UTILIZAREA SETURILOR DE ROBOTICĂ ÎN EDUCAȚIE

Abstract

În contextul educațional actual, utilizarea roboticii aduce multe beneficii pentru tânăra
generație. Este necesar ca abilități, precum dezvoltarea gândirii critice, colaborarea, creativitatea,
rezolvarea de probleme să fie dezvoltate cât mai mult posibil. Tehnologia joacă un rol important
în dobândirea acestor abilități. Utilizarea deturilor de Lego, ca și instrumente educaționale au
dovedit o crștere considerabilă a interesului elevilor pentru disicplinele STEM. Acest material
prezintă beneficiile utilizării roboticii în școli, și modul în care setul Lego We Do poate contribui
la dezvoltarea abilităților sociale și cognitive. Materialul prezintă de asemenea strategii de
utilizare a setului Lego We Do, și impactul acestuia asupra motivației și interesol elevilor

Introducere

Robotica educațională, reprezintă un instrument educațional utilizat pentru învățarea

disciplinelor STEM ( Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) (1). Acest concept a stârnit
interesul, atât al profesorilor cât și al cercetătorilor, iar conform unor studii roboții utilizați ca și
instrunente de învățare ajută la dezvoltarea competențelor cognitive și sociale ale elevilor.
Robotica educațională este un domeniu în creștere cu un impact semnificativ asupra științelor
naturii, și a tehnologiei indiferent de nivelul de cunoștințe al elevilor (2). Potrivit (3) unii roboți
au o morfologie statică, în timp ce alții au o morfologie variabilă. Aceștia din urmă dau
posibilitatea de construcție și programare a roboților, în concordanță cu principiile învățării,
expuse de Piaget și Vygotskij, care descriu învățarea ca o achiziție sau o ”construcție” de
cunoștințe prin observarea efectelor și acțiunilor din lumea reală (4).

Abordările educaționale pe care le include robotica educațională sunt constructivismul și

construcționismul. Piaget este convins că manipularea artefactelor reprezintă cheia pentru ca
elevii să-și construiască propriile cunoștințe ( Piaget, 1974). Constructivismul promovează
modul de învățare în care profesorul nu este cel care transmite informația, el este mai degrabă un
mediator al grupului, încurajându-i să colaboreze și să își construiasca noile cunoștințe prin
manipularea și construirea obiectelor fizice (5). Teoria care stă la baza constructivismului afirmă
că învățarea reprezintă o experiență și că aceasta poate deveni activă prin interacțiunea directă cu
mediul (Piaget, 1970). Prin construcționism se pune în valoare modul de învățare al elevului, și
nu modul de predare al profesorului, chiar dacă acesta este cel care direijează învățarea.
Diferența dintre constructivism și construcționism este aceea că, în timp ce constructivismul face
referire la procesele mentale ale cursanților, construcționismul indică procese precum construcția
modelului sau programarea acestuia ( Ackermann, 2001).

Conform (6) robotica oferă un avantaj educației, deoarece este multidisciplinară implicând
mai multe teme din domeniile matematică, fizică, tehnologie, electronică, programare și chiar
psihologie. Unele cercetări susțin că adevărata valoare a roboticii educaționale constă în faptul că
determină copiii să muncească fără ca aceștia să-și dea seama prin folosirea cunoștințelor pentru
a identifica și rezolva noi probleme (6).

Potrivit cercetărilor United Nations Economic Commision for Europe, piața achizițiilor
de roboți personali este în continuă creștere, indiferent că este vorba despre roboții pentru
divertisment sau cei folosiți în scop educațional. OECD publică într-un raport ” tehnologia este
prezentă peste tot, mai puțin în școli”. Experții consideră, că deși oportunitățile de învățare
folosind tehnologia sunt numeroase, unele instituții reușesc cu greu să țină pasul cu toate aceste
schimbări și provocări. Cu toate acestea se încurajează utilizarea roboților în școli, dezvoltarea
proiectelor cu ajutorul roboților și chiar îmbunătățirea curricumului cu astfel de proiecte. Există
însă multe impedimente pentru a face acest lucru, câteva dintre ele ar fi lipsa pregătirii
profesorilor în acest domeniu, programa școlară prea încărcată, costurile de achiziție destul de
ridicate. Motiv pentru care roboții educaționali sunt folosiți mai mult în centre after-school, în
tabere.

Papert este unul dintre cei mai mari dezvoltatori ai programului LEGO. Unele studii
admit că utilizarea seturilor LEGO cresc interesul și implicarea elevilor pentru disciplinele
STEM. Roboții educaționali pot fi integrați cu succes în studierea acestor disicpline, integrarea
acestora având ca și scop motivarea elevilor, dezvoltarea gândirii critice, capacitatea de a rezolva
probleme și munca în echipă. Utilizarea roboților educaționali au un impact major asupra
dezvoltării abilităților sociale și cognitive ale elevilor , permițându-le să-și folosească imaginația
pentru construcția roboților și programarea acestora ( Menekse, Higashi, Schunn , Baehr, 2017).

Autorii (7) cred că ”robotica nu înseamnă doar construcția roboților bazată pe tehnologie
avansată, ci oferă de asemenea reprezentări palpabile și fizice ale învîțării efective prin aspecte
valoroase ale integrării lor în educație”. Un alt punct de vedere îl regăsim la (8) ” care spune că ”
dacă aruncăm o privire asupra oricărui set educațional observăm o bună șansă de a neconecta cu
robotica. Cu cât studiem mai mult robotica, cu atît găsim mai multă conexiune”.

Lego Education crează un pachet de piese lego WE DO 2.0 conceput special pentru copiii de
nivel primar. Setul conține o cutie pentru compartimentare, prevăzută cu etichete speciale, motor
de putere medie, senzor de mișcare, înclinare și elemente de construcție. Se recomandă utilizarea
setului pentru o echipă formată din doi elevi. Utilizând metoda hands-on de a învăța și descoperi
lucruri noi cu ajutorul acestui set se pot dezvolta abilitățile menționate anterior în acest articol.

Fig.1 Setul Lego Education We Do

În figura 1. avem prezentată imaginea setului lego We Do 2.0. Acest set vine la pachet cu
o serie de lecții structurate foarte bine, dar utilizarea lui nu se rezumă doar la aceste lecții. În
activitățile realizate am utilizat și instrucțiunile de construcție, deoarece procesele cognitive
moderne consideră aceste abordări ca fiind imperios necesare. Fiecare activitate desfășurată
durează între 45 și 60 de minute, au fost folosite diferite metode, fișe de lucru și după cum
spuneam anterior instrucțiunile de construcție. În continuare vor fi prezentate câteva activități ce
pot fi realizate cu acest set educațional, la nivelul învățământului primar. Au participat la
activități copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani, aceștia lucrând în perechi de câte doi.

Activități

Activitatea 1: Mașini simple, să construim o catapultă!

Obiectivul acestei activități este familiarizarea copiilor cu noțiuni de viteză, axă de rotație,
pârghii și scripeți. Un alt scop al activității este dezvoltarea abilităților de a urma instrucțiunile de
construcție, pentru a construi catapulta, dar și pentru a reuși ulterior să construiască alte tipuri de
mașini pe baza principiilor învățate în această activitate.

Fig.2- Catapulta
 Activitatea 2: Structuri robuste

Scopul acestei activtăți este de a analiza rezistența diferitelor tipuri de clădiri, precum și
familiarizarea utilizării senzorului de mișcare în această construcție. După ce construiesc
simulatorul de cutremere, și bineînțeles își însușesc anumite cunoștințe despre acesta, copiii au la
dispoziție trei tipuri de clădiri, și prin programarea simulatorului vor experimenta ce anume este
important pentru a construi o clădire rezistentă. Care sunt elementele importante astfel încât
cladirile să fie rezistente și de durată. Dacă vor concluziona că unele clădiri nu sunt suficient de
rezistente, vor căuta soluții pentru a rezolva problemele apărute.

Fig.3 Simulator de cutremure

Activitatea 3: Ventilator de răcire

Scopul activității este de a construi ventilatorul, de a-l programa și de a-i găsi cât mai multe
utilizări în viața de zi cu zi. După crearea modelului copiii sunt provocați să personalizeze fiecare
proiect, pentru ca acesta să arate atractiv dar în același timp să își păstreze aplicabilitatea.
Fig. 4 Model de ventilator propus de Ledo We Do

Fig. 5 Model ventilator construit de elevi

Activitatea 4: Vulcani
 Scopul activității este familiarizarea elevilor cu activitatea geologilor și înțelegerea
principiului de funcționare al simulatorului. Un alt scop al activității este acumularea de noi
cunoștințe, interpretarea codului culorilor de pe simulator și dezvoltarea abilităților de
comunicare și colaborare. De asemenea în această activitate se urmărește dezvoltarea abilităților
de a-și exprima propriile păreri și de a accepta părerilor colegilor de echipă.

Fig. 6 Simulatorul de vulcani

Activitatea 5: Era dinozaurilor

O activitate interdisciplinară, ce are ca și scop principal dezvoltarea găndirii critice și a

imaginației prin construirea diferitelor modele de dinozauri. Abilitatea de a rezolva problemele
legate de mișcare, construcție și programarea dinozaurului fac parte din scopul acestei activități.
Un alt scop al activității este acela de a prezenta proiectul prin crearea unei povești și expunerea
modelului în fața celorlalți colegi.

Fig.7 Tiranosaurus REX

 Activitatea 6: Spirograf

Ca și obiectiv, activitatea iși propune să dezvolte abilitatea de a gândi și de a căuta soluții de

utilizare a acestui aparat. Prin programarea spirografului și scrierea programului, elevii vor trebui
să caute soluții pentru a face modificări, de exemplu să modifice dimensiunea cercului, sau să
creeze modele noi. Totodată este pusă în valoare și creativitatea elevilor, deoarece aceștia vor
trebui să prezinte difere modele, unele realizate după instrucții, altele realizate folosind propria
imaginație.

Fig.8 Model spirograf

Concluzii

În acest studiu au fost puse în evidență concepte de utilizare a roboticii ca și instrument

educațional și în special au fost descrise caracteristicile setului Lego We Do 2.0. În contextul
învățării secolului 21, elevii sunt încurajați să folosească tehnologiile moderne, acestea având
rolul de a crește motivația și interesul elevilor față de disciplinele STEM. Prin utilizarea
roboticii, sunt îmbunătățite abilitățile de rezolvare a problemelor, abilități de comunicare și
colaborare. În felul acesta elevii au posibilitatea să experimenteze diferite activități de învățare,
prin transferarea cunoștințelor în viața reală. În întreaga lume sunt implementate inițiative de
utilizare a roboticii în mediul educațional, tocmai pentru a oferi elevilor oportunitatea de a
experimenta și de a îmbunătăți abilitățile necesare meseriilor viitoarului. Este de așteptat, ca
aceste inițiative să se dezvolte și în viitor, profesorii și elevii să experimenteze deopotrivă
beneficiile învățării cu ajutorul roboticii. Având în vedere că lumea este într-o continuă
schimbare, este necesar să se găsească metode rapide și inovative pentru a veni în sprijinul
procesului de învățare.

REFERINȚE

1. C. Rogers and M. Postsmore. Bringing engineering to elementary school. In journal of

STEM Education: Innovation and Reserch; Auburn, volume 5, pages 17-28, 2004.
2. D. Alimisis, ” Educational robotics: New chalenges and trend”, Themes in Science and
Technology Education, vol. 6, pages 63- 71, 2013.
3. H.H. Lund and L. Pagliarini, ” Edutainment robotics: Applying modern AI techniques,”
in Proc. International Conference on autonomous Minirobots for Research and
Edunment, AMIRE, 2001
4. S. Papert and I. Harel, constructionism, Ablex Publishing, Norwood, 1991
5. E. Billota, L. Gabriele, R. Servidio, and A. Tavernise , ”Edutainment robotics as learning
tool, ”Transactions on Edutainment III, vol.2, no. 2, Springer Berlin: Hei-Delberg, pages
25-35, 2009.
6. J. Johnson, ” Children, robotics, and education”, in Proc. 7th International Symposium on
Artificial Life and Robotics (AROB-7), pages 491-496, 2002

7. Beynon, M., Roe, C.: Computer support for constructionism in context. In: Proceedings
of the IEEE International Conference on Advanced Learning Technologies,
pp. 216–220. IEEE (2004)
8. Danahy, E., Wang, E., Brockman, J., Carberry, A., Shapiro, B., Rogers, C.B.:
Lego-based robotics in higher education: 15 years of student creativity. Int. J.
9. J. Johnson, ―Children, robotics, and education,‖ in Proc. 7th
International Symposium on Artificial Life and Robotics (AROB-7),
pp. 491–496, 2002.
  10. Sabelli, N. (2008). Construcționismul: o nouă oportunitate pentru educația științei
elementare . Divizia de cercetare DRL privind învățarea în setări formale și informale. pp. 193–
206 . Adus la 20 septembrie 2017 .

11. J. Piaget and B. Inhelder, The Psychology of the Child, New York, NY: Basic Books,
P.U.F., 2000.

12. J. Piaget, Genetic Epistemology, New York: W.W. Norton, 1971.

13. L. S. Vygotskij, Mind in Society: The Development of Higher

Psychology Processes, Cambridge, MA: Havard University Press,

1974.

14. S. Papert, Constructionism: A New Opportunity for Elementary Science Education, MIT:
Media Laboratory-Epistemology and learning group, Cambridge, 1986.

15. Pedersen, R.U., Norbjerg, J., Scholz, M.P.: Embedded programming education
with lego mindstorms nxt using java (lejos), eclipse (xpairtise), and python
(pymite). In: Proceedings of the 2009 Workshop on Embedded Systems Education,
pp. 50–55. ACM (2009)
16. Peters, J., Vijayakumar, S., Schaal, S.: Reinforcement learning for humanoid robotics.
In: Proceedings of the Third IEEE-RAS International Conference on Humanoid
Robots, pp. 1–20 (2003)
17. Rungrattanaubol, J., Na-udom, A., Harfield, A.: An exploratory neural network
model for predicting disability severity from road traffic accidents in Thailand.
In: Proceedings of the Third International Conference on Knowledge and Smart
Technologies, vol. 2011, p. 23 (2011)
18. Toivonen, T.: Using js-eden to introduce the concepts of reinforcement learning and
artificial neural networks. In: Proceedings of the 16th Koli Calling International
Conference on Computing Education Research, pp. 165–169. ACM (2016)
19. Vamplew, P.: Lego mindstorms robots as a platform for teaching reinforcement
learning (2004)