Ruptura ligamentului încrucișat

Grumăzescu Elena

Stefănucă Petrina

Popovici Adrian

Introducere
Ligamentul încrucișat anterior este localizat în interiorul articulației
genunchiului și face parte din “pivotul central” împreună cu ligamentul
încrucișat posterior. Este poziționat în fosa intercondiliană, spațiul dintre
cei doi condili femurali, și are o direcție oblică dintre anterior spre posterior
și dinspre medial spre lateral, pornind din aria intercondiliană anterioară a
tibiei și terminându-se pe condilul femural lateral. Ligamentul încrucișat
posterior este situat în vecinatătea ligamentului încrucișat anterior, chiar în
spatele acestuia. Aceste două ligamente sunt “încrucișate” unul în raport
față de celălalt.
 Motivația alegerii temeii
Am ales această temă deoarece este unul dintre cele mai frecvente
traumatisme întâlnite la nivelul genunchiului la sportivii de performanță mai
ales în fotbal, handbal, schi, rugby și gimnastică. Acest traumatism are o
durată de recuperare destul de mare cca. 5-6 luni. Prin această temă dorim
să evidențiem care sunt cauzele, simptomele și fazele recuperării rupturii
de ligament încrucișat anterior.

Biomecanica genunchiului
Mușchii regiunii anterioare a coapsei

o Mușchiul tensor al fasciei lata (fig.2)

Originea este pe creasta iliacă, la extremitatea anterioară şi pe spina iliacă

anterosuperioară.

Realizează inserția prin intermediul fibrelor musculare cu direcţie

descendentă, ce

converg într-un corp continuat cu tractul iliotibial, ce se inseră pe condilul

lateral al tibiei.

Actiune:

 fixează articulaţia genunchiului în extensie;

 este flexor al gambei, când mişcarea a fost iniţiată de alţi muşchi;

 este abductor şi flexor al coapsei, cu punct fix pe pelvis;

 comprimă capul femural în acetabul;

 are rol în menţinerea echilibrului, în statică si mers

o Mușchiul croitor

Este cel mai lung muşchi din organism. Originea este pe spina iliacă
anterosuperioară.Inserţia este pe tibie, faţa sa medială, proximal, la nivelul
"labei de găsca", loc ce

serveşte drept inserţie şi muşchilor gracilis şi semitendinos. Inervaţia este

realizată de ramuri din

nervul femural.

Actiune:

 flexor al coapsei;

 flexor al gambei pe coapsă

o Mușchiul cvadriceps femural

Este cel mai mare şi cel mai puternic muşchi din organism. El este
alcătuit din 4 fasciculemusculare, care au superior origini distincte, iar
interior se unesc la baza rotulei într-un tendon

unic.

Cele 4 fascicule :

 mușchiul vast medial;

 mușchiul vast lateral;

 mușchiul vast intermediar.

Mușchii regiunii posterioare a coapsei

Aceşti muşchi se întind între pelvis şi oasele gambei şi au rol în staţiunea
bipedă și

deplasare.
Mușchiul biceps brahial

Acţiune:

 flexor al gambei pe coapsă:

 rotator lateral al gambei, când gamba este flectată:- extensor al coapsei,

acţiune

realizată de capul lung.

o Mușchiul semitendinos

Acțiune:

 extensor al coapsei;

 flexor al gambei;

 rotator medial al gambei flectate

o Mușchiul semimembranos

Acțiune:este identică ca și a mușchiului semitentinos

Biomecanica articulației femuro-tibiale

Principala mișcare în această articulaţie este cea de flexie-extensie la care
se adaugă

mişcări secundare de rotaţie (internă şi externă), poate aparea şi o forță

redusă mişcare de înclinare laterală.

Flexia-extensia este mişcarea principală. Flexia se realizeză prin faţa

posterioară agambei se apropie de faţa posterioară a coapsei. Extensia
este mişcarea în sens invers, în care cele două suprafeţe se îndepărtează
una de cealaltă.

Aceste două mişcări se pot executa prin trei modalităţi:

 deplasarea femurului faţă de tibie ;

 deplasarea tibiei faţă de femur ;

 deplasarea concomitentă a celor două oase.

Cauze
 Ligamentul încrucișat anterior se poate rupe în mai multe situații:
 Articulația genunchiului este flectată și rotată intern;
 Piciorul este fix pe sol și o forță bruscă lovește din exterior
genunchiul întins sau flectat;
 Ratarea unei trepte sau pășitul într-o groapă;


 Schimbări rapide de direcție;

 Opriri și decelerări bruște în timpul alergării;
  Aterizare incorectă din săritură;
 Contactul direct sau impactul direct in jocurile sportive cum ar fi
tackling-ul (fotbal american ,rugby

Simptome
Atunci când se produce ruptura de ligament încrucișat anterior, pacientul
simte că genunchiul se deplasează. Totodată, ruptura este însoțită și de
un zgomot specific, ca un pocnet. După acest moment, cel al
traumatismului propriu-zis, apar următoarele simptome:

 Durerea poate aparea sau nu la momentul lezării, dar daca nu apare

la început apare după un timp însoțită de limitarea mișcării datorită
tumefacției;
 Hemartroza este un semn important ce ne duce cu gândul dacă
există ruptură sau nu;
 Tumefacție: modul în care este instalata tumefacția este foarte
important, efuziunea masivă instalată în mai puțin de doua ore post-
traumatic, sugerează instalarea hematrozei in concordanță adesea
cu leziunea ligamentelor.

Diagnostric
Pentru a avea un diagnostic corect si concret trebuie sa apelăm la
urmatorii idicatorii:

 Anamneza
 Teste:testul sertarului anterior, teste de instabilitate , teste de
stabilitate
 Chestionare funcționale
 Radiografii ,RMN
  Artrometria
 Artroscopia

Tratament chirurgical
Acest ligament este singurul care nu se vindecă prin imobilizare, astfel
încât operația pentru ruptura de ligamente încrucișate este necesară, iar
pentru a reda stabilitatea genunchiului este nevoie de reconstrucția
acestuia. Chirurgul ortoped va înlocui ligamentul rupt cu o grefă de țesut.
Ea poate fi obținută din mai multe surse:

 Autogrefe – Sunt recoltate direct de la pacient. Se pot folosi

tendoanele mușchilor semitendinos și gracilis, tendonul mușchiului
cvadriceps sau tendonul patelar.

 Ligament artificial de tip LARS (Ligament Advanced Reinforcement

System)

 Alogrefă – Transplant de la pacienți în moarte clinică

Operația de de ligamentoplastie se desfășoară pe cale artroscopică, prin

incizii mici. Acest tip de operație este mult mai puțin invaziv decât operația
deschisă. Printre beneficii se numără: durere diminuată, spitalizare mai
scurtă, timp mai rapid de recuperare.

Studiu de caz
Numele și prenumele:M.C

Ocupația : Fotbalist

Vârsta : 27

Sex/Gen : Masculin

Înalțime : 1,78m
Greutate :70 kg

Diagnostic : postoperator ruptură ligament încrucișat anterior

Plan de tratament

OBIECTIVE

o controlul șireducerea durerii și a inflamației

o atingerea pragului de mobilitate completă
o refacerea forței musculare
o redobândirea echilibrului și propriocepției

Fazele recuperării

Etapa I de la 0-2 săptămâni

o Pacientul va merge cu cărje;

o Se fac mobilizări pasive;
o Aplicații cu gheată;
o Profilaxia trombozei prin mobilizări active + pasive distal de locul
operat
o Posturare - postura antalgică ( flectat cu perna sub genunchi ) se
datorează faptului că se ia grefa din ischiogambieri ( se accentuează
reacția de contractură)
o Se pot încerca contracții izometrice

Etapa II de la 2-4 săptămani, se lucrează în lanț kinetic închis

o Se încep exercițiile de izometrie pe cvadriceps în extensie totală a

genunchiului, acest tip de exerciții se continuă până în saptămâna a 3
- 4 pentru a preveni blocajul neuropsihologic;
o Se încep ridicări ale piciorului de 0° flexie ;
o Se încep exercițiile din decubit dorsal cu greutăți la nivelul gleznei 3
serii a câte 15 repetări;
o După scăderea durerii se încep exercițiile în poziție gravitațională;
 o Se inițiază staționarea pe bicicleta;
o Antrenamentul cu skatebordul-se începe bipodal, se continua
unipodal, se mută greutatea de pe un picior pe altul;
o Se încep pașii urcându-se lateral treapta de 8-10 cm;
o Pacinetul progresează spre mersul fară cârje pe la sfârșitul
saptamânii a 4a.

Etapa III de la 4 – 6 săptămâni

o Se continuă programul de întărire a musculaturii;

o Se realizează exerciții izotonice și izokinetice;
o Bicicletă medicinală, bandă alergare - viteză scazuta

Etapa VI de la 7 -10 săptămâni

o Mobilizari maxime ale genunchiului
o Se încep alergările ușoare;
o Se continuă exercițiile izokinetice pe cvadriceps la intensitate mai
mare
o Bicicletă medicinală, bandă alergare - cu creșterea progresivă a
rezistenței și intensității

Etapa V de la 10-14, 16 săptămâni

o Se execută exerciții izotonice pe cvadriceps, dar și pentru partea

posterioară a coapsei;
o Exerciții de echilibru ;
o Dacă forța ischiogambierilor si a cvadricepsului depășește 85%
exercițiile izokinetice sunt oprite;
Pe lângă programul terapeutic pacinetul a beneficiază pe parcursul acestei
perioade și de masaj atat simplu cât și cu gheață, fizioterapie.

BIBLIOGRAFIE

•TRAINING, PREVENTION, AND REHABILITATION: CASE REPORT

Anterior Cruciate Ligament Injury: Identification of Risk Factors and
Prevention Strategies Acevedo, Rafael J. MD; Rivera-Vega, Alexandra MD;
Miranda, Gerardo MD; Micheo, William MD, FACSM Current Sports
Medicine Reports: May/June 2014 - Volume 13 - Issue 3 - p 186-191

•Sbenghe T.,(1999). Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei,Editura

Medicală,București.

•Neculăeș M. Bazele generalevale kinetoterapiei ,suport de curs

•Neculăeș M.,Kinetoterapia în afecțiuni ortopedo-traumatice,suport de curs

• https://medlineplus.gov/ency/imagepages/18003.htm?
fbclid=IwAR0SK7thno0-jH6fWrWjI9nLoS9W5uc0IiKESGRQy-
09isLGotKPsBuZphg

•https://ro.wikipedia.org/wiki/Genunchi?fbclid=IwAR0SK7thno0-
jH6fWrWjI9nLoS9W5uc0IiKESGRQy-09isLGotKPsBuZphg

•https://dr.codorean.ro/afectiuni/afectiuni-genunchi/ruptura-de-ligament-
incrucisat-anterior-lia/?
fbclid=IwAR1IDgaQUtbEfbdaAcwFTPLPO8t5tLghya-
_1sCE0Ozbct0MU1rr3W5Ecgg

•https://clinicamasaya.ro/articol/rutpura-ligament-incrucisat-anterior-lia?
fbclid=IwAR0xxBNySnT88a7WDHqQqDk38U4yuFGLzwKJETokJxO9n4I-
v914qH2Un7M
•http://www.lectiadeortopedie.ro/ruptura-ligamentului-incrucisat-anterior-
lia/?fbclid=IwAR15KzVH8jYRJMLDfNlsvmKp48i_1u85UZm_1r-Qtrc-
VVm4FhjVHvhGfjc

•https://sites.google.com/site/activecarephysiotherapyclinic/acl-injury?
fbclid=IwAR33EmstZ_UmaB_9uJwAI4bMZzOehadTk8FLsxs7dr9ccjmIYcus
G5EZo8A