Sunteți pe pagina 1din 2

Nicolae Milescu-Spătarul,

primul homo universalis în cultura română

Nicolae Milescu s-a născut în anul 1636 la Vaslui şi decedat in anul 1708 Moscova a devenit un
nume de rezonanţă universală încă în timpul vieţii. Acesta a fost un autor de literatură de călătorie și
istorie, cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat român, activ atât în Moldova, cât și în Țaratul
Rusiei. De asemenea el efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament
intre anii 1661–1668, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt în
1597. Dupa scrisoarea patriarhului Dosoftei, acesta este trimis la curtea țarului Aleksei și la școala slavo-
greco-latină înființată de Petru Movilă, unde Milescu face o impresie atât de bună, încât țarul îi
încredințează diverse misiuni. La 14 decembrie 1671 a fost primit "în rândul curtenilor (dvoreanini) în
rîndul celor de la Moscova", ca interpret pentru limbile greacă, latină și română. Țarul Aleksei îl trimite în
solie în China. Expediția durează mai mulți ani. În final totuși Spătarul nu se întâlnește cu împăratul
acestei mari țări. Se pare că motivul a fost neacceptarea, din partea spătarului, a protocolului imperial
pe care l-a considerat umilitor. Totuși, relatarea călătoriei întreprinse constituie un adevărat document
istoric.

In vestita opera/legenda “O sama de cuvinte” scrisa de Ion Neculce, observam un personaj ce


sta la hotarul dintre istorie şi legendă. Imaginea spătarului Milescu se încheagă în linii ferme, la modurile
descriptiv şi narativ: "pre învăţat şi cărturar, şi ştie multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte,
(şi latineşte, n.n.) Şi era mândru şi bogat, şi umbla cu povodnici înainte domneşti, cu buzdugane şi cu
paloşe, cu sol tare tot sârmă la cai." Semnele personalităţii protagonistului sunt evidente. Preţuirea
domnitorului Ştefăniţă vodă, căruia "îi era pre drag, şi-l ţine pre bine", completează imaginea unui om
de Renaştere. In acest fragment putem observa cum Milescu Spatarul devine personaj de roman din
personaj istoric.

Nicolae Cartojan afirmă:


"Nuele lui Milescu a ajuns până la marele filozof și savant al timpului,Leibniz"

Secolul XVII-lea se evedenţiază ca fiind unul dintre cele mai bogate secole marcându se prin
oameni mari și evenimente remarcabile prin aceștia se enumeră și Milescu Spătarul, o personalitate
emblematică pentru epoca și poporul român întrucât prin activitatea sa cărturărească, a avut un mare
aport la dezvoltarea gândirii social-politice. filozofice, geografice, a științelor naturale. Era de asemenea
poliglot, el cunoscând limbile română, latină, greacă veche, greacă modernă și rusă. (după unele surse şi
franceza, germana, turca şi suedeza). Diplomat abil și călător faimos în Occident și Orient. La fel și
Gottfried Wilhelm von Leibniz fiind remarcat ca a fost un filozof și matematician german, unul din cei
mai importanți filozofi de la sfărșitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din
intemeietorii iluminismului german. Il considera o autoritate in în chestiunile referitoare la Extremul
Orient pe Milescu-Spătarul. Astfel ei reprezintă niște personalități marcante în istoria propriului lor
popor (german și român) și manifestau o importantă globală pentru dinamica civilizației universale.

Jurnalul de Calatorie in China

Opera sa fascinează cititorii prin minunatele descrieri în amănunțime a râurile pe care le străbate,
notează aspectul particular al munților, face măsurători topografice. Dar pe Milescu nu-l interesează
numai aspectul geografic al ţinuturilor, ci şi cel etnografic. Din numeroasele capitole din opera sa m-au
frapat zeci de fragmente, care ar capta interesul oricui de a afla de unde incepe si cu ce se va finisa
descrierea :
"... De la Viatkina se văd munții cei mari care sint dincolo de Marea Baikal,pe malurille ei,de pe care nici
vara ninsoarea nu se topeşte."

"...iar din sus de râul acesta ca o săptămână, despre malul stâng al râului Viliu, este foc, care primăvara
la deborarea apelor se acoperă nu se cunoaşte, iar după ce apele se trag.focul reapare ca mai-inainte,
Flacăra acestui foc nu se vede, iar de se pune un lemn în el se arde și se preface cărbune".

"...Cetatea cea roşie împărătească clădită...prin măreție și prin frumusețe,ea întrece toate cetățile
împărătești europene. Și aici se află palate minunate, grădini mari,păduri,pârăie şi dealuri făcute de
mâna omului. Zidurile sunt din cărămidă dar tavanul de lemn este sprijinit pe coloane înalte, rotunde
sculptate şi aurite, iar frinzile sunt vopsite în felurite culori”

"Nicolae Milescu-Spătarul este un concludent model de homo universalis"

Pe lângă intelectul deținut și personalitate de prim rang în cultura românească și rusă, era un om
multilateral dezvoltat om politic de talie europeană ce a studiat istoria teologia și filozofia. Opera lui
Nicolae Milescu Spătarul a căpătat o largă răspândire în manuscrise în timpul secolelor XVII-XIX în Rusia,
țările româneşti, Orientul Apropiat și chiar în Europa Occidentală. De la sfârşitul secolului XX lucrările
sale au inceput să fie valorificate şi tipărite la început in Rusia, apoi și în alte țări, cum ar fi cele dedicate
Siberiei și Chinei. Nicolae Milescu a efectuat o răsunătoare misiune diplomatică în China în scopul de a
rezolva diferendele de la granița ruso-chineză și de a stabili relații diplomatice şi comerciale între cele
două țări. Pină la această misiune, relațiile diplomatice ale Rusiei cu China s-au mărginit la trimiterea
unor simpli cazaci. Relatările lor de călătorie erau doar nişte însemnări naive ale unor oameni puțin
cultivați. A fost poliglot – cunoștea limbile elină, slavonă, latină, neogreacă, franceză, germană, turcă,
arabă, italiană, care i-au fost de un real folos in activitatea de cărturar şi diplomat al Moldovei,
Munteniei, iar apoi și al Rusiei. Este numit traducător din limbile elină, latină, neogreacă şi română.

După parerea mea, toate acestea sunt puținele criterii ce îl afirmă ca fiind PRIMUL HOMO UNIVERSALIS
ÎN CULTURA ROMÂNĂ, iar personalitatea lui să fie numită de către cronicarii si istoricii români ca fiind
"Boier și cărturat de moldovean. Reprezentant de seamă al curentului umanist românesc".

S-ar putea să vă placă și