Sunteți pe pagina 1din 11

Lucru individual

la disciplina: Formele și metodele contracarării


corupției
Tema: Corupția și birocrația.

Chișinău, 2020
CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul I: Considerații generale privind corupția
1.1. Noțiunea și trăsăturile caracteristice ale corupției
1.2. Metodele de corupere
1.3. Cauzele apariției corupției
Capitolul II: Considerații generale privind corupția din domeniul birocratic
2.1. Considerații generale privind domeniul birocratic
2.2. Birocrația cauză a corupției
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE

Corupția ca fenomen global înseamnă, de fapt, o piedică majoră în modernizarea statului


de drept, și subminează structurile de putere, îmbrăcând forme variate de la mica hoție, șantaj,
presiune, până la criminalitatea economică.
Corupția și proasta guvernare au tendința să urmeze o procedură cunoscută care are
nevoie de timp pentru a se finaliza. Prin urmare, în cazul în care au intervenit de-a lungul
drumului, pentru a preveni apariția acestor rele practici sociale și pentru a atinge acest obiectiv
puternic de prevenire, există necesitatea de a consolida informarea și comunicarea în societate
despre metodele de combatere a fenomenului în cauză, crearea organizațiilor anti-corupție,
responsabilizarea sistemelor naționale.
Corupția este o maladie care mănâncă atât din cadrul cultural, politic și economic cât şi
din țesătura societății și distruge modul de funcționare a organismelor vitale. Corupția este una
dintre cele mai mari provocări ale lumii contemporane. Aceasta subminează buna guvernare,
distorsionează fundamentul politicii publice, duce la alocarea necorespunzătoare a resurselor şi
dăunează sectorului privat. Corupția este un obstacol în calea creșterii economice. Prin
deturnarea resurselor de la rezultatele productive din punct de vedere economic, aceasta
subminează eficiența cheltuielilor publice.
În plus, mai ales atunci când resursele publice sunt limitate, corupția subminează
sustenabilitatea bugetelor publice și reduce fondurile publice destinate investițiilor. În scenariile
de deficit, costul serviciului acelei părți a datoriei care rezultă din corupție are un impact
suplimentar pe termen lung asupra fondurilor publice.
Corupția este subiectul de teoretizare și de cercetat în ultimii 29 de ani, iar acest lucru
produce o gamă diversă de explicații alternative, tipologii și căi de atac.
Cu toate acestea, ca o noțiune aplicată pe scară largă atât în politică și științe sociale,
corupția este folosită mai degrabă la întâmplare. Corupția este înțeleasă ca totul, de la vărsarea de
mită a funcționarilor publici în schimb pentru unele favoruri, pentru o gamă largă de practici
economice și politice dubioase, în care politicienii și birocrații înșiși se folosesc de orice utilizare
abuzivă a puterii publice pentru a îmbogățirea în scop personal.
Tema aleasă de mine domină lumea politică şi nu numai, de foarte mulţi ani. Lupta contra
corupţiei este dusă în continuare, de stat, şi desigur şi de alte state, de foarte mult timp.
Lupta justiției contra corupției nu este un lucru abstract în Moldova și știm de altfel ca
puterea poate corupe. Lipsa de curaj a moldovenilor de a pune piciorul în prag şi de a-şi spune
toate nemulțumirile, a făcut ca țara să ajungă în starea în care este acum.
Tema corupției este pentru poporul nostru este un subiect foarte discutat.
Opinia publică, din câte se observă, este din ce în ce mai nepăsătoare cu privire la acest
fenomen, chiar dacă unele cazuri în ceea ce privește corupția sunt foarte grave și sunt relatate de
către mass-media, uneori chiar de către oamenii politici. Moldovenii dau dovadă de
impasibilitate fiindcă nu au ce face în acest sens și se adaptează situației. Din punctul meu de
vedere, corupția este o alegere la nivel personal, astfel intervenția statului nu este de ajuns,
deoarece este nevoie de o înlocuire de atitudine la nivel personal, individual, ce poate fi educată.
În primul capitol al lucrării mele, voi schiţa câteva dintre ideile principale, și anume voi încerca
să definesc conceptul de corupție, cum și în ce fel afectează aceasta scena politică românească, şi
mai ales cum afectează cetăţenii.
Capitolul I: Considerații generale privind corupția
1.1. Noțiunea și trăsăturile caracteristice ale corupției
Discuția despre corupție este extrem de dificilă, deoarece este un fenomen ascuns în
societatea noastră. Corupția se aseamănă cu o prismă cu multiple fațete, care poate fi privită din
mai multe unghiuri. Ea poate fi privită ca un fenomen social sau din unghiul științelor politice, a
teoriei economice şi organizaționale, ori din cel al dreptului penal sau al dreptului civil.1
“Corupția, ca fenomen social, a atras atenția încă din antichitate. Conform Dicționarului
limbii române cuvântul “corupție” derivă din latinescul “coruptio-onis” şi înseamnă stare de
abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Adâncirea inegalităților sociale este
determinata și de săvârșirea actelor de corupție, afectând buna desfășurare a relațiilor sociale.” 2
La nivel naţional, corupţia este definită, în Legea nr.900-XIII din 27 iunie 1996 privind
combaterea corupției şi protecționismului, ca un fenomen antisocial ce reprezintă o înţelegere
ilegală între două părţi, una propunînd sau promiţînd privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă,
antrenată în serviciul public, consimţind sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării
unor anumite acţiuni funcţionale, ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute în Codul penal.
Grupul multidisciplinar în problemele corupţiei al Consiliului Europei a definit corupţia
ca orice comportament al persoanei în a cărei sarcină a fost pusă executarea anumitor obligaţii în
sectorul public sau privat, care condiţionează încălcarea acestora în calitate de persoană de stat
cu funcţie de răspundere, lucrător privat, agent independent, avînd drept scop obţinerea unui
profit ilegal pentru sine şi alte persoane. Astfel, este extins cercul subiecţilor actelor de corupţie,
aceştia fiind atît funcţionari din sectorul public, cît şi funcţionari din sectorul privat.
Conform Convenţiei civile privind corupţia (Strasbourg, 4 noiembrie 1999), prin
corupţie se înţelege „faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect,
un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit,
care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut beneficiarului
comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit, sau al promisiunii unui asemenea avantaj
necuvenit”.
Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 1999) defineşte corupţia în
cele două modalităţi de săvîrşire a ei – activă şi pasivă.
Corupţia activă este „promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană,
direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru
altul, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor”.

1
Claudia Florina Uşvat , Infracţiunile de corupţie în contextul reglementărilor europene ,Universul juridic ,
Bucureşti, 2010 , pag 7
2
Despre Coruptie , disponibil la adresa http://www.editorialweb.ro/Articole/Business/Despre_coruptie.html
Corupţia pasivă este „solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public,
direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte
ori promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în
exerciţiul funcţiilor sale”.
Potrivit convenţiei numite, aceste fapte constituie corupţie dacă sînt săvîrşite de
funcţionari publici naţionali, străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare
internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintă organizaţii
internaţionale. De asemenea, corupţia ţine atît de sectorul public, cît şi de cel privat.
Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei (New York, 31 octombrie 2003) defineşte corupţia
agenţilor publici naţionali ca acţiune de a solicita sau de a accepta, direct sau indirect, un folos
necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine de la
întreprinderea unui act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale. Strategia naţională de prevenire şi
combatere a corupţiei.
Prin urmare, legislaţia Republicii Moldova urmează a fi ajustată cerinţelor şi standardelor
convenţiilor şi tratatelor internaţionale anticorupţie.

1.2. Metodele de corupere


În corupția sistemică și marea corupție, există metode multiple de corupție care sunt
utilizate concomitent, având obiective similare.
 Mită.
Mituirea implică utilizarea improprie a cadourilor și favoruri în schimbul
câștigului personal. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut sub numele de comisioane ilegale
sau, în Orientul Mijlociu, de bacșiș. Mituirea este cea mai comună formă de corupție. Tipurile de
favoruri oferite sunt diverse și includ bani, cadouri, favoruri sexuale, acțiuni ale companiei,
divertisment, ocuparea forței de muncă sau beneficii politice. Scopul mituirii poate varia de la a
oferi tratament preferențial unor persoane până la a trece cu vederea o crimă.
Darea de mită poate sa fie parte dintr-un proces mult mai generalizat de corupție, fiind
folosită adesea pentru a acoperi furturi sau fraude. Luarea de mită poate face mai mulți oficiali
susceptibili la șantaj sau extorcare.
 Delapidare, furt și fraudă
Delapidarea și furtul constau in însușirea sau folosirea ilegală de către un angajat a
unor sume de bani aflate în gestiunea sau administrarea sa. Frauda poate implica și înșelăciune,
pentru a convinge un proprietar sa își dea fondurile sau activele unor persoane neautorizate.
Printre exemple se numără direcționarea greșită a fondurilor companiei în "societăți fantomă" (și
apoi în buzunarele angajaților corupți), spălarea de bani ce provin din ajutoare externe,
escrocherii și alte activități corupte.
 Extorcare și șantaj
În timp ce mita reprezintă utilizarea de stimulente pozitive pentru scopuri corupte,
șantajul se folosește de elemente negative precum amenințări. Aceste amenințări pot include
amenințări cu violență sau cu închisoarea precum și expunerea secretelor unui individ sau crime
anterioare. Exemple de șantaj includ: o persoană influentă amenință să meargă la mass-media în
cazul în care nu primesc tratament medical rapid (în detrimentul altor pacienți), amenințarea un
funcționar public cu expunerea secretelor lui/ei în cazul în care nu votează într-un anumit mod
sau pretinderea de sume de bani în schimbul menținerii unui secret.3
 Favoritism, nepotism și clientelism
Favoritismul, nepotismul și clientelismul implică favorizarea ilegală a unui
prieten, membru de familie sau membru al unei asociații. Exemple ar include angajarea sau
promovarea unui membru de familie sau membru al unui partid politic pentru un rol pentru care
nu este calificat, indiferent de merit. Acest tip de corupție poate apărea și in companii sau firme,
unde o persoană este angajată datorită legăturilor familiale sau de prietenie, în loc de criterii de
merit și profesionalism. Unele companii au un cod de etică ce interzice nepotismul sau
favoritismul, iar deciziile de angajare sunt luate de persoane care nu nicio legătură de familie sau
de prietenie cu persoanele angajate.

1.3. Cauzele apariției corupției


Corupţia este un fenomen complex, multistructural şi multidimensional, un fenomen
economic, social şi politic, a cărui complexitate este determinată de diverse cauze, care pot fi
grupate în: economice, instituționale, de ordin legal, politice, sociale şi morale.
Cauzele economice rezidă în: costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de creştere continuă;
degradarea economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; salariile joase, plătite cu întîrziere, ale
funcţionarilor publici; bugetul de stat neviabil; supra reglementarea sectorului privat.
Cauzele instituționale cuprind: politica de cadre defectuoasă; promovarea în posturi de
răspundere a unor persoane incompetente şi corupte; lipsa de transparență în activitatea
administrației publice centrale şi locale, în organele de drept; libertatea excesivă acordată
factorilor de decizie; posibilitatea redusă de demascare a persoanelor corupte; înzestrarea
insuficientă a organelor de drept cu mijloace tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de
tactici eficiente.

3
http://www.scribd.com/doc/221120021/Coruptia
Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existente în legislaţie, în lipsa unor mecanisme
eficiente de executare a acesteia.
Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică; existenţa unor
factori interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluționarea
problemei raioanelor de est; erorile comise în procesul de realizare a reformelor economice şi
sociale; concurența politică neloială; traficul de influență asupra mass-media şi organelor de
drept.
Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, mentalitate, tradiţii de activitate corupţională în
organele puterii şi de drept şi constau în: dezintegrarea şi demoralizarea societății; erodarea
valorilor etice; informarea insuficientă a societăţii civile; apatia și pasivitatea civică; toleranța
publică; polarizarea socială; dependența mijloacelor de informare în masă.4

Capitolul II: Considerații generale privind corupția din domeniul birocratic


2.1. Considerații generale privind domeniul birocratic
Birocrația reprezintă un mod de organizare destinat administrării pe scară largă a unor
resurse prin intermediul unor persoane specializate, de regulă plasate într-o structură ierarhică și
dispunând de atribuții, responsabilități şi proceduri strict definite.
Termenul “birocrație” a fost introdus de sociologul german Max Weber, care a dorit sa
identifice sursele de autoritate într-o organizație. Așadar, exista organizații orientate spre lider,
organizații patriarhale și organizații birocratice.
Birocrația se caracterizează prin ierarhizare. Fiecare element din cadrul ierarhiei care
deține o poziție specială este investit unui rol care îl asigură și îl situează la un anumit nivel în
interiorul aparatului administrativ. Această ierarhizare are două aspecte strâns legate: în primul
rând faptul că scopurile administrative sunt urmărite de o manieră piramidală, iar în al doilea
rând faptul că funcţionarii trebuie să se supună funcționarilor aflați la nivele superioare.
De exemplu, ierarhizarea asigură unitatea în interiorul unui minister. Ministrul este șeful
administrației sale, superiorul ierarhic, al tuturor funcționarilor care fac parte din ea. Autoritatea
ministrului coboară treptat spre diferitele eșaloane ale ierarhiei.
În ceea ce privește relațiile dintre administrația publica și cetățean, nivelul de rigiditate
este direct legat de gradul de birocratizare.
Supra-birocratizarea procedurilor de către controlul de stat a dus la extorcarea banilor de
la sectorul antreprenorial.

4
Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de
prevenire şi combatere a corupției pe anul 2005, Editată cu suportul Transparency International Moldova Chişinău
2005
Birocrația reglementarilor care privesc companiile depășește cu mult aceste domenii
fundamentale. Rezultatul e un mediu de afaceri nefaste și dăunător, în care firmele nu se
dezvolta. Fiecare bariera birocratica sau legislativa e o taxa implicita, exprimata in bani sau in
timp.
Însă birocrația nu afectează doar întreprinderile. De exemplu, costul final al unei
construcții poate creste foarte mult din cauza întârzierilor eliberării autorizației de construcție.
Creșterea poate depăși 50-60%, mai ales in cazul in care proiectul respectiv pierde sezonul de
construcții din cauza întârzierilor si ajunge sa se amine debutul lucrărilor. Cauzele întârzierilor
țin de sistemul birocratic. Faptul ca eliberarea autorizațiilor depinde de aprobarea mai multor
birouri generează întârzieri semnificative ce implica mari costuri ulterioare.
Un alt exemplu ce evidențiază de asemenea latura negativa a birocrației se regăsește în
medicina de familie. Birocrația în medicina de familie e sufocanta si ocupa cam doua treimi din
timpul medicului de familie. Actul medical actual al medicului este golit de conținut si este
înlocuit cu o masa de raportări de date, care cresc timpul de așteptare a pacienților si scad
calitatea consultației medicale.
În concluzie, în urma prezentării cadrului teoretic, a unor opinii cu privire la birocrație,
precum si prin exemplificarea unor situații concrete in care birocrația are efecte nefaste, ipoteza
de la care am pornit, si anume “birocrația constituie o amenințare” se verifica.

2.2. Birocrația cauză a corupției


Potrivit studiului realizat de IDIS „Viitorul”, 69,2% din antreprenori au declarat că
practicile de corupție şi plata mitei sunt larg răspândite în afacerile din Republica Moldova.
Comunitatea de afaceri este nemulțumită că trebuie să bată la uşile numeroșilor funcţionari
publici din diferite instituţii publice pentru obţinerea aprobărilor şi numeroaselor certificate.5
Interacționarea în mod direct a sectorului privat cu funcționarii publici stimulează
apariţia situaţiilor de corupţie. În consecință, una din măsurile importante pentru prevenirea
faptelor de corupţie este limitarea interacţiunii directe a agenţilor economici cu
angajaţii/funcţionarii publici.
Birocrația excesivă este cea care atrage corupția în administrația publică.
Corupţia e mai degrabă efectul. Birocrația e cauza corupției. În prezent, relația
antreprenorilor cu administrația publică este caracterizată, în general, de proceduri greoaie,
circulația anevoioasă a documentelor, termene lungi de rezolvare a demersurilor agenților
economici.

5
https://capital.market.md/ro/content/taxele-mari-si-coruptia-sufoca-afacerile-moldovenesti
Potrivit raportului PwC, businessul din Republica Moldova achită 10 taxe – un impozit
pe profit, trei impozite pe forța de muncă şi alte șase tipuri de taxe. Totodată, ponderea taxelor
din profitul companiilor moldoveneşti se ridică la 40,5%. Astfel, ţara noastră se situează printre
statele cu cea mai mare cotă a taxelor unde media este de 33,4%. Doar Turcia, Belarus şi Rusia
aplică cote mai mari.
Analiza PwC6 arată că cel mai mic număr de taxe este achitat de către companiile din
Georgia şi Ucraina – cinci, Azerbaidjan – şase, Polonia, Belarus, Rusia şi Macedonia – şapte,
Slovacia şi Cehia – opt taxe, Republica Moldova şi Kosovo – 10 taxe, Ungaria şi Turcia – 11
taxe, România şi Bulgaria – câte 14 taxe. În calcul sunt luate taxele şi contribuţiile calculate care
includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele pentru forţa de muncă, impozitele pe
proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile
de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi
taxele pentru drumuri.

CONCLUZIE
Contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi
extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor măsuri de
prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor care generează corupţia,
cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la răspundere juridică a
vinovaţilor, în temeiul legislaţiei. Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi
contracarare cu acţiuni de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi
de obţinere a sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice.
Astfel pentru combate fenomenului de corupție este nevoie de o voință la nivel de țară
pentru ca fiecare a simțit cum corupția îl afectează pe acesta în societate.
Mai multe strategii propun implementarea elementelor care vor aduce la meliorarea
situații în legăură cu care fapt urmează contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă
a normelor penale; prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi
procedurile instituţiilor publice şi de drept; educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul
intoleranţei faţă de corupţie şi încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea
de prevenire şi contracarare a corupţiei.

6
Raport privind transparența;
BIBLIOGRAFIE
1. Claudia Florina Uşvat , Infracţiunile de corupţie în contextul reglementărilor
europene,Universul juridic , Bucureşti, 2010 , pag 7
2. Despre Coruptie , disponibil la adresa
http://www.editorialweb.ro/Articole/Business/Despre_coruptie.html

3. http://www.scribd.com/doc/221120021/Coruptia
4. Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei Planul de acţiuni pentru
realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupției pe anul 2005, Editată
cu suportul Transparency International Moldova Chişinău 2005
5. http://www.cisr-md.org/pdf/0101%20Coruptia%20si%20calitatea%20guvernarii.pdf

6. https://capital.market.md/ro/content/taxele-mari-si-coruptia-sufoca-afacerile-
moldovenesti
7. Raport privind transparența;
8. “Birocratia. O dificultate pentru oricare solutie.” - H. Samuel

S-ar putea să vă placă și