LANȚURILE MARKOV

Doctorand: Dulgheriu (căs. Pavel) Cristina Maria

Lanțul Markov, reprezintă un model sthocastic care descrie o succesiune de evenimente

posibile, în care probabilitatea ca un eveniment să aibă loc depinde strict de starea atinsă în
evenimentul anterior. Numele provine de la matematicianul rus Andrey Markov, și cunoaștem
noțiunile de lanț Markov în timp discret și lanț Markov în timp continuu.

Ca și modele stochastice, lanțurile Markov au foarte multe aplicții în lumea reală și aici
putem aminti studierea vitezei de control al sistemelor de croazieră în autovehicule, cozile
formate în aeroport sau ratele de schimb valutar. Aceste procese sunt utilizate pentru simularea
eșantionării din distribuții complexe de probabilitate și au aplicații în fizică, chimie, economie,
finanțe și nu numai. Printr-un astfel de proces se pot face predicții cu privire la unele rezultate
viitoare având la bază doar starea actuală. În literatura de specialitate nu există termeni preciși
pentru a descrie astfel de procese. Uneori se face referire la un lanț Markov în timp discret, dar
de asemenea se poate vorbi de un lanț Markov în timp continuu fără a se face o referire exactă la
acest termen.

După cum spuneam există foarte multe aplicații ale acestor procese, spre exemplu două
procese cunoscute și importante sunt procesul Wiener, cunoscut sub denumirea de procesul de
mișcare browniană, și procesul Poisson. Acestea sunt procese Markov în timp continuu. Un
celebru tip de proces este așa numita ”plimare a bețivului”, care reprezintă o plimbare aleatorie
pe linie numerică în care cu fiecare pas poziția se poate schimba cu +1 sau -1 cu probabilitate
egală.
 APLICAȚII

Biologie

Lanțurile Markov sunt utilizate în diferite ramuri ale biologiei, spre exemplu în
filogenetică și bioinformatică, în neorubiologie unde s-au folosit pentru a simula neocortexul
mamiferelor, în biologia sistemelor pentru modelarea infecției virale a celulelor unice.

Chimie

Sistemul chimic care implică o serie de reacții multiple se numește rețea de reacție. Cele
mai simple modele stochastice ale unor astfel de rețele tratează sistemul ca un lanț Markov în
sistem continuu, starea fiind numărul de molecule ale fiecărei specii și cu reacții modelate ca
posibile tranziții ale lanțului. Dacă ne imaginăm un număr de molecule n aflate în soluție în
starea A din care fiecare poate suferi o reacție chimică la starea B cu o anumită rată medie.
Starea oricărei dintre aceste enzime urmează un lanț Markov, și deoarece moleculele sunt
independente una de cealaltă numărul de molecule aflate în starea A sau B, la un moment dat
este de n probabilitatea ca o anumită moleculă să fie în acea stare. Lanțurile Markov pot fi
folosite și pentru creșterea copolimerilor. Pe baza raporturilor de reactivitate ale monomerilor
care alcătuiesc lanțul de polimeri în creștere, compoziția va putea fi calculată.

Fizică

Lanțurile markoviene apar în termodinamică și în mecanica statistică. Acest lucru se

întâmplă ori de câte sunt folosite probabilitățile pentru a reprezenta detalii necunoscute sau
nemodelate ale sistemului, dacă se poate presupune că dinamica este invariantă în timp și că nu
este necesar să fie luată în considerare o istorie care nu este deja inclusă în descriere. Putem
considera ca exemplu o stare termodinamică, care funcționează sub o distribuție de probabilitate
dificil de dobândit. Se pot extrage probe aleatorii dintr-o cutie neagră pentru a aproxima
distribuția probabilităților atributelor pe o gamă de obiecte, și acest lucru este posibil folosind
lanțurile Markov.

Teoria cozilor

Lanțurile Markov stau la baza tratamentului analitic al cozilor. Prin această teorie se
înțelege studiul matematic al cozilor de așteptare. Lanțurile markoviene sunt utilizate pentru
optimizarea performanței rețelelor de comunicații.

Lanțurile Markov își găsesc utilitatea și aplicabilitatea în foarte multe situații. Jocurile pentru
copii, cum ar fi ”Nu te supăra frate”, sau ” Comoara piraților”, sunt construite pe acest principiu.
La fiecare tură jucătorul începe într-o stare dată, reprezentat de pătratul pe care se află și în
funcție de acest lucru are șanse fixe de a se deplasa în alte stări, respectiv pătrate.

Aceste procese au fost studiate la începutul secolului al-XX-lea, iar prima carte pe această
temă a fost publicată în anul 1906. Markov era interesat să studieze o extensie a secvențelor
aleatorii independente, dorința lui fiind motivată de o discuție în contradictoriu cu Pavel
Nekrosov, care afirma că independența este necesară pentru ca legea slabă a numărului mare să
se mențină.
 BIBLIOGRAFIE

1.https://ro.qaz.wiki/wiki/Markov_chain

2. http://www.spacescience.ro/projects/starwalker/media/seminar_agapie.pdf

3. https://ro.scribd.com/doc/147065096/Aplicatie-Lanturi-Markov

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Markov