WORD

Cursul I-RPB-IT-041-01
Obiective
 Crearea deprinderilor necesare utilizării
unui editor de texte
 Prezentarea principalelor elemente ale
ferestrei aplicaţiei Word 2000
 Noţiuni generale legate de utilizarea
fişierelor
 Noţiuni despre introducerea şi modificarea
textului
 Utilizarea formatărilor pentru pagină şi
caractere
Descriere
Acest curs îşi propune să facă o prezentare succintă a funcţiilor de bază ale editorului
(procesorului) de texte Word 2000. La ora actuală acest editor este cel mai folosit în
lume.
Generalităţi
Microsoft Word este un program performant de procesare de text pe care îl poţi
utiliza pentru a crea şi modifica documente, pentru a publica documentele pe hârtie
sau în format electronic, pentru a transmite documentele prin e-mail sau prin fax.
Cerinţe finale
La sfârşitul acestui curs va trebui să ştii următoarele:
 Modurile în care se lansează în execuţie şi se închide aplicaţia Word
2000;
 Elementele de bază ale ferestrei aplicaţiei Word 2000;
 Noţiuni legate de utilizarea fişierelor:
 Crearea unui fişier nou;
 Deschiderea unui fişier existent;
 Salvarea unui document nou sau a unui document modificat;
 Introducerea şi editarea textului;
 Pregătirea pentru listare şi listarea propriu zisă.
Lecţia 1
Obiective
 Lansarea în execuţie şi închiderea
programului
 Prezentarea principalelor elemente ale
ferestrei
 Lucrul cu documente: creare, salvare,
închidere şi deschidere
 Moduri de vizualizare a documentului
 Navigarea într-un document şi editarea lui
 Selectarea textului într-un document
 Setarea paginilor
Cerinţe finale ale lecţiei
La sfârşitul acestei lecţii va trebui să ştii următoarele:
 Lansarea în execuţie a aplicaţiei Word 2000;
 Principalele elemente ale ferestrei aplicaţiei Word 2000;
 Modurile de vizualizare disponibile;
 Crearea de noi documente;
 Salvarea documentelor noi şi a celor modificate;
 Editarea textului, selectarea lui şi deplasarea în interiorul
documentului;
 Stabilirea parametrilor paginii (setarea paginii).

LANSAREA ŞI ÎNCHIDEREA PROGRAMULUI WORD 2000

Programul Word 2000 poate fi lansat în execuţie în mai multe moduri. În continuare
sunt prezentate trei dintre acestea:
 utilizarea meniului Start;
 utilizarea barei Office;
 utilizarea programului din folder-ul în care a fost instalat programul.
 În practică poţi întâlni şi alte moduri prin care este lansată în execuţie această
aplicaţie. Acele moduri pot fi corecte chiar dacă nu au fost prezentate în această
lecţie. Pentru a elimina orice suspiciune în legătură cu acest lucru consultă-te cu
persoana cu care te instruieşti sau o persoană avizată.

UTILIZAREA MENIULUI START

Pentru a lansa în execuţie programul Word 2000

folosind meniul Start execută următoarele:
 clic pe butonul Start din bara de task-uri;
 poziţionează cursorul pe opţiunea Programs şi
aşteaptă un moment până se afişează conţinutul acestui
meniu;
 din lista de opţiuni a meniului Programs
poziţionează cursorul mouse-ului pe opţiunea Microsoft
Word şi execută clic.

UTILIZAREA BAREI OFFICE

Dacă ai pe Desktop afişată bara Office care conţine butonul , execută un clic.
În cazul în care nu ai afişată bara Office o poţi afişa astfel:
 execută clic pe butonul Start din bara de task-uri;
 poziţionează cursorul pe opţiunea Programs şi aşteaptă un moment
până se afişează conţinutul acestui meniu;
 poziţionează cursorul pe opţiunea Microsoft Office Tools şi, din
acest meniu, selectează Microsoft Office Shortcut Bar, apoi execută clic pe
aceasta.

UTILIZAREA PROGRAMULUI DIN FOLDER-UL ÎN CARE A FOST INSTALAT

PROGRAMUL

Pachetul de programe Microsoft Office este instalat în folder-ul

„C:\Program Files\Microsoft Office\Office”. În acest folder se află fişierul
winword.exe, care lansează în execuţie aplicaţia Word 2000.
Pentru a accesa acest fişier trebuie să lansezi în execuţie aplicaţia Windows
Explorer care te ajută să vizualizezi conţinutul folder-ului
„C:\Program Files\Microsoft Office\Office”. În acest folder trebuie să cauţi fişierul
winword.exe şi să execuţi un dublu clic pe acesta.

Notă. Aplicaţia Word 2000 se va lansa în execuţie automat dacă execuţi un

dublu clic pe un fişier de tip Word (cu extensia .doc) sau un shortcut al unui astfel de
fişier.
ÎNCHIDEREA APLICAŢIEI WORD 2000

Când vrei să închizi aplicaţia Word 2000 ai la dispoziţie mai multe metode:
 execuţi clic pe butonul Close ( ) al aplicaţiei;

 execuţi dublu clic pe meniul sistem din bara de titlu ( );

 selectezi Exit din meniul File;
 tastezi combinaţia Alt+F4.
 Dacă nu ai salvat modificările din documentele deschise, Word 2000
te întreabă dacă doreşti să salvezi aceste modificări prin intermediul unei casete de
dialog care va fi prezentată la închiderea documentelor.

ELEMENTELE FERESTREI APLICAŢIEI WORD 2000

Odată cu lansarea aplicaţiei Word 2000 se deschide în fereastra aplicaţiei şi o

fereastră fişier care conţine un nou document de tip Word numit automat
Document1. Următoarele documente nou create se vor numi Document2,
Document3, etc. Odată cu aplicaţia este posibil să apară şi o agrafă pe o coală de
hârtie sau o altă imagine care reprezintă asistentul Office. Acest asistent te îndrumă
pe toată perioada editării documentelor şi poate să-ţi răspundă la întrebări.
Fereastra aplicaţiei Word este compusă din următoarele elemente:

BarBara de
meni

Rigla Bara cu unelte Bara de unelte

orizontală de formatare standard

Punctul de
inserare Spaţiul de lucru

Rigla Bara de derulare

verticală verticală

Butoane de selectare Bara de derulare Bara cu unelte Bara cu unelte

a modului de afişare orizontală de desenare de stare
 bara de titlu compusă din:
 pictograma meniului sistem care conţine următoarele
comenzi: Restore (aduce fereastra la dimensiunile avute înaintea
maximizării), Move (permite deplasarea ferestrei, dacă nu este maximizată),
Size (redimensionează fereastra), Minimize (reduce dimensiunea ferestrei la
un buton în bara de task-uri), Maximize (măreşte fereastra la dimensiunea
maximă a ecranului), Close (închide fereastra curentă);
 titlul ferestrei care conţine numele fişierului (Document1) şi
numele aplicaţiei (Microsoft Word);
 trei butoane care dublează comenzile din meniul
sistem:  – Minimize, / – Maximize/Restore, – Close.
 bara de meniuri – conţine toate comenzile care se pot folosi la un
moment dat, organizate în meniuri şi submeniuri;

 barele de unelte (Toolbars) – conţin cele mai uzuale comenzi;

 bara de unelte standard (Standard) – conţine comenzile
legate de utilizarea fişierelor şi inserare a unor obiecte uzuale (tabel tip Word,
tabel Excel, etc.);

 bara de formatare (Formatting) – conţine comenzile de

formatare a textului şi a paragrafelor 1;

 bara de desenare (Drawing) – conţine comenzile cu ajutorul

cărora se pot crea şi formata obiecte grafice (linii, forme geometrice, culori,
etc.);

 alte bare de unelte în funcţie de obiectul care se formatează.

Notă. 1. Word 2000 conţine cam 20 de bare de unelte diferite, dar, în general,
numai două sau trei dintre acestea sunt vizibile. Barele cu instrumente sunt
adaptabile, iar butoanele vizibile se pot modifica în funcţie de necesităţi. Dacă ai
nevoie de alte comenzi poţi să creezi propriile bare de unelte sau să adaugi comenzi
în cele existente.

Notă. 2. Barele de unelte şi bara de meniu nu au o poziţie fixă. Ele pot fi

mutate, transformate ca în imaginea de mai jos, redimensionate.

1
Despre paragrafe vom discuta în paginile următoare mai amănunţit. Pentru început trebuie
să reţii că un paragraf este textul inserat între două apăsări ale tastei Enter.
 Notă. 3. Deplasând cursorul mouse-ului pe un buton dintr-o bară de unelte, pe
ecran se afişează numele butonului (numele comenzii).

 două rigle:
 rigla orizontală – permite modificarea rapidă a marginilor
stângă şi dreaptă a paragrafelor, inserarea, ştergerea sau modificarea poziţiei
stopurilor tabelare (tabs stop), modificare lăţimii coloanelor;
 rigla verticală – permite modificarea cu uşurinţă a marginilor
de sus şi de jos a paginilor, a antetului şi a subsolului, înălţimea liniilor din
tabel;
 bare de derulare verticală şi orizontală – permit deplasarea pe
orizontală şi pe verticală în cadrul documentului; în partea stângă a barei de derulare
orizontală se află patru butoane care permit schimbarea modului de afişare;
 spaţiul de lucru – reprezintă zona în care se introduce textul şi
celelalte obiecte din care se compune documentul; pe suprafaţa de lucru se află
punctul de inserare, care este o linie verticală care clipeşte şi indică locul în care se
vor scrie caracterele trimise de la tastatură;
 bara de stare – conţine informaţii despre documentul curent, poziţia
punctului de inserare şi regimul de editare utilizat. Informaţiile afişate în bara de
stare sunt explicate în tabelul următor.

Informaţie Semnificaţie
Page 1 Numărul paginii curente a documentului activ.
Sec 1 Numărul secţiunii curente a documentului activ.
1/4 Numărul paginii curente / numărul total al paginilor din document
At 9,6 cm Poziţia liniei faţă de marginea superioară a paginii.
Numărul liniei în cadrul paginii. Liniile vide sunt numerotate, însă liniile
Ln 12 din antete, subsoluri, note de subsol de pagină şi de sfârşit de document
nu sunt numerotate.
Poziţia caracterului în interiorul liniei. Caracterele de tabelare şi de spaţiu
Col. 1
sunt numerotate ca şi cum ar fi caractere obişnuite.
Printr-un dublu clic se afişează fereastra de înregistrare a
REC
macrocomenzilor.
TRK Printr-un dublu clic se activează / dezactivează înregistrarea reviziilor.
Printr-un dublu clic se activează / dezactivează modul de selecţie extinsă
EXT
(acelaşi efect se realizează şi prin acţionarea tastei F8).
Printr-un dublu clic se activează / dezactivează modul de editare prin
OVR
suprascriere (acelaşi efect se realizează prin acţionarea tastei Insert).
UTILIZAREA COMENZILOR WORD 2000

Prin comandă se înţelege o instrucţiune care comunică aplicaţiei Word să efectueze

o anumită operaţie. Pentru a lansa în execuţie o comandă trebuie să o selectezi:
 din bara de meniuri;
 din barele de unelte;
 folosind combinaţiile de taste asociate comenzilor;
 din meniul rapid.
Alegerea unei comenzi din bara de meniuri se face în felul următor:
Cu ajutorul mouse-ului Cu ajutorul tastaturii
1. poziţionezi cursorul mouse-ului pe 1. apeşi tasta F10, sau tasta Alt, sau
meniul dorit, execuţi un clic şi se combinaţia Alt + literă, unde literă
derulează o listă cu toate, sau o parte, reprezintă litera subliniată din cadrul
din opţiunile meniului respectiv; meniului şi apoi apeşi tasta săgeată în
jos pentru a vedea opţiunile meniului;
2. din această listă alegi următoarea 2. foloseşti tastele săgeţi pentru a te
opţiunea dorită; deplasa printre opţiunile meniurilor;
3. în cazul în care opţiunea selectată este 3. tastează Enter când ai ajuns pe
un submeniu se reia pasul 2. comanda dorită.
Alegerea unei comenzi din bara de unelte se poate face numai cu ajutorul mouse-
ului. Înainte de a da o comandă din bara de unelte trebuie ca bara care conţine acea
comandă să fie vizibilă. Modul în care se afişează sau se ascunde o bară de unelte se
va detalia în lecţia următoare. Pentru a alege comanda poziţionezi cursorul mouse-
ului pe butonul ce poartă numele comenzii şi execuţi clic.
Combinaţiile de taste care sunt asociate comenzilor le vezi în meniu în dreptul
comenzii respective sau în Help. Nu toate meniurile au asociate combinaţii de taste,
dar o listă completă a acestor combinaţii de taste se poate obţine cu ajutorul
asistentului tastând „keyboard shortcuts” şi apoi apăsând butonul Search.
Pentru a alege o comandă din meniul rapid trebuie mai întâi activat astfel:
 cu ajutorul tastaturii – Shift + F10;
 cu ajutorul mouse-ului – clic dreapta.
După activarea acestui meniu alegi comanda dorită şi apeşi tasta Enter sau execuţi
clic.

Notă. La un moment dat anumite comenzi (din meniu, din meniul rapid sau din
barele de unelte) pot fi inactive. Comenzile inactive arată astfel: sau
.

MODURI DE VIZUALIZARE A DOCUMENTELOR

Vizualizarea documentelor în Word 2000 poate fi făcută în mai multe moduri în

funcţie de tipul de editare pe care vrei să-l efectuezi. În fiecare mod de vizualizare te
poţi concentra asupra unor aspecte diferite ale procesului de editare. Modul de
 vizualizare implicit este Normal View. La o deschidere ulterioară a aplicaţiei modul
de vizualizare folosit va fi cel utilizat în momentul închiderii anterioare a aplicaţiei.
Mod de vizualizare Explicaţii
Acest mod de vizualizare este folosit, în general, pentru
introducerea, editarea şi formatarea textului. Normal View
Normal View prezintă textul într-o formă simplificată, astfel că viteza de
editare creşte. În acest mod de vizualizare nu sunt afişate
chenarele, antetele şi subsolurile, obiectele şi imaginile.
Acest mod de vizualizare este folosit pentru a crea pagini Web
sau documente care sunt afişate direct pe ecran. Textul şi
Web Layout View celelalte obiecte sunt afişate aşa cum le-ar afişa un browser de
Internet.
Acest mod de vizualizare prezintă documentul aşa cum ar arăta
el pe hârtie. Sunt afişate corect antete şi subsoluri, note de
subsol şi note de sfârşit, imaginile şi celelalte elemente
Print Layout View componente. Acest mod se foloseşte pentru testarea finală a
paginii. Dezavantajul este utilizarea accentuată a resurselor
calculatorului.
Acest mod de vizualizare permite afişarea documentului la
Print Preview dimensiuni mai reduse pentru a avea o privire de ansamblu
asupra aranjării în pagină a informaţiei.
Acest mod de vizualizare prezintă structura documentului şi
permite mutarea, copierea şi reorganizarea acestuia prin simpla
tragere a titlului. În acest mod poţi afişa doar titlurile
importante sau să extinzi afişarea conţinutului pentru titlurile de
Outline View interes sau pentru întreg documentul. Modul Outline View
permite lucrul cu documente principale şi subdocumente. Un
document principal (master document) permite crearea şi
modificarea cu uşurinţă a documentelor foarte mari. Nu sunt
afişate chenarele, antetele şi subsolurile.

Obs.: Reciteşte acest tabel în momentul în care te familiarizezi cu cea mai mare
parte din conceptele pe care le utilizează această aplicaţie.

Trecerea de la un mod de vizualizare la altul se realizează prin selectarea din meniul

View a modului dorit sau prin apăsarea unuia din butoanele aflate în stânga barei de
derulare orizontală ( ) corespunzător modului de vizualizare dorit. În afară
de aceste moduri de vizualizare mai există posibilitatea de a vizualiza documentul pe
întreg ecranul şi la diferite dimensiuni (factori de scalare 2). Vizualizarea pe întreg
ecranul se realizează selectând din meniul View opţiunea Full Screen, iar pentru a
modifica factorul de scalare al documentului se selectează din lista zoom ( ),
care se găseşte pe bara standard, factorul de scalare dorit.
Tot în acest loc merită amintit faptul că editorul permite împărţirea spaţiului de lucru
în două. Fiecare parte dispune de bare proprii de derulare, butoane proprii de
schimbare a modului de vizualizare, rigle verticale şi orizontale proprii. Acest lucru
2
Prin factor de scalare se înţelege o valoare exprimată în procente. Valoarea poate fi mai
mică de 100, caz în care documentul este afişat la o dimensiune mai mică decât cea reală sau
mai mare de 100, caz în care documentul este afişat la o dimensiune mai mare decât cea
reală.
 îţi permite ca într-una din părţile spaţiului de lucru să vizualizezi şi să editezi într-un
mod, iar în cealaltă parte într-un alt mod, pe aceeaşi pagină sau pe pagini diferite.
Împărţirea în două a spaţiului de lucru o realizezi astfel:
 Din meniul Window selectezi comanda Split. În urma acestei
comenzi în mijlocul ecranului apare o linie orizontală.
 Cu ajutorul tastelor săgeată în sus () şi săgeată în jos () sau prin
mişcarea mouse-ului deplasează linia de separare a ecranului până la poziţia dorită.
 Apeşi tasta Enter sau execuţi clic.

LUCRUL CU DOCUMENTE

Fişierele pe care le creează aplicaţia Word se numesc documente şi au extensia .doc.

CREAREA DOCUMENTELOR

La fiecare lansare în execuţie a aplicaţiei se creează un document nou. Pentru a crea

şi alte documente în timpul unei sesiuni de lucru, ai la dispoziţie butonul New
din bara de unelte standard sau comanda New... din meniul File (această comandă se
poate apela şi folosind combinaţia de taste Ctrl + N).

Dacă foloseşti butonul New din bara de unelte standard pe ecran apare un
document nou, iar în bara de task-uri mai apare un task cu numele acestuia.
Dacă foloseşti comanda New... din meniul File pe ecran apare caseta de dialog New
care îţi pune la dispoziţie un număr de modele de documente numite Template.
Aceste modele sunt grupate în mai multe categorii. Selectezi modelul de document
dorit şi apoi apeşi butonul OK. Mai multe elemente despre crearea documentelor cu
ajutorul modelelor predefinite şi definirea de modele proprii se vor detalia în lecţiile
următoare.

SALVAREA DOCUMENTELOR

Atât documentele nou create cât şi documentele existente şi care sunt în editare sunt
păstrate în memoria RAM, care este o memorie volatilă. Pentru ca modificările să
fie păstrate şi după închiderea aplicaţiei sau a documentelor trebuiesc salvate în
 memoria externă (permanentă). În cazul în care această salvare nu se realizează se
pierd toate modificările. Pentru a preîntâmpina pierderile accidentale datorate
blocării aplicaţiei sau a calculatorului trebuie să salvezi periodic aceste documente.
Salvarea documentelor poate fi de două tipuri: salvarea documentelor noi şi salvarea
documentelor existente. Tot aici vom discuta şi salvarea sub un alt nume a unor
documente.
Salvarea unui document nou se realizează cu comanda Save din meniul File sau cu
butonul Save din bara standard. În urma executării acestei comenzi pe ecran
apare caseta Save As în care se vede conţinutul folder-ului My Documents care este
folder-ul implicit pentru stocarea documentelor. În această fereastră trebuie să
completezi câmpul File name
cu numele dorit şi să apeşi butonul Save. Modificarea folder-ului curent o poţi
realiza selectând din lista Save in folder-
ul dorit şi apoi cu dublu clic pe numele folder-ului dacă folder-ul căutat este un
subfolder al celui selectat din lista Save in.

În caseta Save As mai întâlneşti următoarele butoane care îţi oferă următoarele
facilităţi:

Permite întoarcerea la un ecran anterior.

Permite întoarcerea la un nivel de subordonare superior.

Permite accesul rapid la browser-ul de Internet.

Permite ştergerea obiectului selectat.

Permite crearea unui nou folder în folder-ul afişat în câmpul Save in.

Permite alegerea a diferite moduri de vizualizare a conţinutului unui folder

precum şi vizualizarea conţinutului fişierului.

Permite găsirea, ştergerea, tipărirea, etc. unui registru de calcul.

O serie de alte butoane îţi oferă alte facilităţi:

 Permite vizualizarea fişierelor cel mai recent utilizate.

Permite vizualizarea conţinutului folder-ului My Documents.

Permite vizualizarea conţinutului Desktop-ului.

Permite crearea de legături spre foldere de pe calculatorul personal sau

din reţeaua la care eşti conectat sau la Internet.

Permite accesul la reţeaua la care eşti conectat.

În urma salvării pe hard disc apare un fişier cu numele pe care l-ai scris în câmpul
File name.
Salvarea documentelor existente (salvarea modificărilor din documentele existente)
se realizează tot cu comanda Save. În acest caz nu se mai deschide caseta Save As,
salvarea se va executa fără avertizare. Pentru fişierele care au o dimensiune mai
mare în bara de stare apare o dischetă pe timpul salvării.
Dacă ai documente care necesită modificări, dar ai nevoie şi de forma lor actuală
trebuie ca acele documente să le salvezi cu un alt nume sau într-un alt folder. Pentru
aceasta vei folosi comanda Save As... din meniul File, comandă care deschide căsuţa
Save As. În această fereastră modifici numele fişierului aflat în câmpul File name
(şi vei avea o copie a lui cu alt
nume) sau îi schimbi locaţia în Save in: (şi vei avea o copie a lui cu acelaşi nume).

ÎNCHIDEREA DOCUMENTELOR

La terminarea lucrului cu un document acesta trebuie închis. Pentru a închide un

document selectezi comanda Close din meniul File, sau combinaţia de taste
Ctrl + W, sau butonul Close din bara de titlu. Dacă butonul Close , pe care îl
apeşi, este al aplicaţiei se va închide aplicaţia Word.
Înainte de a închide documentul aplicaţia Word verifică dacă au fost efectuate
modificări. Pentru documentele care au suferit modificări va fi afişată caseta
următoare care cere confirmarea salvării documentului. Această casetă conţine
întrebarea „Vrei să salvezi modificările făcute în ...?”, unde „...” reprezintă numele
fişierului.
 În această casetă se răspunde astfel:
 Yes – salvează şi închide fereastra aplicaţiei sau a documentului;
 No – închide fereastra aplicaţiei sau a documentului fără a salva
modificările;
 Cancel – renunţă la închiderea ferestrei aplicaţiei sau a documentului.

DESCHIDEREA DOCUMENTELOR

Când vrei să continui editarea unui document existent foloseşti comanda Open din
meniul File, sau combinaţia de taste Ctrl + O, sau comanda Open din bara
standard. În urma acestei comenzi pe ecran apare caseta Open. Din această casetă
vei selecta fişierul pe care vrei să-l deschizi. Elementele acestei casete sunt aproape
identice cu cele ale casetei Save As.

Un document poate fi deschis şi dintr-o aplicaţie de navigare (Ex.:

Windows Explorer, My Computer, etc.) cu un dublu clic pe pictograma
documentului.

OPERAŢII SIMPLE DE EDITARE

Principalele operaţii de editare care pot fi efectuate asupra unui document sunt:
 introducerea textului;
 deplasarea punctului de inserare în cadrul documentului;
 modificarea textului;
 selectarea textului.

INTRODUCEREA TEXTULUI

Pentru început vor fi introduse câteva concepte pe care le foloseşte aplicaţia

Word 2000. Principalele concepte sunt caracterul, cuvântul, fraza, paragraful şi
pagina . Aplicaţia Word 2000 foloseşte mai multe concepte, dar le vom detalia în
lecţiile viitoare.
Concept Descriere
Caracteru Este cel mai mic element din cadrul unui document. El este
l reprezentat prin litere, cifre, semne de punctuaţie sau caractere
speciale.
Cuvântul Este o înşiruire de caractere separate prin spaţii şi semne de
punctuaţie.
Fraza Este o înşiruire de cuvinte separate de semnele de punctuaţie specifice
sfârşitului de frază.
Paragrafu Este textul aflat între două apăsări ale tastei Enter. Pot exista
l paragrafe goale în cazul în care tastezi Enter de mai multe ori fără să
introduci text.
Pagina Este conceptul care face legătura dintre documentul electronic şi cel
tipărit. Înainte de a edita un document trebuie să se definească
dimensiunile paginii pe care se va tipări documentul.
Introducerea textului se realizează prin poziţionarea punctului de inserare în locul în
care vrei să inserezi text. Un document gol afişează punctul de inserare în colţul din
stânga sus. Punctul de inserare poate fi deplasat doar la acele locaţii ale
documentului unde există text. Dacă s-a ajuns la punctul unde nu mai există text,
deplasarea cursorului nu mai este permisă decât prin inserare de caractere sau
paragrafe.
Într-un editor de texte există două moduri de editare:
 inserare – caracterele tastate sunt inserate la poziţia punctului de
inserare, iar textul aflat în dreapta acestuia este deplasat către dreapta pentru a face
loc caracterelor nou introduse;
 suprascriere – caracterele tastate înlocuiesc caracterele aflate în
dreapta cursorului până la sfârşitul paragrafului; odată ajuns la sfârşitul paragrafului
se comportă ca în modul inserare.
Comutarea între cele două moduri o poţi realiza cu tasta Insert sau cu dublu clic pe
inscripţia din bara de stare.
În timpul introducerii textului nu trebuie să te preocupe divizarea textului în linii.
Această divizare se realizează automat de către editor. Când se ajunge la sfârşitul
unei linii, editorul va întrerupe textul şi va transfera noul text la începutul liniei
următoare. Tasta Enter o apeşi atunci când vrei să scrii într-un paragraf nou sau să
inserezi paragrafe goale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru pagini. Trecerea pe
pagina următoare se face automat în momentul completării paginii curente. Pentru a
forţa trecerea la pagina următoare foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Enter.
Introducerea textului o realizezi prin apăsarea butoanelor tastaturii (tastele); la
fiecare apăsare pe ecran apare caracterul corespunzător tastei apăsate. Tastele cu
litere au inscripţionat un singur caracter şi pot scrie literele respective. În mod
obişnuit literele scrise sunt litere mici. Pentru a scrie litere mari poţi folosi o
combinaţie între tasta Shift şi tasta corespunzătoare literei sau să comuţi tastatura
într-un mod în care scrie numai litere mari cu ajutorul tastei Caps Lock. În urma
 apăsării acestei taste pe tastatură se aprinde un led care indică faptul că în continuare
se vor scrie litere mari. Pentru a reveni la scrierea literelor mici mai apeşi o dată tasta
Caps Lock. Celelalte taste care nu au inscripţionate litere au inscripţionate câte două
simboluri. Prin apăsarea acestor taste sunt scrise simbolurile din partea de jos, iar
pentru a scrie simbolurile din partea de sus le foloseşti în combinaţie cu tasta Shift.
Aceste taste nu sunt afectate de starea led-ului Caps Lock.

DEPLASAREA PUNCTULUI DE INSERARE ÎN CADRUL DOCUMENTULUI

În timpul editării pot apărea erori (greşeli) de tastare. Pentru corectarea erorilor
trebuie să muţi punctul de inserare la poziţia la care constaţi eroarea şi să faci
corecturile de rigoare.
Poziţia punctului de inserare poate fi modificată atât cu ajutorul mouse-ului cât şi cu
ajutorul tastaturii.
Deplasarea cu ajutorul mouse-ului o poţi face prin poziţionarea cursorului în locul în
care constaţi eroarea şi execuţi clic. Dacă eroarea nu este pe suprafaţa vizibilă te poţi
folosi de barele de derulare verticală şi (eventual) orizontală pentru a aduce eroarea
în zona vizibilă.
Deplasarea cu ajutorul tastaturii se face cu ajutorul tastelor săgeţi sau combinaţii ale
acestora cu tastele Ctrl şi Alt. În tabelul următor găseşti o listă cu cele mai uzuale
taste sau combinaţii de taste.
Tastă sau
Tastă sau
combinaţie Descrierea acţiunii Descrierea acţiunii
combinaţie de taste
de taste
 Un caracter la stânga End La sfârşitul liniei curente
Un caracter la dreapta La începutul liniei
 Home
curente
 O linie în sus Page Up Un ecran în sus
 O linie în jos Page Down Un ecran în jos
Un cuvânt la stânga La începutul paginii
Ctrl +  Ctrl + Page Up
anterioare
Un cuvânt la dreapta La începutul paginii
Ctrl +  Ctrl + Page Down
următoare
La începutul paragrafului La sfârşitul documentului
Ctrl +  Ctrl + End
curent
La începutul paragrafului La începutul
Ctrl +  Ctrl + Home
precedent documentului
La începutul paragrafului
Ctrl + 
următor

MODIFICAREA TEXTULUI

Modificarea textului o poţi face cu ajutorul tastelor de ştergere (Backspace şi

Delete) sau cu ajutorul modului suprascriere.
 Tastele de ştergere au următoarele acţiuni:
 Backspace – şterge caracterul aflat în stânga punctului de inserare şi
mută poziţia acestuia împreună cu textul aflat în dreapta sa cu o poziţie la stânga;
 Delete – şterge caracterul aflat în dreapta punctului de inserare,
poziţia acestuia rămâne neschimbată, iar textul rămas în dreapta este mutat cu o
poziţie la stânga.
Modificările făcute prin suprascriere le realizezi astfel:
 Poziţionezi punctul de inserare în locul în care ai constatat eroarea;
 Comuţi în modul suprascriere cum ai văzut în paragrafele anterioare;
 Scrii textul corect.

SELECTAREA TEXTULUI

Înainte de a efectua operaţii de formatare a textului, acesta trebuie mai întâi selectat.
Prin operaţia de selectare precizezi calculatorului care porţiune de text va fi supusă
formatării. Textul selectat este evidenţiat printr-un text de culoare albă pe fundal
negru.
Selectarea o poţi realiza cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii aşa cum reiese din
următoarele tabele.
Pentru a selecta text cu ajutorul mouse-ului poziţionezi cursorul acestuia la începutul
zonei ce trebuie selectată, apeşi (şi ţii apăsat) butonul stâng, apoi poziţionezi cursorul
la sfârşitul zonei ce trebuie selectată şi eliberezi butonul.
Există situaţii în care trebuie să selectezi zone dreptunghiulare care se întind pe mai
multe linii, dar să nu selectezi integral acele linii. Pentru aceasta foloseşti tasta Alt şi
urmezi indicaţiile din paragraful anterior.
Din tabelul de mai jos înveţi şi alte tehnici de selectare cu ajutorul mouse-ului.

Acţiune Efect Acţiune Efect

În interiorul unui paragraf În bara se selectare3
Dublu clic Selectează cuvântul Clic Selectează linia curentă
Selectează paragraful Selectează paragraful
Triplu clic Dublu clic
curent
Selectează fraza Selectează întreg
Ctrl + clic Triplu clic
documentul
Selectează textul aflat
Clic + Shift + clic între cele două poziţii ale
mouse-ului

Pentru a selecta text cu ajutorul tastaturii în general foloseşti tasta Shift împreună cu
tastele de deplasare. În tabelul următor sunt prezentate câteva metode de selectare.
Toate aceste metode au ca punct de plecare poziţia curentă a punctului de inserare.
3
Bara de selectare nu este o zonă evidenţiată decât de forma cursorului mouse-ului , dar
se află între marginea stângă a foii de hârtie şi zona de editare.
 Combinaţia de Combinaţia de
Descrierea acţiunii Descrierea acţiunii
taste taste
Selectează un Selectează până la
Shift +  Shift + End
caracter la stânga sfârşitul liniei curente
Selectează un Selectează până la
Shift +  Shift + Home
caracter la dreapta începutul liniei curente
Selectează o linie în Selectează până la
Shift +  Shift + Page Up
sus începutul ecranului
Selectează o linie în Selectează până la
Shift +  Shift + Page Down
jos sfârşitul ecranului
Selectează un Selectează până la
Shift + Ctrl +  Shift + Ctrl + End
cuvânt la stânga sfârşitul documentului
Selectează un Selectează până la
Shift + Ctrl +  Shift + Ctrl + Home
cuvânt la dreapta începutul documentului
Selectează până la Selectează până la
Ctrl + Alt +
Shift + Ctrl +  începutul sfârşitul ecranului
Shift + Page Down
paragrafului curent
Selectează până la Selectează întreg
Shift + Ctrl +  sfârşitul Ctrl + A documentul
paragrafului curent

Notă. Aceste metode de deplasare în cadrul documentului, de selectare şi de

modificare sunt doar o parte din posibilităţile acestei aplicaţii. Pentru a afla mai
multe despre metodele de selecţie roagă asistentul să facă o căutare după cuvântul
„selection”, iar apoi selectează opţiunea „Select text and graphics”.

DEFINIREA PARAMETRILOR PAGINII (PAGE SETUP)

Pagina este un alt concept pe care îl utilizează aplicaţia Word. În momentul în care
creezi un document nou parametrii paginilor vor fi preluaţi automat din modelul de
document pe care l-ai ales în caseta de dialog New sau din fişierul model numit
normal.dot, în cazul în care ai folosit butonul New din bara standard.
 Poţi modifica valorile acestor parametri în orice moment pe timpul editării
documentului. Dacă ştii de la început care sunt dimensiunile paginii pe care vei tipări
documentul şi cum trebuie să arate conţinutul documentului este indicat ca aceşti
parametri să-i defineşti de la început.
Dacă modifici parametrii paginii după inserarea informaţiei este posibil să se
modifice şi aranjarea informaţiei pe pagină şi să necesite o nouă verificare a
încadrării în pagină.
Poţi să modifici parametrii paginii din caseta de dialog Page Setup, pe care poţi să o
apelezi cu comanda Page Setup din meniul File sau cu dublu clic pe rigla verticală.

DIMENSIUNEA ŞI ORIENTAREA PAGINILOR (PAPER SIZE)

Înainte de a face o tipărire, aplicaţia Word trebuie să ştie exact natura hârtiei pe care
se va tipări pentru ca informaţia pe care o inserezi în document să poată fi tipărită
corect. În funcţie de imprimanta instalată sunt afişate un număr de tipuri de
dimensiuni predefinite sau poate să-şi definească un tip propriu.

Pentru a stabili dimensiunile şi orientarea paginii deschizi caseta de dialog Page

Setup şi execuţi clic pe fişa Paper Size. În această fişă stabileşti dimensiunea cu
ajutorul listei ascunse Paper_size: (dimensiunea paginii) sau cu ajutorul controalelor
Width: (lăţime) şi Height: (înălţime), dacă vei tipări documentul pe un format de
hârtie care nu este standard.
Orientarea paginii o stabileşti în zona Orientation (orientare) de unde poţi selecta
una din cele două valori ale orientării paginii: Portrait (portret – lăţimea pe
orizontală şi înălţimea pe verticală) şi Landscape (peisaj – lăţimea pe verticală şi
înălţimea pe orizontală).

DIMENSIUNILE MARGINILOR (MARGINS)

Pentru ca informaţia pe care o inserezi în document să se încadreze într-un anumit

format te vei folosi de fişa Margins, specificând astfel distanţele dintre conţinut
(text) şi marginile colii de hâtrie.
Parametrii din fişa Margins au următoarele semnificaţii:
  Top: – stabileşte valoarea distanţei dintre marginea superioară a
paginii şi prima linie de text de pe pagină;
 Bottom: – stabileşte valoarea distanţei dintre marginea inferioară a
paginii şi ultima linie de text de pe pagină;
 Left: (Inside:) – stabileşte valoarea distanţei dintre marginea din
stânga a paginii şi marginea din stânga a paragrafului (în cazul în care se bifează
opţiunea Mirror margins opţiunea Left: devine Inside:);
 Right: (Outside:) – stabileşte valoarea distanţei dintre marginea din
dreapta a paginii şi marginea din dreapta a paragrafului (în cazul în care se bifează
opţiunea Mirror margins opţiunea Right: devine Outside:);
 Gutter: – permite rezervarea unui spaţiu pentru legarea
documentului; legarea documentului se poate face în două poziţii:
 Left – legarea se va face în partea stângă;
 Top – legarea se va face în partea superioară a paginii;
 Header: – valoarea faţă de marginea superioară de la care începe
antetul; de la această valoare în jos se desfăşoară antetul;
 Footer: – valoarea faţă de marginea inferioară de la care începe
subsolul paginii; de la această valoare în jos se desfăşoară subsolul;
 Mirror margins – specifică editorului faptul că documentul va fi
tipărit faţă/verso;
 2 pages per sheet - specifică editorului faptul că vor fi tipărite 2
pagini pe aceeaşi coală de hârtie.

SURSA DE HÂRTIE (PAPER SOURCE)

Tot în această casetă de dialog, dar pe fişa Paper Source, poţi stabili de unde să fie
luată hârtia pentru prima pagină (First page:), respectiv pentru celelalte pagini
(Other pages:). Valorile afişate de cele două opţiuni (First page: şi Other pages:)
depind de tipul imprimantei instalate ca fiind implicită.
SETĂRI AVANSATE (LAYOUT)

Ultima fişă (Layout) a casetei de dialog Page Setup prezintă o serie de parametri
cum ar fi:
 Section start: – stabileşte de unde să înceapă o secţiune nouă:
 Continuous – o nouă secţiune va începe în continuarea celei
precedente;
 New column – o nouă secţiune va începe pe o nouă coloană în
cazul în care documentul este împărţit pe coloane;
 New page – o nouă secţiune va începe pe o pagină nouă;
 Even page – o nouă secţiune va începe pe o pagină pară;
 Odd page – o nouă secţiune va începe pe o pagină impară.
 Headers and footers – stabileşte modul în care vor fi utilizate
antetele şi subsolurile în cadrul documentului:
 Different odd and even – stabileşte că paginile impare vor
avea antet şi subsol diferit faţă de paginile pare;
 Different first page – stabileşte că prima pagină a
documentului are antet şi subsol diferit faţă de celelalte pagini ale
documentului;
 Vertical alignment: - stabileşte alinierea pe verticală a paragrafelor în
cadrul documentului:
 Top – este alinierea obişnuită în care paragrafele sunt inserate
începând din partea de sus a paginii către sfârşit;
  Center – paragrafele sunt inserate începând din mijlocul
paginii şi sunt deplasate în sus şi în jos astfel încât paragrafele inserate până la
un moment dat să fie centrate faţă de marginile superioară şi inferioară;
 Justified – paragrafele sunt inserate începând din partea de sus
a paginii, iar pe măsură ce sunt inserate alte paragrafe se recalculează distanţa
dintre ele astfel încât să existe distanţe egale şi să fie răspândite pe întreaga
pagină.
 Bottom – paragrafele sunt inserate începând din partea de jos a
paginii, iar pe măsură ce sunt inserate paragrafe noi paragrafele aflate
deasupra punctului de inserare sunt împinse în sus până când este completată
pagina, apoi punctul de inserare este mutat la sfârşitul paginii următoare.
În toate cele patru fişe ale casetei de dialog Page Setup există două elemente
comune:
 Lista ascunsă Apply to: – care stabileşte pentru ce parte de document
sunt valabile valorile pe care le-ai modificat; valorile pe care le găseşti în această
listă sunt:
 Whole document – valorile vor fi valabile pentru tot
documentul;
 This point forward – valorile vor fi valabile pentru partea de
document aflată între poziţia actuală a punctului de inserare şi sfârşitul
documentului;
 Selected text – valorile vor fi valabile doar pentru textul
selectat, dar nu mai puţin de o pagină, iar paginile care nu sunt selectate
integral vor fi formatate cu noile valori.
 Butonul Default... – care are ca efect salvarea parametrilor actuali ca
fiind impliciţi pentru documentele pe care le vei crea ulterior.

Rezumatul lecţiei 1

Această lecţie prezintă o introducere în principalele concepte pe care le utilizează

aplicaţia Word 2000 şi care să îţi permit să inserezi şi să modifici textul
documentului, să te deplasezi în interiorul acestuia şi, în plus, să defineşti corect
proprietăţile paginii.
Pentru realizarea acestui scop am discutat următoarele probleme:
 lansarea în execuţie a aplicaţiei cu cele trei variante şi închiderea
acesteia: utilizarea meniului Start, utilizarea barei Office şi utilizarea programului
din folder-ul în care a fost instalat programul;
 prezentarea principalelor elemente ale ferestrei aplicaţiei:
 bara de titlu;
 bara de meniuri;
 barele de unelte (Toolbars);
 riglele orizontală şi verticală;
 spaţiul de lucru şi bara de stare.
 executarea comenzilor din meniuri şi din barele de unelte, atât cu
ajutorul tastaturii cât şi cu ajutorul mouse-ului;
 comutarea între cele cinci moduri de vizualizare;
 lucrul cu documentele:
 crearea de documente noi;
 salvarea documentelor nou create sau modificate;
 închiderea documentelor;
 deschiderea documentelor salvate anterior.
 operaţii simple de editare cum ar fi introducerea textului şi
modificarea acestuia, mutarea punctului de inserare (navigarea în cadrul
documentului) şi selectarea textului în vederea executării unor comenzi asupra lui.
Întrebări recapitulative

Întrebări grilă

Bifează care răspuns consideri că este corect. Întrebările pot avea de la 0 la 3

răspunsuri corecte. În cazul în care răspunsul corect nu se găseşte printre primele trei
răspunsuri bifează cea de a patra variantă.
1. Ce reprezintă Word 2000?
 Un sistem de operare;
 O aplicaţie;
 Un procesor de texte;
 Nici unul.

2. De unde poate fi lansată în execuţie aplicaţia Word 2000?

 Din meniul Start.
 Cu dublu clic pe un fişier de tip Word sau shortcut al unui astfel de fişier.
 Din folder-ul în care a fost instalat.
 Nici unul.

3. Cum se numesc fişierele cu care lucrează Word 2000?

 Publicaţii.
 Documente.
 Foi de calcul.
 Nici unul.

4. Ce se întâmplă dacă execuţi clic dreapta undeva într-un document?

 Şterge textul sau obiectul.
 Afişează meniul rapid în care sunt listate cele mai utilizate comenzi care se pot executa
pentru elementul pe care se afla indicatorul mouse-ului.
 Selectează obiectul.
 Nici unul.
5. Ce combinaţie de taste permite selectarea întregului document?
 Shift + Page Up
 Ctrl + Alt + Shift + Page Down
 Ctrl + A
 Nici unul.

6. Cum modifici marginile paginii?

 Deschizi caseta de dialog Page Setup şi execuţi clic pe fişa Margins.
 Faci următoarea selecţie File\Page Setup din meniul principal, execuţi clic pe fişa
Margins, apoi faci modificările şi execuţi clic pe butonul OK.
 Faci următoarea selecţie Format\Page Setup din meniul principal, execuţi clic pe fişa
Margins, apoi faci modificările şi execuţi clic pe butonul OK.
 Nici unul.

7. Ce tip de orientare are o pagină care are înălţimea mai mare decât lăţimea?
 Portrait.
 Side.
 Landscape.
 Nici unul.

Completaţi

1. Enumeră principalele elementele ale ferestrei Word 2000 şi încearcă să faci o descriere orală a
fiecărui element component.

2. Notează principalele informaţii (butoane) pe care ţi le aminteşti din bara standard.

3. Cum selectezi o comandă aflată în meniu cu ajutorul tastaturii?

4. Câte operaţii poţi face cu fişierele de tip Word şi care sunt acestea?

5. Câte operaţii de editare ai învăţat în această lecţie şi care sunt acestea?

Exerciţii

1. Deschide aplicaţia Word 2000.

2. Creează un document nou folosind butonul New Blank Document
din bara de unelte standard sau combinaţia de taste Ctrl + N.
3. Deschie suportul la o pagină oarecare şi scrie câteva paragrafe. Nu
apăsa tasta Enter decât la sfârşitul unui paragraf, nu după fiecare linie. Nu ţine cont de
aspectul textului şi de imaginile inserate în document.
4. Salvează documentul cu ajutorul butonului Save din bara de unelte
standard sau combinaţia de taste Ctrl + S. În câmpul File name: tastează „Exercitiul 1”,
apoi apasă butonul OK.
5. Închide documentul folosind comanda Close din meniul File.
6. Deschide documentul creat anterior folosind butonului Open din
bara de unelte standard sau combinaţia de taste Ctrl + O. Din caseta de dialog Open
selectează numele dat anterior documentului, apoi execută clic pe butonul OK.
7. Şterge conţinutul documentului. Pentru aceasta, selectează tot
conţinutul documentului folosind combinaţia de taste Ctrl + A,apoi apasă tasta Delete.
8. Inserează următorul text:
OPERA STIINŢIFICĂ ŞI FILOSOFICĂ A LUI MIRCEA ELIADE
Filosofia lui Mircea Eliade a fost permanent marcată de descoperirea sacrului- „Conştiinţa unei lumi
reale şi semnificative este strâns legată de descoperirea sacrului”. Sacrul este un element în structura
conştiinţei şi nu un studiu în istoria acestei conştiinţe.
Nu se poate scrie o istorie a unei categorii de creaţii spirituale înainte de a le prezenta structurile şi
morfologia. Darwin a putut reconstituii istoria speciilor animale pentru că înaintea lui, Lineaus alcătuise
o vastă morfologie zoologică, clasificând milioanele de forme în conformitate cu structurile lor (ceea ce
îi permisese să integreze într-o singură familie, cea a insectelor, specii aparent diferite ca fluturii,
albinele şi cărăbuşii).
 Orice istoric, începând de la un anumit moment al activităţii sale, este obligat să-şi situeze cercetările de
„specialitate” în perspectiva istoriei universale. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii, a trăi ca fiinţă
umană este în sine un act religios, căci alimentaţia, viaţa sexuală şi munca au o valoare sacramentală.
Altfel spus, a fi sau, mai degrabă, a deveni om înseamnă a fi „religios”.
„Istoria credinţelor şi ideilor religioase” este, înainte de toate, o Istorie, nu o interpretare personală a
diferitelor religii pe care le prezintă. Mircea Eliade spunea, referitor la această carte – „am scris cartea
de faţă pentru a arata ce s-a întâmplat, în durata timpului istoric, cu o seamă de intuiţii, experienţe şi
idei religioase care au contribuit la constituirea condiţiei umane, din preistorie şi până la începutul
epocii noastre”.

9. După ce ai inserat textul documentul trebuie să arate astfel:

Lecţia 2
Obiective
 Butoanele barei standard
 Formatarea caracterelor
 Căutarea şi înlocuirea textului
 Utilizarea modului de vizualizare Print
Preview
 Tipărirea unui document
 Utilizarea antetelor şi a subsolurilor
Cerinţe finale ale lecţiei
La sfârşitul acestei lecţii va trebui să ştii următoarele:
 Semnificaţia butoanelor din bara de unelte standard;
 Modurile în care se formatează caracterele;
 Căutarea şi înlocuirea textului cu ajutorul comenzilor Find/Replace;
 Utilizarea modului de vizualizare Print Preview;
 Tipărirea unui document;
 Utilizarea antetelor şi a subsolurilor.

BUTOANELE BAREI STANDARD

Bara de unelte standard are un set de butoane care îţi permit lucrul cu fişierele,
copierea şi mutarea textului sau a altor obiecte, inserarea tabelelor Word şi a celor
Excel, etc. Despre o parte din comenzile asociate acestor butoane am discutat în
lecţia anterioară.
Lista completă a acestor butoane şi comenzile care sunt executate la acţionarea
acestora este prezentată în continuare:

New (Nou) – creează un document nou;

Open (Deschide) – deschide un fişier salvat anterior;

Save (Salvează) – salvează un fişier nou sau un fişier modificat;

E-mail (Poşta electronică) – trimite conţinutul documentului curent

ca e-mail;
 Print (Tipărire) – tipăreşte întreg documentul pe imprimanta definită
ca fiind implicită;

Print Preview (Examinarea înaintea tipăririi) – afişează documentul

aşa cum ar arăta el tipărit pe hârtie;

Spelling and Grammar (Corectare ortografică şi gramaticală) –

verifică documentul curent în vederea identificării posibilelor erori
ortografice, gramaticale sau de scriere şi afişează una sau mai multe
sugestii pentru corectarea lor;

Cut (Decupare) – şterge conţinutul selectat din documentul curent şi

îl plasează în memoria Clipboard; această comandă este disponibilă doar
în cazul în care există text sau alte obiecte selectate;

Copy (Copiere) – copiază în memoria Clipboard conţinutului selectat

din documentul curent; această comandă este disponibilă doar în cazul în
care există text sau alte obiecte selectate;

Paste (Lipire) – inserează conţinutul memoriei Clipboard la poziţia la

care se află punctul de inserare; această comandă este disponibilă doar în
cazul în care a fost executată anterior una din comenzile Cut sau Copy;

Format Painter (Copiere de formate) – copiază atributele de

formatare ale textului sau obiectelor selectate şi le aplică altor texte sau
obiecte de acelaşi fel; pentru a aplica formatul în mai multe zone execuţi
dublu clic pe acest buton şi câte un clic pe fiecare text sau obiect pe care
trebuie să aplici formatul, apoi tastezi Esc;

Undo (Anulare) – anulează ultima acţiune pe care ai făcut-o; pentru

a anula mai multe acţiuni execuţi clic pe săgeata orientată în jos de lângă
buton, iar din lista care apare selectezi acţiunile pe care vrei să le anulezi;

Notă. Nu poţi să anulezi o acţiune fără să anulezi toate acţiunile aflate deasupra
sa în cadrul listei.

Redo (Refacere) – anulează comanda Undo executată anterior;

săgeata orientată în jos de lângă buton permite anularea a mai mult de o
comandă exact ca şi butonul Undo;

Insert Hyperlink (Inserare de legături) – inserează o nouă legătură

sau editează legătura selectată;

Table and Borders (Tabele şi chenare) – afişează sau ascunde bara

de unelte Table and Borders care conţine comenzi de creare, modificare
şi sortare a tabelelor şi pentru adăugare sau modificare a chenarului
textului, paragrafelor, celulelor sau obiectelor selectate;
 Insert Table (Inserare tabel) – inserează un tabel nou tip Word
format dintr-un număr de linii şi coloane stabilit prin deplasarea mouse-
ului pe tabelul care apare după ce execuţi primul clic pe acest buton; dacă
în tabel sunt selectate celule, linii sau coloane butonul îşi schimbă
imaginea, iar comanda care se va executa va fi Insert Cells, Insert Rows,
Insert Columns;

Insert Microsoft Excel Worksheet – inserează o foaie de calcul

Excel;

Columns (Coloane) – modifică numărul de coloane într-un document

sau într-o secţiune a documentului;

Drawing (Desenare) – afişează sau ascunde bara de unelte Drawing

care conţine comenzile cu ajutorul cărora se realizează desenele;

Document Map (Structura documentului) – afişează sau ascunde

fereastra din partea stângă în care este prezentată structura documentului;

Show/Hide ¶ (Afişează/Ascunde) – afişează caracterele care nu sunt

tipărite cum ar fi tab, spaţiu, separatorul de paragrafe (¶) şi textul ascuns;

Zoom (Vizualizare) – reduce sau măreşte dimensiunea

documentului curent pentru a avea o privire de ansamblu sau în amănunt
asupra imaginii acestuia;

Help (Ajutor) – activează asistentul (în cazul în care este activ

asistentul) sau afişează fereastra Help a aplicaţiei care permite căutarea
unui răspuns la o întrebare.

FORMATAREA CARACTERELOR

Prin caractere se înţeleg litere, cifre, semne de punctuaţie, spaţii şi caractere

speciale. Termenul de formatare se referă la atributele care definesc o entitate (ex.
caracter, paragraf, etc.). Formatarea poate fi aplicată unui singur caracter, unui grup
de caractere sau chiar unui document întreg.
Formatarea caracterelor o poţi realiza în orice moment al editării documentului.
Formatarea unui text deja inserat o realizezi după selectarea sa. Poţi aplica atributele
de formatare la poziţia punctului de inserare şi apoi să inserezi textul.
Atributele de formatare le poţi modifica cu ajutorul următoarelor butoane din bara de
unelte Formatting sau din caseta de dialog Font.
Butoanele din bara de unelte Formatting sunt următoarele:

Font – permite schimbarea tipului de font prin alegerea

din listă;

Font size – permite modificarea dimensiunii fontului;

 Bold – îngroaşă caracterele;

Italic – înclină caracterele;

Underline – subliniază caracterele;

Highlight – stabileşte o culoare de fundal pentru caractere;

Font Color – stabileşte culoarea caracterelor.

Pentru a deschide caseta de dialog Font trebuie să selectezi opţiunea Font... din
meniul rapid sau opţiunea Font... din meniul Format (Format\Font...). În imaginea
de mai jos este prezentată corespondenţa dintre butoanele din bara de unelte
Formatting şi câmpurile din caseta de dialog Font. În plus în această casetă se
regăsesc elemente care permit modificarea tuturor atributelor de formatare ale
caracterelor.

Caseta de dialog Font conţine atribute împărţite în trei fişe: Font,

Character Spacing, Text Effects.
Fişa Font a casetei de dialog Font îţi permite să stabileşti sau să modifici fontul,
aspectul exterior, dimensiunea fontului, tipul de subliniere, culoarea, precum şi
anumite efecte speciale. Această fişă conţine următoarele atribute:
 Font: – afişează numele tuturor fonturilor instalate pe calculator şi îţi
permite să selectezi fontul dorit;
 Font style: – stabileşte aspectul exterior prin una din valorile: Regular
– valoarea implicită care nu modifică aspectul fontului (Exemplu), Italic – înclină
fontul (Exemplu), Bold – îngroaşă fontul (Exemplu), Bold Italic – îngroaşă şi înclină
fontul (Exemplu);
 Size – îţi permite să introduci o valoare între 1 şi 1638 sau să selectezi
o valoare din listă care reprezintă dimensiunea 4 fontului;
 Font color: – îţi permite să stabileşti culoarea textului;
 Underline style: – îţi permite să aplici tipul de subliniere dorit;
 Underline color: – îţi permite să aplici culoarea de subliniere care
poate să difere de culoarea textului;
 Effects – îţi permite să aplici efecte suplimentare textului:
 Strikethrough – trasează o linie peste text (Exemplu);
 Double Strikethrough – trasează o linie dublă peste
text (Exemplu);
 Superscript – ridică textul selectat şi micşorează dimensiunea
fontului, cu alte cuvinte permite scrierea de puteri (Exemplu Exemplu);
 Subscript – coboară textul selectat şi micşorează dimensiunea
fontului, cu alte cuvinte permite scrierea de indici (Exemplu Exemplu);
 Shadow – adaugă o umbră în spatele textului (Exemplu
Exemplu); acest
efect este vizibil mai clar pentru dimensiuni mari ale fonturilor;
 Outline – afişează conturul caracterelor (Exemplu);
 Emboss – afişează textul ca fiind în relief faţă de pagină
(Exemplu
Exemplu);
 Engrave – afişează textul ca fiind săpat în pagină (Exemplu
Exemplu);
 Small caps – transformă literele mici în litere mari şi reduce
dimensiunea acestora (EXEMPLU); acest efect este aplicabil doar pentru litere;
 All caps – transformă literele mici în litere mari şi le lasă la
dimensiunea literelor mari (EXEMPLU); acest efect este aplicabil doar pentru
litere;
 Hidden – ascunde textul5;
 Preview – afişează cum ar arăta textul cu opţiunile pe care le-ai
selectat.
Fişa Character Spacing a casetei de dialog Font îţi permite să stabileşti sau să
modifici atributele referitoare la lăţimea caracterelor, la poziţia verticală a lor şi

4
Dimensiunea caracterelor se defineşte în puncte (1 inch = 72 puncte = 2,54 cm, adică 1
punct  0,352 mm). Această dimensiune se referă la înălţimea caracterelor, care nu este
acelaşi lucru cu dimensiunea dată în cpi (characters per inch – caractere pe inch). Formula
care face conversia între cele două unităţi este:
120
nr. puncte 
cpi
5
Textul ascuns poate fi vizibil (Exemplu) doar în cazul în care este apăsat butonul

Show/Hide ¶ din bara de unelte standard sau este bifată opţiunea Hidden text care se
află în fişa View din caseta de dialog Options. Această caseta de dialog o poţi afişa selectând
opţiunea Options din meniul Tools.
 spaţiul dintre caractere. Aceste aspecte le vom discuta în prima lecţie a cursului
următor (Word Cursul II-RPB-IT-041-02).
Fişa Text Effects a casetei de dialog Font îţi permite să alegi un efect dintr-o listă de
efecte speciale care pot fi utilizate doar pentru documente care rămân în formă
electronică (nu vor fi tipărite).
Formatările pot fi aplicate şi cu ajutorul tastaturii. Combinaţiile de taste sunt
prezentate în tabelul următor:
Combinaţie de Descrierea acţiunii Combinaţie de Descrierea acţiunii
taste taste
Ctrl + B îngroaşă caracterele Ctrl + Shift + H ascunde textul
înclină caracterele copiază atributele de
Ctrl + I Ctrl + Shift + C
formatare6
subliniază caracterele inserează atributele de
Ctrl + U Ctrl + Shift + V formatare copiate cu
comanda anterioară7
subliniază cuvintele şterge atributele de
Ctrl + Shift + W Ctrl + Spaţiu
formatare
subliniază cu două linii măreşte dimensiunea
Ctrl + Shift + D Ctrl + ]
fontului cu un punct
scrierea de puteri micşorează dimensiunea
Ctrl + = Ctrl + [
fontului cu un punct
scrierea de indici Face comutarea între
Ctrl + Shift + = Shift + F3
litere mari şi litere mici
transformă literele transformă literele mici
Ctrl + Shift + K mici în litere mari şi Ctrl + Shift + A în litere mari
reduce dimensiunea

CĂUTAREA ŞI ÎNLOCUIREA TEXTULUI

În procesul de editare a documentelor de multe ori este necesară mutarea punctului

de inserare la o anumită poziţie în document (la un cuvânt, la un tabel, la un caracter
special, o anumită pagină, etc.) sau înlocuirea unui caracter cu altul sau a unui şir de
caractere cu altul în întreg documentul (de exemplu căutarea unei erori de editare
cum ar fi pagena şi înlocuirea sa cu pagina). Acest lucru te poate scuti de ore de
căutare, Word-ul realizând căutarea aproape instantaneu.
Funcţiile de căutare şi înlocuire sunt atât de puternice încât se poate căuta un text
formatat într-un anume fel şi înlocui cu acelaşi text, dar cu alte formatări sau cu alt
text care are aceleaşi formatări sau cu alt text şi alte formatări.

6
Similar cu comanda Copy pentru text sau alte obiecte.
7
Similar cu comanda Paste pentru text sau alte obiecte.
CĂUTAREA TEXTULUI

Pentru deplasarea rapidă a punctului de inserare pot fi folosite diferite opţiuni ale
comenzii de căutare Find. Apelarea acestei comenzi o poţi face astfel:
 selectezi opţiunea Find... din meniul Edit (Edit\Find...);
 acţionezi combinaţia de taste Ctrl + F.
În urma apelării acestei comenzi pe ecran apare caseta de dialog Find and Replace
în una din cele două forme. Trecerea de la o formă la alta se realizează prin
acţionarea butonului pentru a afişa opţiunile acestei casete sau a butonului
pentru a ascunde opţiunile.

Pentru a căuta un text scrie acel text în câmpul Find what şi apoi execută un clic pe
butonul . Dacă textul căutat se află în documentul curent în spatele casetei
de dialog Find and Replace apare textul respectiv evidenţiat (selectat). Pentru a
căuta o altă apariţie a textului execută un clic pe butonul până ajungi la
locaţia dorită.
Dacă textul căutat trebuie să respecte mai multe condiţii poţi uza de opţiunile de
căutare (Search Options):
 Search: – permite stabilirea direcţiei de căutare prin cele trei valori
ale listei:
  All – realizează căutarea în tot documentul, pornind de la
poziţia punctului de inserare în jos şi de la începutul documentului dacă s-a
ajuns la sfârşit;
 Down – realizează căutarea de la poziţia punctului de inserare
în jos până la sfârşitul documentului;
 Up – realizează căutarea de la poziţia punctului de inserare în
sus până la începutul documentului;
 Match case – căutarea se realizează făcând distincţie între litere mari
şi mici; va fi căutat textul în forma în care l-ai introdus în câmpul Find what;
 Find whole words only – caută textul introdus în câmpul Find what
ca fiind un cuvânt şi se ignoră apariţiile în care textul este parte dintr-un cuvânt mai
mare;
 Use wildcards – permite folosirea caracterelor speciale (ex. „*”, „?”)
pentru căutare; o listă cu aceste caractere este prezentată în tabelul de mai jos;
 Sounds like – permite şi căutarea cuvintelor care se pronunţă
asemănător cu textul introdus (opţiune valabilă pentru limba engleză);
 Find all word forms – permite căutarea oricărei forme a textului,
cum ar fi adverbe sau plurale (opţiune valabilă pentru limba engleză).

Caracte
Efect al căutării Exemple
r

Înlocuieşte un singur caracter ? s?t găseşte „sat” şi „set”.

Înlocuieşte orice şir de caractere * s*d găseşte „sad” şi „started”.

Înlocuieşte caracterul cu unul din

[] w[io]n găseşte „win” şi „won”.
cele aflate între paranteze

Înlocuieşte caracterul cu unul

[r-t]ight găseşte „right” şi „sight”.
aflat în intervalul dat între [-]
Intervalul trebuie să fie crescător.
paranteze

Înlocuieşte caracterul cu oricare

m[!a]st găseşte „mist” şi „most”, dar
caracter, mai puţin cel aflat între [!]
nu „mast”.
paranteze

Înlocuieşte caracterul cu unul

t[!a-m]ck găseşte „tock” şi „tuck”,
care nu se află în intervalul dat [!x-z]
dar nu „tack” sau „tick”.
între paranteze

Înlocuieşte caracterul sau

expresia cu una sau mai multe @ lo@t găseşte „lot” şi „loot”.
apariţii

Caută expresii care încep cu <(inter) găseşte „interesting” şi

<
textul introdus „intercept”, dar nu „splintered”.

Caută expresii care se termină cu > (in)> găseşte „in” şi „within”, dar nu
 Caracte
Efect al căutării Exemple
r

textul introdus „interesting”.

În zona Find se găsesc trei butoane care permit specificarea formatărilor căutate, a
caracterelor speciale sau a obiectului căutat:

 – permite specificarea formatărilor căutate, formatări legate

de font, paragraf, tabulatori, limba utilizată, stil;

 – permite specificarea obiectului căutat (paragraf, grafic,

comentariu, etc.);

 – elimină toate formatările stabilite anterior.

Dacă execuţi clic pe butonul pe ecran apare meniul de mai jos din care
trebuie să selectezi una din categoriile de formatare prezentate, apoi să stabileşti în
câmpurile casetei de dialog aferente atributele căutate.

Notă. În acest moment nu ai cunoştinţe despre toate formatările prezentate.

Singurele formatări pe care le cunoşti în acest moment sunt cele legate de fonturi. În
lecţiile următoare vei învăţa şi despre celelalte posibilităţi de formatare.

ÎNLOCUIREA TEXTULUI

Un text găsit poate fi înlocuit cu un altul. Pentru aceasta Word-ul pune la dispoziţie
comanda Replace, comandă care se poate apela în una din variantele următoare:
 selectezi opţiunea Replace... din meniul Edit (Edit\Replace...);
 acţionezi combinaţia de taste Ctrl + H.
 execuţi clic pe fişa Replace dacă ai deja afişată caseta de dialog Find
and Replace.
În urma apelării acestei comenzi, pe ecran apare caseta de dialog Find and Replace
ca în imaginea de mai jos.
 Faţă de fişa Find a mai apărut câmpul Replace with şi butoanele: şi
care au următoarea semnificaţie:
 Replace with – în acest câmp se completează textul cu care va fi
înlocuit textul care a fost găsit;

 – înlocuieşte textul găsit;

 – înlocuieşte toate apariţiile textului căutat fără confirmare.

Înlocuirea unui text cu altul o poţi realiza astfel:
 în câmpul Find what introduci textul care trebuie înlocuit;
 în câmpul Replace with introduci textul care îl va înlocui pe cel din
câmpul Find what;

 execuţi clic pe unul din butoanele sau ;

 după prima apăsare a butonului va fi selectat textul

care corespunde cu cel din câmpul Find what, urmând să apeşi acest buton
pentru a confirma fiecare înlocuire, sau să apeşi butonul pentru a
căuta o altă locaţie care corespunde cu textul căutat;

 folosirea butonului are ca efect înlocuirea fără

confirmare a tuturor textelor care corespund cu textul căutat şi afişarea unui
mesaj care îţi spune de câte ori a identificat şi înlocuit textul respectiv.
Închiderea casetei de dialog Find and Replace o poţi realiza cu butonul Cancel sau
cu tasta Esc.

UTILIZAREA MODULUI DE VIZUALIZARE PRINT PREVIEW

După ce ai scris (tastat) un document urmează să-l tipăreşti. Pentru a fi sigur că

rezultatul pe hârtie va fi cel dorit poţi folosi modul de vizualizare Print Preview.
Aşa cum ai văzut şi în lecţia anterioară, acest mod de vizualizare afişează
documentul aşa cum ar arăta el pe hârtie.
 Stabilirea modului de vizualizare Print Preview o poţi realiza în unul din modurile:

 apăsând butonul din bara standard;

 selectând opţiunea Print Preview din meniul File (File\ Print
Preview).
În acest mod sunt ascunse toate barele de unelte şi este afişată bara de unelte
Print Preview care arată ca în imaginea următoare.

Semnificaţia acestor butoane este următoarea:

– comanda Print, care trimite la imprimantă documentul;

– comanda Magnifier, permite mărirea/micşorarea dimensiunii

de afişare fără a permite editarea (în cazul în care butonul este apăsat)
sau permite editarea documentului (în cazul în care butonul este
ridicat);

– afişează o singură pagină;

– afişează mai multe pagini;

– micşorează/măreşte dimensiunea de afişare a

documentului;

– afişează/ascunde rigla orizontală;

– realizează contractarea documentului pentru a renunţa la

ultima pagină în care se găseşte o cantitate mică de text;

– afişează documentul pe întregul ecran;

– revenirea la modul anterior de vizualizare;

– asigură asistenţa.

TIPĂRIREA UNUI DOCUMENT

Odată ce documentul are aspectul dorit, poţi să-l tipăreşti. Comanda de tipărire poţi
să o dai astfel:

 execuţi clic pe butonul din bara standard sau din bara de unelte
Print Preview (vizibilă doar în modul de vizualizare Print Preview); această
 comandă tipăreşte întreg documentul curent pe imprimanta definită implicită sau pe
imprimanta pe care ai tipărit ultima dată în sesiunea curentă 8;
 alegi comanda Print din meniul File (File\Print) sau combinaţia de
taste Ctrl + P ce are ca efect afişarea casetei de dialog Print. În această casetă de
dialog stabileşti următoarele:
 alege una din imprimantele disponibile;
 stabileşte intervalul de pagini ce vor fi tipărite;
 stabileşte numărul de exemplare şi ordinea de tipărire;
 execută clic pe butonul OK.

CASETA DE DIALOG PRINT

Caseta de dialog Print este împărţită în mai multe grupe de opţiuni: Printer, Page
range, Copies, Zoom.
Din grupul de opţiuni Printer poţi selecta una din imprimantele instalate pe care vei
tipări documentul şi poţi stabili ca tipărirea să se facă într-un fişier. Selectarea
imprimantei o faci selectând din lista ascunsă Name: una din imprimantele aflate în
această listă9. Dacă vrei să modifici parametri impliciţi ai imprimantei trebuie să
apeşi butonul Properties. Parametri imprimantei diferă de la imprimantă la
imprimantă.

Celelalte câmpuri din acest grup sunt:

8
Prin sesiune curentă se înţelege perioada de timp dintre momentul în care ai lansat o
aplicaţie şi momentul în care ai închis toate ferestrele acelei aplicaţii. Exemplu de sesiune:
deschid un document pe care îl modific, apoi mai deschid un document pe care îl tipăresc,
închid primul document; sesiunea curentă se va încheia după ce închid şi cel de-al doilea
document.
9
În una din lecţiile referitoare la sistemul de operare ai învăţat să instalezi o nouă imprimantă
de reţea.
 Status: – precizează care este starea imprimantei; în cazul în care
imprimanta este liberă starea se numeşte Idle (fără nici o sarcină de tipărire);
 Type: – tipul imprimantei;
 Where: – locul unde este montată imprimanta;
 Comment: – informaţii suplimentare despre imprimantă.
Grupul de opţiuni Page range conţine opţiuni care permit stabilirea paginilor care
vor fi tipărite. Aceste opţiuni sunt:
 All – va tipări toate paginile documentului;
 Current page – tipăreşte pagina pe care se află punctul de inserare;
 Selection – tipăreşte partea de document selectată; această opţiune
este activă doar dacă a fost selectată o parte din document înainte de apelarea
comenzii;
 Pages: – permite stabilirea paginilor care vor fi tipărite.

Notă. Precizarea paginilor se face prin tastarea în câmpul alăturat a numărului

paginii sau paginilor dorite. Pentru precizarea unui interval de pagini se tastează
numărul primei pagini a intervalului, caracterul „-” şi apoi numărul ultimei pagini a
intervalului. Într-o comandă de tipărire poţi preciza mai multe pagini individuale şi
mai multe intervale separate prin virgulă. Exemplu: 2, 5-9, 12, 15-18.

Collate bifat Collate nebifat

Grupul de opţiuni Copies permite stabilirea numărului de exemplare şi a ordinii de
tipărire. Numărul de exemplare îl stabileşti din câmpul Number of copies: prin
tastarea unui număr în acest câmp sau prin mărirea/micşorarea acestuia cu ajutorul
butoanelor din acest câmp. Ordinea în care se tipăresc paginile documentului o
stabileşti cu ajutorul opţiunii Collate. Dacă este bifată tipăreşte toate paginile
specificate ale unui exemplar şi apoi se continuă tipărirea cu exemplarul următor, iar
dacă nu este bifată tipăreşte fiecare pagină în câte exemplare ai specificat şi apoi se
continuă tipărirea cu pagina următoare.
Grupul de opţiuni Zoom permite modificarea dimensiunii documentului pe perioada
tipăririi astfel încât mai multe pagini să poată fi tipărite pe aceeaşi coală de hârtie sau
scalarea documentului astfel încât să se încadreze pe pagină. Aceste opţiuni sunt:
 Page per Sheet: – permite stabilirea numărului de pagini din
document pe care vrei să le tipăreşti pe o coală de hârtie;
 Scale to paper size: – permite scalarea10 documentului pentru a se
încadra pe formatul de pagină selectat, exact ca un copiator.

10
Vezi explicaţii despre scalare în lecţia 1, capitolul Moduri de vizualizare a
documentelor.
Opţiunea Print what: permite selectarea tipului de informaţii pe care vrei să le
tipăreşti. Această opţiune este o listă ascunsă care conţine următoarele valori:
 Document – tipăreşte documentul;
 Document properties – tipăreşte proprietăţile documentului11;
 Comments – tipăreşte comentariile inserate în document;
 Styles – tipăreşte descrierile stilurilor utilizate în document;
 Autotext entries – tipăreşte intrările din Autotext12;
 Key assignments – tipăreşte toate combinaţiile de taste şi denumirea
comenzii pe care o execută acea combinaţie de taste.
Opţiunea Print: permite precizarea paginilor care se vor tipări:
 All pages in range – tipăreşte toate paginile stabilite în Page range;
 Odd pages – tipăreşte toate paginile impare;
 Even pages - tipăreşte toate paginile pare.
Această opţiune este foarte utilă în special în cazul în care imprimanta instalată nu
permite tipărirea colii de hârtie pe ambele feţe. În astfel de situaţii vei lista mai întâi
paginile impare, reintroduci paginile tipărite în imprimantă şi dai o nouă comandă de
tipărire care va tipări paginile pare. Paginile tipărite pe o parte le introduci în
imprimantă astfel încât următoarea comandă de tipărire să tipărească pe faţa albă.
În unele situaţii este necesar ca tipărirea paginilor pare să se realizeze în ordine
inversă faţă de tipărirea paginilor impare. Acest lucru îl poţi realiza cu ajutorul
butonului  , care afişează pe ecran caseta de dialog următoare şi care se
numeşte tot Print. Stabilirea ordinii de tipărire a paginilor se realizează cu opţiunea
Reverse print order, care tipăreşte paginile stabilite în Page range în ordine
inversă dacă este bifată.

Caseta de dialog Print afişată de butonul   este împărţită în două grupe de

opţiuni:
 Printing options – opţiuni de tipărire din care cele mai importante
sunt:
 Draft output – tipăreşte documentul cu formatări minimale
astfel încât tipărirea să se realizeze repede;
 Background printing – tipărirea documentului se face în
fundal de către sistemul de operare, iar aplicaţia îţi permite continuarea
editării;
 Update fields – actualizarea valorilor din câmpuri 13 înainte de
tipărire;
11
Proprietăţile documentului sunt nişte informaţii adiţionale ataşate fişierului şi se referă la
numele fişierului, dimensiunea sa, titlul lucrării, subiectul, etc. Aceste proprietăţi pot fi
vizualizate şi modificate selectând opţiunea Properties din meniul File (File\Properties).
12
Intrările Autotext sunt nişte texte care se repetă relativ des şi sunt scrise o dată şi apoi
inserate în document. Despre utilizarea acestora vom discuta în lecţiile viitoare.
13
Acest tip de câmpuri se referă la acele elemente care se inserează în document şi pe
parcursul editării îşi pot modifica valoarea. De exemplu numărul paginii, data curentă, etc.
  Update links – actualizează legăturile inserate în document;
 Reverse print order – inversează ordinea de tipărire, opţiune
discutată în paragrafele anterioare;
 Allow A4/Letter paper resizing – pentru unele ţări
dimensiunea standard a paginii este Letter şi pentru altele A4. Word-ul va
ajusta documentele formatate pentru standardul altei ţări;
 Include with document – elemente care pot fi incluse în document în
momentul tipăririi, din care cele mai importante sunt:
 Document properties – tipăreşte proprietăţile documentului
începând pe o pagină nouă după tipărirea documentului;
 Hidden text – tipăreşte textul ascuns în document;
 Drawing objects – tipăreşte obiectele realizate cu ajutorul
comenzilor din bara de unelte Drawing, sau tipăreşte un chenar în locul în
care trebuie să se găsească acel obiect, dacă este nebifată;
 Comments – tipăreşte comentariile la sfârşitul documentului
începând cu o pagină nouă.

UTILIZAREA ANTETELOR ŞI A SUBSOLURILOR

Antetele şi subsolurile sunt utilizate pentru a insera în document informaţii identice

pe fiecare pagină sau pe pagini pare şi/sau impare, la începutul paginii (antet) şi/sau
la sfârşitul paginii (subsol). Se pot specifica un antet şi un subsol diferit pentru
pagini pare şi impare, sau pentru prima pagină şi restul documentului. Aşa cum ai
văzut în prima lecţie când s-a discutat despre definirea parametrilor paginii, în
capitolul Setări avansate, antetul întotdeauna este plasat în zona dintre marginea
superioară a hârtiei şi marginea de sus a paginii, iar un subsol este plasat între
marginea de jos a paginii şi marginea inferioară a hârtiei.
Inserarea textului sau a altor elemente într-un antet sau un subsol se poate realiza
folosind comanda Header and Footer din meniul View (View\Header and
Footer). În urma acestei comenzi editorul va trece automat în modul de vizualizare
Print Layout, va afişa bara de unelte Header and Footer care este prezentată în
imaginea următoare şi poziţionează punctul de inserare în antetul paginii curente.
Antetul sau subsolul este evidenţiat printr-o zonă trasată cu linie punctată, iar
deasupra este scris Header (antet) sau Footer (subsol). Dacă documentul conţine
antete şi subsoluri diferite acest lucru este evidenţiat în acest text.

Comenzile de pe bara de unelte Header and Footer sunt:

Insert AutoText – inserează un text din lista AutoText;

Insert Page Number – inserează numărul paginii;

Insert Number of Pages – inserează numărul total de pagini;

Format Pages Number – permite stabilirea formatului numerotării

paginii prin intermediul casetei de dialog Page Number Format;

 Number format: – permite stabilirea numerotării (cifre arabe,

cifre romane, litere, etc.);
 Include chapter number – permite inserarea în numărul
paginii şi a numărului capitolului şi a unui separator între acestea;
 Page numbering – stabileşte dacă numerotarea este continuă
pe tot documentul (Continue from previous section) sau poate începe de la
un număr precizat (Start at:);

Insert Date – inserează data curentă, câmp care se va actualiza la

fiecare deschidere, previzualizare sau tipărire a documentului;

Insert Time – inserează ora curentă, câmp care se va actualiza la

fiecare deschidere, previzualizare sau tipărire a documentului;
 Page Setup – afişează caseta de dialog Page Setup pentru a stabili
dacă documentul are acelaşi antet/subsol sau antet/subsol diferit pe prima
pagină respectiv pagini pare şi impare14;

Show/Hide Document Text – afişează sau ascunde textul

documentului;

Same as Previous – inserează antetul/subsolul din secţiunea

anterioară în secţiunea curentă (dacă este apăsat) sau creează antet/subsol
diferit rupând legătura dintre două secţiuni adiacente;

Switch Between Header and Footer – face comutarea între antet şi

subsol;

Show Preview – mută punctul de inserare la antetul\subsolul

anterior;

Show Next – mută punctul de inserare la antetul\subsolul următor;

Close Header and Footer – părăseşte modul de editare a

antetului sau subsolului şi revine la poziţia punctului de inserare avută
anterior.
Ieşirea din modul de editare al antetului sau subsolului o poţi realiza şi cu dublu clic
în afara spaţiului rezervat pentru antet sau subsol. Modificările sunt permise în orice
moment.
Pentru a modifica un antet sau un subsol poţi folosi procedura discutată la începutul
capitolului. Dacă este vizibil poţi executa dublu clic pe acesta.

NUMEROTAREA PAGINILOR

Word-ul mai pune la dispoziţie o comandă cu ajutorul căreia poţi să adaugi numere
paginilor. Această comandă preia toţi parametrii numerotării şi inserează numărul
paginii în antet sau subsol, la stânga sau la dreapta.
Comanda este Page Numbers... din meniul Insert (Insert\Page Numbers...). Pe
ecran este afişată caseta de dialog Page Numbers.

14
Găseşti toate informaţiile în capitolul Definirea parametrilor paginii din lecţia 1.
 Această casetă de dialog conţine următorii parametri care pot fi modificaţi:
 Position: – stabileşte dacă numărul paginii este inserat în antet sau în
subsol prin valorile:
 Top of page (Header) – în antet;
 Bottom of page (Foote) – în subsol;
 Alignment: – stabileşte alinierea în paragraf prin valorile:
 Left – la stânga;
 Center – pe centru;
 Right – la dreapta;
 Inside – în interior (dacă este un document faţă\verso numărul
paginii va fi inserat spre marginea care va fi legată);
 Outside – în exterior (dacă este un document faţă\verso
numărul paginii va fi inserat spre marginea opusă celei care va fi legată);
 Show number on first page – inserează număr de pagină şi pe prima
pagină.
Butonul permite stabilirea formatului numărului de pagină, format pe
care l-am discutat în paginile anterioare.

Rezumatul lecţiei 2

În această lecţie este continuată prezentarea principalelor concepte pe care le

utilizează aplicaţia Word 2000 şi care să îţi permită să inserezi şi să modifici textul
documentului din punct de vedere al aspectului, să te deplasezi în interiorul acestuia
prin căutarea unui text sau a unui alt element, să pregăteşti documentul pentru
tipărire şi să-l tipăreşti, în plus, să utilizezi corect antetele şi subsolurile paginii.
Pentru realizarea acestui scop am discutat următoarele probleme:
 explicarea comenzilor asociate butoanelor din bara standard;
 modalităţile în care se pot formata caracterele:
 cu ajutorul butoanelor din bara de unelte Formatting;
 cu ajutorul casetei de dialog Font.
 căutarea şi înlocuirea textelor, a formatărilor sau a altor elemente din
document;
  pregătirea documentului pentru tipărire folosind modul de vizualizare
Print Preview;
 tipărirea documentului şi utilizarea opţiunilor din caseta de dialog
Print;
 utilizarea antetelor şi a subsolurilor şi numerotarea paginilor.

Întrebări recapitulative

Întrebări grilă

Bifează care răspuns consideri că este corect. Întrebările pot avea de la 0 la 3

răspunsuri corecte. În cazul în care răspunsul corect nu se găseşte printre primele trei
răspunsuri bifează cea de a patra variantă.
1. Ce rol au butoanele din bara de unelte standard?
 Au un rol de infirmare.
 Permit lucrul cu fişierele, copierea şi mutarea textului sau a altor obiecte, inserarea
tabelelor Word şi a celor Excel.
 Permit inserarea şi formatarea textelor.
 Nici unul.
2. Cum trebuie să procedezi pentru a copia formatările caracterelor şi ale paragrafelor dintr-o
zonă a documentului şi aplicarea lor într-o altă zonă?
 Faci următoarea selecţie de meniu Edit\Copy Format\Paste Format.
 Deschizi caseta de dialog Copy and Apply Formatting selectând din meniul principal
Format\Copy Formatting.

 Execuţi clic pe butonul Format Painter din bara de unelte standard.

 Nici unul.
3. Cum trebuie să procedezi atunci când vrei să aplici formatările caracterelor şi ale paragrafelor
dintr-o zonă a documentului în mai multe zone?

 Execuţi clic pe butonul Format Painter din bara de unelte standard.

 Execuţi dublu clic pe butonul Format Painter din bara de unelte standard.
 Deschizi caseta de dialog Copy and Apply Formatting selectând din meniul principal
Format\Copy Formatting.
 Nici unul.
4. Care din următoarele metode îţi permite să modifici dimensiunea fontului?
 Selectezi textul şi apoi selectezi dimensiunea fontului din lista ascunsă Font size din bara
de unelte Formatting.
 Selectezi textul, alegi comanda Font... din meniul rapid, apoi selectezi dimensiunea
fontului şi execuţi OK.
 Selectezi textul, alegi comanda Font... din meniul Format, apoi selectezi dimensiunea
fontului şi execuţi OK.
 Nici unul.

5. Cum trebuie să procedezi pentru a scrie un text îngroşat?

 Poziţionezi punctul de inserare la începutul textului ce urmează să fie îngroşat şi apoi
foloseşti combinaţia de taste Ctrl + B.
 Poziţionezi punctul de inserare la sfârşitul textului ce urmează să fie îngroşat şi apoi
foloseşti combinaţia de taste Ctrl + B.
 Selectezi textul ce urmează să fie îngroşat şi apoi foloseşti combinaţia de taste Ctrl + I.
 Nici unul.

6. Ce este un subsol?
 Textul care apare la sfârşitul fiecărei pagini din document.
 Textul care apare la începutul fiecărei pagini din document.
 Textul care apare la sfârşitul documentului.
 Nici unul.

7. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

 Pentru a modifica un antet sau un subsol trebuie să faci următoarea selecţie:
View\Header and Footer.
 Numărul paginii se poate insera în document cu comanda Page Numbers… din meniul
Insert.
 Combinaţia de taste Ctrl + U permite scrierea textului subliniat.
 Nici unul.

8. Ce casetă de dialog afişează combinaţia de taste Ctrl + P?

 Print
 Page Setup
 Save As
 Nici unul.
Completaţi

1. Enumeră principalele butoane ale barei de unelte standard pe care le-ai utilizat pe parcursul
acestei lecţii.

2. Care este diferenţa dintre utilizarea butoanelor din bara de unelte Formatting şi utilizarea
casetei de dialog Font atunci când vrei să modifici aspectul caracterelor?

3. Care este utilitatea modului de vizualizare Print Preview?

4. Explică în câteva cuvinte cum se poate tipări un document pe ambele feţe ale hârtiei în
condiţiile în care imprimanta nu face singură acest lucru.

Exerciţii

1. Deschide aplicaţia Word 2000.

2. Deschide document creat în exerciţiul anterior pe care l-ai salvat cu
numele „Exercitiul 1”. Pentru a deschide acest document reciteşte punctul 6 al
exerciţiului din lecţia anterioară.
3. Selectează primul paragraf din document. Folosind bara de unelte
Formatting modifică tipul fotului din Arial în Comic Sans MS ( ),
măreşte dimensiunea la 22 ( ), şi îngroaşă-l ( ).
4. Selectează toate citatele şi modifică-le astfel încât să fie înclinate (
).
5. Poziţionează punctul de inserare la începutul documentului. Caută
textul „Mircea Eliade” şi înlocuieşte-l cu „Mircea Eliade” îngroşat, înclinat şi
dimensiunea fontului de 14, dar nu textul din titlu. Pentru a căuta şi înlocui textul
foloseşti combinaţia de taste Ctrl + H pentru a afişa caseta de dialog
Find and Replace, în câmpul Find what: inserezi textul „Mircea Eliade”, în câmpul
Replace with: inserezi acelaşi text. Dacă în casetă există butonul apasă-l
astfel încât caseta de dialog să arate ca în imaginea următoare. Selectează comanda
Font… din submeniul butonului . Din caseta de dialog font selectează
opţiunile BoldItalic şi 14., apasă butonul . Dacă a găsit textul căutat din titlu
mai apasă o dată butonul . Dacă textul găsit nu se găseşte în titlu apasă
butonul . Repetă această operaţie până ajungi la sfârşitul documentului.

.
6. Selectează al doilea paragraf de sub titlu şi stabileşte pentru acesta
următoarele elemente: font – Times New Roman, dimensiune – 12, culoarea fontului –
albastru. Pentru aceasta deschizi caseta de dialog Font din meniul rapid sau din meniul
Format.
7. Selectează următorul paragraf, aplică un fundal pentru caracterele
acestuia. Pentru aceasta foloseşte butonul din bara de unelte Formatting.
8. Documentul final trebuie să arate astfel.