audio-video ce echipează
autovehiculele moderne.
Tizen este un sistem de operare mult mai flexibil decât Android
(dezvoltat şi el tot pe nucleu Linux). Versiunile curente ale Android
nu permit anumite abordări tehnice în arhitectura hardware, lucru ce
îngrădeşte producătorii în a implementa diverse funcţii sau
concepte în produsele lor.
MWC Barcelona am înțeles că reprezintă debutul telefoanelor cu
TIZEN OS. TIZEN OS are șanse de afirmare, mai ales că Samsung
s-a descurcat decent și cu Bada OS.
Firefox OS HTML5 în stare pură. Un Linux cu Firefox pus peste el ce permite
rularea oricărei aplicații redactată în HTML5. Simplu și eficient sau
cel puțin așa își dorește Mozilla. Au sprijinul unor operatori de
telefonie de prin America Latină cât și al unor producători
hardware.
5
Sailfish OS MeeGo reinterpretat Mare parte din echipa MeeGo a părăsit Nokia
și a întemeita Jolla care la rândul său a prezentat proiectul Sailfish
OS. Își doresc să integreze atuurile interfeței bazată pe swipe de la
MeeGo, atacă segmentul de top. Toate cele trei proiecte: Sailfish,
Firefox și Tizen sunt bazate pe Linux, 100%.
BlackBerry OS BlackBerry OS este un sistem de operare dezvoltat de compania
RIM (Research in Motion), special pentru telefoane inteligente
BlackBerry. Primul sistem de operare a fost dezvăluit şi lansat în
anul 1999. Oferă multitasking şi suportă dispozitive specializate de
intrare care au fost adoptate de către RIM pentru a fi utilizate în
dispozitive portabile a companiei (trackwheel, trackball, trackpad si
touchscreen). Platforma BlackBerry mai mult este cunoscut de
sprijinul său nativ pentru e-mail-uri corporative, dar pe lângă asta
permite activare şi sincronizare completă prin wireless cu Microsoft
Exchange, Lotus Domino (software de colaborare), Novel
GroupWise email, calendar, afacere, notiţe si date de contact.
1.3 Tipuri de sisteme de operare. Distribuții Windows OS, Mac OS și Unix/Linux OS.
Principalele tipuri de SO existente pe PC-uri:

- MS DOS - Apple DOS - Unix / Linux
- MS Windows - Apple Mac OS X - Alte SO
Scurtă descriere a unor SO de la MICROSOFT existente pe PC-uri:
MS-DOS Dezvoltarea micro-calculatoarelor DOS a început în anul 1978, cînd
(MicroSoft-Disk INTEL CORPORATION a lansat microprocesorul i8088, urmat la
Operating System) scurt timp de i8086, care au putut utiliza mai multă memorie internă
și au adus și alte întrebuințări seriei de microprocesoare i8080.
OS/2 In 1988, IBM si Microsoft au introdus OS/2, care a fost proiectat sa
(Operating System/2) preia avantajele microprocesoarelor Intel 80386 pentru seria de
microcalculatoare IBM PS/2 pe 32 de biti;
Windows 3.1 Este o interfata grafica orientata pe ferestre, care se instaleaza pe un
sistem de calcul ce lucreaza sub MS-DOS, permitand utilizatorului
lansarea concomitenta a mai multor aplicatii, fiecare in fereastra ei,
precum si schimbul de informatii intre acestea.
Windows NT Este un sistem de operare foarte complex proiectat de Microsoft si
(NT – New Technology) al carui principal avantaj il constituie posibilitatea implementarii lui
atat pe PC-uri cu microprocesoare Intel, cat si pe PC-uri cu
microprocesoare RISC.
Windows 95 Un sistem de operare ce înglobează o serie de facilități noi, alături
de cele regăsite la versiunile precedente.
Windows 98 Este un mediu complet integrat cu Internetul, constituindu-se ca un
suport pentru noile tehnologii hardware și păstrand compatibilitatea
cu Windows 95, față de care apare ca o extindere (upgrade).
Windows 2000 Este ceva nou de la care se așteaptă o compatibilizare a
platformelor Windows și performanțe superioare.
Windows XP Sistemul de operare reprezintă un ansamblu de programe care
asigură utilizarea eficientă a resurselor fizice şi logice ale unui SEC
prin pregătirea, punerea în lucru şi coordonarea execuţiei
6
programelor utilizatorului.
El are menirea, pe de o parte, de a crea un mediu în care utilizatorul
să poată executa cu mai multă uşurinţă şi pe de altăparte, să asigure
exploatarea optimă a hardware-ului. Sistemul de operare este un
pachet de programe care asigură gestionarea eficientă a resurselor
fizice şi logice ale unui sistem de calcul precum şi o interfaţă între
utilizator şi calculator.
Windows Vista Windows Vista a fost lansat în noiembrie 2006 pentru firme și
parteneri de afaceri iar în ianuarie 2007 a fost lansat pentru
utlizatorii obișnuiți. Această lansare vine după mai mult de cinci ani
de la apariția pe piață a sistemului de operare Windows XP, fiind
cea mai mare distanță între două lansări succesive. Windows Vista
a fost primul sistem de operare care a conținut widget-uri. De la el a
inceput modul "Aero" în care ferestrele erau transparente astfel
continuat la Windows 7 și terminat la Windows 8. Astfel, din 2016
cei de la Microsoft au considerat acest sistem de operare drept
Windows care nu e original, vor continua să facă design la
Windows 8.1 și Windows 10 iar Windows Vista va ieși din faza de
suport extins la primăvara lui 2017. Din 2017, Microsoft nu va
publica actualizări de securitate lunare pentru Windows Vista.
Windows 7 În comparație cu predecesorul său Vista, Windows 7 se dorește a fi
o actualizare a lui, cu scopul de a fi pe deplin compatibil cu
driverele, aplicațiile și echipamentul cu care acesta a fost deja
compatibil. Prezentările oferite de companie în 2008 s-au axat pe
suport de ecrane multi-touch, un Windows Shell reconceput cu o
nouă bară de activități, o grupă de rețele de sistem numit
„HomeGroup‖ , precum și pe îmbunătățiri de performanță. Unele
aplicații care au fost împachetate împreună cu versiunile anterioare
de Microsoft Windows, mai ales Windows Movie Maker și
Windows Photo Gallery, nu mai sunt puse acum în același pachet
software (package) cu Windows 7, ci sunt oferite separat (dar
gratuit), ca parte din Windows Live Essentials Suite.
Windows 8 În ianuarie 2011 Steve Ballmer, președintele companiei Microsoft,
a prezentat la expoziția anuală Consumer Electronics Show (CES
2011) din Las Vegas pe urmașul lui Windows 7. Acesta se numește
(în prezent) Windows 8 și a apărut pe piață în 2012.
Windows 8 extinde suportul pentru o plajă mai largă de dispozitive,
incluzând, dar nelimitându-se la computere desktop, computere
portabile și tablete, edițiile ce se pot executa pe aceste dispozitive
depinzând de arhitectura procesorului sistemului: x86 - x64 sau
ARM.
Windows 8.1 Windows 8.1 este un sistem de operare creat de Microsoft, care este
de fapt un upgrade pentru Windows 8, o versiune de Windows NT.
Prezentat inițial și lansat ca o versiune beta publică în iunie 2013, a
fost lansat de fabricație pe 27 august 2013, și a ajuns la
disponibilitatea generală pe 17 octombrie 2013, la aproape an de la
lansarea cu amănuntul de predecesorul său. Windows 8.1 a fost
destinat în primul rând pentru a aborda plângeri ale Windows 8
utilizatori și comentatorii pe lansare. Îmbunătățirile vizibile includ
un ecran îmbunătățit Start, opinii suplimentare anticipate, aplicații
suplimentare incluse, mai stricte OneDrive (fostă SkyDrive)
integrare, Internet Explorer 11, un sistem de Bing-alimentat de
7
căutare unificat, restaurarea unui buton vizibil Start pe bara de
activități, precum și capacitatea de a restabili comportamentul
anterior deschiderii desktop-ul utilizatorului privind conectare în
loc de ecranul de pornire. Windows 8.1 a adaugat de asemenea
suport pentru astfel de tehnologii emergente precum ecrane de
înaltă rezoluție, de imprimare 3D, Wi-Fi Direct, și Miracast de
streaming.
Windows 10 Windows 10 a introdus aplicațiile universale, extinzând aplicațiile
Metro, acestea fiind proiectate sa ruleze pe mai multe dispozitive
din familia Microsoft, cu un cod aproape identic, incluzând
computere personale, tablete, smartphone-uri, sisteme înglobate,
Xbox One, Surface Hub și Windows Holographic. Interfața
Windows a fost revizuită pentru a ușura tranziția dintre o interfață
adaptată pentru mouse și o interfață adaptată pentru touchscreen,
bazate pe dispozitivele de intrare disponibile — în special la PC-
urile 2-în-1; ambele interfețe includ meniul Start ce încorporeaza
elemente ale meniului Start din Windows 7 și Windows 8. Prima
versiune de Windows 10 a mai introdus o caracteristică pentru a
administra ferestrele și desktop-urile virtuale numită Task View,
browser-ul Microsoft Edge, suport pentru autentificarea cu
amprentă sau prin recunoașterea faciala, noi caracteristici de
securitate pentru sistemele enterprise, și DirectX 12 și WDDM 2.0,
acestea îmbunatațind capabilitațile de grafica ale sistemului de
operare pentru jocuri.
Scurtă descriere a unor SO de la APPLE existente pe PC-uri:
Apple DOS Este un sistem de operare monoutilizator, monotasking; un SO mai
performant este MacIntosh (Mac OS X)
Mac OS X v10.0 Sistemul de operare a fost anunțat pe 9 ianuarie 2001 și lansat pe 24
Cheetah martie 2001. Are o interfață nouă de utilizator numită Aqua care la
acea vreme a prezentat un upgrade vizual pentru utilizatorii
sistemului de operare Mac OS 9. Browser-ul web a fost Internet
Explorer, Sherlock a gestionat căutarea, iTunes și iMovie au fost
transferate din OS 9.
Mac OS X v10.1 Pe 25 septembrie 2001 a fost lansat Mac OS X v10.1 (nume de cod
Puma intern Puma). Caracteristicile sunt Driverele OpenGL efectuează
20% este cu rapid față de Mac OS X v10.0, suport îmbunătățit
AppleScript, suportă peste 200 de imprimante.Suportă aparatele de
fotografiat digitale, compatibilitatea cu rețelele Windows și noi
instrumente Finder.
Permite conectarea la serverele de fișiere Mac peste TCP, la
Servere AppleTalk, servere WebDAV și la servere de fișiere
Windows. Browserele pot utiliza Java cu suport îmbunătățit pentru
Java Applet Runner.
Mac OS X v10.2 Mac OS X 10.2 are numele de cod "Jaguar". Are un set mai largă
Jaguar de instrumente de linie de comandă pentru gestionarea serverelor de
fisiere SMB (Windows). Kernel-ului sprijină IPv6 și IPSec. A fost
inclus Common Unix Printing System (CUPS).Mac OS X 10.2 a
trecut de la o compilatorul C++ la gcc versiunea 3.1. Alte
caracteristici sunt partajarea de fișiere Windows și partajarea de
8
imprimante USB.Rendezvous este un standard deschis care pune în
aplicare tehnologiile propuse de Networking Zero Configuration
(zeroconf) al grupului de lucru Internet Engineering Task Force
(IETF).Recunoaște rețelele fără fir 802.11b. Pentru mediul de
afaceri vine cu interoperabilitatea Active Directory și cu PPTP
bazat pe VPN care permite utilizatorilor Mac să se conecteze de la
distanță la rețelele corporative Windows.
Mac OS X v10.3 A fost lansat pe 24 octombrie 2003 cu numele de cod "Panther".
Panther Noile caracteristici includ Comutarea rapidă între utilizatori,
Exposé, File Vault și iChat AV care suportă voce și video pentru
conferințe cu clientul de mesagerie lui Mac. TextEdit a fost
actualizat pentru a sprijini documente Microsoft Word. Cerințe
minime hardware sunt procesor G3 tactat la 233 MHz, port USB
built-in, spațiu disponibil pe hard disk de 1,5 GB și 128 MB de
RAM. Ultima versiune 10.3.9 a fost lansat pe data 15 aprilie
2005.Prevede următoarele îmbunătățiri: partajarea de fișiere și
servicii de director pentru fiabilitatea mixtă între rețele Mac și PC,
E-mail, Safari și aplicarea fiabilitatea Stickies, compatibilitate
pentru aplicații terțe părți și dispozitive.
Mac OS X v10.4 Mac OS X 10.4 cu numele de cod "Tiger" care a fost lansat pe 29
Tiger aprilie 2005. Cerințele în mod oficial sunt Mac G3 sau mai nou cu
port FireWire, 256 MB de RAM și 3 GB de spațiu disponibil pe
hard disk.A fost cea mai lungă durată versiune de OS X până în
prezent cu 30 de luni pe piață. Versiunea 10.4.4 a fost lansat în
ianuarie 2006 și este prima versiune care suportă cu procesoarele
Intel bazate pe Mac. După v 10.4 au existat versiuni separate pentru
platformele PowerPC și Intel.
Mac OS X v10.5 Mac OS X v10.5 "Leopard" a fost lansat pe 26 octombrie 2007 și
Leopard are peste 300 de caracteristici noi. Time Machine avertizează
înainte de a șterge backup vechi. Oferă capacitatea de a restaura
fișiere și foldere individuale și se poate utiliza pentru a restaura
computerul după un accident grav sau eșec hard disk.Time Machine
poate face copii de rezervă automate ale fișierelor de Mac la un
hard disk separat intern sau extern sau la un volum de rețea de către
un alt calculator Mac care rulează Leopard. Spotlight oferă
posibilitatea căutării online și suportă operatorii booleeni AND,
OR, și NOT. Quick Look funcționează cu o varietate mare de tipuri
de documente, inclusiv imagini, filme, fișiere PDF, documente
Microsoft Office, dar nu permite editarea numai vizualizarea
documentelor.Core Animation este o altă tehnologiile din Quartz
care include Core Video (bibliotecile Apple de procesare video), iar
Core Graphics (motorul de randare al OSX). Animație permite
crearea de către dezvoltatorii de interfețe cu aspect este oprit GPU-
ul pentru redare. TextEdit oferă suport pentru Word 2007 și Open
Document Formats pentru citire și scriere.
Mac OS X v10.6 Aproape tot ceea ce foloseste o tehnologie noua aproape de-la-
Snow Leopard Grand-hardware-ul numit Dispeceratul central (GCD), care
împărtășește sarcinilor între mai multe nuclee de procesoare
moderne Intel și dezvoltatorii eliberează de sarcini software de
divizare în diferite "fire".OpenCL permite dezvoltatorilor de
software să atingeți în puterea cardurilor video onboard sau GPU
pentru uz general de calcul, fără adaos de cantități enorme de cod.
9
Aproape toate aplicațiile din Snow Leopard sunt acum scrise în 64-
biți pentru o viteză mai mare de acces și de memorie mai mare
comparativ cu cele pe 32-biți. Oferă Objective-C 2.0 îmbunătățit În
Leopard a fost inclus numai pe 64 biți. Mail adaugă suport pentru
Microsoft Exchange Server 2007, iCal, și Address Book este
licențiat Microsoft ActiveSync protocol și aduce îmbunătățiri
suplimentare. Toate aplicațiile care rulează sub Snow Leopard
stabilesc toată memoria inscriptibilă ca non-executabil. Snow
Leopard scanează fișierele descărcate prin intermediul Safari, Mail,
iChat cu malware-urile cunoscute.
Mac OS X v10.7 Mac OS X 10.7 a fost prezentat pentru prima dată publicului în
Lion octombrie 2010. Are numele de cod "Lion" și fost lansat pe 20 iulie
2011. Safari are o nouă funcție Reading List function; gesturi
multitouch, caracteristici îmbunătățite de confidențialitate, suport
pentru CSS 3 și de elemente JavaScript împreună cu formatul textul
WOFF. Centralizează managementul de conturi în panoul de din
System Preferences care permite adăugarea și să gestionarea
conturilor de Gmail, Exchange, MobileMe, Gmail, Yahoo!, AOL și
icloud. Aplicațiile care acceptă modul ecran complet sunt Safari 5,
Terminal, Quick Look și Mail. Mac OS X Lion poate fi instalat pe
mașini virtuale (VM) precum cele create de Parallels Desktop și
VMware Fusion, o capacitate anterior limitată la Mac OS X Lion
Server.
Mac OS X v10.8 A fost lansat pe 25 iulie 2012. Funcția Dictation recunoaștere vocile
Mountain Lion oamenilor și diferențiază limba engleză în funcție de dialectele
folosite american, Marea Britanie și vorbitori de australian. Se
poate, de asemenea, detecta automat limba franceză, germană și
japoneză. Mountain Lion oferă caracteristici pentru chinezi suport
pentru pentru Safari ca o opțiune pentru motorul de cautare Baidu,
furnizorilor de e-mail Mail QQ, 126 și 163, opțiuni de partajare
Sina Weibo, Youku și Tudou sunt integrare în meniul Share.Pinyin
include corecția automată și oferă capacitatea de a se amesteca
limba engleză și cea chineză în același corp de text și suport pentru
scrierea de mână aproape 30.000 de caractere chinezești.
Acces rapid la Mail, Contacte și secțiunea Calendar în panoul de
System Preferences permite conectarea la rețelele sociale, Twitter,
Flickr, Facebook și Vimeo.
Mountain Lion iCloud permite utilizatorilor stocarea documentelor
pe serverele Apple și accesarea de dispozitivele iOS sau Mac.
Aplicațiile Built-in Preview (Previzionare) și TextEdit suportă
acum documentele în Cloud. Apple a lansat noile versiuni ale
aplicațiilor sale iWork (Pages, Numbers, Keynote) care sprijină
documente în Cloud.
Notification Center este caracteristica Mountain Lion. Seamnă unul
din iOS 5, acesta va tine la curent cu alerte despre iMessages
primite, e-mailuri și întâmplări. Dacă nu faceți clic pe o alertă
notificarea este mutată într-o listă de out-of-view pentru a răspunde
mai târziu.
Mac OS X v10.9 OS X Mavericks a fost anunțat pe 10 iunie 2013 la WWDC 2013. A
Mavericks fost lansat pe 22 octombrie 2013 are o serie de îmbunătățiri inclusiv
un sistem mai robust de notificare, suport îmbunătățit pentru mai
multe monitoare și aplicații full screen, Finder modernizat și iCloud
10
Keychain pentru salvarea parolelor.
Mac OS X v10.10 A fost lansat pe 16 noiembrie 2014. Permite utilizatorilor de iPhone
Yosemite care rulează iOS 8 sau o versiune mai nouă permite răspunderea la
apeluri telefonice, primirea și trimiterea mesajelor SMS, e-mailuri.
Mac OS X v10.11 OS X El Capitan a fost anunțat la 8 iunie, 2015 la WWDC 2015, la
El Capitan prezentarea schiței de design din compania Epic Games, lansat
pentru iOS în 2014. Tim Cook a remarcat faptul că ideea principală
a noului sistem de operare este adăugarea de multe caracteristici noi
și performanțe îmbunătățite în fiecare sistem de operare: OS X, iOS
și WatchOS.
Mac OS X v10.12 Sierra a fost anunțat la 13 iunie 2016 la WWDC 2016. Accentul în
Sierra această versiune de actualizare a sistemului de operare X este făcut
pe caracteristicile Continuity, iCloud și modernizarea mediului de
lucru. La prezentarea WWDC 2016 CEO-ul Apple Tim Cook, a
prezentat și a subliniat principalele actualizări: watchOS, tvOS,
MacOS, iOS și apoi numit sursa iOS 10 din toate inovațiile de la
Apple pentru sistemul de operare.
WWDC 2016 și a anunțat că OS X este redenumit în MacOS,
pentru a se potrivi cu stilul general de numire a altor platforme
Apple: tvOS, watchOS, iOS, și următoarea versiune a sistemului va
purta numele de Mac OS, și Sierra - numele tradițional în onoarea
sistemului muntos Cordillera, situat în California.
Scurtă descriere a unor distribuții UNIX existente pe PC-uri:

A fost creat pentru minicalculatoare, pentru a mări disponibilitățile sistemului: memorie virtuală
și multitasking. Fiecare distribuție de astăzi se bazează pe una din aceste ramuri, dar a preluat și
anumite caracteristici de la celelalte.
Principalele tipuri de distribuții UNIX aflate în producție la ora actuală sunt acestea:
Solaris Produs de firma Sun Microsystems. Este distribuit atât în versiune
closed-source cât și in versiune open sourcenumită Open Solaris.
Rulează pe arhitectura SPARC, x86 și x86-64.
HP-UX Produs de firma HP. Rulează pe arhitectura PA-RISC și IA-64
AIX Produs de firma IBM. Rulează pe arhitectura PowerPC și POWER
IRIX Produs de firma SGI. Rulează pe arhitectura MIPS
MacOS X Produs de compania Apple pentru calculatoarele Macintosh. Este
software comercial, bazat pe o combinație de Free BSD, nucleul
Mach și tehnologii specifice Apple. Rulează pe arhitectura
PowerPC și x86.
GNU/Linux Produs de multiple organizații într-o gama largă de distribuții,
open-source în baza licenței GPL (licența) și disponibil gratuit.
Rulează pe diverse arhitecturi, incluzând x86, x86-64, IA-64,
PowerPC, MIPS, PlayStation 2.
Dintre distribuțiile Linux cele mai importante amintim: Debian
GNU/Linux, Fedora, Gentoo, Knoppix, Mandriva Linux, Red Hat
Linux, Slackware, SuSE Linux și Ubuntu Linux.
BSD Astăzi open-source, și disponibil în trei distribuții principale:
FreeBSD, NetBSD și OpenBSD. NetBSD rulează pe 54 de
arhitecturi diferite, fiind portat inclusiv pe un microcontroller care
controla un prăjitor de pâine.
11
Scurtă descriere a unor distribuții LINUX existente pe PC-uri:
O distribuție GNU/Linux este un sistem de operare construit din nucleul Linux și o serie de
pachete asortate, precum Sistemul de Ferestre X și software din proiectul GNU.
Pentru că nucleul și pachetele software sunt în mare parte (dacă nu în întregime) software
free, distribuțiile Linux există într-o mare varietate de forme, de la distribuțiile pentru desktopuri
complete și servere, și până la sistemele de operare minimale ce rulează pe dispozitive embedded
(inglobate). Unele distribuții sunt capabile să pornească chiar și de pe o dischetă.
În 2007 existau peste 300 de distribuții Linux care erau dezvoltate activ. Distribuțiile pot intra
în două categorii: cele susținute de firme, de exemplu Fedora (Red Hat), SUSE Linux (Novell),
Ubuntu (Canonical Ltd.) și Mandriva Linux, precum și distribuțiile dezvoltate de comunități,
precum Debian și Gentoo.
Distribuții bazate pe Debian

Baltix Distribuție localizată pentru țările baltice.
BeatrIX Distribuție compactă (200Mb) originară în Cehia.
Bonzai Linux Distribuție de 180 MB, KDE desktop. Documentația este în limba germană.
Boss Distribuție bazată pe Debian cu mediu Gnome Desktop în limba indiană, în
mare pachetele sunt pentru domeniul guvernamental.
Debian-BR-CDD O distribuție braziliană Debian customizată. GNOME desktop.
DeveLinux O mică distribuție Live CD pentru dezvoltatori, studenți și profesori, bazată
pe un snapshot Debian.
Elive Un LiveCD și o distribuție folosind Enlightenment ca unic window
manager. Are ca țintă intuitivitatea și utilizarea facilă.
Finnix O mică distribuție LiveCD pentru administrare de sistem, disponibilă
pentru mai multe arhitecturi.
Freespire O distribuție care poate fi rulată direct de pe CD în modul "live" sau
folosită pentru instalare pe un hard disk. Două versiuni sunt disponibile,
inclusiv una care conține drivere, codecuri și aplicații care implementează
suport pentru MP3, Windows Media, Java, Flash, QuickTime, Real șamd.
GenieOS Un CD care ajută utilizatorii noi să instaleze un desktop Debian standard,
împreună cu plugin-uri third-party comune care nu sunt distribuite prin
pachetele oficiale Debian package(DVD player, Flash, Sun's Java,
și MPlayer). Include desktopurile GNOME sau KDE. Cunoscut anterior
sub numeleDebian Pure, dar redenumit la solicitarea dezvoltatorilor Debian
pentru a evita confuzia. Vezi track record și homepage.
Gnoppix O versiune a distribuției Knoppix care folosește GNOME ca și desktop.
Această distribuție este bazată în prezent pe arhitectura LiveCD folosită
pentru Ubuntu.
GNUSTEP O distribuție orientată spre dezvoltare cu o mulțime de soft bazat pe
GNUstep.
Hiweed O distribuție pentru limba Chineză cu tastatură Chinezească simplificată,
dicționare chinezești și fonturi TrueType chinezești.
Kanotix O distribuție Live CD bazată pe Knoppix care poate fi de asemenea
instalată pe hard disk. Cunoscută pentru excelentul suport hardware și
integrare desktop pe laptop. Desktop KDE, opțional și alte desktopuri.
Knoppix Prima versiune LiveCD (mai târziu DVD) de Debian GNU/Linux. Este
utilizabil după bootarea de pe CD și vine cu o cantitate mare de software.
Timpul de bootare este relativ lung în toate distribuțiile Knoppix din cauza
detectării hardware extinse.
12
Kurumin O versiune de Knoppix creată pentru utilizatorii brazilieni.
Kalango O altă distribuție braziliană bazată pe Knoppix,cu o interfață vizuală
atrăgătoare.
LinEx Distribuție promovată de guvernul comunității Extremadura, Spania.
Linspire Distribuție creată pentru un utilizator cu cunoștințe medii in domeniul
calculatoarelor.
Loco Linux O distribuție argentiniană.
Mentoppix O distribuție indoneziană bazată pe Knoppix,cu o interfață vizuală
atrăgătoare.
Morphix O distribuție LiveCD cu diferite arome, inclusiv GNOME. Folosită drept
bază pentru multe alte distribuții cum ar fi Clusterix, PHlAK sau Gnix.
NepaLinux O distribuție bazată pe Debian si Morphix concentrată pe utilizarea în
limba nepală. Vezi homepage.
PingOO O distribuție franceză îndreptată către comunități locale,organizații
publice,școli,etc. Vine în trei ediții: PingOO Communication Server,
PingOO Secure Server și PingOO File Server. Include desktop-uri
GNOME și KDE. Vezi homepage.
Parsix Parsix GNU/Linux este un distro linux LiveCD instalabil. Parsix are la bază
KANOTIX și Debian Sid. Vezi homepage.
Sidux O distribuție bazată pe Debian Sid.
Storm Linux O distribuție bazată pe Debian.
Sun Wah Rays LX O distribuție desktop dezvoltată în China.
Symphony OS O distribuție bazată pe Debian ce include inovativul mediu desktop Mezzo.
Versiunile anterioare aveau la bază Knoppix.
Tuquito Distribuție ce are la bază Debian și este creată în Argentina.
Ubuntu Distribuție sponsorizată de Canonical Ltd. și de sud-africanul Mark
Shuttleworth. Uses its own package repositories seeded from snapshots of
Debian Unstable taken at six-month intervals. Scopul acestei distribuții este
de a oferi un desktop complet și finisat pe un singur CD.
Xandros Open Are la bază Xandros 3.0 Standard Edition,singurele diferențe fiind
Circulation incapacitatea de a scrie DVD-uri și scrierea CD-urilor limitată la o viteză
Edition maximă 4X.
Zen Linux Un LiveCD. Desktopurile disponibile sunt GNOME și KDE.
Distribuții bazate pe Ubuntu

Kubuntu Versiune Ubuntu ce folosește implicit ca interfață utilizator mediul
desktop KDE.
Xubuntu Versiune Ubuntu ce folosește implicit ca interfață utilizator mediul
desktop Xfce.
gNewSense Un sistem de operare complet liber.
andLinux Distribuție care rulează nativ sub Microsoft Windows.
Linux Mint Distribuție derivată din Debian-Ubuntu, cu toate codec-urile și plugin-urile
necesare deja incluse.
Trisquel Distribuție derivată din Debian-Ubuntu complet liberă.
Zorin OS Distribuție derivată din Debian-Ubuntu aproape liberă și poate sa arate ca
Windows XP/Windows 7/Unity
Distribuții bazate pe Gentoo

BinToo O distribuție ce conține un număr mare de programe de calculator pre-
instalate pentru utilizatorii ce nu au o conexiune permanentă la Internet.
13
EpiOS O distribuție pentru sistemele bazate pe EPIA.
Fantoo O distribuție ce se vrea a conține pachete de ultimă oră.
Flash Linux O distribuție ce încape pe un stick de 256MB.
Gentoo O distribuție pentru entuziaști și profesioniști deopotrivă, ce are propriul
sistem de gestiune a pachetelor, denumit Portage. Implicit, aplicațiile sunt
compilate din codul sursă pe sistemul utilizatorului, în loc să fie distribuite
sub formă de pachete binare pre-compilate.
Gentoox O adaptare a Gentoo pentru Xbox.
Kororaa O distribuție ce oferă o metodă ușoară de instalare a sistemului Gentoo cu
ajutorul unor scripturi de instalare în locul unei configurări manuale.
Kororaa a atras repede atenția în Martie 2006, când a devenit primul CD
Live disponibil ce utiliza Xgl pentru grafică.
Knopperdisk O distribuție nouă menită doar pentru stickuri USB.
Medeix O distribuție bazată pe ideea unui singur PC bazat pe numeroase
calculatoare interconectate. Folosește distcc pentru a reduce în mare
măsură timpul de compilare în rețea.
Navyn OS O distribuție pe CD Live. Cele mai multe aplicații din Navyn OS consumă
foarte puține resurse.
Pentoo Distribuție pe CD Live pentru teste de securitate prin simularea de atacuri.
Sabayon Linux Sabayon Linux este un DVD Live distribuit inițial sub numele de "RR4
Linux" (pe 32 de biți) și "RR64 Linux" (pe 64 de biți), începând cu 18
Martie 2006. Include un număr mare de medii pentru desktop și aplicații
open-source. La fel ca Knoppix, Sabayon Linux poate fi instalat pe hard
drive (discul fix).
SystemRescueCd CD Live de recuperare bazat pe Gentoo Live.
Ututo O distribuție realizată în Argentina.
VidaLinux O distribuție bazată pe Gentoo, dar care folosește pentru instalare
programul Anaconda.
Rogentos O distribuție bazată pe Sabayon/Gentoo realizată în România.
Distribuții bazate pe Red Hat Enterprise

Asianux A distribution co-developed between Red Flag Software Co., Ltd., Miracle
Linux Corp. and Haansoft, INC., focused on Chinese, Japanese and Korean
supports based upon Red Hat Enterprise Linux.
Cent OS Community supported distribution which aims to be 100% compatible with
Red Hat Enterprise Linux without Red Hat branding and various non-free
software
GEN OS Generating ENterprise Operating Systems to be 100% binary-compatible
with Red Hat Enterprise Linux.
GnYOU linux Emphasising whos important while creating 100% binary-compatible
operating systems.
Pie Box Pie Box Enterprise Linux aims to be 100% binary compatible with Red Hat
Enterprise Linux Enterprise Linux by introducing minimal changes to the upstream
packages. See homepage
Scientific Linux A distribution solely recompiled from the Red Hat Enterprise Linux source
distributed under GPL.
White Box A distribution designed to be 100% binary-compatible with Red Hat
Enterprise Linux Enterprise Linux.
YOUr OS YOUr Operating System or YOUr Own System - 100% binary-compatible
with Red Hat Enterprise Linux.
14
2. Caracteristicile tehnico-economice ale sistemelor de operare.
Managere de fișiere. Diferența dintre Windows OS, Mac OS și
Linux OS
Un sistem de calcul nu poate sa prelucreze date fără să fie programat. Un program este o colecție
de instrucțiuni prin care i se cere calculatorului să rezolve o anumită problemă. Componenta
software a unui calculator este un ansamblu de programe.
Un SO este:
- modular, adică format din entități cu roluri bine definite (este constituit din proceduri)
- ierarhizat, adică o entitate poate folosi componente de nivel inferior ei (de exemplu,
partea de servicii poate folosi partea de control)
- portabil, adică efortul de a trece sistemul de operare de pe un calculator pe altul este mic
(mai mic decît cel de a-l rescrie). Sistemele de operare CP/M, MS-DOS, UNIX sunt
portabile, pe cînd sistemele de operare ale minicalculatoarelor (RSX, de exemplu) nu
erau portabile.
2.1 Caracteristicile tehnico-economice ale sistemelor de operare.
Caracteristica 1:
Primele sisteme de calcul nu aveau sistem de operare: de la consolă se lucra direct în limbaj
mașină. Ulterior apar primele produse soft și primele dispozitive periferice: cititorul de cartele,
imprimanta, unitatea de bandă magnetică. Legatura dintre un periferic și memoria, împreună cu
procesorul central, se realizează din punctul de vedere al SO prin rutine (proceduri) de interfață
numite drivere. Fiecare fază necesară pentru execuția programelor presupunea intervenția
operatorului uman (citirea cartelelor, încărcarea programului în memorie și lansarea lui în
execuție), ceea ce ducea la utilizarea ineficientă a sistemului de calcul și la o viteză de calcul
redusă. Se pune astfel problema înlănțuirii automate a fazelor prin care trece un program (numit
job) pentru a fi executat și a mai multor programe executate consecutiv.
Caracteristica 2:
Sistemele seriale cu monoprogramare introduc înlănțuirea automată a fazelor și job-urilor, adică
înlănțuirea automată a programelor unul după altul iar în cadrul unui program, a fazelor - una
dupa alta. Aceste operații sunt realizate de un program numit monitor de înlănțuire, care se
depune în memorie (devine rezident în memorie) și este activat de cartele speciale de comandă
care conțin comenzile: compile, link, run (pentru compilare, editare de legături, respectiv
execuție).
Caracteristica 3:
Sistemele seriale cu multiprogramare introduc conceptul de multiprogramare și canalul de
intrare-ieșire ca procesor specializat în operații de intrare-ieșire (generația a doua de
calculatoare). Activitatea sa este lansată de procesorul central, după care pot executa operații
independent de acesta (și în acelașii timp). La terminarea operației de intrare-ieșire, canalul
trimite catre procesorul central un semnal (întrerupere), anunțind terminarea operației. Canalul
poate fi selector, dacă la un moment dat lucrează cu un singur periferic (adecvat pentru
perifericele rapide, care prelucrează suporturi magnetice) sau multiplexor, dacă poate lucra
simultan cu mai multe periferice (de exemplu, USM - unitatea de schimburi multiple). Sistemele
seriale cu multiprogramare introduc cîteva tehnici speciale de exploatare a procesorului. Cea mai
cunoscută dintre acestea este multiprogramarea, care presupune gestionarea mai multor
programe aflate în memoria internă. Acestea se găsesc în stări diferite: unul se execută, iar
celelalte pot fi pregătite pentru execuție sau pot aștepta terminarea unei operații de intrare-ieșire.
Un SO cu multiprogramare trebuie să aibă un sistem de întreruperi, să gestioneze, să aloce, să
protejeze resursele (memorie, periferice, timp, fișiere) între utilizatori și să implementeze o
disciplină de servire prin care să se decidă care program trece în stare de execuție (în acest sens,
15
se poate utiliza un sistem de priorități sau pur și simplu, se poate adopta o servire circulară
simplă). Un program aflat pe un suport cu viteză mică de acces va suferi o conversie de intrare,
prin care se va depune pe un suport cu acces mai rapid și de aici va fi depus în memorie.
Analog, la extragerea sa din sistem, asupra sa se poate efectua o conversie de ieșire (acestea sunt
caracteristicile unei tehnici numite spooling).
Caracteristica 4:
Sistemele interactive permit comunicarea permanentă între utilizator și sistemul de calcul prin
consolă sau terminale. Ele sunt evident mai avantajoase decât sistemele anterioare, la care numai
corectarea câtorva greșeli de sintaxă putea dura câteva zile în care programul pe cartele să fie
introdus în loturi succesive de programe; în urma consultării listingului cu rezultate se puteau
face corecturile, după care programul pe cartele să fie din nou dat spre execuție etc. În funcție de
rezultatul comenzii / fazei precedente, utilizatorul va decide ce comandă sa dea sau ce faza sa
urmeze. Spre deosebire de sistemele seriale, sistemele interactive au un timp de răspuns bun. În
general, aceste sisteme conțin editoare de texte pentru corectarea programelor sursă si
depanatoare interactive. Sistemele interactive pot fi: monoutilizator (microcalculatoarele) sau
multiutilizator (minicalculatoarele). Ultimele au introdus modul de lucru numit time-sharing,
care combină interactivitatea cu multiprogramarea si prin intermediul căruia sistemul comuta
intre programele tuturor utilizatorilor care urmează a fi executate, deci cărora li se va aloca
procesorul, adoptând uzual o servire circulară. Când numărul de utilizatori nu este prea mare,
fiecare utilizator este servit cel puțin o data într-un timp scurt, ceea ce poate crea utilizatorilor
impresia că sunt unicii beneficiari ai resurselor de calcul. Primul sistem time-sharing a fost creat
în 1965 de firma IBM si s-a numit CTSS (Control Time Sharing System); el a fost urmat de
MULTICS, apărut în 1968 la MIT. Aceste sisteme stau la baza cunoscutului sistem UNIX, care a
apărut în 1971-1978 si s-a dezvoltat, fiind azi cel mai folosit SO pentru calculatoare
interconectate. Un alt mod de lucru apărut la sistemele interactive este pipe-line (folosit inițial de
UNIX si ulterior preluat de DOS). Urmărind principiul că orice program lansat (de la un
terminal) are o intrare standard (de obicei tastatura) si o ieșire standard (de obicei ecranul),
tehnica pipe-line presupune conectarea ieșirii standard a unui program la intrarea standard a altui
program (prin intermediul unor zone de memorie tampon). In evoluția sistemelor interactive se
poate remarca trecerea de la sisteme de operare la nivel de comanda (UNIX, DOS) la sisteme cu
interfață vizuală de tip Windows, mult mai accesibile pentru utilizatori.
Caracteristica 5:
Sistemele în timp real sunt folosite pentru conducerea directa, interactiva, a unui proces
tehnologic sau a altei aplicații (de exemplu, un sistem de rezervare de locuri). Necesitatea unor
asemenea sisteme se poate ușor imagina în cazul analizelor medicale asistate de calculator, a
reacțiilor chimice sau a unor experiențe fizice (de exemplu, cazul acceleratoarelor de particule).
De la procesul controlat se transmit către sistemul în timp real parametrii procesului, culeși prin
intermediul unor senzori, iar sistemul în timp real transmite către proces deciziile luate.
Informațiile despre proces sunt luate în considerare în momentul comunicării lor iar răspunsul
sistemului trebuie să fie extrem de rapid (oportun pentru proces), deci timpii de execuție ai
programelor din sistem trebuie sa fie mici.
Caracteristica 6:
Sistemele paralele gestionează arhitecturile multiprocesor (arhitecturi paralele), împărțind
sarcinile între procesoare si controlând combinarea rezultatelor generate de acestea. Astfel, un
sistem multiprocesor va avea simultan mai multe programe aflate în stare de execuție. Evident,
un algoritm paralel, în care anumite calcule independente se realizează simultan, va fi mai rapid
decât algoritmul serial (uzual) corespunzător. Studiul algoritmilor paraleli este un domeniu
prolific al informaticii. Mai mult, au apărut limbaje specifice, care pot paraleliza algoritmi
seriali, pot exploata paralelismul arhitecturii sau paralelismul problemei. Pentru majoritatea
algoritmilor recent elaborați, cercetătorii sunt preocupați de găsirea unor variante paralele.
16
Caracteristica 7:
Sistemele distribuite sunt sistemele de operare ale rețelelor de calculatoare. Pentru rețelele locale
de calculatoare, cele mai utilizate sisteme de operare sunt Novell Netware si Windows NT, în
timp ce pentru rețelele de arie mai larga si conectarea la Internet se folosesc sisteme Linux.
2.2 Managere de fișiere pentru MS Windows OS
Din diverse motive, majoritatea utilizatorilor folosesc ca manager de fişiere ceea ce le oferă
Windows-ul. Adică Windows Explorer. Operaţiuni uzuale, precum copierea, ştergerea sau
mutarea fişierelor sunt funcţiile de bază ale unui manager de fişiere. Doar că unele managere de
fişiere sunt (mult) mai bune ca altele.
Dacă Windows Explorer ar fi un manager de fişiere foarte bun, nu ar mai exista atât de multe
alternative. Din păcate, sau din fericire pentru unii, Windows Explorer nu este nici pe departe un
manager de fişiere strălucit.
Windows Explorer poate fi placul utilizatorilor care nu se simt în largul lor în domeniul
calculatoarelor pentru că este foarte uşor de folosit. Pe de altă parte, utilizatorii avansaţi au
nevoie de un program cu mai multe facilităţi, care să însemne şi mai puţin timp alocat
operaţiunilor realizate.
Pentru aceştia din urmă există numeroase alternative la Windows Explorer, alternative care
aduc un plus important de funcţionalitate. Iată, în cele ce urmează, cinci dintre cele mai bune
managere de fişiere pe care le poţi folosi în locul lui Windows Explorer.
Explorer++
Nu este cel mai bun manager de fişiere dar este clar mai bun decât Windows Explorer. Este
gratuit (mai precis Open Source) şi poate fi făcut "portabil". Versiunea portabilă poate fi copiată
şi folosită pe orice stick USB sau calculator, fără a mai fi necesară instalarea propriu-zisă a
programului. Explorer++ oferă suport pentru tab-uri, liste de foldere favorite care să poată fi
accesate rapid, căutare internă, combinaţii de taste pentru anumite operaţiuni etc. Nu are, din
păcate, interfaţă cu două coloane pentru supravieţuitorii erei Norton Commander.
Xplorer2
Un alt înlocuitor pentru Windows Explorer poate fi Xplorer2. Acesta este disponibil în două
variante: Xplorer2 Pro şi Xplorer2 Lite. Primul oferă mai multe facilităţi şi costă 30 de dolari.
17
Al doilea este gratis şi, chiar lipsit de unele funcţii, oferă o funcţionalitate ridicată. La nivel de
interfaţă, Xplorer2 dispune atât de navigare pe tab-uri, cât şi pe coloane. Practic, poţi copia sau
muta fişiere dintr-o parte în alta fie folosind comenzile de tastatură, cât şi prin simpla tragere a
fişierelor cu mouse-ul.
Directory Opus
Directory Opus este unul dintre cele mai bune managere de fişiere şi, cu siguranţă, superior celor
două prezentate anterior. Oferă mai multe funcţii şi are o interfaţă net superioară. Dispune atât de
două panouri, cât şi de tab-uri. Există mai multe moduri de afişare a fişierelor, oferă suport
pentru arhive de tip RAR şi ZIP, sincronizare de fişiere şi foldere, servere FTP, găsirea fişierelor
duplicate etc. Problema este preţul destul de mare. Cea mai ieftină versiune, pentru un singur
calculator, costă 70 de dolari.
18
Xyplorer
Xyplorer este alt manager de fişiere dotat cu o mulţime de facilităţi dar care nu e gratuit. Este
compatibil cu Windows 7, merge atât pe versiunea de 32 de biţi, cât şi pe cea de 64 de biţi şi este
portabil. În afară de funcţiile standard pentru un manager de fişiere modern, precum tab-uri sau
două panouri, Xyplorer dispune de o foarte puternică funcţie de căutare şi permite utilizatorilor
să modifice comenzile de tastatură.
Total Commander
Total Commander este un manager de fişiere care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este,
din punctul multora de vedere, cel mai bun. Funcţiile amintite la celelalte programe se regăsesc
şi în Total Commander. Dincolo de funcţiile standard, funcţionalitatea acestuia poate extinsă
mult peste graniţele standard. Iar asta se face cu ajutorul plugin-urilor.
Dacă veţi căuta pe internet o descriere pentru Total Commander, cel mai adesea veţi găsi că
este un manager de fişiere. Desigur, această descriere este una simplistă, căci după cum veţi
vedea, el poate face mult mai mult decăt atât.
Pentru a instala acest program aveţi la dispoziţie o mulţime de site-uri de unde puteţi
downloada kit-ul de instalare. Dacă daţi un search pe Google, "Total Commander Download",
veţi vedea căt de popular este acest program şi din căte locuri puteţi să-l luaţi. Eu vă recomand
site-ul www.ghisler.com - site-ul oficial al celor care au realizat Total Commander. Aici veţi găsi
şi o mulţime de addon-uri - mici adăugiri la programul iniţial - care vă vor face lucrul şi mai
uşor.
Kit-ul de instalare al Total Commander are o dimensiune de 2,05 MB, deci chiar şi cei cu o
conexiune la internet nu foarte rapidă îl vor putea descărca într-un timp rezonabil. Întregul
program instalat ocupă şi el foarte puţin spaţiu - aproximativ 4 MB.
19
1. După ce aţi descărcat kit-ul de instalare, tot ce trebuie să faceţi este să daţi un dublu click
şi procesul de instalare va incepe. Veţi fi rugat să selectectaţi limba pentru meniul
programului. În lista iniţială oferită la instalare nu există şi opţiunea pentru limba romănă,
însă pe site-ul www.ghisler.com veţi putea descărca această opţiune.
2. Total Commander este shareware, adică vă veţi putea bucura de o perioadă de o lună
pentru a încerca acest program. Veţi beneficia de absolut toate funcţiile acestui program,
singurul dezavantaj fiind că la pornire va trebui să apăsaţi un buton indicat aleator din
cele trei butoane ce vor apărea pe ecran.
3. După perioada de încercare, timp de o lună, pentru a putea continua să folosiţi acest
program, trebuie să achitaţi o taxă de 28 euro. Elevii şi studenţii vor beneficia de o
reducere pe baza unui act doveditor, iar pe baza acestei reduceri preţul va fi de 21 euro.
Atenţie! Numai persoanele care posedă un card bancar vor putea comanda Total
Commander. Interfaţa acestui program este total diferită de cea oferită de Windows
Explorer, avănd două ferestre una lăngă alta. Această abordare va fi cunoscută celor care
au lucrat în Norton Commander. Fiecare din cele două ferestre va putea fi folosită separat
pentru a accesa fişiere.
4. Ce este foarte util la folosirea a două ferestre este faptul că în acest fel se facilitează
foarte mult copierea sau mutarea unor fişiere dintr-un loc în altul pe hard-disk. Total
Commander oferă libertate totală de mişcare, deoarece în cele două ferestre poţi lucra pe
două partiţii diferite sau, de exemplu, într-o fereastră poţi accesa un drive USB, iar în
cealaltă, fişierele de pe un DVD.
5. Pentru cei pasionaţi de programare, Total Commander are o facilitate pe care aceştia o
vor găsi extrem de utilă. In partea de jos există o linie de comandă de unde se pot rula
programele ce trebuie să primească anumiţi parametri de la utilizator.
6. Ce mi s-a părut extrem de interesant la acest program este felul în care tratează lucrul cu
arhivele. Practic, acestea pot fi folosite ca nişte directoare obişnuite: dai dublu click pe
ele şi imediat ţi se va afişa conţinutul. Mai frumos este faptul că la utilizarea funcţiei de
20
Search, Total Commander va căuta inclusiv in interiorul arhivelor. Şi nu numai că va
căuta in interiorul arhivelor după nume de fişiere, dar vei putea căuta chiar şi text in
cadrul fişierelor conţinute în arhive. Formatele de arhivă suportate sunt: zip, arj, lha, rar,
uc2, tar, gz, cab, ace.
7. Datorită celor două ferestre de care beneficiază, Total Commander face copierea sau
mutarea de fişiere dintr-un loc in altul să fie extrem de uşoară. Are butoane dedicate: F5
pentru copiere şi F6 pentru mutare.
8. Dacă te afli în mijlocul unei copieri de fişier şi vrei să mai faci altceva, poţi să pui pauză
la copiere şi ulterior să reiei operaţiunea de unde a rămas. Această opţiune mi se pare a
reprezenta un avantaj major faţă de concurentul Windows Explorer care va trebui să reia
întreaga sarcină de la început.
9. Un alt avantaj major pe care îl are Total Commander faţă de Windows Explorer îl
reprezintă timpul de căutare. Am făcut un mic experiment în care am căutat în cadrul
unei partiţii acelaşi fişier cu două instanţe diferite, atăt cu Total Commander, căt şi cu
Windows Explorer, în paralel. Ce am observat a fost faptul că progrămelul a zdrobit ca
timp Windows Explorer-ul, care, in momentul in care Total Commander terminase de
căutat, nu găsise decăt prima instanţă a fişierului. Fişierul era unul audio, iar la căutarea
cu Windows Explorer i-am menţionat explicit că are de căutat un asemenea tip de fişier.
10. Pentru conectarea la un server FTP vei găsi în meniul de sus un buton pentru FTP şi apoi
va trebui să introduci adresa serverului cu utilizatorul şi parola, dacă este cazul. Serverul
FTP va apărea în una din cele două ferestre ca şi cănd ar fi o partiţie locală.
11. Total Commander vine in două versiuni: una pe 16 biţi şi una pe 32 de biţi. In oricare
dintre variantele de 32 de biţi veţi putea face drag&drop din şi către Windows Explorer
sau Desktop, veţi putea trimite fişierele şterse în Recycle Bin şi veţi putea beneficia de
acelaşi meniu pentru click-dreapta pe fişiere.
12. O mulţime de alte funcţii mai sunt disponibile, cum ar fi:
- Tree, care pune fişierele intr-o structură arborescentă;
- Synchronize Dirs, care compară două directoare cu subdirectoarele lor şi copiază
fişierele mai noi din unul in celălalt sau funcţia de comparare ce poate compara
conţinutul a două fişiere text.
Pentru că este atăt de diferit ca interfaţă, mulţi vor fi tentaţi să renunţe foarte repede la
Total Commander din motive de comoditate. Dar, dacă veţi avea puţină rabdare să
invăţaţi să-l folosiţi, veţi constata căt de mult vă va uşura lucrul. Este intuitiv şi rapid şi
poate fi rulat chiar de pe un stick USB.
Link-uri pentru utilizare:

 Total Commander: https://www.ghisler.com/beginners.htm
 Xyplorer: https://www.xyplorer.com
 Directory Opus: https://www.gpsoft.com.au
 Xplorer2: http://zabkat.com
 Explorer++: https://explorerplusplus.com
Top managere de fisiere care functioneaza cu doua sau mai multe panouri:
1. Total Commander [69.70%]
2. Midnight Commander [7.58%]
3. Far Manager și Double Commander [4.55%]
21
2.3 Diferența dintre Windows OS, Mac OS și Linux OS
Windows-ul este cel mai cunoscut sistem de operare. Lansandu-se în anul 1985, acesta se
gaseste pe majoritatea calculatoarelor din întreaga lume: clădiri de birouri, clădiri comerciale,
școli s.a.m.d.
Pozitive Negative
1. Cam orice aplicatie poate functiona pe 1. Fiind cel mai popular sistem de
Windows, aproape orice, dar fata de operare, acesta este si cel mai atacat
Mac OS si Linux se descurca mai bine. existand o multime de virusi si aplicatii
2. Avand un numar mare de utilizatori malware.
suportul tehnic pentru Windows este 2. Windows, in special Vista si 7, necesita
mai usor de gasit, dar nici Mac OS si o multime de resurse(memorie,
Linux nu sunt foarte in urma. procesor, spatiu pe hard disk)
3. O mare cantitate de functii. Cand vei incetinind astfel calculatorul.
cunoaste acest sistem de operare vei 3. Pretul: o versiune poate costa cel putin
observa cate lucruri poate face. 100$.
Mac OS-ul este primul SO grafic adică care utilizează GUI (Graphic User Interface). Lucru pe
care s-ar putea sa nu stiti e faptul că acest SO este mai „bătrân” cu un an decât Windows.
Pozitive Negative
1. Nu prea exista virusi pentru Mac OS, 1. Este destul de scump, costand mai mult
asta deoarece este mai putin cautat decat Windows.
decat Windows. 2. Poate sa functioneze doar pe
2. Daca vrei sa rulezi Mac OS trebuie sa calculatoarele Apple. Pretul unui Apple
ai un calculator Apple, ceea ce este destul de mare.
inseamna ca erorile de soft sau hard 3. Chiar daca este un sistem de operare
aproape sa nu existe. destul de puternic, Mac OS nu este
3. Un Mac arata mai bine decat un compatibil cu majoritatea jocurilor sau
calculator normal. chiar unele aplicatii.
Linux este un sistem de operare tanar, aparut in 1991 si… este GRATIS.
Pozitive Negative
1. Este gratis. Il poti descarca, instala, 1. Linux este mai complicat decat
modifica, deci orice vrei tu. Windows sau Mac OS, necesitand un
2. Linux fiind un kernel, nu un SO, apar bagaj de cunostinte mai mare ca sa il
nenumarate versiuni (Ubuntu, CentOS, folosesti la capacitate maxima.
Fedora, Debian) mai des decat apar 2. Exista probleme de compatibilitate
versiuni de Windows sau Mac OS. pentru aplicatii dar intotdeauna exista o
3. Este aproape imun la virusi, dar fiind alternativa la orice aplicatie.
open-source exista totusi riscuri. 3. Nu vei gasi prea multi vanzatori de
calculatoare bazate pe Linux. Solutia
este sa iti achizitionezi un calculator
pentru Windows, sa ii formatezi hard-
disk-ul si apoi sa instalezi Linux de
unul singur.
Concluzie: Cine dorește să foloseasca calculatorul pentru jocuri, muzica, vizionat un film își va
instala Windows, un inginer de sunet sau un editor video va folosi Mac OS datorita suportului in
acest domeniu, iar Linux este pentru cei ce realizează programe (pentru cei ce „codeaza”).
22
3. Comenzi Windows OS. Comenzi Mac OS. Comenzi Linux OS.
Orice sistem de operare are un program ce interpreteazǎ şi executǎ comenzi numit shell. El este o
interfaţă între sistemul de operare şi utilizator.
3.1 Comenzi Windows OS.
In cazul sistemului de operare Windows aceste comenzi se execută într-o fereastră DOS. Pentru
a deschide o fereastră DOS se execută un clic pe opţiunea Run a meniului Start. In caseta de
dialog care se deschide se tastează opţiunea command sau cmd, ceea ce duce la lansarea
interpreterului de comenzi. Deschiderea unei ferestre DOS se poate face şi pornind de la meniul
Start. Se execută succesiv clic pe opţiunile Programs  Accessories  Command Prompt.
La un clic cu butonul drept pe bara de titlu a ferestrei sau în bara de activităţi se afişază meniul
contextual cu care se pot stabili proprietăţile ferestrei, se pot copia comenzi în fereastră, etc.
Menţionăm că, interpreterul de comenzi nu face deosebire între litere mari şi mici. Comenzile
pot fi scrise cu litere mari sau mici.
Comenzi relative la directoare şi fişiere

In sistemul de fişiere Windows şi MS-DOS unităţile de disc fizice sunt asociate cu unităţi de
disc logice. Unităţile logice sunt referite printr-o literă urmate de caracterul :. De exemplu,
unităţile logice asociate discului dur sunt referite ca c:, d:, unitatea de citit / scris discuri
compacte este referită ca e:, etc. Directoarele sunt memorate la fel ca şi fişierele. Eticheta unui
fişier sau director are urmǎtoarea formǎ: Nume fişier  Extensie  Atribute  Timp  Data
 Numărul primului bloc din fişier Dimensiune
In sistemul de operare MS-DOS numele unui fişier are forma nume.extensie. Numele constă
din cel mult 8 caractere iar extensia din maxim 3 caractere. Numele de fişiere MS-DOS nu pot
conţine caracterele \ / : * ? " < > |. In sistemul de operare Windows se pot utiliza nume de fişiere
lungi de până la 255 caractere. Pentru aceasta, orice fişier sau director are două nume: unul de
8+3 caractere pentru compatibilitate MS-DOS şi unul lung. Dacǎ numele fişierului este lung,
Windows creazǎ un nume tip MS-DOS format din primele 6 caractere urmat de ~1, ~2, etc, iar
extensia se trunchiază la 3 caractere. In cazul în care numele fişierului conţine spaţii, acestea se
elimină şi se reţin primele 6 caractere urmate de ~1, etc. De exemplu, numele de director All
Users, ce conţine un spaţiu, este transformat în AllUse~1. Numele de fişiere duble care rezultă
din transformarea numelor lungi în cele MS-DOS sunt urmate de ~2, ~3, etc. De exemplu,
numele de director Documents se transformă în Docume~1, numele de director Documents1 se
transformă în Docume~2, etc.
Menţionăm că fişierele ce conţin programe executabile au extensia exe. Sistemul de fişiere al
sistemului de operare Windows este organizat sub forma unui arbore de directoare. Fiecare
director poate conţine alte directoare şi fişiere. Discul dur al calculatorului este divizat în discuri
logice ce au denumirile c :, d :, etc. Pe fiecare disc logic există un sistem de fişiere organizat sub
forma unui arbore. Primul nivel al structurii arborescente este reprezentat de directorul rădăcină
(Root), care este creat de sistemul de operare. El conţine toate celelalte directoare şi fişiere.
Fiecare director conţine la rândul lui alte directoare şi fişiere. Directorul rădăcină este reprezentat
prin \. Un fişier sau un director în ierarhie este specificat prin calea absolutǎ de la directorul
rǎdǎcinǎ. Ea constǎ din lista directoarelor traversate de la directorul rǎdǎcinǎ la directorul ce
conţine fişierul, cu componentele separate de \. Calea absolutǎ începe cu \. In orice moment
orice proces are un director curent de lucru. Calea de la directorul curent la un subdirector se
numeşte cale relativǎ. Calea relativă nu începe cu \.
23
Exemplu:
1. Folder_X
1.1. Folder_A
1.2. Folder_B
1.2.1. Folder_11
1.2.2. Folder_12
Să presupunem că ne aflăm în Folder X, calea către folderul evidențiat va fi:
\ Folder_B \ Folder_12
este o cale absolutǎ către directorul Folder_12 pentru cǎ începe cu \ (adicǎ începe cu directorul
rǎdǎcinǎ).
Directorul dirc poate fi specificat prin:
 Calea absolutǎ, care este \Folder_X\ Folder_B\ Folder_12
 Calea relativǎ la directorul părinte Folder_B, care este Folder_12 (farǎ \)
Sistemul de operare are funcţii pentru lucrul cu directoare. Comenzile pentru lucrul cu directoare
sunt:
Comanda Forma generalǎ
Crearea unui director mkdir nume
md nume
Stergerea unui director rmdir nume
rd nume
Modificarea directorului curent chdir nume
cd nume
Copierea unui fişier copy dest sursa
Redenumirea unui fişier rename nume
ren nume
Stergerea unui fişier del nume
Compararea a douǎ fişiere fc nume 1 nume 2
Mutarea unui fişier move sursa dest
Listarea unui fişier type name
In tabelul de mai sus numele unui fişier sau director poate conţine calea relativă sau cea absolută.
La crearea unui director sunt create automat două elemente cu numele . (punct) şi .. (două
puncte). Acestea sunt :
 directorul curent este desemnat prin . (punct),
 directorul părinte al directorului curent este desemnat prin .. (două puncte).
Exemple.
 Comanda cd.. face ca directorul părinte să devină directorul curent.
 Comanda cd \ face ca directorul rădăcină să devină directorul curent.
 Comanda mkdir test crează în directorul curent un subdirector cu numele test.
 Comanda d: face ca directorul rădăcină al discului d: să devină noul director curent.
Trecerea de la un disc logic la altul se face specificând numele acestuia.
Definirea unui disc logic

Este posibil să definim discuri logice. Orice literă, ce nu este utilizată pentru un disc fizic sau
logic, poate fi utilizată pentru a defini un nou disc logic. Orice director sau disc fizic poate fi
definit ca un disc logic.
Definirea de discuri logice este utilă:
24
1. pentru a prescurta scrierea unei căi către un fişier sau director,
2. pentru a redefini o cale către un director sau fişier, în anumite aplicaţii, copiate de pe alte
calculatoare, ce au căi predefinite către directoare sau fişiere, ce nu corespund cu cele de
pe calculatorul curent,
3. pentru a defini o cale ce va fi schimbată ulterior.
Comanda pentru a defini un disc logic care să corespundă unui director sau disc fizic este subst
sau substitute.
Fie directorul c:\files\docs pe care vrem să-l referim ca w:.
Vom scrie următoarea comandă: subst w: c:\files\docs
După această comandă, fişierul c:\files\docs\fis.doc poate fi înlocuit cu w:\fis.doc
Dacă directorul c:\files\docs a fost mutat la o nouă locaţie, de exemplu, d:\newlocfiles\docs,
vom scrie următoarea comandă: subst w: d:\newlocfiles\docs
Definiţia unui disc logic este valabilă până la ştergerea ei, cu comanda subst w: /D
Pentru a vedea discurile virtuale definite, utilizăm comanda subst
Menţionăm că, dacă ştergem un fişier utilizând un disc logic definit cu comanda subst, fişierul
este şters fizic, fără a fi mutat în directorul Recycle Bin
Exemplu.
Fie un director Lexus pe discul c:
1. c:
1.1 Lexus
Vrem ca directorul Lexus să fie definit ca discul logic L:.
Pentru aceasta utilizăm comanda subst L: c:\Lexus
Comanda subst, fără argumente, afişază definiţia introdusă.
Comenzile MS-DOS se împart în:

- Comenzi interne – comenzi rezolvate de COMMAND.COM, ca de exemplu: CD, CLS, COPY,
DATE, DIR, MD, RD, TIME, TYPE;
- Comenzi externe – sunt programe sub formă de fişiere executabile pe disc; exemple:
DELTREE, DISKCOPY, FDISK, FORMAT, PRINT, TREE;
- Filtre – programe ce transferă datele de la intrarea standard (tastatura) la ieşirea standard
(monitorul), supunându-le unor prelucrări specifice: FIND, MORE, SORT
Comenzi pentru obţinerea de informaţii

Comanda Sintaxa Rezultat
TIME time [ hh:mm:ss:xx ]
Permite a fişa sau a schimba
timpul cunoscut de sistem
(hh:ore, mm:minute, ss: secunde,
xx:sutimi de secundă).
DATE date [ ll:zz:aa ]

Permite a fişa sau a schimba
data calendaristică cunoscută de
sistem (ll – luna, zz – ziua, aa –
anul).
VER ver
Afişează versiunea sistemului de
operare DOS instalată pe
calculatorul pe care se lucrează.
25
DIR dir [ unit: ] [ cale ] [ nume_fişier
] [ /w ] [ /s ] [ /p ]
Afişează toţi directorii de pe
unitatea specificată prin unit,
sau directorul / subdirectorul
specificat în cale, sau caută
fişierul specificat în
nume_fişier.
Are opţiunile:
/w – listare compactă
/s – listare și a conţinutului
subdirectoarelor.
/p – listare ecran cu ecran
CLS cls
Are ca efect ştergerea ecranului
şi afişarea prompterului
TREE tree
Are ca efect afişarea
directoarelor şi subdirectoarelor
sub o formă arborescentă.
Comenzi pentru lucrul cu directoare şi fişiere

1. Comanda MKDIR sau MD cu sintaxa:
md [unit:] director\subdirector
Are ca efect crearea unui director/subdirector în directorul specificat sau în directorul curent.
Exemple:
md exemplu – va crea un subdirector numit exemplu în directorul curent.
md a:\clasa\grupa – va crea un subdirector grupa în directorul clasa de pe discul a: (FD)
2. Comanda CHDIR sau CD cu sintaxa:
cd [ director ]
Are ca efect schimbarea directorului curent cu un altul specificat.
Pentru a trece dintr-un subdirector în directorul părinte se va folosi comanda “cd..”.
Pentru a trece dintr-un director direct în directorul rădăcină se va folosi comanda “cd\”.
3. Comanda COPY cu sintaxa:
copy sursă destinaţie.
Are ca efect copierea fişierului desemnat prin sursă într-un fişier nou desemnat prin destinaţie.
Cu ajutorul acestei comenzi se pot crea direct fişiere de la tastatură astfel:
- se introduce comanda copy con fişier
- se scrie conţinutul fişierului
- se tastează <F6> <Enter> <F6>
- <F6> se poate înlocui cu combinaţia CTRL+Z.
4. Comanda TYPE cu sintaxa:
type nume_fişier
Are ca efect afişarea pe monitor a conţinutului fişierului specificat.
5. Comanda DEL cu sintaxa:
del [ unit: ] [ director\subdirector ] nume_fişier.
Are ca efect ştergerea fişierului specificat.
Exemplu:
del a:\*.* – va şterge toate fişierele de pe dischetă.
6. Comanda RMDIR sau RD cu sintaxa:
rd [ unit: ] director.
26
Are ca efect ştergerea directorului specificat. Această ştergere nu va fi posibilă dacă directorul nu
este gol (nu conţine nici un fişier sau subdirector).
7. Comanda DELTREE cu sintaxa:
deltree [ unit: ] director.
Are ca efect ştergerea directorului specificat cu tot cu conţinutul său, ştergere ce se va realiza
după interogarea utilizatorului.
8. Comanda DISKCOPY cu sintaxa:
diskcopy unit1: unit2:
Are ca efect copierea întregului conţinut al FD/USB Flash unit1: pe FD/USB Flash unit2:, cele
două unităţi trebuie să aibă acelaşi format și spațiu suficient pentru copiere.
În cadrul comenzilor de copiere şi ştergere se pot folosi caracterele speciale de înlocuire în

numele fişierelor, şi anume:
- caracterul “?” are ca efect substituirea caracterului ? cu toate celelalte caractere care pot
exista în numele fişierelor.
Exemplu: în forma mari? caracterul ? va fi substituit pe rând cu toate caracterele posibile pentru
numele unui fişier, cum ar fi maria, marib, mari7 etc.
- caracterul “*” are ca efect substituirea tuturor combinaţiilor de caractere ce se pot forma
din poziţia acelui caracter până la sfârşitul numelui fişierului sau extensiei sale.
Exemplu: forma a*.exe va desemna toate fişierele care încep cu litera a şi au extensia exe.
Comanda echo - afiseazǎ un text pe ecran. Forma comenzii este: echo text
Comanda echo poate fi utilizatǎ pentru a comanda afişarea sau suprimarea afişǎrii comenzilor pe
ecran.
 Comanda echo off - suprimǎ afişarea comenzilor urmǎtoare pe ecran.
 Comanda echo on - reia afişarea comenzilor urmǎtoare pe ecran.
 Comanda @echo off - suprimǎ atât afişarea comenzilor urmǎtoare pe ecran cât şi a
comenzii însǎşi.
Comanda for - permite execuţia repetatǎ a unei comenzi. Forma comenzii într-o linie de
comandǎ este: for %var in (mulţime de valori) do comandǎ dar într-un fişier de comenzi
for %%var in (mulţime de valori) do comandǎ Mulţimea de valori conţine valori separate de
spaţii sau virgule. Comanda se executǎ cu variabila var luând pe rând toate valorile mulţimii.
Exemplul 1.
Sǎ listǎm directoarele rǎdǎcinǎ de pe unităţile de disc a: şi c:
for %x in (a:, c:) do dir %x
In exemplul de mai sus variabila x ia valorile a: şi c: .
Exemplul 2.
Fie trei fişiere file1.txt, file2.txt, file3.txt în directorul curent. Pentru a lista aceste trei fişiere
utilizăm comanda
For %a in (file1.txt, file2.txt, file3.txt) do type %a
In exemplul de mai sus variabila a ia valorile: file1.txt, file2.txt, file3.txt
Etichete - Pentru a transfera controlul execuţiei unui fişier de comenzi în diverse puncte utilizǎm
etichete. O etichetǎ are unu la opt caractere, litere sau cifre, primul character fiind o literǎ. O
etichetǎ este scrisǎ singurǎ pe o linie dupǎ caracterul:
Exemplu.
:labelx - comanda ce declarǎ eticheta labelx.
Comanda goto are forma: goto eticheta

Interpretorul de comenzi trece la execuţia comenzii din linia ce urmeazǎ dupǎ eticheta.
27
Comanda if - Permite execuţia unei comenzi dacǎ o anumitǎ condiţie este adevǎratǎ. Forma
comenzii este:
1. if [not] condiţie comanda
2. if [not] condiţie (comanda) else (comanda)
In forma a doua a instrucţiunii argumentele comanda se scriu obligatoriu în paranteze. Condiţiile
ce se pot testa sunt:
 Existenţa unui fişier. In acest caz comanda if are forma:
if [not] exist filename comanda
if [not] exit filename (comanda) else (comanda)
In forma a doua a instrucţiunii argumentele comanda se scriu obligatoriu în paranteze.
Exemplu.
Sǎ testǎm dacǎ în directorul curent existǎ fişierul file.txt Pentru a afişa un mesaj putem utiliza
una din cele douǎ forme ale comenzii:
1. if exist file.txt (echo file.txt exists) else (echo file.txt missing)
2. if not exist file.txt (echo file.txt missing) else (echo file.txt exists)
Egalitatea a douǎ şiruri.

Testarea egalitǎţii a douǎ şiruri se face cu urmǎtorii operatori:
 EQU 
 
NEQ
 
 LSS 
 
sir 1  LEQ  sir 2
 
GTR
 
 GEQ 
 
  
Forma comenzii if este în acest caz:
1. if [not] şir1 operator şir2 comanda
2. if [not] şir1 operator şir2 (comanda) else (comanda)
In forma a doua a instrucţiunii argumentele comanda se scriu obligatoriu în paranteze.
Exemplu.
Dacǎ un şir dintr-o mulţime de şiruri are o anumitǎ valoare, vom afişa aceastǎ valoare:
for %b in (a, b, c) do if “%b” = = “a” echo %b
Comanda exit - Comanda exit duce la părăsirea interpreterului de comenzi. Forma comenzii
este: exit
Fişiere de comenzi
Interpretorul de comenzi are tastatura şi monitorul ca fişiere de intrare şi ieşire standard, dar este
posibilă şi execuţia unor comenzi citite dintr-un fişier de comenzi. Fişierele cu comenzi au
extensia bat.
Apelarea unui fişier de comenzi cu parametri

Un fişier de comenzi poate fi apelat cu unu pânǎ la nouă parametri, specificaţi după numele său.
Parametrii sunt şiruri de caractere. Ei pot fi referiţi în instrucţiuni ca %1, %2, …, %9. Pentru a
putea utiliza simplu aceşti parametri existǎ comanda shift - care deplaseazǎ valorile parametrilor.
Astfel dupǎ o comandǎ shift avem:
%1 primeşte valoarea %2 … %8 primeşte valoarea %9
Pentru a apela un fişier de comenzi cu parametri, linia de comandǎ are forma:
nume.bat parametru1 parametru2 …
28
Exemplu.
Să afişăm valorile tuturor parametrilor cu care apelăm un fişier de comenzi. Pentru aceasta vom
afişa repetat parametrul %1 şi vom deplasa parametrii cu comanda shift.
:loop
if “%1” = = “” goto stop
echo %1
shift
goto loop
:stop
echo stop
Comanda rem
Forma comenzii este: rem şir_de_caractere Comanda rem conţine comentarii.
Comanda call
Comanda call apeleazǎ un fişier de comenzi. Forma ei este: call nume_fişier
Exemplu.
Presupunem că avem douǎ fişiere de comenzi aaa.bat şi bbb.bat în acelaşi director şi vrem sǎ
apelǎm fişierul aaa.bat în interiorul fişierului bbb.bat. Fişierul bbb.bat va fi urmǎtorul:
echo apeleaza aaa.bat
call aaa.bat
echo s-a executat aaa.bat
Variabile sistem
Sistemul de operare are nişte variabile predefinite numite variabile sistem, utilizate în scopuri
speciale. Tabelul urmǎtor conţine câteva dintre aceste variabile şi semnificaţia lor.
Variabila Semnificaţie
PATH Indicǎ sistemului de operare unde sǎ caute programele pe care sǎ le
execute, dacă ele nu se aflǎ în directorul curent
OS Conţine numele sistemului de operare
homepath Conţine calea directorului curent
username Conţine numele calculatorului
systemdrive Conţine unitatea de disc pe care se aflǎ sistemul de operare
systemroot Conţine directorul în care se aflǎ sistemul de operare
In variabila PATH putem specifica mai multe directoare separate de caracterul ;. Variabila PATH
este importantǎ, astfel încât existǎ instrucţiunea PATH pentru a da valori acestei variabile.
Exemplu :
Comanda PATH - ştrege valoarea variabilei PATH, iar comanda PATH=valoare - atribuie
valoare variabilei PATH.
Comanda set
In fişierele de comenzi putem defini noi variabile şi putem atribui valori acestora cât şi
variabilelor sistem cu comanda set. Forma acestei comenzi este:
set nume=valoare
Pentru a utiliza valoarea unei variabile numevar vom scrie %numevar%.
Exemplu.
Sǎ presupunem urmǎtoarea structurǎ de directoare
C:
----- Documents and Settings
----- Administrator
29
----- Users
Presupunem că în directorul Administrator avem fişierul de comenzi aaa.bat, iar în directorul

Users avem fişierul de comenzi bbb.bat. In fişierul de comenzi bbb.bat avem comanda
call aaa.bat - care apelează fişierul aaa.bat.
Pentru execuţia acestei comenzi este nevoie ca variabila PATH sǎ conţinǎ calea
C:\Docume~1\Administrator
Pentru aceasta în fişierul de comenzi bbb.bat vom adǎuga la variabila PATH aceastǎ cale.
Fişierul de comenzi bbb.bat va fi urmǎtorul:
rem salvam valoarea variabilei PATH
set PATH1=%PATH%
echo %PATH1%
rem adaugam calea c:\ Docume~1\Administrator la variabila PATH
set PATH=%PATH%;c:\ Docume~1\Administrator
echo %PATH%
call aaa.bat
rem refacem vechea valoare a variabilei PATH
set PATH=%PATH1%
echo %PATH%
De remarcat în acest fişier faptul cǎ, pentru a utiliza valoarea unei variabile numevar, am
scris %numevar%. Dacǎ de exemplu am scrie în fişierul de mai sus echo PATH
s-ar afişa şirul PATH şi nu valoarea variabilei PATH.
Cele mai utilizate comenzi DOS:

1. ipconfig – cum sa-ti afli rapid IP-ul
2. ipconfig /flushdns – iti goleste memoria cache a serverului DNS
3. ping si tracert – te ajuta sa verifici starea conexiunii la internet
4. shutdown – inchide-ti computerul la comanda
5. recimg – creeaza-ti propria imagine de recovery
6. wbadmin start backup – creeaza-ti rapid imagini de backup
7. sfc /scannow – verifica integritatea sistemului de operare
8. telnet – cum sa comunici cu servere telnet
9. netstat –an – o viziune de ansamblu asupra retelei locale
10. cipher – cum sa-ti razi hard disk-ul din Windows (adica ca nimeni să nu-ti poata
recupera fisierele sterse)
Link-uri utile:
http://www.digitalcitizen.ro/content/linia-comanda-cum-folosim-comenzile-baza
http://totuldesprecalculatoare.weebly.com/cmd.html
http://i-learn2.blogspot.md/2011/06/invata-care-sunt-comenzile-cmd-din.html
3.2 Comenzi Mac OS.
Comenzi A – Z și semnificația acestora în limba englză, link: http://ss64.com/osx/
alias Create an alias •

alloc List used and free memory
apropos Search the whatis database for strings
asr Apple Software Restore
30
awk Find and Replace text within file(s)
b
basename Convert a full pathname to just a filename
bash Bourne-Again SHell
bg Send to background •
bind Set or display readline key and function bindings •
bless Set volume bootability and startup disk options
break Exit from a For, While, Until or Select loop •
builtin Execute a shell builtin •
bzip2 Compress or decompress files
c
caffeinate Prevent the system from sleeping
cal Display a calendar
calendar Reminder Service
caller Return the context of a subroutine call •
case Conditionally perform a command •
cat Concatenate and print (display) the content of files
cd Change Directory •
chflags Change a file or folder's flags
chgrp Change group ownership
chmod Change access permissions
chown Change file owner and group
chroot Run a command with a different root directory
cksum Print CRC checksum and byte counts
clear Clear terminal screen
cmp Compare two files
comm Compare two sorted files line by line
command Run a command (not a function) •
complete Edit a command completion [word/pattern/list] •
continue Resume the next iteration of a loop •
cp Copy one or more files to another location
cron Daemon to execute scheduled commands
crontab Schedule a command to run at a later date/time
csplit Split a file into context-determined pieces
csrutil Configure System Integrity Protection (SIP)
curl Transfer data from or to a server
cut Divide a file into several parts
d
date or change the date & time
dc Desk Calculator
dd Convert and copy a file, clone disks
declare Declare variable & set attributes •
defaults Set preferences, show hidden files
df Display free disk space
diff Display the differences between two files
diff3 Show differences among three files
dig DNS lookup
dirname Convert a full pathname to just a path
dirs Display list of remembered directories •
diskutil Disk utilities - Format, Verify, Repair
disown Unbind a job from the current login session •
ditto Copy files and folders
31
dot_clean Remove dot-underscore files
drutil Interact with CD/DVD burners
dscacheutil Query or flush the Directory Service/DNS cache
dseditgroup Edit, create, manipulate, or delete groups
dsenableroot Enable root access
dsmemberutil View user and groups rights
dscl Directory Service command line utility
du Estimate file space usage
e
echo Display text on screen •
ed A line-oriented text editor (edlin)
enable Enable and disable builtin shell commands •
env List or Set environment variables
eval Evaluate several commands/arguments •
exec Execute a command •
exit Exit the shell •
execsnoop Snoop new process execution
expand Convert tabs to spaces
expect Programmed dialogue with interactive programs
export Set an environment variable •
expr Evaluate expressions
f
false Do nothing, unsuccessfully
fc Fix command (history)
fdisk Partition table manipulator for Darwin UFS/HFS/DOS
fdesetup FileVault configuration, list FileVault users
fg Send job to foreground •
file Determine file type
find Search for files that meet a desired criteria
fmt Reformat paragraph text
fold Wrap text to fit a specified width
for Loop command •
fsck Filesystem consistency check and repair
fsaclctl Filesystem enable/disable ACL support
fs_usage Filesystem usage (process/pathname)
ftp Internet file transfer program
function Define Function Macros
fuser List processes that have one or more files open
g
GetFileInfo Get attributes of HFS+ files
getopt Parse positional parameters
getopts Parse positional parameters •
goto Jump to label and continue execution
grep Search file(s) for lines that match a given pattern
groups Print group names a user is in
gzip Compress or decompress files
h
halt Stop and restart the operating system
hash Refresh the cached/remembered location of commands •
head Display the first lines of a file
hdiutil Manipulate iso disk images
history Command History •
32
hostname Print or set system name
i
iconv Convert the character set of a file
id Print user and group names/id's
if Conditionally perform a command •
ifconfig Configure network interface parameters
ipconfig View and control IP configuration state
info Help info
install Copy files and set attributes
iosnoop Snoop I/O events as they occur
j
jobs List active jobs •
join Join lines on a common field
k
kextfind List kernel extensions
kextstat Display status of loaded kernel extensions (kexts)
kextunload Terminate driver instances and unload kernel extensions.
kickstart Configure Apple Remote Desktop
kill Kill a process by specifying its PID
killall Kill processes by name
l
l List files in long format (ls -l)
last Indicate last logins of users and ttys
launchctl Load or unload daemons/agents
ll List files in long format, showing invisible files (ls -la)
less Display output one screen at a time
let Evaluate expression •
lipo Convert a universal binary
ln Make links between files (hard links, symbolic links)
local Set a local (function) variable •
locate Find files
logname Print current login name
login log into the computer
logout Exit a login shell (bye) •
look Display lines beginning with a given string
lpr Print files
lprm Remove jobs from the print queue
lpstat Printer status information
ls List information about file(s)
lsregister Reset the Launch Services database
lsbom List a bill of materials file
lsof List open files
m
man Help manual
mdfind Spotlight search
mdutil Manage Spotlight metadata store
mkdir Create new folder(s)
mkfifo Make FIFOs (named pipes)
more Display output one screen at a time
mount Mount a file system
mv Move or rename files or directories
n
33
nano Simple text editor
nc/netcat Read and write data across networks
net Manage network resources
netstat Show network status
networksetup Network and System Preferences
nice Set the priority of a command
nohup Run a command immune to hangups
ntfs.util NTFS file system utility
o
onintr Control the action of a shell interrupt
open Open a file/folder/URL/Application
opensnoop Snoop file opens as they occur
osacompile Compile Applescript
osascript Execute AppleScript
p
passwd Modify a user password
paste Merge lines of files
pbcopy Copy data to the clipboard
pbpaste Paste data from the Clipboard
pgrep List processes by a full or partial name
ping Test a network connection
pkill Kill processes by a full or partial name
pkgutil Query and manipulate installed packages
plutil Property list utility
pmset Power Management settings
popd Restore the previous value of the current directory •
pr Convert text files for printing
printenv List environment variables
printf Format and print data •
ps Process status
pushd Save and then change the current directory
pwd Print Working Directory •
q
quota Display disk usage and limits
r
rcp Copy files between machines
read Read one line from standard input •
readonly Mark a variable or function as read-only •
reboot Stop and restart the system
return Exit a function •
rev Reverse lines of a file
rm Remove files
rmdir Remove folder(s)
rpm Remote Package Manager
rsync Remote file copy - Sync file tree
s
say Convert text to audible speech
screen Multiplex terminal, run remote shells via ssh
screencapture Capture screen image to file or disk
scutil Manage system configuration parameters
sdiff Merge two files interactively
security Administer Keychains, keys, certificates and the Security framework
34
sed Stream Editor
select Generate a list of items •
serverinfo Server information
set Set a shell variable = value •
setfile Set attributes of HFS+ files
sharing Create share points for afp, ftp and smb services
shasum Print or Check SHA Checksums
shift Shift positional parameters •
shopt Set shell options •
shutdown Shutdown or restart OS X
sips Scriptable image processing system
sleep Delay for a specified time
softwareupdate System software update tool
sort Sort text files
source Execute commands from a file •
split Split a file into fixed-size pieces
srm Securely remove files or directories
stat Display the status of a file
stop Stop a job or process
su Substitute user identity
sudo Execute a command as another user
sum Print a checksum for a file
suspend Suspend execution of this shell •
sw_vers Print Mac OS X operating system version
system_profiler Report system configuration
systemsetup Computer and display system settings
t
tail Output the last part of files
tar Tape ARchiver
tccutil Manage the privacy database
tcpdump Dump traffic on a network
tee Redirect output to multiple files
test Condition evaluation •
textutil Manipulate text files in various formats (Doc,html,rtf)
time Measure Program Resource Use
times Print shell & shell process times •
tmutil Time Machine utility
top Display process information
touch Change file timestamps
tput Set terminal-dependent capabilities, color, position
tr Translate, squeeze, and/or delete characters
trap Execute a command when the shell receives a signal •
traceroute Trace Route to Host
true Do nothing, successfully
tty Print filename of terminal on stdin
type Describe a command •
u
ufs.util Mount/unmount UFS file system
ulimit limit the use of system-wide resources •
umask Users file creation mask
umount Unmount a device
unalias Remove an alias •
35
uname Print system information
unexpand Convert spaces to tabs
uniq Uniquify files
units Convert units from one scale to another
unset Remove variable or function names •
until Loop command •
uptime Show how long system has been running
users Print login names of users currently logged in
uuencode Encode a binary file
uudecode Decode a file created by uuencode
uuidgen Generate a Unique ID (UUID/GUID)
uucp Unix to Unix copy
v
vi Text Editor
w
wait Wait for a process to complete •
wall Write a message to users
wc Print byte, word, and line counts
whatis Search the whatis database for complete words
whereis Locate a program
which Locate a program file in the user's path
while Loop command •
who Print all usernames currently logged on
whoami Print the current user id and name (`id -un')
write Send a message to another user
x
xargs Execute utility - passing arguments
xattr Display and manipulate extended attributes
youtube-dl Download video
yes Print a string until interrupted
zip Package and compress (archive) files.
!! Run the last command again
3.3 Comenzi Linux OS.
Pentru informatii suplimentare referitor la utilizarea comenzilor cititi descrierea acestora sau
folositi man comanda in terminal pentru a afisa manualul de ajutor pentru comanda specificata.
Mai jos aveti cateva din comenzile folosite cel mai frecvent.
Administrare pachete
Comanda Explicație
apt-get install pachet cauta si instaleaza pachete software (Debian/Ubuntu)
apt-get update cauta si face update pachetelor software (Debian/Ubuntu)
apt-get upgrade instaleaza update-urile disponibile (Debian/Ubuntu)
apt-get dist-upgrade instaleaza update-uri si rezolva dependinte (Debian/Ubuntu)
apt-get remove sterge pachete software (Debian/Ubuntu)
apt-get autoremove sterge pachete software de care nu mai este nevoie (Debian/Ubuntu)
apt-get --purge remove sterge complet un pachet
apt-cache search cauta pachete software disponibile in repository-urile instalate
(Debian/Ubuntu)
dpkg –l afiseaza toate pachetele instalate (Debian/Ubuntu)
36
dpkg -l | grep pachet cauta un anume pachet in pachetele instalate (Debian/Ubuntu)
dpkg -L pachet afiseaza unde este instalat pachetul specificat (ex: dpkg -L
apache2 (Debian/Ubuntu)
dpkg --get-selections > scrie intr-un fisier toate pachetele instalate (Debian/Ubuntu)
1.txt
yum install pachet instaleaza pachete software(Centos/RHEL)
yum remove pachet sterge pachete software(Centos/RHEL)
yum update actualizeaza toate pachetele (se pot actualiza si doar anumite
pachete, yum update pachet (Centos/RHEL)
yum list pachet cauta anumite pachete (Centos/RHEL)
yum search pachet cauta toate pachetele disponibile cu numele specificat (Centos/RHEL)
yum info pachet afiseaza informatii despre pachetul specificat (Centos/RHEL)
yum list installed afiseaza pachetele software instalate (Centos/RHEL)
yum check-update verifica daca sunt update-uri disponibile (Centos/RHEL)
yum repolist afiseaza repo-urile (sursele) active pe sistem (Centos/RHEL)
rpm -ivh fisier.rpm Instaleaza pachet (Centos/RHEL)
rpm -Uvh fisier.rpm Face upgrade pachetului (Centos/RHEL)
rpm -ev pachet Sterge un pachet instalat (Centos/RHEL)
rpm -ev -- Sterge un pachet instalat fara sa verifice dependintele (Centos/RHEL)
nodeps pachet
rpm -qa pachet Afiseaza o lista cu toate pachetele instalate (Centos/RHEL)
rpm -qi pachet Afiseaza informatii despre un pachet - versiune si descriere scurta
(Centos/RHEL)
rpm -qf /cale/spre/fisier Identifica pachetul din care a provenit fisierul (Centos/RHEL)
rpm -qc nume pachet Afiseaza o lista cu fisierele de configurare unui pachet
(Centos/RHEL)
rpm - Afiseaza o lista cu fisierele de configurare a unei comenzi
qcf /cale/spre/fisier (Centos/RHEL)
rpm -qa –last Afiseaza o lista cu ultimele rpm-uri instalate (Centos/RHEL)
rpm -qpR rpm Afla dependintele unui .rpm (Centos/RHEL)
rpm -qR pachet Afla dependintele unui pachet (Centos/RHEL)
Administrare procese si servicii
Comanda Explicație
Top afiseaza procesele active (Shift+M – sorteaza dupa memoria
utilizata, Shift+P dupa CPU)
kill PID termina un proces selectat (PID-ul este afisat in top)
kill -9 PID termina fortat un proces
killall serviciu termina toate procesele unui serviciu (ex: killall httpd sau killall
/etc/php/php-fpm)
pkill serviciu la fel ca si killall, termina procese dupa numele acestora (se poate
folosi oricare)
service nume start/stop porneste/opreste un serviciu (Debian/Ubuntu)
systemctl porneste/opreste un serviciu (Centos7/RHEL7)
start/stop serviciu
systemctl reporneste un serviciu (Centos7/RHEL7)
restart serviciu
service nume restart restarteaza un serviciu (Debian/Ubuntu)
ps aux afiseaza toate procesele care ruleaza si locatia acestora + detalii (user,
pid, etc)
37
ps aux | grep proces afiseaza doar un anumit proces (ex: ps aux | grep apache )
lsof | grep user afiseaza toate procesele rulate de un anumit utilizator
lsof -n | grep IP afiseaza ce procese fac conexiuni spre IP-ul destinatie (de ex: script ce
floodeaza)
lsof -p PID afiseaza fisierele folosite de procesul respectiv
Ctrl+C termina sarcina curenta
Nota:
Pentru start/stop/restart serviciu se poate utiliza si: /etc/init.d/serviciu optiune (exceptie
Centos7/RHEL7).
Administrare fisiere si navigare
Comanda Explicație
cat fisier afiseaza continutul unui fisier (ex: cat /etc/passwd )
cp sursa/dest copiaza fisiere sau directoare (ex: cp /home/user/fisier
/home/user2/fisier
cp -r sursa/dest copiaza recursiv fisiere (ex: cp -r /home/u1/* /home/u2/ – copiaza
toate fisierele din u1 in u2 )
cp fisier1 fisier2 copiaza fisier1 in fisier2 (ex: cp fisier.txt fisier2.txt )
mv fisier muta/redenumeste fisiere (se foloseste la fel ca si cp. ex: mv fisier.txt
fisier2.txt )
rm fisier sterge fisiere sau directoare (ex: rm /var/log/auth.log )
rm -rf fisier sterge fortat fisiere/directoare (ex: rm -rf /var/log/* – sterge tot din
directorul log)
rm -rf *test* sterge fortat (din directorul curent) toate fisierele/directoarele care
contin cuvantul „test‟
rmdir director sterge directoare goale (care nu contin niciun fisier)
ls afiseaza continutul unui director (ex: ls /var/log )
ls -l afiseaza continutul directorului curent cu permisiunile acestuia
ll afiseaza continutul directorului curent (alternativa mai simpla pentru ls
-l)
ln -s sursa/dest creaza link-uri simbolice (ex: ln -s /home/user/fisier1 /home/fisier1
chmod optiune schimba permisiunile unui fisier / director (ex: chmod 755
/home/user/public_html )
chown optiune schimba proprietarul unor fisiere/directoare (ex: chown user fisier.txt )
cd locatie navigheaza spre un director dat (ex: cd /var/log/apache/ )
cd .. navigheaza un director inapoi (ex: cd ../../../ – navigheaza 3 directoare
inapoi )
> fisier sterge continutul unui fisier (ex: > /var/log/auth.log )
wc -l fisier afiseaza numarul de linii dintr-un fisier
tail -x fisier afiseaza ultimele x randuri din fisier (ex: tail -10 /var/log/auth.log )
tail -f fisier afiseaza continut pe masura ce sunt adaugate linii in fisier
mkdir nume creaza un director (ex: mkdir documente )
pwd afiseaza directorul curent (in care ne aflam)
touch creaza un fisier gol (ex: touch index.html )
tar -zcvf arhiveaza un director intreg (ex: tar -zcvf nume.tar.gz
/home/user/director )
tar -zxvf dezarhiveaza o arhiva (ex: tar -zxvf arhiva.tar.gz -C /root dezarhiveaza
in directorul /root)
find / -name nume cauta fisiere (ex: find /home -name text cauta in /home fisierele numite
38
text)
locate nume localizeaza fisiere (ex: locate mysql )
Monitorizare, informatii despre sistem si resurse
Comanda Explicație
free -m afiseaza memoria ram libera (nota: memoria libera este cea afisata pe
randul: -/+ buffers/cache: )
vmstat afiseaza activitatea sistemului, hardware si informatii despre sistem
df -h afiseaza spatiul utilizat pe disk intr-un format uman (poate fi citit usor)
du -hs afiseaza spatiul total utilizat de directorul curent
du -hs * afiseaza spatiul utilizat de fiecare fisier din directorul curent
w afiseaza utilizatorii logati si procesele acestora (ex: w user )
uptime afiseaza uptime-ul serverului (de cand este pornit)
uname -a afiseaza informatii despre sistem, informatii despre kernel
who afiseaza toti userii logati
whoami afiseaza userul cu care esti logat
cat /proc/cpuinfo afiseaza informatii despre procesor
cat /proc/mounts afiseaza toate fisierele de sisteme montate
Retea si DNS
Comanda Explicație
ping foloseste protocolul ICMP pentru a comunica cu un host (verifica daca
acesta raspunde la cereri ICMP)
mtr monitorizeaza pachetele trimise catre un host (ex: mtr linuxtm.ro )
traceroute afiseaza informatii despre toate hop-urile prin care trec pachetele pana
la un host (ex: traceroute linuxtm.ro )
dig interogheaza nameserverele unui host (ex: dig linuxtm.ro )
whois afiseaza informatii despre un host (ex: whois linuxtm.ro )
netstat -ant afiseaza toate conexiunile (active si inactive) cu hostname-urile
rezolvate (afiseaza IP-urile)
netstat -ap afiseaza toate conexiunile (active si inactive) si procesele aferente
ifconfig afiseaza configuratia interfetei de retea (afiseaza si IP-urile alocate)
tcpdump -nn afiseaza tot traficul si rezolva hostname-urile (afiseaza IP-urile)
39

Capitolul I - SO 2016 - 2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I - SO 2016 - 2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. Destinaţia SO. Tipuri de SO.

Distribuții Windows OS, Mac OS

Există două categorii de programe:

1.1 Destinaţia sistemelor de operare.

Un sistem de operare, prescurtat SO (engleză Operating system, prescurtat OS), reprezintă un

Definiție: Un sistem de operare constă dintr-un ansamblu de proceduri manuale şi module de

Descrierea funcţiilor unui sistem de operare

Funcţiile unui sistem de operare sunt:

Componentele sistemului de operare

Dezvoltari ale sistemelor de operare

Componentele unui sistem de operare sunt:

1.2 Tipuri de sisteme de operare. SO pentru telefoanele mobile și tablete.

Tipuri de sisteme de operare

Principalele tipuri de SO existente pe dispozitivele mobile (tablete):

Scurtă descriere a unor SO existente pe dispozitivele mobile (tablete):

Principalele tipuri de SO existente pe PC-uri:

Scurtă descriere a unor SO de la MICROSOFT existente pe PC-uri:

Scurtă descriere a unor SO de la APPLE existente pe PC-uri:

Scurtă descriere a unor distribuții UNIX existente pe PC-uri:

Distribuții bazate pe Debian

Distribuții bazate pe Ubuntu

Distribuții bazate pe Gentoo

Distribuții bazate pe Red Hat Enterprise

2.1 Caracteristicile tehnico-economice ale sistemelor de operare.

2.2 Managere de fișiere pentru MS Windows OS

Link-uri pentru utilizare:

3.1 Comenzi Windows OS.

Comenzi relative la directoare şi fişiere

Definirea unui disc logic

Comenzile MS-DOS se împart în:

Comenzi pentru obţinerea de informaţii

DATE date [ ll:zz:aa ]

Comenzi pentru lucrul cu directoare şi fişiere

În cadrul comenzilor de copiere şi ştergere se pot folosi caracterele speciale de înlocuire în

Comanda goto are forma: goto eticheta

Egalitatea a douǎ şiruri.

Apelarea unui fişier de comenzi cu parametri

Presupunem că în directorul Administrator avem fişierul de comenzi aaa.bat, iar în directorul

Cele mai utilizate comenzi DOS:

3.2 Comenzi Mac OS.

Comenzi A – Z și semnificația acestora în limba englză, link: http://ss64.com/osx/

alias Create an alias •

3.3 Comenzi Linux OS.

Administrare procese si servicii

Administrare fisiere si navigare

Monitorizare, informatii despre sistem si resurse

S-ar putea să vă placă și