Sunteți pe pagina 1din 4

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ

Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei
bucale şi a intestinului subţire sau gros.
Administrarea medicamentelor pe cale orală are ca scop obţinerea efectelor locale sau generale ale
medicamentelor.
Efectele locale sunt:
- Favorizează cicatrizarea leziunilor mucoasei digestive;
- Protejează mucoasa gastro-intestinală
- Înlocuieşte fermenţii digestivi, secreţia gastrică în cazul lipsei acestora.
- Dezinfectează tubul digestiv
Efecte generale:
- Medicamentele absorbite la nivelul mucoasei digestive pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra unor
organe, sisteme şi aparate.
Contraindicaţii:
- Medicamentul este inactivat de secreţiile digestive
- Medicamentul prezintă proprietăţi iritative asupra mucoasei gastrice
- Pacientul refuză medicamentul
- Se impune o acţiune promptă a medicamentelor
- Medicamentul nu se resoarbe pe cale digestivă

Forme de prezentare a medicamentelor:


1. Lichide:
a. Sirop
b. Soluţii
c. Uleiuri
d. Mixturi
e. Tincturi
f. Infuzii
2. Solide:
a. Drajeuri
b. Comprimate(tablete)
c. Capsule
d. Pulberi
e. Granule
f. Mucilagii

Pregătirea administrării medicamentelor.


Pacientul este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentului respectiv şi a eventualelor
efecte secundare. Medicamentele pe cale orală i se dau pacientului în poziţie şezând dacă starea lui permite.
Materialele necesare sunt:
- Lingură
- Pipetă
- Sticlă picurătoare (undină)
- Pahar gradat
SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

- Ceai, apă sau lapte

Lichidele. Se măsoară doza unică cu paharul, în cazul siropurilor, uleiurilor, apelor minerale şi emulsiilor.
Mixturile, soluţiile şi emulsiile se pot măsura şi cu linguriţa. Tincturile, extractele se dozează cu pipeta sau sticla
picurătoare. Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apă sau se administrează ca atare, apoi pacientul bea
ceaiul sau apa.

Medicamentele solide, în special tabletele şi drajeurile, se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare.
Tabletele care se resorb (topesc) la nivelul mucoasei sublinguale se aşează sub limbă.
Pulberile divizate în caşete sau capsule cerate (tetraciclina): se înmoaie întâi caşeta în apă şi se aşează pe limbă
pentru a putea fi înghiţită. Granulele se măsoară cu linguriţa. Unele pulberi se dizolvă în apă, ceai şi apoi se
administrează sub formă de soluţii (ex. smecta). Înaintea administrării se verifică medicamentele. Ceaiurile
medicinale se prepară înainte de administrare, pentru a nu se degrada substanţele active.
Mixturile se agită înainte de a le administra. Gustul neplăcut al medicamentului se poate disimula prin diluare cu
apă, ceaiuri sau sirop.
Comprimatele nu se manipulează direct cu mâna după scoaterea din ambalajul lor. Nu se administrează tablete
sau drajeuri copiilor sub vârsta de doi ani.

Administrarea medicamentelor pe cale rectală.


Calea rectală reprezintă una din căile digestive de administrare a medicamentelor.
Indicaţii sunt la:
- pacienţii cu tulburări de deglutiţie,
- cei operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă şi la pacienţii care au probleme cu
ficatul
- pacienţii la care se doreşte evitarea trecerii medicamentelor prin ficat.

Scopul administrării pe cale rectală este obţinerea unor efecte locale şi generale ale medicamentelor.
Efectele locale:
- golirea rectului
- Calmarea durerilor
- Atenuarea peristatismului intestinal
- Atenuarea proceselor inflamatoare locale.
Efecte generale:
- Prin absorbţia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot acţiona asupra unor organe sau sisteme.
De ex. Supozitoare pentru boli de inimă, supozitoarele cu digitală. Clisme pentru absorbţia lor pe cale
rectală şi care ajută la sistemul nervos. Pacienti care nu pot fi alimentaţi pe care orală

Forme de administrare a medicamentelor.


a. Supozitoarele, care sunt forme solide, conice sau ovale, cu o extremitate ascuţită, substanţa activă fiind
înglobată în unt de cacao, care se topeşte la temperatura corpului.
b. Clisma medicamentoasă, medicamentele dizolvându-se în apă.
Pentru a obţine soluţii concentrate, soluţia medicamentoasă se dizolvă în 10-15 ml de ser fiziologic sau glucoză, în
mod excepţional 100-200 ml. Prin clisma picătură cu picătură se pot administra 1-2 L soluţie medicamentoasă în
24 de ore.

Pregătirea administrării supozitoarelor.


Materiale necesare:
SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

- Mănuşi de cauciuc
- Vaselină
- Tăviţă renală
- Supozitoare
Pacientul este informat privitor la calea de administrare, la poziţia în care se face, la senzaţia de defecaţie
resimţită la administrarea supozitoarelor care va dispărea după topirea untului de cacao. Dacă supozitoarele sunt
cu efect general înaintea administrării lor se face clismă evacuatoare. Poziţia pacientului este decubit lateral cu
membrele inferioare flectat. Asistenta îşi spală mâinile, apoi îmbracă mănuşile de cauciuc, despachetează
supozitorul din ambalaj, unge cu vaselină supozitorul sau îl menţine într-o atmosferă caldă. Depărtează fesele
pacientului cu mâna stângă pentru a evidenţia orificiul anal, iar cu mâna dreaptă introduce supozitorul cu partea
ascuţită înainte în anus şi îl împinge cu indexul su inelarul până când trece complet de sfincterul intern al
anusului. După administrare se îndepărtează deşeurile, mănuşile se aruncă.

Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie.


Calea respiratorie se pretează la administrarea medicamentelor având în vedere suprafaţa mare şi vascularizaţia
bogată. Se administrează gaze sau substanţe sau gaze inhipate, lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori.
Are ca scop dezinfecţia, decongestionarea mucoasei căilor respiratorii, îmbogăţirea aerului inspirat în Oxigen,
fluidificarea sputei şi expectoraţia.
Inhalaţia reprezintă introducerea substanţelor medicamentoase în căile respiratorii antrenate de vapori
de apă.

Pregătirea inhalaţiei .
Pacientul este informat cu privire la scopul administrării medicamentelor, i se explică modul în care va respira:
inspiraţie pe gură, expiraţie pe nas. Se aşează în poziţie şezând, i se indică să-şi sufle nasul şi se aşează un prosop
în jurul gâtului.
Materiale necesare:
- Inhalator
- Prosop
- Vaselină
- Cort (pt vasul cu apă clocotită)
- Apă clocotită
Substanţe medicamentoase precum esenţe aromate, antiseptice.

Executarea inhalaţiei.
Asistenta îşi spală mâinile, închide ferestrele camerei, introduce în vasul inhalatorului cu apă clocotindă o
linguriţă inhalant la 1-2 l apă. Aşează pacientul în faţa pâlniei inhalatorului, il acoperă cu cortul sau pelerină.
Menţine distanţa de 30-80 cm faţă de pâlnie. Invită pacientul să inspire pe gură, să expire pe nas. Supraveghează
pacientul, iar durata unei şedinţe este 5-20 minute. După executarea inhalaţiei se şterge faţa pacientului cu un
prosop moale. Este ferit de curenţii de aer şi va rămâne în încăpere 15-30 de minute. Materialele se strâng şi se
spală, inhalatorul se dezinfectează.

Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor.


Are ca scop aplicarea de medicamente care au efect local la acest nivel.Pe suprafaţa tegumentelor se
administrează lichide prin badijonare sau comprese medicamentoase, pudre, unguente, paste, mixturi, săpunuri
medicinale, creioane caustice şi băi medicinale.
SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

Pregătirea administrării.
- Se pregătesc materiale pentru protecţia patului, instrumentar şi materiale sterile: pense, spatule,
comprese, tampoane, mănuşi de cauciuc. Alte materiale: pudriere, prosop şi tăviţă renală.
- Pacientul se informează asupra efectelor medicamentelor şi se aşează într-o poziţie care să permită
aplicarea medicamentelor.
- Asistenta alege instrumentele în funcţie de forma de prezentare a medicamentelor.
- Badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase ci ajutorul unui tampon montat pe
porttampon.
- Compresa medicamentoasă constă în îmbibarea soluţiei medicamentoase într-un strat textil mai gros,
care apoi se aplică pe tegumentul bolnav. Are acţiune sicativă (usucă), dezinfectantă, antiinflamatoare,
antipruriginoasă (împotriva mâncărimii).
- Pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră pe piele cu ajutorul tampoanelor sau
cutiilor cu capac perforat. Acţiunea pudrelor poate fi de combatare a pruritului, de absorbţie a grăsimilor,
de uscare şi răcorire a pielii.
- Unguentele şi pastele se aplică cu ajutorul spatulelor într-un strat subţire.
- Mixturile se întind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu mâna îmbrăcată în mănuşă în
funcţie de suprafaţa pielii
- Săpunurile medicinale sunt utilizate atât pentru spălarea pielii, cât şi pentru obţinerea unui efect
medicamentos.
- Creioanele caustice au acţiune de distrugere a ţesutului granular sau de favorizare a epitelizării unor
suprafeţe.
- Băile medicinale se utilizează pentru efectul calmant, dezinfectant, antipruriginos. Se folosesc substanţe
medicamentoase sau dezinfectante, infuzii de plante pregătite la temperatura corpului.

S-ar putea să vă placă și