Test

Adjectivul chitros  apare des în Internet, de obicei cu sensul „zgîrcit“ –  „prietenii mei mi-
au spus că sînt cel mai chitros om din lume“ (libertatea.ro); „cel mai chitros fotbalist din lume“
(sport1x2.ro); „sînt nostalgică, nu chitroasă. Ăsta este motivul pentru care nu arunc nimic…“
(super40.ro) –, dar şi cu sensul „rău, răutăcios“: „era şi chitroasă blonda, nu m-a lăsat s-o
depăşesc nici în ruptul capului“ (ovidiux.com). Evident, insulta poate fi şi substantivizată, mai
ales în adresarea directă: „poţi apela la amicii tăi de pe aici, mă, chitrosule“ (motociclism.ro). La
răspîndirea cuvîntului pare să fi contribuit şi un program de comedie difuzat de un post de
televiziune, în care apelativul caracteriza un personaj anume („Toată lumea mă ştie
de chitros“,primatv.ro). Oricum, chitros a intrat şi în literatură: „așa ie și chitroasa de fi-sa, pînă
vezi o hîrtie d-o sută îmbătrînești“ (Mircea Daneliuc, Ca un grătar de mici..., 2013); „cincizeci
de lei, mai pune şi tu, nu fi chitros“ (Adrian Schiop, Soldaţii: poveste din Ferentari, 2013).
Nu e tocmai limpede originea cuvîntului chitros. Două soluţii par să se întrevadă (şi la ele recurg
şi comentatorii care intervin în Internet, pentru a răspunde la întrebările altor vorbitori). Unii
consideră că adjectivul chitros ar fi un derivat (cu sufixul-os) din chitră, denumirea unui fruct
din grupul citricelor („fructul comestibil al chitrului, cu aspectul unei lămîi mari“, DEX), printr-o
metaforă care ar activa sensul moral al „acrelii“ şi l-ar specializa pentru zgîrcenie. Din punct de
vedere formal, totul e în regulă; din punct de vedere semantic, trecerea de la sensul moral de
„acreală“ la „zgîrcenie“ nu mi se pare foarte firească.
( Rodica Zafiu, Om chitros, Dilema Veche, 7-13 iulie, 2016)

1.Explică felul în care s-au format cuvintele din textul dat : mei, substantivizată, difuzat, a
îmbătrâni, cincizeci, DEX, comentatorii, altor. (16p)

2. Extrage două cuvinte formate prin conversiune și unul format prin derivare din
următorul fragment : ,,De altfel, chitra nici nu este atestată în limbă ca un prototip pentru
„acreală“ (contextele caracteristice pomenesc, ca formă tipică de consum, dulceaţa de chitră) şi
– lucrul cel mai important – e un cuvînt extrem de puţin folosit în ultimele decenii.” (12p)
3.Alcătuiește familia lexicală a verbului ,,a face”, menționând cel puțin 4 termeni. (12p)

4. Alcătuiește enunțuri în care: (30p)

a) cuvântul sâmbătă să fie adverb.

b. cuvântul sâmbătă să fie substantiv.

c. cuvântul drept să fie adverb

d cuvântul drept să fie adjectiv

e. cuvântul drept să fie substantiv

5. Alcătuiește enunțuri în care să ilustrezi 4 valori morfologice diferite ale cuvântului

,,care”. Precizează valorile! (20p)

NOTĂ: Se acordă 10 puncte din oficiu!