UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

SPECIALIZAREA BIOTEHNOLOGII INDUSTRIALE

PROIECT DE DIPLOMA

TITLU

Coordonator Stiintific:

Prof.Dr. JURCOANE Stefana

Indrumatori stiitifici

SEF LUCRĂRI DR.SILVANA DANAILA-GUIDEA

SEF LUCRĂRI Dr.Cristian Radu TOMA

Absolvent:

Copaci Ana-Simona

BUCURESTI

2016
 CUPRINS

REZUMATUL PROIECTULUI

INTRODUCERE CAMELINA

CAPITOLUL I: STUDII PRIVIND CULTURA DE CAMELINA

1.1. Originea, răspândirea și Particularitățile biologice

1.2. Condiţii de cultivare- tehnologie
1.3. Importanţa seminţelor – Utilizări
1.4. Modalitaţi de imbogaţire a potenţialilor producători

CAPITOLUL II: MATERIALE SI METODE

2.1. Soiurile testate
2.2. Cultivarea in seră
2.3. Materiale utilizate la cultivare
2.4. Metode de testare
2.5. Metoda de ameliorare clasică (Madalina- Institutul Fundulea)
2.6. Metode de selecţie prin biologie moleculară

CAPITOLUL III: REZULTATE EXPERIMENTALE si DISCUTII

3.1 Rezultate privind producţia estimate a diferitelor genotipuri testate in seră
3.2 Selecţia celor mai producatoare genotipuri

CONCLUZII

REFERINTE BIBLIOGRAFICE
REZUMATUL PROIECTULUI

Camelina sativa reprezintă una dintre plantele oleaginoase cu importanţă majoră in

obtinerea bioscombustibililor. Aceasta este folosită incă din cele mai vechi timpuri, dar in ultimii
ani prezintă interes pentru cercetatori, dar si pentru fermieri. Este o plantă ce face parte din clasa
Brasicaceae ce are o crestere anuală. Cultura de Camelină nu necesită conditii speciale,
temperaturi inalte sau soluri de o anumită calitate, ci se poate cultiva in condiţii precare și nu
necesită o monitorizare amanunţită si lucrari ale solului intense.

Am ales să studiez această plantă datorită numeroaselor beneficii aduse atât mediului cât
si economiei agricole. Un prim argument in alegerea acestei teme este acela că, utilizarea culturii
de Camelină produce atat ulei cu un continut benefic de acizi grași, dar si șrot. Uleiul de
Camelină este utilizat pentru obtinerea de biocombustibil, acesta fiind tot mai căutat si valorificat
in ultima perioadă, iar șrotul reprezintă o sursa bogată de nutrieţi pentru animale. Prin aceste 2
aspecte se atinge odată creșterea economică la nivel agricol prin obţinerea celor 2 subproduse
de la această cultură, dar și reducerea poluării prin utilizarea biocombustibilului obţinut din acest
ulei. Consider că aceste 2 argumente sunt suficient de puternice pentru a se cultiva respectiva
cultură. Ba mai mult, aceasta are mai multe beneficii ce mi-au intărit motivaţia de a o studia, cum
ar fi: utilizarea in industria vopselurilor și lacurilor, industria săpunurilor, la obţinerea
biopolimerilor, bioplasticelor şi adezivilor, iar in industria cosmetică și farmaceutică ca
antioxidant. Toate aceste beneficii vin in completarea ideii fundamentale : Obţinerea de
biocombustibil.

Biocombustibilii joacă un rol crucial in aceasta eră. Din cauza poluarii excesive atât prin
utilizarea combustibililor fosili, dar și prin nesupravegherea și aruncarea necontrolată a
deșeurilor, reducerea gazelor cu efect de seră reprezintă problema mondială in acest moment.
Astfel că, prin utilizarea energiilor alternative și a biocombustibililor, gazele cu efect de seră ar
suferi o diminuare semnificativă.

In această lucrare am experiementat 10 genotipuri de Camelină, evaluarea performanţelor

productive ce au urmărit: selecţia prin metode convenţionale ce s-a realizat prin testul informatic
ANOVA.

Concluzia finala
INTRODUCERE CAMELINA

Camelina (Camelina sativa L. Crantz) este o plantă anuală din familia Brassicaceae
(PUTNAM & al. [1], ; ZUBR [2]), ce îşi are originea în Europa de Nord şi Asia Centrală.
(ZOHARY & HOPF [3], EYNCK & al. [4]). Ponderea de ulei din seminţele de camelina este de
40 %, şi este bogat în acizi graşi nesaturaţi. Cultura de Camelină a fost recent analizată pentru
producerea de biocombustibil. ((FRÖHLICH& RICE [5], SHONNARD & al. [6], HENDRICKS
& al. [7], BLACKSHAW & al. [8]).
Cea mai importantă utilizare este în biodiesel, cantităţi foarte mici utilizate în industria
alimentară, iar în terapeutică, cantităţile nu sunt semnificative.
Cultura de Camelină datează încă din cele mai vechi timpuri. Sunt date care atestă
cultivarea sa încă din anii 600 i. Hr. Se spune că românii cultivau Camelina în acelaşi timp cu
inul.
Fiind o cultură nepretenţioasă, aceasta se poate cultiva şi pe soluri nefavorabile, nefiind
necesare condiţii speciale, temperaturi ridicate şi soluri fertile. Beneficiile sale ca şi cultură, nu
stau doar în compoziţia uleiului ci şi în compoziţia şrotului care rămâne în urma presării. Acesta
este extreme de nutritiv şi folosit deasemenea în alimentaţia. Cantitatea de acizi graşi cu
preponderenţa mare, în principal AG linolenic (38-40%), precum şi structura lipidelor au indus o
scădere a colesterolului la porci, conform Institutului de Cercetare-Dezvoltare IBNA Baloteşti,
având o reală contribuţie la buna funcţionare a sănătăţii.

Investigaţii agronomice asupra acestei culturi au fost efectuate atât în Europa cât şi în
America de Nord. Caracteristica agronomică unică cum ar fi compatibilitatea care duce la
reducerea prelucrării solului şi a culturilor de acoperire, iar competiţia cu buruienile sau
însămânţarea suprafeţelor de iarnă au fost accentuate, ce plasează Camelina ca o cultură adecvată
pentru sistemele de agricultură durabilă. Mai mult de atât, specia are un potenţial ca şi
îngrăşământ, dar având costuri reduse.
 CAPITOLUL I: STUDII PRIVIND CULTURA DE CAMELINA

1.1. Originea, răspândirea și Particularitățile biologice

Fig.1.1 Camelina sativa

Prin intermediul dovezilor arheologice, s-a evidenţiat cultivarea specie de Camelină încă de
mai bine de 3000 de ani, respectiv în epoca bronzului şi a fierului. Pe teritoriul României s-a
cultivat la Sucidava-Celei. Uleiul obţinut prin procesul de zdrobire a seminţelor urmată de
fierbere, era folosit în hrana oamenilor, în scop medicinal, dar totodată şi pentru iluminat.

În evul mediu, în unele părţi ale globului cultura Camelinei a intrat în declin, în secolul XIX,
Camelina se cultivă pe scară largă în Franţa, Olanda, Belgia şi Rusia. Declinul acesteia s-a produs
în secolul XX. Acest declin a avut la baza comparaţia uleiului de camelina cu cel de răpiţă, cel
din urmă fiind considerat mai avantajos.

După 1940, Camelina a fost considerată o plantă oleaginoasă importantă din punct de vedere
economic numai în Europa de Est şi Centrala, însă în cea mai mare parte a Americii de Nord şi
Europei, Camelina este considerată şi în aceste timpuri o buruiană comună, ca de exemplu în
SUA sunt cunoscute peste 120 de varietăţi diferite.
 Se certifica faptul că, Camelina sativa (Fig.1.1) a fost cunoscută şi cultivată de către oamenii
din teritoriul carpatic timp de milenii, iar proprietăţile şi calităţile sale benefice îi erau
recunoscute încă de la acea perioadă, chiar dacă nu se făcuseră cercetări amănunţite, studii
genetice sau monitorizarea culturii.

Camelina sativa (L.) Crantz. Face parte din familia Brasicaceae (Cruciferae), fiind o plantă
anuală. Suprafaţa de răspândire a acesteia este reprezentată de spaţiul cuprins între Mediterană şi
până în Asia Centrală, iar din alt unghi geografic, din Finlanda până în România.

Camelina este o plantă anuală sau hibernantă, ce are o talie de 30-80 (12-100) cm, ce are
tulpina şi ramificaţiile glabre sau cu diferite grade de pubescenţa, ce sunt ramificate în partea
superioară. Când ajunge la maturitate planta se lignifica.

Frunzele au formă alungită, lanceolată, liniară sau sagitată (în formă de săgeată). Frunzele
lanceolate şi uşor pubescente, au margini netede şi culoare verde-deschis. Cu timpul, când planta
se maturizează, produce o axă floriferă, astfel că frunzele de la bază devin senescente. Frunzele
de mijloc sunt de 2-7 (1-9) cm x 2-10 (-15) mm, care au margini netede, iar uneori sunt
auriculate.

Camelina este o plantă cu flori, acestea fiind numeroase şi mici, sepalele având mărimi de 2-
3 × 0,5-1 mm. Petalele pot fi galben-alb sau galben-verzui, iar dimensiunile lor sunt de (3-) 4 –
5,5 × 0,5-1 mm, de tipul 4, formula K2+2C04A2+4G (2), dispunerea petalelor este în formă de
cruce, hermafrodite, ce sunt grupate în inflorescenţe racemoase. Filamentele staminale au
dimensiuni cuprinse între 1,5-3 mm, iar anterele sunt de circa 0,5 mm. Perioada de inflorescenţa
este mai-iunie.

Fructele sunt încapsulate într-o formaţiune de tip silicvă sau siliculă, obpiriformă sau
obovoide, 7-9 (-10) x 4-5 mm, iar de multe ori subtruncate la vârf, pedicelate 1,2-2 (0,8-2,7) cm.
Capsulele culturii de Camelină seamănă cu capsulele culturii de in. Seminţele au culoarea maro
închis, au formă alungită de mici dimensiuni de 1,7-2,5 (1,5-3) x 0,7-1 mm. 2n = 40.

Seminţele sunt prinse de un perete fals numit septa, ce joacă rolul de despărţitoare a fructului.
Masa medie a boabelor (MMB) poate fi cuprinsă între 0,84-1,81 g, iar numărul de boabe într-un
kilogram, poate fi între 750.000-1.100.000 de seminţe.
 Perioada de vegetaţie este scurtă, între 85-100 de zile, aceasta putând fi introdusă chiar în
culturi succesive. Maturizarea speciei este precoce, realizându-se timpuriu faţă de cerealele
păioase, este un real avantaj al acestei specii.

Partea vegetativă a plantei poate fi utilizată ca îngrăşământ verde şi furaj. Pentru hrana puilor
sunt recomandate seminţele ca atare, care le grăbeşte îngrăşarea. Partea care rămâne de la
presarea uleiului conţine 5% acizi graşi de tipul OMEGA-3, 10-11% fibre şi aproximativ 40%
proteine. Şrotul de camelina este un furaj apreciat, astfel că se recomandă a fi administrat în
hrana porcilor, peştilor, bovinelor şi puilor. Scopul utilizării acestor furaje este acela de a obţine
produse alimentare ce sunt bogate în OMEGA-3.

1.2. Condiţii de cultivare – tehnologie

Pentru a se cunoaşte potenţialul agronomic al culturii de Camelina s-au făcut investigaţii

care s-au desfăşurat atât în Europa cât şi în America de Nord. Diversitatea regională în ceea ce
priveşte cultivarea a avut ca scop urmărirea adaptabilităţii speciei la diverse condiţii de cultivare
care se reflectă în variaţii considerente ale conţinutului în ulei a seminţelor de Camelină.

Cum am menţionat anterior, cultivarea Camelinei are o istorie veche, însă cercetările şi
experienţa privind cultivarea acesteia în condiţiile agriculturii moderne sunt limitate, iar
producţia rezultată diferă în funcţie de regiune.

Cultura de Camelină, prezintă o scurtă perioadă de vegetaţie şi poate fi cultivată toamna

având recoltarea în luna iulie devreme, sau poate fi cultivată în cultura de primăvară sau în
cultura dublă, fiind o plantă foarte bună în culturile de rotaţie. Un plus al acestei culturi este
valorificarea terenurilor mai puţin propice pentru agricultură, cum ar fi: terenurile poluate,
terenurile marginale.

În urma cultivării Camelinei ce s-a desfăşurat pe o perioadă de 6 ani în 4 zone diferite din
zona semiaridă a statului Colorado din SUA (R.M. Laferty şi colab. 2009), s-a publicat un ghid
referitor la cultivarea Camelinei de primăvară. Acest ghid cuprinde date cu privire la rotaţia
culturii, alegerea terenului, fertilizare, semănat, erbicidare, irigare şi recoltare, ce pot fi aplicate în
zone în care condiţiile de mediu sunt relative? asemănătoare cu cele din zonele în care s-a
desfăşurat experimental.

1.2.1. Rotaţia culturii

Camelina reprezintă o cultură premergătoare pentru cultura de grâu, asigurând pentru

aceasta un spor de producţie de 15%. În cultivarea acestei culturi se recomandă o rotaţie de 3-4
ani cu grâu, porumb şi alte culturi. Biodiversitatea crescută în sistemele agricole este asigurată de
rotaţia culturii de Camelină. Un plus faţă de culturile premergătoare este acela că nu este o plantă
pretenţioasă, având pretenţii scăzute la sol şi climă. Anumite specii din familia Brassicaceae
trebuie evitate pentru a evita o posibilă infestare cu putregaiul Sclerotinia şi a altor boli care sunt
comune acestei familii.

Dacă se realizează cultura succesivă, în anumite zone, camelina de toamnă poate fi urmată
de culturile de soia timpurie, floarea soarelui sau mei. Cultura de Camelină se poate introduce cu
succes în planurile de rotaţie a culturilor, respective cu grâul de toamnă.

1.2.2. Pregătirea terenului

Alegerea terenului joacă un rol foarte important şi critic totodată în alegerea culturii
Camelinei. Pentru moment nu se cunoaşte un erbicid specific Camelinei pentru a controla sau a
împiedica dezvoltarea buruienilor cu frunza lată, este de preferat să se utilizeze un teren care a
fost folosit la o altă cultură şi pe care s-a aplicat erbicidarea, însă este necesar a se cunoaşte
influenţa acestuia asupra culturii de Camelină.

Atunci când nu se valorifică terenurile alternative sau marginale în cultura de Camelină,

pentru producţii ridicate se recomandă terenurile care au o fertilitate medie şi sunt lipsite de
buruieni. S-a demonstrat de-a lungul timpului ca nu este nevoie de arătură, iar discuirea dublă şi
tăvălugirea fiind suficiente. După triticale se recomandă să se înfiinţeze cultura dublă de
camelina.

Trebuie evitate erbicidele reziduale care afectează familia Brassicaceae.

 1.2.3. Fertilizarea (UF/ha)

Cu toate că această cultură este prezentată ca fiind productivă fără a fi nevoie de aplicarea
fertilizanţilor, ca în orice altă cultură şi Camelina necesită o fertilizare adecvată în vedea obţinerii
uniei producţii optime.

Necesităţile de elemente minerale sunt cunoscute, iar cantităţile aplicate nu trebuie să

depăşească doza necesară.

- N:50-60 kg; Aplicarea unei cantităţi mai mare de 90 kg/ha nu este recomandată. În
momentul fertilizării cu azot, concentraţia de ulei este în scădere uşoară, dar producţia de seminţe
mai mari la hectar face ca producţia totală de ulei să fie mai mare.

- P:30-40 kg/ha; fertilizarea cu fosfor (P100) duce la o creştere a conţinutului de ulei.

- K:40-50kg/ha;

- S:12-24 kg/ha;

- Cantitatea de fertilizant trebuie distribuită între cea de bază care se foloseşte la semănat
şi cea din timpul de vegetaţie.

- Fertilizarea influenţează rezistenta la iernare (variantele fertilizate pierd 4 - 12%, în timp

ce variantele nefertilizate pierd 20 - 25%)

1.2.4. Semănatul

Din studiile realizate în Colorado, rezultatele cele mai bune au fost obţinute când
semănarea a fost realizată de la data de 24 Martie şi până la 15 Aprilie, moment în care
temperatura solului se afla în jur de +5˚C, iar solul să aibă un profil de umiditate cuprins între 62-
93 cm de sol umed. Semănatul depinde foarte mult de tipul culturii (cultura de primăvară sau
cultura de toamnă).

Etapa de semănat în cultura de primăvară trebuie să se realizeze cât mai devreme după 15
martie, atâta timp cât vremea permite. Etapa de semănat în cultura de toamnă se realizează înainte
de primele îngheţuri, la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie, astfel încât plantele să
aibă 4 - 6 frunze până a intra în iarnă.

Cantitatea de seminţe necesară pentru semănarea unui hectar este între 6 - 8 kg în funcţie
de desimea de cultivare şi însuşirile fizice şi fiziologice ale seminţelor (Masă a o mie de seminţe,
Puritatea şi Capacitatea de germinaţie). Uneori se poate ajunge chiar la 14 kg/ha.

Adâncimea de semănat se recomandă a fi mai mică de 1cm sau chiar aproape de suprafaţa
terenului, în funcţie de caracteristicile solului. Semănatul prea adânc poate duce la
compromiterea răsăritului plantelor. Pentru un randament crescut de cultivare se recomandă o
distanţă între rânduri de 12,5 cm. La distanţe mari se favorizează îmburuienirea, ceea ce nu este
de dorit, dar nici rentabil.

Trebuie să se ţină cont de creşterea lentă a plantelor în prima fază. În această perioadă
plantele pot fi uşor depăşite de către buruieni. De aceea, sunt de preferat, premergătoarele care
lasă pământul fără buruieni, cum ar fi culturile de toamnă, leguminoasele, rădacinoasele sau
ierburile perene.

1.2.5. Etapele fenologice

Perioada de răsărire a culturii este diferită în funcţie de condiţiile de irigare. Având un sol
irigat, aceasta răsare în 7 - 9 zile, iar pe un sol neirigat are nevoie de 11 - 12 zile. După faza de
cotiledon, planta are nevoie de 9 - 11 zile pentru a trece la faza de 2 frunze. Durata dintre faza de
2 frunze şi cea de 5 - 6 frunze este de alte 14 - 16 zile.

Pentru a se alungi, planta are nevoie de încă 15-zile, timp în care tulpina ajunge la
maturitatea finală. Emergenta, dar şi înflorirea plantelor necesită o perioadă de timp de 10 - 12
zile. Perioada de înflorire se întinde pe o perioadă de 28-30 zile, timp în care toate plantele din
cultură ar trebui să înflorească. În vederea formării siliculelor este nevoie de 12 - 14 zile, dar 70%
dintre acestea sunt formate după 55 de zile.
 1.2.6. Erbicidarea

Camelina are în general capacitatea de a înăbuşi, de a concura cu buruienile, rareori fiind

necesară erbicidarea. Erbicidarea se recomandă, la nevoie, la culturile de primăvara sau duble.,
erbicidul utilizat fiind împotriva monocotiledonatelor. Dacă terenul este îmburuienat, la culturile
de toamnă, se recomandă aplicarea unui erbicid total înainte de semănat.

Dintre boli, la Camelină, s-a observat uneori Mucegaiul pufos (Peronospora camelinae) şi
virusului Mozaicul galben „Nap Mozaic” ce se transmite prin semințe. Mucegaiul pufos este un
mucegai alb sau gri pe partea superioară a plantei. Cu toate acestea, cultura de Camelină se
consideră că fiind foarte rezistentă la înnegrire (Maculans lepotosphaeria), ce provoacă pagube la
rapiţa Colză. De asemenea, este tolerantă la alternarioză (Alternaria brassicae), comparativ cu
rapița. Puricii de pământ (Phyllotreta cruciferae Goeze), în primăverile calde pot ataca Camelina,
dar aceştia nu fac pagube ca şi la rapiţă. Nu au fost semnalaţi dăunători care afectează Camelina
şi să necesite tratamente împotriva acestora. Studii efectuate în Canada au evidenţiat faptul că
plantele de Camelină resping atacul dăunătorilor de frunze (Phyllotreta cruciferae, Plutella
xylostella ş.a.). Această respingere se realizează prin conţinutului frunzelor tinere în quercetin
(glicozid), substanţă ce se întâlneşte doar sporadic la rapiţă.

1.2.7. Irigarea

Aceasta se recomandă numai pentru cultura dublă, norma de udare fiind de 140 m3/ha.

1.2.8. Recoltarea

Brunificarea siliculelor sugerează faptul că perioada de recoltare se apropie. Perioada

optimă de recoltat fiind după 90 - 95 de zile. De la începutul brunificarii şi până la recoltare, nu
trebuie să se depăşească 7 zile. Umiditatea la recoltare trebuie să aibă o valoare sub 8%.

Utilizarea unor utilaje necorespunzătoare la recoltare, neadaptate seminţelor foarte mici,

produc o pierdere de aproximativ 30% din producţie. Producţia de seminţe este variabilă, în
funcţie de momentul însămânţării şi de inputuri (irigare, fertilizare). Cultura de
primăvară/toamnă, are o producţie cuprinsă între 800 – 2300 kg/ha., iar cultura dublă depinde de
irigaţie şi anume: irigat (1100 – 1200 kg/ha) şi neirigat (500 – 800 kg/ha).

1.3. Importanta seminţelor – Utilizări

Deşi această cultură nu necesită lucrări ale solului foarte elaborate, asta nu înseamnă că
importanţa acestei culturi este de neglijat. Prin studiile desfăşurate asupra principalului
component de interes, seminţele şi implicit uleiul, putem evidenţia o serie de întrebuinţări, dar şi
importanţa acestora.

Printre “punctele tari” de o reală importanţă ale seminţelor de Camelină regăsim:

ü Acestea conţin ulei sicativ ce are indicele de iod Îi = 144-155;

ü Uleiul este limpede, de culoare aurie şi are următoarele întrebuinţări:

§ la fabricarea vopselelor și lacurilor;

§ la obţinerea biopolimerilor, bioplasticelor şi adezivilor;

§ în industria farmaceutică ca antioxidant;

§ În cosmetică (uleiuri de masaj, cosmetice naturale şi produse de

aromaterapie);

§ În obţinerea săpunurilor (săpun de potasiu);

§ În obţinerea furajelor.

ü Seminţele de Camelină au o cantitate importantă de omega 3 care are efecte pozitive

asupra sănătăţii umane;

ü Uleiul de camelină are o contribuţie importantă în regenerarea celulelor și elasticitatea

pielii, dar şi în menţinerea zvelteţii dacă este folosit;
ü Raportul optim între componentele uleiului de Camelină, în special raportul dintre
uleiurile omega 3 şi omega 6, face ca acesta să fie recomandat în alimente dietetice pentru
pacienţii cu nivel ridicat de colesterol.

ü Seminţele sau subprodusele rezultate de la extragerea uleiului care pot fi sub formă
de făină, se pot folosi ca suplimente furajere valoroase în hrana vitelor, puilor, găinilor ouătoare,
peştilor (în special somon) ş.a.

ü Uleiul de Camelină poate servi deasemenea ca materie primă la obţinerea

biokerosenului (“energie verde” pentru avioane comerciale sau militare) prin:

v prin transesterificare (cu metanol);

v hidrogenare (în prezența unui catalizator, la temperaturi ridicate).

Datorită faptului că uleiul de Camelină nu este folosit în industria alimentară pe scară

largă, ci doar cu o utilizare terapeutică redusă, face că utilizarea lui pentru biocombustibil să fie
mult mai importantă decât utilizarea în hrana populaţiei, nefiind vorba de o concurenţă între cele
două industrii.

Pretabilitatea la fabricarea biokerosenului în primul rând este datorată conținutului relativ

ridicat de acizi graşi nesaturaţi care au o pondere de aproximativ. 90. O pondere semnificativă o
are acidul erucic deţinând 17-24% acesta având o putere calorifică semnificativă.

Un avantaj important al uleiului de Camelină este punctul scăzut de îngheţ: -47... - 48ºC,
ceea ce-l face a fi un candidat mai mult decât important în obţinerea biokerosenului folosit la
avioane.

1.4. Modalităţi de îmbogăţire a potenţialilor producători

Evoluţia ameliorării ca ştiinţa s-a desfăşurat treptat şi relativ lent şi s-a datorat contribuţiei a
numeroşi cercetători şi oameni de ştiinţă. Cel mai mare progres a avut loc după mijlocul secolului
XX-lea. O consolidare puternică a acestei ştiinţe au avut-o Darwin prin lucrările sale,
fundamentând selecţia artificială, dar şi Gregor Mendel (1865), care a pus bazele apariţiei
geneticii ca ştiinţa independentă prin descoperirea legilor eredităţii. Metodologia de ameliorare a
plantelor s-a îmbunătăţit cu timpul, datorită datelor obţinute din activităţile experimentale, însă
progresele s-au menţinut o lungă perioadă relative lente.

Pe plan mondial, dar şi în ţara noastră, ameliorarea empirică are debutul odată cu apariţia, dar
şi formarea comunităţilor stabile, precum şi luarea în cultură a diferitelor plante.

Selecţia empirică efectuată de cultivator mai ales după secolul XIV-lea a dus la obţinerea de
numeroase soiuri şi populaţii locale. Unele dintre acestea fiind foarte valoroase pentru acele
timpuri, iar astăzi reprezentând o zestre genetică de valoare inestimabilă. Dintre acestea se poate
menţiona: grâul balan românesc, grâul roşu românesc, grâul de Banat, orzul de Banat; populaţii
de porumb: Ardelenesc, Hanganesc, Scorumnic; cele de floarea soarelui: Uleioasa şi Maslinica;
fasolea: Ceali de Dobrogea, Ousoara de Moldova, de Tarnave; lucerna de Banat, trifoiul de
Transilvania, etc.

Procesul de ameliorare prezintă materialul biologic, de la acesta porneşte procesul şi

constituie materialul iniţial de ameliorare. Zonele principale unde se pot găsi forme cu gene
valoroase pentru procesul de ameliorare sunt denumite centre de diversificare sau centre genice.
Materialul iniţial prezintă forme existente care pot fi cultivate sau spontane sau forme create prin
diferite metode de ameliorare.

Îmbunătăţirea producţiei se poate realiza atât prin metode tradiţionale cum este ameliorarea
clasică, cât şi metodele moderne de ameliorare în care intervine ingineria genetică. Indiferent de
alegerea folosită, diferenţele sunt vizibile şi foarte clare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea culturii.
Prin îmbunătăţirea culturii se înţelege atât îmbunătăţire din punct de vedere fiziologic cât şi
morfologic şi productiv.

Productivitatea se poate îmbunătăţii atât calitativ cât şi cantitativ. Prin îmbunătăţirea calitativă
se înţelege îmbunătăţirea calităţii plantei, dar cel mai important îmbunătăţirea calităţii seminţelor
de Camelină, dar cu atât mai important un conţinut mai ridicat în grăsimi necesare atât în
alimentaţie cât şi în producerea de biodiesel.

Prin îmbunătăţirea cantitativă se înţelege, plante viguroase, mai înalte, dar foarte importantă
este rezistentă împotriva dăunătorilor cât şi rezistenţa la condiţiile climatice extreme.
 Scopul cercetarilor

În timpurile de astăzi cea mai mare problemă o reprezintă nevoia de a găsi noi metode de
energie regenerabilă. Prin acestă lucrare, doresc să aduc în prim plan utilizarea plantei Camelina
sativa, care are două caracteristici excelente ale seminţelor producătoare de ulei: o compoziţie
unică de acizi graşi care sunt benefice atât pentru om cât şi pentru animale, cât şi o sursă de
“energie verde” care oferă posibilitatea înlocuirii petrolului şi în special al combustibililor pentru
avioane.

Pentru a se putea dispune de o cantitate suficientă de seminţe de camelina în vederea

obţinerii de biocombustibili, este absolută nevoie să dezvoltăm noi varietăţi ale plantei, cu
multiple îmbunătăţiri: producţie de seminţe mai mare, producţie de ulei de o calitate superioară,
rezistenţa la dăunători cât şi la condiţiile climatice nepropice.

În acest experiment, care s-a derulat începând cu 07.12.2016 în celulă de cercetare a

doamnei prof. Dr. Ştefană Jurcoane din clădirea HORTINVEST, am primit 10 varietăţi diferite
cu câte 20 de seminţe fiecare.

Obiectivul meu este să determin care este efectul genotipului în condiţii de mediu
controlate şi care este efectul asupra producţiei de seminţe la cele 10 variante ce le am în studiu.
 II. MATERIALE ŞI METODE

Experimentul s-a desfăşurat în sera de cercetare autonomă HORTINVEST, Bucureşti.

O primă etapă a acestui experiment a constat în sterilizarea amestecului de pământ, aceasta

sterilizare desfăşurându-se în cadrul centrului de cercetare BIOTEHGEN. Amestecul de pământ
care s-a supus sterilizării a fost alcătuit din: două părţi de Kekila şi o parte de Perlit. În realizarea
acestei etape s-au respectat întocmai condiţiile de autoclavare: o oră în autoclave la o temperatură
de 100˚C (Fig.2.1).

Fig.2.1 Autoclavul utiizat la sterilizarea amestecului de turbă cu perlit folosit ca substrat

pentru înființarea culturii de Camelina sativa

Compoziţie Kekkila DSM 2W:

În urma acestei etape, amestecul sterilizat (Fig.2.2) a folosit pentru derularea propriu-zisă a
experimentului ce a avut loc în sera anterior menţionată.

Caracteristicile compartimentului distribuit acestui experiment: 160 m 2, cu scopul de a

obţine plante tinere de cultură de Camelină.

Facilități: încălzire, de protecţie, de aclimatizare, de configurare electrică, tip maree de

irigare, microaspersie, 6 lămpi de asimilare.

Probele care au intrat în studiu au fost notate conform succesiunii variantelor cu simbolurile
G1-G10, având fiecare câte 20 seminţe
 G1- 20 de seminţe

G2- 20 de seminţe

G3- 20 de seminţe

G4- 20 de seminţe

G5- 20 de seminţe

G6- 20 de seminţe

G7- 20 de seminţe

G8- 20 de seminţe

G9- 20 de seminţe

G10-20 de seminţe

Fig.2.2 Amestecul de turbă Kekkila DSM 2W

Cele 200 de seminţe au fost semănate fiecare în câte un ghiveci, iar câte 4 ghivece au fost
plasate în tăvi apropiate, realizându-se astfel densitate de 32 plante/m 2.. Fiecare variantă a fost
marcată individual pe ghiveci cu notarea ordinii în cadrul variantei ( Exemplu: la proba G1
notarea s-a efectuat cu cifre de la 1.1 - 1.20).
 Fiecare vas a fost umplut cu 1,5 l substrat format din turba Kekkila DSM 2 W, care este o
turbă ușoară (bine măcinată) cu adaos de perlit, pre-fertilizat cu un îngrășământ de bază (NPK
14-16-18), cu pH-ul ajustat la 5,5/5,9. De adaugat dac[ este cazul și alte caracteristici ale turbei
Kekkila DSM 2W (cele trecute ca si descriere pe sacul original)!!

Anterior de a se realiza semănarea, substratul a fost îmbibat în apă pâna în procent de

100%.

Ca şi fertilizator, un complex chimic de fertilizare a fost ales îngrășământul Azofoska,

care are următoarele caracteristici: N: P: K 13,6-6,4-19,1 şi mici cantităţi de Mg, S, B, Fe, Mn,
Mo, Zn. O primă fertilizare a fost aplicată seminţelor prin utilizarea a 150 ml de soluţie
fertilizantă (5g/10 l apă) la aproximativ 10/11 de zile de la semănarea semințelor 18.XII.2015).

Necesitatea udării a depins de temperatură, umiditatea aerului şi de fluxul de aer din

compartimentul serei.

Data semănării:

 probele G1-G6 -> 07.12.2015

 probele G7-G10 -> 08.12.2015

Condiții de cultură:

· Fotoperioada a fost asigurată natural la care s-a intervenit timp de 14 ore cu lumină
suplimentară prin 2 panouri prevăzute cu Led-uri în 2 culori roșu și albastru suspentate la
o înalțime de 1-1,5 m/ deasupra maselor pe care au fost așezate tăvile cu ghivece.

· Temperatura s-a asigurat cu valori de 24-30°C în lunile decembrie-februarie iar începând

din martie aceasta a fost de aproximativ 25-35°C și, 20 ° C/8 ore întuneric, intensitatea
luminii de 4700 -6000 lucși. Tot pentru o mai bună iluminare compartimentul în care s-a
desfășurat experimentul este prevazut cu 4 dispozitive cu lămpi de halogen fixate la
fiecare din colțuri foarte aproape de zona de coronament prevăzută și cu geamuri mobile
pentru aerisirea automatizată.

· Ventilaţia de mijloc, iar RH a fost de... 55-57%

 Pentru a preveni bolile fungice s-a folosit o soluție de 0,1% din PREVICUR, un fungicid
sistemic, acesta fiind preparat și aplicat atunci când a fost necesar.
 CAPITOLUL III
REZULTATE EXPERIMENTALE si DISCUTII
3.3 Rezultate privind producţia estimate a diferitelor genotipuri testate in seră
După 3 zile de la semănarea semințelor din probele(G1-G6) procentul de germinare este
destul de ridicat, cum urmează: G1-75%; G2-85%; G3-95; G4-75%; G5-90%; G6- 60%..
După 4 zile (G1-G6), s-au înregistrat procente variate, după cum urmează: G1-95%; G2-
90%; G3-100%; G4- 95; G5-95%; G6-95%.
Pentru semințele din probele (G7-G10) după 3 zile de la semănare au fost înregistrate
valorile: G7-100%; G8-100%; G9-75%; G10- 80%.
După 7 respectiv 6 zile de la semănare germinarea a fost completă la următoarele
genotipuri: G1, G3, G7, G8, G9, G10, cu excepţia următoarelor genotipuri care nu au germinat
complet: G2: 7,12,13; G4-variantele 3 şi 9(din cauza dăunătorului Pythium); G5-1; G6-18.
După 8 respectiv 7 zile de la însămânţare G2-7, G2-12, G2-13 au fost reinsămanţate în
aceleaşi vase, ca de altfel şi G4-3, G4-9, G5-1, G6-18. G7 şi G10 au fost germinate complet şi au
prezentat un aspect sănătos.
În data de 16.12.2015 s-a realizat montarea şi legarea tutorilor. Tutorii folosiți au fost
reprezentați de beţişoare din bambus care au avut rolul de susţinere a plantelor, pentru o creştere
mai bună în primele etape de alungire a tulpinilor.
În decursul a patru luni cât s-a desfăşurat experimentul în sera HORTINVEST am
desfăşurat tratamente fungicide, insecticide, împotriva păianjenilor, dar şi o succesiune de udări.
Am centralizat aceste operaţiuni sub forma unui tabel, iar evidenţa s-a realizat numeric,
după cum este prezentat în Tabelul 3.1).
Tabelul 3.1 Numarul tratamentelor fitosanitare efectuate la cultura de Camelină cultivată în sera
HORTINVEST (intervalul decembrie 2015-Martie 2016)
Tratament Decembrie Ianuarie Februarie Martie
Fungicid 4
Insecticid 1
Împotriva păianjenilor - - - 1
Udări 3
Fertilizare 2
3.3.1 Observații experimntale efectuate asupra genotipurilor luate în studiu

G1- 20 de seminţe (Tabelul 3.2)

 Germinarea după cele 3 zile a fost relativ moderată, cu un procent de 75% de plante
germinate. După cele 8 zile au germinat toate plantele nefiind nevoie de reînsămânţarea acestora.
Plantele s-au prezentat normal şi au fost sănătoase de la început.

Tabelul 3.2 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G1

GENOTI DATA DATA DATĂ Formarea de inflorescenţe

P 22.01.2016 05.02.2016
G1 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile Nr. total Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari de la inflorescenţe fructificare
semănat formate
1 15 18 23 50 3 46 54 3 19. II 75 26. II
2 10 24 32 66 5 60 68 5 15. II 71 21. II
3 9 18 24 58 5 58 62 5 17. II 73 21. II
4 10 19 28 58 5 50 62 5 19. II 75 26. II
5 10 18 25 56 5 58 60 6 17. II 73 26. II
6 12 24 30 50 6 70 58 7 17. II 73 21. II
7 12 22 27 55 6 60 60 7 17. II 73 21. II
8 12 24 27 60 5 68 64 5 15. II 71 21. II
9 10 15 23 55 4 40 60 5 22. II 78 26. II
10 11 18 26 50 3 70 56 4 14. II 70 21. II
11 9 18 26 53 2 54 58 3 17. II 73 25. II
12 9 16 21 50 5 48 56 5 17. II 73 24. II
13 13 22 32 66 2 84 70 10 8. II 64 12. II
14 10 22 26 55 6 56 62 7 15. II 71 21. II
15 10 20 24 54 5 60 60 6 15. II 71 21. II
16 8 16 21 48 3 56 56 4 17. II 73 21. II
17 11 24 24 50 2 62 54 3 15. II 71 21. II
18 11 24 32 58 4 88 62 9 8. II 64 12. II
19 10 24 29 60 2 70 64 5 15. II 71 21. II
20 10 23 27 68 5 74 72 5 14. II 70 21. II

G2- 20 de seminţe (Tabelul 3.3)

 După 3 zile de la semănare procentul de germinare este de 80%. Germinarea finală a
acestui genotip s-a definitivat după 14 zile, moment în care a apărut şi prima pereche de frunze.
Dupa 3 săptămâni de la data semănării (28.XII.2015) a fost eliminată planta G2-14 datorită
atacului de Pythium și ca urmare raportările se vor face în continuare pentru acest genotip doar
pentru 19 plante.
Ca şi înălţimi, valorile înregistrate au fost medii, comparativ cu celelalte genotipuri. Ultima
plantă care a înflorit în această variantă, s-a înregistrat la G2-19.
Apariţia florilor şi a fructificaţiilor a fost târzie, acest genotip fiind unul dintre cele mai
întârziate genotipuri, dintre cele analizate.
Tabelul 3.3 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G2
GENOTIP DATA DATA 05. II.2015 DATĂ Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G2 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Numă Număr Dată Nr. zile Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) r lăstari de la fructificare
frunze semănat
1 13 16 25 44 4 42 48 4 22. II 78 26. II

2 7 22 19 32 4 44 38 6 24. II 80 26. II

3 11 20 25 40 5 40 46 5 19. II 75 24. II

4 9 20 23 34 2 52 40 3 24. II 80 29. II

5 9 25 25 32 6 52 40 6 16. II 72 22. II

6 11 24 27 34 4 54 42 5 19. II 75 24. II

7 6 14 17 28 1 34 38 3 26. II 82 8. III

8 12 20 24 44 4 42 50 5 22. II 78 26. II

9 11 14 23 43 2 44 52 4 22. II 78 26. II

10 13 19 28 50 6 54 58 6 17. II 73 22. II

11 8 14 17 34 1 30 44 1 29. II 85 8. III

12 7 14 18 32 3 32 40 3 7. III 92 8. III

13 7 14 14 34 4 30 40 5 26. II 82 2. III

14 4 2 - - - _ _ _ _ _ _

15 11 16 22 32 5 42 38 6 22. II 78 26. II

16 15 14 26 36 4 50 42 5 19. II 75 24. II

17 11 17 13 36 5 42 40 6 22. II 78 26. II

18 12 23 30 48 4 52 56 6 19. II 75 24. II

19 10 10 11 30 1 24 36 1 11. III 96
20 11 16 23 46 4 34 52 4 2. III 87 8. III

G3- 20 de seminţe (Tabelul 3.4)

 Această variantă este una dintre cele care s-a dezvoltat foarte repede. Procentul de
germinaţie după 3 zile a fost de 95%, iar după a 4-a zi toate plantele au germinat. Datorită
faptului că au germinat timpuriu, apariţia florilor a fost deasemenea timpurie, ca şi apariţia
fructificaţiilor.

Ca şi înălţime, acestea au avut o înălţime puţin mai mare decât media, iar ca număr de
lăstari, au avut per total acelaşi număr.

Tabelul 3.4 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G3

GENOT DATA DATA 05. II.2016 DATA 17.02.2016 Formarea de
IP 22.01.2016 inflorescenţe

G3 Înălţime Număr Înălţime Numă Numă Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile de Data de
(cm) frunze (cm) r r (cm) frunze lăstari la semănat fructificare
frunze lăstari
1 13 14 32 46 4 70 50 4 17. II 73 22. II
2 18 24 36 52 5 85 58 6 15. II 71 17. II
3 14 18 36 50 4 78 56 5 17. II 73 22. II
4 15 22 34 48 5 70 54 3 15. II 71 22. II
5 11 18 32 48 3 64 56 6 15. II 71 17. II
6 17 22 34 56 3 76 62 5 8. II 64 15. II
7 13 20 46 60 3 90 68 3 8. II 64 15. II
8 19 24 50 60 4 104 70 5 8. II 64 15. II
9 14 20 34 52 4 54 60 4 17. II 73 22. II
10 15 24 36 55 2 75 60 4 15. II 71 17. II
11 12 24 34 44 3 66 52 3 15. II 71 22. II
12 18 26 36 48 4 76 54 4 12. II 68 15. II
13 16 26 36 46 3 88 54 6 8. II 64 12. II
14 15 28 36 43 3 84 52 4 8. II 64 17. II
15 18 26 43 58 3 94 66 10 8. II 64 12. II
16 23 30 52 66 1 94 74 8 8. II 64 12. II
17 19 30 48 55 4 94 64 4 8. II 64 12. II
18 17 30 50 60 3 100 68 11 8. II 64 9. II
19 16 28 46 50 2 102 56 5 8. II 64 9. II
20 22 30 60 70 1 108 78 8 4. II 60 8. II

G4- 20 de seminţe (Tabelul 3.5)

 Deşi apariţia tijei florale şi fructificaţia au fost în perioada optimă, acestea nu au avut
tocmai o pornire bună. Procentul de germinare după primele 3 zile a fost de 75%. Două dintre
plante (G4-3 şi G4-9) au fost afectate de Phytium, necesitând a fi reînsămânţate. Înălţimea
plantelor este una medie, iar număr de lăstari puţin peste medie.

Tabelul 3.5 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G4

GENOTIP DATA DATA 05. II.2016 DATĂ Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G4 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari de la fructificare
semănat
1 14 20 30 46 6 54 50 6 26. II 82 29. II
2 15 18 32 52 6 74 56 6 14. II 70 22. II
3 12 18 30 44 5 42 48 5 22. II 78 26. II
4 12 20 30 48 5 44 50 5 17. II 73 22. II
5 14 20 30 48 7 40 52 7 29. II 85 29. III
6 17 22 30 50 7 54 54 7 12. II 68 26. II
7 13 16 32 46 5 54 50 6 19. II 75 24. II
8 12 20 32 44 7 72 48 7 14. II 70 22. II
9 11 18 32 40 5 52 46 5 15. II 71 23. II
10 16 22 38 48 5 56 52 5 22. II 78 26. II
11 11 20 32 40 2 54 46 2 22. II 78 26. II
12 15 24 38 80 5 56 54 5 19. II 75 24. II
13 15 20 36 50 4 75 54 4 15. II 71 22. II
14 15 18 36 46 5 60 48 5 19. II 75 26. II
15 18 26 42 54 5 68 58 5 17. II 73 24. II
16 13 20 42 60 4 82 64 4 14. ÎI 70 22. II
x2
17 14 18 32 48 4 72 50 4 17. II 73 22. II
18 14 20 30 40 3 64 44 4 17. II 73 22. II
19 13 20 32 52 5 60 56 6 17. II 73 24. II
20 15 18 36 58 5 72 62 6 17. II 73 22. II

G5- 20 de seminţe (Tabelul 3.6)

 Acest genotip s-a dezvoltat bine exceptând G1-1 care a fost reînsămânţata, iar apariţia sa a
fost puţin întârziată. După 3 zile de la germinare, procentul de germinare a fost 90%. Cu excepţia
primei variante din serie, restul plantelor s-au dezvoltat bine, cu o înălţime medie şi lăstari
moderaţi.
Perioada de înflorire a fost timpurie, ci una relative târzie. Cea mai târzie înflorire a
înregistrat cum era de aşteptat G5-1.

Tabelul 3.6 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G5

GENOTIP DATA DATA 05. II.2016 Data 17.02.2016 Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G5 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari de la fructificare
semănat
1 7 14 28 44 6 46 48 6 11. 96 15. III
III
2 14 20 36 58 6 60 62 6 22. II 78 26. II
3 16 20 38 60 6 56 64 6 29. II 85 4. III
4 16 20 38 55 4 58 58 4 26. II 82 4. III
5 20 32 40 48 6 62 52 6 26. II 82 29. II
6 14 22 38 50 6 60 54 6 22. II 78 26. II
7 13 26 34 50 8 50 54 10 1. III 86 4. III
8 13 30 38 66 7 52 68 7 29. II 85 4. III
9 15 24 34 40 8 60 44 8 19. II 75 24. II
10 17 26 40 55 5 70 58 6 22. II 78 26. II
11 12 20 32 48 7 52 52 7 26. II 82 29. II
12 14 24 34 50 7 54 54 7 26. II 82 29. II
13 14 22 38 50 6 70 54 6 16. II 72 24. II
14 14 18 30 40 6 48 46 6 6. III 91 8. III
15 14 20 32 50 7 50 56 7 26. II 82 29. II
16 11 16 28 48 4 42 52 4 2. III 87 6. III
17 15 20 36 55 6 56 60 6 26. II 82 29. II
18 14 18 36 58 7 50 62 7 1. III 86 6. III
19 14 22 34 54 6 52 58 6 26. II 82 2. III
20 21 28 38 60 6 56 64 6 26. II 82 4. III

G6- 20 de seminţe (Tabelul 3.7)

 Acest genotip a avut procentul de germinaţie cel mai mic în primele 3 zile, respective
60%. Deşi au avut un debut întârziat, pe parcurs au recuperat atât ca şi înălţime cât şi ca număr
de lăstari, iar debutul înfloririi a fost relativ acelaşi cu debutul celorlalte variante

Tabelul 3.7 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G6

GENOTIP DATA DATA 05. II.2016 DATĂ Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G6 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari de la fructificare
semănat
1. 15 20 35 50 5 54 54 5 26. II 84 2. III
2. 16 22 34 54 6 50 60 6 29. II 85 2. III
3. 17 24 38 58 5 52 62 5 29. II 85 2. III
4. 16 24 36 56 7 56 60 7 29. II 85 2. III
5. 11 17 28 50 6 50 54 7 6. III 91 9. III
6. 15 30 30 40 7 46 48 7 1. III 86 4. III
7. 15 26 36 48 7 52 52 7 1. III 86 4. III
8. 15 22 34 40 7 52 46 7 1. III 86 6. III
9. 14 28 32 40 9 50 46 10 22. II 78 26. II
10. 17 30 40 38 6 62 42 6 26. II 82 29. II
11. 17 24 40 38 5 64 42 5 26. II 82 29. II
12. 19 30 44 44 5 66 48 5 19. II 82 24. II
13. 06 & 15 & 25/23 50/48 3&1 36/30 52/54 03 & 1. 86/96 13. III
10 10 01 III/11
. III
14. 16 24 40 48 5 66 52 5 19. II 75 22. II
15. 15 22 36 46 4 54 50 4 21. II 77 26. II
16. 17 22 38 50 5 62 54 4 19. II 75 24. II
17. 16 18 38 52 2 82 56 3 12. II 68 17. II
18. 12 18 32 40 4 46 48 5 22. II 78 26. II
19. 17 28 38 50 5 70 56 5 15. II 71 22. II
20. 20 19 32 48 5 50 54 5 26. II 82 29. II

G7- 20 de seminţe (Tabelul 3.8)

 Acest genotip este unul dintre genotipurile care au avut o germinare rapidă, astfel că în
primele 3 zile acestea au avut un procent de germinaţie de 100%. Înălţimea plantelor a fost peste
medie.

Apariţia înfloririi şi fructificaţiilor a fost timpurie, ca ajutor fiind şi germinaţia rapidă.

Tabelul 3.8 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G7

GENOTIP DATA DATA 05.02.2016 DATĂ Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G7 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari de la fructificare
semănat
1 22 32 54 72 6 102 76 6 8. II 63 14. II
2 22 30 50 68 8 100 72 9 8. II 63 14. II
3 17 28 45 70 5 98 74 5 8. II 63 17. II
4 18 26 52 68 6 100 74 6 8. II 63 14. II.
5 20 24 54 70 5 100 72 5 8. II 63 14. II.
6 20 30 50 66 6 100 74 6 8. II 63 14. II.
7 20 28 54 68 3 96 72 5 8. II 63 14. II.
8 24 30 50 70 2 110 74 2 9. II 64 14. II.
9 19 22 44 66 1 100 70 1 9. II 64 14. II.
10 22 26 52 72 1 108 76 1 8. II 63 14. II.
11 16 26 40 60 1 94 64 1 12. II 67 17. II
12 20 28 44 66 1 94 70 1 14. II 69 15. II
13 17 26 36 68 4 95 72 5 15. II 70 26. II
14 20 23 42 60 3 76 66 1 12. II 67 17. II
15 16 26 32 58 2 85 64 2 14. II 69 24. II
16 18 22 38 60 1 88 64 1 12. II 67 17. II
17 15 22 36 60 3 54 64 3 14. II 69 17. II
18 24 28 48 66 7 52 70 7 12. II 67 17. II
19 10 18 32 58 3 54 62 3 14. II 69 17. II
20 18 20 36 60 5 56 66 6 14. II 69 17. II

G8- 20 de seminţe (Tabelul 3.9)

 Varietatea G8 este una dintre cele mai responsive varietăţi care a avut un start foarte bun
având procentul de germinare în primele 3 zile de 100%. Înălţimea plantelor a fost puţin peste
medie, dar numărul de lăstari mai mic decât la restul variantelor. Perioada de înflorire cât şi cea
de formare a fructificaţiilor este timpurie.

Tabelul 3.9 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G8

GENOTIP DATA 22.01.2016 Data 05.02.2016 DATĂ Formarea de
inflorescenţe
G8 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile de Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari la semănat fructificare
1 18 24 48 60 1 80 62 2 14. II 69 22. II
2 22 30 44 54 3 90 58 5 12. II 67 17. II
3 22 24 40 50 1 100 54 1 12. II 67 17. II
4 16 18 38 40 2 65 46 2 19. II 74 26. II
5 18 24 38 58 3 80 60 3 14. II 69 17. II
6 22 22 42 60 1 75 62 1 17. II 72 24. II
7 20 28 40 55 1 85 58 2 14. II 69 17. II
8 22 20 47 70 1 94 74 1 14. II 69 17. II
9 16 18 34 48 4 62 50 4 15. II 70 21. II
10 10 10 20 38 1 38 42 1 6. III 90 10. III
11 19 22 40 58 4 60 62 5 17. II 72 24. II
12 20 22 42 60 3 100 62 5 12. II 67 15. II
13 22 32 42 60 5 84 64 6 14. II 69 26. II
14 19 30 44 66 8 90 70 8 12. II 67 22. II
15 22 30 40 70 5 100 74 5 15. II 70 22. II
16 21 34 42 68 6 104 74 6 12. ÎI 67 15. II
x2
17 23 30 38 55 7 52 60 7 26. II 81 21. II
18 21 22 40 60 5 70 62 6 15. II 70 24. II
19 23 22 42 68 6 102 70 6 15. II 70 21. II
20 22 20 40 68 6 84 70 6 15. II 70 26. II

G9- 20 de seminţe (Tabelul 3.10)

 Procentul de germinaţie în primele 3 zile a fost ceva mai mic decât varietatea anterioară,
mai exact 80%. Comparativ cu celelalte variante, înălţimea a fost mai mare respectiv numărul de
lăstari mai mare. Perioada de înflorire a fost fără probleme, iar cea mai mare parte a plantelor au
înflorit timpuriu.

Tabelul 3.10 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G9

GENOTIP DATA Data 05.02.2016 DATĂ Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G9 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile de Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari la semănat fructificar
e
1 18 40 43 60 6 84 67 6 15. II 70 17. II
2 18 32 46 64 6 94 68 6 14. II 69 17. II
3 20 38 46 60 7 78 64 8 17. II 72 24. II
4 17 36 48 66 7 86 70 8 14. II 69 22. II
5 24 38 52 70 3 100 74 4 12. II 67 15. II
6 14 34 58 72 6 60 76 6 22. II 77 26. II
7 16 32 44 60 2 88 68 2 15. II 70 17. II
8 19 32 36 58 4 80 64 4 15. II 70 22. II
9 15 36 44 60 6 70 66 7 17. II 72 22. II
10 18 38 44 62 8 80 68 8 17. II 72 22. II
11 13 32 36 56 6 64 60 8 19. II 74 24. II
12 11 30 36 58 6 64 64 8 22. II 77 26. II
13 17 40 48 66 5 94 70 5 12. II 67 15. II
14 14 36 42 58 8 80 64 8 14. II 69 22. II
15 15 42 38 56 6 70 66 6 14. II 69 24. II
16 15 36 40 60 6 82 70 6 12. II 67 15. II
17 17 38 46 66 3 97 72 3 10. II 65 15. II
18 16 36 34 58 4 52 64 4 22. II 77 26. II
19 20 32 47 60 1 92 64 1 10. II 65 15. II
20 16 32 32 58 9 52 62 9 26. II 81 2. III

G10- 20 de seminţe (Tabelul 3.11)

 Deşi această variantă nu a înregistrat un procent de 100% germinare în primele 3 zile,
aceasta s-a dezvoltat foarte bine ulterior, ca înălţime şi număr de lăstari. Ca şi în cazul variantei
G9 perioada de înflorire şi cea de fructificare s-a realizat timpuriu.

Tabelul 3.11 Observații experimentale efectuate asupra plantelor din proba G10
GENOTIP DATA DATA 05.02.2016 DATĂ Formarea de
22.01.2016 inflorescenţe
G 10 Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr Dată Nr. zile Data de
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari de la fructificare
semănat
1 19 40 52 70 3 106 74 3 8. II 63 10. II
2 20 40 44 66 7 80 68 7 15. II 70 19. II
3 27 46 50 70 6 92 74 6 14. II 69 17. II
4 21 42 44 64 8 80 70 8 17. II 72 21. II
5 23 36 52 70 5 110 76 5 8. II 63 10. II
6 17 30 38 68 5 70 72 5 21. II 76 26. II
7 20 24 48 76 2 94 80 2 9. II 64 15. II
8 17 20 38 70 7 88 72 8 12. II 67 17. II
9 18 20 36 66 6 65 62 7 17. II 72 20. II
10 17 18 37 68 10 65 70 11 17. II 72 24. II
11 20 34 43 68 3 90 72 4 12. II 67 17. II
12 14 18 37 64 5 52 68 5 26. II 81 2. III
13 16 24 38 64 6 30 66 8 6. III 90 8. III
14 18 40 43 58 8 70 64 9 19. II 73 22. II
15 17 32 38 62 7 65 64 9 22. II 77 26. II
16 17 30 38 60 6 68 66 8 17. II 72 22. II
17 21 40 43 60 9 77 66 10 15. II 70 26. II
18 22 42 41 58 10 62 62 10 21. II 76 26. II
19 18 30 36 68 9 50 72 9 29. II 84 13. III
20 21 36 38 70 8 60 74 10 24. II 79 29. II

În urma acestor determinări am realizat centralizarea acestora printr-o metodă statistică.

Cele 3 determinări au fost făcute în următoarele zile: 22.01.2016, 05.02.2016 şi 17.02.2016.
 DATA 22.01.2016 DATA 17. II.2016
GENOTIP DATA 05.02.2016
Înălţime Număr Înălţime Număr Număr Înălţime Număr Număr
(cm) frunze (cm) frunze lăstari (cm) frunze lăstari
G1 10.6 20.45 26.35 56 4.15 61.6 60.9 5.45
G2 10.21 17.5 21.60 37.32 3.63 41.8 44.21 4.42
G3 16.25 24.2 40.55 53.35 3.2 83.6 60,6 5.4
G4 13.95 19.9 33.6 49.7 5 60.25 52.1 5.2
G5 14.4 22.1 35.1 51.95 6.2 55.2 56 6.35
G6 15.05 22.53 34.72 47.05 5.2 54.8 51.91 5.33
G7 18.9 25.75 44.45 65.3 3.65 88.1 69.8 3.8
G8 19.9 24.1 40.05 58.3 3.65 80.75 61.7 4.1
G9 16.65 35.5 43 61.4 5.45 78.35 67.05 5.85
G 10 19.15 32.1 41.7 66 6.5 73.7 69.6 7.2
Media 15.51 24.41 36.11 54.64 4.66 67.82 59.39 5.31

Aspect general al plantelor

În cursul acestui proiect s-au realizat monitorizări atât scrise cât şi fotografice în ceea ce
priveşte dezvoltarea culturii de Camelină în seră. Conform datelor înscrise în Tabele 3.2- 3.11
germinarea s-a făcut diferit de la un genotip la altul, dar şi de la fiecare în parte aparţinând
aceleiaşi variante. Diferenţele de germinare nu au fost mari, astfel că ulterior în cursul creşterii şi
maturizării vizibil nu s-au văzut diferenţe între acestea.

Raportat la determinările germinative a celor 20 de genotipuri, media după 3 zile

procentul de germinare a fost 83% ( Fig.3.1.). Ca şi aspect plantele în primele 30 de zile de
vegetație s-au prezentat firave, cu hipocotil subţire, dar aceste caracteristici de creştere sunt
normale pentru plantele din specia de Camelina.
 Fig.3.1. Camelina sativa - G3-13 după 3zile de la
semănare.

La 31 de zile de la semănare aspectul general al plantelor a fost în general bună, plantele

având 8-9 frunze formate (Fig.3.2). Hipocotilul după acest interval de timp se afla în curs de
îngroşare, exceptând unele plante unde acesta era încă firav. S-a observat o creştere mai lentă şi o
dezvoltare a plantelor întârziată reflectată asupra aspectului hipocotilului şi al apariţie frunzelor
(doar 4-5 frunze) la genotipurile G1 şi G2.

Fig 3.2 Cultura de Camelina sativa la 31 de zile de la semănare

 Pentru o protecţie cât mai bună, s-au utilizat şi capcane pentru insecte. Acestea s-au
montat în partea din spate a compartimentului, având rolul de a atrage o mare parte a insectelor
dăunătoare (Fig.3.3 și Fig. 3.4).

Fig. 3.3 Capcană pentru insecte 20.01.2016

Fig. 3.4 Capcană pentru insecte 13.03.2016

S-a constatat la Camelină că pe măsură ce plantele înaintează în perioada de maturitate acestea se

îngroaşă, înălţimea este în creştere continuă medie în înălţime de 10-20 cm/30 de zile), iar pentru
frunzele formate între 30-40 frunze/plantă. Hipocotilul este îngroşat şi poate susţine mult mai
bine planta. Se observă o diferenţă evidentă în intervalul de 30-44 de zile de la înființarea culturii
(între data de 7.01 şi data de 24.01), diferenţa dintre cele două determinări este de 17 zile
(Fig.3.5).
Fig. 3.5 Cultura de Camelină la 48 de zile de la semănare. (24.01.2016)

După 60 de zile de la semănare, plantele au dezvoltat lăstari, numărul mediu al acestora a

fost cuprins între 4-5 lăstari/plantă (Fig.3.6).

Fig. 3.6 Cultura de Camelină la 60 de zile de la semănare. Apariţia lăstarilor

 Pentru ca plantele să înceapă să înflorească, au avut nevoie de a trece de un anumit prag
de înălţime. Sub acea înălţime acestea nu au putut forma tija florală.

La 63 de zile de la semănare au loc apariţia primelor tije florale şi totodată şi deschiderea

florilor la o parte din plante (Fig.3.7).

Fig. 3.7 Cultura de Camelină la momentul declanșării înfloririi

Cu înaintarea la maturitate, acestea au avut nevoie de mai multe tratamente împotriva

insectelor, dar şi o cantitate de apă mai mare. Udarea acestora s-a desfăşurat de 2-3 ori pe
săptămână la un interval de 2 respectiv 3 zile.

În ciuda faptului că acestea au beneficiat de umiditate, condiţiile de seră sunt mai

speciale, iar căldura mai ridicată chiar dacă se respectă protocolul de cultivare. Acest lucru a
determinat îngălbenirea frunzelor de la baza tulpinii, acestea necesitând a fi îndepărtate periodic.
Fenomenul de îngălbenire a frunzelor nu a influenţat însă negativ plantele, ci a fost doar un efect
colateral încălzirii excesive în celula din seră.

După 7 zile de la apariţia florilor, majoritatea plantelor prezentau pe lângă flori şi

fructificaţii. Acestea au apărut mai repede sau mai tardive în funcţie de dezvoltarea acestora, dar
şi de momentul apariţiei florilor, acest moment fiind unul de maximă importanţă.
 Formarea tuturor fructificaţiilor s-a desfăşurat în decursul a 2-3 săptămâni, însă în cea mai
mare parte au fost nevoie doar de câteva zile scurse de la înflorire pentru a se forma
fructificaţiile. Cele mai rapide în ceea ce priveşte formarea de fructificaţii au fost genotipurile G 7,
G8, G9 şi G10 care au avut un start bun în perioada de germinare (Fig.3.8). Genotipul G 7 a avut
cele mai multe plante care au format fructificaţii după 7 zile de la formarea tijei florale.

Fig. 3.8 Cultura de Camelină la începutul formării fructificaţiilor – 76 de zile de la semănare

(21.02.2016)

Până la ajungerea la maturitatea deplină, fructificaţiile trebuie să se își schimbe complet

culoarea din verde în galben brun și să se usuce. Procesul este mai lung ca interval de timp
comparative cu cel de apariţie al acestora (Fig.3.9).
Fig. 3.9 Plantele de Camelină în timpul procesului de ”maturare” a siliculelor (fructificaţiile)-
28.02.2016

În decursul acestui proiect s-a monitorizat pe lângă creşterea plantelor şi combaterea

dăunătorilor, şi valorile termice din interiorul compartimentului (Tabelul 3.12).

Tabelul 3.12 Rezultate ale valorilor atmosferice

Perioada evaluată Valorile înregistrate

24.11 – 24.12. 2015 – min 13 ˚C - 14˚C
– Max 18˚C
 7. XII.2015 – Semănat – min 15˚C - 16˚C (18˚C)
– Max 27˚C
24. XII.2015 – 10. II.2016 – min 16˚C - 20˚C
– Max 27˚C
– – 70%

La 97 de zile de la semănat plantele încă nu au ajuns la maturitatea finală, siliculele

formate nefiind în faza de recoltare (Fig.3.10).

Fig. 3.10 Cultura de Camelină la 97 de zile de la semănare(13.03.2016)

Monitorizarea recoltărilor

Recoltările s-au efectuat în mai multe etape la diferite date calendaristice conform celor
prezentate în Tabelul 3.13.

Tabelul 3.13 Monitorizarea recoltărilor la cultura de Camelină (G1-G10)

 SERIA DATA NR. PLANTE GENOTIPUL
CALENDARISTICA RECOLTATE
I. 21.03.2016 6 G7-1;G7-2;G7-6;G7-8;G7-10;G10-1.
II. 24.3.2016 8 G3-7;G3-17;G3-18;G7-;G7-7;G7-9;
G7-12; G10-11
III. 28.03.2016 9 G3-6;G3-20;G7-4;G7-5;G7-14; G7-
16;G7-18;G10-2;G10-7
IV. 1.04.2016 10 G1-7;G1-13;G3-4;G3-8;G3-14; G7-
11;G7-15;G7-20;G8-2;G10-4.
V. 4.04.2016 7 G7-19;G9-5;G10-3;G10-5;G10-8;
G10-16;G10-17.
VI. 6.04.2016 10 G1-5;G1-10;G1-12;G2-5;G9-9; G10-
9; G10-10; G10-14; G10-18; G10-19.
VII. 8.04.2016 4 G1-2;G1-3;G4-13;G9-12.
VIII. 11.04.2016 8 G1-6;G1-8;G1-15;G9-10;G9-11;G9-
13; G10-6; G10-15.
IX. 13.04.2016 14 G4-17;G4-18;G4-19;G4-20;G6-
15;G6-18;G6-19;G6-20;G8-7; G8-8’
G8-17; G8-18; G8-19; G8-20
X. 15.04.2016 10 G5-9;G5-10;G5-11;G5-12;G9-7; G9-
8; G9-17; G9-18; G9-19; G9-20
XI. 18.04.2016 11 G1-11;G1-16;G2-11;G2-12;G8-
1;G8-3;G8-4; G9-1; G9-2; G9-3;
G9-4.
XII. 20.04.2016 11 G2-6; G2-7; G2-8; G2-17; G2-18;
G2-19; G2-20;G4-1; G4-2; G4-9;
G4-10.
XIII. 26.04.2016 10 G4-11;G4-12;G4-14;G4-15;G4-
16;G5-13;G5-14;G5-15;G5-16;G9-
15.
XIV. 27.04.2016 8 G1-14;G3-1;G9-6;G9-14;G9-16;
G10-12;G10-13;G10-20.
XV. 3.05.2016 23 G1-1;G1-4;G1-9;G1-17;G1-18;G1-
19;G1-20;G2-1;G2-2;G2-3;G2-4;
G2-9;G2-10;G2-15;G2-16;G3-2; G3-
3;G3-5;G3-9;G3-10;G3-11;G3-
12;G3-13.
XVI. 4.05.2016 25 G3-15;G3-16;G3-19;G4-3;G4-4; G4-
5;G4-6;G4-7;G4-8;G5-1;G5-2; G5-
3;G5-4;G5-5;G5-6;G5-7;G5-8; G5-
 17;G5-18;G5-19;G5-20;G6-1; G6-
2;G6-3;G6-4.
XVII. 5.05.2016 25 G2-13;G6-5;G6-6;G6-7;G6-8;G6-
9;G6-10;G6-11;G6-12;G6-13;G6-
14;G6-16;G6-17;G7-13;G8-5;G8-
6;G8-9;G8-10; G8-11;G8-12;G8-
13;G8-14;G8-15; G8-16;G10-5.

Protocol de lucru:

1. Se detaşează 10 silicule de pe plantă şi se număra seminţele din fiecare siliculă;

2. Se face medie seminţe/silicula;

3. Se scot seminţele din toate siliculele şi se separă de coji;

4. Fig. 3.11.Camelină în momentul numărării seminţelor

5. Se numără în continuare (la seminţele din cele 10 silicule) până la 200 de seminţe;

6. Se pun cele 200 de seminţe în tăviţa şi se cântăresc la balanta analitică;

7. Cele 200 de seminţe se amestecă cu celelalte seminţe şi se obţine greutatea totală a

seminţelor/plantă.
 Fig. 3.14. Camelina in momentul cantăririi plantei

Tabel 3.14. Evaluarea greutaţii totale a seminţelor/ plantă

(spatiu pentru tabel- il fac in landscape separat)

 Interpretare tabel

In urma rezultatelor obţinute in ceea ce privește greutatea totală a seminţelor/ plantă,acestea nu au

fost direct proporţionale cu valorile in ceea ce priveste inălţimea, numărul de frunze si numărul
de lăstari.

In ceea ce priveste G1, acesta de-a lungul determinărilor a avut o creștere medie raportată? la cei
3 indici, dar greutatea totala a seminţelor a fost pe poziţia secundară din esantion.

Genotipul G2, a avut o creștere mai intârziată, insă greutatea seminţelor a avut o valoare medie.

Genotipul G3, ca si inălţime a fost peste media eșantionului, dar ca și număr de frunze, număr de
lăstari și in final ca și greutatea seminţelor, s-a clasat la valori medii.

Genotipul G4, nu a avut o creștere intensă, ci din contră una sub medie, dar ca și greutate totală a
seminţelor/plantă a inregistrat cea mai mare valoare (1,678).

Genotipul G5, a fost genotipul care a avut unul dintre cel mai mare numar de lăstari, insă acest
lucru nu a influenţat major greutatea totală a seminţelor. Greutatea acestora s-a clasat in valorile
medii.

Genotipul G6, ca și inalţime și număr de frunze a inregistrat aproximativ cele mai mici valori, dar
greutatea seminţelor a fost peste medie.
Genotipul G7, in ceea ce privește inalţimea a avut cea mai buna creștere, dar invers proporţional
cu această crestere a fost greutatea seminţelor, dintre cele mai mici valori.

Genotipul G8, nu a inregistrat o greutate mare a seminţelor in ciuda faptului că valorile

agronomice (inălţime, număr de frunze și număr de lăstari) au fost favorabile.

Genotipul G9, desi in decursul experimentului a inregistrat unele dintre cele mai bune inregistrari,
rezultatul final al greutatii a fost sub asteptari.

Genotipul G10, este in aceeași situaţie ca G 9, greutatea seminţelor fiind dezamagitoare in raport cu
ă…..