PLASMA ÎN NATURĂ ȘI ÎN LABORATOR

Doctorand: Dulgheriu (căs. Pavel) Cristina Maria

Plasma este alcătuită din ioni, electroni și particule neutre care se denumesc la modul
general neutri. În fizică, prin plasmă se înțelege o stare a materiei. Este neutră din punct de
vedere electric și poate fi un gaz parțial sau total ionizat. Plasma se poate observa atât în natură
cât și în laborator.

PLASMA ÎN NATURĂ

Cu toate că pe Terra, plasma este cel mai rar întălnită, și așa cum am amintit mai sus este
considerată ca fiind a patra stare de agregare a materiei, în Univers este cel mai des întălnită.
Conform studiilor se consideră faptul că 99% din materia Universului este plasmă. Temperaturile
ridicate din interiorul stelelor permit formarea unor reacții de fuziune nucleară în care se vor
elibera cantități imense de energie. Toate fenomenele ce au loc în plasmă determină emisia de
radiație electromagnetică în domeniul vizibil, ceea ce conduce la strălucirea carcteristică a
stelelor. În mod obișnuit la suprafața Pământului, plasma nu poate fi observată, dar se formeză în
timpul fulgerelor și al trăsnetelor pentru o perioadă scurtă de timp.

Fulgerul și trăsnetul în București ( sursă foto: https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-

formeaza-fulgerul-trasnetul-tunetul-fenomenul-periculos-om-provoaca-zeci-mii-decese-
1_5d417ffe892c0bb0c60b45ca/index.html)
 O cantitate de plasmă se găsește și în ionosferă, unde radiațiile UV și radiațiile X,
provenite de la Soare detrmină disocierea și ionizarea moleculelor din atmosferă. Astfel, vor
avea loc numeroase descărcări electrice, precum și deplasări ale sarcinilor electrice. Acest lucru
se datorează câmpului magnetic terestru. Plasma rezultată în acest mod se va extinde în spațiu,
alcătuind plasmasfera.

În urma interacțiunii dintre particulele cuprinse în magnetosferă și ionosferă, apare

fenomenul spectaculos, numit auroră polară. Particulele încărcate aduse de vântul polar, vor fi
captate de câmpul magnetic al Pământului și astfel dirijate în lungul liniilor de câmp. Se produc
în acest mod ionizări și excitări datorită concentrației suficient de mare. Pot fi observate cu
ochiul liber zone luminoase, de diferite culori, în special roșu sau verde, culori datorate
oxigenului atomic.

Aurora polară ( sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83#Parametrii_plasmei)

Aurora polară produsă în laborator

(sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Auror%C4%83_polar%C4%83)
 PLASMA ÎN LABORATOR

Plasma în gaze rarefiate

Din cauza pierderilor de energie prin radiație electromagnetică, precum și a

recombinărilor particulelor încărcate, plasma se obține dificil chiar și în laborator. La temperaturi
joase, spre exemplu se poate obține plasma în gaze rarefiate. Prin aplicarea unei tensiuni electrice
suficient de mare, acestea pot deveni bune conducătoare. Gazul va fi introdus într-un tub vidat și
izolator ce va conține un anod și un catod conectați la circuit. Pentru aprinderea plasmei se poate
folosi un singur electron cu o energie foarte mare astfel încât să producă ionizarea. Electronii
rezultați sunt accelerați în câmp electromagnetic, și pentru a produce noi ionizări au nevoie de o
energie mai mare decât potențialul de ionizare al atomilor. Multiplicarea în avalanșă a
ionizarilor, conduce către aprinderea plasmei.

Sursă foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83

Descărcarea corona

Acest tip de descărcare are loc între electrozii cu raze de curbură mici, la o
tensiune de aproximativ 10 kV. Unul dintre electrozi este generator de câmp intens, iar celălalt
poate avea raza de curbură mai mare sau poate fi chiar plan. Funcție de polaritatea electrodului
descărcarea poate fi pozitivă sau negativă. Dintre două regiuni care pot fi distinse, una este de
ionizare și cealaltă de drift. Este întâlnită și în natură, spre exeplu în timpul unei furtuni, în jurul
paratrăsnetelor.
 Arcul electric

Arcul electric este caracterizat prin densități mari de curent. Forma arcuită a
coloanei de plasmă se datorează încălzirii gazului din coloană și apariției unei mișcări de
convecție a acestuia. Este folosit ca și sursă de lumină atunci când este introdus într-o incintă sau
în instalațiile de sudură ale metalelor.

APLICAȚII ALE PLASMEI

1. Stellaratorul

Este o instalație utilizată pentru a obține plasme termonucleare și pentru a controla reacția
de fuziune. Plasma este menținută într-un volum de formă toroidală. Confinarea se face cu
ajutorul unor bobine, bazându-se pe câmpul dat de acestea.

Sursă : https://www.scientia.ro/82-stiri-stiinta/tehnologie/6908-un-proiect-german-
pentru-obtinerea-energiei-prin-fuziune-nucleara.html

2. Instalația tokamak

Este asemănătoare cu cea prezentată anterior, doar că geometria bobinelor este mai
simplă. Confinarea plasmei se realizeză doar în direcție toroidală. În instalația de tip
tokamak plasma joacă rolul bobinei secundare a unui transformator și variația curentului
prin bobina primară induce curentul electric în plasmă. Pe lîngă rolul de a genera cîmpul
magnetic de confinare, curentul electric indus în plasmă are rolul de a o încălzi ohmic.
Transformatorul nu poate genera un curent continuu astfel încât plasma va avea o durată
limitată, caz în care starea staționară va trebui realizată prin alte mijloace.

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Tcv_int.jpg

3. Ecranul cu plasmă

Este utilizat în construcția televizoarelor, a monitoarelor și a tabletelor cu afișaj. Cu

ajutorul unei rețele de mici incinte în care se formează plasma sunt redați pixelii. Pereții
lor sunt acoperiți cu substanțe fluorescente, care emit culorile principale: roșu, verde și
albastru. Intensitatea culorilor este controlată prin intermediul curentului electric aplicat
fiecărei celule în parte.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Auror%C4%83_polar%C4%83
2. http://publications.europa.eu/resource/cellar/274ebff8-5943-447a-b99e-
ae3b10517681.0014.02/DOC_2
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Tcv_int.jpg
4. https://www.scientia.ro/82-stiri-stiinta/tehnologie/6908-un-proiect-german-pentru-obtinerea-
energiei-prin-fuziune-nucleara.html