Biotehnologii alimentare

an III

Nastasia Belc
nastasia.belc@bioresurse.ro
 Curs 1
 Subiecte:
1. Definiții, evoluția biotehnologiei;
2. Cum va influența biotehnologia viitorul omenirii ?
3. Ramuri ale biotehnologiei.
Definiție
 Biotehnologia = “integrarea ştiinţelor naturale
şi a celor inginereşti, în scopul folosirii
organismelor, celulelor, precum şi derivaţilor
acestora pentru obţinerea de produse şi
servicii”. (1990, FAO/WHO)

 Bios = viață; tehnologia = studiul tehnic al

utillajelor, mașinilor și materialelor
 Evoluția biotehnologiei
Procesele fermentative utilizate în obţinerea
alimentelor
- pâine și bere în Egipt și Mesopotamia și
brânza și vinul în Sumeria, China și Egipt (4000-
2000 ÎC).
- Lapte de soia mucegăit, pentru tratarea
arsurilor (China)

1830 - sunt descoperite proteinele;

1833 – este izolată prima enzimă.

Schleiden și Schwann - “toate organismele

sunt alcătuite din celule “

Wirchow - “orice celulă se naște dintr-o

celulă”.
Evoluția biotehnologiei
Secolul 19
 Pasteur – fermentația este datorată microorganismelor;
 Charles Darwin - teoria evoluției prin selecție naturală;
 Gregor Mendell - descoperirea legilor eredității (debutul
geneticii ca știință);
 W.J.Beal produce în laborator primul hibrid experimental
de porumb.
Secolul 20
 în timpul primului război mondial, iau amploare
procesele fermentative, mai ales pentru antibiotice.
 1944, Avery și al. - ADN este purtătorul informației
genetice; sintetizat pentru prima dată, în eprubetă, în 1958.
Evoluția biotehnologiei
 Războiul rece - utilizarea proceselor fermentative în agricultură și
procesarea alimentelor;
 1961 - departamentul pentru Agricultura al S.U.A. inregistreaza
primul biopesticid: Bacillus thuringiensis sau Bt;
 1963 - debutează “revoluția verde” în agricultură, promovată de
Norman Borlaug (1914-2009), Premiul Nobel pentru Pace în
1970, noile varietăți de grâu conducând la creșterea producției cu
70%;
 1970 - prima enzimă de restricție;
 1971 - prima sinteză completă a unei gene.
Evoluția biotehnologiei
 SCP (single cell protein) - include celule uscate de microorganisme (drojdii,
mucegaiuri, alge şi bacterii), care cresc pe melasă, metan, metanol, etanol,
zer, amidon de cassava şi alte deşeuri şi rezolvă o parte din problemele
Lumii a III-a.

 Micoproteinele şi derivatele lor - produse ale biotehnologiei şi sunt

considerate alimente noi.

 Micoproteinele - au un conţinut de aminoacizi comparabil cu proteina de

referinţă F.A.O. şi reprezintă o cale economică de a converti orice surplus
de glucide, în alimente cu o mai mare valoare nutritivă.

 Micoproteinele se obţin în Marea Britanie pe subproduse din grâu, în Irlanda

pe cartofi, iar în ţările tropicale pe cassava, orez şi zahăr.
 Aminoacizi esențiali necesari copiilor, animalelor de
laborator și existenți în cazeina din lapte, mg/g proteine
Aminoacizi esențiali Copii1 (2-5 ani) Animale de laborator2 (mg/g proteine) Caseina3
Arginina - 50 37
Histidina 19 25 32
Isoleucina 28 42 54
Leucina 66 62 95
Lisina 58 58 85
Metionina si cisteina 25 504 35
Fenilalanina si tirozina 63 66 111
Treonina 34 42 42
Triptofan 11 12.5 14
Valina 35 50 63
1 FAO/WHO/UNU, 1985.
2 National Research Council, 1978. Based on a protein requirement of 12 percent plus an ideal protein (100 percent true digestibility and
100 percent biological value).
3 Steinke, Prescher and Hopkins, 1980.
4 A lower rat requirement of 40 mg/g protein for methionine and cystine has also been reported (Sarwar, Peace and Botting, 1985).
Evoluția biotehnologiei
 1972 - utilizată pentru prima dată enzima ADN ligaza,
care leagă fragmente de ADN → prima moleculă
recombinantă din ADN de la două virusuri.

 1976 - primul regulament referitor la experimentele cu

ADN recombinant; este determinată pentru prima dată
secvența de perechi de baze a unei gene specifice (A,
C, T, G).
Evoluția biotehnologiei
 1980 - Berg, Gilbert si Sanger - crearea primei molecule artificiale
de ADN recombinant - rDNA (Premiul Nobel pentru chimie) = o
formă artificială ADN-ului creată prin combinarea a 2 sau mai
multe secvențe, care în mod normal, nu apar împreună;

 1982 - primul vaccin ADN recombinant pentru animale domestice;

a fost aprobat primul medicament ”biotech” (insulina umană
produsă în bacterii modificate genetic) de către FDA din SUA;

 1983 – obținerea, pentru prima dată, a unei plante întregi

(petunia) prin biotehnologie, demonstrându-se astfel că, plantele
modificate genetic transmit noile caractere la descendenții lor
(culoarea).
Evoluția biotehnologiei
 1987 - prima aprobare pentru testarea în câmp a
unor plante de cultura modificate genetic: soiuri de
tomate și de cartof rezistente la virusuri.
 1989 - prima aprobare pentru testarea în câmp a
bumbacului modificat genetic rezistent la atacurile
insectelor (bumbacul Bt) și debutează proiectul
“Genomul Plantelor”.
 1990 - porumbul Bt, drojdiile modificate genetic,
păstrăvul modificat genetic și o substanță obținută
prin tehnici “biotech”, chimozina, enzimă destinată
fabricării brânzeturilor.
Evoluția biotehnologiei

 1993 – Organizația Industriei Biotehnologice (BIO).

 FDA aprobă utilizarea somatotropinei bovine pentru
creșterea producției de lapte la vaci.
 Biotehnologia = industria ↔ agricultură.
 Biotehnologia = ingineria genetică, clonarea, detectarea
nivelului de pesticide, ierbicide, toxine din plante şi
animale, metodele de ADN recombinant ↔ chimie, fizică şi
biologie.
Evoluția biotehnologiei

 Vitaminele şi aromele alimentare au reprezentat

un alt domeniu de interes al biotehnologiei.
 Vitamina B12 (cobalamina, este o vitamină
solubilă în apă cu rol în funcționarea normală a
sistemului nervos și în formarea sângelui) -
produs de metabolism al unor actinomicete sau al
unor bacterii (Propionibacterium shermani, P.
technicum etc.)
 Algele verzi - albastre sunt surse de vitamina E .
Evoluția biotehnologiei
 1996 -1997 - comercializate primele plante de cultură
modificate genetic pentru a rezista la:
- atacurile insectelor (porumbul KnockOut si bumbacul Bollgard);
- buruieni (soia roundup Ready).

 În Scoția apare primul animal clonat – oaia Dolly (1996-2003).

 Plantele biotech sunt cultivate în întreaga lume pe aproape 1
milion de hectare: Argentina, Australia, Canada, China, Mexic si
S.U.A.
Evoluția biotehnologiei

 1998 - 5 țări asiatice formează un consortțiu în vederea obținerii

de papaia rezistentă la boli;
 2000 - este elaborată prima hartă completă a genomului unei
plante: Arabidopsis thaliana;

 În martie 2000 - Consiliul European de la Lisabona, Uniunea

Europeană și-a fixat o nouă țintă pentru următoarea decadă și
după: să devină cea mai competitivă economie durabilă
bazată pe cunoaștere, cu mai multe locuri de muncă și o
mai bună coeziune socială (KBBE);
 2001 - este încheiată prima hartă genomică a unei plante
cultivate: orezul.
Evoluția biotehnologiei
 Februarie 2001, Stockholm – raport către Consiliul Europei
conform strategiei de la Lisabona, s-a reformulat potențialul
economic, social și de mediu a științelor vieții și
biotehnologiei și strategia și importanța pe termen lung,
pentru Europa, a dirijării acestor științe și biotehnologiei
precum și a aplicațiilor lor.
 S-a anunțat continuarea acestei strategii și după 2010.

Convenția de la Stockholm pentru

eliminarea Polunților Organici Persistenți
(POP) – pentru protecția sănătății umane și
a mediului. 22 mai 2001, de către 152 țări
și pusă în practică din 17 mai 2004.
Evoluția biotehnologiei
 Biotehnologia - stadiu de creștere exponențială,
deschizând un potențial vast de modificări economice în
Europa și global către o dezvoltare durabilă și o calitate
îmbunătățită a vieții, care să asigure produse și servicii noi.
- un suport foarte larg al publicului;
- lămurirea deciziilor asupra priorităților societății și în
particular, asupra cadrului societății și bazei etice pentru
dezvoltarea aplicațiilor științelor și tehnologiilor noi.
Evoluția biotehnologiei
 Dezvoltarea acestor științe sporește numărul întrebărilor etice
fundamentale, cum sunt:
- definirea și natura ființei umane;
- folosirea și controlul informației genetice. Unele aplicații pot avea
implicații sociale și economice (legate de sănătate și asigurarea vieții).

O privire de ansamblu a biotehnologiei și concentrarea cercetărilor

publice trebuie în primul rând să asigure că dezvoltarea și aplicațiile
biotehnologiei sunt pentru creșterea calității vieții oamenilor,
animalelor și mediului (incluzând biodiversitatea).
Necesități în evoluția biotehnologiei
 Instituții care să comunice mai activ cu consumatorii
asupra unor aspecte mai sensibile cum sunt cele ale
biotehnologiei.

 Existența unui dialog între societatea civilă, oamenii de

știință, autoritățile publice și operatori cu interese
economice în industrie, agricultură sau servicii.

 Biotehnologia reprezintă un domeniu multidisciplinar al

științei, tehnicii, tehnologiei și al producției industriale, care
realizează cele mai avansate cuceriri pe care le
fuzionează în concepte relativ noi, ce se încadrează în așa
numitele tehnologii cu conținut ridicat de inteligență.
Necesități în evoluția biotehnologiei
 În scopul obținerii de bunuri industriale, energetice, agricole,
farmaceutice, alimentare și pentru protecția mediului,
biotehnologiile sunt tehnologiile care utilizează potențialul
microorganismelor prin tehnici de inginerie genetică și ale
enzimelor microbiene, având la bază cunoștințe de biochimie,
biologie moleculară, microbiologie, informatică și nanotehnologie
(Dan V., 2001).
 Industria biotehnologică este aproape pe punctul de a atinge o
masă critică a maturității și a covergenței. Convergența
biotehnologiei, nanotehnologiei și tehnologiei informației vor
asigura rate ale progresului și expansiunii fără precedent – dacă
acceptarea publică a biotehnologiei va avea câștig de cauză.
Cum va influența biotehnologia viitorul omenirii ?
 Pe termen lung, biotehnologia va:

- Avea impact profund asupra percepțiilor noastre de

sănătate, vârstă;
- Crește capacitatea de protecție a planetei;

- Dezvolta știința materialelor și bioingineria cu impact

puternic asupra mediului înconjurător și asupra economiei
mondiale;

- Crea o eră a evoluției auto-direcționate, în care umanitatea

creează molecule noi, căi metabolice, țesuturi, sisteme de
organe și forme de viață.
Cum va influența biotehnologia viitorul omenirii ?
 Terapiile pentru oameni vor avea în vedere:
- ameliorarea moleculară, farmacogenomică și tehnologiile de tulpini celulare
care vor permite personalizarea, în mod radical, a terapiilor

Ameliorarea moleculară va produce o schimbare în dezvoltarea

medicamentelor, cu produse dezvoltate pe baza diversității evolutive pentru
a îndeplini cerințele pieții.

Terapii pe baza farmacogenomică vor asigura specificitate foarte ridicată

pentru categorii de pacienți

Tehnologiile celulare embrionare, combinate cu terapia retrovirală, vor permite

înlocuirea organelor îmbătrânite sau bolnave și, poate, chiar încetinirea sau
oprirea îmbătrânirii ceasului molecular

 Vaccinuri administrate pe cale orală vor ajuta la eliminarea bolilor.

Ramuri ale biotehnologiei
 Biotehnologia roșie = utilizarea metodelor biologice pentru scopuri
medicale, în special pentru obținerea de noi medicamente.

 Biotehnologia verde (utilizarea plantelor) = biotehnologia discutată,

controversată la nivel politic și public. Soiuri de plante mai rezistente vor
permite obținerea de recolte care se vor putea dezvolta într-un domeniu mai
larg de condiții de mediu, cu creșterea capacității de protecție a solului.
Recoltele vor fi, în mod substanțial, mai nutritive.

 Biotehnologia albă (biotehnologia industrială) - subestimată la nivelul

perceptiei publicului. Ea include toate procesele industriale pentru obținerea
compușilor chimici și enzimelor. Cele mai cunoscute: fermentațiile pentru
obținerea antibioticelor, aminoacizilor, vitaminelor și enzimelor etc.

 Biotehnologia albastră – a apelor

 Cum va influența biotehnologia viitorul omenirii ?

 Etanolul – ex. de produs obținut prin biotehnologia albă. În Brazilia se

produce bioetanol în cantitate anuală de 15 mil. m3. A crescut de asemenea
și producția de etanol în SUA.

 Procesele de producție biocatalitice din cadrul biotehnologiei industriale

vor permite fabricarea biologică completă a bunurilor de consum:
îmbrăcăminte, materiale plastice și materiale de construcții.

Modurile de abordare biocatalitice vor susține asamblarea unor produse

complexe, cum ar fi dispozitive și automobile.

Biotehnologiilevor permite un mediu de producție mai blând, mai durabil în

comparație cu tehnologiile convenționale.
Cum va influenta biotehnologia viitorul omenirii ?
 În cadrul bioinformaticii, integrarea știintei computerelor și a biotehnologiei
- va inlocui cip-urile pe bază de silicon cu computere vii, mult mai rapide.
Bioinformatica va permite computere mai fiabile, procesare a informațiilor la
scala nano și procese de distribuție în instrumente de zi cu zi.

 Știința materialelor va permite dezvoltarea pe baza biologică la obținerea

de materiale variind de la țesături mult mai rezistente, ușoare, fine ca o
pânză de păianjen la adezivi pe baza de substanțe obținute din insecte.

 Instrumente hibride, care combină componente nanotech și biologice vor fi

din ce în ce mai utilizate în aplicații, cum ar fi motoare nano, instrumente de
stocare a memoriei și circuite de transductie senzoriale. Acesta este rolul
bioingineriei.
Cum va influența biotehnologia viitorul omenirii ?
 Bioingineri mediului se va implica în elaborarea unor
tehnologii de fabricatie durabile, care reduc și/sau
remediază mediul deteriorat. Vor fi folosite
microorganisme pentru purificarea solului contaminat,
efluentului industrial, apei și aerului contaminate și a
deversărilor petrochimice.
 Dezvoltările încrucișate substanțiale vor apare ca
urmare a dezvoltării biotehnologiei industriale.
 Dezvoltările de tehnologii puternic sinergice, cum ar fi
imagine cu rezoluție înaltă, genomică, proteomică și
ameliorare moleculară vor propulsa industria
biotehnologică spre rate fără precedent de progres și
expansiune.
Cum va influența biotehnologia viitorul
omenirii ?

 Viitorul pe termen lung al biotehnologiei va fi

determinat de către doi determinanți
fundamentali: unul tehnologic, unul social.

 Viteza și gradul de integrare ale tehnologiei printre

variatele sectoare ale biotehnologiei, la fel ca și
integrarea biotehnologiei cu tehnologia nanotech
și informațională, vor fi cruciale pentru a
determina în ce mod societatea utilizează și
înțelege biotehnologia iar acceptarea publică va
modela atât cererea pieții, cât și politica publică
 Cum va influența biotehnologia viitorul
omenirii ?
 Folosirea dirijată a metodelor biotehnologice a fost mult extinsă în industria
alimentară, în care numeroase subramuri au la bază procese microbiologice
de biosinteză, biodegradare sau bioconversie. Astfel, se folosesc biotehnologii
pentru:
- Îmbunătățirea calității produselor alimentare;
- Creșterea termenului de valabilitate al alimentelor;
- Dezvoltarea de noi nalize toxicologice.
Se are în vedere utilizarea biotehnologiei în creșterea biodisponibilității
alimentare, în detoxifierea unor produse agroalimentare (îndepărtarea acidului
erucic, îndepărtarea gustului amar), în crearea unor alimente funcționale, în
obținerea de nutraceutice, în eliminarea sau inhibarea unor antinutrienți.
Cum va influența biotehnologia viitorul omenirii ?

 În ceea ce privește tehnologia, biotehnologia globală este

divizată în nanobiotehnologie, secvențiere ADN, ingineria și
regenerarea țesuturilor, tehnologia PCR, cromatografie,
fermentare și exeprimentări celulare. Ingineria și
regenerarea țesuturilor a dominat piața biotehnologică în
ultimii ani.

 În ceea ce privește aplicația, piața biotehnologiei globale

este fragmentată în bio-farmacie, bio-agricultură, bio-servicii
și bio-industrie.

 Biotehnologia este utilizată și pentru a recicla, trata deșeurile

biologice dar și de a construi arme biologice.
https://www.youtube.com/watch?v=4WXr3stMK8I
https://www.youtube.com/watch?v=yS_rg7rzkSQ
Conceptul de proces biotehnologic
 Cerintele consumatorului → orientează sectoarele economice.

 Consumatorul are nevoie de:

- un mediu prielnic, nepoluat;
- alimente sănătoase;
- venit corespunzător.

dezvoltarea unor activități noi care să îmbunătățească viața
oamenilor → „biotehnologia”.
Până în anii ’70 conceptul de biotehnologie este
puțin folosit;
 “microbiologia industrială”, se referă la utilizarea
industrială a potențialului productiv al culturilor
de microorganisme.
 Revoluția științifică din biologie a condus la
apariția și evoluția ingineriei genetice - două mari
etape:
- cea a biotehnologiei clasice (tradiționale), ca
substitut, înlocuitor modern al microbiologiei
industriale și,
- biotehnologia modernă (noua biotehnologie),
care se bazează pe ingineria genetică.
 La dezvoltarea biotehnologiei moderne au mai intervenit
și alte sectoare de activitate ca:

 Ingineria biochimică, desprinsă din ingineria chimică, se

conturează tot mai mult ca o știință inginerească de sine
stătătoare.

 Ingineria enzimatică conduce la dezvoltarea industriilor

alimentară, farmaceutică, textilă, energetică, extractivă
etc., care utilizează bioconversii și biotransformări în
scopuri preparative, asistate de enzime drept
catalizatori.
 Biologia cu toate domeniile ei:
- microbiologie
- biologie moleculară/celulară
- inginerie genetică
Chimie
Biochimie https://ingineriagenetica.weebly.com/sinteza-proteinelor.html
- inginerie enzimatică
- inginerie a proteinelor
- inginerie a materialelor (biomateriale)
demonstrează caracterul multi- și pluridisciplinar al
biotehnologiei ca știință.
 Biotehnologia:
- ultima revoluție tehnologică majoră a secolului;
- este strâns legată de problemele de maxim interes ale
dezvoltării umane: diagnosticarea și vindecarea bolilor,
securitatea și siguranța alimentară și protejarea mediului
înconjurător;
- va deveni una dintre cele mai importante arme de lupta
împotriva foametei, malnutriției populației.
 Îmbunătățirea rezistenței naturale (a plantelor și a
animalelor) față de boli sau stres va conduce la:
- reducerea utilizării pesticidelor chimice;
- reducerea utilizării fertilizatorilor și medicamentelor;
- intensificarea implementării practicilor agronomice
rentabile
- intensificarea metodelor de conservare sau de reducere
a eroziunii solului.
 Biotehnologia oferă:
- noi căi de protejare și îmbunătățire ambientală, prin
metode de bioremediere a aerului, solului și apelor
poluate, a deșeurilor;
- dezvoltarea unor procese și produse
Protein
industriale mai curate (biocataliză). engineering,
over-expression,
CD,
fermentation,
DSP
Principalele domenii biotehnologice sunt:
Biotehnologia plantelor - reproducere și propagare,
modificări genetice, ameliorare a condițiilor de
creștere și a unor proprietăți, protecția plantelor,
biodiversitate, ecologie etc..

Biotehnologia animală - reproducere, producție,

ameliorare a creșterii și dezvoltării, ameliorare și
modificare ale unor caracteristici de producție,
acvacultură, biodiversitate etc..

Biotehnologia mediului - degradare/transformare a

poluanților, tratare și bioremediere ale solurilor,
bioepurare a apelor reziduale, recuperare și
biotransformare ale unor produse secundare din
ape reziduale etc..
 Biotehnologie industrială
- Obținerea de produse terapeutice, nutrienți, produse de
diagnostic, produse alimentare și băuturi;
- Îmbunătățire a calității hârtiei, a produselor textile și din piele;
- Obținere de produse chimice și formule de detergenți de ultima
generație.
 Obtinerea proteinelor reprezintă principala categorie de produse
terapeutice:
- chirurgia;
- tratarea traumatismelor (refacerea ţesuturilor);
- boli cronice degenerative;
- boli infecţioase, microbiene şi virale;
- boli ereditare, terapia anticanceroasă.
 Din1982, au fost lansate în producţie peste 95 de proteine sau
peptide terapeutice, alte sute fiind în curs de dezvoltare şi testare.

 peptide scurte (cu mai puţin de 30 de aminoacizi) pot fi sintetizate

chimic, celelalte sunt produse de celule vii (în general,
recombinante exprimând proteine umane) de bacterii, fungi,
insecte sau mamifere, obtinute prin biosinteză în condiţii de
sterilitate.

 Costurilemari de capital necesare extinderii capacităţilor de

producţie au determinat trecerea la producţia de proteine cu
animale transgenice (ex. vaci, capre) sau plante transgenice,
eliminând riscul contaminării virale, existent la celulele de
mamifere.
 L-aminoacizii pot fi obţinuţi, industrial, din hidrolizate proteice (ex.
L-cisteină din hidrolizat de păr), dar în urma unor procese
laborioase şi poluante; sinteza chimică e o altă cale de producere
a aminoacizilor, dar în formă racemică (ex. D,L-metionină).

 În prezent, majoritatea aminoacizilor se produce prin biosinteză

cu bacterii sau enzime, cu avantajul obţinerii selective numai a
izomerului asimilabil L-.

 Începută cu acidul L-glutamic, biosinteza microbiană de

Corynebacterium glutamicum a realizat, cu mutanţi ai acestei
bacterii, alţi aminoacizi importanţi, ca L-lizină şi L-treonină.
❖ În prezent, utilizând tehnica RMN cu 13C, s-a reuşit descifrarea căilor
metabolice ale biosintezei bacteriene, cunoscând, astfel, punctele
cheie asupra cărora s-ar interveni prin recombinare genetică,
supraexprimând genele relevante (inginerie metabolică).

❖ Dezvoltarea în ultimii ani a metodelor de secvenţiere completă a

genomului bacterian a permis cunoaşterea genomului
Corynebacterium glutamicum.

❖ Tehnologia cip-ADN poate conduce, prin transcripţie şi marcare

fluorescentă, la identificarea genelor active şi a mecanismelor de
reglare a metabolismului.
❖ Cercetarea proteomică prin gel-electroforeză şi spectrometrie
de masa, permite analiza diferitelor enzime necesare
biosintezei aminoacizilor si produse de bacterii în condiţii
variate.
- separare şi caracterizare a proteinelor celulare, chiar
la concentraţii infime → cunoaşterea tintelor terapeutice
si drug-design-ul- sau proiectarea structurilor selectiv
active.
 Biotehnologia medicala si genetica cuprind:
- Genomica - activităţi de secvenţiere a genomului uman şi a
altor organisme procariote sau eucariote; provocarea -
stabilirea funcţiei genelor, ca precondiţie a identificării ţintelor
terapeutice potenţiale.
În acest sens, apar:
1. Genomica de tip comparativ, identificând căile metabolice şi
funcţiile esenţiale în organismul viu, genele lor comune, cărora le
corespund zone de reglare ca potenţiale ţinte terapeutice;

2. Secvenţierea genică a organismelor patogene, permiţând

identificarea ţintelor pentru medicamentele care le pot combate
virulenţa şi caracterul patogen;
3. Sisteme model de analiză genomică, ca drojdii, produşi de
exprimare ai unor gene umane putând deveni ţinte ale
medicamentelor;
4. Studiul interacţiunilor între proteine şi între acestea şi ADN,
furnizând mecanisme de reglare ca posibile ţinte terapeutice;
5. Identificarea mutaţiilor genetice asociate bolilor, produşii
generaţi fiind, de asemenea, ţinte potenţiale.
 Informatica în biotehnologie, bioinformatica, la interfaţa dintre
biologie şi informatică
- prelucrarea computerizată a informaţiilor permiţând, înaintea
screening-ului, modelarea şi simularea în scopul predicţiei şi
selecţiei.
 screening-ul noilor medicamente potenţiale: s-a ajuns la aşa-
numitele sisteme de screening cu debit înalt sau ultraînalt,
(high throughput screening – HTS sau UHTS), utilizând
biodeterminări corespunzătoare acestor mari viteze de testare:
bazate pe interacţiune ligand-receptor sau sisteme celulare, ex.
celule animale pentru secvenţe genice omoloage.
 principii
de detecţie (cu semnale electrice, de scintilaţie,
luminiscenţă, fluorescenţă ş. a.) adecvate robotizării şi automatizării,
care permit funcţionarea independentă de comandă umană timp de
24 ore.

 prin biochimia şi chimia combinatorie se obtine creşterea

numărului de structuri propuse şi sintetizate pornind de la structuri
bloc conducătoare în urma screening-ului, sintetizând şi separând
un număr mare de derivaţi prin metode automatizate.

 tehnologia informaţiei se aplică la realizarea unor “biblioteci” de

asemenea structuri, care permit interpretarea şi selecţia celor ce
candidează la studiul chimic.
 dezvoltarea proceselor cu membrane semipermeabile, înlocuind
separările convenţionale, avantaje:
- utilizarea unor temperaturi scăzute (energo-economice, menajează
bioprodusele, în general termolabile);
- recuperarea substanţelor valoroase, care însoţesc produsul
principal;
- separarea înalt-selectivă a produselor;
- caracterul modular, descentralizat al funcţionării instalaţiilor.

Studiu mai individualizat referitor la tipul de membrane și condiţiile

adecvate unui anumit proces, în comparaţie cu tehnicile clasice de
separare, având un caracter mai universal şi o verificare mai
îndelungată în practică.
 Domeniile de aplicaţii ale acestei tehnici moderne includ:
- biosinteza în bioreactoare cu celule imobilizate pe membrane;
- procesarea down-stream (în flux continuu) a mediilor după
biosinteză;
- obţinerea unor formulări cu eliberare controlată a substanţei
active imobilizate pe membrane;
- obţinerea de emulsii la nivel de nanoparticule;
- sterilizarea la rece a mediilor şi produselor;
- purificarea apelor uzate.
Procese de biosinteză
 biosinteza de compuși noi = procesul de creștere al microorganismelor
pornind de la substanțele nutritive din mediu.

 Celula = factor biochimic microscopic.

 Nutrienți: azotul, carbonul, oxigenul etc.→ sunt introduși în celula și

transformați printr-o serie de reacții.

 Activitățile metabolice din interiorul celulei sunt reglate atât în interiorul

cât și din exteriorul celulei.
 Activitatea biologică a celulei este extrem de sensibilă la mediul la care
este expusă.
 La reglarea complexă care apare în interiorul celulei este foarte
important să se înțeleagă cum afectează factorii de mediu și nutriționali
metabolismul celular.
 Activitatea normală a microorganismelor este condiționată de existența
unui anumit raport între volumul celulei și suprafața ei.

 În timpul creșterii celulei, raportul suprafață/volum se modifică deoarece

suprafața crește cu o rație pătratică iar volumul cu o rație volumică, ceea ce
conduce la o micșorare relativă a suprafeței.

 Pe măsură ce dimensiunile celulei cresc se produce o alterare a

echilibrului biologic al celulei deoarece concentrația unor compuși scade iar
alții se acumulează în cantitate mai mare, îngreunând astfel circulația
substanțelor prin difuziune în ambele sensuri. Din această cauză apare
diviziunea celulară ca o forma de reglare automată a activității celulare.
 Multiplicarea procariotelor (celulelor bacteriene) se realizează prin două
căi:
- diviziunea simplă, direct sau binară = multiplicarea generală
- înmugurirea sau ramificarea (excepțională) fiind prezentă la un număr
redus de bacterii. În timpul unei biosinteze industriale, reacțiile biochimice
care se produc au la bază:
Mediu de cultură (substrat) + O2 + inocul = CO2+NH2+biomasă nouă + alti
produși finali
Corelații între numărul de celule și biomasa celulară

Grupe de mo Nr. celule Masa, g

Drojdii 2x10(13) 2,9

Mucegaiuri Superioare 10(8) – 4x10(8) 1-5
Bacterii 2x10(10) 0,02
Virusuri 10(11) 0,0005