Tlustratia copertei: Rodica Vieru Detaliu dintr-o ilustratie a povestii Puterea iubirii, de Danion Vasile (din volumul cu acelasi titlu aflat in curs de aparitie la Editura Offline Times). © Pentru editia de fata, Editura Areopag LS.B.N. 978-606-8451-78-7 Danion Vasile PATERICUL PE INTELESUL COPIILOR Carte apirut cu bineeuvantarea inalt Preasfinitului Arhiepiscop Justinian Chira al Episcopiei Maramuresului si Sitmarului Editura Areopag Bucuresti, 2016Nu dupa multi ani, printul a fost incoronat. A fost un impirat bun gi iubit de popor, cum fusese si tatil Jui. Iar impiraiteasa sa a fost o sotie iubitoare si 0 mama buna. Si-au crescut copii spundndu-le in fiecare sear& povesti. Iar povestea preferati a copiilor era povestea scrisi de tatal lor in gridina de trandafiri. Povestea care ne arati puterea iubirii, povestea care ne arat cum iubirea face si creasci in suflete trandafiri, indepartand scaietii. O poveste de dragoste, scrisi de un print care a intélnit cea mai frumoasa printesd din lume... in loc de incheiere: in prezent Iucrez deja la editia a doua a acestui volum, care va contine — in locul povestilor anexate aici — alte cfteva capitole, reunite sub titlul Pildele périntelui Antonie. (Parintele Antonie, personajul central al c&rtii de fata, nu este un personaj real — am pus in gura lui cuvinte sau intamplari pe care le-am auzit la randul meu de la diferiti preoti si monahi sau pe care le-am adaptat pornind de la Patericul egiptean). Exact ca Patericul mirenilor, textul va fi structurat tematic. (Iata citeva teme: despre rugaciune, despre vacante, despre televizor si jocurile pe calculator, despre prietenie, despre familie, despre credinta in Dumnezeu.) fi rog pe cei care vor citi aceasti carte (mai ales pe parinti, preoti, profesori) si imi trimitA sugestii legate de subiectele pe care si le abordez in capitolele respective sau sugestii legate de imbunititirea prezentului. volum — pe adresa danionvasile@yahoo.com. ‘Va marturisesc ci am asteptat cAteva luni inainte de a da aceast4 carte la tipar, pentru a primi ct mai multe sugestii de imbunatitire a textului. De acum agtept si sugestiile voastre, pentru editia a doua... Autorul 122 Patericul pe intelesul copiilo a) intalnirea cu Patericul. b) Rug&mintea copiilor. c) Alte cuvinte de folos din Pateric.. Anexe: Doctorul doctorilor. Povestea icoanei mel Puterea iubiri in loc de incheiere. 123Nota autorului: Au trecut mai mult de zece ani de cand am scris Patericul mirenilor. Pilde pentru secolul XXI. Impactul pe care I-a avut volumul respectiv, ined de la prima editie, m-a ficut s{ anunt public, de mai multd vreme, faptul c& voi scoate si Patericul copi- ilor. intre timp, alti autori au fost mai harnici si au scos cArti cu titluri si subiecte similare. Totusi, asa cum veti putea vedea, cartea de faté nu seaman cu c&rtile respective (cu care nu se afla intr-o relatie de concurenti, ci de impreund-lucrare). Pentru c& eu nu am c&utat doar s& repovestese pildele Patericului egiptean intr-o forma accesibila copiilor de astazi, ci am cautat sa ii ajut si isi asume un mod de gandire care sa fie pecetluit de invataturile vechiului Pateric. (Am marcat cu paranteze referintele pentru citatele din Pateric; am folosit editia aparuti la Episcopia OrtodoxA Romana Alba lulia in 1993. Citatele sunt evidentiate nu prin ghilimele, ci prin caractere italice, pentru ci unele pasaje au fost putin adaptate, din pricina unor arhaisme sau formulari mai dificil de inteles de catre cititorii tineri.) ‘Am incercat ca stilul s fie cat mai-simplu si cat mai clar, fra flori si fara figuri de stil, pentru a fi intr-o anumité armonie cu textul Patericului egiptean. ‘Am anexat la sfargitul volumului trei povesti, (dintre care una, Puterea iubirii, care s& ii ajute pe copii si inteleaga impactul pildelor). Sper ca cititorii s inteleagi demersul meu. Sunt povesti nu doar pentru copii, ci si pentru adulti, prin care am incercat sii transpun mesajul crestin pe limba povestilor. Danion Vasile Danion Vasile Patericul pe intelesul copiilor a) intélnirea cu Patericul Cosmin, Andrei, Nectaria si Iustina au plecat in vacant, impreuna cu parintii lor. Nectaria si lustina sunt surori. Andrei e coleg de clasi cu Nectaria. Cosmin e bun prieten cu fetele si merg la aceeasi eric&. El e insotit doar de mama lui, pentru cf tatal p&rasit, cu ani in urma. Dup’ citeva zile de drumetii pe munte, au coborat la 0 m&nistire. Dimineata, dupa slujbi, parintii au mers s& stea de vorba cu un pustnie, iar pe copii i-au lsat in grija parintelui Antonie, cel care se ‘ocupa de cazarea pelerinilor. — P&arinte, din ce carte s-a citit la masa? — intreba Cosmin. — S-au citit cAteva intémplari si cuvinte de folos din Patericul egiptean. — Eu n-am inteles mare Iucru, spuse Andrei. Erau unele cuvinte vechi, si nu prea intelegeam cine stie ce. Bine, nici n-am fost prea atent. — Patericul este o carte scrisi mai ales pentru calugari. Este una dintre cele mai importante cérti ale cilugirilor. Nu e o carte pentru copii, spuse parintele Antonie. — Mie mi-a placut ce s-a citit, spuse Cosmin. Nu era chiar atat de greu de inteles. 9— Asta pentru cA parintele care a citit a facut o selectie a textelor, a incercat s& citeasc4 Iucruri pe care si le inteleagi toat’i lumea, nu doar cdlugarii. — Unele lucruri din carte mi-au placut si mie. Se poate sa ne mai cititi din ea? — intreba Nectaria. Daca trece timpul mai ugor, pani se intore parintii — Nectaria nu poate fara povesti, se plictiseste, spuse Andrei. — Dar cele scrise in Pateric nu sunt povesti, continua parintele. Ci sunt intamplari cu sfintii care au trait intr-un desert vestit, in Pustia Egiptului, sunt cuvinte de folos rostite de acestia sau sunt pilde. Pildele sunt un fel de povesti din care trebuie si intelegem unele lucruri. Ele ne ajuti s& stim cum trebuie si traim, ce fapte trebuie s& facem gi ce fapte trebuie si nu facem. in Pateric gisim cuvinte despre credinta, despre iubirea lui Dumnezeu, despre ribdare, despre manie, despre licomie, despre lene, despre rugiiciune. Gasim cuvinte pentru probleme de tot felul. — Da, parinte, va rugim, dac& aveti timp, aduceti Patericul si cititi-ne, insist Nectaria. — Bine, vin imediat, ma duc la chilia mea. — Dar, eu am vazut c& Patericul a ramas in sala de mese, zise Cosmin. — Stiu ca cel din care s-a citit la masi a ramas acolo, spuse parintele, dar al meu e plin de insemniari, de notite facute cu creionul. {mi e mai ugor si gasesc in el ceea ce caut. P4rintele iesi pentru putina vreme si se intoarse tinnd in mana Patericul. — Cititi-ne ceva despre supirare! Se poate? CA Andrei ma supara tot timpul, si la scoala, si in vacant, spuse Nectaria. 10 — Chiar asa? — 0 intreba parintele, zambind. Cred cd exagerezi. — Exagereazi, normal c& exagereazi, se bi vorba Andrei. Parintele se asezi pe un fotoliu, iar copiii igi taser scaunele ct mai aproape de el, ca si il aud’ cat mai bine. — incepem. 0 si fac mici modificdri in text, ca s& intelegeti mai usor, ci in unele locuri traducerea e intr-un limbaj mai vechi. Avva Agathon a zis: ,Niciodaté nu m-am culcat avand ceva impotri- va cuiva, nici nu am lasat pe cineva sa se culce, doarmé, avand ceva impotriva mea. Aceasta, cat mi-a fost cu putinta” (4-24). Ce intelegeti de aici? — Eu inteleg c& nu trebuie s& ne culcim fiir si mergem s& ne cerem iertare de la cei pe care i-am suparat, spuse Iustina. — Atunci, zise Andrei, inseamna ca ar trebui si stm multe nopti nedormiti, pentru ci uneori e greu si iti ceri iertare de la parinti pentru prostiile pe care le faci — Of, eu cred c& Andrei ar prefera si rimand treaz cateva nopti, pana ce va putea sa ii ierte pe cei care I-au supirat. $i nu sunt putini, cA el e foarte supirdcios, spuse Nectaria. — Nu fi rdut&cioasi cu el, cA aga nu o si il ajuti cu nimie, spuse parintele. — Asta a inteles ea din cuvantul parintelui Agathon, o ataca Andrei. — E exact invers fata de cum a inteles Andrei, insist Iustina. Adicd trebuie si nu te culci pana nu iti ceri iertare, dar nu s& amani sa iti ceri iertare si si stai toaté noaptea treaz. Ci, indiferent pe cine ai asuparat, pana te duci seara la culeare trebuie sa ai puterea sa iti ceri iertare. — Da, spuse parintele. Seara, cind spuneti »Tatal nostru”, vi rugati ca Dumnezeu si va ierte si pe voi pentru ce ati gresit in timpul zilei. Dar, inainte de a va duce si va rugati, e bine si va cereti iertare de la cei pe care i-ati sup&rat. Acum nu o si va citese in continuare, am sa va citesc din alta parte a Pateri- cului. S& stiti ci Patericul egiptean este pentru noi, calugarii, un fel de manual de viat’ monahala. Aga ci jl citim de multe ori, tocmai pentru ca gisim in el sfaturi si pilde foarte importante. Dar nu toate pot fi intelese de voi, pentru ca sunteti copii. Unele nu sunt infelese nici de citre pirintii vostri, pentru ci nu sunt lugari. Ba cdteva sunt greu de inteles chiar de cal gari. De fapt, fiecare intelege ceea ce citeste potrivit masurii lui — unii mai mult, altii, mai putin. Dar existii in Pateric si cateva pilde si cuvinte de intelep- ciune, numite apoftegme, care sunt ziceri ale p’ rintilor cu viata sfanta, pe care le-ati putea intelege si voi. Uitati-va, Patericul meu e plin de tot felul de semne si notite; il am de dinainte si vin la manistire. Asa cA nu o s&-mi fie greu s& va mai gisesc repede cateva fragmente pe intelesul vostru. — Cititi-ne in continuare, spuse Nectaria. ne, cA afaraa inceput sa ploua si poate e mai bine si fi asteptim aici in camera pe parintii nostri, zise Nectaria. — O s& va spun acum ceva gi mai clar, legat de puterea iertArii, spuse parintele. Un frate din Libia a venit la avva Siluan, in Muntele Panefo, si i-a zis: ,Parinte, am un dusman care mi-a facut multe rele, ca si tarina mea, cand eram in lume, mi-a rapit-o si de multe ori m-a dugménit. Iar acum a pornit $i oameni rai sé ma omoare, si as 12 vrea sé-l dau in judecata”. Batranul i-a zis: ,Fé cum vrei, dar s& faci cu pace in suflet!”. Fratele a spus: ,Cu adevarat, pdarinte, dace va fi pedepsit, 0 sa fi fie de folos sufletului lui”. Baétranul i-a riispuns: ,Cum socotesti cit e bine, fiule, asa sé faci!". $i a rdspuns fratele: ,Scoali-te, parinte, sai facem rugiciune si voi merge la dregdtor!”. Deci, sculandu-se gi rugandu-se amandoi, cand a venit momentul sé zicd: ,Si ne iartaé noud gresa- lele noastre, precum gi noi iertim gresitilor nos- tri’, a zis batranul: ,Si nu ne ierta noua gresa- lele noastre, caci nici noi nu iertaém gresitilor nostri!”. Apoi fratele i-a zis batranului: ,Nu asa, parinte!”. lar batranul a zis: ,Ba aa, fiule! Céci, adevérat, dact vei voi sé mergi la dregétor sti-ti facd tie dreptate, Siluan alta rugdciune nu-{i va face tie”. Si, pundnd fratele metanie, I-a iertat pe vraéjmagul sau (4-378). — Atunci, intreba Andrei, dacd sunt suparat pe un coleg trei zile, ce sa fac, si nu spun Tatal nostru trei vile? — R&spunde singur', ii spuse parintele. Aga crezi ci e bine? ‘Andrei lis ochii in jos, nestiind ce s& zica. — Cred ca... nu trebuie sa stim firi rugiciune teva zile, ci trebuie si incercdm si il iertim pe omul ne-a suparat, inainte de rugiciune, si apoi si \cepem sa ne rugim. — O sa va ajute mai ales daca, la inceputul rugi- ciunii, o s& va rugati tocmai pentru el, spuse parintele. O sA va spun o intamplare legata de asta. Doi frati se rtau foarte des. Odata, la aniversarea unuia dintre pentru ci tatal voia si facd poze, fratele mai mare a adus tortul. Dar, din cauza grabei, s-a impiedicat si a c&zut, rasturnand tortul pe jos. Nu erau multi 13invitati, dar sirbatoritul s-a suprat foarte tare. Greu s-a oprit din plans. Dup& ce au plecat musafirii, i- spus tatalui sau: ,Pentru asta nu o sa il iert niciodata pe fratele meu, auzi? Niciodati. Pana acum J-am tot iertat, nu cum zice la bisericd, de gaptezeci de ori cate gapte, de patru sute nouazeci de ori, l-am iertat de mii de ori. Gata, iertarea mi s-a terminat, simt cd nu mai am deloc putere si il iert.” Tatal era trist gi el, fi prea foarte rau ci seara nu fusese mai frumoasa. ‘Asa ci nu i-a spus nimic s&rbatoritului, ci doar a intrebat. ,Bine, suparatule, dar macar la rugiciunea de seara vii?” ,Vin, ce s& fac, vin. Ca nu pe Dumnezeu m-am supirat, ce vind are Dumnezeu ca fratele meu e atat de rau?” ,Dar, nu ai dreptate, acum chiar nu a vrut s& te supere. A gregit, tu nu gresesti niciodata?” »Gregesc, nu gresesc, nu conteaza. Dar nu il mai iert. M-am hotarat.” Dupa ce au inceput rugiciunea de sear’, cand au ajuns la ,,Tatal nostru”, tatl a spus: ,Acum nu ne mai rugam toti trei, nu ne mai rugim impreuna, ma rog doar eu, si voi sunteti atenti.” Cand a ajuns la ,gi ne iart& noua greselile noastre’ nu ne ierta noua greselile noastre, cata vreme nici noi nu vrem sa iertim gresitilor nostri...” Dar, nu a apucat si termine ce voia s& zica, cd sarbatoritul I-a intrerupt: Cum adic& sa nu ne ierte? De ce si nu ne ierte? Ba si ne ierte.” ,Pentru ca Dumnezeu sa ne ierte, trebuie mai intai si fi iertim noi pe cei care au gresit fata de noi. Daca noi nu iertim, nici Dumnezeu nu ne iarti pe noi. Altfel, degeaba spunem «Tatal nostru...»” »Te rog inc& o data s ma ierti cA am scdpat tor- tul, imi pare tare rau, crede-ma”, i-a repetat fratele mai mare, Sarbatoritul I-a Iuat in brate si i-a spus: »Te iert, iarti-ma si tu ci m-am suparat atat de tare. Alta data nu o si ma mai port asa.” Apoi, intoredn- 4 du-se ciitre tata siiu, l-a intrebat: ,Ma ierti si tu?” ,Te iert, ce s& fac, doar esti copilul meu. Sa stii cé mai im- portant decat si mancam o felie buna de tort este sa telegem puterea iertarii. $i, daca tot am ratat tortul, mdcar si nu ratim si iertarea.” Tocmai atunci a intrat, pe us& gi mama. Soful ei o sunase si fi spusese despre intémplarea cu tortul. Mama isi lua in brate sarba- toritul, apoi spuse: Gata, supararea a trecut. Bine ci am mai gasit deschis la cofetirie...” Sarbatoritul se uita victorios. Mama venise cu un alt tort... — Ki, da, cand se termini cu tort, e mai usor si '{i, spuse Andrei. Dar tatil acela citise Patericul sau i-a venit aceeasi idee? — ilcitise, dar a si stiut s& se foloseasc& de cele citite. Pentru cA multi citese carti de folos, cum e Patericul, dar putini au priceperea sa aplice in viata lor ceea ce au citit. — $i, oricum, mai intai a fost iertarea, apoi a venit tortul, spuse Nectaria. — Da, dar mama oricum apucase si cumpere tortul, si mancau tort oricum, si daca nu ficeau pace, nu se daidu Andrei batut. — Andrei, intr-o zi mergi cu parintii tai la o inghetata. Totul e bine, frumos. A doua zi, mergi la inghetat®, dar parintii te cearté tot drumul. Mai e inghetata la fel de buna? — intreba Tustina. — Nu, evident c& nu, veni réspunsul. — Vezi, de asta e bine ca mai intai l-a iertat pe fratele lui, c& altfel nu se putea bucura de tort asa m trebuie, spuse pirintele Antonie. Uite, am gisit un alt cuvant, mai scurt. A intrebat un batraén dacd se folosese cei ce cer rugdciunile peirintilor, dar ei se lenevesc. Si i-a raéspuns: ,Mult poate ruga- ciunea dreptului, precum este scris; insé rugé ciunea care se face, adicd cea care este ajutatd 15