SISTEMUL BUGETAR PUBLIC NAŢIONAL

 
  Sistemul bugetar

Noţiunea de buget poate fi abordată din perspectivă juridică dar şi  din

perspectivă economică. Sub aspect juridic, b u g e t u l r e p r e z i n t ă u n a c t p r i n c a r e
sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.
F i i n d   u n   d o c u m e n t   c a r e   n e c e s i t ă   a u t o r i z a r e a prealabilă a puterii legislative,
bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodată, bugetul este un act de previziune a resurselor
publice şi a modului de utilizare a acestor resurse, elaborându-se pentru o perioadă de un an. În
statele democratice moderne, elaborarea, execuţia şi controlul bugetar sunt realizate în
conformitate cu procedurile de drept bugetar, asigurându-se un echilibru între puterea legislativă
şi cea executivă.
Abordarea economică a conceptului de buget subliniază corelaţiile macroeconomice şi,î n
special, legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Bugetul
e x p r i m ă r e l a ţ i i l e economice în formă bănească ce iau naştere în procesul
repartiţiei produsului intern brut, în concordanţă cu obiectivele de politică economică şi
socială ale fiecărei perioade. Aceste relaţii semanifestă în dublu sens: ca relaţii prin
intermediul cărora se mobilizează resursele băneşti ladispoziţia statului iar, pe de altă
parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse. Relaţiile de mobilizare a resurselor
sunt în principal relaţii de repartiţie a produsului intern brut în favoarea statului, prin
intermediul impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, la care se adaugă atragerile de disponibilităţi
temporar libere în economie, prin intermediul împrumuturilor de stat interne. Bugetul este un
instrument de previziune, atât pe termen scurt, ca urmare a dimensionării veniturilor şi
cheltuielilor publice la nivelul unui an, cât şi pe termen mediu, prin elaborarea
bugetelor pe programe, mai ales pentru cheltuieli publice de investiţii.
Dintre definiţiile date în literatura de specialitate conceptului de sistem bugetar reţinem
următoarea:
-ansamblul bugetelor întocmite la un moment dat într-o ţară, relaţiile de interdependenţă
existente, pe de o parte între componentele ansamblului, iar pe de altă parte, între acestea şi

1
mediul extern, metodele, procedeele şi instituţiile participante, prin intermediul cărora se pun la
dispoziţia autorităţilor publice, centrale şi locale, principalele resurse necesare realizării
obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării, inclusiv cele aferente
funcţionării acestora.
Sistemul Bugetar Public Naţional operează pe întreg teritoriul ţării, atât la nivel central(
prin bugetele ce aparţin statului), cât şi la nivel local(prin bugetele ce aparţin unităţilor
administrativ teritoriale). Cele mai importante entităţi bugetare pe care le cuprinde Sistemul
Bugetar Public Naţional sunt: Bugetul de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, fondurile
bugetare speciale( Bugetul Fondului pentru Şomaj şi Bugetul Fondului pentru Asigurările
Sociale) şi bugetele locale ( respectiv bugetele judeţene şi bugetele locale).

Functiile bugetului public naţional

Ca si finanţele, bugetul îndeplineste functia de repartitie si functia de control. Functia de

repartitie se manifesta in sensul ca statul,prin intermediul bugetului public national, participa la
distribuirea primara a produsului national brut creat atat in sectorul public, cat si in cel privat.
Functia de control a bugetului public national se exercita pe ansamblul procesului bugetar. In
etapa elaborarii, folosindu-se metoda evaluarii directe, sunt verificate declaratiile de venituri si
impunere pentru ca acestea sa evidentieze cat mai real resursele generatoare de venituri publice.
In procesul incasarii veniturilor functia de control se manifesta asupra determinarilor corecte a
cuantumului fiecarei surse de venit, a varsarii si regularizarii acestora.

Prerogativele principale ale bugetului public naţional

Bugetul public national are urmatoarele prerogative principale: a) participa in mod direct
la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului; b) asigura autonomia reala a colectivitatilor locale,
constituite in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale; c) garanteaza realizarea efectiva a
protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei; d) asigura echilibrul
financiar, monetar si valutar al statului; e) are un important rol stabilizator al economiei
nationale. Prin legea de adoptare a bugetului de stat se confera bugetului public national forta
obligatorie a normei de drept, prin aceasta bugetul de stat are o natura juridica de lege.

2
Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice.
Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului.
Acestea sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare
sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi
(datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune
monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.
Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in
vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii: armata, ordine publica, invatamant,
sanatate, cultura, constructii de strazi, autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea
mijloacelor de transport, agricultura, protectia mediului etc.

Principiile de fundamentare si elaborare a componentelor bugetului public national

Bugetul se constituie ca un singur document in care sunt inscrise atat veniturile, cat si
cheltuielile, limitate pe un an de zile. In procesul elaborarii si executarii bugetelor componente
ale bugetului public national ,sunt respectate urmatoarele principii: a)Universalitatea bugetului,
reclama inscrierea veniturilor si cheltuielilor in buget in totalitatea lor si nu per sold. b)Echilibrul
(balansarea)bugetului impune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile bugetare
ordinare(venituri curente din impozite directe si imdirecte,venituri nefiscale si din capital).In
situatia cand veniturile bugetare ordinare nu sunt suficiante pentru acoperirea cheltuielilor
imperative, deficitul bugetar rezultat se inscrie ca parte ce urmeaza a fi complinita pe seama
veniturilor extraordinare. c)Unitatea bugetului presupune cuprinderea tuturor veniturilor si
cheltuielilor intr-un singur document ce are o structura unitara. Inscrierea si prezentarea
resurselor si destinatiile in acelasi act da posibilitatea stabilirii existentei sau inexistenta
balansarii ,provenienta fondurilor statului si actiunile pentru care vor fi cheltuite. d) Bugetele
autonome sunt intocmite,aprobate si executate de regiile autonome sau societatile comerciale cu
capital de stat,dupa modelele stabilite de catre Ministerul Finantelor. e)Realiatea bugetului se
bazeaza pe posibilitatea de a inscrie in buget venituri si cheltuieli determinate stiintific ,pe baze
reale. Cuantumul veniturilor si a cheltuielilor se poate determina prin diferite metode: metoda
automata sau a penultimei,metoda majorarii sau a diminuarii si metoda evaluarii directe. Metoda
automata are ca baza de raportare rezultatele din penultimul an celui care se proiecteaza. Aceasta

3
metoda nu poate imprima certitidini ca fenomenele economico-financiare se vor repeta la aceeasi
scara si in exercitiul financiar ce se prevede. Metoda majorarii sau a diminuarii se bazeaza pe
procedee statistice, stabilindu-se o rata medie anuala ,rezultata din luarea in calcul a exercitiilor
bugetare pe mai multi ani anteriori. Rata supra sau sub suta se aplica la nivelele bugetului anual
in curs, stabilindu-se astfel cuantumul veniturilor si cheltuielilor pentru bugetul anului viitor.
Metoda evaluarii directe-primele doua metode nu pot fi luate in considerare ca fiind procedee de
proiectare realista a bugetului public national. Prima are nuanta forfetata ,iar cea de-a doua nu
are in vedere tendintele economico-financiare ale bugetului viitor. f)Anuitatea bugetului
presupune elaborarea si aprobarea actului bugetar anual. In Romania exercitiul bugetar
corespunde anului calendaristic. g)Publicarea bugetului rezida din supunerea proiectelor de buget
spre examinarea Parlamentului, iar dupa dezbatere si aprobare, darea spre publicitate atat in
mijloacele mass-media ,cat si in Monitorul Oficial. Bugetul, astfel publicat, este cunoscut de
catre cetateni care au calitatea , directa sau indirecta, de contribuabili si consumatori ai fondurilor
publice

Consideraţii generale privind bugetul statului

Preocupările legate de definirea bugetului statului sunt multiple, formulându-

se mai multe teorii şi exprimându-se opinii diverse, de la caracterizarea lui ca act administrativ
sau plan financiar, până la considerarea lui ca act legislativ sau lege. În acest context, bugetul de
stat este considerat a fi acel program prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile
anuale, destinate realizării funcţiilor statului şi satisfacerii nevoilor publice considerate de
interes naţional, program ce îmbracă forma legii1.

1
Cristina Oneţ, Dreptul Finanţelor publice, Partea generală, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p. 50.

4
Bibliografie:

1. Cristina Oneţ, Dreptul Finanţelor publice, Partea generală, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
2005.
2. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
3. Doina Petică Roman, Dreptul finanţelor publice, Casa de Presă şi Editură
Tribuna, Sibiu, 2004.
4. Dan Drosu Şaguna, Drept financiar şi fiscal, vol. II, Ed. Oscar Print, Bucureşti,
1997.