Fișă de autoevaluare

1.Definiti termenii: Salinitate apei, dinamica apei, valuri, maree, curemți oceanici,
plancton, deferlare, ora portului, mare, ocean 20p
2.Completați spațiile cu raspunsul corespunzător:25p
Salinitatea medie in oceanul planetar este de………..g/l
In regiunile intertropicale temperature medie a apei este de……. º C
Marea Sargaselor are o culoare………..
Valurile aproape paralele din largul oceanului formează cee ace se numește…….
Procesul de spargere a valurilor marine ca urmare a scăderii adâncimii fundului
apei odată cu apropierea de țărm se numeste……
3.Inconjurați răspunsul corespunzător:
1.Salinitatea maximă de 39-42g/l o intâlnim în:
a.regiunea ecuatorială b.regiunea temperate c.regiunea polară d.regiunea
tropical aridă
2.Valurile oceanice sunt provocate de:
a.vânt, cutremure de pământ, erupții vulcanice
b.diferente de salinitate
c.diferențe de densitate ale apei
d.diferențe de culoare a apei
3.Mareele sunt determinate de:
a. vânt, cutremure de pământ, erupții vulcanice
b.diferențe de densitate a apei
c.diferente de culoare a apei
d. atracția Lunii și a Soarelui
4. Prororoca se produce pe:
a. Nil
b.Prut
c.Amazon
d.Indus
5. Principalele tipuri de curenți oceanici sunt:25puncte
a.curenți rezultați prin acțiunea vânturilor,curenți formați din difeențele de
densitate a apei, curenți ân funcție de temperature, curenți vertiali
b.curenți de derive, curențirezultați prin acțiune vantului, curenți reci,, curenți calzi
c.curenți de derive, curenți reci, curenți calzi, curenți liberi
d.curenți formați din diferența de densitate a apei, curenți calzi, curenți reci ,
curenți verticali
4.Numiți : 9puncte
a. cauza producerii mareelor
b.momentul de producer al mareelor minime
c.momentul de producer al mareelor maxime

5.Numiți mișcările apelor oceanicespecifice categoriilor mentionale 9p

a.mișcări permanente
b.mișcări periodice
c.mișcări neregulate
6.O maree este formată din :2 puncte
a…………………………
b……………………………..

APELE CONTINENTALE
Apele continentale sunt de doua feluri:
 Ape de suprafață
 Ape subterane
Apele continentale de suprafață se prezintă sub forma de:
 Ape curgatoare(râuri, fluvii)
 Ape statatoare(lacuri balți, mlaștini)
 Ghețari
Caracteristicile apelor curgătoare
- curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre, datorită
gravitaţiei
- au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg(albie)
- curg permanent sau temporar
- apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele
subterane
- forma de relief creată- valea
Elementele unui râu:
 izvor
 curs (cu trei sectoare: superior,mijlociu, inferior )
 gura râului
 bazinul hidrografic
 cumpăna de ape
Alimentarea râurilor:
 din ape subterane (alimentare subterană)
 din ploi (alim. pluvială) La alimentarea râurilor
participă de obicei mai multe
 din topirea zăpezii (nivală)
surse
 din topirea gheţarilor (glaciară)

Debitul : este cantitatea(volumul) de apă scursă într-un anumit timp printr-un

loc(secţiune) a râului.Se exprimă în m3/s. Poate varia de la o zi la alta, lună la alta.
Aceste variatii ale debitului in timp de un an precum si nivelul râului reprezintă
regimul de scurgere(hidrologic) al râului.

Factori ce influenţează debitul:

 cantitatea de precipitaţii care cade in bazinul râului
 temperatura aerului
 vegetaţia
  relieful
 suprafaţa bazinului
 rocile

Viiturile – creşteri de debite excepţionale, produse intâmplător şi pe scurtă durată-

pot determina inundaţii
APELE CONTINENTALE
Apele continentale sunt de doua feluri:
• Ape de suprafață
• Ape subterane
Apele continentale de suprafață se prezintă sub forma de:
• Ape curgatoare(râuri, fluvii)
• Ape statatoare(lacuri balți, mlaștini)
• Ghețari
Apele curgătoare cuprind :pâraie, râuri , fluvii,pentru toate utilizându-se
denumirea generică de râuri . Ele provin din apele de precipitație si din izvoare,
care curg la suprafața scoarței terestre concentrandu-se pe anumite direcții (făgașe)
Elementele hidrografice ale unui râu sunt:
a. Izvorul,care este locul de unde incepe să se formeze cursul râului;acesta
poate fi punctul de ieșire al apei dintr-un strat acvifer subteran la suprafața
scoarței terestre sau locul de topire al unui ghețar, ori chiar un lac.
b. Cursul de apă, făgașul(albia minoră)prin care se scurge apa râului între izvor
si gura de vărsare. Acest curs este incadrat de maluri și conține talvegul,
partea morfologică cea mai joasă,prin care apa râului are o viteză de
scurgere mare.
In lungul cursului de apă se pot distinge trei sectoare
distincte:superior(cursul superior), mijlociu(cursul mijlociu)și inferior(cursul
inferior),care sunt mai bine evidențiate la râurile ce strabat unitati de relief
diferite.
 În cursul superior, de regulă, relieful este mai înalt și
accidentat,versanții sunt proeminenți, albiile sunt inguste și cu
praguri, iar scurgerea apei se face vijelios;râurile formează repezișuri
și cascade, care apar insă și in celelalte sectoare.
 În cursul mijlociu relieful este mai puțin înalt,fragmentarea este mai
redusă există luncil și terase scurgerea apei este mai bogată dar mai
puțin tumultosă ;
 În cursul inferior altitudinile sunt reduse,relieful este slab fragmentat,
luncile și terasele sunt bine dezvoltate,apa are viteză redusă ; unele
râuri si fluvii meandrează puternic.
 c. Gura râului, locul de vărsare într-un alt râu sau fluviu, ori intr-un lac, o mare
sau chiar Oceanul Planetar. Locul in care un râu se varsă în alt râu se
numește confluență .râul care se varsă în alt rîu se numește afluent,iar râul
care primește alt râu se numește collector
Râurile se varsă în mari sau oceane prin guri de vărsare simple sau prin delte
sau estuare.
d. Lungimea râului corespunde distanței dintre izvor și gura de vărsareși
variază de la câteva sute de metrii la mii de kilometrii, cel mai lung curs de
apă este Nilul, care masoară 6 671km
e. Bazinul hidrografic reprezintă suprafața de pe care un râu iși adună apele.
Are marime și forme diferite, în funcție de zonele de climă, de relief și de
alți factori.
f. Cumpăna de ape -linia marilor înăltimi ce separă două bazine hidrografice
vecine. Prin adâncirea mai rapidă a pâraielordintr-un bazin ce determină
inaintarea izvoarelor lor,poziția cumpenei de apă se poate schimba, cee ace
face ca, in timp,un bazin hidrografic sa se extindă treptat, iar celălalt să se
micșoreze
Modul de alimentare și regimul de scurgere al râurilor
Sursele de alimentare . Apa râurilor provine din ape subterane, ploi, topirea
zăpezii și a gheții sau din lacuri și mlăștini. La alimentarea râurilor participă de
obicei mai multe surse ,distingându-se râuri cu alimentare pluvio nivală(din ploi și
zăpezi)pluvio – glaciară(din ploi și gheață)etc.
În anumite regiuni predomină un tip de alimentare: pluvială, în cele ecuatoriale,
nivală în regiunile cu ierni aspre și multă zăpadă; subterană in regiunile cu roci
permeabile sau solubile, etc.
Debitu râurilor Reprezintă volumul de apăscurs intr-o unitate de timp prin
albia râului, intr-o anumită secțiune a sa , și se exprimă in l/s.Această cantitate
poate varia de la o zi la alta, de la o lună la alta etc.Din acest motiv se calculează
debitul mediu zilnic, lunar, annual, multiannual.Din necesități practice se iau in
calcul și extremele:debitele minime respective debitele maxime.
Varia/iile în curs de un an ale debitului și nivelului râului reprezintă regimul
de scurgere sau regimul hidrologic al râului.

Factorii care influentează debitele sunt :

 Cantitatea de precipitații care cade in bazinul râului
 Temperature aerului, variabilă de la o zi la alta și de la un anotimp la altul
 Vegetația prin tip și grad de desfășurare
 Relieful, prin altitudine și pantă
  Suprafața bazinului- cu cât este mai mare cu atât debitele vor fi mai mari
 Rocile , care pot influența debitul prin proprietățile lor

Regimul hidrologic al râurilor

Regimul hidrologic al râurilor sau regimul de scurgere reprezintă variațiile în
curs de un an ale debitului și nivelului apei râului.După modul în care se asociază
fazele cu scurgere minima cu fazele de scurgere maximă se disting doua tipuri de
regim hidrologic:
 Regim hidrologic simplu , care se caracterizează , în timpul anului printr-o
creștereînsemnată și apoi o scădere.
 Regim hidrologic complex, characteristic râurilor al căror bazin de recepție
se desfașoară în mai multe zone climatice sau pe mai multe etaje, intr-un lanț
muntos înalt;Nilul, de exemplu, iși are origineaîn zona ecuatorială(ploi
bogate permanent)trece prin cea de savană,(un sezon ploios și unul
secetos)prin desert(Sahara)și ajunge la vărsare în regiunea climatului
mediteranean.

Revărsări și inundații
Râurile au oscilații sezoniere, normale care determină revărsări ciclice, de
regulă moderate. Există si creșteri de debit excepționale, produse întâmplător,și de
scurtă durată, numite viituri, care pot determina inundații. În timpul inundațiilor
apa acoperă intreaga luncă,rezultând pierderi materiale foarte mari

FIȘA DE LUCRU
 1

2
3

4
5

7
6

I.În desenul de mai sus sunt reprezentate și marcate cu cifre de la 1 la 7 elementele

unui bazin hidrografic. Notează pe fișă elementele marcate. 14 puncte
II.Completeaza cu raspunsul corect spatiile punctate de mai jos . 25 puncte
Distanța dintre izvorul râului și gura de varsare se numește…………. .Cea
mai joasa parte a râului unde viteza de scurgere este foarte mare se numește
………….. . Linia marilor înăltimi ce separă două bazine hidrografice se
numește……………… Cel mai lung fluviu al Terrei este……………… . Fluviul
cu cel mai mare bazin hidrografic este…………….. .
III. Înconjurati răspunsul corect la afirmațiile de mai jos: 25puncte
1.Distanța dintre locul de Ieșire al apei la suprafață și gura de vărsare a unui râu se
numește :
a.izvor b.curs de apă c.talveg d.lungimea râului
2.Principalul factor care influențează regimul hidrologic al Nilului este:
a.clima b.vegetația c.fauna d.omul

3. Volumul de apă scurs printr-o secțiune într-o unitate de timp( / s)se numește:

a.viitură b.debit c.regim hidrologic d.curs inferior

4.Scurgerea vijelioasă a apei se face în:
a.cursul superior b.cursul mijlociu c.cursul inferior d.gura de vărsare
5.Creșterile excepționale si de scurtă durată ale apei se numesc:
a.viituri b.debite mari c.debite medii d. debite mici
4. Analizați graficul de mai jos si notați: 16 puncte

a.Lungimea afluenților Dunării b. Debitul mediu al afluenților Dunării

1Inn 1.Inn
2Drava 2Drava
3Tisa 3Tisa
4Sava 4Sava
5Morava 5Morava
6Olt 6Olt
7Siret 7Siret
8 Prut 8 Prut

5. Definiți termenii :afluent, confluență, lungimea râului,bazin hidrografic, talveg

10 puncte