Programare de sistem și de rețeai de rețeaea

Inițiere UNIXiere UNIX

Victor Moraru
conf.univ. DIIS
victor.moraru@calc.utm.md
 UNIX – scurt istoric
Originile UNIX: AT&T Bell Laboratories + GE + MIT – SO Multics

Dennis Ritchie Ken Thompson

Au scris împreună un joc de călătorie în spa țeaiu ce rula pe un DEC PDP-7

În 1969 s-au hotărât să scrie un SO pt PDP-7, SO denumit UNICS (Uniplexed Information and
Computing Service)
1971 – C
1973 – UNIX scris în C -> sistem portabil

BSD UNIX – adăugarea softului de rețeaea

SunOS – BSD UNIX Version 4.2
AT&T System V (five)
1988 SunOS, AT&T System V şi XENIX -> System V Release 4 (SVR4)
2
 UNIX – scurt istoric
UNIX System V
– Bell Laboratories 1969: Ken Thomson, dezvoltă sistemul Unics (Uniplexed Informaion and
Computing System) pe sisteme minicalculator DEC PDP-7. Scris în limbaj de asamblare
– Prima documentațeaie Unix este scrisă în 1971
– În 1972 Limbajul C (Dennis Ritchie – Bell Laboratories) – Unix rescris în C de Ritchie şi Thomson,
devenind multitasking.
– 1973 + apare prima versiune portabilă distribuită gratuit univ, şi sub licenţă guvernului SUA şi
firmelor
– 1974 – “The Unix Time-Sharing System” – “a small and yet powerfull operating system”
– 1975 versiunile 4, 5, 6 care definesc pipes
– 1978 ultima versiune de cercetare: 7, pe DEC PDP-11, nucleu independent de hardware – prima
versiune comercializată
– 1982 Unix System III – VAX 11/780
– 1983 Unix System V
– 1980-1981 primele licențeae: ULTRIX (DEC), XENIX (Microsoft), UTS (Amdahl), etc.

3
 UNIX – scurt istoric
Versiunea 7
Dezvoltări realizate de AT&T(Bell Lab) – versiuni succesive System V Unix
 Semafoare, blocaje, cozi de mesaje, memorie virtuală, memorie pe 8 biţi

Dezvoltări realizate de Universitatea Berkeley

 BSD Unix ( Berkeley Software Distribution) -Thomson (1976)

Memoria virtuală (BSD 4.1)

Facilităţi de reţea TCP/IP (BSD 4.2)

Schimb de info între procese centralizat sau distribuit
Alte variante Unix (plecând de la nucleul AT&T)

XENIX – Microsoft

VENIX – Venturecom

AIX – IBM
Sisteme ne – AT&T

MINIX – Andrew Tanenbaum – Amsterdam

Linux – Linus Torvald -1991 (RedHat, SuSe,…)

XINU – Douglas Corner

GNU – FSF (Free Software Fundation)

4
 UNIX – scurt istoric
FreeBSD
Familia BSD
OpenBSD
BSD (Berkeley Software Distribution)
NetBSD
Bill Joy
SunOS (Stanford University Network)

NextStep MacOS X

GNU GNU / Linux

Bell Labs (AT&T) Linus Torvalds
Richard Stallman
Ken Thompson IRIX (SGI)
Dennis Ritchie (langajul C)
HP-UX
SRV5
Sun Solaris
Familia System V
AIX (IBM)

5
 Standarte UNIX
Portarea aplicaţiilor dificilă → definirea de interfeţe standard:

X/OPEN şi POSIX ( Standard IEEE Portable Operating System Interface for Computer
Environments) au preluat propunerile făcute în SVID (System V Interface Definition)

Normalizarea sistemului doar la nivel utilizator:
 Unix International (AT&T şi Sun)
 OSF (Open Software Foundation)

Frână pentru răspândirea Unix – aspectul neprietenos al interfe țeaei utilizator bazată pe
utilizarea de terminale alfa numerice (mod text nu grafice)

Adoptarea protocolului X – Window – interfațeaa utilizator grafică şi dezvoltarea de medii
grafice bazate pe acest protocol

Sistemul X (proiectul Athena MIT)
 Distribuirea calculelor între diferite unitățeai centrale, stațeaii de lucru a utilizatorilor şi celelalte mași de rețeaini
din rețeaea (ale utilizatorilor)
 Adoptat ca standard: biblioteci grafice

Protocolul NSF (Network File System), Sun System, sistem distribuit fizic

6
 UNIX
Atu-uri UNIX:

Bazat pe standarde

Puternic, flexibil, scalabil, securizat

Suport din partea producătorilor de echipamente

SO matur şi stabil

Bine integrat cu protocoalele de rețeaea TCP/IP

Folosit pe scară largă pentru aplicațeaii critice

7
 Nucleul UNIX
Centrul SO - asigură capabilitățeaile necesare funcțeaionării
calculatorului
Fiși de rețeaier executabil ce este încărcat atunci când porneşte (bootează)
calculatorul şi se numeși de rețeate unix (System V) sau vmunix (BSD).

După încărcarea în memorie, nucleul îndeplineși de rețeate următoarele

funcțeaii principale:

Administrează echipamente, memoria, procesele

Controlează transmisia de informațeaii dintre programele de sistem
şi hardware-ul sistemului

8
 Nucleul UNIX

Administrează funcțeaii legate de:
 Spaţiul de swap – foarte important pentru Unix, rezervat pentru lucrul
memoriei virtuale
 Demoni – programe (procese) ce îndeplinesc o funcţie specifică sau
monitorizează execuţia unor programe sau funcţionarea unor
echipamente. Demonii sunt procese speciale ce sunt încărcate în
memorie odată cu încărcarea kernelului, apoi ași de rețeateaptă aparițeaia unui
eveniment. Aceste procese ajută la buna funcțeaionare a SO oferind
diverse servicii. Demonii pot fi pornițeai sau oprițeai în orice moment este
necesar acest lucru.
 Sisteme de fiși de rețeaiere – ierarhie de fiși de rețeaiere, directoare şi subdirectoare
pentru organizarea şi administrarea informațeaiei pe disc și de rețeai a resurselor
sistem.

9
Arhitectura generala UNIX

10
 Principii UNIX

Modularitate

Operațeaiile de I/E + integrate în sistemul de fiși de rețeaiere realizându-se: I/E
generalizate

Există un sistem de gestiune a proceselor reentrante şi asincrone
multiple, care se pot sincroniza prin intermediul unui sistem de
întreruperi logice

Gestiunea memoriei: printr-un mecanism care permite schimbul de
pagini între memoria RAM şi cea externă

Interfațeaă simplă prin componenta shell, care nu este integrată în kernel

Sistem deschis – componente portabile, scrise in C

Întrețeainere şi dezvoltare simple

11
 Succesul UNIX-ului
Scris într-un limbaj de nivel înalt : C (C++, Objective C);
O interfațeaă simpla și de rețeai puternica: shell-uri car furnizează servicii de
nivel înalt;
Primitive puternice care simplifica scrierea programelor ;
Un sistem ierarhic de fiși de rețeaiere eficient și de rețeai u și de rețeaor de între țeainut;
Un format generic pentru fiși de rețeaiere, fluxul de octe țeai simplifica scrierea
programelor;
Interfațeaa simpla pentru periferice;
Multi-utilizator si multi-tascking;
Arhitectura calculatorului este totalmente ascunsă pentru utilizator.

12
 Ce este Linux ?
UNIX este un sistem de operare proprietar (marcă comercială posedată de Open
Group)
Necesita o licențeaă pentru a putea fi utilizat

Linux (numele corect este GNU/Linux) prezintă versiunea liberă a sistemului de

operare UNIX
Nucleu UNIX-like scris în 1991 de către Linus Torwalds
Posedă practic aceleași de rețeai proprietățeai ca și de rețeai UNIX
Respectă în mare măsura aceleași de rețeai standarde
Conțeaine elemente din ambele ramuri UNIX (System V si BSD)
Sistem de comenzi compatibil
Cod totalmente rescris bazat pe instrumente libere propuse de către proiectul
GNU
Portat pe numeroase platforme
Sistem liber și de rețeai gratuit 13
 Proiectul GNU
GNU = GNU is Not Unix
Proiect de a realiza un sistem liber asemănător cu UNIX.
Lansat in 1984 de către Richard Stallman, un cercetător de la MIT,
intre-o perioada când codul-sursa UNIX nu mai era accesibil
Componente inițeaiale : compilator C (gcc), make (GNU make),
Emacs, biblioteca C (glibc), instrumente de baza (ls, cp …) Richard Stallman

Nucleul care era in dezvoltare se numea HURD

La începutul anilor 1990 proiectul GNU nu avea încă un nucleu
propriu stabil și de rețeai rula pe nuclee UNIX proprietare.

Începând cu anul 1991 GNU utilizează nucleul scris de către Linus

Torvalds pentru platforma Intel 80386 iar SO este redenumit in
GNU/Linux

Linus Torvalds
14
 Free Sofware Foundation (FSF)
Fondațeaie lansată în 1985 de către Richard
Stallman
Unul dintre obiectivele principalele ale FSF
este acoperirea legală, economică și de rețeai
logistică a proiectului GNU
FSF elaborează, mențeaine şi susțeaine Licen țeaa
Publică Generală GNU (GPL) şi alte licenţe
pentru Software liber, pentru documentaţie
şi pentru alte versiuni anexe acestora
(LGPL, FDL)
15
 FSF : libertățeaile softului liber
Libertatea 0 — de a utiliza programul în orice scop
Libertatea 1 — de a studia modul de func țeaionare a
programului şi de a-l adapta nevoilor proprii
Libertatea 2 — de a redistribui copii, în scopul ajutorării
aproapelui, gratuit sau contra unei sume de bani care să
acopere costurile de desfacere
Libertatea 3 — de a îmbunătățeai programul şi de a pune
îmbunătăţirile la dispoziţia publicului, în folosul întregii
societăţi

Pentru detalii despre filozofia softului liber accesati :

http://www.gnu.org/philosophy/philosophy.ro.html 16
http://www.gnu.org/philosophy/philosophy.ro.html

17
 Softuri libere
Numeroase programe fac parte din soft-ul liber :
Familia GNU : Hurd, Linux
Sisteme derivate de la BSD : FreeBSD, NetBSD, etc.
Servere : apache, sendmail, postfix, OpenLDAP, etc.
Langaje de programare : Perl, Gnu C, PHP, Pythor, etc.
SGBD : MySQL, PostgreSQL,…
OpenSSL, GNU/TLS
Samba

18
 GNU/Linux : recapitulare
Nucleu UNIX-like propus si dezvoltat de către Linus Torvalds.
Sistemul este bazat pe instrumente GNU:
biblioteca C, gcc, binutils, fileutils, make, emacs...
Distribuit de la bun început ca soft liber (Licenta GPL),
atrăgând in acest fel numeroși de rețeai contributori si utilizatori.
Din 1991, cunoași de rețeate o creși de rețeatere superioara oricărui alt sistem de
operare (și de rețeai nu numai UNIX)
Adaptat atât pentru servere cat si pentru stațeaii de lucru
Multiple distribuțeaii pentru instalare și de rețeai întrețeainere

19