N.

IORGA

::: ISTRIA :::

COMERTULUI ROMEO
EPOCA VECHE

Lucrare scrisa din initiativa gli ca sprijinul Sfatului

Negustoresc" din Romania.

BUCUREST1

Tipografia ,T1PARUL ROMANESCa Strada SArindar No. 22

1925
 PREFATA
Istoria comerfului interior al fdrilor romeine$ti e foarte
modestd, acest teritoriu neinf dfieind ceteifi cu o vica pro-
prie, foarte puternicd, ale cdror legdturi de la una la alta
sd producil un sistem, vrednic de a fi studiat, caracterisat
urmdrit. Industria casnicd, in care fdranul era $i zidar
$i lemnar, leisdnd Tiganului, cdruia asteizi i se dau in
schimb lucruri, sarcina de a pregelli pufina fierdrie absolut
tic nevoie, mai ales pentru potcoavele cailor in care fe-
ranra era fesdloare $i cusdloare, nu indrepta spre teirg de-
ceit WO' o epocd mal apropiatd de noi, in care locuitorii sa-
telor aveau, dacd nu un prisos din produstl muncii lor de
acasei, dar nevoia banului pe care-1 cerea, prin sarcinile
sale, Statul. Deci, nici curent continuu $i puternic mire
cPntre ord$ene$ti libere, nici schimb vioiu, activ, produceitor
de lucru pentru schimb $i de economie bäneascei, intre târ-
gun ora$e, de o parte, iar de, alta, 'Mire satele din $e$ $i
din munte,acestea sint condifiile care se constatd meicar in
cele d'intedu veacuri ale comer fului fa-cut pe peimeintul ro-
mdnesc de Romini.
Ceia ce nu inseamnd cei acest comer f, pentru noi mai ales,
tear fi interesant. Totu$i, oarecare legdturi mire ora$e erau,
$i, cu multd greut ate, din lipsei de izvoare, putem spune ceva
cu privire la dinsele. Apoi trezirea, prin trecerea la gospo-
 4

ddria in bani (Geldwirtschaft) a fereinimfi, la sensul, fíe cit

de rudimentar incti, al comertu/ui, al valorii de schimb, at
cuncltinfei rostului $i puterii monedei, meritei, lard indo-
iald, $i din punctu/ de vedere economic general, un studiu_
Dar mai interesant decit acestea bate e alt lucru : negus-
torul de tard insu$i ca tip, Rominul sau strdinul crestin ro-
manisat care nu stie decit taraba lui, care nu mai vrea sei
fie feran de /oc, care se face mosier numai cind isi, lasei in-
deletnicfrea de peinei atunci $i care, cit ar fi el de bogat $i
de cunoscut, nu poale nici supt Regulamentul Organic,
ba nici supt Cdimeiceimia lui Vogoridi sei fie boier. Acest
om, care nu inlocuieee pe Sa,s, pe German, pe Italian, pe
Grec in marele rol de mijlocitor al schimbului international,
fiindcd n'are nici mijloacele une ori, ffindcei n'are orizontur
$i nici condifiile politice necesare, in vremea and apare el,
acest lupin" de singele ori meicar de legea noastrd de
alminterea mai totdeauna, ori de unde ar veni, cdsdtorit cu
o Romincd, ne atinge adinc. De la el vin mulfi dintre cei
cari joacei azi un rol in viafa publica al patrulea innain-
ta$ al mieu chiar era Romdnul din Balcani lorga Galeon-
giul, negustor din Boto$ani, $i vine o mare parte din cele
mai sandloase datine, de economie, de cin,ste in legdturile
materiale, de p'dstrare a cuvintului dat, de obscur sacrif iciw
pentru fard, pe care, contra voinfei generafiilor urmettoare
occidentalisate", puterea de resisten (à fireascd a lucrurilor
solide $i vechi ni le-a pdstrat. Din secolul al XVI-lea, cand
il avem acuma, pánei la 1870, cdnd el dispare, ldsdnd haosut
$i putinfa de intindere cuceritoare a strelinului, asupra lui,
in cadrul liniilor generale, va trebui sd ne oprim cu luare a-
minte si cu dragoste.
Pentru oricine cerceteazd inset comer ful lumii in totalita-
tea $i in esenfa lui, teritoriul romgnesc, cu sau fgrg parti-
ciparea noastrg ca neam, in locurile de frunte, care aduc
Jaime?' si cistig, e de cel mai mare meres. Am avut, pe Winger
pagnbele enorme, $i foloasele, foarte insemnate, ale presen-
tei voastre inteun punct de leggturg intre mari domenii de
productie deosebitg, ajuldnd din puterile noastre mai slabe
 5

o vastd circula fie $i vdmuind-o, nu numai ca bani

de vame$ii domne$ti, ci $i ca bogd'fie generald, ca influenta
culturald, ca valoare politicá. Nici gospoddria noastrd na-
tionald cu streilucitele biserici de piatrei $i ruinele mein-
drelor palate, cu adâncile pivniti boltite ale caselor de negof
dispdrute, Cu eleganfa $i soliditatea vechilor locuinfe
ne$ti, cu caldardmul tdrgurilor bdtrine $i liniile sigure ale
drumurilor mari de odinioard, nici civilisafia noastrd o-
riginald contopind in forme proprii cugetarea Wind, arta
goticd, ornamentul Renasterii din Apus cu cugetarea greco-
slavd, adecd bizantind, cu arta orientald, Cu ornamentul a-
siatic din Rdsdrit, nici Statele noastre, doua pentru cà. erau
(low% directiile de comert, n'ar fi existat feird aceastd feri-
cit'a" fatalitate geografia. Istoria comer fului nostru e astf el
o conditie necesarei pentru a infelege supt bate raporturile,
in originea ca in desvoltarea sa, istoria neamului nostru
insu$i.
Am spus : cloud directii. i ele se recunosc wor, din cele
mai vechi timpuri. Una duce de la Marea stralkitutd de co-
rdbfile tuturor neamurilor, de la Grecii lui Herodot peind la
Austro-Ungurii lui Széchényi $i la Piemontesii de la 1830,
in interiorul unui continent care produce u$or $i vinde ief-
ten materii prime de felurile cele mai deosebite, de la grdu $i
porumb One/ la piel $i la dinffi de pe$te". Vom vedea cd,
prin nevoile comer fului cu cetatea cea mare a Genovesilor
din Crimeia, Caf fa, acest drum de negof a croat pe la
1340-1400 Moldova, atra4cind-o *rdpede, aproape cu sila $i
peste puterile ei, de la smerita cetate seiseascei din fundul
muntelui, Baia, peind la Cetatea-Albd, cu superbe ziduri bi-
zantine italiene, privind sigurd lie sine de la margenea
limanului apeir'dtor cdtre intinderea nemargenitei a Mdrii
Negre. Cellalt drum lega adincui european departat, acea
Europa' centrald care numai dupd anul 1000 a ajuns un
mare laboratoriu de fabricate, mai ales postavde la Fkm-
dra pand la Boemia $i Silesia cu provinciile bizantine
care lucrau stole scumpe, de mdtasti $i brocart, cu teri-
ioriile ultramarine, asiatice, care trimeteau teseituri de par
 6.

de capra §i de ceimi/ei, arme arabe din Siria, pietre scumpe

din India $i, mai ales, din acelea$i regiuni ale Asiei $i Afri-
cei de Nord, colonialele", speciile, spiferiile", de la zaheir
$i bumbac pa-net la piper $i scorfigoarek Feircl aceastä leg&
lure necesarei, care cerea o comunica fie sigurei, in veacul al
XIV-lea, Domnii din Arge$ n'ar fi fost ispitifi, iarefqi prin-
tr'o nea$teptatä seriture, printeo expansiune indretzneafei
§i periculoascl, a trece de la cetatea lui Negru-Vodei, in a-
deincul codrilor innalfi, la Bra'ila cu portul plin de galioane,
pe larga Duneire primitoare p roditoare, la Chilia, in os-
trovul, inteirit de mini genovese, al deltei ce ducea la aceia$i
Mare Neagre.
Aceste volume, intalul apare in a doua edifie pe care
le-a voit intdiu sacrificiul taut de d. Hagi-Theodoraky $i
iubirea sa pentru cunoa$terea trecutului economic al ferii
sale, apoi infelegerea amicale a d-lui Niculescu-Rietz, vor
cauta se infeifiseze in stransit leaturii, organic5, desvoltarea
celor cloud' linii de comerf in ce ne priveqte pe noi, oraqele,
tara $i activitatea comerciald a noastrei, urmerind 'inset pas
cu pas trezirea si inteirirea prin ele a comer fului intern $i
mai ales producerea $i caracterisarea acelui tip de veche
viafcl nafionald care e neugstorul romin.

Aceastei expunere poate sei aibei chiar o valoare mora15..

Dinteinsa se poate vedea cum odinioare $tiam s'e atragem
spre folosul nostru prin muncel, economie $i chibzuinfei o
large parte din achvitatea $1 folosul altora, pe cdnd asteizi,
din nenorocire, dcirn altora, prin lipse de munce, economie
$i chibzuinfei, o prea larga' parte din activitatea $i f olosul
nostru.
Nu e o criticei nimicitoare aceasta, prin care se ni se in-
chide orizontul. Mai mult dealt o rciteicire ceia ce ea petre-
cut la noi $i in domeniul economic e mai curend o
zeipeceale, de care s'au folosit streinii, cari o provocaserei
in chip firesc $i o prevedeau, ca sci se imbulzeascci. Forfele
vii ale neamului n'au f ost atinse mecar, necum distruse, ca
in Turcia. Din $ase milioane de ferani ai Romeniei de ieri,
 7

din dou Cissprezece milioane ale neamului intreg,st sunt sa-

plesprezece ale cekifenilor Romiiniei crescute prin marea jer-
tfd a rdzboiului lumii,oameni in cari dorm puteri care, de
la marile sforfdri de vitejie din veacul al XIV-lea, al XV-lea,
Ø al XVI-lea, au fost prea pu fin intrebuinfate, se poate face
once, in proporfii mtzri, $i se va putea face foarte mull,
chiar pentru genera fia pe care o crestem, nu in ilusii mole.-
sitoare, ci in asprd critic'd rece, care invioreadi, si in dome-
niul, de recucerit, cu forte proaspete, entusiaste si discipli-
irate, al economiez nafionale.
27 Octombre 1914. I-iu Ianuar 1925.
N. Iorga.
INTRODUCERE
 INTRODUCERE
Teritorinl romAnesc innainte de Romani ca va-
loare de productie si de schimb.
I.

Epoca ante-romanii.

Cu chid veacuri innainte de liristos, un Grec din ASiEs.

Midi, de la Halicarnas, care crescuse in amintirea luptelor
pe care cetätile de pe aceast.ä, coastä le dilduserä, impotriva
Persilor cu ajutorul Greciei europene, invingatoare, pentru
libertatea i desvoltarea, comertului si a culturii lor, Hero-
dot (n. 484), pornia s cerceteze, ca exilat al luptelor po-
litice de acasä, toatä, lumea lui elenicä, pentru ca sä, arate
intr'o mare °perä cum se lamureste aceastä biruintä, inca
recentä, asupra puterilor färä, numär ale regelui asiatic.
Pretutindeni, pe malul Mediteranei ca si pe acela al Märii
Negre, negustori de neamul säu li vorbirä ddspre toate po-
poarele pe 'care le atinsese, de la inceputurile ei, de la pre-
gätirea ei cea mai depärtatä, aceastä, mare luptä. I se po-
meni despre Traci, str.lmosii nostri cei mai vechi pe acest
päimant, dincoace i dincolo de Dunäre, ca Geti i ca Dad
a cestia din urniä o suniune rä",zboinia neéxisentä încä supt
acest nume a diror limhä iaste, afarä de Indiani, mai
mare decit toate limbile, care, de ar fi supt o ascultare, ar
 12

nebiruita, si-i foarte tare" carora a trai din jac, furti-

:sag i razboiu iaste lucru bun si cinstit, iar, de lucreaza pá-
amânt, iaste fara de cinste", despre Scitii nenumarati, pastori
.cu totiie,afara de Scitii elini", de la Nipru, si de vecinii lor,
Alazones", Mandril", plugari", cari ara i seamana,
le manincti, a ceapa, i aiu, i linte, i malaiu" Apoi despre
Sighinii, imbracati ca Mezii deci tot in port tracic cu
pitrosi, cate cinci degete de parosi, i mici, si nu pot a-
mintrile sá poarte oamenii, ci trag la car bine, si cu dinsii
-se poslusesc ei, locuind pang, la Veneti, pe Marea Adria-
iica e", despre albinele foarte multe", de nu pot oamenii
sálacuiasca", ce s'ar afla, dupa marturia Tracilor, ,,decin-
de Grecii de la Tyras, Nistrienii", cum li zice
vechiul talmäcitor romanesc al lui Herodot, i-au spus des-
-pre Nevri, vecinii lor, deosebiti de neamurile scitice, care
merg numai pana la liman,iezeriul cel mare", deci
ei o semintie tracick influentata insa de viata Scitilor T. Nu-
mele Agatirsilor, asezati la Vest si Sud de Nevri, e aric, a-
semenea cu numele arice obisnuite in clasa stapinitoare a
Scitilor ; cu datine tracice Insá, cu civilisatie elenica prin
aucrarea aurului pe ca,re-1 aflau in minele lor deci
Ardeal eu nu sunt decit stramosii Dacilor de mai tarziu,
asezati in acelas unghiu ardelean, langa aceleasi gropi
.cu aur.

Se stie ce insemnatate mare au avut cetatile grecesti de

prin aceste parti : Panticapea, Phanagoria, Olbia, Tyras,
"Tanais, pe coasts, de Nord a Mara Negre, dare Sciti si
Cartea V, 3 Traducerea romAneascA din 1643, ed. Iorga, VAlenii-de-
'Munte 1909, p. 276.
-2 Ibid., § 6, p. 276.
3 Cartea a IV-a, p. 209 si urm.
4 ¡bid., §§ 17-8, pp. 2i-6.

3 Ibid., § 9, p. 277.
Ibid., § 10, p. 277.
Ibid, § 100; scurtat pe p. 239 a traducerii. Cf. si § 102, p, 240.
si ibid., § 105, p, 24
Ibid., § 104, p. 240.
 13

catre aceia, dintre Traci earl izbutisera a ocupa, pentru,

mai marele lor folos, coasts, 2. S'au pastrat de la ele inscrip-
tii si multe monede frumoase pe care barbarii le cereau.
pentru valoarea ca si pentru infatisarea lor artistica. Regd.
Scitilor elini", purtand m'arete, sunatoare nume arice, ba-
teau si ei monede dupa aceleasi modele, in care se vad ca-
petele lor pletoase, in caracteristicul lor port, indatinat, si
se cetesc in. litere grecesti aceste nume si calitatea lor de-
basileis, de regi ca si aceia ai Persilor, de cari nici nu.
voiau di stie. Line); Grecii cari se intitulau astfel se des-
voltase si o clash de negustori de obarsie amestecata, ,,mi-
xeleni", ca la Tanais, unde Tanaitii" erau una si Elinii",
cu seful lor, elinarhul", alta 2).
Infolrirea .a.cestor centre orasenesti, obisnuit ocrotite-
de astfel de sefi cum mai tarziu Hanii Tatarilor si dom-
nii Campaniei" crimlene ocrotiau pe Genovesii din Caffa,.
Sorgat, Soldaia, Bosporo si alte cetati ale lor , alte ori
pradate de dinsii cum o patiau si Caffesii de la protec-
torii Ion, se datoreste negotului de grane in randul intaiur
de la Scitii despre cari se spune anume ca nu sunt, ca tova-
rasii lor din stepa, numai pastori ratacind cu cosurile"-
pentru familie si avere 2, ci plugari", facand paini bune" ;
se mai cumpara ins& de la acestia si sare, peste murat"
(sarat) ',mare, far de msg. inteinsul" 4, tarichos" (de uncle.
mai tarziu Greci ca negustori de peste sarat, tarichenporii"
la Boristene) 2; pieile de fiare nu lipsiau nici ele. Sa nu ui-
tam lana olor multe, vinul, care se intrebuinta si la jertfele-

1 V. Minas, Scythians and Greeks, Cambridge 1913. Cf. Bulletin de

l'Institut pour Mude de l'Europe sud-orientale, I, p. 36.
* PArvan, Die Nationalität der Kaufleute im rdmischen Reiche, Breslau+
1909, p. S7.
5 Herodot, cartea a IV-a, § 53, pp. 224-5. Tiganii indieni au Impru-
mutat acest oblceiu de la Turcomanii, Scitl` 0 ei, al lui Ginghiz-Hanr
cu cari, pe la 1250, au venit In pAlile noastre.
' Ibid.
5 PArvan, I. c., p. 86.
6 Herodot, § 58, p. 225. Pentru cele de castor la Flail mancAtori de-
pAduchl , ca Laponil de astAzi, ibid., § 109, p. 241.
 14

facute Aresului, Martelui scale. Aceste produse naturale

treceau prin cet,a,tea de la stramtori a Bizantului, care si
atunci isi datorià acestui transit marea insemnatate, ce a
determinat apoi ridicarea ei, supt numele de Constantino-
Tool, la situatia de Scaun al Imparatiei romane.
Cali i marunti" ai Sighinilor sunt i panaastäzi
.caii Cazacilor, si au fost odinioara can, tot asa de vestiti,
ai cl.rimii moldovenesti ; ei traiesc Inc., aproape dege-
-nerati, in satele noastre. Export cu dansii nu credem cä se
facea, de si Grecia propriu zis, ale carii cetati aveau nevoie
§i de cavalerie in armatele lor, n'are Tinuturi potrivite
pentru cresterea, cailor. Aurul podoabelor i monedelor
.eline se aducea fara indoiala in cea mai mare parte de aici.
lar mierea i ceara pentru care se lauda muntele Himet
din Ática era prea mult ceruta in gospodarie i cult
-pentru ca aceste produse care faceau gloria Moldovei si a
Terii-Românesti in tot timpul Oa, la introducerea mai
larga a agriculturii sa nu fi fost eautate in aceste regiuni
tracice de negustorii greci (milesieni), de la Tyras, la mar-
genea intre Sciti si Traci, si din cetatile de pe coasta Mari
Negre, Tomis, Kallatis, Dionysopolis, Odessos (azi Cons-
lanta, Mangalia, Balcic, Marcianopolis), ori de la Istropolis,
la gurile vechi ale Dunarii, langa lacul Razelm.
Se pare ca pe acest timp exista numai legatura cu Eu-
xinul I cu partea din Dunare care se apropie de guri
ele aveau atunci insa o infatisare cu totul alta ; vadurile
Dunarii muntene nu erau intrebuintate, lumea tracica, sta-
pana pe amândoua malurile, refiind destul de sigura pentru
trecerea negustorilor greci. Nimic nu impiedeca insa pe
Tracii insii de a-si strecura marfurile dela Nordul raului
-care Sud, ceia ce ar explica si marile deposite de monede,
si din epoca aceasta greaca, ce s'au aflat in deosebitele
puncte de pe acest teritoriu. O intrebuintare a pasurilor
din Carpati pe cari Herodot nu-i pomeneste supt niciun
nume era necesara pentru transportul aurului macar.
Ibid., § 62, p.226; § 66, p. 227; § 70, p. 228.
 15

Pentru epoca In care viata ac,estor Tinuturi se strange

in jurul Dacilor, al caror centru era in vechea regiune,
bung, de aparare i bogata. in metale pretioase, din Sud-
Vestul Ardealului de astazi, izvoare narative sau descrip-
tive lipsesc, si nu putem culege deci lamuriri asa de bo-
gate si sigure ca acelea pe care le infatiseaza Herodot, cu
.doua-trei veacuri inainte. Un lucru se petrecuse insa In
lumea politica i etnografica, de natura sà. aiba urmari
loarte insemnate si in ce priveste viata economica. deci
legaturile de comert.
Anume puterea scitica slabeste. Regii pontici ai barba-
rilor se pierd pe incetul. Confederatia de .Arieni dominanti
si de Turani supusi, care fac,e puterea scitica, se desface in
-curand. Pe cand din sfaramaturile acestei asociatii se al-
catuieste formatiunea mai putin întins i temuta a Sarma-
tilor, Tracii castiga tot mai mult teren spre Rasarit. Lumea
noastrel innainteaza, cu datinile i indeletnicirile ei, pe sfa-
ramiiturile organisatiei unor dusmani ereditari.
Alexandru-cel-Mare, trecand Dunarea cu Macedonenii
sai, cari nu erau decat tot Traci ma mult sau mai putin ele-
nisati afla aici pe Geti in partile Ialomitei, unde a pa-
-truns mai tarziu i Sultanul Baiezid, iar °and, in secolul
intaiu innainte de Hrikos, dupa peirea de &are Romani a
-regilor odrisi i traci In genere, de dincolo de Dunare, Boi-
rebist,a, intemeiaza o basileia", o Imparatie, dupa datinele
pontice ale Scitilor, pentru semintia tracica intreaga, spri-
jinita acum in Carpati, si nu in Balcani, el ajunge, pe de o
parte, pana la Olbia, iar, pe de alta, pana la Dionysopolis,
pa care le ocroteste" tot asa cum facusera innainte de
41ansul sefii regali" ai Scitilor inlaturati

Pe acest timp avem impresia c orasele grecesti de la

Pont si Dunare sunt in oarecare scadere, urmand, de al-
Tninterea, mersul general descendent al culturii elenice. Raz-
Cf. Iorga, Chestia Medlteranei, VAlenii-de-Munte, 1914, p. 23 §i urm.
PArvan, In BuletInul Comisiunil Monumentelor IstorIcea. IV, p. 1,
mota 6.
 16

boaiele dintre ele, si. mai ales cu Bizantul, nu lipsesc; $u-

brede autonomii urmea.zit stransele legaturi de odinioara.
Cetatile primesc insa i acum de la barbarii din preajma
lor grane poate mai mult meiu decat griu vin, de $i
Zalmoxis il oprise, din motive morale, Getilor, miere
ceara, piei, aur. Alexandru-cel-Mare gasise lanuri gata de,
secerat la trecerea sa peste Dunare.
Monedele din Tomis, cu diOsCurii, cu caii, monedele din
Istros, cu vulturul de mare, cele din Kallatis, Cu arcul $i
ghioaga lui Hercule, se raspandese i acum cu miile. Cand
Lisimah, ajuns in stapanirea Traciei, ea urma$ al eroului
macedonean, vrea sa stranga prea mult legaturile de depen-
denta, orasele pontice, cu Kallatis in frunte, se unesc pen-
tru a zdrobi incercarea tiranului, i armele regelui" tre-
buira sa atace, pana la Istros, pe rebeli 2. La vre-un veac
dupa aceasta, Polibiu arata ca Biza.ntul primia numai-
pesti ii untdelemn din Sud, pe cand granele, mierea $1. ceara,
blanile veniau din porturile Máril Negre. Legitturile lui Clk
Olbia eran obisnuite, i cetatenii de acolo eran onorati la..
Bizant a.

Epoca romani.
Substituirea Romanilor, in plina expansiune militara
si culturalá, in locul regilor sciti, traci $i daci, intamplafá
In Scitia Minora dobrogeana inca de la 25 lun. Hr., are $1.
o mare insenmatate economica. Pana acum cultura venia
din afard, de pe term, prin colonii de comert, catre interior,
intocmai precum va fi in aceste parti mai tarziu, in evul
mediu, pana la intemeierea Statelor romane$ti. Acuma insa

Cf. Xenopol, Istoria Rondnilor, I, pp. 77-8.

2 Pick, Die antiken Miinzen Nord-Griechenlands, J, Dacien und Moe-
sien, Berlin 1899, p. 84 si urm.; Raymund Netzhammer, Aus RumänIen, 1,
Einsiedeln 1909, p. 271.
Parvan, Die Nationalitdt der Kaufleute, p. 85.
 17

coasta dalmatinä, ilirica atunci, a Mara Adriatice, moste-

nitoare a traditiilor si intereselor iliro-tracice, care din
kiuntru, de pe continent, räsbate spre term. Grecii proce-
dasera samanind colonii aliate cu locuitorii din adinc, cari
erau atrasi prin bogue, onoruri, prin firescul prestigiu al
oricarii civilisatii. Romanii nu innaintau in stoluri desfa-
cute pentru a-si gasi un alt cuib, fax% a uita insä vre-odata.
locul de plecare, ci ca ostiri care ocupit tot teritoriu/, care
distrug once independentä localä, care dau in aturi, mai
curind sau mai tirziu, once fel de stapinire. Ei nu proce-
deaza prin asdciatie, ci prin eliminare.
Si aceasta isi are insemnatatea si in ce priveste faptele
economice. Regimului vechiu de libertate, de individualism
oräsenesc, de anarhie barbara, legat prin tratate, nevoi
si indatoriri, i se substituie o singurei ordine de Stat, care
cunoaste o singurä forma a relatiilor sociale si politice. Mai
mult, oricit ar fi trait si in epoca romanä rämä'site ale ele-
nismului anterior, acestea sint desacute din marele com-
plex economic de care se tineau panu atunci, pentru a intra
in altul, care corespunde unor nevoi cu totul deosebite,
tinzind catre un centru roman care pan's: atunci putea sa.
li fie cu tot la o parte. 51, in sfirsit, dacà aceste colonii la ho-
tarele barbariei traisera pans& atunci pentru ele, pentru co-
znertul lor, de acum innainte ele vor fi silite a trai in fin-
dul intaiu pentru un scop politic, si anume pentru until
strain de ele ea si de vecinii lor de pang aici.
In ce priveste pe barbari, independenta lor era o ame-
nintare pentru granitile militare, caci conditille lqr de
viattt ii siliau ori sit-si caute pensiile de la orasele riverane,
care, pentru cinstea Romei, nu le mai putean plati acum,
ori sa vamuiascà prin despoiere cele Thai apropiate Tinu-
turi de cultura. Dar, in acelasi timp, aceastit independent&
barbara era si o primejduire a drumurilor de comert, care
legind strins Tinuturi romane foarte depärtate, devenind
artere mari ale unui vast schimb internafional sit amin-
tim Via Egnatia, care lega Dyrrachium (Durazzo) cu Bi-
zantul, si calea lui Tiberiu, care, puf in timp innainte de era
2
 18

cresting, ducea din Retia alpina, de-asupra Italiei, in Pa-

nonia, la Apusul cetátii dacice , trebuiau sg fie a. bsolut
sigure pentru a nu se atinge interese esentiale ale civilisa-
tiei economice a timpului.
Astfel pe incetul si cetätii eline de la Prut si Dungre si
regaliteifii barbare de la Sciti si Traci i se substitui ordo
romanus, rinduiala neinduplecatg, a Romei. Regiunile aces-
tea isi pierdurg pentru intgiasi datg caracterul lor local
si individual pentru a intra in vasta mirare comerciala a
lumii europene organisate de Romani.
Ele devenirg insà un teritoriu de exploatare pentru stcl-
pinii noi, i mai ales pentru necesite-4i absolut in ajara de
clinsele. De aceia colonisgrile cu veterani, de aceia cherna-
rea de locuitori pentru mine din lumea dalmatá a Pi-
rustilor experti in acest mestesug , de aceia favorisarea
afluxului aventurierilor. De aceia drumuri noug, care, ur-
mind cursul Oltului si tgind acela al noilor riuri ardelene
si chiar moldovenesti, servesc, nu unor scopuri de comert,
ci scopurilor apargrii lumii romane de elementele, inca'
nesupuse si incapabile de supunere, din Rgsgrit. De aceia
cresterea de cetgti mai totdeauna fgrg origine barbarg,
fárà leggturi cu traditia, Rifa participare a elementului in-
cligen, create din nou pentru soldati ori pentru uitlande-
rii" adusi de patima cistigului din toate pgrtile lumii. i
De aceia o civilisatie improvisatg, cu celd mai desvolta,te
forme ale pacerilor si luxului, care, neavind rgdgzini, va
fi spulberatg de cea d'intgiu furtung a ngvglirilor sau se
va vesteji de la sine indatg, ce se vor tgia leggturilp prin
care ii vine o viatg artificiarg, rgminind ca, pe urmg, din
vechea infiltratie popularg lating, venia pe la Adriatica si
din Balcani, din aportul real adus de cucerirea lui Traian
si din elementele indigene scgpate de distrugere sg, se inte-

I Pentru exploatarea de parliculari a minelor de aur, v. Xenopol, I. c.,

pp. 242-3. Pentru negustori, ibid., pp. 250-2.
 19

tmeieze o noug. viata, foarte modesta de sigur, dar natural,

di l durabilit
Trebule s'it se observe insa ca in epoca aceasta roMana
.cetatile noua, intemeiate de colonisti i pentru colonisti,
.destinate trai ea i reg,imul colonisarii, au, in lumea lor
admiuistrativ i militará, o alta viaja decit vechile c,etati
grecesti de pe term, care pastreaza inca destul din vechiul
flor caracter. Servind i unei viete locale, cu un caracter
special, a Scitiei Minore, a Dobrogii de astazi, unde, pe
2inga castele, se aflau, in vici, Romani noi alaturi cu Daci
-vechi i cu elementele intermediare ce se creasera intre unii
altii, cari faceau linistit opera de agricultori, avind acum
tovarasia unor creatiuni imperiale, ca Tropaeum. ridicata
In amintirea unei biruinte, ele par a se stringe laolalta in
eultul unui trecut national acuma inchis. La Tomi se intil-
nesc Greci, dintre cari unii pomenesc in numele lor c. vin
de la Olbiopolis ori de la Tyras chiar latineasca lor comuna
plina de greseli care corespund formelor limbii vorbite
aproape/ exclusiv 8.
De fapt, o romanisare deplina nu se putea atinge in
aceste parti inteun timp asa de scurt i cu base elenice asa
wzle adinci i asa de puternice. Pretutindeni ramasese acelasi
popor politic (demos), acelasi Sfat al cetatii (boulè),
aceiasi magistrati, une ori si de origine indigena, scito-traca
(archontes); i calendarul milesian se pastra mai departe 4.
exilat la Tomi, era aici un strain cu totul, i doar
interesau carele sarmatice" cu boj din jurul cetatii
imputinate i umilite, de i onoruri solemne se facusera
poetului de trei din cetatile vecine. Asteapta mult timp in

V., In special pentru nationalisarea negustorilor, V. PArvan, Die Na-

tionalitlit der Kaufleute, pp. 33, 71 si urm.: Romani din Dacia, magis-
hati orAsenesti, la Salona i aiurea. Schimb Cu lumea din lAuntru se
'Mea, de mult, i prin gura Siretiului; v. PArvan, Castrul de la Poiana,
in Analele Academiei Ron-linea pe 1913, p. 117 (25) si urm.
2 PArvan, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, IV, p. 10.
3 Ibid., p. 163.
Vezi lorga, Chilia i Cetatea-Albä, p. 21.
 20

zadar corabii din Italia, caci negustorii. nu strabateau decit

ape vecino" Totusi in Tomi erau multi Greci din Anatolia,
negustorii din Alexandria aveau chiar o casa" a lor,
deosebita de a corabierilor din Tonal" 2 In curind pentru a
trezi amintirile si a inlatura suprafata saptire de latinisare
se adausera navalirile barbarilor color noi, de as tracica,
precum au fost Costobocii i Carpii liberi, de la gurile Du-
- ca.ri luara Tyras i Istros supt Alexandru Sever
(222-35), ori Germani, deosebite semintii ale Gotilor.
Innainte de a se parasi, dupa lungi i grele lupte, pe la
270, Dacia lui Traian. in care ei fusesera admisi ca foederati,
aliati militari, platiti i rasplatiti, ai Imparatiei, acesti
Goti, din ramura de Vest, visigotica, mai ales, coutribuirl
la saracirea, la inceata i iremediabila decadere a oraselor
improvisat0 de Traian, prin intreruperea cailor de comert,
de sigur, dar innainte de toate prin tulburarea necontenita
a unui organism administrativ care nu putea functiona
decit in conditii de siguranta perfecta. In acelasi ¡imp, ase-
zindu-se mai ales in spatiul liber, in lacuna de aparare
dintre riurile i valurile oltene i ardelene i linia Dunarii-
de-jos, ei rupsera contactul obisnuit dintre Dunarea dacia.
pärtile dobrogene.
La Apus era deci pe acest timp, in rastimpurile de pace,
pe linga venirea la tirg a vechilor barbari, cari i prin.
aceasta dar nu inai ,ales prin aceasta ajunsera a se
latinisa, i infatisarea la aniline locuri fixate pentru schirab
de catre cirmuirea romana a noilor barbari visigoti. Scenele
de la Rin, de la izvoarele Dunarii, din Panonia se repetara
aici, barbarisind pe Roman in masura in care barbarul
se romanisa. Dar in orasele grecesti de la Marea Neagra,
la care se adauge Halmyris de linga lacul Razelm si vechiul
curs al Dunarie, care aveau legaturi acuma numai
Tristta, c. III, elegia XII.
2 PArvan, Nationalitdt der Kaufleute, pp. 73, 86, 100.
Moisil, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", Ill. pp. 93-4
Parvan, Ulmetum, In Analele Academia' RomIna", XXXIV, p. 597,
'iota 2.
 21

intreaga linie a termului pontic, cu toate cetatile de aceiasi

origine, de acelasi caracter, de aceiasi desvoltare istorica,
-eleniSmul primitiv se intorc,ea pe incetul : cultul lui Supiter
401biopolitanus, al lui Zeus strabunul din Olbia, reuneste
j.
Teligios aceste colonii Numai chipurile de Cesan i cu ins-
criptie latina, dar si greac5.2, ramasera pe monedele a caror
emitere nu fu impiedecata si se continua pinä pe la 250
a.. Hr. Dar o ortodoxie stricta, de lima* &nick in
anume inscriptii crestine textul grec precede, si numele mar-
tirilor din Axiopolis sint mai mult grecesti , se intari aici,
timp de un veac, in stare A' se lupte apoi cu arianismul
oficial al Imparatilor 4. Si nici vechii pontarhi" ai Metro-
void" din Tomi cu aproape mia de monede nu mai iesirg.
la iveala de la Diocletian innainte

Din nenorocire izvoarele lipsesc ca sa ni putem da sama

deplin de inriurirea pe care a exercitat-o asupra
orasenesti, asupra miscárii de comert in tot cuprinsul Pon-
tului asezarea, de Constantin-cel-Mare, a secliului Impara-
-tilor pe locul vechiului Bizant, care se prefacu in Roma
cea noug". O cetate uriasa se ridica aici, care cerea. foarte
Inuit, nu numai pentru hrana, dar si pentru luxul i pe-
trecerile ei. Regiuni de o insemnatate secundara pang
atunci se trezirä astfel la o nouit" puternica viata pentru
a putea servi Metropola Cesarilor. Raze de cultura cazura
asupra semintiilor barbare, asupra neamurilor gotice
.sarmatice ca.re. erau cunoscute pan atunci numai prin po-
vestirile de groaza ale fugarilor sau prin rapoartele ingri-
jorate ale ofiterilor de la granitá. Pe cind cu vre-o juma-

PArvan, Nationalität der Kaufleute, p. 165.

2 V. una si in Raymund Netzhamtner, Aus Rundinien, p. 238. Tomi
admite pe monede trofeul traianic.
3 Ibid., p. 278. De la Kallas, supt Geta.
4 Ibid., p. 252.
Ibid., p. 262.
Ibid., pp. 271-2. Cf. acelasi, Die christlichen Altertruner der Dobrogea
.Buletinul soc:etifii numismatice, I (1908).
 22

tate de veac in urm eicele Gotilor de Rásárit, cuibariti,Int

Crimeia ea si, de sigur, la gura Niprului, debarca.0 jäluitori
sAlbateci pe toate coastele Márii Negre, fácind ca litoralul
Asiei Mici, cu Trapezuntul, Cerasuntul i Sinope, sá, nu fie
mai fericit decat litoralul sarmatic opus, in ca.re abia daca
mai erau urme din vechile orase, de mai multe ori recu-
cerite i pierdute, acuma flota imperialá avea neaparata
datorie de a -linea libere aceste ape.

Dacia devenia deci pentru noii Romani ceia ce Galia

Qsalpint. fusese pentru cei vechi ; era4 absolut neresar ca
ea s fie liberatá. De aici sirurile de lupte ce se dau
pentru reocirparea Dunárii, supt Constantin si fiii s51, de
aici podul de la Celeiu i refacerea, dupa citeva biruinte, a
castelelor pe amindourt malurile Dun.rfl, Bononia, Novae,
Nicopolis, Transmarisca-Turtucaia, Durostorum, Axiopolis,
Troesmis, Arrubium, Noviodunum, de aici restabilirea solida',
inceputá incg de Licinius, a dominatiei in. Dobrogea, unde.
Tropaeum iesi din ruinele sale, de aici bogátia diferitelor-
monede ale erei constantiniane si, de sigur, intárirea si in.
vechiul *es getic a crestinismului, predicat páná acuma
mai mult prin initiativa spontanee, setoasä. de ispravä.
de martiriu, a misionarilor latini din .Apusul Peninsulei
Balcanice

Dar dualitatea de odinioará se mentine si mai accentuatá,

nitre Tinutul Márii Negre si al gurilor dunárene, de o parte,.
intre al Dunärii-de-jos, de alta. Aici barbarii, cercetánd
eu sfialá emporiile de la hotar, dincolo viga elenia innoitá
pana' in ce priveste limba actelor publice, a inscriptiilor
De o parte crestinismul arian predicat i in limba
noilor locuitori, tovarlisi ai provincialilor, de episcopuf
Cuila, fárá resedintá, ambulant, al cárui ucenic Auxenius,

larga, Geschichte des rumiinischen Volkes, I, p. 56 si urm.; editiar

romAneascl, I, p. 82 i urm.
2 V. Nrvan, Studii asupra creftinismului In Dacia, passinz.
Acelaai, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istoricea, IV, p. 173.
 23

un Latin, va pastori in Durostorum, la unul din vadurile

dunarene inviate, iar, de alta, vechea traditie ortodaxa
greaca in Tomi i Tropaeum
Existau legaturi de comert intre cele (Iota regiuni, per-
fect delimitate ? De sigur. Bizantul nou avea nevoie, nu
numai de produsele Roxolanilor din stepa ruseasca, dar si
de acelea ale Dunärii-de-jos. Drumurile romane fuseserä
restabilite in veacul al IV-lea, si in epoca lui Attila pro-
vincialii mai stiau directia lor. Centre insemnate ca Duros-
torul si Novae, uncle marele Teodoric si-a petrecut tinereta,
erau insemnate ea emporii. Dar credem i prosperitatea.
centrelor Troesmis i Axiopolis in aceastä epoca o arata in-
destul, c acest mare export de materii prime, atestat
prin limba Bibliei traduse de Ulfila, se facea prin portu-
rile dobrogene ca innainte sau pe drumul care de la Tro-
paeum prin Abrittus se infunda in adincul Traciei maritime
catre Constantinopol.
Aceastä stare de lucruri nu tinu insa mult. Ea fu dis-
trusa un moment de miscarea de neamuri produsa prin
innaintarea hunica dupa 370. Timm de citiva ani intreaga
Pensinsula a Balcanilor. ca i partile dunarene, fu framán-
tata de luptele pentru adäpost i hran, innaintea primej-
diei altor barbari, ale fostilor federati" cu trupele imph-
ratesti ale lui Valens, care peri insusi in lupta4 de la Adria-
nopol. Nici cind Curtea regelui ostrogot fu asezata la Novae,
vechea stare de lucruri nu fusese pe deplin restabilitä, de si
evenimente ea acestea area ca un insemnat schimb trebuia
sä se petreaca din nou in aceste locuri.

Dupà Romani.
'Attila, regele" hun al barbarilor de dincoace. de Dunare,
a avut fàr. indoiala mari ambitii de dominatie civilisata",
cu toata grozävia ce-i incunjura numele. Dovada palatul"
Cf. ibid., p. 188 wi nota 174.
 24

lui de piatra din stepa dunareana a Panoniei i fastul de

ca,re-i placea sa se incunjure, mesterii pe cari, ca odini-
oara. Decebal Dacul, ii cherna la sine. Din pradaciunile lui
peste hotarul bizantin, in partile Moravei si mai departe
decit atita, el aducea innadins robi de prin orase, pe cari-i
colonisa In tara lui. Se stie c astfel dusmanul Imperiului
roman a ajuns sit intareasca elementul romanic pe malul
sting al Dunarii, Mira a mai pomeni pe aceia cari treceau
de la sine din stapinirea celor cari erau pradati totdeauna
la ac,ela care prada el totdeauna.
rAc,easta are o deosebita insemnatate pentru istoria comer-
Dupa plecarea Ostrogotilor din Crimeia, luci macar
corabiile lor usoare nu dadeau viata apelor Mrii Negre.
Cetatile dobrogene se ruinau, aseptind o noua i ultizag, re-.
facere bizantina, care era sa mai intir7le citeva decenii. Dar
pentru inaia oara dupa vremea nacilor. exista acum la
Nordul Dunarii un Stat barbs r oarecum organisat, c,are,
prin tendinte13 saie de praff,.es, ca i prin luxul unei Curti
7.7ga1e" 1, unei clase P!iipinitoare trebuia s provoace un
schimb de marfuri cu partile vecine din Imparatia bizanti-
Criai Priscus, trimes de stapinul lui din Constantinopol,
facu drumul cunoscut spre resedinta lui Attila, hranit cu
malaiu de meiu i adapat cu mied de locuitorii din partile
Banatului, el nu. incerca o cale noua, ci urma pe aceia care
era adesea frecventata de negustorii bizantini.
Intarirea Imperiului de catre Iustinian, in veacul al
VI-lea,intr`o vreme dud Imperiului hunic, sfarimat in
bucati prin infringere, Ii urmase, in aceleasi regiuni i cu
aceiasi directie, Imperiul, turanic si el, al Avarilor. aduse
noua refacere de c,astele la Dunare si in Dobrogea. Procopiu,
istoricul acestei glorioase Domnii, le insira pe toate:
vechile nume cunoscute i alte noua. Supt scutul cetatilor,
care opriau taierea drumurilor i despoierea negustorilor,
emporiile de odinioara au trebuit s infloreasca din nou.
Aceasta situatie nu dura niciun secol. Negotul in partile

BM ale lor; Tecrfilact, ed. Bonn, pp. 40-1. Cf. lorga, Points de vue
sur le commerce de l'Orient au moyen-dge, Paris 1924.
 25

noastre se facu din nou vioiu. Mai pretutindeni, pana in

fundul Ardealului, se afig, monedele lui Iustinian, chiar $i
~E. bani de arama Cu cruce.4 pe dinsii. Cumparatori de
obiecte necesare ca $i de stofe de lux $i de arme scumpe
erau, nu numai Avarii, cu haganii $i. 5efii lor in frunte, dar
$i Slavii, supusii lor, cari-$i aveau domni $i regi" si in
stepa munteana.
Supt Mauriciu, la inceputul veacului al VII-lea, Slavi, pe
cari Iustinian VOiSCI sa-i coloniseze formal in partile oltene 1,
arata neastimpär, dupa intetirea suzeranilor turanici cari
flispuneau de dansii. De aceia se dau, timp de mai multi
ani, cu o staruinta indaratnica, lupte la Dunare, prin
partile Ialomitei de pila, $i pana la Tisa, unde erau s'a-
la$urile Gepizilor , dar $i in Scitia Minora, unde cetafile
erau tinute perpetuu asediate ori prefacute in gramezi de
ruine. Trupele bizantine apärura, din nou la Durostor,
care-$i facea deci $i mai departe negotul cu barbarii 2, la
Marcianopolis linea Mare Neagra, la Novae, la Tomi
chiar 3, fara a putea sa impiedece desastrul in care se da-
rima $i tronul Imparatului nevinovat.

Peste Inc. o suta de ani Bulgarii turanici, veniti din

Bugeacul basarabean, intaiul lor sala, ocupau Dobrogea $i
treceau mai departe pe malul Mili Negre, unde-si a$ezau
cele d'intáiu capitale, la Plisca si Preslav. l'ara sa se fi
sprijinit pe Dunare, acest d'intaiu Stat pradalnic al lor isi
avu capitani si. la Durostor, iar cete razlete se lupta.ra $i
pana la Tisa 4. Intru cat ei zburatacira la inceput pe ne-
gustorii bizantini din emporiile lui Iustinian, ca.ri vor fi
profitat $i. din presenta indelungatit a osta,$ilor lui Mauriciu
la aceasta granita de Nord, noii veniti impiedecara comer-
tul intre cele doug maluri ale riului. Gil" priveste cetatile

i Procopiu, De bello gothico, II, p. 287 i urm.

2 Teofan, ed. Bonn, p. 251.
3 Ibid., pp. 271. 281, 293.
4 V. Iorga, Notele unui istoric, in Ana1ele Academiei Romtne pe
1912, p. 120 *I urm.
 26

de la, liare si Minare, ele nu mai existau actinia : infrin-

gerea ostilor imperiale fusese sentinta lor de moarte,
niciodatii. ele nu erau s se mai ridice. Pe linia de
orase de pe malul drept al Dunarii, dela Vidin-Bononia
pina la Durostor-Drstr, peste cava timp Slavi, dintre su-
pusii aristocratiei militare a Bulgarilor, inlocuirii pe Latinii
si mai ales Grecii cari statuser5. atunci acolo pentru
negot.

De aici vin numele slave pe care le poartil, in limba noas-

trà, care se, urma atunci, o sumä, de obiecte de zi1nic5, in-
trebuintare in toate. timpurile, pentru poporul nostru. A-
tunci cind, in plugArie, el are agrul i cimpul, e-6.nd stie
de la Romani, straraosii lui nu numai prin colonisarea
lui Traian, dar mai ales prin inceata romanisare a Tracilor
coplesiti de imigratia elementelor rurale din Italia , des-
pre gnu, sacara', ovds, orz, meiu, ar fi de neinteles cum n'a
stiut din capul locului si de instrumentele prin care se ca-
pan.' aceste produse agricole: plugul, sapa, rarifa, secerea.
Ori atunci, de oare ce oul i gdina vin din bimba latid& dar
cocosul nu, ar trebui sâ admitem cà amestecul lui nu era
necesar in vremurile mai vechi. Dar si in pastorie, i tot
pentru acelasi motiv, cà lucrul cumpdrat se chiamd asa cum
îi zice negustorul i c'ä, o forma mai practia si mai perfec-
tionatd inldturti, nu numai vechea formd, dar, odatd
dinsa, j numele ei, cuvintele slave nu lipsesc, si ele nu pro-
vin nici aice de la conlocuitorid nostri slavi din veacul
VI-lea si al VII-lea, mil si-au amestecat singele cu noi, citci
acestia, viind din locuri pustii, nu puteau sg, ne invete pe
noi, cari fusesem peina atunci in comuniune directa' cu Bi-
zanful cultural, ci de la a.cesti ucenici slavi de la Minare ai
negustorilor greci cari plecaserg. Cu atit mai numerosi sint
la imbritcaminte acesti termini, pe lin.gä cei vechi dacici, si
cei, asa de multi i ei, luati din limba latin. (ciima0, a im-
brdca, de la braccae, pantaloni largi, colfun, cdifun

1 V. lorga, Trel lectii pentru principele Carol, VAlenii-de-Munte 1911;

Breve gorja dei Rumeni, 1911; Isforia poporului romdnesc, 1.
 27

*i a inciilta ,vesminti: câciulä. caSmä. opined, Mind, su-

ntan, cojoc, mintean, bondiki, zavelcd, opreg, Iota, catrinicl,
berneveci, 13. a. Mai tirziu aceste elemente ale vesmintului
s'au fAcut de terance ac,asä, la räzboiu, dar la inceput ele
nu sintmai ales in ce priveste portul femeiescdecit imita-
adaptatil, chip& gustul poporului nostru, a imbritcämin-
tii claselor superioare din Orient. Si pinul, postav sint
slave, pe cind lucru foarte caracteristic lina, inul
cinepa se pästreazit cu vechile lor numiri latine. Materialui
de dada, intru cit n'a primit, in Moldova mai ales, influen-
ta turceasa in veacul al XVIII-lea, prin exploata.torii de
päduri musulmani din muntii Bistritei, aparfine in c,ea
mai mare parte tesaurului latin, dar numele pärtilor casei,
amestecate (odaie e turcesc; u0, fereastril, latine, ogeac,
prag, soba, slave) lar ale mobilelor in parte slave (pat e sla-
vo-grec, dar scaun, masei latine, si se poate admite, cum s'a.
incercat a se dovedi a o populatie färä paturi are totusi
scaune si mese ?). Cat priveste ornamentele, podoabd e slay,
inelul, breitara sint latine, dar cercelul, salba, lanful sträine.
In ce priveste uneltele, ele partin in mare parte imprumu-
tului fäcut de la Slavii din Bulgaria float creatä, cari moste-
niserä in orasele lor, fuel pe prin veacul al VII-lea, de si-
gur, tehnica innaintasilor bizantini.
Acest mare numär de cuvinte, referindu-se, cum am vä-
zut, la toate domeniile de comert, aratä cit de strinse
de puternice au trebuit sä fie legäturile in acest timp intre
malul drept ale Dunärii, care expunea in nedei (de la ne-
delia, duminecä; numele, unguresc, de bilciu i cel, säsesc,
de iarmaroc-Jahmarkt dateazä numai de prin veacul
XII-lea-XIII-lea) mdrfuri (in legaturä cu marha, sarmati-
co-sciticul vitä" 2), produse industriale fabricate acolo sau
V. pentru aceastA eresie ca i pentru aceia privitoare la originea
bulgaro-maghiarA a agricuiturii noastre critica din Bulletin de l'Insiitut
pour l'histoire de l'Europe sud-orientales, L p. 6 si urm. V. si lorga,
Histoire des Roumains et de leur civilisation, ed. a 2-a, Bucure§ti 1922'
p. 107 si urm.
2 La Ammianus Marcellinus, In povestirea luptelor Cu Sarma61 ale
fillor lui Constantin-cel-Mare.
 28

aduse din Bizant, Cu care noi pierduserant acunui vecintita-

tea, *i intre cel sting al nostru, unde orasele perisera cu
totul -7 5.i. orasele lui Iustinian acuma, dupa ale lui Tra-
ían , dar unde totusi locuitorii pastrasera intrebuintarea
banilor (ban inseamna lima numai moneda Banului ungu-
resc de Slavonia, asezat abia in veacul al XIII-lea). Mi
altfel nu s'ar fi putut face un asa de vast schimb in tara.
straina, si pamintul nostru n'ar da necontenit, pe Ruga ve-
chiul ban dacic, imitat dupa al lui Lisimah, regele Traciei,
deci dupa.cel macedonean, pe linga banul roman, al Repu-
blicei ca si al Imperiului, cu o usoara quasi-intrerupere in a
doua jumatate a veacului al 111-lea, banii deosebitilor Im-
parati bizantini, de si, trebuie s'o recunoastem, in cantitate
mult mai mica.

Nu cunoastem influenta ce a putut sa aila atunci supt

raportul comertului intindere,a dominatiei france asupra
Sirmiului si partilor vecine, dar, cind ne gindim la marele
rol regal" pe care-1 jucase intre Avari si Slavi cutare ne-
gustor franc, Samo, in epoca Merovingienilor inca, putem
admite ca aceasta influenta n'a fost cu totul neinsemnata.
Oricum, pentru intaia °ara in Vestul, pustiu sau barbar
mult timp, in toata epoca Avarilor, se instapinia o cultura.
aducand cu ea produsele ei si foarte doritoare de acele
marfuri bizantine care hraniau luxul inceptor al noului
Imperiu din Roma cea veche.

In acest timp insa, Marea Neagra invia. La Nordul ei, pe

locurile ocupate °data de Milesieni, se asezase un popor
turanic, trecut mai apoi, pe o cale inca nedeplin explicata,
la iudaism : Cazarii, cari dovedisera, nu numai crt sint in
stare a intemeia o Imparatie ce tinu doua secole, dar 5 i
a relua traditii de cultura., intre altele, traditii de comert
ce fusesera de mult parasite. Avindu-si capitala inteun
simplu castel de lemn, la Sarchel, ei intrebuintara toate si-
lintile pentru a-si insusi Crimeia intreaga, cu cetatea Cher-
sonului, pe care comandantul bizantin trebui in sfirsit s'a
 29

paräseasca in minile lor. Cu aceasta ei chillara o positie

eminenta in lumea barbara, primind pribegi imparatesti,
insurindu-i cu princesele lor trecute la crestinism, ajutin-
du-i sa-si recupereze trqnul, dindu-li un puternic sprijin,
impotriva Bulgarilor dusruani, cari, din partea lor Cu
tot exemplul Avarilor si al Slavilor dunareni, nu fue&
niciodata in stare a-si organisa o flota, nici, bine inteles, a
juca un rol comercial apreciabil.
Urmasii Cazarilor in aceste locuri fuá,' Rusii slavi cari
purtau numele Varegilor scanclinavi, mina de aventurieri
straini cari-i organisaser i li dadusera o clirectie. Ei cum-
paran de la hordele de Pecenegi turanici, vecinii lor, cari
impusera tributul i populatiei romanesti de la Nordul
oi, boi i cail, iar de la Chersoniti, marfuri orientale,
pe care le aduceau negustori arabi2. Dar, asezati pe locu-
Tile Ostrogotilor, ei re/uara, ceia ce nu acusara Cazarii,
traditiile lor de piraterie. Ele-i aduceau anual pe luntrile-
lor usoare, dinteun singur lemn, ca seicele de mai tarziu
ale Cazacilor, de la Bug si Nipru pana, la gurile Dunarii:-
la Asprokastron sau Maurokastron (Cetatea-Alba", Ceta-
tea-Neagra") de la gura Nistrului, la insula Sf. Grigore",
la Sulina (,,Selinas") in delta Dunarii", pentru a trece
apoi la Conopa", in tara Bulgariei", la Constantia'
(Constanta-Tomi?), la riul" Varna si la riul .,Ditzina"

A fost un moment cind Rusii de la Chiev pareau sä,

poata ajunge stapini in Balcani. Cind Imparatul bizanti-
nilor Nichifor Phokas sf grima intaiul Tarat bulgaresc la
sfirsitul veacului al X-lea (catre 970), el avea in solda lui
bandele de mercenari i pirati ale cneazului Sviatoslav. La
asasinarea lui Nichifor, ei se rasculara; incercind a faces-
din aceastá Bulgaria pe sfirsite stapinirea lor. Aceiasi pu-
tere politica s'ar fi intins astfel de la Chiev pana, la hota,ruL.
Traciei, sprijinindu-se si pe Tinuturile noastre. Din Duros-

1 Constantin Porfirogenetul, De administratione Imperii, p 69.

Ibid., p. 72.
3 Chilla fi Cefalea-Albd, p. 23 i urm.
 30

tor seful barbar facu noua sa capitala dunareana. Aici insa

11 incunjura, si-1 sili la fuga noul stapinitor al Bizantului,
loan Tzimiskes. La 971 nu mai era un Stat bulgaresc, ci
dominatia bizantina directa se intindea pana la vecha linie
de hotar a lui Constantin-cel-Mare si a lui Iustinian. In
acelasi timp incepea si opera de grecisare prin Biserica si
cultura a provinciei recuperate.

Astfel pacea romana" se restabilia in aceste piirti, cu

toate urmarile ei prielnice comerfului. Orase/e de pe malul
.drept al Dunarii, cu Durostorul in frunte, se putura tinea
vii si infloritoare. Iarasi cultura economica' a Bizantului ne
atinse rara' s'a trebuiasca intaiu a se rasfringe prin alfil.
Dar inca' de la inceputul veacului al IX-lea malul sting
dunarean ajunse in atirnarea noilor bande turanice ale Pe-
cenegilor, care, fireste, nu locuiau in satele sau oraselo re-
giunii, ci faceau popas de vara cu corturile, caii si tur-
xnele intre ierburile innalte ale Bugeacului ori Baraganului.
Sint cunoscute aprigile conflicte cu Bizantinii, in paguba
carora navalisera peste apa, si soarta grozavá care-i astepta
In lupta cu Imparatul Alexie Comnenul.
Supt dinsii s'au alcatuit de sigur cele d'intaiu Voevo-
date romanesti mai libere in miscarile lor. Pe cind ei ocupau
.c parte din Bulgaria maritima, la Durostor era stapin un
anume Tatos" pentru cronicile grecesti, care se cherna pe
romaneste, neaparat, Tatul. Vadul acesta, pe care-1 avu pe
urma ofiterul bizantin trimes pentru recucerire, dar re-
voltat pentru a-si pastra aici o situatie de neatirnare. Nes-
-tor, se deschidea astf el in chip mai larg pentru schimbul de
producte cu locuitorii romini ai Nordului Dunarii ca si cu
,dominatori lor turanici.
Dupä. peirea Pecenegilor urmara fratii lor buni Cumanii,
cari satura numai vre-un secol in aceleasi rosturi. Si poate
cä dominatia unora ca si a celorlalti a avut pentru Ro-
mini si foloase economice: din stepa ruseascä pana la noi
.se intindea aceiasi putere politica, si la hotarul ei fasaritean
ea atingea sfera de actiune comerciara a Arabilor. Monede
 31

¿e-ale acestora, ce e dreptul. nu s'au gásit, dar prin schimb

(troc) poate ei au avut a face cu populatia noastra in aceste
timpuri cind pentru Bizantini drumurile erau iarasi taiate
si primejduite.
Inlaturarea Cumanilor o incerca Imparatul bizantin de
la jumatatea, veacului al XII-lea, puternicul, intreprinzato-
rul Manuil Comnenul. In lupa cu Ungurii, cari de la 900 pa-
trunsesera, viind din Bugeac, in Panonia, pe locul Hunilor
Avarilor, si de la 1000 trecusera si pasurile catre Ar-
deal, el trimese pe ostasii sal, si in partile Banatului, inta-
rite de noii stapini maghlari, si chiar in ale Moldovei. Intrw
aceasta el urmet fire$te vechi drumuri de negof: acela care
ducea de la cetatea de hotar banateana catre Muras, pe
de o parte, lar, pe de alta, cellalt drum, care se indrepta
catre Taurosciti", catre Rusii cei noi din partile Haliciului.

Cinc! Manuil isi ispf6i lunga si glorioasa domnie, de pe

turma careia ráminea o Imparatie intinsa pana la Manare
la Marea Adriatica, vind ca vasali pe Sirbi ca si pe TJn-
guri, pe acestia ca si pe Rusi, vecinii lar la Rasarit, nu era
.cine s'A poarte o raostenire asa de grea. Dupa un copil ucis
pe ascuns, dupa un aventurier criminal, noua dinastie a
Anghelilor incepu prin sovairi in Mara, prin lupte de fa-.
znilie inlauntru. O r'äscoala de Vlahi", de plistori aromini
aduse consolidarea noului Stat bulgaresc al lui Petru si
'Asan, apoi al Imparatului" de provocare si concurenta Io-
nita, pe cind o noua cruclatä dadea, la 1204, Constantino-
polul insusi in minile Latinilor, cari incoronau un Impà-
rat bino", pe Balduin de.Flandra. In aCelasi timp cu aceste
inari schimbari, creatorii acestui Imperiu latin", Venetie-
nii, luau pentru dinsii. Marea Neagra, pe pare o stapiniau la
intrare prin bogata lor colonie Pera, in faja Constantino-
polei.
Daca Imparatia" lui Ionita, caruia-i urma marele suve-
ran care a fost loan Asan, impartitof de privilegii comer-
dale in Statele lui si gazduitor bucuros, patron sigur al Re-
gustorilor de toate natiile, n'a avut totusi o prea mare in-
 32

fluentä. comercialli dincoace de Dunitre, atentia noilor Tari

fiind indreptatä, spre Salonic de o parte unde erau La-
tini, apoi Greci din Epir , spre Durazzo pe urmä, unde
si pAtrunserg, in schimb coräliile venetiene ttézirä. a
noug viatä. pe coastele MArii Negre, de la care cere,a.0 pro-
dusele cunoscute si, In rindul intgiu, griu/, in acelasi timp-
cind pentru inaiasi datá, din Nord, din Ardealul cucerit de
Ungurii Panoniei, incepea o incercare de a tdia, peste a-
ceastei Cumanie, rdu apeiratd, un drum de comert cdtre D'U-
neirea-de-jos §i ceítre tot Reiseiritul, catre noul cimp de acti-
vitate al cordbierilor indreizneti din Venetia.

Intrind in Ardeal pe valea Murgsului, lingä, care cuceriril

si intarirg, castelul BEgradului (Cetatea-Albg, zisä: Alba-
Julia), Ungurii inlocuirX numai printr'un om al lor pe Voe-
vodul romin, pe sin gurul Voevod romín pe care-1 edsirá in
aceastä. tara. Isi facurg castelele, asezarA un episcop in
yechea cetate, dar atita nu li ajungea. Pentru a da locui-
tori supusi Ardealului (ceia ce inseamng tara de peste PA-
durea" Regelui), ei chemarä, din Apusul ca locuitori prea
multi, bintuiti adesea de foamete, un numar de Flandri",
de Flondori", de Germani de la Rinul de mijloc si de jos,
pe cari dialectul lor ii dovedeste de si au venit din mai
multe regiuni ca frati buni ai Alsacienilor, de pilda.
Nu era vorba de nicio intentie economia in aceastä. im-
portare de oaspeti ai regelui". Pe vremea lui Manuil Com-
nenul in Orient, nu se puteau lua initiative in contra lui si
nici chiar pe aläturea de dinsul, iar Cumanii, de si in de-
cadentä., insemnau totusi ina un puternic element tulbu-
Atar. Theutonici ultransilvani", Nemtii de peste pildure"
cum li zice Papa la 1191 1, erau simpli terani, avind in
fruntea lor gherebi" (emites) i organisati bisericeste de
aduatorul lor In pustiu", regele Geysa (1141-61), intr`a
prepositurà (Probstei) anume, a cilrii resedintá era la

2 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen,

in Siebenbargen, I, Silaiiu 1892, pp. 1-2, no. 1.
 33

Sibiiu, numit inca Cipinum, Zebyn, dupa romaneste, si nu

Hermannsta-dt, cetatea lui Hermann"2. Cum se vede inca
dintr'un privilegiu de la 1206, ei pasteau norci, nlantau vii
tii, Mara de vre-un cas de scuteala, paziau hotarele de
catre Cumani2. Totusi inca de atunci, cum se constata din
a.ctul pentru aducerea altor locuitori straini, la 1211, erau
in aceste parti, si anume chiar in Tara Birsei", pe linga
vine, sate" de oaspeti, si tirguri noua stabilite de Unguri
pentru teranii si barbarii vecini, lora, de la care Coroana
lua venituri speciale, tributa, platite in denarii, in bani un-
guresti; greutatile, pondera, obisnuite in regat, se intrebuin-
tau si in aceste parti de spre Cumani"

In Tara Birsei se asezara, deci, la 1211 Cavalerii Teutoni,

Germani, fugan i de la Ierusalim. Colonisarea Ion de catre re-
gele Andrei al II-lea, care facuse o cruciata la Ierusalim si
avea deci.cunostinta imprejurarilor locale, era sa deje o
forma politica unui nou desert", fara locuitori", apoi sa ex-
ploateze aurul sau argintur co s'ar gasi acolo 8, intr'o
tara pe c,are cirmuitorul o cunostea abia ca fiind in par-
tile spre Cumani si n'o privia, la dreptul vorbind, ca a.
sa si, in sfirsit, sa intareasca hotarul cu cetitti de lema"
si intárituri (urbes) de lemn, intinzind-o, daca. se poate, pe
sama barbarilor 4.
Se 4tie ca ei si-au facut datoria, si asa de mult inca, de
au speriat pe rege, care li-a retras concesia. Pasul de la
Rucar al Carpatilor fu strabatut de mica lor ceata bine
inarmata, si se facu in regiunea de peste muntii de za-
pada" un castel de lemn", o imprejmnire de lema, o bata
bisericuta catolica in acel nou barg 5, la Ciimpulung, Lan-

' Ibid., pp. 2-3, no. 2.

2 !bid., pp. 9-10, no. 17.
1 Sarea merges pe Manis, spre Apus, ca si pe viernes ducllorlfrancl;
ibid., p. 17, no. 29.
' Ibid., p. 12, no. 19. .
5 Cf. Krenzburg in EtArsa ; 1614, p. 14,
s
 34

fienau al lor, numit ca ora' duph vale, dup. 7'inutul intreg

al Riului
Ca si Templierii i Ospitglierii, Teutonii se price_peau,
'inch din Locurile Sfinte pe c,are le. phrhsiserh. la negot. Ei
Il introduserh aici, ca i datina cethtilor, fie si de.lemn, ca
i tendinta spre comertul cu ac,ei Ctunani_pe cAstigau
pentru botez Banii lasati de nummularV ai regelui, banii
cei ni ,de argint, incepurtt s unible Aeci i. pe
noastre, i numele de dinar se inalneste ca nume.vechiu
indatinat (,,dinarul vhduvei") i in, cele mai ye.chi traduc,eri
ale Scripturii. O nouh concesie intindea dr'eptul lor. prtnh
la DUnAre" si 3a brodnicir; vadurilor moldovenesti ,(poate
ale Siretiului), dându-li i dreptul det a duce sare, pe chte
sase corgi:oil", si pe Mur hs deci dare Ungaria si
Olt, deci catre phrtile noastre. Pentru aceasta li se concedau
acne fie sare nude uoiau, si, de oare ce nu putem crede ch
li s'ar fi acordat laugh Sibiiu, ar trebui,sh admitem ch tot
ei au deschis i ocnele moldovenesti.dp la Bachu 2.
In urma lor, Teutonii lhsara un inceput orhsenesp la Bra-
sov, pang atunci un simplu sat ,cu obârsii roming-slave,
precum j Kreuzburg-ul de la Nhieni, Marienburgul Feldi-
oarei 3. Acum e poate vorbi de un comert, Pentru inthia
(Ara, regele Ungariei Il recunoaste i Sibilenilor, .asezati,
supt contele lor, ca o villa", nu inch: o civitas" (detate),
dar numai 1n margenile regatului" 4. Episcopia ungurea,s-
eh, a Cumanilor, cu centrul in cetatea" Milcovului, era.incà.
un mijloc potrivit ca sh asigure leghtura intre plaiurile de
amAndouh, phrtile
Atunci chzu asupra Ungariei i phrtilor noastre nhvali-
rea Tatarilor, nimicitoare pentru regat.,Traditia brasovea-
Cf. lorga, Studii documente, I-11, Prefata
' ¡bid., p. 19. Cf. M. Perlbach, Der deutsche Orden in Siebenbilrgen.
In Mitteilungen dcs Instituts ftir Osterreichische Geschichtsforschung",
XXVI, p. 415 si urm.
$1 Skt. Peter Una. Brasov, cu muntele slu, trebuie sl vie tot de la
el; ibid., p. 8. no. 76.
Zimmermann-Werner, 1. c., I, p; 14, no. 43.
Studii fl documente, I, 1.-*C.
 35

nä spune cA trei ani intregi ei petrecura in aceste pri. Ce-

tatea.Milcovului si de sigur i allele eran in ruine. Begete
trimetea pe Voevodul Ardealului, Laurentiu, ca sä recti-
leagg. popoarele risipite" 1, la 1243.
Hanii ramaserA, suveranii terilor noastre, cari, astfel,
4rarei.in raporturi c1irecte.i continue en Maid hums orien-
MK did Impiirgtia noilor stilpini, din Horda de itur, se in-
tindea peste tot circuitul Mira Negre, afarZi de termurile
bizantine i niceene, i pgtrundea ptinti afund in stepa.eu-
ropean5, i asiaticA. Prin ei intiara porturile acestei Atari,
in care se asezaräin curAnd, dupg. intoarcerea, cu ajuta-
rul lor, contra Venetienilor, a Paleologilor din Niceia ca
Impitrati greci, ortOdocsi, la Constantinopol, Genovesii.
Slim eä. pe la 1290.ei aveau acum, pe un teritoriu alma de
TatariCaffa, pe locul yechii Teodosii 2, Si castelul bizantin
de la Cetatea-A1b5-8,.unde pArtrt pe la 1330 strttu un dregii-
tor tata.r, luând vartat pentru Han, si unde de pe urma, ou-
ceririi .veniser5, din Orient un numAr de Evrei, asezati in
cartier special, avu o colonie genovestt, ca i vechiu1 Lykos-
tomo (gura dintr'o insulrt usoarg de apkrat, in
delta Dunrtrii, chiar lingg Mare , 'Meg, un castel bizantin
in care, supt ocrotirea Tatarilor, p`átrunserä noii negustori
italieni 4.
Influenta politia. a Tatarilor supt puternicul Nogai,
care se temea i Paleologul din Constantinopol, fu foarte
mare in Bulgaria vecing, unde se incearca asezarea, ca steä-
pinitor a _fiului s5.ti Ciochi, care si peri acolo intr'o
coalg. Vadurile Dunärii eran in mttnile lui ca i porturile
si el stiu sg. le intrebuinteze. Si supt .acest raport
ca cel militar, daril., dominatia barbaiilor inseranl
un pro,gres notabil pentru viaja istoricA, nou5., a Borhinilor.
Ung,urii incercarit a se Impotrivi. Dar puterilehlor nu a-

1 Zimmermann-Werner, c., p. 71, .no. 79.

Notes it extraits pour, servir á l'histoire des croisades, 1, p. 3 oi urm
Chilia 1 Cetatea-Albd, p. 26 al urm.
4 Ibid., p. 31 §1 urm.
Studii fi documente, 1. c., p. XVII.
 36

jungeau pentru aceasta. In 1247, amintindu-si de isprava,

asa de mare si asa de prost rasplatitA, a Teutonilor, ei cau-
tau sa aseze in tara Severinului", numita asa, dupa ca-
stelul de pazg, la Dunare, care era. mai vechiu 1, nu pe a,
ceiasi Teutoni, salasluiti acum in Prusia 'Agana, ci pe Os-
pitalierii francesi, Ordinul Sf. loan din lerusalim. Fratele-
Raimbaud trebuia sg. se strAmute din Palestina pierduta
in aceste locuri primejduite de alti pagini, I se incredintau
muntii vecini" .(ai Mehedintului si Gorjului), chenezatele-
romanesti ale lui loan i Farcas pina la riul Olt" cele-
d'intaiu organisatii romAnesti cnnoscute sigur si direct, Cu
numele capeteniilor lor , afarA de chenezatul lui Lito
voiu Voevod, pe care-1 lasau Rominilor (Olacis), cum l-au.
linut i pang acum", cheuezat din care awe parte si tam.
Hategului" Harszoc In documentul Papei, prin lectura gre-
sita pentru Hatszec), Romanii din acest Voevodat tributar-
avind sa fie aliatii in razboiu ai ca,valerilor. Aceiasi situa-
tie de autonomie, In legAturA cu singura Coroana, trebuia.
s'o aibil dincolo do Olt, in Cumania ocupatA de Tatari,
neslau, pe care-1 banuim in Arges si ca.re nu e numit Voe-
vod simplu ca Litovoiu, ci Voevod al RomAnilor" (Voevoda:
Olacorum), cleci al Terii-RomAnesti, cum si-au zis urma-
ii lui.
Domeniul cedat cavalerilor area i un rost economic in-
semnat. Se sprijinia, de o parte, in Banat, pe asezarea cea.
nouà de ;ad a Voilei, nu depa-rte..de4Semlin" (Zenilen),
scoasa pentru aceasta de supt cetatea Crasovului; dincolo
de Voevodatul lui Seneslau, in vechiul pamant teutonic, li se-
acordau .500 de pluguri", de jugare" (Teutonii avuserä,
la inceput numai 30 0, lângà Fekety" (probabil Fekete-
halom. Cohalmul) ori aiurea, .,dincolo de paduri" (deci in
Ardeal); la Marea AdriaticA ei trebuiau, sA aibà. un port de
comunicatie, la Scardona. Cumania toata stAtea la disposi
tia lor, i regeie trAgea nAdejde cA, precum DunArea se in
linde pang. la Marea constantinopolitana", se va putea in
tinde dominatia cavalerilor pan& la hotarele Impeniului la
Zunmerrnann-Wen:e-, /. r., p. 41, no. 41
' Hurmuzaki, I ', p. 261.
 37

tin doritor de ajutoare 2. Aveau voie sg trimeata sare, scoa-

sg de oamenii lor din Ardeal, de unde poftesc, spre Bulga-
ria, Grecia si` Cumanie. Pescgriile (piscationes) in Dungre
li piscinele (deci erau exploatgri sistematice, cunoscute, bo-
gate) li se incredintau pentru castig. Si mai este vorba in
ac,eastg Oltenie, care-si avea fruntasii, boierii (maiores
terre"), supusi in judwata, capital& numai regelui, de
tnori existente, de it-mate, de pg.suni pentru vite si oi". Nu-
mai jumiltate din banii ce vor umbla vor fi ai regelui. Colo-
nisarea de Sasi sau Germani din regat era opritg far/ per-
inisiune special& 2.
Dar Ospitalierii, de si sosirrt in.targ, nu se vgd a fi adus
1a tndeplinire acest tractat, pe care la 1250 il intAria si
Papa. Nici trecerea prin Cumania ea lupt5.tor, cu ajutoare
romitnesti, a regelui unguresc Stefa. n-cel-Tangi., oplosit in
Ardeal, ca.re pgtrundea, contra Bulgarilor, p&ng la Plevna,
nu Igsg ceva durabil pe urmrts. Litovoiu se rgsculg, cu fra-
-tele sgu Bgrbat, contra regelui, neplgtindu-i veniturile, Si
fu ucis, iar fratele tinut in inchisoare pgng se eiscumpgr&,
cu multi bani 4. In Tinutul Severinului prgdaserg cumplit
13ulgarii lui Sfentislav5. Domeniul politic si economic al
Tatarilor rgmase astfel pgng la uciderea lui Nogai, pan la
usurpatia lui Toctai, Ong la desfac,erea Imperiului Hotdei.
Dar aceasta coincide Cu stingerea in Ungaria - a dinastiei
arpadiene, cu luptele pentru coroang, si in Ardeal, cu &-
narhia in tot regatul vecin. In ac,elasi tinip o mai grozhvg
-a.narhie sfAsia Statul bulggresc, pe care nu-1 putu indrepta
pe alte crii deck Gheorghe Terterii, Cuman" cu sanga rp-
mgnesc, din aceste pgrti, ale Severinului. Serbia, care-si in-
tgria organisatia regalg, era mai la o parte. -
In aceste condifii se intemeid la Argo, de Basarab, ?ulna-
sul lui Seneslav, cea d'intdiu autonomie romeineascii, supt
raportzd politic ca 0 snpt cel economic.

1 Studii fi documente, 1-H, p. XVII.

2 Zimmermann-Werner, 1. c., pp. 73-6, no: 82.
1orga, Gesch. des rumanischetz Volkes, I, pp. 140-1.
Hurmuzald, 11, p. 454 §1 urrn.
5 Ibid., p. 348.
 CAPITOLUL I-iu
Comertul romAneso in veacul al VIII-lea supt ocro-
Urea Domnllor TArii-Romilneeti
Prin lupta dela Posada din 1330 Basarab-VodA, care fu-
seso aliatul Bulgarilor contra Sirbilor, intr'un timp cAnd
Dobrogea-de-sus se tinea incit de o dorninatie strAinit, se li-
berase cu totul de Ungarta, al aril rege, Carol-Robert, ii
c,eruse a plAti tributul, intArziat, de 7.000 de mitrei de ar
gint, tribut -.-- asemenea ca al lui Litovoiu , pe care el ii
si oferise innainte de lupta ritscumpArittoare i.
Nu Eunoastem legitturile de comen t care-I puteau da a
ceastA monedO. Dar Severinul era al lui, si numai in. mei
sul expeditiei Voevodul ardelean Toma il iea pentru un pre-
tendent, Dionisie, fiul lui Nicolae, fiul lui lvanco. " (se pa
re), si numai pentru putinii. vreme. Deci 'pe acolo era un vad
romAnesc, puternic si sigur. Cat privesta contactul cu Du
airea-de-jos, Domnul din Arges nu-1 avea, fOrl indoialO.
Se stie a, la suirea pe tron a noului rege Ludovic, A
lexandru-VodA, urmasul lui Carol-Robert, E. f Ocu omagiul.
Poate cil oferi si cele 7.000 de miirei de argint. Oricum,
Ludovic considera o lature din Tara-Romitneaseit, aceia
care fAcuse parte din provincia cumanA de oclinioarg. si din
diocesa cumanA, si pe care Domnii din Arges, abia coboriti
pilnA la Cimpulung, deci Ind, adevArat si cu totul Mun
teni", nu apucaserA a o ocupa, ca o posesiune a sa, la 135q
cAnd incep actele serse privitoare la comertul nostru.
i lorga. Istora armatei, 1, pp. 84-5.
 39

La 28 Tutti& din acest" an, in aduar, el so irdreaptii catre

Brasoveni, catre cetateni" ca si catre ;,oaspeti."--cei d'intaiu
avand indatoriri la cetate si, de altfel, ceilai fiind scutiti de
sarcini, ca in Serbia aceleiasi epocel.si li acorda cererea
de a putea trece liberi i siguri", cu marfurile si once
alte lucruri ale voastre", pe un drtun care li se inseamna
anume, intre Buzar. i Prahova", deci in judetul care pana
la desfiintarea lui s'a zis al Secuienilor, nu numai dup. Se-
cuii strecurati aici mai tarziu, ci i duat acoja cari de la
inceput, oficial, politic, fusesera colonisati aici de regele lor.
Si privilegiul, redactat dual spusele Brasovenilor 4e cinevu
caruia geografia acestor locuri ii era, vadit, Cu totul straina
arata si partas. din Minare asupra careia se intinde atilt
in.teresul Brasovenilor, cat i puterea ori autoritatea teore-
tia a regelui: ,,de la locul under raid Jis Ialotnita se versa
in Minare pana la locul unde raul zis Siretiu s versa si
ei tot in Minare". De notat i ea nu se arata orase, pe cart.
peste putine decenii le intalnim, si inca infloritoare: la var
Ama Ialomitei, targul de Floci", numit asa dupa vanzarea
insemnata de lana ce se fama acolo Mocanii fiind deei
inca, de pe atunci cu oile lor intr`un Baragan mai vast si
mai pustis decid cel de astazi 3,iar la varsarea, Siretiului,
Braila, numita dupa Braila (cf. Brae, Braiescu, Brailoiu),
intemeietorul satului de pescan i ca,re era chemat in curand
la o asa de Tuternica desvoltare. Regele porunceste ca ni-,
meni sA. nu va impiedece, peste datoria lui, in aceasta tre
cere a voastra"

Ni putem pune intrebarea daca drumul nu se opria aki.

Brasoevnii abia ajunsera a fi cetatenii" unui oras. Pana
dupli 1350 ei nu apar in documentele timpului decat cu de-

Jirecek, Staat und Gesellschaft 1m mittetalterlichcn Serbten, I, p. f0

sI urm.
'ti afl5m existand dupl 1400.
3 IncA din vremea lui Schiltberger, pe la 1390, cum vom vedea peste
pufin.
Ultima edifie a privilegiulul In Hurmuzaki, XV, p. 1, no.
 40

canal i preotii lui, cari pIstreaza vechea organisatie sa-

seascanuteutonica, asemenea jigra toate Cu a Sibiiului.
Numele de-Kronstadt apare alaturi en acela, vechiu, ro-
mano-slav de Brasso", ca lucruri deosebite: se zice astfel
la 1336 ea, precum catare e decan de Sibiiu i pleban de
Stolchenbere (Stelzenburg, lângä Sibiiu), astfei actul e de-
can de Brasov-Bra,sso i pleban de Corona". Din Corona"
la 1342 da un act plebanul Coronei, care e si decan al
Bdrsei (de Wrcia), pomenind pe gherebi", pe comiti,--cum
era pe la 1300 unul, tot Sas, si la Cdmpulung, ingropat in
vechea biserica de acolo, supt o piatra cu inscriptie latina
care ni s'a pastrat 8. In Corona" sant acum cives", ce-
tateni", avand In frunte ca villieus, un represintant admi-
nistrativ al Coroanei, creaioare proprielarci a naidui oras;
hisericile, ca caracter de manastire, de la Sf. Petru si de
/a Sf. Pavel, fundatii teutonice, cu priori, Ii sunt supuse;
ele fac parte din cetate, sunt in Corona". Mai este i o bi-
seria a Stantului lacob, ca si in Campulung. Juzii cetatii
erau vechi, de vreme ce bunicul cuiva din 1360 asea aceasta
sarcina 4 . Brasov" pare stt insemne de acum innainte
judetul, fiind echivalent ca Tara Barsei se zice Heltven
(Heldsdorf, Halchiu), In Brasov", atunci cand satul se
afla la o apreciabila departare j, i i se zice apei Barsei
raul Brasovului" 2. Dar inca de pe la 1344 Brasovul e ce-
tate", deci corespunzafiár cetatii Coronei: facand el insusi
acea descitlecare", acea calatorie de supraveghere i jude-
cata pe care o indeplinia de obiceiu Voevodul Ardealului,
regele Ludovic constata faptul la anu/ 1344, cand puse la
cale de sigur si legaturile cu Tara-Románeasca a. conte,
peste tot comita.tul Brasovului, sau un vice-comite, si un

' Zimmermann-Werner, 1. c., I, p 982.

lorgs, Studii $i documente, 1-II, p. 273, no. 1: v. Laurencius comes
de Campolongo".
Zimmermann-Werner. 1. c., II, p. 753. Cf. sl no. 671.
!bid., p. Id, CO. 597.
5 tbid., no. 75s.
lbid., p. 18, no. 600.
 41

eastelan gatean acolo dupg ce, din porunca aceluiasi rege,

se facuserg intgriturile de nevoie; el inlocuia pe villicus",
pe vechilul regal de pe vremuri 11, al carui titlu se adAugia
une ori la al sgu i avea intamplgtor putere i asupra Secui-
for 2. La 1353, Ludovic, tiind seamg de faptulfoarte ipate-
tic ca Brasovenii, Sasii din Brasov", ar fi avut vechi
;tete regale pe care le-ar fi pierdut, intareste privilegii ora-
eenesti ce dovedesc care era situatia realg a lor: tributul a-
nual, cules printr'un trimes anume al Coroanei, e numai de
.150 de nulrei de argint sibiiene; au datoria de a servi gratuit
In oastea lui daca s'ar lupta, personal in partile orientale,
ar pentru lupte, tot personale, in pgrtile apusene vor da
numai 50 de ostasi cu sulite 8.
Un oras recent, abia recunoscut cu ace,st caracter, supus
si judelui regal, comitelui Coroanei, privit mai mult ca pro-
prietate a aceleiasi Coroane, care-1 asezase pe base mula
supt dinastia angeving, ce inlocuise de curand pe Arpa-
dieni, nu putea sa aibg mari mijloace de comert. Dar td-
tusi el nu se multamia a vinde locurilor romanoU mai
apropiate, ducandu-li posta,v, fierarii, confectiuni, lucruri
in sfarsit asupra naturii cgrora ne.vom lgmuri imediat, ci
inainta cu activitatea sa negustoreascg :3i pana la Minare,
pang la vadurile Dungrii. Probabil irisa mai mult ca s'A
e.umpere : lana la, targul de Floci, pesti la gura,Siretiului, la
Braila, decat ca sA vandg.

Mai departe decat aceste locuri Brasovenii cadeau in alte

ilomenii, bine -pgzite, asupra cgrora regele lor n'avea nicio
putere i nicio inrgurire. Dincolo de Braila, pe malul drept
al Dungrii. intre Isaccea i Tulcea de azi, era ceta,tea Vi-

' !bid., p. 188, no. 780. Se vorbeste In acest act din 1361 de templa
impaatum, cind se ieau de la decanat venituri pentru a se da caste-
/elor din Orille ardeleneg ; cf. ibid., pu. 193 5, no. 787.
2 /bid p. 110, no. 693. Dar se pistreazä vechea distinclie plebanus
de Knrona et decanus de Brassou".
!bid., pp. 94-t, no. 677.
 42

cina de case se vorbeste de mai multe ori, mai ales in le-

gatura cu episcopia. greceasca functionand alce, i pentru
ârile noastret care n'aveau Inca o organisatie ierarhica;
apartinea la inceput Bulgarilor, dar; 'de cand cetatile de la
Marea Neagra, Cavara, Kaltiakra, Varna, ajunsesera a fi
resedinta unor condotieri usurpatorK a caror expansiune
tindea catre Sud : Balica, Dobrotici, e foarte probabil si
vom reveni indataca Vicina, cu tot ae,est mal dunaretan, fu
ecupata de Tatari, pana ce se indrepta dup. Tara-Roma
neasa, indata ce aceasta ajunse stpânä pe cellalt mal al Du -
Warn Am putea face aceiasi ipotesa pentrn
tomo, din insula gurii cu acela$ nume,' unde slim bine ea la
1360 veniau negustori genove,si ca i negustori venetient
pentru a .cauta, grâu, ceia ce facean, de alminterea, si in
álte parti chiar", din vecinatate2.
De alminterea, in afara de participarea, Inca modesta, a
Brasovenilorsi, dintre toti orrtsenii sas-i ai Ardealului, nu
inai a Brasovaillorla comertul Dunarii intre cele doua
puncte ariitate mai sus, aceste regiuni capatasera o insem-
nata.te deosebitä, tocmai din punctul de Vedere al exportulu)
de grata. Peninsula balcanica era Inca de la izbucnirea, prin
1320, a luptei dintre ceidoi Andronici din Constantinopol,
ce! Batran i ce! Tanar, intr'o vosnica framantare, la care
participau, pradand i impiedecAnd une-Ori cu totul
nu numai mercenari sarbi i bulgari, da i Turci din Asia
Mica, mai ales de la Smirna, la inceput, dar apoi si de la
cari veniau cu corabii si ale caror ra-
taciri faceau Marea foarte nesigura pentru cine nu era alia
tul lor prin tratat. Pe de alit'', parte, tocmai pe vrcanea ciu-
mei, celei mari, Gianibec-Han, capetenia Tatarilor de dea-
supra Crimoii, deschise un aprig rrtzboiu .impotriva oaspe-
CA nu era la MAcin, cu care, ca derkrafie a numelui, n'are nicio
legAturA, o aratA l infAfiprea acestor regiuni in portulane; Chilia
Cetatea-Albd, p. 47 nota 5. Cf. acum Gh. BrAlianu, in Bulletin de la
section historique de l'Académie Roumaine", 1924 §i N. GrAmadA, in
Codrul Cozminului" din CernAufi.
2 Ibid., p. 49, dupl Thomas. Diplomatarium veneto-levantinum, p 57
urm., no. 30.
 43

tilor" sgi din Caffa genovesg, care fu asediatg. cuy stäruinla

mai mult timp, la 1343 si 1346 j. Venetia, caro avea inca
mult Ina:into de 1330 leggturi cu Tama, cetatea Donulue
(Tanais), de rang& gura acestui rau, pe locul mai vechii co-
.lonii milesiene de.sigur, se creiu anienintata si ea de aceasta
ofensiva recuperatoare a indigeniler 2. Se ajunse deci la o
aliantg :intro cele. doug Republic! care luaserg, in Marea
Nea.grg. mostenirea Irechilor Greci, in aceleasi conditii co-
merciale de schimb, intre menedg. i lueruri de lux, din par-
tea lor, i grau, mai ales grau 'si matérii prime, din parten
celorlalti ; ea fu incheiata la 22 Iulie 1345 si opria comer-
tul cu aceasta Gazarie", in numele- cAreia se pgstra acola
al Cazarilor de odinioara 3.
Pang ce stapanirea lui Dobrotici, inrudit, prin mgritisul
fiicei lui dupg printul bizantin Mihail, cu Casa domnitoare
a Paleologilor i amestecat apoi tot prin: aceasta cgsatorie
In rosturile impgrAtesti al Trapezuntului, ajunso, Main-
tand pana la Chilia, a concentra supt aceiasi mina.* o mare
parte din debuseurile de grane ale Mgrii Negre3, locurile
dungrene corospunzatoare cu teritoriile locuite de Romani cal-
patara o deosebitä insemnatate economicg. Nu e dovedit do-
cumentar ca Genovesii si Venetienii s'ar fi coborit dola Chi-
lia in jos, pang la Vicina, la Braila, dar e sigur eA Braila si
Vicina n'ar fi avut o insemnatate asa de mare, capatatà asa
de rapede, daca porturile Mgrii Negre ar fi fost pe la ju-
matatea veacului al XIV-lea statornic i sigur deschise
dacg, apoi, asupra Caffei i Tanoi s'ar fi revarsat in chip
liber prisosul de grane al stepei rusesti.

Dar tocmai aceasta mare insemngtate a litoralului du-

ngrean, in partea dobrogoana, trebuia sA indemne pe Dom-
nii mun.teni a pune stgpanire po danstil, cat mai iute i cu
lorga, Notes et extralts, I, pp. 4-5 ; IV, cap. I.
Cf. Heyd, Histoire du commerce du Levant au moyen-dge, trad. Furey-
Raynaud, II, p. 182.
lzvoarele In Chilia i Cetatea-Albd, p. 49 nota 1.
V. studIul nostru Venetia In Marea Neagrd, in ,Analele Academiet
RomIntr pe 1914, I.
 44

once pret. In imprejurgri necunoscute, ei ocupg acel Tinnt

al Secuienilor, al Teleajenului, care era in legAturg cu pa-
sul Bratocea ca Tabla Butii'si cu v.echiul Kreuzburg buzo-
ian de la Milani, si pe undo se Jaceala,4358 inclt, tot co-
mertul ardelean cu aceste parti tran,salpine ale noastre. SA
se tie samg si de aceia a un privilegiu al Voevodului arde-
lean pentru cetAtenii ?i oaspetii domnului regelui nostru din
Cluj" (Kluswar) 2 pomeneste si clrumul.spre villa Buza",
poate satul Buzgului" in regiunea de la hotarul de azi al
Ardealului. Inca de la 1359 ba chiar inainte de aceasta,
cAci se spune a, se rgspundea de cgtre Patriarhia din Con-
stantinopol la cereri repetate Alexandru-Voda, al Tgrii-
Române*ti capata de la Seaunul ecumenic un administrator
al Bisericii sale in persoana Mitropolitului din Vicina. Ia-
chint, vecin cu dásnsul", c,eia ce insamng stapanirea ro-
rugneascg asupra Dungrii inferioare, pe unde se desfa,c
gurile, dad. nu precum vom vedea la Chilia (Licos-
tomo) insgsi.
In timpul and principatul se intindea in aceastg direc-
tie, el inainta tg in altele. N'avem niciun singur act din
care sg se poatg vedea o stApAnire asupra regiunilor väl-
cene unde odatg regii unguri avuserä Lovistea, tara Lo-
vistii (a vängtorii"), längg Olt, dänd-o ca rgsplatg comi-
tilor" sgsesti, ori in regiunile Gorjului, unde se intorsese
Bgrbat, fratele lui Litovoiu, dupg" rascurapgrarea lui. Dar,
(le vreme ce incg de la 1330 fuseseTA lupte intre Roma.ni si
Unguri si pentru cetatat Severinului, trebuie sit admitem
cIt se gasise, mgcar prin ses, unde insg orasele lipsiau cu
totul, afara, de centrul de pescgrie al Ramnicului, asezat
ceva mai sus, o legt.turg Cu ac,e.st mal dungrean, de mare
insemngtate politicg macar. Serbia, care se intArise supt
Stefan Dusan, nu oferia Ungurilor un drum usor, sigur si
lipsit de taxe, asa incttt datina trecerii pe la Belgrad si Nis
cgtre Adrianopol se va fi pgrasit poate in folosul acestui
vad. Dinastia bulggreascg a Terterizilor daduse insemng-
I Zimmermann-Werner-41511er, I, c., II, p. 191, no. 785. Dar e ql o
Buxa In comitatul Solnoc-Dobaca.
 45

tate Vidinului, intrebuintat i ca resedintg in veacul al

XIV-lea, asa incit i vechiul vad avea insemnatate pe a-
ceastg, veerne ; si pentru valoarea, leaturilor de negot, in-
cera', Ludovic s fea, din acea.strt ceta,te, cuceriti in 1365,
capitala unui nou Banat, intinzándu-se pe amandoug, ma-
lurile Dunárii.2. Cala,fatul nostru, satul Calafatului (grec.
(Kalafatis, dar pare a fi un nume de persoaná) e pomenit
ineg, de pe la 1400. Celeiul de la 1240 nu mai intrá in soco-
tealá acum. Dar S'atina lângg, Olt era vam5, munteang si
vamá nouá, inaainte de 1370 2, cela, ce ar putea sá insemne :
ori vaina catre portile oltene, încä nesupuse, ori vama atre
Nicopol, pe amista vreme inci, bulgaresc, cu oarecare drep-
turi teritoriale poate t3i pe malul

De vre-o interventie comercial sibiiand pe acest dram

n'avem nicio dovadg, : e nu numai lipsa de privilegii peste
!lotero pentru oras, dar valoarea lui economicâ nu apare
nici in documeutele ardelene pana la 1360. In schimb, ridi-
carea iute a Bra.sovului e evidentá : in 1364, cánd era pace
dep/ina ca tara lui Alexa,ndru-Vodá, de care aueise
in Apusul lui depártat, predicatorul de cruciatá Philippe
de Mézières 2, se acordit de rege, dupil cerere, dreptul de
a se tinea unt bálciu, un iarmaroc anual la 1-iu Novembre
(Jalo-m(11.kt insetunnii, nu miei adunrtri comerciale cu ca-
ract,er de tirg shtilmanal, ea nedeile s'ave de Duminec5., ci
a,stfel de fora annua"). Era o inovatie, cáci se iea un. mode/
de aiurea, din Buda. Apelul regal e fitcut cIttre negustorii
din tara, dar e netágbiduit ca se tintia inainte de toate cli-
ratela de peste kota,re l'Ará a pomeni inca de rosturile de
comert ale teritoriului care, pe acest timp, dupà trecerea
din Marainurás a Voevodului Bogdan si injocuirea de catre
dinsui, prin lupa, a vechii provincii unguresti de Muga

V. Jerga, Lupia pentru stdpinirea Vidinului, in Coovorbiri Merare'

pe 1900.
Hurmuzaki, XV, pp. 1-2, no. u.
Jerga, Acte # fragmente, I, p. I, no. 1.
4 Dmmermann-Werner, II, pp. 212-3, no. 809.
 46

Baia printr`o formatiune politica independenai; se. cherna

tara Moldovei", vom observa c inca. din 1353 se drtduse
drept de iarmaroc, dupa acelasi model, pe cinsprezece zile,
incepand de la 24 August, Bistrifei, din unghiul nord-vestic
al Ardealulai, inconjuratk de Romani supusi 13i. de Romani
liberil. De sigur c i la *Brasov nici nobilii, nici agentii re-
gali n'aveau vole sit se amestece in lacrurile iarmarocului,
supuse numai randuielii i judecatii. magistratilor orase-
nesti. Totusi Brasovenilor normele de la Buda nu li NM'
trimise prin Bistrita, ci direct din orasul de obarsie 2.

Aproape in acelasi timp se constatit legàturi directe ale

Sibienilor si ale tuturor cetlitenilor prtil ardelene" cu
Viena austriaca, unde veniau carele cu postavuri din Boe-
mia .si Silesia, probabil c.si din Colonja i Flandra ; .loeui-
torii din Buda, cari avenu i ei postavurile lor, inceara sa-i
opreasca, impotriva ingadttintii regale, care fu inoita la
inceputul anului 13653. lar, irx Itmie 1367, Sibienii in spe-
cial Bunt llisati a merge, nu numai la -Viena, dar si la Praga,
la Zara si la Venetia, ca i negustorii din alte parti ale rega-
fului, i inch' odata se declara di vechiul drept de oprire
(Stapelrecht) al locuitorilor din Buda va inceta in aceastI
p riyinta
in acest moment, c5.nd legâturi asa de vaste erau stabi-
litc, ciind balciul de la Brasov contribuise de mai multi ani
a.trage si pe ai nostri in miscarea comercial care, (Mpg
ce transformase marile sate de la Su,dul Ardealului in orase,
le inalta la rangul de factori ai comertuluim,ondial, Brasove-
nii cer i ca,pata la 20 Ianuar 1368, prin solia unui curtean
regal Dimitrie Lepes, de la Vlad, Vladislay ,sau
D mm al Tarii-Roma'nesti Oa, la Brgila si la Severin, drep-

Ibid., pp. 97-8, no. 679.

Ibid., p. 219, no. 817. Cf. §1 Ibid., pp. 219-20, no. 818; pp. 222-3,
no. 823.
Ibid., p. 223, no. 824.
4 Ibid., pp. 07-8, no. 899.
 47

tul de a face dupti voie comen t in tot euprinsul Tinuturilor

sale, vechi
Ca Domn muntean din mila lui Diunnezeu si a Maies-
atii Sale Begelui" i ca Ban de Severin", el face si intrt-
roste pace cu vecinii i anietenii-prea-iubiti" din cetatea
9fiseaseI de la hotar. Acensta presupune leaturi rele in
ultimele timpuri, si ele vor fi venit din presenta la Bran,
la Satu-Lung, la Cernat, la Castian pS,flä: la Tohani-a
unor oameni infeudati de rege cu aceste posesiuni cari,
prin munele lor de contele Stanislav" ori nobilul de Drag",
ar prea c sunt reiste Romani, niste pribegi sau pretendenti
incomozi 2 De si se vorbeste despre avute de Brk--
soveni din vechi (ab antiquis) in Tara-Roingneasa", nu
putem sä, ne incredem in aceast5, motivare a conc,esillor
cute in acest moment : din vechi" nu era nici principatul
nici activitatea comercialg a ,13rasoveni1or nu era din
vechi" ; dad. ar fi existat ceva scris, nu s'ar fi lipsit a se
arninti de acest punct de plecare, cum se va face, in
gii ulterioare, pentru chiar actul acesta al lui Ylaku. Si de.
sigur c. niciodatit inainte de acest moment, and regele des-
Brasovenilor Orientul, fiindc.. deschidea Sibiieniler.
rivali Oceidentul, ei nu trecuserg prin aceste prfi transal-
pine" spre tgri streine" (regata estera). Nici pe 'LTA calea
Brrillei, numied acuma, nu fuseserii, alte ai de comert in.
prineipat, cum se spune aici, si Ind Dun'area nu putea fi
prhità ping, pe la 1370 ca granita de Miazitzi a Trtrii-Ro--
tulinesti. Vama Slatinei e iertatg poate fiinda era inlocuita
prin vamd Dungrii in urnut intinderii hotarului. Se vede
lärnurit tendinta Domnului de a xidica BrAila in dauna al-
tor vaduri ; numai pe acest drum marfurile straine sunt.
...cuiite de darea intrarii, raniiinfind a fi supuse plAtii flu-
vial la intoarcere acelea care se vor aduce din piirtile fast',
ritone.
In ce privqte sistemul de vamg,, el cuprinde doug.ele-
1 Hurmuzaki, XV, pp. 1-2, no. u.
2 Zimmermann-Werner-Mfiller, /. c., II, pp. 242-3, no. 850; p. 79,
no. 884.
 48

mente : vechiul si dreptul tributum (dajde)" pentru mar-

furile ce nu se vor exporta : el se plgta5te la Ctimpulung
sau in apropiere" (iyez). S'ar pgrea cg slim ce inseamnil
aceastit aproximatie : pe valea Dgmbovitei, la 1ntrarea chiar
in principat, era Ruffa arbor, copacul rosu", Rucitrul nos-j
tru. unde aplirea.0 mai titrziu vamesii de Campulung. Dar
pe atund, dupg cum se vede dinteun act eeva mai tgrziu
(1377), la Ruffa Arbor" se lua tributul" regelui, deci
lncul era pe teritoriul acestuial. Apoi tricesima", plata a
30%, care e de origine brasoveneascg : li se aplica deci Bra.
sovenilor sistemul pe care ei îni i il aplican strAinilor. Re-
présaliile oprirea mgrfurilor unuia pentru datoriile al-
tuia, o adevgratg plagg, dar o inexorabilg necesitate in a,
,este timpuri de nesigurantg, era opritg.

Aceastg mgsurg trebuia complectatg. De la Braila no-

gustorii Brasovulbi trebuiau sA tread. mat departe prin
apc care nu mai erau ale Domnului muntean. Era lima
vechiul Tinut tedeiresc, care, in ce priveste Cetatea-Albg.
aura piing pe la 1330, (land Tatarii schingiuirg aici pt%
Sfiintul loan ce! Nou, negustor din Trapezunt 2, din ordinul
capeteniei din cet.ate, a iparhului", spwle legenda, intre-
buintind un cuvgnt greco-slav. De sigur c41. e vorba tot de
un iparh" asgmangtor, la gurile Dungrii sau chiar in Ce-
tatea.-Allag, pling de Evrei si de negustori italieni, Genovesi
eniti de peste Mare t, cind, tot in 1368, anul privilegiuhn
muntean, la 22 Iunie, regele Ludovic, dupg cererea anume
a Brasovenilor, inggduie ca negustorii domnului Deme-
trius, princeps Tartarorum" (Dimitrie, principe al Tata-
rilor"), stt nu-i mai platea.scg lui tricesima obisnuittt, asa
voi in pAmintul (terre)_acelniasi domn Dimitrie sit
puteti trece sigur i liber, fgra plata tricesimei, cu lucrurile
mgrfurile voastre"2.

4 Hurmuzaki, p. 243, no. cLxxxix,

2 Chilla Cetatea-Alba, p. 36 si urm.
3 Aceia.gi legend& analisatA L c.
Zimmermann-Werner-Willer, 11, p. 315, no. 917.
 49

Nu e aici locul sa se staruie mai mult.cu privire la acest

print tataresc. S'ar putea 4 crede Ca, pe un timp and. Ludo-
vic nu recunostea Inca neatarnarea provinciei sale moldo-
renesti", pe care se straduia, prin trimeteri repetite de
trupe, s'o recucereasca, acesti Tatari, al caror Domn"
poartit un nume crestin, n'ar fi decat numai locuitori ro-
mani din Tara-de-jos, cuprinsi apoi i i in Moldova depli-
na. Din listele calor d'intaiu robi tatari in aceasta Moldova
stim de altfel, di multi din ei erau crestini. Dar, gandindu-ne
la prigonirea, Cu treizeci, patruzeci de ani innainte, a Sfan-
tului Ioan de catre paganii din Cetatea-Alba, am crede mai
curand ca scriitorul acestui privilegiu a reprodus prin De-
metrius numele tätaresc, asa de obisnuit, mai ales la stapa-
nitori, de Timur

Inca' in cursul anului urmator, alte acte regale ne arata

care era circulatia comerciala brasoveana, FA ardeleana in
genera, care se intindea i asupra noastra. Pe la Brasov, ur-
mand aceleiasi neVoi care concentrase mai mult pe Dunarea
munteana schimbul de produse intre Apus i R'äsarit caci
Bizantul abia se linistise supt Ioan Paleologul, impacat a-
cum si cu Cantacuzinul, rivalul sau, i cu Bulgarii i cu
Turcii, impotriva carora trebui sit vie ca sa-1 ajute ruda din
Savoia, se gramadiau sa treaca negustori din 01.0 ale
regatului, dar si Germani (Teotonici"), Poloni de sigur
mai mult din Silezia si altii" (adica CPhii, i ei fabri-
canti de postav). Brasovenii se ternura sit nu fie intrecuti,
umecati de acestialalti, cu toate ca nu aveau privilegii de
comert si platiau vami mai grele. Ei cerura i capatara.
dreptul de oprire, cantarire i vanzare catre ei, dupti obice-
iul de la Buda, a tuturor acestor marfuri 2. In acest timp.
la Sihilu sosiau iarasi carele din Boemia, rar negustorii de
aici mergeau pana la Zara Dalmatia fusese recucerita
Ludovic pentru a lua marfuri venetiene ì, pe Dunare,

L In Schiltberger (Reisen, ed. Langmantel, Tiibingen 1885) numele

Dimitrie se zi,e
Ibid., p. 336, no. 937.
4
 50

pfinä la Viena, peittru postavurile Apusului j. Legátura cu

Zara exista a in ce priveste Brasovul, si regele se bucura
cá, vin astfel din belsug si cu carele brasovenesti márfuri
maritime" 2, evident din; Venetia si Ancona.

Sä filt iliteillt cd inca din 1370 Ludovic regele Ungariei a-

vea, printio mostenire care privia pe mamá-sa Elisabeta,
inc5., in viatá, $i regatul Poloniei e'i di, dad cele douá täri se
cármuiau fiecare dupá datina ei in Polonia Elisabeta
fiind de fapt regina totusi o viafil comuna- supt raportul
general politic §i economic devenise cu putint& De aceia
Sibienii si, neapárat, si Brasovenii trec indatá dupá aceasta
In provinciile polone vecine, si in acea Galifie care, prin sfei-
reimarea stdpetnirii ruso-litvane, de ra'posatul rege Casimir,
tusese reunitit cu Statele acestukt. Aceasta o fac si negustorii
Ungariei Superioare, din Casovia, din Leutschau si, pe de
altá, parte, negustorii din noua cetate galifiana, colonisatá
cu Germani si impodobitä cu privilegii de insusi Casimir,
Cracovia. Ei trec deci in Ungaria, acelasi regim de van:ti
flind stabilit inteo tarä si in alta pentru supusii din cea-
laltá lature ai aceleiasi Coroane 3.
Am putea sti si in special ce márfuri se duceau prin Bra-
sov spre noi si se aduceau de la noi in cetate. La 1370 e
vorba de miisurile pentru ceard si postav4, ei stim ea," in
1373 Sibienii a in 1374 Brasovenii desfáceau pAná departe
ceard topitc15. Vänzarea de pid era insá opritá6. Sträinii
din Ritsärit deci in randul intäiu Grecii se grábiau sä
aducá si ei mitrfuri de peste Mare, piper, ?ofran li alte fe-
Inri de specii" (mirodenii, bticä'nii) : trecerea lor indarat 7
1 !bid., pp. 337-9, no. 939; p. 401, no. 1001 *i urm.
2 'bid., pp. 354-5, no. 954. Si pentru Sibiu, ibid., pp. 361-2, no. 961.

3 Ibid., pp. 369-70, no. 972.

4 Ibid., p. 349. no. 948.

5. !bid., pp. 402-3, no. 1003; pp, 416-7, no. 1022.

Ibid., p. 451.
/ Acesta mi se pare sensul actului de la 1382, din Hunnuzaki, XV,
pp, 2-3; cf. pp. 3-4, no, tv, §i p. 3, nota 1. Cum s'ar fi adus altfel specii
In Ardeal pentru a le trece la noi, de unde tocmai se exportau asemenea
infrfuri ?
 51

Tara-Romaneasca i vanzarea in parte, Cu maruntisul,

-fu oprita formal, dupa plangerea oraSenilor din Sibiiu, la
1382; se pare insa c, Brasovenii o ingaduiau, macar pen-
tru aceia cari veniau pe la dansil ca s eludeze m'asura de
mal sus aveau grij ca negustorii de targuri"
(ntercatores forenses) nu numai sa nu vanda.' in orasul t3i. pe
teritoriul lor, dar nici macar in tiairtile de dincolo de
Inunte"
Casovienii, carora li se acordase la inceput scutirea de
aceastrt oprire, furrt indatorifi apoi a nu cerceta decat pie-
tele Clujului, Bistritei, Ralgradului, Aiudului, Turdei si Si-
biiului nu si a Brasovului deci, putand, in afarà" de a-
-ceasta, sà vanda numai la iarmaroacele anuale, iar nu si la
-bcileteri ori sfintiri de biserici" (aceasta e sensul de la ince-
vut al cuvantului unguresc buesu), i niei inttr'un chip A' se
tot poarte prin targurile i satele (fora et villas) Secuilor
nostri" S.

'Acest negot asa de bine indrumat, s'ar fi desvoltat mai

'normal si mai iute daca imprejurari politice nu i-ar fi stat
tn cale, imputinandu-1, primejduindu-1 i apoi distrugan-
du-1 pe incetul. Trebuia intaiu pentru siguranta i innata-
tarea lui ca legaturile regelui cu Voevodul Transalpin",
caruia Ii daduse feuda Fagarasului, cu atátea sate ronfä-
nesti din tara Oltului, pentru a-1 avea cric:atad in mana, sa
pastreze atitudinea sa credincioasa: ceia ce era cu nepu-
-tinta, data' fi_ind rapedea lui crestere i imputernicire. Inca
din 1368 el ocupa Vidinul, primit calduros de o populatie or-
iodoxa, care avuse pana la 1365 ca doamna pe insasi sora
Ni, Tarifa a Bulgariei apusene. trrma de aici ritzboiu, si

L. c.
2 Zimmermann-Wemer-Miiller, 1. c, p. 590. no. 1190 Cf. ibid., pp. 612-3,
no. 1216. Ei aveau nelntelegeri, p5nd pe la 1400, Cu castelanul de Lo-
-trioara (Lotorvár). Ultimul castelan, Mihail Lengyel (Polonul), e
pomenit la 1406 cu fiul tovarAplui su Anton ; ibid., 111, pp. 415-6,
vto. 1579.
lbid. pp. 491-2, no. 1095.
-lupta cea mare cu Voevodul ardolean se dadu pe cursul Ia-
lomitei si la cetatea Dambovitei" La4sfarsitul anului 1369.
Vlaicu se impacase, si el admitea jurisdictia episcopului
delean asupra plebanilor si rectorilor" bisericilor sale calo--
/ice, muntene i fagaräsene 2. Dup. 1327 insa el scapa din
nou de supt jugul si din mila regelui" a, care incl. din 1370-
intatise prin cetatea Landskrone granita din prtrtile Oltului4
si era a faca in curand din stanca Branului, a Terciului
(Törcsvar, Lapis Tydrici), la pasul Brasovenilor, cari i fura
pusi la contributie pentru aceasta, o noua i puternica cetate,
de hot,ar. Oprirea, exportului sdrii muntene prin Brasov la.
1373, asezandu-se aici un dregator anume pentru a-i supra-
veghia venirea 5, nu putea sà. fie o dovada de prietenie fata
de Voevod. Se ajunse la lupte formale, la recuperarea cu ar-
mele a Severinului 6, probabil inca din 1374-7. La 1377,.
negotul era de sigur oprit : ràsplatind pe Brasoveni pentru
lucrul devotat i obositor la cetatea Branului 7, regele faga-
dula sa le mute vama de la Ruffa Arbor" la aceasta, ce-
tate noua", daccl ar supune Tara-Romineased : deocamdata
insa, ei vor plati in Brasov chiar S. Ceia ce nu inseamnä alt-
ceva cleat cà. Branul ca i Rucarul erau ocupate de oamenii,
Voevodului vecin, pe care cred sa fi fost inca Vlaicu.

Sfarsitul Domniei acestuia inseamna intinderea Turcilor

lorga, Istoria armatei I, p 88 si urm.
Editia ultima, in Zimmermann-Werner-Mtiller, I. c., II, p, 334, no. 924
3 Ibid., p. 386.
4 Ibid. pp. 358-60, no. 959.
5 Hurmuzaki, I 2, p. 213, no. CL1X. Cf. si expeditia pomenitA In no.
urmator si p. 222, no. cLxx. Cf. Lupta pentru stäpanirea Vidinului
1. c., 0 1. Minea, Din trecutul släpânirii romanefti asupra Ardealului..-.
Bucuresti 1912, p. 12.
Iorga, Studii $i documente. XII, pp. 275-6. no. I.
Situatia orasului era asa de Infloritoare, !neat dupa 1382 Incepu sa
se lucreze la sumptuoasa biserica a Maicei Domnului (Zimmermann-
Werner-Miiller, 1. c., 11, p. 599, no. 1201). lar la Sibiu ze facea Spitaluti
Sf. Dub, Cu vitralii colorate, datorite lui Nicolae pictor vitricus"; ibid.,
p 604, no. 1207.
Hurmuzaki, J', pp. 242-3, no. CLXXX/X.
 53

ciirora Vlaicu li-a luat o clipa stapAnirea, foarte important&

.supt raportul comercial, a Nicopolei de la gura Oltului
deci si a Nicopoli-Mici", din fata vechii cetati, pe ca.re mai
tarziu o va ataca regale Sigismund al Ungariei, impotriva
Turcilor, la 1394. Si aceasta innaintare otomana, care tre-
.buia sà asigure pe urma o noul pace romana". strict ga-
rantata i prielnica negotului, nu daduse Inca toate roadele
-ei, ci urmau strasnicele framantAri (1371, lupta Lie la Cir-
men1387 cea de la Plocinic, 1389 cea de la Cosovo), in care
se pierdu neatarnarea cresting. a Statelor balcanice. Adria-
mopolul, Capitala emirului, era deocamdata numai un punct
de plecare pentru necontenite expeditii noua. S adaugim
luptele pe care Genovesii, asezati, in sfarsit, pe ruinele Ta-
iarilor, la Chilia-Licostomo. unde-si aveau acum consulul si
-casierii, massao, le duceau irnpotriva lui Dobrotici, apoi 4i
impotriva lui Ivanco, fiul acestuia. Iar, mai jos, spre stritm-
tori, daca fusese un timp liniste, acuma lupta dintre Vene-
tia si Genova pentru in.sula Tenedos i supravegherea Cons-
-tantinopolei, de forma., dar, in fond, pentru dominatia asu-
-pra ,.schelelor de grau" (caricatoria frumenti) din Marea
Neagra, aruncara si aici nesiguranta, provocand tulburari
-dinastice, prin inchiderea Marii Negre", in Bizant chiar.
Dupa incheierea pacii de la Turin (1382), Geneva biruitoare
lam ce-i statu prin putinta, magulind, ca i Venetia, de alt-
fel, i putarea In crestere a lui Murad I-iu, ca sà impiedice
pe rivala sa italiana de a se aprovisiona cu grAu, dar si cu
sclavi. din partile Marii Negre, din stapanirile domnului
Dobrdtici". Conform cu tratatul chiar, corabiile venetiene
n'aveau voie, timp de doi ani, sa fa'sbata la Tana, dar se in-
-cercau alte legaturi cu domnii tataresti de pe coasta de
Nord a Marii Negre. La 1383 colonii genovesi din Pera o-
vriau chiar, cu sainavolnicie, once intrare a Venetienilor
,prin Bosfor
In sfarsit, moartea, la 1382, a lui Ludovic-cel-Mare, care
'Asa numai doua fete, ai caror soti intrara in luptii pentru
I Jerga, Venetia la Marea Neagra, I, In Analele Academiei RomAnea
'ye 1'914.
 54

mosienirea intreagli, rupse unitatea politicii de la Nordul

Dunarii, inlocuind-o cu acea indelungatrt i aprig. dusmil-
nie dintre Ungaria lui Sigismund de Luxemburg si Polonia
lui Vladislav Jagello.

In aceste imprejurgri, de impiedicare din mai multe piirti

a comertului in pg.rtile r'äsrtritene. isi incepu Domnia, dupg
cei citiva ani fruit vre-o insemniitate ai fratelui Dan, Mir-
aea-Vodrt, cgruia i s'a zis pe urmrt, spre a-1 deoRbi
ifircea Ciohhnul, Mircea-cel-Batran, adicg, : cl Vechiu.
N'avem nicio dovad'iicä inck de la inceputul)unei Domnii
foarte nesigure el ar fi innoit privilegiile Brasovenilor.
Ardeal chiar, nu era liniste deplin in greutrttile schimb6rit
de regim, i numai in 1390 regele Sigismund lua masurt
pentru ca Sibiienii s5. se bucure de vechile lor drepturi, in-
calcate intrlo privint5, de Casovieni i in alta de Brasovent
chiar
In acest an Mircea, care ci1.15.tori pentru aceasta pima la
Lublin, era aliatul lui Vladislav din Polonia, rivalul lui Si-
gismund 2. Domnul mantean, inrudit cu Paleologii prin ma-
ma-sa, mostenise pân atund. el, f3i. nu Ivanco fiul lut
Dobrotici, care nu poartti niciodatil titlul pArintelui salt,
provincia i despotatul lui Dobrotici, ramfinand s. inlAture
ca puterea pe acest Ivanco, care incheia la 1387 un tratat,
cunoscut, cu Genovesii, pentru libertatea comertului. Purta
in tratatul cu regele polon titlul de despot al trtrilor lui Do-
brotiei j domn (dominus) al Silistrei". Dar relatiile rele cu
Ungaria impiedecau reluarea negotului brasovean de odi-
nioarä..
Primejdia turceasca, izgonirea lui Mircea de Vlad-Voda,
ocrotitul lui Baiezid Fulgerul, dupti lupta de la Bovine, in.
1394, schimb5. ins5, esential situatia. Pentru intAia °arä a-
pgrea astfel la Brasov, poate nu cu totul ca fugar, dad va fi
priStrat unele prtrti nordice ale principatului, un Domn al
Zimmermann-Werner-Mtiller, I. c., II, pp. 640-2, n-le 1243-44.
' $1 ibid., pp. 64-43, no. 1245.
 55

Tarii-Romanesti. Pe bash' de egalitata politica Mircea luche-

ja in Mart 1395 tratatul de aparare comung contra pagäni-
lor, de recuperare, pentru el si crestiniitate, a ,,Transal-
pinei".
In ajunul incheierii acestui tratat Mircea fiind cu Si-
gismwid. acolo la Brasov, se intariau de rege, la 18 Fe-
bruar 1395, privilegiile Brasovenilor inlauntrul Ungariei,
voia legaturilor cu Viena, dreptul de a opri marfurile in tre-
cere cbAre principatul vecin. Inc. °data e vorba de ceard,
despre ca,re se spune anume cà. .,vine mai ales din pärtile
muntene", arätändu-se ca. oräsenii au dreptul de a o topi,
curati si vindei. Din preajma cetatii, de la Codlea, conaitele
Secuilor era oprit formal de a lua varna ori alt venit in o-
rasul insusi de Rucar sau Bran nu se suflä nimic de
la Brasovenii i chiar de la Sibiienii ce vin deci si acesti
dn urmci tot pe aceastä cale din Tara-Romaneasca 2.

Catastrofa cruciatilor condusi de regele Sigismund la Ni-

copol, unde-i strivia Turcii lui Baiezid Fulgerul, Men pe
multi Apuseni cari furá despoiati in Tara-Romanesack
ande fugisera cunoasca pentru intaiasi data aceste lo-
curi. Intro dänsii vor fi fost i negustori. Slim ca pe aceasta
vreme Tarnova, unde se ispravise dominatia Tarului Sis-
man si incepuse a Turcilor, era legata printr`o cale de co-
mert cu Czwista", Schiltau al Germanilor, Nicopol, de unde
se putea merge in 1385 la Nicopolul Domnului muntean",
la Rusii-de-Vede (Russenart"), cari erau deci un vechiu
ores, la Cetatea-Nou'a" (Neustadt), poate Slatina, la Arges
(Nerxs), de unde se trecea la .,Langnowe"-Cámpulung, cu
urma piciorului Sfântului Andrei" si apoi in Ardeal spre
Brasov 4. Un calator de pe la 1350, care( jupta, si in oastea
regelui Than contra paganilor (Prusienii) si mai Meuse o-
data ..drumul pe Mare de la Constantinopol in Rusia, iea,

2 Hurmuzaki, XV, pp. 4-5, no. VI.

Ibid., pp. 5-6, no. vi.
Poyestirea, in Froissart.
Acte t fragmente, ill, p. 1-Z
 56

dual, un nou pelerinagiu la Locurile Sfinte, cala, din ace-

lasi Constantinopol, prin Valahia", in Ungaria : e Frederic
de Ktoisbach 1. Negustorii de la gurile Dunarii, de la Chi-
lia, unde si la 1403 se pomeneste un fost consul, Nicolae
Fieschi, si un easier' veniau curent in Pm. Genovesilor,
care avea aceiasi stapilni, si nu lipsiau nici stafete muntene,
cu vesti, bune sau rele, despre intamplarile din Ungaria S.
Colonisti din Pera veniau si. pe la noi, undo platiau, ca
Lilian de Finario pe la 1392, in bani munteni, dupa siste-
mul monetar al Bizantului, in perperi de Valachia", pe
aducatorii de stiri 4. Si alti Peroti se afla in trecere pentru
informatii, dar de sigur si pentru negot, si pe Una, dansii,
de sigur, in aceiasi calitate, si Ragusani din Dubrovnicul ita-
lo-slav de la Marea Adriaticii: ha unul din marea familie
de Resti, Pascal, capata de la podestatul din Pera, ca un
mai deprins dilator pe akti, o misiune la regele Ungariei .
Schiltberger, care cunoaste cele clout. Capitale ale Tarii-Ro-
manesti : Arges (Agrisch") si Targoviste (Turkoisch"),
vorbeste de cetatea (Stadt") Braila (Ueberey1"), care e
pe Dunare si au acolo deposit (Niderlegung") cocele (,,Ke-
cken", it. cocche, corabii mai mici) si galerele, care aduc
marfa din Paganatate. Trebuie sa ne multumim tnsa, cu
atata in ce priveste legaturile cu Oriontul, care au fost, fi-
reste, multe si insemnate. Ba chiar se pomeneste averea pe
care o faceau in ac,este parti cutare Greci, 'Ana si cantareti
.si muzicanti de profesie, cari contribuiau sa raspandeasca

I Suchenwirth, Werke, ed. Primisser, Viena 1827, p. 47. Cf. Röhricht,

Deutsche Pilgerreisen nach dem Heiligen Lande, Innsbruck 190(1, pp.
8S-9. Pentru un Nicolae Unguru14. pelerin la 1340, ibid., p. 91. $i du-
cute Vratislav de Pomerania cAl6tori in 1393 la letusalim prin Polonia
;1 Ungaria ; ibid,, p. 99. Ducele de Liegnitz se intoarce in 1404 prin
Praga ; ibid., p. 101.
' Acte fi fragmente, I I. p 5, no. 2; p. 6, no. 1.
3 (bid., p. 3: notite din 39 .
4 Ibid., p. 3 nota 4.
3 Ibid., p. 4. no. I.
6 Editia Langmantel, p. 52.
 57

phrerea despre paradisul dunärean al Valahiei". Daca

lingurile, paharele de metal se aduceau si din Ardeal, bra-
iele de argint si alte obiecte de lux erau de fabricatie orlen-
talhs,

Mircea-Vodh se apropia de sfarsitul Domniei lui, cand a-

cordä la Campulung, in ziva de 6 August 1413 (forma latinh'
are 25), privilegiul shu de vam5. pentru Brasoveni. Pentru
ca el sä fie inteles, trebuie sh amintim unele fapte.
Probabil a in Chilia se faca acum putin negot : orasul
era in mana Domnului muntean. De aceia-si zice el domn
al thrilor thtärästi", luate de la Dimitrie-Timur. Din-
colo de Dunäre nu mai era niciun Stat bulgäresc: De mult
cetatile in care Ivanco fiul lui Dobrotici inghduise, prin tra,
tatul pomenit mai sus, stabilirea de colonii genovese, pe-
rote, se aflau in mainile Turclor. Mircea avea, pe lana Si.
listra si pe Muga drumul la Marea cea mare s, o seam5,
de cethti turce.sti" la Dunhre, apätate dup5, moart,ea lui
Baiezid. in cursul luptelor pentru mostenirea lui, ca o feud5,
din partea lui Musa, care cu sprijinul lui isi d'Atase moste-
nirea impotriva lui Soliman. E sigur ch la 1403, ami face
un tratat cu regele Poloniei, el nu avea niciuna din pose-
siunile transdanubiane insirate inca la 1309 4, in, urma
atacului din partea lui Baiezid, care-I pedepsise pentru par-
ticiparea la cruciata de la Nicopol. In Novembre 1406, and
Soliman era inch Sultan, Mircea are Silistra si chiar rhalul
drept dungrean, pe care-1 ocupase, in vremea tulburhrilor,
de la Osmani. cat se purta inch' lupta dintre cei doi fii ai lui
Baiezid, el nu anunth aceasth sthpanire, care-i fusese räpith'
de acest Sultan in 1410, pentru a-1 pedepsi de ajutorul dat

I Elissen Analekten, D. 223. Cf. Chilla sl Cetatea-Albd, p. 35 §i nota 1.

z Hasdeu. ArhiVa istoried, I, p. 19.
3 Chilla si Cetatea-41bd, n. 60 5i urm.; I. Minea , I. c., p. 171 nota ;
Bogdai. Relatiile Tidrii-Roindnesti ca Brasovul Si ca Tara' Ungureascd
In sec. XV si XVI, I, Bucure0i 1905, p. 3.
, Hasdeu. Archiva istoried, I. p. 97. Dar pomenirea finlui Mihall pare
sA arate cA e mal curAnd din 1409.
 58

lui Musa, care se si refugiè la noi 1: Actele puse din gresealä

la 1389 sunt deci posterioaret asezärii lui Musa, in 1410, $i
ciliar celor d'intiliu luni ale st'ä.pAnirii acestuia, ocupate! cu
asediul Constantinopolei si cu luptele de ranga. Salonic, care
sunt contemporane cu actul de fatrt. Dominatia Dunärii in-
tregi tinu si pänä la 10 Iunie si chiar 6 Augugt 1413, cänd
Mircea apare in titulatura sa ca domnind peste intreaga
tara Ungrovlahiei si peste pärtile de dincolo de munti st
spre cele tätäresti f3i pestet amandoug. laturile Dunärii in-
tregi pA315, la Marea cea mare si stäpänitor al cetätii DArs
torului"1.

Acestui fapt, situaliet duneirene privilegiate a Domnutut

inunteln, i se datoreste deci, dupit o luna. perioadä de o
prire din causa tulburarilor continuo in aceste pärti, cere-
rea, de catre judee brasovean Valentin si doi din bitträni,
cari capätasera pentru Brasov privilegii nouil de la Voevo-
dul Ardealului si de la contele Secuilor, de a se innoi si
drepturile si datinele cele vechi) mai ales in ce priveste va-
mile de amAndouii pärtile, adia Tara-Romiineascii si Tara
ThArsei" 3. acj e vorba acum de aceia si unul din alego-
ciatori e de la IlAsnov de mdsuri care privesc pe 14 lo-
cuitorii Tinutului bcirsean.
Brasovenii nu veniau insä de-a dreptul la Domn : printr`o
cerere anterioarä, ei capittaseeä de la Voevodul tärii lor, la
7 Septembre 1412, un privilegiu general, r eizimat pe vechea
datind, pe anume scrisori privilegiate, vechi si bätrâne,
care cuprindeau drepturi, libertäti vrednice de laudä, de
mult obisnuite. tinute si intebuintate, cu aceste vechi si bit-
triine privilegii ale lor, scutind anume o seamä de lucruri de
vamil". Aceste privilegii, datänd incä de la regina Elisabeta,
a lui Ludovic-cel-Mare, si de la regina Maria, sotia lui Si-
gismund, se ref eriau 0 la intrarea cu nutrid in Tara-Roma-

larga, Gesch. des osmanischen Retches, I, p. 348 li urm.

2 Cf. I. Mlnea, I. C.
3 Hurmuzaki, XV, p. 8 §i urm., no. x; I. Bogdan, Relatiile ca Brafovul.
p. 3 §I urm.
 59

"teased' si .la aducerea acelarasi Indrturi din Tara-Ramd-

neascd. O prescriptie care s'ar pilrea curioasa -cAci, evident.,
.nu era s. se treacil postav de la Munteni i c,eara, pesti,
a. la dansii. Dar ea îi anti, explicarea prin aceia a vechiul
privikgiu fusese acordat intr'un moment cand stapanitorii
Ardealului aveau, sau isi atribuiau, calitate de a da ei scu-
tirile si a sta,tornici vamile si in aceasta, Transalpina, in
care recunosteau. totusi Voevodului lor anume drepturi fis-
calel. Mircea nu facu decat sa accepte acest tarif.
Se pomeneste inca trecerea peste Dunare spre ,.regiunile
maritime" : cine merge acolo d 3% i nimic la intors, iar
cine se intoarce de acolo, cu marfa. noua, plateste la vad
3%. Astfel privilegiul special pnetru Braila e suprimat.
Dar partea cea mai intinsa, priveste marfurile care raman
In Tara-Romane,a,scA, de si despre postav se spune
poate trece in aceleasi conditii i de la Braila incolo, ori
se aduc de aici. Intalu postavul apuse,a,n : vilariul" (ve-
lours), catifeaua de kind de Ypres sau frantuzettsca", de
Louvain, de Colonia, de Polonia sau Cehia, de fapt de Si-
lesia, in bucati mari, intregi ori taiate". Numai bucatile
intregi, vigurile, cum li se zicea mai tarziu, platesc, i anume
la Rucar in ordinea de mai sus, 24 ducati" sau bare
(:=un fertun, sau sfert de march', un florin sau 14 grosi)
18 (=un perper), 12 si 6. La Dambovita (poate Dragosla-
vele) se va plati numai pe jumatate vama. Postavul in bu-
cati neintregi, cizmele i pàläriile, sepcile francesti" (n.0
ciciuli) bale de fabrica fie sclseascci, brasoveand sunt
scutite de once taxa, ca i postavul prost, cenusiu", de su-
mane', panza., i cea de in, traistele, cutitele, sabiile

I Zimmermann-Werner-Mtiller, II!, pp. 545-7, no. 1629. 0 confirmare

generalA fusese acordatA Incl de la 1-iu Septembre; ibid., pp. 541-2,
no. 1690. Se aminte§te privilegiul al pe p. 554.
3 Echivalenta acestor monede se poate constata prin aceia cl la tre-
cAtorul pedestru Mircea zice un ducat, lar Voevodul ardelean $tibor:
unum bang.
3 V. postav gunif (de la guna, gonna, rochie, hainA) i postav holey
In dania de la 1424 a lui Dan al II-lea cltre Tismana (Hasdeu, Archiva
'storied, 1, p. 19).
 60

alte manufacturi", arcele i funiile, b1nile i cojoacele gata

facute, tot lucra ardelean pentra kirani Brasovenii vor
fi cenit neaparat scutire in vederea marelui castig ce iesia
pentru dansii de aici. Illedul sau mierea da de vas, 12 du-
cati, vinul, 6, la Rucar. Prin Braila, Tarsor (Nopum Fo-
rum), Targoviste i Dambovita" veniau care cu peste, trase
de cal: pentru yam& Intaiu, se luau bani : 18 ducati de maja
la Braila deci un perper ; Stibor admisese doi la
Dambovita" de fiecare cal un singur duca,t ; dar si pentru
masa domneasca credem In fiecare din popasuri ate
un peste, ha chiar la vama ardeleana Inca unul (cine trecea
pestii dincolo, dadea, dupa privilegiul ardelea,n, 15 duc,ati
comitetului Secuilor, dar era scutit apoi de vama vanzarii In
piata sau la balciu). Daca, pescarul trece pe la Rucar, drep-
tul vamii e de 36 de ducati, numarul pestilor opriti de 7, dar
se pare cä nu se tnai cerea nicäiri mnoedei sau marfcl. La
Dambovite treceau marfurile cu calul ; de ac,eia vama : 2
ducali calul cu povara, care purta pieile i cojoacele 2, 1
calul slobod, 1 calaretul, un ban (banus") trecatorul pedes-
tru. Pe la Turciu (T6rcs), iinde se asezasera parcalabi de
Mircea i fiul sau Mihail, Stibor insusi recunoscand
cetatea e in mini straine" i mutand vama la Brasov 3,
se face insa marele transport : ceara, care da 12 ducati de
maja, de Zentner (centenarium"), boj i vaci, vama : 3 du-
cati, berbeci : 1, porci : 2, piei de cerb : 1 ducat, celelalte
piei fiind scutite tranza : 1; calul impovarat, fiindca
ducea de obiceiu marfuri mai scumpe, 3 bani, calul slobod
2, calaretul 2, pedestrul 1, pieile de fiara 3% ; calul cumpa-
rat in tara, 6 ducati. Oprirea de represalii se pastreaza. Pi-
perul, scortisoara sau cariofola, clous de girofle, nucusoara,
sofranul, bumbacul, camelotul, tesatura de par de camila

Se vede aceastA echiv Ile* din comparatia cu privilegiul lui Stibor.

I Sive sint lodices sive corium", In privilegiul lui Stibor; p. 546. V.
vI St Mete& Relailile comerclale ale Tdrii-Romane#1 ca Ardealul pad
fa veacul al XVIII-lea, Sighivoara 1921, p. 50 vi urm.
Zimmermann-Wernm- Miller. III, p. 554.
 61

sau de par de eapra, pieile scumpe i alte mgrfuri ultra-

marine 3% in perperi.
Privilegiul are de scop vgdit sa favorizeze vama Mambo-
vitei ; a Branului fiind mai grea, se ineerca a se indeparta
de dansa transporturile obisnuite. Intalnim. pe Mircea une-
ori, ea in 1399 (1409 ?)1, la Giurgiu,.al cgrui nume n'are
nimic a face cu San-Giorgio, patronul Genovesilor, e,ari nu
innaintau pe Dungre nici pang la Braila i, in casul con-,
trar, n'ar fi lipsit sg-si facä aici o colonie, pe care ar po-
meni-o, intre altele i regístrele. pgstrate, ale Perei i Caffei,
In cursul unei colaborgri la razboiul purtat contra Turcilor
de flota cruciatg pe Dunare, Vlad-Voda, Dracul, fiul lui Mir-
aminti oaspetilor sai cheltuielile facute de pgrintele sgu
pentru innaltarea cetatii, argtand ca a platit in pietre
sare. Cu turnuri la cele patru colturí, cetatea era asezata in
insulg, i doug ziduri cu alte doug turnuri o uniau cu ma-
1u12. Pang IN tgrmul muntean era apoi un pod statornic.
Cu Giurgiul in puterea crestinilor, spunea Vlad, i femdle
cu furcile lor ar fi in stare sa lea Grecia", posesiunile eu-
ropene ale Sultanului 3. 0 linie noug de cornert ducea de la
Rucgr pang la Giurgiu i la Rusciucul din fatii, ca.re n'a-
vea pe departe aceste intarituri. Ace,stei linii i se datoreste
ridicarea eetatii dâmbovitene a Bucurestilor, in umbra c5.-
reia se desvoltg apoi un oras, un podgrad", care lug nu-
mele sal ului precedent: un act, probabil fals, al lui Mircea
ar dovedi cä incg pe acest tírnp, in 1401, Domnul isi avea
aici una din resedinte 4 .
De altminterea pe toatg linia Dungrii Mircea faca intari-
turile de vaduri, pentru asigurarea militar& si culegerea de

"isdeu, Archiva istoricd, I, p. 97.

I bid., p. 38.
.Son pére l'avoit faite faire; si avoit esté par dedans plusieurs fois...
C'est la plus forte quy soit sur la Dunoue et quy plus puet greyer
tous les crestiens de par decha, ycelle estant és mains des Turcqz-
(Jean de Wavrin, Anehlennes cronicques d'Eugleterre, ed. M-lle Dupont
(,,Société de Phistoire de France), II, Paris 1869, pp. 126-39.
Ionnescu Gion, Istoria Bucumtilor, Bucure§ti 1899, p. 22.
 62

vami, pe care le gasim mai tarziu. Despre vechea Chille in-

sulara, pe locul tArgu$orului Eschi-Chilia de astazi, nu pu-
tem spune nimic. Acest Licostomo, Licocosme", exista ast-
fel, tiindu-se tot de Domnul Terii-Romane$tii, la 1445. Co-
rabierii *tiau 'had. bine de Braila, Brilago", ca portul ur-
mator 2. Silistra se pastel, ca o populatie insemmata, chiar
dupa ce; cum vom.. vedea4 Dan aL II-lea, tint lui Mircea, fi
distruse intariturile bizantine 3. Caracterul patrat at cetatii,
de la Turtucaia 4, cu cele patru turnuri de la colturi, ar do-
vedi ca. O. aceasta e o creatiune a lui Mircea, de O. se afirma
la 1445 di Turcii au Innaltat-o 5. Sthn ca Nicopolea-Mica e-
xista inca din zilele lui Vlaicu-Vodit : e Turnul" de mai
tarziu, Cule al Turdlor, cu zidurile sale groase ; Mircea-i va
fi avut grija, de $i ne indoim ea el ar fi stapânit 6i cetatea
cea mare din fata, legata de farm cu doua linii de ziduri,
pe care le unja In lat o palisad5.6. In fa ta cu Vidinul, garni-
sonat de Turci, era vadul Calafatului7. La Severin, Mircea
era in locul Banului, i el primi aici pe regele Sigismund al
Ungariei la 4406 5. 0 flotila de luntri, pe care calatorul In-
narmat de la dare ham aceste Jamuriri le numWe manoc-
ques", intretinea raporturile dintre aceste vaduri asupra
carora se intindea puterea Domnului inuntean.
Dar expeditia Sultanului Mohammed In 1417, dupa ce ra-
pusese pe Musa (lulie 1413), puse capat ae,e3tei scurte
vremi de bogatie $i Inflorire. Inca din 1414 sau 1415, Mircea

1 Wavrin, I. c., p. 88 ,Jusques air chastel de Lycocosme, quy appar-

tenoit au seigneur de la Vallaquie." Jusques au chaste] de Lycocosme,
qui sciet en la Vallaquie" (ibid., p. 90). Au chastel de Lycocosme, où
*Hz trouvérent les Vallaques" ibid., p. 94).
2 Ibid., p. b8.
Ibid., p. 102.
4 Quatre pans de mur en quarrure; ibid., p. 115.
5 Ibid., p. 117.
Ibid., op. 145-7, 151.
7 liasdeu, Arhiva istoricd, I, p. 19.
Ibid., p. 98.
9 Les vaisseaulz des Vallacques, nommez manocques"; Wavrin, I. c.'
p. 107.
 63

pierduse Silistra, pe care o arsese, sprijinind pe rebelul ca-

diu Bedreddin. Venirea lui Mohammed ill facu piarda
Giurgiul, i chiar boierii de la Severin se inchinara emirului
Acesta va fi ridicat din nou Nicopolea-Mica. Toatä linia Du-
narii ii apartinea i, asezandu-si loctiitorul in Vidin, Mo-
hammed dadu apararea acestui insemnat hotar in marine
ffilor lui Evrenosbeg, unul din vechii sefi asiatici ai cu-
ceririi.
Tot °data, Dobrogea fu smulsit Muntenilor. Cetatile de la
Ieni-Salè, lama vechea Istros, i Isaccea, la vadul Noviodu-
nului roman, pe Iocul Oblucitei slavo-române, aratau c s'a
ivit un nou urmas al lui Dobrotici si pe care nimeni nu era
sa, fie in stare a-1 scoate din stapanirea lui. Iar, mai jos
Mangalia, Pangala Genovesilor, ramasese, cu zidul innalt
catre Mare, larg de 30--40 de picioare, cu portul cuprins
intre dansul i uscat, dar era in ruine i luntrile se WA-
mau adesea de furtuna Nu se mai pomeneste de Cos-
tanza", de Grossea" i Bambola", de Straviqui" si As-
pera" (la Spera"), de Preslavita, de Sf. Gheorghe, pân. la
Sulina-Saline, notate in aceleasi portulane genovese. Za-
navarda", Cinavarda", push' Yana Constanta, e foarte pro-
babil Cernavoda, care ar fi, deci, veche. Vicina" dispare si
ea de pe asemenea härti ale navigatorilor 2,

Inceputurile Domniei lui Mihail, fiul, asociat la tron pana

atunci, al lui M.ircea, nu sunt fara insemnatae pentru des-
voltarea negotului románesc in principatul muntean.
act curios ni-1 aratä ca ocrotitor al Mocanilor de la Hal-
chiiu, cari veniau la noi cu oile, si se adauge c Voevodul e
gata sa apere aceasta comunitate de Sasi, çare-i deputase
pe Iacob Armeanul i inca pe unul, i anume in timp de raz-
boiu de sigur e vorba de un atac turcesctrimetand acolo
un boier cu sageata noastra" (sicf. Mihail stäpania,pina

I Wavrin, I. c., p. 93; Ung port appelé Panguala.., bien estrange'.

Chilla i Cetatea-Albil, pp. 47-8.
8 Hurmuzaki, I I, p. 502; dui:4 Engel, GeschIchte der Walachey, p.
t64, nota.
 64

in vara anului 1419, cand Sigismund lu masuri pentru

reocupare de ai sai, cetatea Branului, si de aceia porunca
lui de a scuti de vamg. postavul tliat i incaltamintea
(calla, ital. calze) se indrepta, nu numai catre vamesii de
la Dâmbovita cetate" si de la Rucar, care se intaneste pen-
tru intetiasi data in forma romäneasdi-slava (Ruchel), ea
catre ac,eia din Bran'.

Urmä indatä, dupa aceasta haosul politic in Tara-Roma-

neasca, deci i intreruperea negotului, mai ales cu vecinii
de la Miazanoapte. Ostatec al unchiului situ la Turd, trecut
apoi din lagarul noului Sultan Murad in Bizantul asediat,
Dan-Voda, fiul celui &int.:11u Dan, vine pe o corabie sa-si
reclame mostenirea 2 Ajutat poate si de Turcii dunareni, el
biruieste la sfarsit. Interventia Voevodului ardelean, caruia
Mihail Ii cedase Branul, in folosul acestuia, nu izbuteste ; ea
se mantuie printr`o cata,strofa, in care cad amandoi Voevo-
zii (vara anului 1420). Sigismund trebui sa primeasa mai
tarziu vecinatatea. acestui Dan, care se dovedi prin luptele
sale alaturi cu Pippo Spano, pazitorul florentin al granitei
Banatului, unul din cei mai viteji aparätori penru cresti-
natate ai liulei Dunarii, arzand si Silistra.
Dar Sultanul asezä in locul biruitorului pe un Radu-
Vodä, zis Plesuvul, fiu al lui Mircea. Acesta declara ell, do-
reste ca arr lui sì lie una singura" cu a Brasovenilor,
ingaduinil a umbla biobod panea. i fieru13. Din Targoviste,
la 21 Novembre 1421, 61 intaria intru toate vechiul privi-
leg,iu al parintelui sau 4. In altä ordine, sunt toate punctele
actului din 1413, care nu e insa arätat anume, vorbindu-se
casi in actul lui Mircea însui, nurnai de asezamintele ce
le-au avut de la innaintasii sAi (prearoditeli)". Se pastreaza

1 Cf. Hurmuzaki, XV, pp. 10-1, no. xi; p. 10 no. 2 si Bogdan, I c.

pp. 6-7. Scrisoarea e fArà Indoialà dupd moartea lui Mircea, cAd Mihai
nu §i-ar fi zis altfel Mare Voevod l Dome.
2 Ducas, p. 201.
3 Bogdan, I. c., pp, 8-9.
4 Ibid., pp. 11-2.
 65

mentiunea väraii Branului, ceia ce, impreunh cu pome-

nirea prAdliciunilor turcesti prin satele bhrsane j, ar in-
semna o recucerire munteang a cethtii. Vama Ruchrului
a Dhmbovitei rhangseserh, a ele sunt pomenite intr'o scri-
soare a lui Radu catre pribeagul Tar bulghresc pe care-lrhs-
platise pentru anume servicii militare, dttndu-i folosinta ce-
lui d'inthiu din aceste venituri
In cursul anului se dhclurh Ordinele de aievoie vamesilor
de Dambovita si de Prahova 8, introduchndu-se in ele 'lusa
vamh pentru morun, nouä. perperi i douh curele" din
mhrimea pestelui ; se adauge plata pentru cergi, de 1 ducat
si se arath cä piei de fiarä. sunt cele de veverith, jder, vulpe,
pisich shlbatech i iepure ; 'trama calului, vândut ori cum-
phrat, se ridich la 12 ducati.
Inca de la 23 Octombre 1422 si apoi la 10 Noveinbre 1423,
din Targoviste, ca vasal ungar, mulfamitor a i s'a dat -
derptul de .harlighie" 4, de a bate fileri" in numele shu,
cari sä unible a la Brasov o consecinth a unei mai strân-
se alipiri la Ungaria, cu care Oxea ch tinde a confunda
Domnia lui autonomä. noul sthpânitor al Terii-Romhnesti
dädea noi privilegii solemne negustorilor din Brasov a din
imprejurimi In cut d'inthiu formh, avem o copie mai e-
xactä, a privilegiului lui Mircea decát chiar actul, mai ve-
c'hiu Cu un an, al lui Rada col Simplu, rivalul shu, acum in-
locuit.
Dupä. acordarea hhrhghiei, trebuiau insä. unele schimbhri,
pentru care veniserä. aceiasi trimesi ce incheiasera si tra-
tatul cu Mircea ; data aceasta, taxele sunt prefacute din
ducati" in noii dinari. Se adaugh doar cA vama pentru
Hurmuzaki, XV, pp. 11-2.
2 Bogdan, 1. c., p. 14.
Ibid p. 17 si urm.
De la charasso", lat. imprimo, bat monea.
6 Actul datat 693 de la Bogdan, 1. c., pp. 15-6, e din acelasi an cuni
dovedeste lista bolerllor cu a,:el de pe pp. 21-2. Indictra, care avea
mare valoar 1n cancelariile orlentale, nu e exactS, pentru anul de la
Hristos, ad se scAdea de la Septembre innainte din anul bizantin 5309,
nu 5508.
5
 66

tnärfurile ce tree in Orient se va plati a la Rucar si la Du-

nave. Iarasi vamesii primira orclinele de nevoie 2 .Braso-
venli refusara insrt peste doi ani aceasta float, moneda mun-
teana, care nu era primita .in strainatate : duCatul" eel
aou, de o valoare ce era märturisitá a fi mai mica, chiar
prin tiaele acestea marite, decät cel vechiu. Si regele Sigis-
mund ceru lui Dan srt nu li facS. sila 8.
La capä'tul Domniei sale, in 1431, Dan pe care Sigismund
insusi 11 restabilise la 1427, ajunsese herteg de Fagaras si
..4m1as, ea fatal situ ; el avea Severinul, unde la 1427 se In-
cercase de Imparat asezarea Teutonilor lui Klaus de Red-
vvitz, a pretindea a asupra mostenirii luí Mircea ph'nrt la
,Marea cea mare". Incercarea cu banii sal nu izbutise ; el se
tntoarse deci, prín actul de la 28-30 Ianuar 1431, la situa-
tia din vremea lui Mircea, fara nicio schimbare.

Cu a-ceasta se mAntuie fluctuatiile in comertul Terii-Ro-

manesti cu Brasovul. and, la 8 April 1437, decanul din
Brasov, burgarul" Michel si judele Rásnovului, totdeauna
tdaus la astfel de soliii, capatara de la Vlad Dracul, noul
Domn muntean, o noua confirmare, ea nu inova nimic, in-
moneda ori in taxe. La 7 August 1444, in urma unor in-
ealeari ardelene, loan Hunyadi, Voevodul tarii vecine, tre-
bui sa intareasca starea de lucruri de supt Mircea, a atunci
Vlad se multami sá arate, in.tr'un act latin, cá si el o res-
tituie, neschimbata 6 lar Tepe desflinteaza, la 7 Octombre
1476, scala care se introdusese (la Rucar), impiedec,b,' pe
parcalabii de orase, vornicii a vamesii de la orase", pe va,:-
mesii plaiurilor si ai vadurilor dunarene, pe dregrttorii tar-
4urilor de a lua ceva peste asezamantul cel vechiu" al lui
Nfircea, intarit si de parintele srtu, ingaduindu-se si expor-

t Bogdan, /. c., p. 21 0 urm.; Hurmuzaki, XV, pp. 12-3, no. XV.

2 Bogdan, 1. c., pp. 27-8.
1 Hurmuzaki, XV, p. 14, no. rim
4 Bogdan, 1, c,. p. 32 0 urm.'; cf. Hurmuzaki, XV, p. 14 §i urm.
3 Bogdan, /. c., p. 71 0 urm.
6 Hurmuzakl, XV, pp. 31-2, no. 1..u.
 67

-¿tul, ce fusese oprit un timp, al c,erei j. E si cel din urma pri-

vilegiu muntean pentiu Brisov. De acum innainte
aumai tidule, care, dupa o inchidere provisoria, din motive
politice, redeschis calea 2.

Comertul cel mare era definitiv oprit. De la 1427 macar,

regale a Imparat Sigismund e in conflict continuu Cu Tur-
dii, pentru Tara-Romaneasca, pentru Serbia, pentru datoria
sa de Invarat i pentru ideia cruciatei. Se creiaza o neapa-
rata. traditie ofensiva. a Ungariei, pe care o continua in scur-
ta-i Domnie regale Albert, ginerele i urmasul Cesarului,
apoi, in cursul unei indelungate regente, loan Hunyadi,
neobo,situl luptator contra paganilor", a regale polon pe
-care-I aduce la un moment pe tronul Ungariei pentru ca el
A. piara alaturi de oastea noului (san regat pe campul de
lupta de la Varna (1444), lasand lui loan o datorie de raz-
bunare, pe care n'a uitat-o pana la moartea luJ insusi, zupt
ridurile Belgradului despresurat, la 1456. Se cunoaste ma-
tea prada pe care o facu in Ardeal la 1436 Sultanul Murad,
In peisoana, luandu-se o multime de astateci i r6bi s.
Si chiar dupa, aceia campanilla lui Stefan-cel-Mare, con-
-tinuatorul acestei politice contra Turcilor, ating aproape ne
contenit Ta.ra-Romaneasea. a'aceste vaduri ale Duinarii.
Nici macar la stabilitatea dinastica nu se putea ajunge in
aceste imprejurari, cand fiecare vecin vrea s5-5i alba la
Targoviste Domnul sdu Turcii ca a Hunyadi, acesta ca si
Domnii Moldovei. Dup. Dan ineepe craneana lupta pentru
Scaun : Alexandru-.Aldea, asezat de Moldoveni, are de lupta
calva timp, cu Vlad Dracul, care va ramanea Domn pana
la lovitura ucigasa a lui Hunyadi, dupa ca,re se schimba
2 Bogdan, 1. c., pp. 95-6. Basarab-cel-Mare amintia din parte-i, numai
tatAlui slu Dan ; ibid., p. 118.
2 Bogdan, I. c., pp. 112-13; Hurmuzaki, XV, p. 108, no. cxcv (de la
Basarab-cel-Mare); Bogdan, 1. c., p. 93 (de la Tepes); PP. 107-8 (de
la Radit-cel-Frumos); p. 184, no. cvn ; pp. 136-7, 145-6, 156 (de la Ba-
sarab-cel-Mic) ; pp. 185-6, 189-90 (de la Vlad CAlugarul); pp. 183-4
(credem de la VIddut).
3 Cf. Acte fi fragmente, 111, pp. 8-10.
 68

Voevozi pe cari nu-i putem macar 'urmari cu siguranta in

-trecerea lor rapede. Prin groazil, ca si prin succese de in-
drazneala si de cruzime fa% de toti vecinii sal, Vlad Tepes.
se va impune, dupa slabul Vladislav-Voda, pentru sase ani,
dar, daca, prin asezarea lui de catre Ioan Hun.yadi, el paro-
prielnic negotului ardelean, chestia pesesiunilor sale de pes-
te znunti 11 invrajbeste cu Sasii, 1.1 face sa prade pe Sibieni
pentru Amlas EA sa, nu ierte nici pe Brasoveni pentru ada-
postirea pretendentului Dan. Iar dupg. dansul activitatea
razboinica a lui Stefan-cel-Mare va face sa, se strecoare din-
colo cinci Domni intr`o jumatate de veac : Radu-cel-Fru-
mos, coi doi Basarabi (Mare" si Mic"), Mircea, Vlad crt-
lugarul, ca.ri incep toti ca prieteni ca sa-i ajunga, dusmanii
prin nevoile situatiei lor EA sa cada neaparat afara de-
Vlad pentru aceasta. tocmai.
Nu. urmeaza, de aici ca nu se continua negotul. Dar-
in aceastit aspra si rece furtuna, aproape nec,ontenita, el
se inchircia. De la conaert universal, se prefacea intr'un.
simplu biet comer t de vecinatate, in stare sa tie in viaja
pe mestesugarii de postav, de panza de in si de canepa, de-
p.alarii de pasla si de cizme, de lucruri de fier si de meta?
in genere, de arme de tot felul s sageti, arce, sabii, scu-
turi, de fier, de platose, si de podoabe de razboiu, ca : ha-
muri scumpe, fraie batute cu aur si argint 2, der cutite, c,esti
de argint, polica,ndre si clopote (ale lui Mircea chiar sunt
Multe in Ardeal) 8, de carate san leagane Basarab-Voda
cere si caratasi 4, - de mese ', caro marfuri toate se lucran,
In ceo.; mai mare parte de locuitorii Brasovului mai ales._
Dar non]) negot era cu totul nedestoinic sä pluteascsa,' pe Du-
nitre f3i. pe Mare, catre locurile rasaritene ale sofranului,

1 Bogdan, 1 c., pp. 81, 88.

2 ¡bid, p. 121, no. xctv; pp. 164,180-90; Hurmuzaki, XV, p.31, no. u ;-
p. 1913.
3 Iba., p. 133, no. coal; cf. Bogdan. 1. c., pp. 167, 304; Hasdeut
Istoria criticd, ed. a 2-a, p. 132.
4 Hurmuzaki, XV, p. 87, no. a.; Bogdan, 1. c., pp. 219, 220.
8 Bogdan, 1. c., p. 170, no. cxxxvn.
 69

bumbacului, piperului, scortisoarei i scumpelor produse

industriale din Orient. Se aduc in loe porci, oi, márfuri de
tara. Postavul de Y-pres apare numai rare -ori, pe trupul
vre unui bogat
Asa e supt Alexandru-Aldea, care mitncase pänea si sa-
rao. Craiului" si se credea; mai mult decat Dan chiar, spri-
jinit de Sigismund, ce nu 1-ar fi privit ca vasal, ci ca fiu
a.doptiv 2, Asa e supt Vlad Dracul, ca.re se considera numai
ca un marchis" al Craiului i Chesar", pus sa pazeasca
aceasta margine". Sibienii parases° ducatii cei vechi"
munteni, i Vlad cere Brasovenilor, inainte de instalarea
sa, sa faca acelasi lucru 4, dar acesta nu-1 impiedeca de a
bate banii sal la haraghia" ardeleana, din arama pe care
Sasii i-o dadeau dupa imprejurari, and lui, cand lui Ale-
xandru Ducatii cei vochi ajunsesera, de altfel, un obiect
de trafic in Ardeal si Ungaria, t3i doar Brasovenii erau opriti
de a o face, pana la, infrängerea total a a lui Alexa,ndru, din
motive politice', Pe la 1436-7 Vlad îi facu haraghia" lui
deosebitä, cu voia Chesarului" i cu fierul Brasovenilor
dar tot in Ardeal, Sighisoara, credem, de unde fu mu-
lata numai cu multa impotrivire la Brasov 8. Cand, pentru
apararea regatului", Hunyadi dadu orasului. prin 1440,
dreptul de a bate moneda 8, cu mesteri italieni Vlad
se supara, mai ales ca nu i se mai trimeteai metalul necesar
haraghiei" salef ba chiar se exporta si cel aflator in tara si
bani in cantitati mari pentru a-i retopi : de aceia e li im-

1 Ibid., p. 81.
2 Ibid., pp. 48, 50. Dan e ultimul din Marii Voevozi'l : toti cenan!
!si zic numal Voevod si Dome.
3 !bid., p. 54. De aceia i se dau In sand Braqovenii; Harmuzakl,
XV, p. 25, no. xxxixo
4 Bogdan, l. c., p. 56.
'bid., pp. 57-9. S'ar pArea cA acesta bdtect baall tul, nu la Chesar,
ci ln Moldova.
Ibid., p. 64.
7 Ibid., pp. 69-70.
Ibid., p. 259.
Hurmuzaki, XV, pp. 27-8, no. xuu.
 70

wine a-si lua -Maria pentru postavul, panza t3i cizmeleklor,

lar bawl* cati il pot pline in sin", supt pedeapsrl de confis-
care si chiar de moarte ; nici RoManii lui n'aveau voie
exporte mai multi bani. Imp-ortul ins& al banilor 11 admitea
Cu carul, i,stiind ce poate castiga la schimb, el fitgaduia
sr-i vesteascr. de iesirea ducatilor .lui celor noi" cat sr-si
poatit schimba pe cei vechi ai b'. astf el de invaidt
sunt cu putinfei erci pentru aceasta venisera la Domn
trei soli, cu judetut brasovean in frunte , e evident cei un
comer! in stil mai mare este cu totni impo,sibil"2..La 7 Mar-
tie..1448, nevoi de politic& extern& impurieau lui Hunyadi
insusi s ceata, nu numai Brasovenilor, dar si Sibienilor,
a nu mai pretinde de la Munteni hani turcesti ori unguresti,
florini i aspri, ci a se mult&mi cu bani mrrunti de acu-
ma" 9.
Branul nu mai era acum al lui VodA, i incalcarile par-
calabilor de acolo, hotiile" lor, contribuiau si ele sr, sc,ad&
insemnittatea legaturilor dintre cele dour. domenii econo-
mice'. Se f&cur& interventii la reg,ele Albert, din partea Bra-
sovenilor, ca sr, se impiedece represaliile rom&riesti (1438)9,
si plAngerile muntene se repetau aprige la 1493 Inc& 6.
Vladislav deschide din nou un drum aZ Prahavei, al Pre-
dealulue, pe rang& celelalte doug, care se zic: al Dragos-
dealuluiT, pe rang& celelalte dour., care se zic : al Dragos-
RucArului.8). Inc& de mult, o nour. vamK, la Campulung,
fusese iertatit negustorilor, de al doilea Radu 9. Dar pe la

Bogdan, 1. C., p. 76.

Asupra unei nouA campanil, Hunyadi mutA hArAghla la Sighiaoara,
In 1443; Hurmuzaki, XV, p, 28, no. )(ix. Cf. ibid., p. 29, no. 'twit.
¡bid., pp. 34-5, no. ux.
4 Bogdan, 1. c., pp. 78-9, 81.
5 Hurmuzaki, XV, pp. 25-6, no. xi,. Cf. ibid., pp. 31-2, no.
Ibid., p. 135, no. CCXLVI. Cf. ibid., pp. 136-7.
7 Bogdan, 1. c., pp. 87-8. Cf. lorga, Documente de pe vaiea Teleaje-
nulai, VAlenii-de-Munte, 1925, Prefata.
3 Bogdan, 1. c., p. 89.
Ibid., p. 13, no.
 71

1476 eran acum inctu doua drumuri, interne si ele, al Telea-

jenului, cu vama la Drajna 1, si al Buzeiukui 2.
Tepes isprávi prin tragerea in tapa a patruzeci i unul de
negustori, prin jertfirea a trei sute de tineri, brasoveni s)
b/rsani, raspAnditi prin targurile tara, ca spion3. Se ras-
punse printr'o confiscare, ingiiduita de pretendentul Dan, ca
Doran legiuit, a lucrurilor muntene aflátoare la Brasov 4:
Reinceperea legaturilor de negot ajutatii, si de casátoria lui
\T'ad cu o ruda a nou/ui rege Mafia* Corvinul si de alianta
contra Turcilor, fu fusa de scurtá, durata:ândata se pornira
acele lupte cu Turcii care arunca.ra tara in haos pentru
inultà vreme, dându-i fata de Ardeal mai mult o insemnatate
politica si militar/. De aceia se retinea otelul cumpárat de
Tepes'. De aceia, pe la 1468, se luau la Bran arcele de mânti.
ale Rom/nilor, ceia ce se opri de rege 6. De aceia se inter-
zicea exportul de arme t3i tier nu arama pentru Vodtt
Basara]) 8, iar la 1484 se °prisa ,o dipà, exportul de arme
fier i cánepa, (pentru funii de arce) 9. Si otelul, caii rama-
sera marfuri prohibite, ca i oile pline ".
Astfel rajad negot de hotar veegta si mai departe 11. Pe

z !bid., p. 206.
2 Ibid., p. 98, no. LXXVI. La 1508 erau vAmile DAmbovitel, Prahovei.
Numai Prahova i Teleajentd, ibid., p. 250; V i pp. 2E6-7. A Telea-
jenului, Ibid., p. 2!6.
Hurmuzaki, XV, p. 51, nota 3; p. 52, nota I.
4 Ibid., pp. 53-4, no. xcn; cf. !bid., p. 55, no. XCIAT.
Bogdan, 1. c., p. 94, no. LXXIT.
6 Hurmuzaki, XV, p. 69, no. =a Une ori era lips1 de grane la Mun-
teni si se fAcea de consAngenii din Ardeal un export care fu oprit la
1470; ibid., p. 75, no. cxxx.
7 Bogdan, I. c., pp. 2.0, 255. Se opria une ori l fierul pentru obezi
Bogdan, p. 241.
8 Bogdan, 1. c., pp124-5, no. xclx; p. 128.
9 Hurmuzaki, XV, p. 123, no. ccxxm.
'0 Ibid., p. 127, no. ccxxxi. Expoitul de otel,ibid., p.1925. Cf. admi-
terea exportului de arme In Moldova; ibid., p. 130, no. CCXXXV. Opri-
rea cailor dupl 1500; Bogdan, 4 c., p. 238.
Ordin al lui Matias cAtre pArcAlabil de Bran; Hurmuzaki, XV, p.65,
no. cxin.
 72

ling& pesti, porci, bol, oi t3i vaci, care se fitceau

dar judetelor , se mai aduceau din Orient piperul i bo-
gasiile. Dar blanile de vulpe, jder; helge i fas care se
rereau'oeste hotar le phstra la 1470 Vistieria' dom-
neascA4.
La 1473 Sibienii lArgiau chiar drumul TurnUlui-Rosu,
asa de ingust, incrit caii puteau trece numai unul dupg, al-
tul i apele ori eipada-1 stricau adesea5; peste dou52eci de
ni frig vicevoevodul Ardealului trebuia BA, intervie in f o-
losul vigesintei regale, did tot ei, cu de la sine putere, in-
chiseserá ab,solut hotarul 5. La 1495 negotul de export al Ar-
delenilor in. genere se naZirgenia mai ales la postal:Yuri,
care se impArtiau 5i Curti , la cojoace7, la sube gata 5, la
metale i mAruntisuriintre altele, laturi i cuie de sin-
ceia ce face pe Vlad efiluarul stt trige Sibie-
nilor, dup5, oprirea unui om al lui la Bran : Nu stiu ce
vreau sà," fie aceste lucruri, ca oamenii i negustorii nostri
sa nu poata merge cu inggduire ici si colo in mijlocul vos-
try I Sá stiti cá inchidem drumurile, ca oamenii nostri
nu mai treacit la voi i ai vostri FA nu mai Vie la noi. Ori
credefi cä postav ori fier nu patent geisi in alte locuri?
Moldova ori in Turcia vom ggsi atita cAtil va fi voia noas-
ra Vadurile de la Erna si de la Floci sunt pomenite

Bogdan, 1. c., pp. 186, 189.

2 Ibid., p. 92, no. LXX.
Hurmuzaki, XV, p. 132, no. ccxxxix; Bogdan, I. c., pp. 121-2, no
xcv; p. 176; pp. 25, 294
4 Bogdan, 1. c., pp. 103, 219, 304,
6 Hurmuzaki, pp. 81-2, no. ma.. Cf. ibid., pp. 111-2, no. cc. Cf.
Bogdan, 1. c., p. 224.
Hurmuzakl, XV, p. 140, no. CCLIV.
7 Bogdan, 1. c., p. 242.
p. 248.
9 ibid., 243.
" Hurmuzaki, XV, p. 143, no. CCLX. $1 Basarab-cel-Mare mustra pe
Brapveni: Dec' socotlti cA se aflA destul fier 0 la Turd, si Incl mal
ieften, i vom cumpAra ; lar maría ce vine din tara voastrA o voiu opri
eu"; Bogdan, 1. c., pp. 124-5, no. xctx.
 73

din non numai pe vremea lui Vlad Ctilugirul, cAnd,

la Dunire erap ace', dar nici acum nu e vorba de alteeva
deal de negotul direct cu pestele. Domnul insusi o spune
categoric : V'am. slobozit drumurile peste tot prin Tara-
Romineasci, sà unible oamenii vostri i si se hrineasci
ii si cumpere ce li place. and oare au umblat oamenii
vostri la Braila, si la Floci si peste tot locul la Dunire,
.cumpere ei singuri pestele, precum umbli acuma ?
datit oamenii vostri cumpirau doar pestele si tot ce li tre-
buia de la oamenii nostri, 13i n'au fost niciodati asa volnici
cum sunt acum ; cad i-am slobozit Domnia Mea,, ca
triim i s. fim o tari ca i cealalti a' In fati Cu tArgul de
Floci stitea, de altf el, acum subasa HArsovei ocupate de
Turd ° si, supt Basarab-cel TAnAr ca i supt Vlad
rul, nu odati Turcii umblau in preajma BrAilei

AceastA, stare de lucruri urrai ping la 1526, cá.t'dupi

pierderea Severinului, regatul Ungariei fu sfirlimat prin
marele asalt al Sultanului Soliman-cel-Miret, in lupta de
la Mohacs, in care rimase printre morti insusi regele Lu-
dovic al II-lea. De la Brasoveni, Radu-cel-Mare cerea doar
oale de arami, cuie, cara, blini de vulpe 13i jder Luptele
pentru mostenirea lui piing la asezarea lui Neagoe Basarab,
In 1512, aduseri Ardealului mai mare Wei de
turcesti decAt cAstig negustoresc°. Neagoe insusi avu mai
Cu mult a face Cu mesterii ce-i pregitiau frumoase' lucruri
de metal, pEntru mnästirile lui, ori cu ceasornicari, tipar-
nici, manganari, deck cu negustorii, pe cari-i opri din nou

1 Ibid., p. 192.
2 Ibid., p. 194.
3 ¡bid., p 229. Cf. ibid., pp. 302-1, no. ccxt.vn.
4 Hurmuzakl, XV, la anul 1481; Bogdan, 1. c., p. 716.
5 Ibid., pp 219-20. 243; Hurmuzaki, XIV, p. 159, no. CCXCI.
6 Mihnea opre*te zAberirile dupA cererea Siblenilor ; Hurmutakl, XV,
pp. 188-9, no. CCCXLIV. Cf. Bogdan, Documente 1 regeste, pp. 138-40.
Oprirea exportalui de grAu ardelean In 1510; Hurmuzaki, XV, p. 207,
110. CCCLX7CV.
 74

vinde cu mAruntisul, fixAnd si el deposite : la Tdrgoviee,

Ctimpulutuj i Tcirgor'.
Dupti, dAnsul ca i inaintea luí, luptele lituntrice facu-
serA negotul imposibil : in& de cAnd domnii Neagoe; se o-
prise cu poruncit' din partea Voevodului ardelean tiecerea
la Munteni2 i, dup. lungile frilmjntAri ale lui Radii de
la Afumati, adesea adAnostit in Ardeal, acesta ameninta cu
urttciunea" sa pe Brasoveni pentru acelasi motiv, in
1528 a. Uciderea lui Radu, asezarea. Domnilor pusi de 'Turd,
cari cereau de la Brasoveni doar soimi pentru stApánif lor 4.
2lAbir5. tot mai mult vechile legAturi.
De altfei, mum nicium vad nu mai era liber. Pe lAngii. Se-
verin, pe láng5. Turnul" Nicopoii-Mici", Turcii veau
6iurgiu1,/ercochi al lor, i la 30 Octombre 1450 cetim in-
tr'un raport polon : Iar in Tara-RomAneascA, de ceastA
parte a DunArii, Turcul, luand o cetate mare si bogatA,
anome Braila, a supus-o stganirii sale si a inceput a face
cetate de zid"
Cu aceasta o nouà erA incepea in comertul muntean: era
schimburilor principale cu Orientul.

Bogdan, Documente i regeste, pp. 151-2 (17 Mart 1517). Vechea

ceartl pentru exportul de fier §1 arme. ibid., p. 151.
2 Hurmuzaki, XV, p. 234, no. CCCXXVII.
3 Ibid., pp. 302-4, n-le DLIV-V.
Ibid., p. 358, no. DCLXV1L
':.hillu i Cetatea-Albd. p.323, no. man; Studil fi documente, XXIII,
p. 46, no. XLV.
 CAPITOLUL al II-lea.

Comertul exterior al Moldovei 'Ana la 1500.

Comertul exterior al Terii-Ronignesti e mai nou dedit

Iiinta Principatului, cgruia, intr'un anume moment4din des-
voltarea sa, imprejurgri prielnice la hotarele sale ii ingg-
duirg, sii, joace rolul, catva timp asa de insemnat, pe care
I-am argtat in ca,pitoluL precedent. Din potrivg, comertul
prin. Tinuturile tlitgresti" care se chemau de pe la 1360
inainte tara Moldovei este simtitor mai vechiu decilt late-
meiarea si consolidarea, acestet noug forme politice pentru
Români.
Inca de pe vremea c'and provinciile de la izvoarele Nis-
trului si Prutului fiiceau parte din organismul de Stat li-
tuano-rus, deci inainte de cuc,erirea polong care se inde-
plini in cea d'intaiu jumgtate a veacului al XIV-lea, fiind
desgvaraitg de Casimir-cel-Mare, era arguri EA chiar orase
care fgceau negotul cu Rgs'gritul. Lgsand la o parte Cra-
covia, mai depärtatg, Lembergul-Lwáw, Liovul, cetatea
lui Lev Danilovici, principe rus al Galitiei, ca,re o intemeiè.
dupg ngvglirea. Tatarilor, lângg o asezare mai veche, juca, un
rol cu mult inainte de anul 13001. Erau acolo Rusi de drept
rutenesc", Armeni, Evrei, Tatari si Saracini ', ha chiar si
alte neamuri", trgind fieca,re dupg rosturile lui de acasg,
conform principiului medieval cg fiecare duce cu sine ori-
unde dreptul /ui.

2 Rasp, Beitrage zur Geschichte der Stadt Lemberg, In Archiv fii

-6sterreichische GeNchichteg, XLII!. p. 381.
2 il InirA privilegiul din 1356; Akta grodzkle i zemskle,111, p. 13 qi urm
 76

Presenta Tatarilorfia Saracinilor" si a Armenilor 1 se

explica prin negotul ce lama ac,est ores, care, in Apus, avea
legä'turi pan. la Thorn, in Prusia, cu bogata cetate ge-
novesa, pe pamAnt tAtare,sc, Caffa Crimeìi, unde toate a-
ceste neamuri erau represintate. Erau doua drumuri stra-
batand pustiul" rusesc : unul trecea de-a dreptul spre Ho-
tin, al chrui nume, vadit slay, aminteste atiitea altele din
Galitia : Sniatin, Rohatin, Husiatin, si care e pomenit Inca
de la inceputul veacului al XIV-lea, BO pare 2. Aici era vadul
Nistrului t3i se putea trece catre Cetatea-Alba, atunci MI%
indoiala inc. Moncastrul (Maurokastron, Mauocastro, Mon-
castro) Genovesilor. Ori se putea urmit ei mai departe prin
stepa.
Cine voià un drum prin pArti mai bine locuite, unde as-
teptau prietenoase popasuri, putea trece Prutuf pe la vadul
Tetinei, mide indata se alcAtui targul.Cernautilor, pentru a
se opri la Siretiu i Suceava, din care, la inceput, n'a lipsit de
sigur si o oarecare populatie ruseasea, pentru ca de aici sa
se iea calea spre Prut, prin vadul StefAnestilor sau cel,
mai de jos, al Tutorei si, de-a latul Basarabiei de mai apoi,
sit se caute vadul Nistrului la Tighinea, care se cherna la
inceput, se pare, Teghin, Tehin, nume tataresc, ori tot slay.
Indata dupA. ce regele Casimir avu Galitia, made incepu
o intreaga organisatie in sens nou, el se ingriji sa, aseze
colonisti germani, avAnd de la inceput cum nu 1-au avut
niciodatel orasele seisessii, pe incetul ridicate din asezeiri ru-
vale dreptul german de Magdeburg ( ius theotonicum,
quod magdeburgense dicitur"). Se dadea in toate colturile
eke un terene pentru a se aseza" o villa. Orasele care erau,
trebuiau sa fie prefacute in acest sens. La Liov se hire:-
tura prin decretul din 17 Iunie 1356 toate drepturile rute-
nesti i datinele rutenesti toate, care in once chip si supt ori-
ce nume scar fi sacotit cA pot tulbura acel drept german".

V. memoriul mieu despre Armeni, In Analele Acadendei Románea

pe 1912 si In catalogul BiblIotecii Gr. Bulucliu, 1914.
V. Sfudii fi documente, 1-0, p. XXV.
 77

Comunitatea orgseneascg. libel va avea pgmánt imprejur,

drept de ciirciumg. pAng. la oarecare distant.g, apoi un advo-
calm, Cu capitanul lui ; ofiterii regali nu se vor amesteca
In administratia orasului, iar strginii, pgstrándu-si situa-
tia deosebitg, sunt inggduiti sg. se adreseze si la dánsul
Cu o. rgpeziciune pe caro o pot explica numai impreju-
rarile generale pe care le-am analisat mai sus, colonistii
germani dominar. Ariata Liovului FA se revársarg. asu-
pra Siretiului, asupra Sucevei: pe la 1380 in aceste orase
erau burghesi" cari se chemau BeTtold, Friedmann, loan
Zimmermann, Hanric, Anselm, Leffel, Schonebek, .Kempe.
Konrad, Springer, printre cari se purtau caluggri latini, de
aceiasi natie, ca, Minoritii Nicolae de Melhsack i Pavel do
S.chweidnitz, cari propusefg. Papei la 1370 intemeiarea.unei
diocese latine pentru aceastá noua regiune cuceritg, contra
shismei rutene' 2 Inca din acelasi an 1380 regimul comun
cu Ungaria se stabilise pentru orasele Poloniei, I3i, in folosui
Liovului, cu toatg vechea egalitate de drepturi a Craco-
coviei in ce privaste neg6tu1 la Tatari prin Podolia, se ho-
tgria c. nici o marfg. in aceastg. directie nu va putea fi dusit
mai departe de cilt cea cetate, direia deci il revenia.
monopolul desfacerii pe aceastá cale 2.
Cele d'intáiu colonii armenesti in Suceava .3.i Iasi venira
de sigur prin Liov. Be drnmul Moldovei" nu se vor-
beste incg, nimic, intro 1370 5i 1380 Domnia so mutase insa
dela Sash din. Baia la Nemtii din Siretiu, unde Margareta
Musata, fiicg a unei princese litvane, credem, si a lui Latco,.
trectitg, la catolicism, ridica mgngstirea Dominicanilor, zi
Predicatorilor, pentru ingroparm ei, dându-i venitul

Akta citate, p. 13 5i urm. Nu dAm mai multeifinuniri despre des-

voltarea cra5ului, ea nefiind legata de aproape 51 exdusiv cu a pAmAq-
tului romAnesc vecin. cum a fost casal peniru Brapv.
V. Studii 0 documente, I-11, pp. XXVW.
a Nistor, Die auswdrtigen Handelsbeziehungen der Moldau im XIV.,
XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha 1911, pp. 1g-21, dui:4 acie din Pie-
kosinski, Codex diplomaticus civitatis cracoviensls, In ,,Monumenta medii
aevi historica res gestas Polon!ae illustrantie, Cracovia 1879.
 78

ha-ata-din oras (libra seu pensatorium"), ceia ce se intä-

reste de fiul ei, Pertu-Voda 1.

Un act oficial al regelui dovedeste in. 1400 ca. Liovenii au

dreptul de a trece prin partile Moldovei" i Cracovienii
Crä'cauanii", nu mai putin, si la 1406 cearta intre cele
doua orase -7 ca aceia din Ardeal intre Brasov i Sibiiu
urma 2.
La inceput tara Moldovei" a lui Bogdan, in valea ráului
4.!u acest nume, isi avu, cum am spus, resedinta domneasca
in Baia Moldovei, Stadt Mulda, Moldvabánya, civitas
datriensis. Cum dovedeste legenda pecetii sale, marca e
cerbul Sf. Bubert , era un vechiu c,entru stisesc, inte-
meiat in veacul al XIII-lea de colonisti veniti de la Bistrita.
Rodna, pentru acel lucra de mine pe care-1 arata i nu-
mele de Baia ; nomenclatura geografca mai vadeste fg azi
ici-colo aceastä origine (satul Sasca), precum i tipul neo-
bisnuit al teranilor cu ochii limpezi albastri.
In aceasta.fasa, care fu scurta, relatiile d comert se
pastrara cu cetatile sasesti aratate. Dar nici regele Ludovic
nu da. un privilegiu, nici Voevodul moldovean, Bogdan in-
susi, Latcu, vre-un tarif de vama. Cel d'intaiu; hotarat
cucerea.sca aceasta provincie rebela, nu era dispus s'o re-
cunoasca nici intiun fe!; ceilalti se simtiau prea slabi, prea
putin intemeiati inca, prea in gafa.' de dreptul public al
timpului, i nici nu erau In puterea lor mai vaste linii de
negot.
Ludovic se afla la Bistrita, in 1349, in. legatura cu aceste
greutati rastiritene, pe o vreme c,ând pentru apararea im-
potriva Tatarilor acelasi om, Andrei, era conte al Secuilor,
al Brasovului, al Satmarului i Maramurasului, de unde

1 Studti fi documente, I-II, p. XLIX.

2 Akta, 1. c., p.'148 §iurm.
3 Al. LApedatu, In ,Buletinul ComisluniI Monumentelor istorice6, II,
p. 64.
4 Zimmermann-Werner-Mtiller, I. c., II, p. 2, no. 642.
 79

porni peste putin Bogdan Voevod, intemeietorul Moldovei.

Se par p chiar cri. el -Meuse din Bistrita un fel de Capitalä
a sa j. Pe acest timp ina, legàturile cu Moldova incepatoare
erau destul de insemnate ca sà indemne pe Clujeni a veni Cu
märfuri pan& la acest oras de hotar Dreptul de a tine
un Whim pe an ca Brasovul i Sibiiul, dupli datina din
Buda, i se acorda la 24 April 1353 5, si orasul avea o inflo-
rire a rnestesugurilor capabilä. faa foarte folositor 4. La
1366 regele aparea iarAsi in Bistrita, tot pentru, o anumitä,
interventia contra provinciei rebele a lui Bogdan%
aici i in 1377 5.

Care au fost conditiile acestui comert nu se poate cu-

noaste.7 innainte de actul, din 21 Iulie 1412, al Voevodului
aidelean Stibor. Cresteri mari de vtimi, datorite unui Pro-
copie, cgruia Rodna fusese acordatä. 8, la Bistrita ca
acolo chiar, la Rodna, indeptirta.serg pe negustorii moldoveni.
Stibor, care sosise .cu vicevoevodul sä.u, cu contele Secuilor
Cu o intreagil suit., lua mgsuri pentru restituirea vechilor
datini. Se vede din cele ce urmea& cä la acest hotar se cule-
geau ca.m aceleasi ta.xe pe care le culegeau vamesii munteni
de D'Ambovita, Ruar sau Than pe vremea lui Mircea. Un

1¡bid., pp. 72-3.

2¡bid pp. 191-2, no. '785; pp. 308-9, no. 910.
3 Ibid., pp. 97-9, no. 679; pp. 214-5, no, 812.
Ibid., pp. 281-3, no. 886; cf. p. 189, no. 782.
3 Ibid., pp. 248-9, no. 857.; 111, pp. 325-7, no. 1514.
Ibid., pp. 462-3, no. 1072.
Scrisoarea lui Ulric Pergauer din Suceava si a Vistiernicului Giurgea
cStre Bistriteni, datata 1-1u Novembre 1404, am pus-o In Hurmuzaki,
XV, la data de 1594 (p. 169, no. cccx1). CSci judele Fabian, catre care
se IndreaptS scrisoarea, e cel de la no. ccccvfli, data 30 Mart 1514
(Jude la Suceava fiind Stan). $i din alte izvoare se stie cl Fabian,
singurul cu acest nume, a ocupat judecia Intre arm 1502 si 1514, cu
intreruperi.
8 Cf. Zimmermann-Werner-Miiller, 1. c., III, p. 613: Procopil, castrum
nostrum Rodna vocatum videlicet protunc tenentie. Bistriterm se plan-
geau c1-1 oprise de la pescuit.
 80

prvilegiu moldovenesc asemenea ca al acestui Domn trebuie

sa se admita deci neaparat si, pe lânga, ae,easta, a el a fost
capatat de regele Sigismund nu credem de Ludovic in-
susi, ramas, probabil, ireconciliabil fata de Moldova cam
In acelasi timp cu privilegiul pentru negotul in Tara-Roma-
neasca. Daca ni amintim ca in 1394 regele facuse o expe-
ditie contra lui Stefan-Voda, inaintiind piina la HArlau,
putem admite a Alexandru-cel-Bun a fost acel Domn supt
care s'au coclificat intalu, datinile vamii.
Se vorbeste, bine inteles, de ce luau Ardelenii, la Rodna
lor, dar principiul unei deseiveinite reciprocitati hoteiria le-
gciturile dintre feri 1, 0, aici ca si faja de Tara-Romaneasca
a lui Mircea, la acelasi an. Socoteala se face in grosi, caci
13i Moldova primise, daca nu de la inceput, cel putin de la
mutarea Capitalei in Siretiu, apoi in Suceava, sistemul mo-
netar polon. Mitrfurile se urineaza in ordinea privilegiului
muntean din 1413: po,stavurile (de Ypres, 32 de grosi, de
Louvain 24, de Colonia 7 sau o jumatate de florin, dupa so-
coteala acelei teri"; ce! prost, boboul"; 2 dinari), porcii, ar-
ticol mai important decat dincolo (1/28-30 sau, in cantitate
mai mica, un i dinar de fiecare), oile (acelasi tarif), boii si
vacile (2 dinari), piperul (de fiecare piatra", un florin),
ghimberul, gingembre (tot asa), povara (ungureste tdr, tur-
oeste luz), de lana (4 dinar°, pestii (1/30), povara de su (4
dinar°, caii (4 dinari). Scutit e humai postavul ce se aducc,
pentru imbriicamintea oamenilor din popor, si anurae de
cumparatorul insusi, pentru sine ori pentru femeia sa a.
Testamentul unui Ungur din $oncherec, lana, Bistrita,
evident un negustor, mort in Moldova, dupa ce facuse un
testament pe ca,re Domnur Alexandru-cel-Bun iar5,5i il
intareste cu pecetea lui, cela ce arata, insemnatatea individu-
lui, dovedesfe ca mai erau in aceste legaturi de COMert i..

1 Cf. si mai sus, capitolul precedent. Situatia e IdenticS.: o veche

datinA de pe cAnd tara era provincie a Ungariel, IntAiu, al dollea, recu-
noasterea el de Voevodul ardelean, al treilea, privileginl de Intgrire al
cestuilalt Voevod, ajuns neatirnat.
2 Ultima editie, Hurmuzaki, XV, pp. 7-8, no. xi.
 81

alte articole, pe ca,re ta,riful lui Stibor nu le prevede: el lasfi

mAsuri de grill' (annanae), 20 de oi, cesti de argint (can-
i(a)rum, ciphus), un vesmiint de, purpurg, (olofir, in rombi-
neste), o plapumg. ziaL poplan" (grec. paploma") de pur-
purl", o bueatá de camocat, stofa orientalit (camhá in ro-
mgaeste, greceste : kamuchi")1.
TA, data privilegiului lu Stibor, care evita si el, prin
forma ciudatg, a spatiului, a pomeni puterea de Stat din
Moldova, Alexandru-cel-Bun fixase basa legaturilor sale cu

Inca de la inceputul Donmiei lui, din. 1399, el avuse le-

gg,turi cu orasenii marelui oras galitian. Ele ni aratg. in ce
consista comertul cu dânsii. Se trimet in Moldova, Domnului
apitanului Moldovei" si altor oameni de folos din
aceastá targ., pusti (batiste), postavuri orientale, ori pri-
mitii, trufandale din Orient, cosuri cu smochine, ha chiar
spingri de moruni 2.
Pe atunci Domnia Moldovei ajunsese pAng. la Mare; Ro-
man, fratele lui Petru al Musatei i tatg.1 lui Alexandru,
spunei in titlul sgm: eu, marele autocrat" ceia ce era mai
mult decat Mare-Voevod" din titlul muntean cu mila
iuj Dumnezeu Roman Voevod, obltiduind tara Moldovei din
mate la Mare" 2. Argintul frâncesc', rublele genovese,
probahil, ducatii de aur de la Caffa veniau In asa de mare
cantitate, incgt Petru putea face un Imprumut de 4.000 din
aceste ruble mostenitorului ajuns rege al Poloniei,.
lui Vladislav Iagello, ruda sa, aptitand astf el ca, zglog tara
Haliciului, de unde a resultat apoi stg.pAnirea moldovenea-

I Zimmermann-Werner-Moiler, 1. c, HI, pp. 426-7, 21 lanuar 1407.

Fratele su stAtea In Budac, aproape. Testamentul vAduvel unuf Bistri-
teen la Viena In 1403; ibid., p. 301, no. 1494. Cf. ibid pp. 412-3, no.
1570; p. 435, no. 1589; pp. 514-5, no. 1666. Privilegiul ducelui de-
Austria pentni Sibieni (1404), ibid., p. 329 §i urm.
2 Al. Czolowki, Pomniki dziejowe Lwowa z archiwum rniasta, II. Ksiegcr
_przychodów I rozchodów Waster, Lemberg 1896, pp. 20, 35, 30, 48; ant
avut la 1ndemAnA i volurnele III el IV din aceastA importantS publicatie:
3 Hasdeu, Archiva istoricd, I, p. 18 (30 Mart 1392).
6
 82

sea in Pocutia j. Dar Cetatea-Alba n'o avea ind: altfel n'ar

fi trimes el un boier cu oaste" ca s. ridice din acest oras,
care era si resedintit de episcop ortodox, moastele Sfântului
loan-cel-Nou pentru a le iseza in biserica Mirautilor din
Suceava, Maga% noul episcop i Mitropolit Iosif. La 1410
Ludí, un notar genoves pomenia Moncastro intre cettiti care
tOate se stiu a fi fost staphnite de fapt de ciare ai lui. O stire
intArziatit, dici la 1408, poate tocm,ai in acest an, cetatea era
a Moldovei, cum se vede chiar din privilegiul pentru Lio-
veni. Dar la 1412, când Sigismund incheie cu Iagello i du-
cele lituan Vitovt un tratat de impartire a Moldovei, dad. ea
n'ar vol dea ajutor contra Turcilor, se fixeazg Ungariei
Chilia, care ajunsese si ea acum, dar cea de pe term,
Tata insulei Licostomului, Motdavenilor, iar Cetatea-
Alba, careia i se zice ungureste: Fejérvár ( = Belgrad, Bia-
Iogrod al Polonilor), Polonilor
In aceste conditii se negocia cu Alexandru-Vodii, care
flícUse oniagiu Polonilor la 6 Octombre 1407, in Liov
chiar, i ajunsese a cunoaste direct pe oreni ca FA cu
regele, tratatul orasului pentru drrimul moldovenesc".
El fu incheiat la Suceava in ziva de 8 Octombre 1408,
negociatori filiad pentru Moldova cei mai priceputi
tori: starostele de Cernguti, parcalaliii de Siretiu si Doro-
hoiu, Vornicul Sucevei, pe lâng. doi boieri, iar pentru Liov
patru nogustori. din toate natiile i pisarul , de si
intelegerea definitivii" se desaviirséste in Moldova chiar,
inainte de jumatatea lui Septembre.
Acest privilegiu e vädit decalch'idt cum vom vedea
si dupit acelea pe care Liovenii le avuser5, cu principii ta-
tari, in calea ion spre Caffa, ori chiar cu Genovesii de acolo
cari pristraserX sistemul Hanilor. El se caracteriseazg prin
viimi luan:, i v(ron micid, pri,n vatni a fiecare oras, prin

Acta zapadnol Rosa, X, p. 225= Hasdeu, Archiva istorica, J, p. 177.

Cf. Nistor, Die moldaulschen Ansprache auj Pokatien, Viena 1910, p, 33.
Chilla fi Cetatea-Alba, pp. 57, 77, 79.
Hurmuzaki, I', pp. 827-8.
4 Cf. Nistor,.bas niqldauische Zollwesen, In Jahrbuch für Gesetzge-
bung, Verwaltung u. Volkwirtschaftg, XXXVI, 1.
 83

.vcimi de hotar i veimi de strojii. Pe de alta parte, monopolul

.domnesc e foarte strict, specificat anume, nu ca la Munteni,
uncle' numai piactica opri pentru Vistierie unele blanuri.
Pe clad in Tara-Romanea,sc'ä. afara de favorisarea tre-
.catoare, a Belllei de Vlaicu nu se incearcii a se indemna
negbtul dare o tar& si a se ingreuia cu alta, aici vadit se
face aceasta in folosul Tatariei si in dauna Ardealului.
E un act de o mare complica.fie, foarte corespunzator insA
in aparenta sa haotica. Aceasta se vede i mai blue prin
-c9mparatia cu acela pe care, cam tot pe atunci, 11 d Mircea
acelorasi Lioveni Targovistea e singurul loc ini chre ei isi
vor deschide läzile, singurul in cafre ior da vama. Aici Dom-
nul ce-i place 1W. Incobo, negustori sunt liberi a tre-
.ce spre Seve.rin i Portile-de-fier, spre Bra, spre munte,
si nicAiri s, nu plit'teasca vamä, nici intr'un targ $i nici
intio sean», nici undo 'ama a fost vândutä", data. in
-arenda, de Domnie, ci taxele se vor trece in socoteala lui
V odd. Se stie ca tan& si piper, pesti de Braila, ceara (si de
Brasov) se aduceau mai ales de aici.
In Moldova, o varna de botar se plateste la Cernauti
ve car 'nemtesc ori car armenesc, sau pe ca,pete de vita
la Cetatea-Alba ori la Tighinea,dupa cum se iea un drum
ori altul, pentru Tatari; la Bacau i Barlad pentru Mun-
teni; la Baia si Moldovita pentru Bistriteni; la Bacau ì Tro-
pentru Brasovent la Hotin pentru Podolia.
Alta, vamä, mare" (glotvni), se raspunde la Sucea,va,
unde o descarcä postavurile" si se vand nea,parat, daca
-quit pentru tara (3 grosi la grivna, vama pe valoare,
iricesimil.2. Si marfurile menite exportului dau in aceiasi
proportie.; Ichiar si la exportul vitelor se 'plateste, oricum,
la Suceava. La iesirea márfurilor care fiatari se raspund
insä aici tot vämi pe greutate (1 rubla la 12 cantare), nu-

Archiva istoricd, I, pp. 3-4. Soli ai lui Mircea se afIg la Liov si in

1408 si In 1409 (Cxolowski, I. c., pp. 78 si 83). Actul lui Alexandru,
la Hasdeu, Archiva istoric6, I, p. 130 si unn.
a Cf. Nistor, i. c., pp. 246-7. D. Nistor aratl cá gr4I moldoveni nu
'eran grotd Intregi, el jumAtAti.
 84

iiiai pentrucá ele 122.6 erau desfdcute. La expoptul de marfuri

indigene se face plata pe valoare. Petii din Muntenia dam
Msá pe grivnil 1 gro5 t3i jumatate, tricesima, pentru cá sunt
marfa, nehnpachetata. Numai c,eara munteana i bra5ova-
na p1ate5te pe greutate la Suceava, grosul del fiecare
Exista 5i un drept de deposit ((sklad"), pentru caii de ex-
port.
Vamile locale se afta la Iasi, Siretiu, Cernauti, Dorohoiu,
Roman 5i Neamt. Se inseamnti tariful pentru cumparatura.
(de vite), in care cas ace,asta varna a pietii scute5te, dove-
dindu-se cu cartulie, once plata la Suceava.
Mai sunt apoi, am spus, vama de vad 5i de straja, pe car .
Ceinautii au 5i yam& de oras i vama de vad.
E de observat, pe langa deosebirea fireasca a vämii pe
vite, care nu s'au cAntarit nicaieri 5i se pot pretui mai cu
greu, ca unele produse platesc pe valoare, altele pe greu-
tate. Se intelege lesne de ce. Marfa care hard de transit
prin tara cum e a Muntenilor, a Ardelenilor , nu 5i
acea care iese inteacolo 1, marfa care nu se desface intr'uni
anume loc pe care-I strabate, dá numai pe. greutate: la Sire-
tiu se plate5te, pe valoare, tot tricesima, macar in ce pri-
ve5t unele lucruri, pentru a era un targ obi5nuit de desfa-
cere pentru maruntiouri ".
Marfurile ce se aduc sunt postavuri, palarii, nadragi,
coarde de arc, sail. Doamna lui Alexandra primia in. dar,
pentru a suplini lipsuri ale negustorilor lioveni", la 141%
postav de Anglia , caro era pe acest timp o noutate in lo-
curile noastre , cum primia i Domnul, iar doi din negocia-
tori, caciuli (mitre) ro5ii de scarlatto, Scharlach .
Se exporta' in schimb marfuri tatare5ti, In tovarele
(ung.: tax), poverile" lor: matasa, piperul, camha, tebenca_
(tot matasarie), tamiiia (temianul"), vinul grecesc dulce-

La BacAu de ex. marfa ce trece In Muntenia pIAteste ing pe gri-

vnil, nu pe cAntar.
V. observatiile d-lui Nistor, I. s.
3 Studll ci documente, XXIII, pp. 291-2. Se dau si scrumbil.
4 Czolowski, I. c., pp. 25, 34, 68.
 85

(cvas" in ruseste). Marra, tätäreascit plliteste la Suceava 3

gro*i de grivrat, in alte locuri 2 grosi, färä a prejudeca asu-
vra celei do la Suceava, care, oricum, trebuie raspunsti.
Apoi vite, care dan la Suceava cate un gros, si tot atiita.
-pentru 10 porci ori 10 oi, ori 100 de veverite, cal, 6 grosi,
la 100, 10 grosi, Wei nelucrate de oaie, la 100, 4 grosi,
de miel, la 100, 2 grosi, deb ou, la 100, 15 grosi. Cand se
irece la Tata.ri, vama vitelor i oilor e foarte deosebitä, mult
rinai mare pentru vite, ceva mai mica pentru oi.
Monopolul atinge, nu numai jderii luati si din Unga-
via i caii moldovenesti c,ei buni (se pot vinde pang, la
valoarea de 3 grivne i coi unguresti), dar si arg-intul, ha
-chiar ceara. Argintul tope, ars" din Ungaria (lingots) e
-supus preemptiunii domnesti.
In sfärsit dreptul de fanaaco se recunoaste Liovenilor, la
Suceava, dar färä carciumä, berärie, fabricA de mied, mace-
Tärie
A presidat o ideie la alcatuirea, acestui privilegiu. Lio-
ul adusese un singur element: vama principalä pentru
.orasul cäpetenie, dreptul pentru Domnul terii de a im-
pune vänzarea acolo ori de a o ingreuia, fäcänd din Suce-
Neni prin urmare riegustorii exclusivi sau principali, ca, in
Ardeal, Brasovenii i Sibiienii, ca Liovenii i Craco-
ienii din Polonia galitianä.
Acest element nou apare si la Mircca, care-I introduce in
-folosul Tärgovistii sale, neavantagiatä in vreunul din pri-
N ilegiile pentru Brasoveni.' lncolo. era insatnarea datinelor
locale din ¡aril, insumare care se feicuse pe incetul, de la
-sine, diet negustorii din Liov ceruseril i ccipeitasercl nu-
inai o usurare a vcimii laid de &mu&
Moldova lui Bogdan gäsise la Siretiu i Suceava, la Do-
rohoiu i Hotin, la Bacäu, Trotus si Agiud, la Bärlad i Te-
cuciu regimuri deosebite, in toate privintile, caci
erau patru situatii politice deosebite; in orasele germane
din Nord, in provincia de influentä lituano-rusä, din Nord-
Est, in vechea provincie ungureasc5, din Vest, in teritoriul
ae fusese tätäresc, cu ciiteva decenii in urmä. chiar,
 86

Sud-Ost. Vama oraselor, cu capriciile ei aparente, era o re.

ininiseenta a unor vremuri de autonomie, nu numai, un mij-
loe de ajutor a desvolarii lor sau de imbogatire a Vistieriet
si pe alta cale deeat a vamii de capetenie.
In ce privaste toata jumäta.tea rasitriteana a terii, in ce
privaste chiar conceptia generara a Donmului i poate, in-
tr'o privinta, si a Liovenilor, teoria vainald e tdtdreascd.
Pana tarziu s'a pastrat in Crimeia Hanilor datina de a se
plati, nu numai asupra capetelor de vit'a ori a, poverilor"
dar si asupra valorii curente a mdrfurilor in locul de vd-
muire"1 lui Alexandru-cel-Bwa spune i ell anu-
me ca pretul postavurilor va fi in Suceava dupa pretuP
obisnuit din Liov" 2. Tot acolo se pastreaza principiut
de a se trata deosebit märfurile venite de la un teritoritt
strain si. cele venite de la altul : ale Cazador j Rusilor plä-
tase la intrare 5 %, la iesire 4 %, Mara de vin, grane si sare
cele din Polonia, din Principate dau 4 % intrare, 3 %
Musulmanul are un tarif, crestinul altul. Si acolo exporta
granelor e liber. Pe langa vama de la, Perecop, pe valoare,
pentru anume articole, este vama pe greutate : polobocul de
vin, carul de sare. In stársit, Hanul isi are o vaina, Caiga,
Nureclinul, Or-beiul, dregatorii de capetenie altele,
orase deosebite, Ghiuslev6, Balaclava, Perecop, etc. Si nu
trebuie sá se uite cá la noi, daca vama de la Suceava era a
Domnului insusi, cea de la Botosani a fost mai tarziu a
Doamnei, cele din Sud, dupg, Alexandru-cel-Bun, îr vremea
stapanirii impartite dintre fii sái Ilie i Stefan, a fratelui
domnesc i coregentului, cele de la Bacan, Tazrau ale mana-
sttirii Bistrita., cea de la Moldovita a manOstirii Cu acelast
nume (cum in Tara Romanease,a manOstirea Tismanei avea

1 Peysonnel, Conunerce de la Mer Noire, II, pp. 205-6: ,,sur la va-

leur courante des marchandises sur la place".
2 Arch. istoricd, 1, p. 131; Iorga, Negoful l mestesugurde, p. 249.
Pentru aceasta Nistor, 1. c. Cf. lucrarea recend a d-nei Lucia Cha-
rewicz, In revista istoricl polonA din Lioy, Kwartalnik historyczny, 1924-
i Jan Ptasnik, Kultura wloska wiekán srednich w Polsce, Var§ovia 1922,_
n'ant lucrarig aceluia§i Italia mercatoria.
 87

vama Calafatului i Tarul" buleirese Alexandru, pe a Ru-

cArului). Unii termeni : tarhat pentru povara", tarhan,
scutit", sunt de origine tatareasca, i acest argument se
adauga la celelalte pentru a lamuri originile sistemului va-
mal moldovenesc. Depositul, de la Suceava (pentru cai) isi
are parechea In ,depositul de la Perecop. S. amintim ter-
minul a teingcllui (a insemna vitele) dupa tatarescul : tamga.
Prin acest tratat Alexandru se punea In legatura indi-
recta cu toata lumea apuseana, mai ales germana, dar si
venetiana, caci Venetienii nu lipsiau la Liov inca din
14041, iar Tana venetiana, care lancezia fa ta de Caffa,
avu relatii directe cu Moldova dedil dupa moartea Voevo-
dului 2 Drumul moldovenesc, °data bine asigurat, inlocui
rapede, aproape cu totul, in folosul aproape exclusiv al Lio-
venilor, cari izbutira iute sa; inlature pe rivaliii din Craco-
'ida% vechiul drum tataresc, intre altele pentru a nu mai
era de nevoie acum riscul trecerii pe la Tatari ori cheltuiala
suplementara a Caffei, caci tot ce era cerut se gasia in de-
posit la Cetatea-Alba, unde erau i negustori Ii vom cu-
noaste pe urma cari se oferiau au cumpara pentru export
pe sama lor tot ce aduceau Armenii i Nemtii din Galitia.
De aceia Tighinea ramase un simplu vad, i nu unul din
cele mai bogate. Asediul turcesc din 1420, pe uscat i pe
Mare, dupg. asezarea lui Radu cel Simplu la Muntani, fu so-
cotit asa de periculos de Poloni i Litvani, incat regele Vla-
dislav inainta prin Sandomir cu trupe de ajutor. Turcii
plecara, dar 1131 mare dregator lituan, un prieten al lui
Alexanclru, Voevodul Podoliei, Ghecligold, care aduse in. mor-
dova pe sotia polona a mostenitorului, Ilie, veni cu 12.000 de
oameni si 4.000 de cara cu lemne i cu piatra pentru a face.,
Cu cea mai mare graba', in timp de numai o luna, un caste/
Studil §i documente, XXIII, p. 293.
2 V. mai departe.
NIstor, Handelsbeziehungen, I. C.
Aceasta Inseamn1 : par force. Descrlerea lui Guillebert de Lannoy
si In Hasdeu, Arhc. IstorIcd, 1, pp, 129-30. Pentru ediIii, v. Chilla fi
Cefalea-Alba, p. 83.
 88

nou pe langa cel mostenit de la Genovesi. Chilia fiind si ea.

tnoldoveneasca, intre 1408, cänd inca Sigismund.
intgreasca. pentru a fi basa unei expeditii cruciate indrep-
tate spre Galip oli1,?" 1412 se putea lua de acolo morunul
tot asa de bine ca de la Braila, si, cetatea fiind, Cum spune
lamurit Schiltberger, care a si trecut pe acolo, la gura chiar
a Dunarii 8, se putea trece in Marea cea Mare",
fiind legatura directa Cu Constantinopolul. Nu lipsiau nici
schimburile de marf g cu aceasta, cad de sigur pe aici ve-
nirg la 1410 oameni din Caffa ca sa ampere in Valahia"
trei clopote pentru turnurile cetatii 4'.
Calatorii incepura sà favoriseze aceasta cale, ca,re duc,ea
prin posesiunila unui singur domn. Pelerinii rusi aparusera,
ca sg nu dea ochii cu Latinii din Caffa, inch'', din 1416, cänd
calugarul Epifanie trece pe la Belagrod". Peste cáliva ani
diaconul Zosima plgteste vama la Mitrevu Caminu", ceia
ce inseamna, vama Sandi", care trebuie asezata la Otac
(ruseste, : Atachi), in fata, cu Movilgul (Mohilev)
latorul frances Guillebert de Lannoy venia in 1421 de la
Curtea lui Vitold, care se afla la Camenita, de frica in-
noirii ata.cului turcesc contra Cetatii-Albe ;.el vota sa treacg
la Turci, deci prin Chilia. Vazu in cetatea de hotar Tatari
In turbane cu barbile pânà ma.i jos de genunchi", ospg-
tändu-se del trei ori pe zi, cu Vomodul" lor ut frunte, vazu
soli de la orasele cele mari de negof din Rusia rekiiriteanii,
Pscov si Novgorod ceia ce aratg legclturi moldovenesti
cu centre ale comerfului Hansei fn Est si el insirg da-
rurile lor catre Vitold, asemenea, evident, cu mgrfurile lor
ce strnateau la noi pe aceastg cale : blani de jar, ma-
tas5, in haine, sube, caciuli de blang (sapci blanite"), pos-
tavuri de langa, dinti de peste (couraques"), lucruri de aur
3 Ljubic, Listine, V, pp. 136-8. Cf. Chilia Cetatea-Albd, p. 71.
V. mai sus.
5 Ed. Langmantel, p. 111: zu ainem Sloss das haist Gily und do-
selbst }least die Thonau inn das Meer'.
1 Notes et extraits, L p. 20.
V. lorga. Basarabla noastra, p. 13 (c516torfa, st In Hasdeu, Arch.
oricd, I, p. 13).
 89

de argint: Erau aici pisan i de latineste, tatareste i ru-

-,este (corespondenta Cu noi se facea in ace.asta din urma
limba). Erau icalauzi, carausi, atat Rust cat si Romani,
Taxi cunosteau foarte bine acest drum si erau informati la
timp de moartea Sulta.nului Mohammed, ceia ce zadar-
nicia planul de a trece, peste Duntire, intr'o Imparatie care
.era atunci, i trebuia sa mai ramble cAtiva ani, tulburata,
ca i Tara-Románcesca vasala.
Pentru Guillebert de Lannoy, ca i pentru toti
torii din acest timp I, Moldova era. Inca Tara-Romaneascâ
rea mice . Pe aici trebui sa tread:1, pe un drum del pustie-
late" (Basaraloia de astazi e, multa vretne, si in documen-
-tele moldovenesti, pustiul", pustina), pana ajunse la rese-
-dinta lui Alexandru, in. Cozial", care e Sociav", Suceava.
Voda avea si el calauzi i carausi, dar, pentru c, dupa
stiinta lui, trei pretendenti se luptau pentru mostenirea
otomana2, el nu putea ofere clrumetului pan. la Du-
na.re, primejdia fiind prea. mare. Calatorul se hotari di
pentru drumul pe uscat la Caffa, capiitand de la Alexandru
cal, straj'a (conduitte"), calauzi (guides") i talmaci de
-turceste (truchemans"). Se trecu iarasi prin pustie", cale
de patru leghi, pang se ajunse la Cetatea-Alba, cu
tori geno'vesi, romani i armeni". Despartindu-se prea
mult de escorta lui, Guillebert fu pradat de hoti pang. la
camasa i legat de un copac, ceia ce nu se intampla,
de sigur, negustorilor cari mergeau in caravane. Parcalabul
prinse de alminterea pe facatorii de rele, cari, adusi cu funja
de gat, fura iertati de pagubasi, dupa restituirea ducatilor.
Calatorul merse pe uscat spra Caffa, pe Mud ai lui luau
drumul
Ce drum parasise, de nevoie, Guillebert, ni-o arata intaiu
mentiuuea din 1414 a trecerii. prin Basarabia", deci pe la
Chilia, a ducelui Sigismund Koributh, care visitase pe Mir-
rea, inca in via% atunci, si venia acum la Liov Apai

V. st Chilla fl Cetatea-Albd, p. 81 o urm.

2 V. Geschichte des osmanischen Reiches, 1, pp. 377-8.
Starlit fl documente, XXIII, p. 193.
 90

cAlatoria ImpOratului bizantin loan al care se in-

torcea din Apus spre casO, in Octombre 1424. El veril prin
Moldova, unde amintirea visitei sale a hrOnit legenda, si a
fost luat, in Megale Blachia"--ceteste Moldovlachia"de.
triremele bizantino pe care i le trimesese tatill 4. Pe la Chilia
dar apoi pe la Ceta.tea-AlbO (Weysstadt"), ca sä aibg, tova-
rOsia unor negustori, se intorcea, tot in 1424, Schiltberger.
De aid luO drumul Liovului, si el Il fäcu sà treaa prin.
Suceava, i printr'un oras nu se ail& inch: in privilegiul
din 1408: Aspasery, care e Iasbazar, la?ii I.
Legaturile Moldovei lui Aleiandru-cel-Bun cu Brasovenit
nu furO de sigur asa de stranse i dese ca acelea cu Bis-,
tritenii, dar ele-si au totusi insemnOta.tea. Se urmau tradi-
/Hie de pe vreanea. Tatarului Diraitrie" noul Stat roma-
nesc pOstrand si in aceasta privintO sistemul mostenit dela
stapanii mai vechi ai acestor locuri. Privilegiul lui Alexan-
dru insusi s'a pierdut, dar fiinta lui o doveditii, ca i cuprin-
sul, prin intOriri de mai tarziu. Brasovenii nu plätiau vama
cea mare" in Moldova si, tot asa, nu se corea Moldovenilor
sà rOspundg. tricesima" regelui. Acesti negustori din Mol-
dova erau destul de numerosí, pentru ca, atunci cand judele
din Brasov incerca sà strice obiceiul, oprind mArfurile acelor-
cari nu voiau sà plOteasca, Domnu1 sà intervie i Voevodul
ardelean Stibor sà se simtO dator a face aspre mustrAri
calditorilor de dating'.
incälca.rea-si aseste explicalia prin acordaren, cu catva
timp inainte, a privilegiului referitor la negotul cu Mun-
tenii, cari, ei, aveau sä, pliiteasdi In adevar, pe basa altor
conventii de reciprocitate, tricesima de la mOrfurile de
paste Mare, la Brasov chiar, undo se mutase rama Branului,
ca.re incapuse acum In Manile strOine" ale lui Mircea.5.
Dar, bine Inteles, aceastO scutire nu impiededi pe negus-

Phrantzes, pp. 118-9; Notes et extraits, I, p. 377 nota 1,

P. III.
3 Nistor, Handelsbeziehungen, p. 139.
4 Zintmermann-Werner-Mtiller, 111, pp 554-5, no. 1697.
3 V. mal sus, cap, 1.
 g'

torii brasoveni de a raspunde anume-drepturi la hotarul

Moldovei, la Oituz, la Brete sau Várhegy, cum si negustorii
moldoveni erau indatoriti acolo la o plata analoga. Probabil
ea de atunci inca, pe tanga aceasta plata generala, care e
vigesima, se platia i tricesima, pentru vinul, boil i altele
ca acestea" care se exporta,u in Moldova In schimb
dovenii aveau sa raspunda numai patru grosi de ieirhat
(Ungurii au luat de aici cuvántul lor terh). Postavul singur
si panza aveau tarif deosebit, 12 grosi de aceiasi povarg.
Aceasta se intelego pentru acela din Colonia, care era cel
mai obisnuit ; cat priveste pe cel din, Louvain, el da 18, ce!
din Buda (Batvar", Budvdr) 8, cel de Silesia 4, cum se
vede din acte mai tarziu a deci mult mai putin deeat prin
Bistrita., total biruita. Daca, se fäcea insa o cumaratura in
tara, mai ales de la Lioveni, fireste, se platiau 2 grosi
de grivnit sau marca, dupa, valoare ; negotul cu cotul al
postavului era singur reserva oamenilor de tara; represa-
1111e ramaneau oprite8.
Brasovenii erau atunci intr'un moment de mare inflorire.
Dupa o lunga cearta cu Sibienii si cu intreaga TJniversi-
tate" saseasca, li se recunoscuse, intr'o adunare solemna,
cu jura'mânt, dreptul de a desface in tot cuprinsul provin-
ciei, nu numai postavuri de tot felul, cu bucata, i panza,
barhet (barhanus), bumbac fin (sindon) sau, cum se zice si
azi in Ardeal, fara seusul special capatat la noi, giulgiu",
dar si vin, care nu se prea aducea de dincoace, miere
ceara , productii ale Voevoda,telor libereSi chiar postavu-
rile, giulgiul nu veniau exclusiv din Viena, din Germania,
ci in mare masura si din terile noastre, unde erau aduse,
cele d'intaiu din Galitia, celelalte din regiunile ultra-
1 Restituirea vechil stAri de lucruri, dupl cererea Brasovenilor, de
Sigismund Bdthory, la 1588; Hurmuzaki, XI, p. 709, no. CLXIX.
2 Bogdan, Documente moldovenesti din sec. XV si XVI tn arhivul Bra-
sovului, BucurestI 1915 (extras din ,Convorbiri literare*), pp. 26, 30.
3 Bogdan, Doc. Mold., pp. 12, 14: Cf. Stolca Nicolaescu, Documente
slavo-romtne, Bucuresti 1905, p..90, no. 37.
Zimmermann-Werner-Mfiller, 111, pp. 470-1, no. 1625; pp. 505-6, no.
1656; pp. 552-3.
 92

'marine". In marea intindere a afacerilor lor, vedem pe Bra-

soveni intrebuiatánd i trecAtorile care corespund altor
orase, expuindu-se astfel vadg. mArfurile confiscate de
castelanul de Talmaciu, pe care-I bAnuiau inteles cu
nii j. Bistritenii, in schimb, erau siliti sl ceark la 1414, un
privilegiu de colonisare pe ptimânturile lor din hota.rul Mol-
,dovei, In mare parte prtidate i jAfuite" 2 Se capAtA scuti-
rea formalA de dAri pentru asemenea. locuri 'Amase pustii,
-s'Aseste : Gerotzel s. La 30 Iulie 1414 se dobándi de la Che-
sarul" insusi, care se afla tocmai in. Spira, o intArire a pri-
-vilegiului lui Stibor cu privire la tariful fatii de Moldoveni,
se ingAduia orAsenilor a scoate pe la Rodna i fier, pe
care Liovenii se vede a nu erau obisnuiti a-1 aduce, si din
causa greutAtii transportului4.

Astfel, pe la Brete, pe la Trotus, pe la Baclu, unde se

fácea scriptura vitelor, consemnarea de catre diac5, tre-
ceau in impul Domniei lui Alexandru.-cel-Bun spre Suceava
mArfuri brasovenel. Privilegiul lui Alexandru slujia pentru
aceste legAturi ca model, precum in Tara-Románeascá era
ca model oránduiala lui Mircea. Acest comert se imputernici
chiar, fArA indoialk prin faptul ck in ultimii ami ai bAtrá-
nului Doran moldovenesc, alianta acestuia cu Svidrigailo,
clusmazaul regelui Poloniei, i conflictul armat ce resulta. cu
acesta, trebuirg, sé.. inceteze, ba chiar sä iintrerupA relatiile
cu Liovul.

Cu toath' lupta craneana, intreruptg. de mai multe ori

reluatA cu si mai mare furie, dintre fili i urmasii lui Ale-
xandru, Efe i stefan, viata, de negot a terilor noastre nu

!bid., p. 522, no. 1673.

2 Ibid., pp. 615-6, no. 1743.
a Ibid., pp. 617-9, no. 1751
4 Ibid., pp. 617-9, no. 1745.
Bogdan, Doc. Mold., p: 14 si 15, nota 3. Scriptura din actul latim
al lui llie (v. mai departe) trebuie redatA ctí acelasi cuvtnt In romAneste
Ibid., p. 13, no. n; Nicolaescu, p. 89.
 93

fu distrusä. Se va vedea in alt ca,pitol mai pe larg, cum cresc.

legaturile cu orasele italiene i cu Levantul. S. semnalänk
deocamdatä intentia Venetienilor de a stabili, la 1435, un
consul in Cetatea-Albil, printr'o simplit intelegere Pm Dom-
nul de acolo' j. Gurile Dunärii si ale Nisrului erau moldo-
venesti. La 1438 si 1440 se intäriau, impotriva Tatarilor
cari incepuserä a roi asupra Moldovei, zidurile amändoror
cetätilor, de si n'avem decät numai inscriptiile, relative la.
aceastä lucrare, de la cea d'inlitiu 2 In tributul fägliduit de.
Ilie la 1435 rudei sale, regelui Poloniej., nu e vorba numai
de cai, de bol, de morun dunrrean, pe 200 de care, dar si
de porfirä orientalä
Deci t4i vecinii se gräbirit a-si itioi
d'intriu fur. Ardelenii. Dar nu Brasovenii, cari erau mul-
tämiti Cu situatia odatr, dobändia, datorli de Suceveni la
clansii se inseamnä la inceputul stäpänirii acestui Domn
chiar ci ceilalti negustori sasi de peste munti, prin Biir-
gernmister-ul dn Sibiiu, Iacob, intovilräsit de jupanii Gas-
par si loan, cu dreptul de a represinta intreaga Universi-
tate", si mai ales cele Sept° Scaune, in oarocare opositie cu
Brasovul. E cereau, pentru a inexpe comertul, un privilegiu.
.lou, o invoialä deosebitä. Li se deschisese o and cale de co-
municatie, prin Agiud nu prin Trotu i Baclu ;
se fix& nu un tarif mixt, de import pe povarit", de export
pn grivnit", deci pe valoare, ci numai un tarif pe valoare.
pe march', i anume aceleasi pentru märfurile aduse in
Mol dova si pentru cele ce eraii sr. se scoatä de acolo : tot
ate patru grosi. Vitele plätesc pe capete : un cal 12 grosi,
iapr. 6, un bou sau o vacr, 2 groei (numai in acest ultim
cas se prstreazit vechiul tarif bistritean). Vima tärgului
pentru ce vor rinde in Moldova va fi de 2 grosi ; la cumpr-
1 Notes et extraits, 1, pp. 573-4, 581. Cf. Basarabia noastrd, p.15.
2 Chilia Cetatea-Albd, pp. 98-9; Bogdan, Inscriptille de la Cetatea-
Alba. In Analele Academiei Romlne, pe 1908, D. 322 si urm.
Chllia i Cetatea-Albd, p. 95 (dupl Dlugosz, la acest an; reprodust
de Cromer).
Hurmuzaki, XV, pp. 18-9, no. 3CXV.
 94

rare, vor da 2 grosi de oaie ori vita, 6 de cal (mai scump

pentru cal si vita decat Liovenii, mai ieften pentru oil. Scrip-
tura de hotar a capetelor de vita ramane fixata, la un singur
gros. Argintul i aurul nu se taxeaza. Marta neveinclutiä nu
va plcIti nimici.

Privilegiul are poate si o lature politicA. Alexandru-Voda

introdusese in Tara-Româneasca, la moartea lui Dan al
II-lea, pe ocrotitul eau Aldea-Alexandru. Brasovenii in spe-
cial, urmind ordinele primite, sprijiniau ins& pe Vlad Dra-
cul, care dadea i porunci in ce priveste oprirea, la un
a.nume moment, a marfurilor moldovenesti aflatoare in ma-
rea cetate de hotar a. Sibienii nu se arata a fi luat parte la
.asennenea pregatiri, i ei cautara deci s'ä, intrebuinteze ne-
meritul prilej spre a inlocui pe rivalii in activitatea lor co-
mercialä. prird aceste parti.
Nu se constatä, prin nimic cA acest negot peste mána ar
fi capatat vre-o insemnatate, cum nu se constata,
cA Bistrita ar fi avut o parte mai mare in schimbul cu Mol-
dova ori priri Moldova. Brasovul acapara i aici tot terenul
läsat libm de Lioveni si de Orientali. Avem privilegii i scri-
sori de la Stefan, fiul lui Alexandru i inlocuitorul prin snit
al fratelui situ : in ziva de Sf. Gheorghe a anului 1437 el sa-
tisfacea pe trimisul Brasovului, párgarul Mihail, intarind
vechiul privilegiu i asiguránd de represalii si in cas de
fereasca Dumnezeu". Pentru a se impiedeca astf el
de zálogiri, zaberiri" zaboare" sau opriri", indeplini o
misiu,ne la dansul j Hannes Armbruster. Se da.deau si or-
dine la boieri, soltuai, pargari, juzi, vatamani i arii in-
tregi". Se luara mäsuri i pentru ingIduirea vanvirii
mclrunkul. Cumpararea de vito in Moldova se adevereste
printr'o scrisoare domneasca g. Dupit privilegiul lui Ste-
fan erau sa vie : noul privilegiu al lui Die (Dorohoiu, 29

.1114 pp. 19-20, no. XXVI.

Bogdan, Rel. cu Brafovul, pp. 59-60.
a Hurmuzaki, XV, p. 20, no. XXVIII.
 95

April 1437), cerut tot de kihail, al lui Roman (Baclu, 4

August 1447), al lui Petru (Suceava, 11 Septembre 1448),
ponunin ì vow Sucevii , al lui Alexandrel, fiul lui Ro-
man. (Vasluiu, 3 August 1449, si Vasiliu, 12 August 14521).

inc. de la 3 Iunie 1443, Ilie fácuse juetimant Polouilor,

incheind astfel ostiith4ile deschise de phrintele su s. Dar
el nu apuch sh' inoiasch i privilegiile de negot ale Liove-
Mlor, cad, inch, din toamna aceluiasi an, era inlocuit de
Stefan, ca,re phstrit singur puterea timp de doi ani intregi,
si o imphrti apoi cu fratele imphcat, panh ce, duph' alti qaP-
le ani, leghturile furh rupte printr'o lovitur neasteptath
hadh crimh.
In stäpanirea lui cea Stefan inthri, la 18 Mart
1434, farii, vre-o schimbare, drepturile negustorilor din
Liov, asa cum i se ceruse8. Postavurisi genovese--tre-
ceau din non la noi i, in schimb, negustori din Liov,
cumparau marfa la Gala, poate morun Petru, fratele lui
Ilie si Stefan, inthri, la randul shu, prin 1448, inteun mo-
ment cand avea i porturile Moldovei-de-jos, ca,re intrarg
apoi in sthpanirea definitivä a lui Alexandru-cel-Tanär sau
Alexhndrel, actul acordat de phrintele situ 5.

In acelasi timp cu aceasth, reluare activh a leghturilor

Moldova se diidu o bash nouh i celor cu Tara-Romaneasch,
Bogdan, Doc. Mold., p. 12 si urm.; Nicolaescu, 1a datele corespun-
zAtoare ; Hurmuzaki, XV, p.31, no. u ; p. 32, no. Liu ; pp. 36-7, no. LX1II.
I Chilia fi Cetatea-Albd, p. 92.
3 Kaluzniackl, Dokumenta mold. I multanskie, Lemberg, no. 4.
4 Nistor, 1. c., p. 31, dupl Akta grodzkie L zemskie (X11, p. 5; XIV,
no. 1340; no. 745). Volumele IIIsi IV din Czolowski, Pomniki, dziejowe
Lwowcz archiwum miastaa au apArut In 1905 si 1921. GSsim acolo,
111, pp. 7, 8, 9, 28, 45, 59, h(1) In 1414 pe Petru Wirth, pe Abraham,
Moldoveni. CäcluU, postavurl i popelicze" In Moldova. Opreliste de
la Ilie-Vodd, IV, p. 27 (v. si pp. 43, 50). Piper de la noi, p. 51. Paco
din Siretiu, p. 68. Armeanul din Suceava, p. 53; v. si pp. 108, 124, 127,
178, 182, 188, 190, 279, 290. Vin de Malvasia oprit de Die la Colomeia,
p. 111.
5 China fi Cetatea-Albd, pp. 100-1.
pitritsite poate chiar Cu totul de la Mircea incoace,
ales in timpul dusmIniei dintre Alexandru-cel-Bun si Dan,
al II-lea i apoi in cursul turburatei Domnii muntene a la
Aldea-Alexandru. Vlad Dracul, ocrotitul Chesarului" Si-
gismund se impuse la capatul unei indelungate lupte. In-
timpul stäpânirii moldovene impiirtite, in Septembre 1439,,
el primia la Arges pe Cracovienii Martin Chmiel si Stanis-
lav Divny, asezati in Lemberg, burghesi de acolo, si li acor-
da un privilegiu curios, care nu e numai pentru Liov si.
bine inteles, nici in schimb, pentru Cracovia, ci pentru a-
mándoul orasele impreun5. pentru toatit Tara-Ruseas-
&A", ba chiar pentru oricine va veni din Moldova , tot Po-
loni, did legclturi garantate prin invoie/i hike cele clout}
teri, cu acele,asi prockuctii i aceleassi nevoi, n'au existat.
Cine va veni dinteacolo, din Miazitnoapte, nu va plai mai
mult dec.& vama de la Rilmnicul-Stirat, de la Cursul-Apei,
2 florini unguresti de car, iar, incolo, vama dreptIt" a su-
pusilor Domniei, yama desfacerii prin orase (led. La hota-
rul de spre Tara Turceasa", nu se va plitti nimic. In ziva.
de 8 Septembre, actul eta pus in scris, asa cum cerea obi-
ceiul, la Targoviste).

Dar turburArile provocate de lii.comia Scaunului intre ur-

masii liti Alexandru-cel-Bun pilreau cä trebuie sit adua, nu
nuniai ruina caselor boieresti, peirea ostasilor, prada celor,
mai multe Tinuturimai ales prin aducerea de ajutgtori
straini nemilostivi , dar si pierderea acelor stXpiiniri de la
Dungre si Mare prin care principatul isi capittase pu-
tuse pitstra ping, la 1433 insemniltatea comercial, econo-
mic& In scurta sa Domnie, Petru-Vodi dAdu Chilia Ungu-
rilor", adecti atotputernicul Voevod ardelean, patron si
supraveghietor al terilor noastre, in acelas timp când era
factorul hotarâtor in Ungaria insitsi, Romiimul Iancu-VodA

t La 1438 Bra§ovul fusese Incredinfat, cum am mai spus, apSrArii

de regele cel nou Albert de Austria; Hurmuzakl, XV, p. 25, no. xxxix,
2 Dupl original, In Hasdeu, Arch. istorica, 1, pp. 84-5.
 97

din Inidoara, loan Hunyadi, care trebuia 4', pazeasca- a-

ceastä cetate, impotriva Turcilor si supt steagul vechilor ei
stapani, Domnii munteni. Urmasul lui Petru, Bogdan, alt
fiu din flori al lui Alexandru-ce. l-Bun, se indatoria fatil, de
ocrotitorul de peste munti sit nu tulbure cu armele aceasta
stapanire 1.
In acelasi timp, ca pe vremea vechlului tratat al lui Sigis-
mund si Vladislav Iagello pentru impartirea Moldovei, Po-
lonii 14i reservaserä, si ei partea. In luptele lui Bogdan ma
Alexandrel, ei ajutara pe acesta din urma, dar cu gandul,
rostit limpede intr'o dieta din Mart 1450, de a se aseza in
Cetatea-Alba, unindu-se chiar toata tara cu Sta,tele regelui 2.
In anul &METE. Òonstantinopolului, &and oamenii lui Huny-
adi erau Inc.. la Chiba, Alexandru-Voda cel Tartar stapania
totusi marele port de la limanul Nistru/ui, in care calatorii
francesi vedeau la 1445 Greci, Armeni si Germani ameste-
cati la cästig cu Moldovenii si train supt jupanii" acestora,
<daca nu e vorba, cum pare probabil, de panfi parcalabi)2.

Oricat ar fi de antipatic prin uciderea tradatoare a fra-

telui su Bogdan, care ayes, acum Lana, dansul pe viitoru?
Stefan-cel-Mare, Petru cel de-al doilea, zis si Aron, dada
Moldovei liniste pe mai multi ani, deci o noua inflorire a.
prosperiatii sale. Dovada si ac,ordarea unor noua si so-
lemne privilegii de comert.
In Iunie 1455, la 2 ale lunii, Petru-Voda, inoia, Brasove-
nilor privilegiile de la Alexandru, Ilie, Stefan si cel d'intait)
Petru, fara, a scoate sau adauga ceva 4. Relatiile dintre Mol-
doveni si Brasoveni ajunsera a fi asa de stranse, luck cu-
tare croitor din Roman is trimetea fiul la Brasov ca sa In-
'tete barbieria", adecti medicine 5. Negustorii brasoveni

1 Chilia ;I Cetatea-Albd, pp. 102-3.

2 Mid., pp. 103-4.
3 Wavrin, ed. citatA, p. 95.
4 Bogdan, Doc. Mold., pp. 34-5.
5 Hurmuzaki, XV, p. 22, no. xxxm.
7
 98

mergeau pentru chili' in Bärlad 1. Cunoastem a legaturile

lor ca Vasluiul, ai arid soltuz si pärgari schimbau páreri
ca judetul brasovean in privinta unar judechti2. De Gare ce
insä Petra Aron poftia, la 12 August 1456, pe Brasoveni
sä-i vie im tarti, se pare ca privilegiul nu-si produse.se efec-
tul intr'o vreme când räzboaiele läuintrice de la noi aduceau,
nu numai prada, dar si schingiuirea negustorilor sträini S.

In 1456, anul sup.unerii Moldovei la tributul fajé. de

'Turd*, Petra cherna IntAiu, la 15 Ianuar, din Suceava, pe
prietenii sal, toti negustorii din Liov si din toatii tara dom-
-nului nostru" diruiai de curänd ii Mouse omagiu Mä-
3riei Sale Craiului si. la toti oamenii buni", acordändu-li un
ssalvconduct, un gleit (Geleit), o carte de trecere sigurä prin
tara sa, atáta timp tulburatä de rtizboaie ; li se va cerd nu-
mai vama cea dreaptä". E gata a le da Cara asemenea cu
cele ce aveau de la fratii si räposati, Stefan si Petru, si
,,dupä obiceiul acela" 2. El nu mai avea acum Pocutia, care
e pierduse indatä. dupii moartea lui Alexandru, asa incät
cei din urmti dregätori ai Moldovei gateau la Hotin si la
Cerniluti, iar Sniatinul, Colomeia, Carapciul a Buciaciul
'03uczacz) a le cerea, in schimbul concesiilor sale, ca atilt-
-post pentru el si ai sal., la q vreme de nenorocire, de la Mu-
zilo de Buczacz, starostele cetätilor pocutiene, si de la staros-
-tele Podoliei e. Sä nu se uite hisd. garam.tarea, comertului ca
terile Sultanului printr'un privilegiu care urmä. actul de
inchinarel.
Acestba erau legsáturile lui Petru Aron, cänd el dadu pri-
wilegiul cel mare" din 29 Iunie 1456, pe e,a,re nu-1 ceruserä
Liovenii intimidati, pe lane]." starea de anarhie a Moldovei,

1 Bogdan, Doc. Mold., p. 60.

/ Ibid., p. 61, no. xxix.
4 Hurmuzaki, XV, p. 44, no. Lxxvni.
4 V. privilegiul Perei, In Analele Academiei RomAne" pe 1914, pp..80-2. -
5 Hurmuzaki, 11', p. 672, no. DXV.
4 Ibid., pp. 673-5, no. DXVL
'2 V. Revista istorica, 1924, p.105 (9 lunie 1456).
 99

de noua cucerire turceasca a Bizantului, de intinclerea-

+Osmantailorlin Marea Neagra, ameninfatoare, cura aim, pen-
tru Chilia i Cetatea-Albri. de primejclia 0:liar a Caffei, de
.atacul lui Mohammed al II-lea asupra Belgradului, care in-
cepu in aceiasi varl Totusi, dupé, poftirea, lui, ei se in-
fatisara, cerand a se micsura vémile, aducandu-se innapoi
starea din vremea lui Alexandru. Aceasta se si facu,
insiriludu-se toate clausele vechiului privilegiu, dar in alta
ordine. Se aditugia doar la méruntisuri", ca,re se desfac,eau
vämuiau la Siretiu, panza lituan i panza. nemteasee.
Se introducea o vama' noug, la Lapusna si se inlocuia
ventru acei ce trec, nu spre Cetatea-Alba, ci pe drumul ta-
taresc, vaina Tighinei ch a noii asezäri orasenesti. Band
pentru straja se fix.au la 12 grosi. Alexandrel introdusese,
-dupa cAt se pare. c vaina deosebita a Cetatii-Albe, pretex-
tand caul fi pentru dan ul ce e dator a face fiului Hanului ;
de aceia se spune acum, apriat : Iar acea vama fag.-
Teasca, ce era pus a la Cetatea-Alba, iar eu acea vama o
iert Liovenilor, s'a', nu dea niciun han, fie i de la seized de
mii (= intunearen" de pe vremuri, deci : numar fitra mar-
gen0, ori de ar fi acolo Tareviciul tataresc, ori de n'ar
fi 8i Trecerea caralor pe ghiaté, la Cernauti ramane
-berg. Ca si pentru Ardeleni, se specifica acum cé, monopo-
lul domnesc ori dreptul de preemptiune nu trebuie legat cu
nicio silnicie. Marfurile muntene veniau acum, nu numai
-pe la Bacit'u i Barlad, dar si pe la Baia chiar, ceia ce in-
seamna o relativa intärire a comartului bistritean. Cei ce
ingrijesc casa negustorilor lioveni la Suceava vor putea
s.-si faca berarie, macelarie, carciuma, clack' se vor invoi
.cu oraul4.
Pentru a se intelege si mai bine acest act, trebuie
-ne gandim c. Petru Aron, care-si potrivise bune legaturi
cu toti vecinii solia la Sultan e din aceiasi lund a

I Chilla si eetatea-Alba, pp. 112-5.

Iorga, Geschichte des osmaniscken Reiches, II, p. 74 §i urm.
3 Hurmuzaki, 1. C. pp. 678-9.
4 Ibid., pp. 679-80.
 100

-Iunie, ajunsese de cureind Inca din 1455 Domn aP

-Ceteitii-Albe, prin moartea lui Alexiíndreli si ca Hunyadi_
.care schimba in acest timp pe Domnul Terii-Romanesti, Vla-
dislav, asezand in locu-i pe Tepes (April), ii ingeiduise legcl-
tura cu Chilia, caci se da voie Liovenilor a merge. pentrui
peste, nu numai la Brillla, ca in privilegiul lui Alexandru-
cel-Bun, ci si la acestalalt 'oras basarabesc", Chilia, garni-
sonat de Unguri. In sfarsit, cum vom vedea si mai departe,.
incet" din 1455 pescan i moldoveni luau prin surprindere, de-
la niste dinasti genovesi, Lerici', la gura Niprului, din can-
tina oameni voiau di tacit poate o natal Cetatea-Albei.

Negotul si incepu Mira. zabava. In zadar cauta,ra, sa-1 im-

piedece, in toamna, anume persoane care se vede di aveau,
hid, galcevi cu Moldova ori se ingrijau mai mult de castiguP
lor, schimband deci calea obisnuità. Regele insusi, cii-
ruia i se facuse juramant in chiar ziva de Sampietru, in--
.datorindu-se Voda a da 300 de boi intr'o eventuala cam-
panie contra Cavalerilor Teutoni3, interveni ca sa des--
chida calea catre Tinuturile vecinului Om'.
Peste cateva luni, Stefan-cel-Mare, rasbunand asupra un--
chiului criminal moartea tatalui sail si castigandu-si Dom-
nia Cu sabia, mostenia de la urgisitul innaintas o situatie.
politica si mai ales comercial a care se poate zice priincioasa_
Avem scrisoarea prin care, Inca din toamna anului 1457,.
el chiama, la randul situ, pe Brasoveni in tara lui, acum
linistita. E un ravas latinesc, nespus de flu alcatuit, prin,
care el se arata gata a da $i. un act solemn, dupa vechea
dating, pentru asigurarea drepturilor. Dad.' va sta cineva
insa impotriva dumniilorvoastre, sa i se taie capul e".
Propunerea fu primita, fireste, cu placere. La 31 Mart

1 V. mai sus, p. 99, nota 1. Actul turcesc e pentru aceastA cetate.

2 Un Lerici e si pe coasta Speziei, lAngA Genova. V. Formentini siit
Valenti, La Spezia e la sua provincia, Spezia, 1924.
3 Hurmuzaki, II 2, pp. 64-7, no. ix.
Ibid. pp. 63-4, no, LL
Ibid. XV, p. 48, no. imam.
 101

4459 privilegiul sesi punea in scris, si el mi cuprindea ai--

sanic in Mara de fondul chiar forma actului din 14531.
si.

Si acum se opriau cu asprime represalille, ceia ce nu

impiedeca'pe Vasluieni, cíitteva luni numai dupä aceasta, s'Él
.4apreascâ lucruri de-ale unui om din Prejmer 2. Fii de
Nema din Suceava unde pana tärziu se vorbi si se scrise
tnemteste isi fäceau ucenicia de mesteri, pielari, de pilca,

la Bistrita.8. Relatiile acestea asa de stranse furä intrerupte

..de adapostirea fugarului Petru Aron, iesit din Polonia, in
acest Tinut £A de marea expeditie nenorocitä a regelui Un-
gariei, Matias Corvinul, in Moldova, cu toate urmärile ei.
:Zile mai bune venir ä numai dupä. câtiva ani.

Dar nimic nu tulburä logäturile restabilite de Stefan cu

'Polonia in 1459, dupä cele d'intAiu ciocniri cu ocrotitorii
inaintasului säu izgonit. and acesta fu jertfit prin tra-
tatul de la Overcheläuti, se deschise iaräsi drumul de negot
pentru negustorii poloni si lituani, acordâfidu-se reciproci-
latea Moldovenilor 4. Privilegiul veni in anul urmator, la 3
Iulie 1460 5. Trecand peste actul, mai recent, al usurpato-
-rului, noul Donan se punea in legaturä cu acela al unchiu-
lui su Stefan, fiu al lui Alexandru. Dar, intärind prescrip-
tiile de capetenie ale u/timu/ui document, el il EA schimba
foarte mult, adrugindu-1 si definind lucrurile mai de
aproape.
María de märuntisuri din Siretiu cuprinda acum pänza
<le Lituania si ces, de Krosno (?) (crosen,scoe), pänza suptire,
barchetul, postav pecetluit (pociati), lucruri de plumb, ta-
lere de metal, braie simple si cu nasturi de metal, unelte de
fier si arme de tot soiul. Chilia figureazä ca un loe de ex-
.port deosebit de Basarabii" munteni ca de Unguri, si
'si

1 Bogdan, Doc. Motd., pp. 36-8.

2 PlAngerea Brasovenilor din 27 Maiu 1460; Hurmuzaki, XV, p. 55..
mo. xCv.
3 Ibid, p. 77, no. cxxxiv. Cf. si n-le cxxxv, CXXXVI, pe p. 78.
' Ibid., II', pp. 126-7, no. cvt. Cf. Nistor, 1. c., p. 33 nota 1.
5 Hurmuzaki, H', p. 686 si vrm.
 102

pentru trddia carel se adaugd !km*, deci se deschide

pe la leaceea sau Oblueita drtztn,u1 Dobrogii, care duma in
Imparatia coa noug, a Sultaindui. Desvoltarea oroefor adu-
sese, pentni acest dcrport spre Sud si Vest, veimi inter1oare-
0020, in e,are se platiau 2 zloti (de argint) de ear, i anuble:-
la Roman, Agiud, Puttra, pana mide, dupa. luptele pentru
Aldea, mergea, granita Inca din 1445", Vasluiu, Barlad
Tecuciu, Mara, de vechiul Batani tare se intalneste de la
inceput, ca granita", la 1408. La intorsul ca marfuri de-
la Muntean sau Turci se plateste, nu numai la Bacau, dar-
si la Roman, si aturna plata e pe ear,, in monedd turceascii,
doi zloti turcesti Romatul isi are patea si din marfa
trece la Brasov ; la Trotus se cer iarasi cei) doi zloti de car.
Pe basa acestui nou privilegiu calatotira Liovenii prin
Moldova in aniil urinatori, aducand lui Voda 5pori (pinteni),
palarii de vara, postavuri de truges, de Florenta, cupe,
scrumbii, vin de Malvasia, cal scuMpi 8. Cetatea-Alba era
intrebuintata de'ei i pentru a merge apoi pe epa la Calla 4-
Interveni basa rnivalirea lui Mohanmed al II-lea in Tara-
Romaneasca impotriva lui Vlad Tepes, luptele lui Stefark
pentru cucerirea Chiliei, presenta flotei turcesti in Marea
Neagra. Aceasta stare de Intruri o intrebnintara negustorii
din Camenita, cari ineepuserat eurnpara cear i specii",
pentru a tere farti foloss li se ingaduie a ocoli iovur
si a lua o cale noua, pe la Luck si Oleczko (1462) 's. La re-
-clamatii presintate in 1463 de Lioveni, Stefan declara in
sfarsit printeut non. act c e gata sa. se ti e de indatoririle-

Melchisedec, Notife istorice l arheologice, p. 98 si urm. Cf. presenta,

Vornicului Moldovei la Putna in 4431, In Hurmuzaki, XV, p. 15, no. mc..
Cf. 1orga, lstoria ~aullar tn chipuri l icoane, ed. I, II, p. 93. 0 a
doua editie, Intriun volum, s'a dat la Craiova, la 1921.
2 .Florenus turcensis" deosebit de ,fflorenits hungaricalts", In Socote-
lile LioVului; &tutti 11 documente, XXIII, p. 289, no. xxIn.
Ibid., XXIII, p. 294 si urm.
4 Vigne, Codirce diplomatico lauro-figure, 111, p. 472. Locul a fost Sem-
nalat 1 repródus de Nistor, T. c., p. 34, nota 4.
5 Hunnuzaki, 112, pp. 144-5, no. cxcit.
 103

luate. ca trei ani inainte Luarea Chiliei prin surprindere

In 105 il fg,cu, de alminterea, deplin domn pe gurile Du-
ntirii, ale Nistrului, dad. nu si ale Niprului, unde Lerici va
fi fost evacuattt. Incercatea ftvcutti de Poloni, incg. din 1415,
pentru a-si puteo. exporta grAul cerut de Constantinopoli-
tani, de a preface intr'un mare port localitatea athreasca
zisg, Cociubeiu a pe locul cAreia a rasttrit apoi Odesa, nu iz-
butise. Da sigur prin Moldova lui Stefan era s'a' se factt acel
contact de-a dreptul Cu cetatea puternica a Genovesilor
Caffa, pe care regelo-1 ingaduie la 1466 a. (-And ins'a, la ata-
cul turcesc din 1475, Stefan birui in Ianuar, cetätile luí se
pgstrarl in Iulï jar Caffa cázu, intrand pentru veacuri in
sttipanirea Turcilor, Domnul din Suceava sa !den pentru
Poloni singund stripán at negotului bizantin, atungdnd ast-
fel, cu neatárnarea si puterecitui, nesfdnit de prefios pentru
averea Ft inaintarea Poloniei. 0 mare parte tUn silintile,
tarzii i prea slabe, ce e dreptul, pe care le cheltui regatul
piing, in 1484, când Chills, si Cetatea-Alha' furg cucerite de
Sultanul Baíezid, pentra apararea Moldovei, se litmuresc
prin aceasta.
Un timp, de pe urma campaniei ispravite prin infrangerea
hotttritoare de la Baia, relatiile politice/ de tot rele cu Un-
gana impiedecará negotul ardelean. De alminterea Braso-
venii nu ajutaser'l numai expeditia contra Moldovei, ci d'a-
duserg. contingentul lor militar, rare stmgea phat la sfttr-
sit, in lupta', pentru care si fur& indattt rasprätiti prin
scutirea, de noua vigesimit4. Pe la ei se trimise in Secuime,
In cursul aceluíasi an 1468, o scrisoare a boierilor mol-
doveni trAdgtori fatI de Stefan 6. Prin pA.rfile ardelene
hotii moldoveni" prädau i in 1469 6. Ca Brasovenii incer-
cara insä a-si face din nou pacea cu cel mai puternic dintre

Ibid., pp. 699-700, no. XXXIV.

2 Dlugosz, 1, col. 367:
3 Hurmuzak1, XV, p. 171.
4 Ibid., p. 65, no. cxiv.
5 Ibid., p. 67, no. cxvti 0 nota respectivd.
Ibid., p. 71, no. cxxiv.
 104

Domnii romani, aceasta se intelege de la sine, cum se inte-

lege i aceia ca ei nu intampinara piedeci prea mari din
partea acestuia. Sibienii, cari, deci, aveau i ei legä'turile
lor cu Moldova, dadusera drumul negustorilor romani pe
ca.ri Guvernul ardelean Ii oprise la 1468, ca m'ä.rfurile lor,
din ordinul regelui insusi 1. Din 1469 avem o scrisoare a
lui Stefan catre Sfat, dar ea priveste un act de represalii
exercitat de Doran 2 lar, la 1470, Radu-cel-Frumos, Dom-
nul iDuntean, se plangea Brasovenilor câ ei favoriseazä. pe
dusmanul sal" moldovean Cu dare de vesti si export de
arme". Era si un lucru firesc : doar, in ziva de 27 Februar
1470, Stefan preídase chirdmase Bretila"5, ceia ce nu
era numai un act politic, ci i unul economic, ceiuteindu-se
a se strange in Moldova tot comer tul Levantului.
Brailenii nu uitara niciodatrt, cum nu uitar'ä, nici Ramni-
cenii, nici Buzoienii, pradati i ei, cu prilejul luptei de
la hota.r (flamnicul-Sarat, Cursul-Apei) din. 1481, aceste pa-
gube din partea lui Stefan i, in acest an 1481, ei raspun-
eerä. ca batjocuri grosolane la poftirea Moldoveanului de a
primi ca Domn din mana lui pe Mircea-Voda, fiu al lui Wad
Dracul si al Caltunei din Braila, pe care, ca Mircea Comisul,
Il primise la 14715.
'Irma, tot in 1471, solia formal a diacului moldovenesc Gri-
gore la regele Matias 5. In August, acesta era la Gilau, dupa
ce vorbise cu cämarasul ocnelor regale din Ardeal, i in ziva
de 20 Ianuar 1473 regele acorda Moldovenilor din; nou voie
intreaga i larga de a face once negot in provinciile sale s.

Columna lul Traian, 1874, n--1 1; Bogdan, Doc. luí .Ftefan-cel-Mare,

II, pp. 308-9, no. CXXXVIL
Hurmuzaki, XV. pp. 75-6, no. cxxxt.
3 Bogdan, CronIce inedite, p. 38.
4 Bogdan, Relatille, pp. 178, 283-5. BrAila se Intoarse apoi supt stA-
pAnirea munteanA. La 1401, Tura se adunau lAngA ora MAcin);
Hurmuzaki, XV, pp. 131-2, no. CCXXXVIII. O scrisoare a lul Vlad CA-
lugArul (Bogdan/ 1. c., p. 215) pomene§te presenta lui Mezet-Paqa In
acele pArti.
6 Hurmuzakl, XV, p. 77, no. moan.
ibid., p. 80, no. cxxxvin.
 105

Dar Ina. din 3 Ianuar 1472 Stefan insusi dAduse permi-

siune, solemn, Brasovenilor sä vie si mi. tread, la Domnia
Mea 0. in tara Domniei Mele slobozi i in bunA voie, cu toate
narfurile lor i cu tot avutul lbr, mult-putin cat 11 vor
asea", far& a fi supArati cu monopolul Domniei ori cu opre-
listi j.Sucevenii, locuitona din Baia reluarä deci vechile lor
trimeteri de vite la Bistrita 2, iar Brasovenii cutreier5, ca
maiinnainte cu marf. märuntä tArgurile i satele Moldovei,
mergAnd pánä la Chilla cea bogatä in moruni ; in 1483 si
negustori din Sighisoara umblau dupl acest articol de
comer t Pentru uieiu i postav fuel se trimitea.0 de Domnit
cameni anume la Brasov'.
Luptele cu Turcii aduserä numai o intrerupere moment-
tanä a aceptor legAturi, prielnice amânduror pärtilot. Una
din cele ma.i bogate i sigure descrieri ale biruintii moldo-
venesti de la Podul-Inalt asupra Turcilor e datorit'ä expu-
nerii fAcute de un Roman" unui negustor din Ungaria"
german ori sas8, i scrisoarea acestuia poartä data de
Buda, 24 Februar 1475, ateva säptämäni dup. luptä, la
care, cum se stie, luaserä parte si multi Secui. In ace,lasi an.
de douä ori, la 10 Iulie a la, 1-iu Novembre, Dornnul Invin-
gator, care-si scäpase de prmejdia turc,easc.A. porturile,
cherna in Moldova curätitä de dusmani pe toti negustorii
din sfänta, Coroanä a Ungariei", claiar si pe vreme e räz-
bole, färä inseläciune i färä viclesug". In a doua scri-
soare, cApAtatä de solii. regali, Gaspar de Hatvan i Mihai
din Pesta, el asigura In deosebi pe Brasoveni, adAugind cA,
,.noi suntem slugile Craiului si ale Sfintei Coroane i prie-
teni ai vostri j ai Cre,stinätätii intregi" 6.
Bogdan, Doc. Mold., pp. 89-40; Doc. lui .Ftefan-cel-Mare, 11, pp.
315-6.
2 Hurmuzaki, XV, p. 78; p. 113, no. coil; p. 158, no. CCXXXOC; p.
169, no. cccxi; p. 203, no. cccurvi; p. 226, no. cccvni; pp. 290-1,
no. nxxx.
3 Ibid., p. 121, no. coax.
Ibid., p. 118, no. ccxiii.
5 Acte 1 fragmente, III, p. 92 l urm.
4 Bogdan, Doc. Mold., pp. 42-3; Doc. lui .Ftefan-cel-Mare, II, p.329 §f urm.
 106

Pentru întâia oar& decis acest negot trecea de marginile

oraselor r'espective pentru e, lua caracterul untii schimb ge-
neral cu Ungaria aliatits suzeram1. In adevar, la 12 Iulie,
aceiasi trimesi tti lui Matias Corvinul incheiau ull tratat,
care cuptinde i clause. unei &phut) hberati de cotnert in
Mold° ca i ill tot regatul vetin. 1.. In August, din Buda,.
regele asigura lui Stefan adgpostul ardelean din Ciceu, ce-
tatea din prejma Dejului, in vecisititatea. Vadului bistritean
pe Seines, unde se aseazil. un Vlitdicii. l Roinánilor ardeleni,
si la aceastg posesiune, de care eran legate si multe sate, se
adause Cetatea-de-Balai, pe Tiirnave, In mijlocul provin-
ciei 2. insemnrttate comercial nu pare sá fi avut insä.
vre-odath' aceastá intindere a lui Stefan in Ardeal 8. Dar in
toate luptele urmItoare cu Turcii el avu putinta de a-si cu-
lege stiri si de a-si aduce arine de la. Brasoveni 4.
Nici Liovenii nu ritmaseserä fárá pierden i de pe unna
erei de riizboaie cu Turcii i clientii lor care incepe pentru
Moldova inch' din 1470: un act al arhiepiscopului din Liov
vorbeste la 1472 de peste 30.000 de florini ce ear fi
luat de la negustori, mai mult germani, din acest oras, cari
sunt adusi apoi a cersi ori a muri pe paturi de spitale 5.
Moldovenii cereau acum mai multe arme si munitii si de la
vecinii. lor din Nord'. In 1478, servitori ai orasului
riau In. Moldova" cu Domnul7; uni ziclar mergea acolo, in
anul urmglor 6.
1 Lewicki, Codex epfstolatis saecu11 XV, 1, 1, Cracovia, 189', pp. 219-
20, no. 190. Cf. Dlugost, XIV, p. 632.
Hurmuzald, II I, pp. 8-10, no. xi. Cf. Mk l Cetatea-Albd, pp. 270-2.
3 In 1474, Ind, regele ajuta IntArirea Bistri¡ei tocmai pentru vecinA-
tatea e( Cu Moldova; Hurmuzakl, XV, p, 82-3, no. cxLif. Cetatea-de-
Bald avea bAlciu la SAntg-MArie; ibid., p. 155, no. CCLXXXI,11.
Bogdan, Doc. Mold., pp. 44-8; Doc. lai $tefan-cel-Mare, 11, p. 337
urrn.; Hurmuzakl, XV, p. 105, no. cLxxxvir.
6 Akta grodzkie i ziemskie, IX, p. 108; Nistor, Handelsbezielumgen,
pp. 3.2-9.
6 Studii i doc., XXIII, p. 309, no. Lv.
7 Ibid., p. 312, no. Lxvu.
Ibid., no. Lxvm,
 1O7

Caderea Chiliei. i Cetatii-Alhe, pe care Sultanul Baiezid,

aparut cam pe neasteptate, le cuceri, Cu ajutorul tataresc,
la 14 Tulle si 4 August 1484, insemna, nt numai o mare
lovitura, cu urmari ireparabile, pontra Moldova, nu numai
cea mai adanci. durere pentru sufletul lui Stefan, nu numai
o amenintare directii pentru Polonia intreagrt si, in deosebi,
pentru Camenita, pentru Liov, care-si luara indati Mr1,811-
rile de aparare, dar incheierea unui capitol din istoria,
Levantului
De acum inainte comertul cu Polonia e intee continua.
decadere, cad el mai l'ancezeste Maya ani 'Ana ee, con-
tandU-se c nimeni nu mai poate goni pe Turd dlii cuce-
ririle lor, regale ceru icapata de la Turci, la 1487, pentru
a doua oarà. dap& 1464, voia de a face negot cu ace-
leasi porturi 2. Din aceste legaturi eu Baiezid se poate vedea
supt noua stapanire negustori din Caffa veniau in pro-
vinaiile lui Casimir 8. La 1489, la 1492, la 1497 apoi, tra-
tatul, care era' incheiat i pentru negot, se intareste la Con-
stantinopol 4.
Razboiul lui Stefan pentru Pocutia incepu incii din 1490;
urma expeditial de anexare a Moldovei pe care loan-Albert,
fiul lui Casimir, o incerca in 1497 si care se sfarsi cu ca-
tastrofa, cunoscuta, din eodrii Coznlinului; in sfarsit Dom-
nul Moldovei se lupta, i in ultitnii s1 ani pentru. Pocutia.
In tot acest timp, cu toatit asigurarea.,datil. chiar prin
pacea din 1499 5, c negustorii isi pot relua drumurile, co-
mertul fu adesea ori tulhurat, unq ori chiar í pe'ani. in-
tregi intrerupt cu totul. Stefan fuse-se cercetat di Lioveni
la 1485, cand merse, cu mima franta, la Colorneia, sL fax&
juramant regelui Poloniei. in 1486 un sol mergea in Mol-
dova sa-1 caute cu daruri de postav macheliensis", de Ma-
Ibid., pp. 317-8, no. Lxxxvt.
2 Chitia t Cetatea-Albd, pp. 296-7, n-le Fn.
Ibid. Pentru ina un Venetian, din Creta, la Cetatea-A1136, v. Ceva
nou despre Cetatea-Albd, In ,Analele Acad. Rom." pe 1925.
Ibid., p. 297, nota 2.
6 Hurmuzaki, II 2, p. 403 §i unn.t Bogdan, Doc. tut ftefaffrcet-Mare,
II, 417 §i
 108

Enes rosu, si de bland de bilqr; oametaii lui Sefan la dieta

,din Piotrkow primirtt, cele de nevoie pentru intretinerea lor.
La 1487 afacerile orasului" aduc misiunea in Moldova a
lui Drzewicki, apoi, in 1490, aceia a lui, Szarnowsld, castela-
mul de Szarnow, in 1492 a lui Gheorghe Wapner, cu pian-
gen, intoviträsite de peschesul postavului de Malines, acum
,abisnuit; in 1494 a aceluiasi si a unui senator Ernst 1. La
1498 Turci atOtati de Domnul Moldovei pradau insO Pala-
itinatul Rusiei si cercetau" chiar Liovul 2.
inch.' dela 4 Ianuar 1499, inainte de actul solemn al
päcii, Ioan-Albert ingOduia negustorilor moldoveni sä, vie la
Liov. Nu stim bine ce urmari va fi avut aceastO ingä-
-duintit, careia Stefan ii räspunse, fitrit indoiala, cu alta a-
samOnittoare, dar relatiile se constatä, in oarecare mäsurä
Nina la noua canipanie moldoveneascä. pentru Pocutia.
Cand o intreprinse, in 1502, Stefan trimese din Colomeia
pe omul sOu Ilie Steclä pantru a spune Liovenilor a el nu
Trea sit aibä, niciun rOzboiu cu regele", ci si-a luat numai
tara bunicului situ, care i se räpise inainte de aceasta cu pu-
terea.8. Dar oräsenii aveau stt se gändeasa E3i la socotinta,
intru toate deosebitä', a suveranului lor, si astfel vamesii cei
nui ai lui Stefan de la Nijniov pe Nistru rämaserO fOrä niciun
-cástig din partea lor 4. Numai in Decembre 1503 mai gOsim
un sol al Liovenilor in Moldova 6. unde peste ateva luni
gloria lui Stefan se stingea.

Ne oprim aici deoca,mdatO pentru a urmä.ri si relatiile cu

Ardealul päntt in acest an de mare insemnIttate pentru
viata. tuturor Românilor. $i aceasta cu toate cO pang la 1538.
-relatiile acestea se continuartt cu Domnii urmatori ai Mol-
-dovei, si ei preocupati de aceiasi problemä. a Pocutiei ca a
tefan.

I Studil ;1 doc., XXIII, a. 318 §I urm.

2 Ibid., p. 326, no. cm.
3 Ibid., p. 328, no. cm.
4 NiStOr, Handelsbeziehungen, p. 47.
6 Studil si doc., XXIII, pp. 229-30, no. CXXIII.
 Brasovenii nu piigubirit atata din luarea cetAtilor moldo-
venesti de la Mare, fiindcit intregul lor negot era, cum se,
vede si din scrisorile pe care le trimete Stefan in acest
timp, numai o desfacere de märfuri märunte". Si
ii Domnul Moldovei se aprovisiona Cu arme si, dupit des-
chiderea erei de conflicte Cu Polonii, numai de la &basil
Si dupl moartea lui Stefan negustori moldoveni se mai a-
b'äteau pfinä, la Sibiiu2; s'ar pärea chiar, cum se va vale&
si pe urmit, cä, In miisura in care scädea amestecul activ-
al Ardelenilor la noi, Incepea acela al Moldovenilor la dânsii...
Bogdan Orbul intervine pentru ca ai säi s nu fie supusi,
a pläti tricesima la Bistrita decAt In timpul bälciului ori la
un cas de vänzare Inainte ca bälciul sä se fi deschis 8. La
1516 acelasi Domn stäruia la Brasov ca sä nu se lea vigesimcr
crescutä de la oamenii s.i Pänä si %rani Isi manau vi-
tele spre vtunzare la Sasii ve,cini dar si Maramuräseni un-
guri veniau In Moldova pentru a cumpära Si porci-
se treceau din Baia, la Rodna7, iar Sucevenii aduceau
la 1530 peste siirat Aur din minele domnesti se strecura
pe furis la Bistrita 9, care *Ala la 19 Iulie 1523 dreptuP,
de deposit pe care-I avea de mult Brasovul i Sibiiul 10..
Mesteri de postav, ca Than" din Suceava, pomenit In 1528,..
se gäsiau acum i prin orasele noastreil. Mesteri-zidari insä
tot se mai aduceau din acele pärti, i unul din ei, loan,

1 Cf: Hurmuzaki, XV, p. 13), no. ccxxxv; p. 158, no. ccxl...

2 Ibid., p. 186, no. cccxxxvr.
3 Ibid., pp. 185-6, no. cccxxxvn
4 Mid., p. 231, no. Ccccxix.
5 Ibid., p. 204, no. ccci.xvni.
6 ¡bid., pp. 258-9, no. ccccLxxii.
7 Mid., p. 293, no. DXXXV.
8 Ibid., p. 294, no. DXXXVIIL Cf. ibid., p. 311, no. DLU.
9 ¡bid., pp. 230-1, no. CCCCXVIII. Se splia aur si de oamenii Sasflor,
la hotarul nostru; ibid., p. 232, no . ccccxxi. Plan de redeschidere a
minelor Rodnei, ibid., pp. 247-8, no. CCCCXLVI ; pp. 250-1, no. CCCCLIV ;
p. 259, no. cccuxxiii.
1° Ibid., pp. 269-70, no. ccCcxn.
it Ibid., p. 305, no. DLVIIL
 110

facut A, se vorbeasdi de dánsul foarte mult in cursul Dom-

niei lui Petru Bares.
Cu toate luptele acestui Domn in AFdeal, dupi pa-
tastrofa, in 1526; a vechii Ungarii regale unitare, trebuira
sa faca adesea cu neputinta pasnicele sigurele legaturi
de comert, el fu stapán al Bikritei prin cesiune formala
din partea unuia dintre pretendentii la mostenire si era
cat pe-ad sa ieie, dupa un serios asediu, Brasovul, schim-
bul cu provincia de la Apusul Moldovei a fost adema mult
mai vioiu deat acela cu Polonia, impotriva careia Bogdan
Orbul, fiul lui Stefan-cel-Mare, raspins -ca pretendent la
mana unei surori a regelui Alexandru, pura un inviersunat
rázboiu si dela ca,re Bares insusi, in douil, razboaie, se stra-
dui a smulge mostenirea pocutiana, pierdutá indatá dupá
1504, a párintelui sau. La 21 Octombre 1529, in mijlocul
campaniei contra Brasovului, Petru ingrului Ardelenilor
negotul liber in tara se.
Pe Bogd.an sprijinira la 1505 in negocierile lui
cu Sigismund si in Octombre al ac,eluiasi an mergeau la
Curtea domnului Gheorghe Wagner, loan Koszner, care
avea afaceri cu Sucevenii, notariul iLiovului, Mihail,
pentru intarirea privilegiilor de \Toda", pe care-1 intitulau,
ca si pe marele sáu tata, numai Palatin" : iarasi se desfl-
ceau inaintea unui stapánitor moldovenesc viguri de postav
ros brun de Malines 4. La 1507 insa incepea razboiul-, in-
trerupt numai cát timp Bogdan ataca pe vednul sau mun-
tEan, Radu-cel-Mare. La 1509, pentru intaiasi data un Voe-
vod al Moldovei incunjura Liovul, improscAndu-1 cu
tunurile dând lupte de calareti supt zidurile indoite ale o-
rasului, ara nicio izbanda insa, caci Bogdan pierdu si tu-
1 V. articolul d-lul Al. LApAdatu, In Buletinul Comisiunii Monumen-
telor Istorice", V, p. 83 si urm.
2 Nistor, Handelsbeziehungen, p. 155 §i nota 6, dupl o copie a Aca-
demiei Romlne, pe care n'am mai glsit-o pentru a o cuprinde tu vol.
XV din Hurmuzaki.
Studii fi documente, XXIII, p. 330, no. cxxtv.
4 Ibid.
 111

nul cel maxe si pe seful artileriei sale 1. Chiar dupii ce pa-

tea din. Mart 1510. ingadui reluarea legaturilor 8, cu
tireptul pautru Poloni de a trece in Turcia si in tare/ Ba-
sarabilor", ca observarea depositelor si vamilor 8, ele nu
putura, fi statornice si roditoare, clici de la 1510 la 1513
Ifoldova fu atacata de Tatari si la 1514 intalnim o noua
tiocnire cu Muntenii 4. Numai cei din urma trei ani diu sta-
pânirea lui Bogdan se strecurarii in liniste.
La 1511 regele-1 mustra a a adaus cu 6 aspri vama obis-
nuita,", care ayes deci alaturi o alta' basa, ceia ce ne face sa
regretam indoit pierderea privilegiului din 1505 5. Plânge-
rea se repetil in vara anului 1512, prin acelasi Gheorghe
Krupski, pentru ea Bogdan mai opria in anul and. as-
tepta o navalire a Turcilor si Tatarilor fiului celui mai mare
al Sultanului Baieaid, Selim, asezat si insurat in Crimeia
trecerea inegustorilor spre Dunarea-de-jos. Ca motiv pentru
-aceasta credea cà el ar putea aduce inainte faptul ca nici
negustorii lui nu pot merge, din causa dreptului de deposit
al Liovenilor, ptinei in Lituania, ceia ce iarasi arata di
Moldovenii treceau tot mai mult un negot activ, panti 'n
iocuri de,stul de indepartate . 0 afacere de represalii aduse
tbservatiile aspre din cursul aceluiasi an. Nici in 1513 nu
se incetasera cu represaliile, ha nici macar nu se ingaduise
trecerea Liovenilor si Caminecenilor inaintea marii lo-
vituri tataresti In Turcia 6.
In 1515, unele reclamatii tarä'ganindu-se si banii bgtuti de
Domn fiind pagubitor pentru Lioveni, capitanul orasului
se gandia A, opreascà negotul, ceia ce nu se aproba
1 larga, 1st. Armatei, 1, pp. 209-10.
2 Hurmuzaki, 111, p. 613 si urm.
2 Ibid., ii2, p. 617.
4 Ibid., 11°, pp. 13-4, no. xvit. Probabil InsA a precum a fost in casul
lui Steflnitl, e vorba numai de o socotire a ..zlotului moidovenesc",
neexistAnd ca monedA, In mai multi aspri. Supt StefAnitA se luau 8 aspri
mal muit.
5 Ibid., p. 67. Se pare cl existau si legAturi de negot ale Liovenilor
,cu Muntenia lui Mihnea-VodA; ibid., p. 69.
6 ¡bid., pp. 73 si urm.,. 83-4, 90-1, 103-4, 154.
 112

insa de regel. Trebui ca dupa moartea lui Bogdan (in 1517)

sa se faca staruinti, tot prin Krupski, pe langl boierii epi-
tropi ai lui Stefan cel Tartar, pentru a se capata, printr`o
inoire generala a pacii, asigurari, ca.re nu folosira insit prea
mult 2 Actul de intelegere din 1519 se ocupa si de usurarea
si ocrotirea la hotare a comertului Acewsta conventie e in-
teresanta, de altfel, ì prin aceia c statorniceste
anuale de hotar, care se vor tinea, de Sfânta Treime si douti
saptamâni dupa aceia, la Hotin, i la Colacin, °data pe te-
ritorul moldovenesc °data, pe cel lesesc era si un balcitk
la Braczlaw. Se specifica fetal de judecata, cu doi marturi
cari vor jura pentru pitrát, din cei patru pe cari el Ii va
infatisa. Se &I voie a se urmari hotii, si, la recunoasterea
mrffi furate, ei vor fi spAnzurati. Msasuri precise si nume-
roase se ieau pentru raspunderea proprietarilor pamântu-
lui uncle se face un furt spre a se inratura opririle d per-
soane ori de miirfuri4. Ca Domn pe sama, sa, Stefan repro-
duce apoi dare Lioveni, in Septembre 1522, vechea invitare.
la comer t a mareluil su bunic, i In Octornbre 1523 Liovenilk
faceau s. li se ceteasca de un diac privilegiile rusesti ale
Voevozilor Moldovei date negustorilor nostri" 5. Senatorii
mergeau indata in Moldova pentru capatarea drepturilor cc-
le-au avut din vechiu, intorcandu-se in Novembre 1522 6. In
acelasi timp negustorii moldoveni cercetau, nu numai pro-
vinciile Poloniei, el si ale Lituaniei7, si Stefan se ruga de-
rege s s ingaduie a cauta, prin mijlocul lor, la Lublin
blitni de sobol, de byelky", de cacom, dinti de peste si postav
stamet", peschesul Sultanului.8. Din raspunsul regelui
1 ¡bid., p. 166.
2 Ibid., p. 264.
3 Dupg Acta Tomiciana (In Hurmuzaki, II si II 3) l Hasdeu, Arch.
istoricd, I 2, p. 185 si urm., n-o 276, si In Nistor, Handelsbeziehungen,
pp. 52-4.
4 Hurmuzaki, 1I3, o. 700 si urm.
5 Studil ;1 doc., XXIII, p. 333, n-o cxxxIV.
Hurmuzaki, 113, pp. 706-7, ni-o CCCLV1L
Ibid., p. 708 si urm.
Ibid.
 1113

se vede cg. Voevodul ceruse i cIpittase i amasta 50

de mitji de porumb, pentru acoperirea Mitropoliei din Su-
eeava, care fuseserti refusate lui Bogdan 1.
tittiresti nu, incetaserrt. insà, supt urmasul lui
Bogdan. Iland voie Brasovenilor s5, vie in Moldova ca
eumpere boj, Stefänitä, insemna cu durere cat de pustiitg.
de arsit e acea.sa targ. de proclatii de Turci si de Tatari, ca
si de Lesi si de Ifunteni 2 ": in adevar el suferise atacul tot-
tiiresc din 1518 si mântuise abia, la 1526, lupta pentru mi-
reasit cu vecinul din Tara-RomAneaseit, Radu de la Afumati.
Cat priveste prädlciunile deda Lesi, le cunoastem : hoti rusi
ai granitei, incepAtorii Ca.zacilor, asezati in cuiburile de
Nistru, Braczlaw, Winnice, Climielnicz. navitliau iu
prtjle Sorooei t3i Orheiului i metnau spre adliposturile lor
oile negustorilor turci, cari le tineau pentru pgsune, cum
romi vedea, pe aceste grass sesuri basarabenq cu iarba in-
naltrt, cu zecile de mii8., La o rAzbunare pentru aceastarnu se
ujunse totusi, niidejdea lui Stefan fatA, de pliggni Mud mai
EirAult in ace,st puternic Crain de peste Nistru. Abusurile c&-
pitanilor de CernAuti si ale dregrttorilor cari socotiau zlotal
gioldovene.sc" cu 8 aspri mai scump i umblau, impotriva
privilegiilor, prin marfat negustorilor, nu se faceau Cu 5tirea
ai in.c5. mai putin cu voiad Domnului. Lar, dacit, in Ianuar
1525, se luau mitsuri pentru asigurarea¡bákiului, din causa
zyonurilor suspecte ce se repetA despre Douala' Moldo-
ei" 4, acensta inseamng, numai ob., se auzia din nou despre
vre-un atac turco-tatar impotriva lui Stefan. In 1526,,incil
relatiile cu Polonia erau asa de bune, mncát Camenicenii in-
ercau, impotriva dreptului de deposit al Liovenilor, a lege
o linie de cornert prin orasul lor, intre Turca si Moldova,
de o parte, iar de alta, Lituania si Moscovia
lbid., p. 722. Cf. ibid., pp. 16, 29.
Bogdan, Doc. Mold., p. 49.
3 Hurmuzakl, 113, p. 819.
Studil fi doc., XXIII, p. 333, no. cxxxvi.
3 lbid., a-o mortriu. Nu e slgur cA moneta polong falsg ce se fgcea
In Moldova (Hurmuzaki, 113, p. 5E6, n-o CCCCIII) era In legAturg cu cfl-
dal itatea.
 114

Relatiile erau deci bune, si ele urmarii. astfel i supt Petru

Piares, care succedg lui Stefgnitg, omorit de boieri. indatorit
falg de Poloni, el inOi la 1527, ()data cu alianta sa gi
schimbuf unui act corespunzgtor al regelui, iclausele asigu-
rgtoare ale conventiei de hotar din( 1519 a lui Bogdan, adgu-
gind ca. e bine pentru a se opri furtisagurile ca vinzarea de
märfuri pc:4one s'a nu se mai facg la botar i sit se respectd
depositele, cäile obisntite i vAmilej. Dar la 1530 incePu
noul ritzboiu .pentru Pocutia i leaturile Cu Moldova fArg
hotgrit oprite de regele Sigismund, fie si pe calea lgtural-
nicg a Grecilor negustori ai Sulta,nului", de cali ne` vom
ocupa 4z alt capitol 2. Cu toatg Mijlocirea altor vecini si
mai ales cu toatä infrangerea, la Obertyn, a lui Rares, care
nu se dgdu totusi invins, relatiile nu' mai puturg fi reluate,
piing la cgderea lui in 1538, prin expeditia persimaltt a Sul-
tanului intetit de Poloni.
Se tie cA resultatul de cgpetenie al acestei intèrventii fu
reunirea. Tighinei, dévenitii acuin un Bender plighn (Ben-
der poartg), cu raiama cetgtilor de Miazgzi smulse lui Ste-
fan, cu Bugeacul.. De( si n'avern noug dovezi cA negustOrli po-
loni treceau pe la acest vid, inchiderea lui, datoritet néapezrai
unor considerdiii economices fi t o noted fi mare loifiturei data
prosperiteitii moldovenoli. .De aici silintile de a relua din
partea boierilor, supt Stefan Lgcustä, care, intro nevoile
scurtei 13i grelei lui Domnii (fu omorit de boieri in 1540), a
fost silit a Indoi vaina pentru Poloni 4; 'de aici aticul contra
raialei pe.care-1 fgcu Alexandru-Vodg)Cornea, ales i spri-
jinit de targ anume pentru aceasta ; de aici toate leggturile
tainice cu crestinAtatea ale lui Petru. Rares, c,are, .tmpricai
.cu Sultanul, se intoarse in Moldova la 1541 pentru a Mai
tinea timp de cinci ani Scaunul domnesc.
Totusi comertul negustorilor din Liov, din Cameiiiia,

Ibid., p. 732 i urm.

V. Nistor, Handelsbeziehungen, pp. 57-8.
3 Hurmuzaki, Supl. p, 48 I tirm.
4 Ibid., p. 121. Cf. pp. 119, 122-3.
 115

-a carii insemnatate crestea tot mai mult nu inceta cu totu14.,

asa cum se trimeteau acumay din Polonia, numai. spioni
-ori a Chiliei, unde se cumpara doar morun,, de tla nazirul
pescariilor impartitesti,.,Nuniai In vremea urmasilor
Stefan-eel-Mare incepand de la.1.-510,,infalnim, regulat, par-
-calabi la Soroca.8, puternica oetate, de 14 Nistrukzidita totnsi
-de Stefan-eel-Mare 4, 0. acesti paralabi apar de multe
in discutarea afacerilor de granita, pe vremea lui Bogdan-
Voda, ca si, mai ales, supt urmasil lui 5. Bogdan capä'tase de
la regele Sigismund proprietatea morilor de peste Nistru,
-prin care la vreme de nevoie se putea lïräni garnisoana
Pe la Orheiu, care se ridica Inca supt Stefan?, pe la Soroca
ireceau deci carale cu marfä. dupä anexarea turceasca din
1540. Lacercarea Turcilor de a se aseza in Orheiu, ridicând
ziduri, nu avu urmare : e pomenita. numai in treaca kW°
-scrisoare de temen i penatru viitor a ofiterului polon de la
granitä. 5.
Deci, in momentul and Braila munteana infra in stara-
-nirea Sultanului, acelasi stapanitor adauge la posesiunile
sale romanesti Tighinea. Aceleasi consecinte se produc de
-amandouä. partile. Comertul Moldovei si al Terii-Romanesti
-se indreapta tot mai mult catre Rasarit, intra' domeniul
levantin supraveghiat i exploatat de Turci. Aceasta e ra-
nura de capetenie a schimbului de produse din tenle dung-
ene ; legaturile ce se mai pastreaza, de o parte mai mult
eu Ardealul, de alta mai mult cu Polonia nu fac dedtt sa
-complineasca ori, in alte domenii, s suplineasca acest mare

I Ibid., II', p. 184 (an. 154).

Ibid., Sup!. II I, p. 125 si urm.
3 Ibid., II 2, p. 617; Chilia 1 Cetafea-Albd, p. 17.
4 Upedatu, Soroca, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice"
ye anul 1914, p. 85.
8 Hurmuzaki, II% passim,
° Ibid., p. 699, no. cccuv.
Uricariul, XVIII, pp. 480-1; I Bogdan, In Analele Academiei Ro-
sr,àne", XXX, p. 361 si urm., actul RAzenitor; LApedatu, I. c., p. 85, nota 3
8 China fi Cetatea-Albc1, p. 323; Studif si doc., XXIII, p. 46, no. XLV
 116

Inegot al WisAritului intins kd asupra amAnduror tailor

romAnesti.
Trebuie A se caute agurn, clack' nu originije, care stmt
strAvechi si despre- care s'a spus innainte tot cat era de ne-
voie, dar desvoltarea in veacul al XV-lea si in cei d'intAilm
ani ai veaculai ormAtor a comertului levamtin, prin Greet,
rain Genovesi sau Venetieni si prin Turd, in patine noastre.,
 CAPITOLUL III.
Comerful oriental si levantin in ;erne noastre
prtnil la 1550.
Vechiul comert räsiiritean. la Dun'ire a fost facut fireste
de Greci i alte neamuri ca supusi ai Imperiului bizantin.
Dar acest Imperiu ptiräsise cu totull supt Paleologi traditiile
sale de initativil economicl, transmitându-le negustorilor
.italieni cari de multä. vreme isi fticuserä. din apele Medite-
ranei orientale a ale Märii Negre un domeniu special. De
Bizantinii incercaserä, a domina in veacul al XIV-lea cu
ierarhii lor viaja noastrâ binericeasa, de a aveau in Tara-
Romaneascii supt Mircea i leaturi dinastice, de si supt
Alexandru-cel-Bun, care inlaturä tendinta de stgpanire prin
Greci a Patriarhatului in Biserica sa, influente culturale
foarte puternica se observä. Domnul insusi cu sotia
-sa Maria sunt revresintati in costume bizantine, cu inscriptii
grecesti totusi comertul direct al Constantinopolitanilor,
-al negustorilor din Salonic, din insule, din Moreia, IncA su-
pusti. Imperiului, nu se intálneste la Dura're. Ceia ce nui in-
seamnä, bine inteles, cA unele casuri sporadice nu s'ar putea
tlescoperi in acte IncA inedite.
Intr'un domeniu avem hash* o lämurire, colateralA, ce e
dreptuli care dovedeste cA Bizantinii trebuiau si se indrepte
ei la terile duntirene pentru a-si indeplini nevoi care nu
suferiau zähavii. Am pomenit si mai sus c5, la 1415 ImpI-
ratul din Constantinopol i Patriarhur` trimeserti la regale-

V. Iorga, Patrahirul lui Alexandru-cel-Bun, In Analele Academia

fRománe", XXXV, p. 343 §I urm.
 118

-polon Vladislav Iagello soli cu scrisori solemne, pecetluite cub

plumb, pentru a cere grau ; cronicarul Dliigosz, care a pas-
trat faptul, pare sa fi vazut chiar aceste scrisori. Regele
dadu voie sit se fac,ä, aprovizionarea prin portul sau Kaczu-
byeiow", Cociubei sau Hagi-beiu, care era menit sa ajungâ
pe urma frumoasa si bogata Odesai.
Pe atunci imparatul cel harán Manuil, lipsia clin Capi-
tala sa, fiind dus in Moreia, unae, nesigur de intentiile nou-
lui Sultan, Mohammed I-iu, el facea sg, se intareasca Istmul
de Corint. Ramasese in locul lui Imparatul eel t.:1.'116x, loan»
de la care vine cererea cAtre Vladislav. Constantinopolul era
de sigur strimtorat in acel moment, si, de oare ce au fost
momente, cand, in vremeal de asediu din partea Turcilor,
stramtorarea era si mai mare, trebuie sa creciera ca grâu se
la fi adus si alta data din Nord, §i nu numai de la Marea
Neagrg , dar si de la Dungre, de si n'as merge asa de departe
incat sa banuiese a aceasta a putut s'a aibá o influenta in
crearea ca despot bizantin a lui Dobrotici. Trecerea, mai
tarziu, a lui loan al VIII-lea prin Moldova ', a putut sa
aibft ca urmare si vre-o intelegere comerciara. Cum se stie,
el s'al intors prin Chilla.
Debarca.rea lui Dan al II-lea, plecat din Constantinopol
la Cetatea-Alba, cu putin inainte, aratg cg drumul la ac,ea -
sta cetate ca si la cealalta nu era de loc neobianuit pentru
Bizantini. In sftirsit vestea, cgderii Constantinopolei fu aflata
de Poloni de la Domnul Cetatii-Albe, Alexandru-Voda, care-
va fi oplosit si pe unii pribegi s.

Pe Genovesii din Pera i-am gasit in Tara-Románeasca

inca innainte de anul 1390; la aceiasi epoca ei stapániau
Ineg de mult Chilla, pe care o ggsim apoi in mánile lui-
Mircea, si Gaifa era prospera, domnind cu bogatia si har-
nic,a, ei miscare toate tenle marginase cu Pontul. Mircea
stätea inca in Scaun la 1418, câncl impäratul Sigismunct
' Dlugosz, I, p.367.
2 V. §1 mal sus.
3 Dlugosz, ed. noul, XIV, pp. 142-3.
 119

care mr odatá avuse planuri asupra Chiliei voia

aseze si pe Cavalerii Teutoni, insarcihrt pe fratii Ïcan i Chn-
rad Fischer sa cautefo cale intre Germania si Ungaria, de o
parte, lar, de alta, intre ,,Ghiia, Caffa i Pera" 7: Se Vie. a
un delegat al Chili& lua parte a la desbaterile sinodului
din Constanta (1414-8)5.

Venetia incerca s. tragit si ea folos din aceste in-

cepute i desvoltate de statornica ei rival. intr'un
and Genova care trecea, incepand cu anul 1391, and 'se
supuse maresalului Franciei, Boncicaut, de la o suzeranitate
strain& la alta, era in atArnarea marchisului de Monfer-
rat, ea prirni propunerea domnului de Cetatea-Alba, aire
e alugar" el ar putea fi Aron, viitorul Petru-Voda
de a trimete acolo o galera 'de comert. Hotarirea e din 19
April 1435; o galera din flota Romaniei trebuia sa cerceteze
portul moldovenesc, i bailul venetian din Constantinopol
fu instiintat despre aceasta le, 27 din aceiasi luna. La 15
Mart din anul urmator se numi i un consul de Cetatea-
Alba, care nu avu suc,cesori, Francisc Duodo. La 1439 inc,A
se indrepta intr'acoace una din galeretle ce se intorsesera
liodos, dar in ziva de 2 Iulie comertul fu oprit
2 Chilia i Cetatea-Albd, pp. 71, 76-7. Pentru Chilia v. l notita lui
Sieveking In Sitzungsberichte der kais. Akademie In Wien, phil.-hist.
ICIasse", 162, partea a 2-a, p. 5, nota 1; citatA IntAlu la Nistor, Handels-
beziehungen, p. 182, nota 5.
Altmann, Reichstagsakten, no. 2957. Locul a fost relevat de Nistiu,
Handelsbeziehungen, p. 80 0 nota 4.
3 Hurmuzaki, 11, p. 497, no. CCCCIX.
4 V. Ceva nou despre Cetatea-Albd, In Analele Academiel RomAne"
pe 1925.
5 lorga, Notes et extraits, I, pp. 573-4, 573 nota 3, 581; III, pp. 236.
240, 313. Cf. Bogdan, Inscr. de la Cetatea-Albd, 1. c. Privilegiul din 1411»
dat de Alexandru-cel-Bun Genovesilor, pe care' Hasdeu declara el 1-a
vAzut la Odesa In mánile lui Atexandru de Stourdza, nu-mi pare a fi
existat In adevAr : dacA actul ar fi fost de fapt supt ochil lui Hasdeu,
acesta n'ar fi lipsit de la datoria de a-1 publicd. V. Foaia de istorie ro-a
mand, p. 50. Cf. Nistor, 1. c., pp. )83-4 0 mai ales Ptasnik, 1. c. Cf. Revista
istoricd, 1924, p. 6. E vorba la d.'Ptasnik, p. 52, de un Petrus Messopero
de Ansaldo, haeres Licostomi, consul Francorum" (mi e greait pusA virgula
Inainte de haeres"'?). V. §i lucrarea d-nei Charewicz, citatA mat sus.
 120

Comertul, mult mai firesc, al Genovei avea altg soliditate.

Dacg ,intianim la Cracovia si Liov inch' din 1404 un Ve-
netian, din popor 2, familia Spinola avea pe la 1449 legg-
turi cu oragul, ea si membri ai familiilor Lerca.ri gi di
Oliva, arestati in acest oras la 1446 pentru implinirea sil-
nicA, la Pera, a unui Liovean, Zindihac" 2; si ate un Lo-
mellino apare la Liov c,eva mai tg.rziu-2. Iulian Gibeletto
din Caffa juca un rol insemnat incò'. de la jumgtatea veacu-
lui al XV-lea, ea si. un Centurione, un Accursio, un Iulian
de' Valetarii, care ajunse jupan" la Drohobyez, in Galitia,
si vames la ¡Loy ; mai avem pe un Lucchino din Caffa,
pe un Iacob de San-Salvatore ; tot Genoves trebuie sg. fie
Cristofor, predec,esorul lui Julian la Drohobyez si vames la
Grodek ; un. Ainolfo Tedaldi, din Florenta, se intalneste apoi
in waste Tosturi, pe and dintre Venetieni agtiga pe aici fa-
mina Velluti °. La 1466, in Ianuar, regale dlidu chiar un pri-
vilegiu de tracers a Caffesilor prin. tenle sale, plgtind de
fiec.are cap de rob un florin la Liov 2.
Putem bgnui astfel de oaspeti genovesi in Galitia e
inainte de jumgtatea veacului al XV-lea, cu atgt mai
vârtos, cu at, precum s'a mai spus, din Caffa veniserg, de
mult, Armenii, Tatarii si,, Saracinii` Liovului. La Sniatin
aflgm in 1403 pe agentul Genovesului Cristofor Frago
(Frango, Phrangos, Frâ,n-cul) °. Pentru intála oarg se vor-
begte insg anume de -un Genoves in Moldova in 1444, and
'Angelo Giustiniano se plgnge eh fratele sgai Craventto a
fosf despoiat.in Moldova, pe pgmantul Mi. Stefan Voevod",
de mä'rfuri in valoare de 4.500 de galbeni (ducat° cari
umblg in acele pg...rti"? deci zloti moldovenesti", cari se plg-
tiau. in aspri" si pe cari piing acum i-am ggsit in acte pe-
1 Stud/1 §i doc XXIII, p. 293, no. r.
i Acte # fragmente, III, p. 23, nota 1.
3Studii ;1 doc., XXIII, p. 300, no. XXVII.
4Ibid., pp. 295-9, 301 til urm. Ainulf de Tedaldi, Florentin, avea oi
vama'Llovultd la I466;. ibid., p. 298, no. ma. Cf. §I ibid., p. 299, no.
XXII.
6 Ibid., p. 288, no. xix; Hurmuzaki, U', p. 171.
6 Akta grodzkie i ziemskie, XIV, p. 94, no. 745.
 121

tone de la jumgtatea veacului al XV-lea inras.inte. In zädar

nifese Angelo in mai multe randuri cu sclaval" lui la Su-
ceava, stand acolo optsprezece luni ti cheltuind 88 de gal-
beni" ai terii pentru a cere despggubiri, .precum dovedesc
marturii alti. Italieni veniti in Moldova, Cristof or Gu-
ardia di San-Romolo, Francisc de Bergamo si. loan Rovello,
Genoves ; el trebui s. piece in desert, pierzand doi cai pe
drum. Cäpg.t5, deci la Genova dreptul de represalii, putand
.opri pe once negustor moldovean spre lua de la dan-
sul aceastä sumé. Peste attys., ani apare Preotul Dominic
de Riva, care, in calea Kle la Suceava la Liov, e despoiat de
un supus al regelui Poloniei, luandu-i-se intre altele, niste
postavuri de matasg,"2, pe acest timp Genovesii din Ce-
tatea-Albg. aveau si o arganisatie loc,a1g, cäc' i in 1448,
pentru meritele castigate acolo, ale anui Anton de
Francis° Jula" i se clàruiser8 10.000 de aspri de guver-
nul Caffei, care hotgrgste di. se vor scoate din lucrurile
ce se trimet in cetatea moldoveneascg, ori se aduc de
-acolo s. La 1449 ei erau in mgsurgs facg, pagube Turcilor,
rgzbunau aiurea prin represalii4.
Deci pe calea dintre Liov, Suc,eava i, de sigur, Ceta-
tea-Albg, treceau inainte de Stefan-cel-Mare i Genovesi
din Caffa, din Pera, din Galitia chiar, unde acesti capitalisti
luau in arendg importante venituri regale. In schimb, Liu-
venii nu mergeau numai pan. la Caffa, de unde, cum am
vgzut, ajungeau i la Soldaia-Sudac aici locuia la 14.45
Itomanul Teodorca de Thelica" (Chelica ?, Chilia ?), care
.era intitulat la 1471 cavalerul Teodorcha de Telicha"7. Ei
ireceau la Brusa, pentru cumpä'rare de piper, luand cu
1 Acte 0 fragmente, III, p. 16 si urm.
2 Aid., pp. 22-3.
I Notes et extraits, II, pp. 255-6.
4 Ibid., p. 240.
5 Pentru toate ale, note anignuntite In Nistor, Handel und Wandel
in der Moldau bis zum Ende des 16. fahrhunderts, Cerrauti 1912.
6 Vigna, I. c., III, p. 472.
7 Ibid., 1, pp. 371-2; cf. Mkt I Cetatea-Albd, p. 118. 51 ibid., p.
137 §1 nota 2.
 122

clan§ii si marfuri de-ale Romarilor ce se opriau la Cetatea-

Alba, cum a fost, in 1449, casul unui Sucevean. In legaturti
cu. une astful de schimb eprocesull din 1452 al lui Petra dek
Gravaigo, Genoves, contra lui Bogclan-Voda al Moldovei
pentru represalii : Petra platise pentru un) conational, si vei
dem, din ce i se /u5. de dregatorii Doinnului, care erau mar-
furile ce se 'acluceau la noi de ace$ti Italiali ai Levantului
buznbac, palarii (capelli pilosi"), tafia (teftica"); intre
marturi, pe lana doi concetgteni ai parawlui, este i un
Italian aiezat in Cetatea-Alba, Hector Mansano 1. Gravaiga.
avea de cules aici o datorie de 4.000 de galbeni de Mon-
castro", de zloti de Cetatea-Alba" '.

In acest comert levantin negustorii de farci i0 aveau deci

partea, care nu era mica. Exista $i inainte de Stefan-cel-
Mare In aceasta Moldova a veacului al XV-lea un avant
catre lupta ci cucerire, prin afacen i alaturi cu afacerile..
Astfel la 1455, cand paisprezece locuitori din Cetatea-Albá,
prinai de Tatari, erau opriti pana. la pretul de rascumpa-
rare 3.400 de zloti de Moncastro", ori poate $i ca
sclavi, in, ceta.tea Lerici (Illex), de la gura Niprului, de catre
fratii Senarega. Ambrosiu ai alti patru. Jupanii" de acasil
adeca parealabii, impreuna. cu batranii" ce stateau in frun-
tea municipalitatii, pregatira supt masca unei expeditii de
saizeci do pescan, un asalt neprevazut, in tovara5ia prinsi-
lor, i izbutira a se face stapani pe Lerici. Faptul eil admi-
nistratia Cetatii-Albe primi stapanirea ca.stelului ci lurt ca
princi pe doi dintre frati, unul greu rana, arata, once ar
spune cei pagubiti, ca, presenta la Lerici a celor paisprezece
prinsi nu era ciliar asa de curata: doar Toma, un al treilea
frate, incasase o parte din pretul rascumpararii $i. se afla
chiar in Cetatea-Alba, unde fu pus la prinsoare. Afacerea
merse pana la Domn, la Petru-Voda, care dadu drumul celui
ranit. De altfel stapanirea la Lerici era reclamata ai de.
Caffa, ca ai de Oficiul colonial genoves al Sfantului Gheor-
ghe. 10.000 de galbeni venetieni ar fi fost pradati cu acest
, Acte fi fragmente, 111, pp. 27-30.
2 Ibid., p. 31.
 123

wilej, i Petru-Vodatinggdiii.fia, se iea si ca silat 1a ,,jurittlAr

,g11111a de 14.000 de galbeni iturcesti" (cligati turchi), sare
fusesp yeclamata de Grigorp Senarega, adus innaintea. sa
Totusi Doranul Moldovei se hotari s pastrezeLerici de
i se armase la Gaifa p galera.pentru1 a relua cetatea,, daca
se pioat/e'insa fgra o ciopnire cu Moldoyenii din Cetatea,Albg.
Galera intra. in guro NAprului, darsererile facute de coman-
dantul ei ni gasira nicio ascultare. Masurile de recuperare
ce fui% luate in Octombre nu folosj.rg mai,mult. Vra mare
lipsa de grau in Marea Neagra, i prietenia Moldovenilor
ajun.sese cu atat mai pyetioasg. In. Mart 1456, ,dnpa ce se
ceruserg provisii, care fura acordate, cut pretul de 50-55 de
aspri berbenita, era un gran ca acel din Anhial, dar
tinea mai bine la transportul pe Mare se lua hotararea
de a se amana recastigarea portului pierdut de la gura Ni-
prului a. Totusi pana la sfarsitul apropiat al stapanirii.
Petru ceta,tea nu fu restituita, i Stefan o tinea inca, impo-
triva reclamatiilor familiei Senarega, in 1465, anul cand o
altg lovituraIl puse si in stgpanirea Chiliei.4. La 1472, ca-
lauzi din Rusia polang, de la Braczlaw si din locurile vecine,
(Nonti pe magistratii viitori ai Caffei de la Camenita la
aqua Illicis", la raul Lerici sau Niprul, de unde apoi se
trecea la Caffa 5. Dupa ce, poate, in 1475, Turcii luara Lerici,
se credea ca ei au fost izgoniti de acolo de cruciata polona
din 1496'.
Situatia lui Stefan, de domn al c,etatilor de la gurile Du-
narii pana la hotarele Crimeii, de cumnat al fratilor Com-
neni ce stapaniau la Mangup sau Theodoroi, de-asupra
Caffei, de ajutator in vremuri grele al marii cetati de co-
mert a Pontului face ca numele lui si al Moldovei sa fie
f carta dese ori pomenite in actele, pastrate mgca.r in parte,
1 !bid., pp. 32-6.
2 Pegolotti, Practica della mercatura, p. 25 (intAiu la Nistor, Handels-
beziehungen, -p. 188, nota 2).
3 Chilla fi Cetatea-Alba, pp. 116-18.
4 !bid., pp. 129-30.
Acte 1 fragmente, ill, p. 49.
Chilla fi Cetatea-Albä, p. 173.
 124

ale guvernului genoves in Marea Neagrit. Soli ai CetXtii-

Albe" primiau daruri la Caffa in 1460 Inca precum de
ahninterea veniau aici i trimesi de-ai lui Vlad Tapes, in
clipa ultimei lupte i cMerii acestuia, fair', de Sultanul in-
susii care intrase in tara lui, la 1462 2. Stefan awn ca re-
presintat aici in 1463 pe nn Bartolomeiu sau Barcac,
poate Bartolomeiu Dragffy, care joaci. apoi un rol in Un-
gana : aducen un cal a primia in dar bucitti de camocat
.supai i bestabe,s, varietitti tittgresti ; i se &ruin t3i! un o,spitt
solemn'. Astfel de soh romrtnesti mergeau a mai departe,
pan. la' Sevastopol, piing la Symbolon-Cambalo (acum Ba-
laclava). Nu lipsiau nici negustorii de fiunte din Suceava,
pentra cari se grtsiau iaräi viguri de pretioase postavuri
asiatice", ori Armeni din Cetatea-Albii.8. Luarea Chiliei fu
indatg, comúnicaa la Caffa, unde trimesul se invrednici de
foarte bung, primire
Când apoi, la 1469, o flot5, turceaScâ se presintä, la Sulina
si se zvonia de o surprindere asupra Caffesii,
la ca.ri Stefan trimesese iarài solii sai, avorg aceleasi te-
men i ca a Domnul Moldoveig. Se cereau acestuia earti de
trecere,'se 'aintau legriturile lui cu cunmatul su Sachi",
Isac dé Mangup (1471)8. In afacerile tittIresti ale Sultanu-
lui Eminec, care fu intemnitat un. timp la Cetatea-Albk
panr, izbuti s5. se strecoare de acole, in ale lui Uzun-Ha-
san, puternicul Han al Persiei sot al unei Coninene din
Trapezunt, ruda cu Doamna Maria din Mangnp, ca,re
se .ridicase asupra Sultanuluil°, interesele Caffei si ale Mol-

Acte fi fragmente, III, pp. 37-8.

2 Ibid., pp. 39-40.
3 Ibid., pp. 40-1.
4 Ibid., p. 42.
Ibid., p. 46.
Ibid., p. 43.
7 Ibid. Cf. Chilla fi Ceiatea-Albd, pp. 31-2.
Acte fi fragmente, Ill, p. 47.
9 Ibid., pp. 50-1.
1° V. Iorga, Venetia In Marea Neagrd, III (Analele Academiei Ro-
mane" pe 1914).
 125

dovei erau solidare. Magistratir, numiti pentru aceasta ceta-

te luau foarte adese ori drumul Moldovei.
Un Dorino Cattaneo, cares ocupa in 1465 locul de alma-
ras j vames al tärii Moldovei' 1, un Conrad dal Porto sta-
teau in Suc,eava, i barbierul",adeca medicul Domnului
nainte de 1460 era maestru Zoane', un Genoves 2. In
1464-5 se dadu un salvconduct general tuturon oficialilor
Caffei8.
Totusi Stefan nu era un observator riguros al pacii cu.
negustorii genovesi din Marea Neagra. De multe ori ei avu-
ra a se plange de dansul pentru pagubele aduse oamonilor
lor. Fiindca' Grigore de Reza, unul din consulii anului 1464,
nu putuse furnisa dostul de rapede o sabie dupa moda ro-
matneaseä" i se daduse insa la venire un buzdugan au-
rit acest fu arestat in trecerea prin Moldova, la sfarsi-
tul functiunilor sale, in 1467, si adus cu carul ca boi
Voevod, pentru ca nu i se infatisase" ; boierii ce-1 paziau,
Il prädara si-1 amenintara eu moartea 4.
De aici urma solia lui Guglielmo CentUrione din partea
Caffei si alta din partea Hanului ; solii nu indraznira ins&
a iesi din Cetatea-Alba : cu aceasta Reza si ai sal isi pitura.
scapa trupurile, dar nu si lucrurile. Urma solia genovesa
a lui Carlo Cieogna (1470), care nu se multami ca un non
salv-conduct dat Caffesilor. In 1473 Stefan opri, in trece-
rea lui, pe non! consul Antoniotto de Gabella, i salv-con-
ductele Moldovenilor pentru Caffa fur& suspendate in,
sehimb, la 1474. In Septembre in* de si se lua gran de la
Getatea-Alba, Unde este destul", se vorbia numai de nego-
cien i pentru pace, care se urmau la Suceava de un nou tri-
mis, Cavallino Cavallo'. Poate ea o deplina intelegere
lusese incheiata nici in acea grozava zi din luitie 1475, and!

1 Studii # doc., XXIII, p, 296, no. xur,

Acte # fragmente, III, pp. 42-3.
s Ibid., p 43.
4 Ibid., pp. 4, 5.
5 Ibid.
Chilia i Cetatea-Albd, pp. 134-6.
 126

puterea Caffei, atacatg de flota lui Mohammed al II-lea, s4

pr'gbusi. Stefan trimisese vie-o 300 de ostasi din Cetatea-
Albg, ca cumnatul Alexandru, impotriva domnuluil de Man-
gup, fratelle acestnia, unit cu, Turcii : o parte din ei
Juptarli. la Caffa si perirg apgrând-o. intre locuitorii prg-
dati, prinsi, vádduti ca robi, depbrta.ti la Colistantinopoi
.erau, pe' 'Stagg CancaSieni,- Georgieni, Rusi, si de sigur
',Grad i Armeni, un numgr de Roragni, mai ales Moldoveni.
.Soldaia, Cembalo, Ropa, 'Tana veaetiang, Mangupul Com-
nenilor ajunserg tot at'unci in puterea Sultan.ului 2 Numai
Chilia Cetatea-Albg ^puturg segria deocamdatg
In' 1476 %tali ins& la Suceava prinsi genovesi, de la cari
131-a rImason 'povestike a vicisitudinilor din acest an al ins-
irangerii'. Hit Stefan la Valea-Albg. Sclavii se duceau.prin
Moldova in' Apus "de. cgtre Ca:ffesi, si Angelo Squarzafico,
avea Cu paisprezece roabe, fu omorit de hoti In
thuntii Bistritei4. La Cetatea-Albg veniau in 1478 Floren-
did din Pera ca piper si cumpgram, pentru sume asa de
znarPca 2.000 de galbeni", piel (3.000 de bud05. Iar ei
.dupg &dares.. betlitilor din Sudul Moldovei bâte un Italian
din Celia se afla, la Suceave. pentru a cumpgra postav apu-
sean de la Armeniit din Linv and, la 1482, Matrega,
in peninsula Taman; fu luatg de Turci, seniorul, Zaharia
'.de' Ghitulfi, se pulialge eg a fost prgdat. in Moldova, uncle
fugise, de Stefan, fiind llisat gol'', de si pe urmg el of aria
'un adgpost, 1n caster in Moldova,' lut i alor sal'.

Soliile pe care Stefan le trimise, din 1475 inainte, in

I Bogdan, Doc. lui Stefan-cel-Mare, II, p. 334 §i urm.

Studii l doc., XVI. p. 110 0 urm.
China i Cetatea-Albd, pp. 143-5.
Acte i fragmente, III, pp. 52-3.
5 Studil ;1 documente, XVI, p. 122, 'no. xvi. Cate un Tedaldi la Licv
"Inca In 1492, 1496, 1506; ibid., XXIII, p. 321, no. C; p. 323, no. evil;
p. 831, n-o cxxv.
¡bid., pp. 321-2, no. cr.
Acte # fragmente, III, p. 63.
 127

Apus 1, pentru a-$i aräta sta.rea nenorocitä, $i primejdia

care4 amenintä, din partea Turcilor, atinserä lui randul in-
täiu Venatia si apoi Curtea, romanä i Florenta 2. Ele aveau
insä numai un scop politic : chiar cánd pästrau Tana, ale
cärii vechi legäturi cu Liovul8 incetaserä de mult, Ve-
netienii nu Ineercaserä a Inoda legäturi cu Moldova ;1 acum,
oând punctul de plecare lipsia, cu atät mai putin. O deca-
due deSävärsitä si iremediabilä atinse $i porturile Marii
Negre indatä, ce Ienicerii intrarä In ele. Intr'un tärziu se
mai-pomente doar de un negot särac cu materii prime
la Chilia 4. Prin solia,. din 1479i a lui Tamblac, unchiul"
säu, Stefan asigura guvernul venetian cg, atäta timp
Chilia a Cetatea-AIM-i apartin Inc& el ar avea mijlocul
dea inapoi cre$tinilor Caffa i toatä acea Gotie cramlea-
nil 6. Dar steaua.lui Uzuan-Hassan apusese, marile sperante
ale Ligei crestine cu .greu Injghebate contra Sultanului Mo-
hammed al II-lea se stinseserit ci totul, ceasul pácii cu Turcii
se apropia. In loe sá redea crestinätätii posesiunile pontice
pierdute, Stefan trebui sá sufere durerea despoierii sale de
portul Dunilrii-de-jos a de acela al Limanului. Vestea sosi
la Venetia intr`un moment când legáturile cu Poarta erau
excelente, a. Signoria, in loe sá aräte piireri de räu aliatu-
lui de oclinioara, se gräbi s'ä felicite pe cuceritorul pägän 6.
Si mai tärziu soli moldoveni cercetarä Venetia. Ei crtutax
un medic pentru vechea rang, de la picior ai stäpanului lor
ori leacuri, si aveau i sarcina de a face uneie cumpärä-
turi de obiecte de lux, ca brocartul de aur a mätasa, ju-
vaierele, pentru Curte T. Dar, precum trimeterea Jor $i
tot asa sosirea la Suceava de soli venetieni nu mai avea
Notitele, .privitoare la cele de dupg 1479, din Diaril ale lui Sanudo
le-am strAns Inteun articol din .,Archiva" de la Iasi, IX.
Venetia In Marea-Nedgrd, III; Studii fi doc., XVI, p. 121, h-o
5 Tafel si Thomas, Diplomatariurn veneto-byzantinum, I, p. 267. Cf.
Nistor, Handelsbeziehungen, p. 197.
4 Notes et eitralts, IV, tabla V.
5 Venetia fa Marea Neagrd, III. p. 70.
Ibid., pp. 75-6. Cf. l t Hurmuzaki, VIII, pp. 28-8.
7 Archiva din lasi, 4 c.. Cf..si Nistor, Handelsbeziehungen, p. 2017
 128

nicio insemnatate politica, ea nu insemna niciun adeva-

rat schimb comercial. Cand Matei de Murano, medical ve-
netian al Voevodului, descrie Moldova, el Ii laud/ situatia
si bogatia in tot fetal de reade : grane care se samtina
April si Maiu si se culeg in August si Septembre, vinurk
ca acelea din Friul, patria" friulana a Venetienilor, pa-
suni desavarsite", care ar putea brani si peste 100.000 de,
cai. Dar vre-o amintire a unuii comert venetian serios,
vre-un indemn ca acest comen t sä inceapa, vre-o indicatie-
a domeniilor asupra carora el s'ar putea intinde cu folos,
nu intalnim. Petru Bares trimetea doar la Venetia ca
aduca otravá impotriva dusrnanilor sal '1 lar, pe de alta
parte, afara de mentiunea unor negustori ucisi la Dunare
in 1481 2 Turcii ei insii nu veniau sá inlocuiasca pe acei
Levantini pe cari-i inlaturase intaiu numai groaza, apoi si
stapanirea lor. Singuri Evreii bateau Inca inainte de 1480.
aceste drumuri, venind de-a dreptul din Constantinopol e.
Matei de Murano a putut vorbi in Suceava cu negus-
tori de vin din Constantinopol", cale de cinsprezec,e--doug-
zeci de zile, cari, rostindu-se dusmaneste despre Turci, eran
prin.urmare crestini. In mare parte crestini catolici, La-
tini", Francf, dar de sigur si Greci in oarecare numär.
Pe departe acesti Greci nu eran asa de multi in Moldova ---
cei din Cetatea-Alba disparara iute intre negustorii pamin-
tani, cum vom vedea ca in principatul vecin al Taril-Ro-
nianesti, la care veniau acuma.

'Aici rostul Genovesilor, al Venetienilor e nu/. In 1409'

doar un Gaspar Italianul pretinde cá Stefan diacul dirt
Brasov a vandut fara drept piperul a patru Greci si pro-
voaca represalii impotriva ac,eluia : in lipsa lui, procesulk
se judeca inaintea Vornicului Neagul si a delegatilor tar-
Hurmuzaki, XV, p. 414.
¡bid., p. 116, n-o. cCvu.
Un Avram din Constantinopol in Liov la 1477-9; &add doe
XXIII, p. 312, n.o LXV1. Avram l Moise la 1479; ibid., p. 313, n-o Lxx
Dar un David fiul lul Moise, Annean, la 1484: ibid., p. 316, n-o Lxxxm-
 129

govisteni i brasoveni, in orasul celor dintedu 1. Ce saracie

in aceasta privinta fata de Moldova, In care un Dorino Cat-
taneo e vames, un master Loan" medic, atatia altii, negus-
tori cunoscuti i sprijiniti de Domnie, in care sute de Italie-
ni traiesc supt obladuirea parcalabilor din Cetatea-Alb& ori
a altor dregatori ai thrii !
Rolul elementului latin 1-ar fi putu juca insa Ragusanii,
de foarte mult timp inca din zilele Tarului bulgaresc loan
Asan, dela inceputul veacului al XII-lea, amestecati, pe
basa, unor largi privilegii, in toata viata comercial. a Pe-
ninsulei Balcanice. Stefan Dusan Ii oprise, in 1349, numai
de a exporta arme In tara lui Basarab'', iar Murad al
II-lea li intarise dreptul de a face comert e aici fara vre-o
restrictie 2.
In scrisorile ragusane de la inceputul veacului al XV-lea
informatiile privitoare la Tara-Româneasc i chiar la Mol-
dova nu sunt fara inotiv asa, de nou i exacta: ele se spri-
jina pe scrisorile negustorilor asezati la noi. Cateva nume
se si intalnesc in documente: la 1438 se judeca Liubisa
Ivanovici cu Bogdan Vlasievici i Racat Boghisici i Maroe
Marin, fratii Iurcovici, din Targoviste", pentru o neinte-
legere de targ privitoe,re la niste postav rosu (de certis
cremesiis" ; fr. cramoisi). Ca e verba de Targovistea mun-
teana, o dovedeste un act din Novembre, in care Marinco Iur-
ghievici e aratat ca fiind din Valachia" (de Vlalachia"). In
sfarsit tot pe acest timp intalnim alti doi Ragusani cari fuse-
sera. pagubiti in Valabia" (In Vlachiam") de lucruri In va-
19are de 50 de perperi, Impreuna i cu calui care ducea acea-
sta marfa 8. Negustori din acest departat Dubrovnic dela Ma-
rea Adriatica se afla si in ; ni s'a pastrat scrisoarea
slavona a judetului si pargariler de acolo catrë Brasoveni
In afacerea lui Mihociu, caruia i se zice din cauza obarsiei
sale ragusane .,Latinetul", Letinul" : venit din patria sa
I Hurmuzaki, XV, p. 73, n-o cxxvn.
2 Miklosich, Monumenta Serbica, pp. 146, 410. Cf. Nisfor, Handelsbe-
zichungen, pp. 204-5..
3 Studli fi doc., III, pp. Lxxx-L
9
 130

de-a dreptul, acesta se Meuse supus muntean, dându-i-se

om domnului nostru Voevodului, si este orásean si pláteste
bir la un loe cu ceilalti oráseni" ; el merge a pe Brasov,
uncle i se fácuse o nápaste Dincolo de Dunkre, in Vidin,
In Silistra, asezárile Ragusanilor erau a mai vechi, i ei a-
veau o colonie, de prin veacul al XIV-lea, credem, in Timi-
soara. Latinii" din actele unguresti 91e evului mediu sunt
adesea, nu Italieni, ci Ragusani.
In t.impuri mai vechi nu intálnim tsi relatii oficiale, si
de sigur c Ragusanii n'aveau privilegii, ceia ce a,ducea pe
unul ea Mihociu, ha poate a pe tovarásii din Tárgoviste,
treacI supt ocrotirea orasului unde se aseazil, si a Domniei,
ceia ce in Moldova, unde totul se facea cu drepturi scrisa,
nu se intálneste niciodatl. Dar la 1517 se intrebuinta calea
prin Ragusa pentru a se trimete la Venetia medicul hi-
rurg" al lui Neagoe Basarab, ca.re aducea dogelui, ca si solii
lui Stefan-eel-Mare odinioará, bláni scumpe din Rásárit
cauta probabil brocarturi : alegerea cdii celei nouá se dato-
reste natio.nalitátii trimesului, el insusi un Ragusan, Iero-
nim Matievici, pe care orasul lui de nastere-1 cinsti dándu-i
daruri, la dus i la intors (cesti de argint, intre altele); pen-
tru calul, de vre-o 12 galbeni", pe care-I adusesel Guvernu-
lui micii Republice, se acorda un tratament prietenos la
vam5," lucrurilor si márfurilor" venetierne ce se indreptau,
In April 1518, spre DunKre.

Gel d'intkiu Grec fácând din Tara-Románeascá negot in

Ardeal e Femiano (Tharnianos'), in serviciul Iui Alexandru-
Vodg, Aldea, care fuge la Brasov, nu numai cu sinete ale u-
nui, negustor din Cámpulung, dar si cu unele lucruri luate
din Cámara noastrI", scrie'Vodr,, ea un trádiitor 51 necre-
dincios al nostru" ; Alexandru trimete pe zisul negustor

1 Bogdan, Doc.-0 regeste, pp. 236-7.

Archiva din Iasi, anul IX, articolul mieu, citat, Doug documente din
archivele ragusane relative la un trimes la Venetia de Basaranl 111-lea
(Neagoe)". Cf. si Hasdeu, Arch. istorica, II, p. 69; Hurmuzaki, VIII, p.
45, no. mr.
 131

dup. fugar Avem apoi pe jupan Sarandino", din epoca..

tui Vlad Dracul2. La 1495 se arest.% la Brasov un Grec, pe-
care Voevodul Ardealului Il inchidea in, ceta.tea Branului a.
Am vAzut pe cei patru Greci judedndu-se innaintea Vorni-
cului Nea.gul la TArgoviste, indatti clupg aceia: Un Gheorghe
Grecul lucra la Sibiiu, In 1500, cu Armeanul Avedic si cu
Romani*. IntreprinzAtori i ireti, ei supgrau pe Ardeleni,
cari cereau, dupit 1500, Domnilor munteni sA, li se taie calm,
dar acestia rAspundeau c. n'au niel o putere asupra unor
cameni cari siint iei dupusi ai aceluiasi ImpArat din Tari-
grad 5. sigur nu un boier din satul Greci, un Grecean,
un negustor din Greci", aded din.tre Greci", e acel Duca,
de care vorbesc, pe la 1460, Brasovenii, cand ti dan in mina
lucruri, probabil tot 8le lui, oprite oAndva In orasul lor :
stofg. de atlaz, de ursinic, de camhil,, de postav rosu, zis aiei,
romAneste, ilocarlat (scarlaito, écliariate), paftale, covoare si
o plapomg, tot de carahA6. Printre acesti Greci cari prin
Muntenia fAceau un necontenit comert cu Brasovul este si
ace' Gheorghe Lascar (Laskaris), care vindea cearA, roma-
neascii, pentru aramti,, fler, pfinzA i postav 7. Faptul c Vlad
Dracul si-1 fAcuse agent, nu inseamnti mai mult in ce pri-
veste obArsia lui dedt pentru cuta,re Genoves din Moldova
faptul c, ajunsese vameSul lui Stefan-eel-Mare.
Grecii figureazA, Inca la 1545 in rAndul intAiu lata. de Ro-
anAni In negotul oriental al Sibiiului. Ei sunt datori, ca
acestia, depuie marfa in Kaufhous, in casa. negusto-
rilor", un f el de fondaco, putAndu-le EA rasa in sama dregA.--
torilor ce o pAzesc si o supraSegheazit : der Hausgraf, con-
tele casei", ì hangiul, der Wirt. Nu e voie a se vinde zilnic-
i

Hurmuzaki, XV. p. 15, no. xix (anul 1431).

Bogdan,.Relatiiie, p. 69, no. XLVI.
3 Hurinuzaki, XV, p. 144, no. ccuut.
4 ¡bid., pp. 153-4.

5 Bogdati, Documente ;I regeste, p. 281, no. cxxn.

6 Bogdan, Relatille, pp. 297-8, no. coax.
7 Ibid., pp. 264-7, n-je ccx1n-nr.ZAgoreanu (literal: din Zagora").
de la p. 231, no. CXCIII, nu e un Bulgar adevArat, ci un $cheiu din
Brapv.
 132

In oras, nici a se desface cu mgrunjisul prin sate, ci numai

la Sibiiu, in ziva tArgului. La plecarea in Tara-Bomitneascg
trebuie instiinjat Magistratul. Heringii (scrumbiile), vbiul
de Malvasia, piatra acrä nu se pot vinde cu butea, untde-
lemnul (Paurnoell") cu funtul. Vinzarea ciare oraseni supt
valoarea de 3 florini nu e ingiiduitg, precum knici aceia de
covoare i plapome (Tekeltucher") la gospodine. Gumpg-
rarea de fier sau ojel li e inggduitg nurnai dupg, ce orasul
isi va fi, indestulat nevoia. Se mai veda cà pentru precupejie
astfei de negustori se asezaserg prin satele vecine, ea la
Avrig : de aceia se inlitturg de aici toj aceia c,a,ri trec peste
numgrul de paisprezece

Dintre Orientalid de alta confesiune sau de alfg, lege, gg-

sim aici, la Munteni, cate un Armean. Astfel precum
viideste i numele acel Hacic tle RAmnic, al cgrui fiu, un
sgrman" al Domniei, avea gáltevi eu un Sas din Brasov pe
la 1500: el intrejinea leggturi de afaceri cu un Evreu, ceia
ce inseamng unul venit din nimia, cu. märfuri rilsgritene'.
Armeni mai erau : astfel acá Avedic ca.re, la 1500, apare
lángal Gheorghe Grecul si Rorngnii Mihnea. i Ghirca, lângg
Dragotil din Arges, intr'o afacere de datorie cu un Sibian ".
Dar Evreii nu Runt porrreniji in documente.

in schimi), din aceleasi pgrji de peste Dungre, ayear

Turci. Astfel Turcul" i nu e vorba numai de un nume
ca acesta: care serie pe la 1480 Brasovenilor cu privire
la un om din rággras, a cäruj femeie, robitg, e indatorise
a o aduce din Nicopol, prerum flcuse i cu femeia, copiii
si insgsi persoana altui Fgarásan, dintr'un cunoscut neanr
de boieri, Talaba 4. Era deci unul din rgscumpgrgtorii prin-
silor de razboiu, cari, pe vremea ~asta dé neastAmpär
militar turcesc, fáceau huno afacen In toate jerife Rgsgri-
Hurmuzaki, XV. p. 439, no. DCCOckn.
2 Begdan, 1. c. p. 234.
3 Hurmuzaki, XV, pp. 152-4.
Bogdan, Relatiile, p. 285. no. CCXXX.
 13

tului. In Moldova, un Evreu aducea la 1467 o doamng po-

long de la Tatari i fixi3, pretul de rgscurnpärare 1 Vitelo pe,
care in vremea lui Neagoe Basarab le vindeau la noi Tur-
ca', erau de sigur tot din prada nävälirilor anuale. In logg-
turg I cu Domnia pe acest timp, ei apar ca prieteni" ai lui
Vodg, cgruia-i aduoeau banii trebuitori pentru tribut si
cumpärgtori: nu treceau in Ardeal, ceia ce putea sg fie une
ori primejdios pentru, dânsii, ci se opriau cu marfa la Bucu-
resti, unde Vodil cherna pe c,eilalti prieto/1i', sasi, sil vie cu
bani de cumpärgtoare 2 Un Turc, Mehmed, f gcea afaceri la
1509 cu ginerele lui Petre doftorul", pe care Mihnea-cel-
Rgu, Domnul muntean, il privia ca pe un boier al säu ;
doftorul" daduse garantie pentru ginere si era urmitrit
pentru datorie cu ajutorul pArcglabului ungur din c,etatea
Nienarilor. Si. ce", striga Vod5 la amenintgrile de zäbe-
Tire ale acestuia, patera noi sä ditin legati in maulle Turci-
lor pentru datoriile ginerelui lui pe acest om drept, cu co-
piii i sotia se 4 ?
Marfa. turceascg era mai cunoscutg deck negustorii turci.
1;asarab-ce1-Bgtran o defineste odatä: piper, ingtasä" s. a.1.
"Sä aditugim, i dupg o insemnare de vamg brasoveanä. din
1507: bogaslile. camelotul, olofirul (purpura) 6 camha, haz-
deele covoarele (pe längg coc5,rlatul" rosu) O altg soco-
tealg de vamä, slavong, din 1508-9, adgugia : astariul de
bumbac, atlazul, ceatma de matasg brodatä, cef tul tot de
sandalul, cofteriile de satin, ggitanul, caftanele,
mahramele, mesii i papucii, mutcalul (cit), tafte, s'Arme,

lorga, !stork Evrellor fa tedie noastre, din Analele Academiel

RomOne" pe 1913, pp. 4-5.
2 Bogdan, Doc. l reges te, p. P50.
3 Ibid., pp. 153-4, no. a.v; Relatille, pp. 1234, no. xctrin : In locul
d'intAiu e fixatA scrisoarea In vremea lui Neagoe, In cealaità, in a lui
Basarab-cel-Mare.
4 Hurmuzaki, XV. pp. 190-1, no. CCCXLVII.
3 BOgdari, Relatille, p. 128, no. di.
6 Pentru acesta v. ibidm p. 152.
7Jbid. p. 167,
1 Hurmnzakl, XV, p, 176, no. ccCXxv1.
 .134

stofe de fir, betealä, bläni de singeap, testemele, mese (fete

de mas,), -teci, paivans (funii), nästrape i ibrice, Camille,
nestimate i; in aceiasi c,ategorie intrau scrumbiile, vinul de
Malvasia, piatra acrä, plapomele 2 untdelemnul.
Dar, cum e. in casul a doi negu-stori din Cámpulung, pe
vremea lui Neagoe, cari luaserä marfä de la un celebi" 8,
negustori prtmánteni, dad, rni negustorii greci, se ingrijiau
de purtarea prin tarä si trecerea peste granitä a märfurilor-
levantine.

In Moldova, Grecii onenaturalisat", aceia cari sunt nu-

mai in trecere, cari nu-si au a*e4area intr'un anume oras
bucurándu-se de toate drepturile pamântenilor, sunt foarte
putini : i-au inläturat de la, inceput Italianii levantini. Nici-
odatä o asociare a lor cu Moldovenii nu se) face, a*a cum am
väzut c plait la 1550 se fame, intre Munteni *i Greci. Doar-
la 1562 un Giani (Dzany) Grecul, negustor in Moldova",
aduce *ofran la Sniatin 4,i indatä, dupg, aceasta apare ca
negustor al Sultanului in Moscovia pentru bläni i dinti
de peste Andrei Chalkondylas din Constantinopol, cares
fácea insä i pe ascuns afacerile lui Petru Rare*, du*man
a/ Poloniei, Vita ce mäsuri de oprire furä luate.
In schimb, sunt foarte multi Armeni, dar, iareisi, nicb
orientali, ca dincolo, nici striiini de fare, ci deveniti, de.
indigeni ins orasele de sus ale Moldovei, precum
eran in cele de jos. Sunt Galitieni, de origine calfesä', a*ezati
In Siretiu *i in Suceava, in Roman deocamdata, de unde-
vor trece cu vrernea in Boto*ani i Ia*i, in Galati, in Bacau,
In Tirgu-Ocnei *i In Focsani, indata, ce aceste orase vor do-
bandi o insemnä'tate comerciará sau, in general, economica..
Astfel Cocea. Armeanul din Suceava, care facea, se pare,
Bogdan, Doc. fi regeste, p. 319 i urm.
2 Hurmuzaki, XV, pp. 117-8, no. CX2a.
3 Bogdan, Doc. i regeste, p. 266, no. LXXVin.
Studill fi doc., XXIII, D. 334, no. CXXXvn.
3 Ibid., pp. 355-6, no. cxLu; Hurmuzaki, Supl. Ill, p. 47.
La 1475, un Armean din Tocat e In trecere la Liov (Studii doc
XXIII, p. 309, no. Lvi).
 135

el in. 1462 negot de räscumpärare a prinsilor de. rázboiu

din Polonia': el, era in leaturi cu Dorino Cattaneo, cunos-
cutul vames al lui Stefan-cel-Mare5 i ingrijia de negotul
cu peste, cu morun (chiar i präjit), in cara, pe care-1 fäcea
Liov Stefan-Voda insu5i5. Armenii Sahac i Agopsa,
din Suceava, amändoi, care oras avea insä negustori ger-
mani, supt un soltuz zis grov" (Graf) i pärgari i purta
corespandentä cu Ardealul in limba acestora pänä tärziu in
veacul al XV-lea, ca si Baia singura5, cumpärä la
Hoy piei de iepure de casä ; cel d'intaiu avea i locuintä
acolo Armenii din Suceava, unii cu nume tätäresti, Tolac,
Ulubeiu, Sabdbeiu, primesc la 1476 dreptul de cettiteni ar-
meni ai Liovului, unde se strämutä impreuna cu elite un
mester rus din acelasi tärg 5. Mai de mult era asezat acolo
Armeanul rartat, pe care numele-I aratä a fi de la noi La
Siretiu erau negustorii Simco j Hreor (Grigore), fiul
Obenco, Armeni rusificati, cari ecrau bine pretuiti pe piala
Liovului.5. Un. Asvadiir de acolo, socotit ca Moldovean",
fama la 1593 negot de cearä in Galitia and churA, ceta-
tile de Miazitzi ale Moldovei, acel care merse in cercetare

1 !bid., p. 295, no. DC.

2 Ibid., p. 296, n-o.
Ibid., p, 306, no. xi.vt. Pesti de acestia sumpArl acolo Armeanul Ca-
linic (ibid. fi p. 306, no. xLvit: l'Amare cAtre negustorul de peste lio-
vean Matvel). Apoi p. 307, n-le xt..vm-u; pp. 308-9, n-le
Hurmuzaki, XV, passim. loan Kelcz din Baia Gde Moldavia. civi-
tate Valachie*), In legAturA cu Liovul la 1508; Studli fi doc XXIII. pp.
331-2, n-o CXXVIIL Mesteri germani din Moldova" si Cotnari, ibid., p.
332, n-le CXXX-L Cf. loan Moldoveanul de Bielc", 1527; ibid., p.
335, n-o CXXXIX. Ivan din Roman, ibid., n-o CXLI (a. 1533).
6 Ibid., p. 297, n-o xv; p. 311, n-o Lxtf.
Ibid., p. 310, n-o Lvn. Unul din Armen' era blAnar ((bid.). La Liov.
un Armean poartA numele de Timirbasa (Ibid., n-o txm). Maml-sa se
cherna Mugal-catun (cadanA).
' !bid., p. 310, n-o Lix ; p. 320, n-o xcw. Un Dimitras, poate tot
Armean, acolo; la 1476 (ibid., p. 311, no. 1-x). Tot asa un Mihne (Ibid.,
p. 315, n-o wocv1).
Ibid., p. 300, no. xxvi.
9 lbid., p. 322, no. civ.
 136

ppntru Lioveni, in 1484, u Armeamul Zaharca Poate e

acelasi care functioneazg mai tgrziu ca garatnt pentru Ar-
meanul din Suceava Derwal" 2. Nicolae din Moldova'', ne-
gustor prin Liov in apropierea anului 1490, e acelasi cu
Nigolos din Suceava", Armean ca i oei de mai sus : gine-
rele lui se cherna Ivasco. Nicolae aducea cu dânsul i aur,
argint, mgratritare 2. Un Armean din Moldova" era la 1500
rudg, consanguineus" cu Iurgi Grecul" tot de acolo 4. Ceva
mai tilrziu Stepan Armeanul din Suceava" ducea mgrfuri
moldovenesti in Turcia ca i la Muscali2, in acelasi timp
cAnd lucrau la Liov conceatenii si Mama si Bogdan,
in legaturg cu Nigolos, pomenit mai sus'. Gátre 1550 apare,
cumpgrand acolo, cu cai moldovenesti, cà..1dIri cu doug
torti", un Armean din Botosani, orasul Doamneti Elena
Bares, Ivasco, ginerele lui Bogdan Sahac

Am intglrdt cgteva nume de Evrei oonstantinopolitani la

Liov, unde eran i destui Evrei din Germania. In Mol-
dova acest element comercial lipseste cu totul. lar, at des-
pre Turci, aflgna doar la Liov in 1547 pe Seremet
Fait, Turci, factori i pletaipotenti ai lui Hogea-Isaac-Emin,
vames in Adrianopol" cari de sigur treceau adesea i prin
Moldova.

Ibid., p. 317, no. Lxxxv.

Ibid., p. 319, no. xc.
s Ibid., pp. 319-31, n-le xcv, xcvm.
4 Ibid., p. 327, no. cxvt.
a Ibid., p. 329, n-o cxxtt.
Ibid., p. 332, no. cxxix. Cf. negot cu malvaste i morun la 1516,
ibid., p. 333, no. cxxxix.
Ibid., pp. 338-9, no. CCXLI.
8 ¡bid, p. 339, no. cxux.
 CAPITOLUL IV.

Negustori si orase plink' la 1550.

Stäpâni directi pe o mare parte din pämäntul terii,
drepturi asupra unora dintre produse, Doninii
amiinduror Principatelor erau printre cei d'intaiu negustori.
Stefan-cal-Mare vindea, cum am vazut, morun la Liov.
Pentru aceasta se intrebuintau in Moldova ca agenti
veniti In ta,rit cu afacen i cärora li se vänduserä.
asa incat erau mai mult In atingere cu negustorii din alte
pärti, cari i aveau mai mare nevoie de dAnsii. Asa se in-
tämplii, pe vremea lui Stefan, cu Genovesul Dorino Cattaneo,
cu Simca Armeanul, care-i luä locul cu Grecul Chiracol,
Vistier i Vames pe la 1480 . De la un tinip vamesul mare
era (Chiracol, Trotusan) i Vistierul-cel-Mare 8. De la vecini
se capiitase scutirea, totalä de vamii a märfurilor Domniei ;
avem dovezi pentru Moldova. Sit nu-i luati vamti de loc,
aid e cumpärätura Domniei Mele", serie ()data. i Radu-cel-
Frumos Brasovenilor, la cari trimete pe Frâncul, un
Frânc", latiln sau radusan, pentru lucruri ce-i trebue Dom-
niel Mele" 4. Tot asa, ceva mai tärziu, Stefan-cel-Mase aratä.
acelorasi Brasoveni cä Trotusan Spätar al, omul sau, aduce
marfl de-a noastrii" ca s'o schimbe acolo cu lucruri de ne-
voie : scäri de sea, arme si funii : vä naai rugam pe dum-
-neavoastrit sti nu ni luati vamg, cäci eu al vostru sunt In
toata viata Mea si bucuros voiu face voia voasträ, oricare
Studii fi doc, XXIII, pp. 321-2, no. CL
2 Bogdan, Doc. moldovene#1, pp. 58-9, no. xxvn.
3 Ibid.. p. 59.
4 Bogdan, Relafiile, p. 109, no. =ay.
 138

Var fi voia" 1.. Se vede mai tárziu c. i Domnii Moldovei

iertau de vaina cunlpáráturile din tara lor (boj i altele) ale
biráului brasovean2. Dar era vorba totdeauna numai de
cumpáráturi, i anume pentru hranä, pentru casa ori pen-
tru Stat, pentru rázboiu, pentru daruri la Poartii. Cand ga-
sim pe vamesi, ca pe Chiracola i Bncium, plâng*ándu-se
li s'a luat de vecini vamä de la marfa lor", intelegem
aceastá marra era de fapt a unuia mai mare si mai tare
decát dánsis.

Tot ca mari proprietari de mosii, ca oameni Cu trecere

trebuiau sä facá negot. ti gasa in aceastá
calitate de negustori in amândouá terile, mai ales de pe la
1450 Innainte. Cel mai insemnat om de afaceri" din Mol-
dova flilor lui Alexandru-cel-Bun e Mihul Logofittul, fiu/
bogatului popa Iuga, ruglitorul" i favoritul lui Alexanaru,
care Mihul incepuse ca grámatic sau pisar prin 1453 4. Cre-
dincios epitrop al lui Vod'á-Alexandru, el avea legátuni cu
nobilii marginasi din Polonia; ca loan de Buczacz, cari-i ra-
mâneau datori si se porniau la dusmánie cu dássul, incheind
apoi acta formale de pace prin care se obligau a pláti In
bani, supt pedeapsá de gloabá In boj pe mosiile lor 5. Mu-
zile de Buczacz, starostele pocutian de Colomeia i Sniatin,
starostele ostilor podolene, Bartos de Buczacz, il priviau
ca pe un frate i prieten" si-i rágáduiau adápost la Sniatin
ori Colomeia, cu dreptul de a se linea din jumatatea vámii
si din venitul morii orasului ; putea sg, se aseze, de altfel,
la Carapciu, unde ar fi avut toatá vama, ca i satul vecin.
Stânca,, i alte posesiuni vecino ale familiei 6. In srársit regele

Bogdan, Doc. Moldovenefti, pp. 47-8 i de aicl In Doc. lui .Ftefan-

Cel-Mare, II, pp. 467-8, no. ciaxxvill.
Bogdan, Doc. Moldovenefti, pp. 55-6.
3 Ibid., pp. 58-9. Pentru scutirea de vara6 a lui Ram, Hurmuzaki,
XV, p. 369, no. DCLXXIL
4 Hurmuzald, I', p. 868. Cf. ibid., pp. 876, NO-1, 882-6, 884-5.
3 Ibid., 11', pp. 66C-1, no. DX.
Ibid., I', p. 888, no. noca.
 139

insusi ii dcorda, la, 1453,.prin irimesii si in Moldova, cari

dau actul lor din Siretiu, o pensie de 100 de marci pe an de
la ocnele Cracoviei si ale Rusiei intregil. Peste trei .ani, in
1456, el si fratii apatau voie de a sta lai Oalitia, la Colomeia:
la .Drohobycz si in Camenita, pentru afaceri Mihul merse
la Turci ca sa faca, supt Petru Aron, care-i intàrise multele
mosli supunerea terii ca Logofat, can.celariu.", cum Ii zi-
ceau Polonii, dar, de sigur, si ca un bun cunosator al terilor
ragritene. Stofan-cel-Mare Il chiamà innapoi, cu un act dat
din Bacrin la 1484 si intarit cu iscaliturile boierilor, restitu-
indu-i i mosiile parintesti" 4. Iertandu-1 pentru trecut in
Iunie 1460, Domnul pomeneste lucrurile nevrednice de a-
mintire ce s'au intamplat candva, la Basarabeni sau a-
iurea. 5.
Inters in tail, Mihul reha negotul care-I imbogatise.
1460, cu cateva luni inainte de actul iertârii, regele Po-
cruta toate vä'mile, lui i agentului, Rusul Hri-
niet. Se arata' c. acesta mergea la Liov, la Cracovia
chiar in Lituania, si se insirà miirfurile ce era obisnuit
sà aducli oi (pecora) ; ori, mai curand : vite albe, vite cor-
nute), piel, matasuri de Levant°. In 1461, Muzilo de Bu-
czacz, vechiul frate", fiind insarcinat Cu o misiujne la Vlad
Tepes, Domnul muntean, Mihul, ca om bun", li impru-
muta o suma insemnata. in bani marunti", ughi i bani,
ducati turcesti (floreni turczenses), ca aceia cari sunt pome-
niti si in privilegiul lui $tefan pentru Lioveni Tf Ba-i mai
vandu si un cort turc,esc", zis poloneste namyoth", pe
1 Ibid, II 2, p. 48, no. xxxm; Inventariun cracovIense, ed. Rykaczewki
la aceastA datA.
2 Hurmuzaki, II 5, pp. 67-8, no. Lin. Cf. V. PArvan, Alexandrel-Vodd
Bogdan-Vodd, Bucuresti 1904, p. 104 si urm.
3 Uricariut, XI, pp. 9-11, 79-81 (dui:4 Ulianitchi).
Hurmuzaki, pp. 683-4, no. DXVIII. V, §i Ibid., p. 685. Ori
Bogdan, Doc. lui .Ftefan-cel-Mare, II, p. 257 si urm.
5 Hurmuzaki, h c.
6 Hurmuzaki, II 2, p. 132.
¡bit., pp. 135-6, no. ow. Actul trebuie sA fie scris In Moldova. Mar-
tur e §1 un Dominus Czyran" (Civrano?).
 140

care-I trmese regelui s'au'.. La intoarcerea sa 'din Tara-

Romfineasek, unde se pusese la cale o intriga pägubitoare
lui Stefan, Mihul, care avuse intelegere in aceastk privintA,
ckplita, irle& din Ianuar 1462, voia, de a se adistposti in
cu fratii Duma si Teodor i cu toatk casa lui 2. Indatk
dup'á aceia incepea ritaboiul pentru Chilia al lui Stefan im-
potriva lui Vlad, si Mihul parásia Moldova.
Trebui ea, in 1468, sä intervie regele Poloniei pe Maga
Lolli lui Stefan, Stanciul, parcitlabul de Cetatea-Albk, i pi-
sarul Toader Prodknescul, trebui o misiune polonk anume
FA stkruinta clerului i boierilor Moldovei, pentru ca Ste-
fan sil primeasek inapoi pe ae,e/a ce nu fusese niciodatà a-
mestecat infra boierii Sal activi : i se rcstitui numai curten
de pe Siretiu si douk sate, ramâniind ca purtarea lui sk ho-
tarasca-, de i se vor Risa celelalte Mihul se temu
a se intoaree, i in August 1470 el era ingkduit din nou a
veni in tara, laskndu-i-se pe sana patru din satele confis-
Cate 4.
Si mai departe el fu tunoseut in Polonia ca Mihul can-
celariul tkrii Moldovei". La 1479 11 vedem facknd afaceri
In liov, eu Arme,anul Calinic, in calitate de represin-
tant al lui. Barman sau M'aman, pArcklabul de Cetatea-
Alba Insemnktatea lui de odinioark sckzuse deci. Iar dupk
aeeia nici riu i se mai aude de nume : Duma se indeletni-
ceste insk cu negotul in aceste pkrti si la 1477 6. In legaturk
cu el fama nego i pfircAlabul Hrkman, al Cetatii-Albe.
Toma Vistiernicul trimetea la 1529 pe omul sku, Cirstea,
ea s'A duck la Bistrita peste i ceva postav i unele blkni" .
1 Ibid., p. 136, no. cxyz.
ff Ibid., p. 143, no. xxt.
3 Hurtnuzaki, I1, pp. 705-7; Bogdan, Doc. lui Pfan-cel-Mare, 11, pp.
305-6.
4 Hurmuzaki, 112, pp. 707-8; Bogdan, 1. c., pp. 309-10.
3 Studii ;I doc., XXIII, p. 313, no. LXIX.
'bid., pp. 311-2, no 65; p. 313, no. 71. Pentru mo§iile lul v. Bogdan,
Doc. lul $tejan-Cel-Mare, I, p. 177, nota la no. c. El MI o fatA, Martwa.
In 1490 Mihul nu mal tdia (ibdi., p. 490):
Hurmuzaki, XV, pp. 332-3, no. DCXVII.
Fireste ea" un negot mai insemnat il faceau pentru Domnie
Marele-Vames Ieremia i Toader Vamestd de Suceava,
In 1527, poftiau pe Bistriteni sit vie in tarA, cu toate greu-
tatile politica1. Steifan-cel-Tánár, care inoise voia de negok,
pltingandu-se cit i se opreso oamenii de la Bistrita., isi adu-
cea de acolo fierul Alti boieri moldoveni taand negot in
Polonia, pe sama lor, nu-i intálnim apoi, afará de Grigore
Rosenberger, ea, agent la Liov i Cracovia, dupii intoar-
cerea lui Petru-Vodit, pe care-I servise cu credintii, in 1541,
pe negustorul sucevean Teodor
tu Tara-Românea,scä, e altfel. In negotul mai mártint,
Mr& nevoie de capitaluri maxi, de intinse leggturi, de in-
dräznealá i pricepere, de factori" influenti sau credia-
ciosi, se po,ate amesteca mai fiecare boier. Si-i afra'm in
adevár, prin scrisori pástrate, pe foarte multi, de toate
treptele. Pe cánd Mihul umplea Polonia de numele sau,
Stoica, armasul lui Topes, se judeca. la Brasov pentru martä,"
cu un jurat al cetAti14. Un Barbu Craiovescu, in Oltenia,
tin Gherghinä, unchiul lui Radu-cel-Mare i parcalab de
Poienari, in muntii Apusului, aveau legaturi cu Sasii de
peste munti e. Un Korye, boier j negustor", precum
spune i Domnul sgu, Ricca la 1487 negot cu Brasoyul e. Si
vestitul Dragomir al lui Manea trimetea Sasilor oamenii lui
cu piper 7. Piper si bogasii vindea tot atunci Dragomir
Udriste 8. Vornicul-cel-Mare Drághici expedia la Brasov,
pe. la 1530, prin oamenii sal, Tudor, Dralea, Gontea,, ceará
si 63 de boi 9, 0 se pare ci i c,olegul sam Vornicul

Ibid., p. 297, no. DXLII p. 298, no. Dxuv.

' Ibid., pp. 274-5, no, ccccxcix. Trottipn, ca LogofAt era Invinuit
cA stricase pacea (ibid.).
3 Studii fi doc., XXIII, p. 336, no. cxLiv.
Bogdan, Relatiile, p. 92, no. Lxix.
5 Ibid., pp. 232-3, no, Cxciv; Hurnruzaki, XV, pp. 150-/.
Ibid., p. 126, no. ccxxxx.
7 Bogdan, Doc. fi regeste, p. 21, no. cxLvIn.
8 Bogdan, Relatiile, pp. 2 '4-5, no. CCxxxlx.
Bogdan Doc. fi regeste, p. 300, n-le CLVII, (XXIX.
 142

fAcea negot cu Brasovenii Cate un boier ca Dräghici Ta-

tarul, de pe la 1550, n'avea nevoie sä fie negustor pentru a
oferi judetului brasovean Benckner sb: cumpere de la el
un cal bun turcesc, Cu care ar putea s steie i inaintea
Craiului"

Aici insg, la Munteni, gäsim si un mare numsar de tilr-

goveti rometni, cari fac negot cu produsele terii : pestele in
andul Intaiu, dar, neapgrat, i mierea, ceara, poate i lana.
E cunoscut acel Neacsu Lupa din CampUlung, de la care
avem cea d'intaiu scrisoare romaneascA, aceia prin care,
la 1521, arat5. Brasovenilor, lute° limb. curatrt, miscarile
Turcilor dunareni : el avea $tirile sale si direct, prin oameni
dela Nicopol,Nicopoia" lui, nu Turci, ci probabil agenti
proprii, cari mergeau la schela de pe malul drept pentru
negot ; el Insusi stia deslivarsit pgrtile turcesti pan. la
Portile de Fier, locul cela stramtul ce stii i dumneate,
spune el corespondentului braSovean, arItand c. neste
tnesteri den Tarigrad" s'au prins a trece corsabiile de ritz-
boiu, ce se gItesc, pe acolo. Era In leglturi cu boierii de
spre Dui:Are ; j ginereleMtranului negustor, NegTe, poate
tot negustor si el, umbla prin aceleasi päri, adunand stiri
Neacsul (sau i Neagul) aces negot de peste : crapi, stiuci,
covoare, taftit, astare, ptrpurii, °ambit, piper, trtmaie (In to-
varasie i cu altii.), ceii4, dar si de chepenege, de mKtilsuri,
braie, damaicuri, bogasii, struguri, oree. El isi urm5, afa-
rile si prin. 1530, c,And. Vlad-Vodg, intervine pentru o suma
ce se datorilt acestui om al nostru, Neacsul din Campu-
lung" 2. La 1527 el avea un proces Cu Sasul Valentin Gerell

1 Ibid., p. 302, no. cLxma.

2 Ibid., 304, no. CLXXV.
3 !ere alte edifit (Hurtnuzaki, XI, Stolca Nicolaescu, I. c.), aceia din
lorga, Brafovul Romang pp. 283-4.
Quellen der Stadt Kronstadt, 1, .pp. 7, 9, 15; 21, 24, 58-9.
3 ¡bid pp. 58-9.

° `Bogdan, Documente i regeste, pp. 182-3, no. CLXXVIIL

 143

din Brasov Pentru o datorie a lui i se judeca fii ea Aldea

din Rasnov : afacerea privia o vanzare de paste 2.

Prin acesti negustori ajung a fi pomenite i orasele din

Tara-Romaneasca, de la care in tot timpul Omit pe la 1600
abia dad,' gasim un act municipal.
Luandu-le dupa ordinea, in care apar in documente, Ar-
vequI, care pastra plait tarziu pecetea vulturului din vechea
sterna a Domniei.', primia doar din and in and, ca pe la
1430, 1481, 1508, 1512, 1517, visita Domnului.4. Doar Nen-
goe, care se intalneste dese ori alci, stand in casele dom-
nesti, rascumparase prin frumoasa-i manitstire trecerea
Mitropoliei la Targoviste Treatoarea in Ardeal se Wm
prin acest loc in sec,olul al XV-lea, aci la Arges fura
opriti: de un boier creditor la 1487 lucrurile, aduse din
,,Tara Turceasca" (regitum Turcie), ale Braioveanului
Gheorghe Csukas Dar numele lui Dragota din Arges era
cunoscut in Ardeal pe la 1500, c,and era insarcinat si cu
misiuni din partea Domnului 6,0. tot asa se purta prin
partile ardelene, si in calitate de om de casa al Domnului,
pe la 1510, un Bratu17. Nichifor din Arges primia pe la
1500 sarcina de a ridica la Campulung marfa unui Bravo-
vean Tatul (Tachol=Tatthol) dé Arges, un Petru,
un Valcu aduceau exclusiV ceara9.

Hurmuzaki, XV, pp. 299-300, no. DXLVIll.

Bogdan, Doc. fl regeste, pp. 309-10, no. amyl.
3 Academia RomAnA a cumpArat In 1914 un act din veacul al XVII-lea
cu aceastA pecete, foarte bine pAstratA, de la d. 'nuns din Ploiesti,
-fratele rAposatului episcop Gherasim.
Bogdan, Relatille, p. 31, no. xvi; Hurmuzaki, XV, p. 108, no. cxcv;
pp. 183-4, no. cccxxxiv ; p. 221, no. cccC. Cf. ¡bid., p. 113, nota 1.
5 Ibid., p. 126, no. ccxxx; v. p. 235, no.- ccccxxxix ; p. 236, no.
CCCCXXI.
6 Ibid., p. 153, no. cmxxx; Bogdan, Doc. l reges te, p. àll ; Quellen,
III, p. 301.
Hurmuzaki, XV, p. 207, no. CCCLXXIV.
Bogdan, Relatifle, p. 238, no. cxcix.
Quellen, I, p. 31, etc.
 144

In Cdnipulung fusese la inc,eputul veacului al XV-lea,

ctind era aici si o cetate domnea,sca1, Mircea-Voda da de
acolo privilegiul din 1413 2 - un mare negustor de lege ca-
tolica. E un Letin", Gaspar din Campulung, cm atat de
insemnat, incat, atunci cAnd imparatul-rege Sigismund
trecu la noi in cunoscuta expeditie pentru causa lui Dan.
Voevod, la 1427, el interveni pentru o dispensa in folosui
credinciosului nostru iubit, Gaspar din Campulung, locu-
itor in Sibiiu" (in Cibinio residens), care luase din gre-
seala, in persoana catolicei Margareta, o ruda duhovni-
ceasca8, Mai intalnim acolo pe loan, fiul lui Gaspar, care era
In serviciul Domniei muntene la 1431, si Alexandru-Vod&
Aldea il numia slugg statornica a noastra si a domnului
nostru" (Sigismund) loan Hunyadi insusi se amesteca.
la 1433 intr'o afacere, pendinte la Brasov, a acestui Ioan
de Hozywmeze' (Hoszwnezii, numele unguresc al Campu-
lungului ; cel german 1-am vazut ca era: Langenau) 5. La
inceputul veacului al XVI-lea erau ilusa numai pománi ca
negustori in Campulung : Radea (Ragya)6, Stoica Gontea.
(Goltha, Golthe)1, Dumitru Florea, Stoica Placinta, Stan
Gozma, Neacsul, Stan, Stoica Turcoane (Turcoaie)8
Serb, Buda, Cucurig, David, Boncila, Neacsul, Rasea 9, sau,
cam la aceiasi data, un Sa-va, un Chircoman, un Pera, un
Ioan Frunica 1°. Ceara este destula gata la Campulung",
scrie °data Mihnea-Voda cei M'un, ceta ce arata ch,' nego-
tul argesean i cel campulungean erau de o potriva. Sunt
irisa in socotelile Brasovului i destui negustori de peste,
Bogdan, Relatiile, p. 38, no. xvui.
Hurmuzaki, XV, pp. 9-10, no. x.
3 Acte §.1 fragmente, 114 p. 82, no. 2.
4 Hurmuzaki, XV, p. 15, no. XIX.
6 !bid., p. 39, no. Lxvii. Pe dosul scrisorii 1 se zice Insl: de Lon-
gncampo",
6 ¡bid., p. 196, no. CCCLVIII.
7 !bid., p. 287, no. DXXIII ; Quellen, I, p. 7.
Hurmuzaki, XV, p. 277, no. DIII.
Quellen, I, pp. 10, 16, 18, 27, 47, 55-7, 61-2, 65-6, 74.
I° Bogdan, Doc. fi regeste, p. 310, no. cLxxxvii.
33 Ibid., p. 140, no. cxul.
 '145

bit elite unul. ca Iacob Langfeltee (Langfeld,

lung), si de piei j. Ei aduceau si marfa turceascä (si mata-
s5.), precum o aceia pe care Stoica i Stanciul, pentru cari
intervine Neagoe Basarab, o luaserä de la un Celebi. pentru
a o da Brasovenilor 2. In schimb cumparau de la Brasoveni,
ca j alti negustori de sama lor, chepenege, braie, frâie, ha-
muri,
De la acest oras s'au pästrat insä ì acte municipale, pe-
cetluite cu stema ce se*intalneste si in veacul al XVIII-lea.
Aveau in frunte un judet, ands, Sasii ii ziceau maior"
(ca in franc. : maire) : astfel Stoica Hurduzäu (hurduzge
inseamnä pod cu lanturi), de pe la 1540, care pecetluieste
cu o albinä (amintim negotul cu cearI)4. Avea pe MO.' el
doisprezece pärgari. Acest Sfat are dreptul de a hotäri i im-
plini represalii ; dupä acordarea safisfacti,l, Vodä li cere sä
dea inapoi cele oprite 5. Ei ascultä marturi i jurätori
dau acte doveditoare, incredintäri Judele i cei doispre-
zece pargari din ampulune (ausz der Langer Aw"), pri-
elnicii megiesi ai dumneavoasträ", corespund la 1524 in
limba germanä cu prietenii de la Brasov 1. Sätenii din Ru-
cite faceau negot deosEhit, de-a dreptul cu Brasovul. Si
schilerii, vaanesii de alce, iaräsi pe sama lor 9.
In sfärsit Paola vecini, poate numai un targ färä magis-
trat, trimetea si el negustori la Brasov : un Oprea, un Dra-
gomir, un loan, un Mos, un 'Tabus, un Mircea si Cândea
Neagoe-Vodä, resid'ä si aici

Quellen, I, pp. 2. 3.
I Bogdan, Doc. fi regeste, p. 266, no. Lxxvm.
Quellen, I, p. 7.
4 Bogdan, Doc. fi regeste, pp. 309-10, no. CLXXXVL
3 Ibid., p. 285, no. cxxxiv:
6 Ibid., p. 238, no. ccxxvu
7 Hurmuzaki, XV, pp. 277-8, no.
Quellen, I, pp. 8, 22 Tot ap aceia din Voine0i, Sus1Ane0i,
Purt.Areni, Mirce§ti, Bune01 pp. 8, 16, 19,25), din Breaza, (ibid., p. 7).
Ibid., p. 55.
3° Quellen, I, pp. 2, 10, 11-2, 14, 18-20. Cf. §i Bogdan, Doc. qi regeste,
p. 226.
11 Hurmuzaki, XV, pp. 237-8. Cf. ibid., p. 420, no. DCCLXXIX.
10
 146

In 1503, plea& din Brasov, aducand cu el postav de Ma-

lines, postav trichtisch i postav de Görlitz I, pe langa alte
lucruri, in suma total& de 167 de florini i jumatate, un
negustor targovistean, un angrosist", anume Radila 2; fiul
lul, Stoica., lucra alaturi cu dânsul8.
El e dese ori pomenit si pe urma, caci pare a fi acelasi
Cu Radii& din Campulung 4, ca importator de postavuri de
Colonia, Pernisch 6i. Halbgarnisch, de cutite stiriene, pang
la 39.000 de bucati, pentiu care platia in ceara, tafte, orez,
s. a.; avea legaturi i cu Sibiiul, unde ducea sofran Intre
negustorii mari ai acestui oras, cari vin Cu ca.rele lor pana
la Brasov, aducand tamSie, piper, ghimber, papilla sim-
plicia", bumbac cu cantarul, bogasii, brhie orientale, ga-
sim pe Gogoasä. (Gogosch), pe Chira Negree i chiar pe
Tudor Voicu, Radislav, Dan, Fratila, $erban, Marcus, Valcu,
Nichifor, Stoian, Dumitru al lui Dragota, Mihalco, Coste,
Uri% Tatul, etc.7 Era odata aici o colonie puternica de ca-
tolici de peste munti, avand biserica lor in margene ; de si
pe urma se aflä, cum vom vedea, doua biserici apusene in
ores, nu 011m niciun nume care sä aminteasca pe Sasii
Ungurii de pe vremuri. Schussman" pare sti insemne Gis-
man, iar Francul aratä numai cä, acel numit asfel se tinea
de legea fra'nceasca, latina Doar daca Brasovenii trime-
de comert 2. Dintre Räsiiriteni aflam numai pe Grecul Fran-
gopol 1°. Dar si popa Armeanul" (Popa Armeneus") din

Acuma se desfAcea la not qi postav de Ntirnberg (Quellen, I, p. 48),

Langwerder (ibid.).
Ibid., p. 18.
Ibid., p. 50. Tot a§a fiul lul Tudoran Bogatul, Stan, fAcea negot
el ; ibid.,
Ibid., pp. 23, 28, 40-50. Un proces al lul Cu un Sas pentru cufite ;,
Bogdan, Relaliile, pp. 221-2.
Quellen, I, p. 280.
6 Ibid., pp. 46-7.
7 lbid., pp. 2, 11-2, 14, 20-1, 28, 33, 53-4, 72-3.
Ibid., pp. 12,33.
V. §1 Bogdan, Relatille, p. 101.
10 Hurmuzaki, XV, pp. 20, 32.
 147

'Thrgoviste figureaa, in acest timp printre importa,tori 2. Un.

Mihnea fratele lui. Anghel, negustor din Thrgoviste, avea
1500 un proc,es in Ardeal, pentru care intervine si Radu-
Vodà, eel Mare', si un astfel de prqces purtii peste zece ani
43i alt negustor targovistean, Saya 3.
Ca si Argesul i Câmpulungul5. Targovi§tea avea pe läng'ä
paralabul domnesc, un Cristian, un Panigrad, i cArmuirea
deosebitit, cu judetul i cei doisprezece pängari, ale caror
drepturi nu erau inferioare c,elor aratate mai sus pentru
alte orase. DactL avem un judet Saya pe la 1524 5, un judet
.(iudex pentru Sasi) Mitrea pe la 1530 40, care scrie la
Brasov, de la municipalitate la municipalitate, pentru o
afacere a negustorului argovistean Cristodor, asociatul lui
Neacsul de la Campulung 6, altä, data, pe la 1545, se infiti-
seazg toti oriisenii, ca un corp ceatenesc, pentru a incheia
.cu Brasovenii un act unic, un adevArat tratat de comer: nu
Tor mai duce marfa lor la Sibiiu, cum ajunseserA a o lace,
poate dupA un conflict Cu orasul acestillalt mai apropiat, ci
vor astepta cu dânsa la Bra,sov timp de dou'i sitptämäni ;
dad, nu se va putea ajunge in acest timp la o invoialk sit
poatä," vinde stritinilor afIhtori in c,eta,te : Moldoveni si Si-
bieni chiar, ori s'o poat6 ridica ei pentru a o duce la Sibiiu-
Aceste conditii doresc sA se insemne inteo carte cu jurit-
rnant". Si, asociindu-si in aceastà intelegere un personagiu
importanta comercialä, a lui Dragotä, din Arges ei in-
cheie astfel : Noi, Thrgovistenii, i cu Dragotil, din Argeq
ne multämim cu aceasta. Cu alti argoveti din Tara-Rom5,-
neaseä, srt faca asa cum vor sti

I Ibid., p. 59.
2 Quellen, I, pp. 153-5,
3 Bogdan, Doc. ;1 regeste, p. 142, no. cm.v. $1 Zainvel, aomul bun"
al lui Vlad-Vodl, ucis In drum Inainte de 1450, trebuie sl fie un ne-
gustor (Bogdan, Relatille, p. 81).
Cf. si $tefan Mete, Relaftile conterciale ale Terli-Romdttefti cie
Ardealul, p. 104 si urm.
Bogdan, Doc. fl regeste, p. 236, no. CCXXV.
6 Ibid., p. 310, no. CLXXXVII.
I V. mal sus.
Bogdan, Doc. fl regeste, p, 311, no. CLXXXVII.
 148

Pentru leaturile cu Domnia e interesanta scrisoarea ju-

cletului targovistean Sayal, din ca.re se vede cti. Domnii ¡la-
dean veste orasului de Scaun despre cele intAmplate si-i
cereau acel colae, pe tare Sasii de peste munti 11 dadeau
si ei la asemenea prilejuri acelorasi Domni, numindu-1
evangelium", dar de vestire bunä". Aceste stiri erau tri-
mese de Tärgovisteni apoi a la Brasov 2,

In acea.stä., regiune eran a alto miel centre, de unde ve..

niau negustori la Brasov. In rändul intttiu Tcirgorul, Nevuln.
forum,s, pomenit si in privilegii de comer t ca loe unde se
lua vama, oprindu-se pe la 1480 cu sila printr'un alua
necunoscut de Domn negustorii brasoveni cu marfa lor
acolo 4. De aici veniau peste munti, cu cara de peste, pen-
tru a cumpära märuntisuri, parvalia, Fratila, Musat, Mir-
can 6, Dinaitrie Albul, Dimitran, Cernat, Cräcea, Albas, Vän-
tul, Manea $erb, Stan, C6cos, Carste,a,, Vancea, Nicoart.,
Radul Negru c,e1 cu barba mare", Stänilä 6. Aveni si o scri-
soare a Tärsoranilor, intre cart fostii judeti Carstea., ()acá.
si Gostilä., atre Brasoveni pentiu un om din Räfov, caruia
i se oprise cafull.
atimpina, tärg pentru Mocanii de pe valea Prahovei, Wi
avea 5i. ea negustorii, cari ca si cei din Arges si Campu-
lung, duceau Sasilor vecini mai ales cearä. Astfd Mansul,
Serban si Costea, de pe la 1500.
Teleajenul, care nu era deci numai c,etatea muntaanä a-
tacatä, de Stefan-cel-Mare, pe locul unde a azi or'äselu/
Välenii-de-Munte, credem, ti si o piatä de negot, trime-
' V, pert-u el, §i ibid., p. 307, no. CLXXVI.
2 ¡bid., p. 236, no. cCXxv.
3 Hurmuzaki, XV, p. 13: in Traxsor, videlicet in Novo Foro".
4 Bogdan, Relatille, p. 188, no. CLV.
5 Quellen, 1, pp. 12, 15.
Ibid., pp. 3-4, 21-2, 54, 62-3, 67-70, 74-6. Mai vezi: Stanislav, Radur
-tul lui ManunS, Sta3 fratefe lui Dumitran, Basa; ¡bid., pp. 55-8.
7 Bogdan, Doc. fi regeste, p. 309, no. CLXXXIV. tn n-1 urm5tor o cum-
TArSturä de cal la T'Amor.
Quellen, I, pp. 2, 15, 20.
 149

tea oameni cu peste, ca Oancea, pomenit si el in socotelile-

Brasovuluil.
Precum se indreaptg care Tirgoviste, tot astfel Dan-
Vodit scrie, la 1431, si Seicuieni/or, poate din tärgul cu acest
nume, care a perit l'asindu-si araintirea, in titulatura jude-
-tului dintre Prahova si Buz:s.'u, zis ping la disparitie, cu for-
mula slavong : sud Saac. Ac,est tirg daci a fiintat
cade insä fparte ripede färi a mai fi. pomenit in izvoare.
Mai bine s'a tinut, pänil mai tärziu, Gherghita, unde se
atla Vlad Tepes la 1458 2j dupfi el, la 1476, Basarab-Vodit
r,e1 "%Iran. 8, Cetate Nowt dupii. ce fusese noui a Tirsoru-
lui.6, dacit nu e vorba de casele intgrite din Floresti, de
care vom pomeni indat66. Gherghiceni intilnim pe la Bra-
sov: un Bratul, un Triful, un Hanes'', un Vasile si Tudo-
ran Rosul, un Sfänilg, un Petre Turcul, un Vasiiu Negrul,
un Albu, un Stanciu, un Sâmbotin, un Dragan T. Gheorghi-
cenii aveau in fruntea lor pArgari, deci si judet, fiind un
oras constituit 2.
Se stie ea Floresiii din 11f 0v ajunserä, una din trecitoa-
rele resedinte la tarit ale Domnilor nostri pe vremea lui
Basarab-Vodit col Bittrin (1477)9. GAsim cite un om din
F/oresti cu carble la Brasov, si ne intrebAm dad., unde e
tipitrit, in Socotelile orasului : Plorest", la 1500, trebuie
sä se ceteasci Ploiesti sau tot F1oresti1°.

Ajungem astfel la cetatea Bucurestilor, intemeiatä numai

1 Ibid., pp. 4, 30, 33.

' Hurmuzaki, XV, p. 49, no. moarvil.
s Ibid., p. 87, no. CL.
4 Ibid., p. 89. no. CLAM Si ibid., pp. 91-2, no. ci.x. Erau do! pArdlabi:
DImitrie ql Ind unul (ibid.).
5 Bogdan, Relatille, p. 336. In 1482 ql Basarab-cel-TánAr e acolo ;
Bogdan, I. c., p. 183, nota.
° Quellen, I, pp. 18, 25.
7 ¡bid., pp. 49, 59-62, 67-8, 71.

a Bogdan, Relafille, p. 199.

9 Hurmuzaki, XV, pp. 97-8, n-le wom-nt.
" Quellen, I, p. 6.
 150

-pentru a pazi, la vadul Dambovitei, drumul de la Rudir

spre Giurgiu. Se tie1 ca intaiul act municipal bucurestean
pe care-1 cunoastem e abia din anul 1577. Dar inca de pe.
vremea lui Radu-cel-Frumos, care avea nevoie de ajutorul
Turcilor giurgiuveni, Domnia se asezase pentru mai multà-
vreme in aceasta a doua Cetate a Dambovitei", de la sets.
si se stie cát aici prinse Stefan-eel-Mare familia dusmanu-
lui su muntean, sus pe culmea de la Mihai-Vodä.2. Incs.
de pe la 1476 veniau aici negustori turci cu marfli build
multa", prieteni ai Domnului, care instiinta pe Brasoveni
ca. se pot tocmi cu dansii in chiar cetatea sa de Scaun, im-
prejuritrile de razboiu neingaduin,d oaspetelui a trece mai
departe a. Nu s'ar crede dupa aceste date ca orasul, Cu toatA
vecinatatea Giurgiului i insemnatate,a liniei de negot pe-
care se gaga, sa fi avut o via% comercialä, asa de vie, cum
apare din frecventa negustorilor ce vin de aici la Bras°\
ilia, din cei d'intaiu ani ai veacului al XVI-lea: DrAgan,
Ivan, Radu, Iova, Dragoiu, Mihnea fiul lui Constantin, Mi-
hail, Iucsa 4.
Cu aceasta se mantuie o linie de comert, 616 Giurgint,
chiar inainte de cucerirea temporara ori de supunerea de-
savarsita de catre Turci, n'a fost nicioadtA deca o cetate,
fara un oras supt el, cu magistratii lui si viata lui comer-

TrecAnd pe altä linie de comert, aceia care ducea pe la

Buzau la Braila, gasim intaiu in Buzau chiar (Buzo san
Buzau s'ar crede ca vine de la Buzä, ; orasul e numit ins&
dupa. rau, care nu poate fi numit dupa persoane ; in ge-
neral numele de rau slut vechi, si, in sfarsit, rAul numit
greceste Monsaios") un centru vechiu i insemnat, de 5i
intaia pomenire nu e mai deptirtatA decAt anul 1470 5. in
Gesch. des rumdnischen Volkes, I, p. 197; traducere Otilia Enache
lonescu, I, pp. 261-2.
2 Cf. Hurmuzaki, XV, p. 64 si urm.
Bogdan, Relafide, pp. 123-4, no. xCvt.
4 Quellen, I, pp. 9, 12, 14, 35, 49, 53, 62, 70-1.
V. si Bogdan, Relatille, p. 52 si aiurea.
 151

acest an 1470, Badu-cel-Frumos, care alergase aici ca

sa apere tara impotriva nàvàlirii lui Stefan-eel-Mare,
j.
il numeste oppidum, ora Se stie insennatatea spe-
ciala pe care a capatat-o orasul in luptele ce se purtara
pentru Scaunul muntean dupa moartea lui Neagoe-Voda.
Dintr'o scrisoare a doi boieri mari ai aril, Caiota Vornicul
Si Harvat Logofatul, aflam c. pe la 1520 Badiul din târgul
Buzaului" faces, negot cu peste in Ardeal i avea incurca-
turi din aceasta pricing 2. Inca pe la jumatatea veacului al
XV-lea Voinea din Buzau era un om de care tinea
Domnia 3. Dar insemnatatea comerciala a Buzaului se vede
mai bine prin marele numitr de negustori buzoieni cari se
ingramadesc pe piata Brasovului, vânzAnd pa$te i primind
In schimb marfurile pentru terani pe care le cunoastem
acuma : Simion, Dobrota, Rasaban, SArbul, Draghea, Nen-
ciul, Neagu, Negrila, Mantilla, Copaciu, Manea, Tudoran,
Oprea, Solomon Gavozdan, Costafan4.
Braila ni e cunoscuta in inceputurile ei. Pe la 1450
orasul avea mnc. legaturi cu China i gurile Dunarii Nici
un negustor strain nu apare intre cei eari se due cu carale
la Brasov. Numele lor sunt curai romanesti: Nicula, Bucur,
'Filip, Stoica, Aldea, ba unul chiar e moldovenesc-maramu-
rasean, Domuncue, inteo vreme cand, pe de alta parte,
negustorii din B8,rlad si alte orase ale Moldovei poarta nu-
me caracteristic muntene. Brasovenii incereara pe la 1490
sa faca ei insii cumparaturile lor de peste la Dunare, dar
furâ impiedecati de Domnie. Vlad-Voda li seria cu mu-
strare : Alta data oamenii vostri cumpArau doar pestele
$i tot ce li trebuia de la oamenii nostri, si n'au fost niciodata

Hunnuzaki, XV, pp. 75-6, no. cl..xxxu.

1 Bogdan, Doc. si regeste, p. 295, no. CLVIIL
s Bogdan, Relatille, p. 192.
Quellen, I, pp. 9. 104, 18, 66-7, 71.
5 Hurmuzaki, XV, p. 38, no. LXVI.
Quellen, I, pp. 21-3, 26, 29. GAsim §i ate un Bralar, dui:4 ungu-
re§te : Brailaya (p. 3).
 152

volnici asa cum sunt 1. Aläturi de boierii braileni", de

cnezii" satelor libere din prejur8, oräsenii se infatiseazg
ca un corp deosebit, cu obisnuitele drepturi ale centrelor
muntene ; am vgzut mai sus di strginii, Grecii, de sigur,
Letinetii" din Ragusa, cari se asezau in mijlocul lor, isi
pargsiau dreptul lor deosebit. Nu lipsiau nici copiii la in-
vataturg ai Brasovenilor8. Or'äsenii plätiau birul Domniei,
dar deosebit, nu la un loc cu tara 4. Ei aveau Sca,un de ju-
decatg, si corespundeau cu cetgtile sgsesti de peste munte 5.
Tdrgul de Floci e pomenit pe la 1490 in acelasi rand cu
Braila in ce priveste negotul de peste. Cand au mai um-
blat oamenii nostri la Braila si la Floci a peste tot locul
la Dungre, a:1i cumpere ei singuri pestele, cum umblg a-
cuma8 ?". Flocenii" cAci asa li se zicea targovetilor 7
nu faceau negot de rang, ci de peste. Farg insemnärile de
vamg ale Brasoverdlor n'am sti el ei veniau adesea in ce-
tatea de hotar cu carale lor. Ggsim insg pe la 1500 pe ne-
gustorii : $tefan, care cumpgrg postav, Bran, Carstea, Do-
bromir, Mansul8.
Pang si din Corneitel, langg gura Argesului, acum un
simplu sat, se rätäcia cate un pescar" de acestia la Brasov,
ca acel Costea din 1500e; din Dridih venia altul in ac,elasi
an". lar mai din. jos, din sesul dungrean, de la Rusi (se zi-
cea si pe atunci) : Rosi-de-Vede vin de doug ori la Brasov
negustori de acestiall.

i Bogdan Relatiile, pp. 193-4.

1 Ibid., p. 282 si urm.
Hurmuzaki, XV, p. 51, nota 3.
4 Bogdan, Doc. fi regeste, pp. 236-7.
6 Ibid., ka p. 319, no. a.xxxv.
6 Bogdan, Relariile, p. 194; cf. §i n-1 precedent.
Ibid., p. 33. CL intr'o scrisoare moldoveneascA din 1560: floccos
sett massas panni quos sollent panni tonsores tondere de panniss ; Hur-
muzaki, XV, p. 556, no. mxxxiv.
8 Quellen, 1, pp. 2, 3, 11, 17, 23.
9 Ibid., p. 20.
1° Ibid., p. 24.
"u Radislav; ibid., p. 14; cf. §i p. 31.
 153

Lana. Olt, vechea varal a Slatintii, de ale carii incepu-

ituri s'a vorbit, trimetea si ea oameni pentru cumparlturi la
Sasi : un Petcu, un Cojeo, un Tatul, un Gherghe, un Gon-
-tea 1.
In Oltenia toatl, de si se pomeneste °data Severinul, ca
ultim punct al hotarului terii la Apus, era un singur oras
'cara intretinea relatii de comert (cáci nu poate fi vorba de
neinsemnatul Targul-Jidulud), Bámnicul-Válcii: un Buda,
un Musat, un Neagomir, un Stan veniau de acolo la Bra-
ov 2. Stefin, judetul de aid, era pe la 1500 prieten al vesti-
tilor frati Craiovestii i ajuta pe Domn s facá lai Brasov
-si Cu atát mai mult, de sigur, la Sibiiu cumplrlituri de
(cacomi) i alta lucruri de lux 8. Lángl. dânsul stl
tea páralabul Voevodului, avándu-si scaunul, de sigur, in
Cetätuia ce dorning orasu14.

Moldova, in schimb, are negustori cari, de si stau, de o-

biceiu, la Cetatea-A1M, pâng. la cliderea ei, joacl, un rol
care, ca al boierului Mihul, cuprinde intreg principatul,
chiar terile vecina. La 1465 Gheorghe Pollo, Grec de origine,
probabil, avea afaceri la Liov, fiind in legtur cu va-
mesul terii, Dorino Cattaneo, i cu Armeanul Coca din
Suceava inca de la 1469 apare in actele liovene un Du-
mitru fiul lui Iurgi Volata din Cetatea-Alba, c,are fácea ne-
got de pipar 6: tatal, acel Iurgi Volata sau Walata", Se
intálnElte si el, la 1472 7. Dimitrie isi plistra legáturile inca
In 1476 8;. afacerik lui se intindeau, de alminterea, i asu-
pra ba chiar asupra Brapvului, caci
s'a plistrat scrisoarea, prin care Vlad Cglugitrul se planga

!bid., pp. 14, 17, 23, 26.

' Quellen, 1, pp. 13, 17, 20.
3 Bogdan, Doc. ;I regeste, p. 308, no. ci.xxxm.
4 Hurmuzaki, XV, p. 344, no. Dcx[..
3 Studii fi documente, XXIII, p. 296. no. xnr.
4 ¡bid., p. 302-3, n-le XXXVI-V111.
7 !bid., p. 306, n-o XL.v.
!bid., p. 310, no. Lax.
 154

Sfatului de acolo ea, Dumitru Volata avand la ei niste vechi

datorii fara &I se arate pentru ce , nu i se pläteste
niciun ban, de si asteaptä de cincizeci de ani" I,
Cel putin aceiasi insemnatate ca familia Volata o avea
o altrt familie de negustori, a lui Kaliani sau Callan (Po-
lonii ii ziv si Kylianus; este un sat Calienesti in acest timp2),
din Cetatea-Alba. Tatäl, negustor de piper si arornate, care.
venia t3i la balciul polon din Saroslav, se intampiná inca de
la 1473, in aceiasi binecuvántatä Domnie a lui Stefan-eel-
Mare 8. El facea negot pentru sume mari, cu sutela de ughi
I se zicea vestitul Kaliani", de si famatus" (nu insa si,
famosus") era un titlu de onoare ce se dädea negusto-
rilor4. Fiul san Duca (mai curand decal, Luca) lucra alä-
turi cu dansur. Pang, la 1498 11 mai vedem urmandu-si la
Lemberg socotelile Cu Armenii ; la aceasta data se pare ca
tag,' situ nu mai era in viat14. El trebuie sa fie acel Duca,
vames la Suceava, care urmä, pe la 1498, in aceasä si-
tuatie lui Simco 7. Dar, dupä obiceiu, el nu-si paräsi ope-
ratiile de comert, si la 1500 il vedem cumpiirand din Liov
postav de speta zisrt Trichtens.
Un Roman de nastere era alt mare negustor moldovearr
de pe la 1500, Nicolae Branza, de si nume de acestea curat
romanesti le poarta pe atunci si Armenii. Locuinta lui era
in targul Siretiului, unde se mai aflau Germani, ea Andreas
Rymer (alt Rymer functiona atunci ca jude de Suceava,
unde catolici eran si mäcelarul Vlasie si Vartolomeiu, po-
raeniti langa, dansul). In mwenirea lui, depusä la Martini

1 Bogdan, Doc. $1 regeste, p. 252, no. xxxm. Se pomeneVe aiurea.

aducerea la Munteni de herbed din Moldova.
2 Bogdan, Doc. lui Stefan-cel-Mare, H, p. 173.
2 Studii si doc., XXIII, p. 3 17, no. L; cf. p. 309, no, LW.
Ibid., pp. 313-5, n-le Lxxi-IV; pp. 315-6, n-le Lxxvl-tx, Lxxx-iu..
5 Ibid., p. 314, no. Lxxiv.
6 Ibid., p. 320, no. xciu.
Cf. ibid., pp. 321-2, no. ct al pp. 32i-6, no. cxii. Cf. pentru Simco,
ibid., p. 316, no. LXXX (anul 1483). Chiar td Bogdan, Doc. lut $tefan-cet-
Mare, II, p. 214 i urm.
1 Studil fi doc., XXIII, p. 329, no. cxvitr. Cf. ibid., p. 329, n-le cxx-L.
 155

-Wasserbroth din Liov, pentru fiii vitregi, Anton si Gheor-

ghe, erau ughi, galbeni tiitäresti" (genovesi, de Oda)
aspri dinari unguresti vechi, amestecati cu grosi
vechi moldovenesti", argintarii, intre care un potir, in mij-
locul aruia este chipul Sfiintului Ioan". La Liov isi
avea 0 casa, de piatra, pe care o läsä.' pentru opere pioase
S. mai pomenim din negustorii moldoveni de frun'te, ce
merg pan. acolo, pe Teodosie din Suceava, care-si
datoriile in morun i in piei5, pe Tudor Românul,
Sucevean, care avea acolo un proces la 1541 5, in leggtura
cu parcAlabul de Cotnari, pomenit mai sus, al lui
Bares, Germanul Grigore Rosenberger. Pe acelasi timp
Iacob Bobul, poate Armean, cerceta, ca odinioarsd Kaliani,
bfilciul din Iaworow

Un mare numä.'r de negustori moldoveni mergea cu boi

si vaci si pang, la o sutii, de capete la Brasov. Astfel
pe la 1500 Andrica, Babus, Jidovul (Sydo"), Gavril, An-
drica, Ionascu, Tudor, Simion, Cocora, Laurentiu, Cozma,
StInilg,
Sucevenii ocupau atunci întâiul rând: Armeni, ca Vartan,
Gaspar, Avac, Magardici, ori Nemti: Hanils, Martin, i Ro-
mâni : Anghel, Ivasco, Barbosul, Nicolae, care aduna Sa-
silor produse orientale : muscat, cinamom, smochine, cui-
tsoare (cariofolia, clous de girofle), fachioale, i cumpii,ra
in schimb old pentru oastea lui Stefan 5, apoi Deägan7, Da-
vid, care sosia pentru a-si face cumparhturile, cu piei de
lup, etc. 5. Actele pe care le avem In acest timp de la Su-
ceveni sunt numeroase. La 151Q Trotusan Vistierul aduce

Ibid., p. 331, no. cxxvi. La p. 333, no. CXXXII, i se zice: loan Branz.4.
' Ibid., p. 318, no Lxxxvn.
3 Ibid., p. 336, n-le
4 Ibid., p. 339, no. cxLvin.
5 Quellen, I, pp. 2, 13, 15-7, 19-20, 22, 30, 53-4.
Ibid., pp. 13, 51.
7 Ibid., p. 36.
¡bid, pp. 53, 61, 63-5, 72-4.
 156

marturia lui Toma Sasul, a lui Stan Soltuzul si a lui Ga-

vril Romanul, negustori"3*. Stan acesta avea pentru lega-
turile cu strainatatea un secretar german, $i in nemteste
e redactata scrisoarea lui care Bistrita, din 30 Mart 1514,
in kvoarea lui Solomon Croitorul (Salomon Schneydee)2,
zis si Wolf, pentru care se mai face o interventie, in 1527,
tot printr'o scrisoare germana, de Ianus Tamplarul (Ja-
nusch 'fps&ler"), care-si zice grof" pentru soltuz i po-
meneste si pe juratii sai din Suceava" (myth sampt zap-
nen geschworen Burgern auff der Socza") 3. Nu va fi fost
Roman nici postavarul loan, pe care-1 recomanda Petru
liares in 1528, and mergea la Bistrita pentru cumparare
de grane 3. Copii de Sas de aici mergeau la Bistrita, ca sa
invete si lucrul pieilor, aduand scrisori de ucenicie clA;
acolo, ca in 1472 5. Cum vom vedea si mai departe, Su-
ceava-si pastra caracterul ei international panà la sfanitui
a cestui veac, and se mai scriau Inca misive nemtesti, ha
chiar unguresti 6, cela ce insemna numai cà era mai usor
sà se gaseasca pentru relatiile cu Ardealul un diac ungul
resc deal unul nemtesc.
Resedinta a Mitropoliei, avand si pe vames un boier
pang la jumatatea veacului al XVI-lea, precum la 1527 era
Vistierul Ieremia, vama de Suceava fiind unita cu aceasta
demnitate, pe ajutorul de vames (care era la aceiasi data
un strain, Tadeus, hranità din bielsugul, cheltuiala i risipa
Curtii 9, care ramase aici pentru cea mai mare parte a

Hurmuzaki, )V. p. 204, no. CCCLXVIII.

Ibid., p. 226, no. ccccvnt.
Ibid., pp. 292-3, no. DXXXIV.
4 Ibid., p. 305, no. myth.
Scrlsoai e a lui Johannes Rymer, ibid., p. 77, no. cxxxiv.
a Ibid., pp, 750-1, no. mccccuu. Cf. Studii doc., V, pp. 609-10.
Vama cea micA a Sucevei se incasa la Vicov; Bogdan, Doc. lui
. tejan-cel-Mare, 11, p. 214 1 urm.
Hurmuzaki, XV, p. 297, no. DXLIL Va-mesul M3tias (de Suceava),
la 1546-7, ibid., p. 455, no, DCCCXLV ; pp. 459-60, no. DccCuv.
Ea avea aici si o sladnità, o bergrie; Bogdan, Doc tut Stefart-ce1-
Mare, I, p. 336 si nota 2.
 157

anului, favorisata apoi prin invoielile de negot pan dupä

1550, Suceava era, nu numai cetatea de Scaun a Moldovei,
dar si principalul ei oras comercial. Caracterul inca strain
i se arata îns i printr'aceia cä niciuna din bisericile-i
frumoase n'are un negustor drept ctitor.
Siretul vecin, cu soltuz i pargari, pommiti in 1479 1, cu
gostinari cari strangeau ceara domneasc5.2 a dat pe boga-
tul negustor Nicolae Brânza, contemporan al lui Stefan-
cel-Mare. Targul, unde Domnia avea mori, pe care Stefan
le darui Putnei 3, dandu-i voie a-si lace aici punte umbra-
toare si berarie4, era insa in totarg decadentg hid, de pe
la 1500 : negustori de aice nu se intalnesc prin vecinatate;
colonia germang si armeneasca se pierduse rapede ori tre-
euse la Suceava 5.

Si din aceastg decgdere nu folosise Dorohaiul vecin, ce

apare intaiu in tratatele de comert din veacul al XV-lea,
aproape simultan, in actul lui Stefan din 16 Februar 1459,
prin care se pomene,sc judecatorii" din Dorohoiu si uread-
nidii. lor, cari juderau si in satele vecinee. Botoginii (de la
Baas, intemeietorul satului), mosie a Doamnei Elena a lui
Petru Rares, incep a se ridica numai in vremea ei, cand
se inalta din munificenta evlavioasei principese cele doug
biserici de zid : a Sfiintului Gheorghe si a Vovideniei, nu
departe de ctitoria mangstireascg a lui Stefan-eel-Mare din
satul Popautii. Hârlànl sau. tárgul Bahluiului, de care sunt
legate traditiile despre mama lui Petru-Voda, nu se putu
ridica nici el la vre-o insemnatate comerciala : Un.gurii de
acolo, dintre cari se pommesc, la 1470, Karla& Laszló, Tòth

Ibid., I, pp. 230, 256, no. ociat.

3 Ibid., p. 33?.
Ibid., I, p, 181 si urm. Cf. si ibid., r. 160.
Ibid., p. 429.
5 Ne IntrebAm dacA numele satului vecin, Grecii (ibid., p. 83 si urm.)
nu inseamnA InteadevAr o veche colonie greceascA. Fiind al Mitropo-
liei, e cu puff* ca Biserica sl-i fi asezat sau atras aici.
Ibid., p. 29, no. XVII.
 158

Isván, Slaszko, Sebestyén, Tazekis si. Imre, isi cgutau, dupg

invoiala cu Domnul, de viile acestuia j, ca si concetätenii
tor romitni, Bilio, Toader si. Dumitru lignI, din 1490 2. Cittre
1500, ca si in 1477 si 1480, Stefan, care ispritvi abia la 1502
biserica-i de aice, pe cand Ind. din 1485 curtile lui erau
gata 8, stittu mai multi ani in Harlau, intgrindu-si bgtrâne-
tele, fActind si danii mangstirilor, din fglcile, corocinile"
si. fgrtatele de vie cumpitrate de la Agata, solia altui chtmo
sau Körvák, Lörincz, si intrirind pe cele date de Vistierni-
cul Iuga, care f3i el le luase pe zloti rosii unguresti", pe
galbeni btmi de aur dela Jurau (Zsurk6) mgcelarul, fiul
lui Kis Laszlo 4, ori de la Oláh Jdnos si Gdspar 2. Era si. un
drum al larlgului" e, dar negustorii nu-I briturg, prea
Inuit 7.
Acelasi lucru se poate spune si despre Cotnari. Numele
pare sg fie dela Cotunari" (din: Galate). Amândoug
aceste localitgti erau in sarda párcglabului domnese, care
avea supt poruncile lui mesteri strrtini pentru vinurile alese
ale Curtii si boierilor. Pe vremea lui Stefan-eel-Mare nici
nu e pomenitä localitatea, ce pare a se fi format dupg ce
imprejurgri necunoscute aduserg, supt Petru Rares, tre-
terea Ungurilor si Sasilor de la Ilárlitu in aceastá parte,
apropiatg. Scoala lui Despot fu asezatg intáiu in Harlgu t5i.
numai dupg ce arse aici, se mug. la Cotnari S. Cel d'intgiu
act pe care-I cunoastem e dat nemteste de Tamasch, Groff
am Kottnersberg', Tgmas, soltuzul dealului Cotnarilor",
la 18 Iunie 1556; se vede din el a erau legáturi cu depár-
tata Rodng si cg la Cotnari acel soltuz avea scaunul lui de
judecatg, unsser Rechtenstul" 9. Grigore Rosenberger. era
1 Ibid., p. 149 al urm. Cf. 0 ibid., pp. 7, 215.
' Ibid., p. 429.
3 Iorga, Inscriptii, I, p. 5.
' Bogdan, Doc. Mt .Ftefan-cel-Mare, II, p. 146 ai urm.
5 Ibid., p. 152 al urm.
4 Ibid., I, pp. 127-9.
' 0 bisericA, de la Rare§, Inscriptii, I, p. 8.
l' Hurmuzakl, II, p. 407.
"' Ibid., XV, pp. 521-2, no. DCCCLV.
 159

Várcillab aici, si deci acest loe chiar era dat unui Guillan
si. catolic. Petru Schiopul stá la Cotnari, in 1576, precum
stAtuse Stefan-cel-Mare la Harlául.
Hotinul ca i Cerrulufii din Nord pe la 1500 cu dou5.
biserici1, ca si Neamful, din Apus, ca si Soroca kd Or-
heiul 8, era numai o cetate si o vamA; un podgrad", un
.oras supt ziduri, se intemeiò doar mai tárziu.

In fundul apusean de atice munte, Baia vegeta, neavand

alte legiituri (leca acelea, foarte dese, cu Bistrita vecina.
Se pástreazit scrisori germane trimese de soltuzul care-si
zice si el groff, iar judetului de pargari: Stuhlf3i pargarii
acestei cetáti" sau Mi a Moldovei" catre Sasii vecini4.
Si aici ucenicii plecau de la mesterul din Baia ca sit-si de-
sávâxseascit invátittura la vre-un Bistritean4. Cate un
nume ca al lui loan Székely, ca acela al lui Adorian, VI-
deste si Unguri 6. Dar chiar in aceste vremuri apar Románi:
un Dobre, un Negrilk Stefan n'a fiicut doar biserica sa
numai in amintirea biruintii asupra lui Matias Corvinul Sj,
oricum, n'ar fi fost nevoie ca Petru Bares sil. fack la 1532,
o a doua T. La 1499 aflam aci si pe preotul Mihul 8. Baia
avea judecata ei, la care se luau milrtuiii pe suflet", cu
jurámánt 6, dar Bidesii (de aici numele de familie Mieses-
cul si noul sat Biliesestii) nu fácurä. niciodatá un negot mai
intins.

Originile lassilor le-am vilzut. inca din 12 Iunie 1459,

I Ibid., p. 665, no. mccxxx. leremia MovilA aici la 1599; ibid., X11,
p. 472, no. DCCCLVII.
1 Bogdan, Doc. lui $telan-cel-kfare, I, p. 423.
8 Un sat ,supt Orhefug, ibid., 11, p. 98.
4 Hunnuzaki, XV, p. 78, n-le CXXXV-VI ; p.158, no. ccwaaax.
6 lbid., p. 203, no. ccuxvr.
lbid., p. 293, no. DXXXV. Cf. ibid., pp. 290-1, no. DXXX; p.292, no.
noopmr; p. 310, no. DLXX ; p. 317, no. DLXXXVL
7 Inscriptil, I, pp. 62-3.
1 Bogdan, Doc. Id $tefan-cel-Mare, II, p. 134 si urm.
9 Hurmuzaki, XV, p. 293, no. Dxxxv. Cf. i pp. 370-1, no. DCXCVI.
 160

Stefan-eel-Mare d'A un act din acest oras 1, pe care strAinii

11 numiau Forum Philistinorum". TArgul Filistenilor",
identificand cu Filistenii pe Iazigi, de unde se credea cà.
vine numele de Iasi. N'ar fi nevoie de mArturia dn 1472 cil.
era tArg" 2, cAci 1-am intálnit in aceastä insu*ire indi supt
Aletxandru-cel-Bun. La 1492, in August, se ispravia bise-
rica domneascii a SfAntului Nicolae, lAngI Curtile dom-
nesti a, lar din insemnarea pe un Mineiu dgruit de loan.
Täutul Logofälul la 1491-2 aflitm CA era pe atunci la Ia*i
*i o mAnAstire cu hranul Adormirii Maicei Donmului", a
Uspeniei4.
Cel d'intAiu act iesean de la *oltuz, zis voil, dupä datina
polonä, *i. pAngari, e abia din anul 1581 sau 1582 5. PAnti.
atunci ins& registrul vamal bra*ovean O. vre-o doi, trei ne-
gustori din Yese sau Gesch" (Gykesch") sou, In star-
*it, Gessmark", pe care nu gre*im de sigur interpretAndu-/
Jassmarkt 8, Ia*i (pentru Unguri: Jászvasdr, pentru Ori-
entali, cum am vAzut, Iaspazar). Astfel, un lije, un Dragos,
etc. T.

TArgul-de-jos", Romanul, cu cetatea lui Roman-Vodg,

Cetatea Nouä" a lui $tefan, luase pe aceastA vreme o des-
voltare muit mai insemnatA decAt a Ia*ului. Intrebuintat

1 Bogdan, Doc. lui $tefan-cel-Mare, 1, p. 31 §i urm. Cf. alte acte din

la§i, ibid., H, p. 295 (1463); I, p. 133 (14b9); cf. p. 143; p. 198; II, p.
326 (1475); 1, p. 168; ibid., p. 2(19 (1476); 1/, pp. 68 (1495), 97, 101
(1497), 171 (1500), 174, 176, 179 (1500), 182 (1501), 191 (1504).
4 Ibid., p. 169.
4 lnscrptii, 11 (Studil fi documente, XV), p. 135, no. 375.
4 Ibid., pp. 363-4.
6 V. Studii fi doc., XXIII, p. 365, no. ccxxil; 1orga, Ccildtori, amba-
sadori si misionad (din .Buletinul societAtli geografice" pe an. 1898;p
p. 406),
6 ,Jassmarke e adeverit §i documentar la 1562; Hurmuzaki, 11, p. 406
no. CCCLXXX ; XI, pp. 836-7, 839; H', pp. 678 fun Ianu§ de osmark"
1 684. Al¡ii de Yescha. ibid., p. 686.
7 Quelleu, I, pp. 14, 18-9, 31.
 161

tnai ta,rziu i ca resedintä, domneasade Stefan-cel-Mare

In multe randuri 2, de Alexandru LApusneanu la 1560 2 ,
eI avea numai, in cetate, vechea biserich- Sf. Paraschiva a
lui Roman-Vodä., in care se odihnia malea lui Alexandru-
cel-Bun, Anastasia, sotia intemeietorului a, pana ce Petru
fiares, cu mesteri pe ca,ri-i cunoastem Mal biserica episco-
para', isprävitä, sub fiul sä.0 Ilias i vestitul episcop Maca-
rie, la 1550 °. Vechea pecete era latina, i locuitorii cei
d'intaiu au fost colonisti ; peste putin basa, ei se pierdurg
intre Românli mai vechi sau intre mi ce luara loe lana:
ddnsii. La 1469 inca mai erau la Roman Geimani, ca Mar-
tin Wasserbroth
Din privilegiul lui Stefan-cel-Mare pentru locuitorii unui
sat däruit Mitropoliei" din Roman la 1466 stim ce carau
acesti terani in slujba negustorilor romascani : peste proas-
01 i särat, postav, panza, fier, plutg (?), cale, vase de
lemn, rniere i cearsi, mere, varza, pe lana boi, vaci, cai,
berbeci i piei de jderi i veverite, ducandu-le íi pala /a
Chliia si la Getatea-Albii".
Din actele liovene cunoastem pe câte unul din negustorii
români de la Roman in cea d'intgiu jumbitate a veacului a/
XVI-lea astfel Ioan din targul Romanului, Roman", la
1533 g. Tot Roman" i se zice la 1368 lui Vartan, pe care
numele-1 aratà insä, a fi Armean °. La Brasov vedem viind
pe la 1500 o sumedenie din acesti oameni de la Bornes-
markt", de toate neamurile : Germani, ca Mihail Rymner,
Armeni, ca Asvadiir, Romani ca Petru mai ales acesta,
1 Bogdan, Doc. lui Stefan-cel-Mare, I, p. 8 si urm., etc.; II, pp. 317
urm., 351 si urm., 359 si urm.
2 Studil fi doc., XXIII, p. 84, no. XCIL Doamna Ruxanda a facut, la
1568, biserica Precistei (Inscripti1, 11, pp. 22-3, no. 40.
3 Melhisedec, Cronica Romanului, I, p. 39 si urm.
Hurmuzaki, XV, p. 448 si urm.
5 Melhisedec, 1. c., p. 183.
Studii 1 doc,. XXIII, p. 302, no. XXXV.
7 Melhisedec, 1. c., p. 126 si urm.; Bogdan, Doc. fui Stefan-cel-Mare,
1, p. 94 si urm. Cf. ibid., pp. 9 i urm., 341 si urm.
Studii fi doc., XXIII, p. 335, no. CXLL
9 !bid., p. 349, no. amix.
1I
 162

Simion, Lupa, Gavril, Solomon, IAA'', Neacsul, Ivan,

Ignat, Gheorghe, Toma, Onea1. Toti gut maxi negustori
de bol.
Si din Bacau, acum tärg românesc, cu toate viile Ungu-
renilor" care-I incunjurau2, veniau negustori de acestia de
vite la Brasov, precum e Dragos de pe la 1500 8. Se aflau
aici judecatori" domnesti, ca la Dorohoiu, pentru ca era
inca un oras cu drepturile Uu timp, Alexandru-Vodä,
fml mai mare si mostenitorul lui Stefan, statu la Bacau,
pazind Tara-de-jos, de la 1482 la 1488 i poate chiar pang
la 1491, când ispravi aici cea d'intaiu biserica de piaträ', a
Precistei 6.
De la Trotuf, yin la Brasov in veacul al XVI-lea Ma-
goiu, Mihail, Petru i alfil Oameni din Brasov si Sighi-
soara adceau aici pe la 1550 viuri B. Domnul tinea cä-
märasi, pentru oonele de sare, care furä apoi fixate in
noua localitate a Ocnei, ajuns'ä cu vremea un targ 9. Pe la
1550-70, unul din acesti camarasi de °cue, Anton, fi-
xeaza patru balciuri la Trotus, in zilele de 26 Septembre,
8 Novembre, 16 Ianuar si de Dumineca Mironositelor
insirarea se face in aceasta ordine, anul incepánd la 1-iu
Septembre. Moldovenii vindeau Cu acest prilej vile, porci
peste".
Gasim chiar intre oaspetii de afara ai ,Brasovului
Vrtinceni, ca Benedict de pe la 160011. Si trecätoarea ase-

Quellen, I, pp. 4, 8, 11, 17-8, 20, 22, 25-6.

Bogdan, Doc. lui $tefan-cel-Mare, II, p. 28.
Quellen, I, p. 21. Asupra oraplui In vremea lui $tefan-cel-Mare,
Bogdan, Doc. lui ?tefan-cel-Mare, 1, p. 3 §i urm., 55-8; II, pp. 258-9.
Ibid., I, p. 30.
Ibid., II. pp. 367 §i urm.; Hurmuzaki, XV, pp. 117-8, no. Ccxt.
6 Inscriptii, II, pp. 25-6, no. 54.
Quellen, I, pp. 10, 18. 21.
Hurmuzaki, XV, pp 399-400.
Ibid., p. 360, no.DcLxxli. Cf. studiul nostru despre privilegiul Ocnei,
in Analele Academiei Romane" p. 1914.
1° Bogdan, Documente Mold., pp. 62-3, no. xxx.
" Quetta:, I, p. 31.
 163

zare orlseneascit a Putnei trimete pe ate un negustor ca

numele unguresc, ca Balas de pe la 1500, Luca s. a. 1.

Vasluiul avea biseria domneasel i curti domnesti,

fan resida,nd alci incä, de la 1464, dar mai ales in Ianuar
1495, in Februar-Mart 1497 si Mart 1502 2; cea d'intaiu
existá, Inca"; din cealaltá se pástreazá unele ruine Tárgul
capgtá de la Stefan insusi, la 15 Octombre 1491, un intreg
.domeniu, care trebuia slujeasa de mosie, cu nu mai pu-
tin de saisprezece sate si silisti, in prat de 1.490 de zloti tátá-
resti. De drept, orapd insufl cu toate aceste posesiuni era al
Bomniei, uric" lui Vodá i urmasilor sal., dar folosinta era
a thrgovetilor, oránduire ce nu se intálneste niciodatil In
Nfunteni. Thrgul, care-si avea soltuzul i párgarii, pe libngá,
sáracii" obisnuiti, era, scutit, din veniturile ce le ridica
Vodá, de vama cea mica, dator fiind totusi a da de la o
roajá de pesti ori de la ciirutä unul 4. Avem si o scrisoare
slavona a soltuzului i párgarilor de Vasluiu" cu privire la
továrásia ce avuse un om de-al lor cu un Brasovean, ii ei
o adresau soltuzului j párgarilor de Brasov" 5. Brasovenii
pretuiau asa de mult a,ceste legáturi, incht la 1460 ei anun-
tau Vasluienilor restabilirea bunelor relatii cu Stefan si-i
poftiau sá vie la ei e. Si de fapt gásim acolo pe Vasluienii
Buda, Negri* Oprea, Simion, Andrica, Stan, Ieremia, pe
la 1500.
Bdrladul capátá, dela Stefan-cel-Mare, pe la Ianuar 1495
un privilegia intru toate analog cu al Vasluiului, nurnai
-cát aici suma jertfitá de Doran e mult mai micg, abia o
¡bid., pp. 13, 18-20.
2 Aici era si stefan fiul lui Alexandru la 1445; Hurmuzaki, XV, p. 32,
no. un.
Inscriptia a fost publicatl de T. Burada, In Revista pentru istorie,
arheologie i filologie, cred, dar nu pot regAsi locul.
4 Bogdan, uoc. lui $tefan-cel-Mare, I, pp. 476- 85.
5 Ibid., pp. 453-4.
6 Hurmuzaki, XV, p. 55, no. xCv.
Quellen, I, pp. 18-23.
 164

suta de zloti tátáresti. Se spune insä. el a fost la inceput

cerero din partea $oltuzilor, a piirgarilor, a tärgovetilor d(;-
Bärlad si a sáracilor" do pe vechiul lui hotar, care de.
%eacuri s'a tinut de acel tárg al Bárladului"1.
Párá. bisericá domneascá, färá curti de locuintá, Bärla-
dul era mult rnai rar cereetat de stálánitorii terii decdt
Vasluiul. Dar numárul negustorilor lui ce treceau cu vite-
la Brasov in 1500 intiece pe al oricärui oras din Moldova
a,fará de Suceava. si Roman. Gásim astfel $i e de luat
aminte c aici n'att fost niciodata altfel de strclini, dedit-
doar accidentalii Unguri, ca Várgo Jörg i Kovács
pe la 1530 2, pe Ianciu, Luca, Martin, Mircea, Drago-
mir, Solomon, Mihail, Miclaus, Toma, Costea 8. Un Hárlea
era soltuz in cea jumátate a veacului al XV-lea,
si el serie Brasovenilor pentru o judecatä a sa

Din Tecuciu vin numai intiimplátor la Brasov negustori

de vite pe la 1500 5, iar de la Hui un Dragusan, un Si-
mon 6. Cu privire la aceastä din urma localitate, notám cil
la 1491 era un drum care due,ea .,de la Vasluiu la Husi"7.
Se ,5tie câ Stefan-eel-Mare, care statu acolo in 1497 Si in
1502, däruise orasului, inett din 1404-5, o bisericg de
piatrá 8. Ba iatä, si din pártile Chigeciuliti un negustor de
vite la Brasov, pe la 1500 5.

Orase ale Domniei, cu hotar d'Aria de diinsa, care-si.

Bogdan, In Convorbiri Merare', XLI, pp. 46-52; Doc. lui Stefan-

cel-Mare, 11, p. 6 i urm.
Hurmuzaki, 11', pp. 63-4. Cf. Antonovici, Documente barlildene, 4.
vol. (acte interne ; cele vechi sunt mai ales reproduse din alte
Quellen, I, pp. 12, 15-7, 19-20, 22-4.
4 Bogdan, Documente Moldovenesti, p. 60.
5 Quellen, I, p. 16.
!bid., pp. 23, 27.
7 Bogdan, Doc. tul Stefan-cel-Mare, I, p. 483.
8 Studii fi documente, XVI, p. 254; cf. Melchisedec, Cron. Hufului,.
,passim.
Quellen, 1, p. 27.
 165

pastra dreptul de suprema proprietate, creatiuni fiscale si

tlomaniale, avändu-si soltuzli la ordinele parcillabilor si
Vornicilor, iar unele total lipsite de organisatia municipala.
toate, in sfärsit, fara niel un element de autonomie si initia-
tivii,, orasele4 moldovenesti, de si cercetate de negustori mai
,bogati, nu se putura ridica mai sus deck eele muntene, a
caror slabiciune nu statea numai in conclitiile de organi-
sare. Cand banul, care venia din afarit, lipsi, ele decazura
ca locuri de schimb internationale, pastrand numai insem-
nkatea curat interna de piatä. in care teranii puteau afla
cela ce nu producea industria lor casnica. Domnia se hrania
in adevar din negot, pe care-I lasa sá se intinda si-1 in-
demna in margenile nevoilor ei fiscale, dar tara se finca
tot din plugaria indätinata si din cresterea vitelor. Nu e
de mirare deci ca, earl de vechea cultura traditionala,
elementele superioare care se produsera si inflorira la su-
prafata nu putura patrunde, pline de binecuväntare, in
adánc.
 ISTORIA
COMERTULUI ROMÁNESC

CARTEA A II-a

COMERTUL ROMAN DE LA 1540 LA 1700

 CAPITOLUL I-iu.

Decficlerea ora*elor säsesti. Factori noi ai comerinlni

oriental. Alte directii ale comerlulni romanesc.

Indelungatele lupte pentru stapanirea Ardealului dadura

negotului sasesc, 'Ana la stabilirea Bathorestilor, o lovitura
din care cu adevarat nu se mai ridica niciodata. Carmuirea
priceputa a lui Stefan Báthory, administratia linistitit a
fratelui su Cristofor nu izbutira sa restabileasca prosperi-
tatea activa a trecutului. Acest principat ardelean vasal al
Sultanului se putea bucura de sprijinul Turcilor in ce pri-
veste legaturile cu vasta lor Imparatie si nimio nu tulbura
decat doar desde schimbari de Domni in Tara-Roma-
fleas* dar nu mai dese decat acelea din le eacul al XV-lea
schimbul de marfuri cu terile noastre. Dar starea de
dusmanie, de neincredere fata de vecinii austriaci din Apus
impiedeca esential acele mari relatii economice care facu-
sera andva din Sasi depositarii marfurilor apusene pentrd
Sud-Estul Europei. De altminterea, rascoala lui Sigismund
Bdthory, ajuns la majoritate, impotriva Turcilor trezi iarasi
flacara mistuitoare a razboaielor pentru stapanirea Ardea-
lului, $1. ele tinura pan la asezarea, prin 1620, a lui Ga-
vril Bethlen f3i. 'Ana la cumintea guvernare a lui Gheorghe
Rakelczy I-iu.
Expeditiile 'lui Petru Rare$ in Ardeal prin partile Bis-
tritei, tendinta lui de a stapani intreg Tinutul nu erau, fi-
reste, lucruri potrivite pentru a intari negotul bistritean
Cu Moldova, care lancezia, cu toate darurile de arce si
de sail, pahare $i cupe, de linguri, de pararii $i manusi,
de cizme, de cire$e si prune uscate, de bere, care se faceau
 170

Domnului i boierilor tarii .recine 1. Stápánirea moldove-

neascá in aceste párti n'avu nici o urmare apreciaba in
ce prive0e legaturile de comer t2. Dusmania treckoare
Brasovul 1às. irisa urme. Numai pe vremea lui Alexandru
Lbusneanu carersi aducea de aici doftori i leacurf pen-
tru urata-i boala de ochi, ceránd Bistritenilor fier i ara-
vin scump pentru hramuri, sumane sure, pasta,
ofran, apá tare, apii fle trandafir, pucioasá, pergament,
ceará rosie, funii, posta.vuri, uleiuri, radvane, Meca repa-
raturi de ceasornce, *. a., miscarea se fku mai vie din par-
tea Moldovei, Domnul insusi luánd pe sama lui proprie
cum a fácut-o si in alte directii, dinteun adevärat sistem, pe
care-1 imprumutase de la Turci exportul vitelor.

Trimeterea de boi moldovenesti se intalneste din cánd in

ca si in. trecut 4, la Bistrita ca i la Bra.sov: pretul
unui bou era in Ardeal, pe la 1550, 3-10 florini, atunci cAnd
un cal bun se vindea cu 10 florini aduceau peste munti
si mai departe oameni si din cele mai departate orase ale
tärii : un Ungur din Hui, Hustvár pentru ai lui Am-
brosiu Kobák, lua asuprii-si sh, cumpere bol din Moldova
pentru tovarilsii lui sasi, a tot acelasi negot il fácea si un
alt Ungur, din Agiud, Edgethallome, Antal; aceste afa-
ceri aduc,ea.0 une ori pe Ardeleni innaintea Scaunului de
judecatá al soltuzilor nostri, cari-i despágubiau trecgind in
sama lor averea, imobilâ, de case si vii, a rgilor platnici ;
când se exercitau represalii asupra locuitorilor altui oras
deck al celui cu pricina, municipalitätile ardelene desa-

Studii documente, 1-11, p.11 l urm. StAruintile lui leremia Vamesul

lui Toader vames de Suceava, la 4 tulle 1527, pentru ca negustorii din
acest oras sfi-si re'a activitatea ; Hurmuzaki, XV, p. 298, no. DXLIV.
Cf. Nistor, Handelsbeziehungen, 43. 105 sl urm.
3 Chemarea Bistritenilor la clAnsul In 1557; Hurrnuzaki, XV, p.523, no.
DCCCCLVIII. A Brasovenilor, p. 531, no. mcccuour. El face si o casA
de adApost pentru drumejl la CAmpulung: ibid., p. 527, no. Dccccuenr.
Cf. locurile arAtate In tabla vol. XV din Hurmuzaki, p. 19 4,
3 Ibid , p. 417, no. DCCLXXV.
 171

probau fapta 7. Lapusneanu of eria pentru plata postavului,

cingatorilor ostirii (4.500) si a rädvanelor, ce-i I eniau si de
la Bistrita, pe la Bretc calea obisnuita spre Brasov' ,
boj ingrisati 8.
Odata e vorba de oi ale lui Voda dup. 1580 se treceatt
destule4 , dar negotul de capetenie al Läpusneanului cu
Ardealul se facea prin porci bine ingrasati", cari ajun-
sesera a fi moneda lui curenta, fata de ace0i vecini. Ei
se trimiteau printr'un credincios domnesc, frumos reco-
mandat inteo scrisoare latini, sau germanä, si se In-
credintau spre desfacere prietenului bill'', arätändu-i-se
ori ha pretul, c,are so ridica rank' la 12 dinari, un pfening
si jumatate, si declarandu-se a once moneda e primita 5
dar Voda admit) A se introduci de la Bistrita, asprii lor oc-
cidentali moneda lor alba" 7). Daca nu i se facea ins'i, pe
plac, gresindu-se la pret, el protesta ca acasa la el iea si
päna la troj galbmi pe 200 de porci si ca, dad. ei asculta
sfaturile vre unui rauvotor al lui, isi va alca prietenia de
pima atunci, va inchide pasurile pe care le-a deschis numai
de multa voastra rugaminte". De ce uitati asa de rapede
de prietenia noastra ;A vi. cade greu, nu putem sti. Dar
sa stiti voi prin aceasta CI vom inchide iarasi pasul acela
din tara noastra prin Tinutul vostru si nu vom laga sa
treaci, nicio vita, si nu va avea voie nimeni dintre voi a
calatori pe acel drum 7". Daci, nu veti tinea sama de mania
lui Voda", adaugia secretarul, yeti plati-o scump". Li se

3 Ibid., pp. 458-9, no. DCCCLII.

3 Pentru Bistrita anume era calea Suhardului, pe la Campulung; ibid.,
p. 619, no. MCLVIII Cu prIvire la vama Bretcului, ibid., pp. 649-50, no
mcci L Cea de la Varhégy, ibid., XI, pp. 709-10, no. cLxix.
3 Ibid., p. 496, no. DCCCCXX ; p 526, no. DCCCCLXII (p. 546, no. MIII;
pp. 554-5, no, mxxi.
4 Ibid., p. 691, no. mccLxxw.
5 Ibid., p. 489, no. DCCCCIX; p. 533; no. DCCCCLXXVII: ; p. 542, no.
DCCCCXCVII.
6 Ibid., p. 566, no. 111XLVI. Trimetea §i florinf (ibid., p. 489, no.
DCCCC VIII .
7 ibid., pp. 549-5, no. mi.
 172

anuntia cä. ar fi bine ca, pe lang5, pretul asa cum li f usese

fixat, sg se adauge si un mic dar pentru a-I potoli pe Domn 1.
De fapt, se opri calea, si numai peste ateva siiptgmäni art
era redeschisg, in acelasi an 1559, uitându-se rusinoasele
lucruri" petrecute din partea lor, cari supgraserg pe ne-
gustorii lui Vodg si uitaserä. a-i trimite banii pe vite 2.
Cal se trimet rar din Moldova ; miere si cearg niciodatä
ha ilia seaducea la '1564 8 ceara curatcl din Bistrita.
Nu mai vedem nici aducerea de mgrfuri levantine. Tara lui
Alexandru-Vodg avea deci numai sarcina de a hrgni marele
oras sgsesc, unde, spune una din scrisori, carnea e
scumpà.'".

Pentru acest singur scop cerurg Bistritenii in 1560 sg, nu

mai fie un singur tärg, iarmaroc, pe an. Läpusneanu li As-
punse cu privilegiul din Härlitu, 17 Septembre 1561, arättind
cg. aceasta nu e voia le, cit la Hotin se fin septe iarma-
roace pe an si. tot asa li se acordg si lor, impgrtindu-se, in
ce priveste locul, intre Ei si orasele moldovenesti, si anume
in chipul ce urmeazg : unul in targul nostru Baia, care se
zice pe nemte$te Moldenmerkh" (deci : Stadt Maca, civitas
Moldavie)" la 14 Octombre, in ziva pe care Moldovenii o
numesc in limba lor Vinerea Mare" (Sf. Paraschiva)` al
doilea la Bistrita, de Sf. Nicolae, al treilea la Baia, de Sf.
Toader, in Postul Mare, al patrulea la Bistrita, de Dumineca.
Mare, al cincilea, la noi", de Sämpietru, al seselea la Dis-
trito., de Sf. Ilie si, in sfärsit, al septelea la Baia, de Sgintg-
Maria Micit". Datele nu sunt alese arbitrar : atunci se fg-
ceau iarmaroace in toatg Moldova '. Se adauge di nicio
marfg nu va mai ii opritg, asa cum era obiceiul din ve-
chiu, si se prevede cg negustorii vor putea sä, se inteleagg

' Ibid., no. mu. Cf. *i ibid., p. 546, no. min.

3 ¡bid., pp. 547-8, no. mvi. $i In0iintarea de la vame0; ¡bid., p. 552,
no. mxv.
3 ¡bid., p. 609, no. mcxxxviii.

4 Dar 0 in alte zile ; privilegiul pentru Trotu0 Bogdan, Doc. Moldo-

venefti, pp, 62-3, no. xxx.
 173

pentru a-si amAna plata de la un iarmaroc la altul Asa

se si urmg de fapt, si vedem cit la 1563, in momentul când
se isprgvia tragedia lui Despot, inlocuitorul ráposneanu-
lui, principele ardelean recomanclg Bistritenilor sii-si tie
iarmarocul afarg din ziduri 2.
intors in Downie, Alexandru-Vodg restabili vechea stare
de lucruri 8, in momentul tocmai cilnd Petru-Vodg, vecinul
muntean, furios do ocrotirea pribegilor la Brasov, opria pe
vecinii sgi de a mai lua oi 4 din targ, declarând cg renuntit
la mazerea ce se aducea de la dânsii5 (si in Moldova"). Dar
de acum innainte, ca si in toatit aceastä Domnie a doua,
porcii ca i alte märfuri vii nu se mai trimet Cu oa-
menii Curtii peste munti, ci se aratg, la 1564, Bistritenilor
cg Vodg are bielsug de porci de anzare" si, deci, sit se
anunte tuturor color ce se aflg in cetatea d-voastrg ca
oricine are voie sà cmnpere porci sa vie la noi cu bani, gal-
bent de aur san tal eri, si pe bani gata sd poatei cumpdra de
la noi T. Si el insusi nu mai trimetea rite ca War& ci bani,
talen i de Brandonburg, ioacliim ici, Petru Bares daduse,
cum ce stie, cu dougzeci de ani In uring, 100.000 de florini
in boj moldovenesti la balciul din Iaroslaw pentru intre-
tinerea ostirii cruciate pusà supt comanda lui Ioachim de
Brandenburg , a cgror schimbare la Bistrita in bani
mgrunti, dinari unguresti", Ii aducea feles n. Trebui, in

Hurmuzaki, XV, pp (..:G9-70, no m..tv.

Ibid., p. 542, no. mt,xxix.
3 Ibid., p. 597, no. mcxn. ingAduirea din parten principelui ardelean ;

ibid., pp. 599-600, no. mcxvit. PlAngere a Bistrifenilor pentru cresterea

vAmii ; ibid., p. 693, no. MCYYV. Alexandru-VodA ceruse de la ei si o
pit5reas5. pentru One de lux ; ibid., p. 604, no. mcxxvit.
Pentru ele, v. ibid., p. 645 no. mcxcvt.
5 Ibid., XI, pp. 591-2, no. vitt. Cf. si ibid., pp. 582-3.

6 ¡bid., XV, p..09, no. mcxxxvni.

7 Ibid., p. 608, no, MCXXXV. Asemenea cump5rAturi J a1t1 dat5. ; ibid.,
p. 1926.
Papiu, Tesaur, I, p. 13 si urm.
Hurmuzaki, XV, p. 608, no. mct-xxx. V: 0 ibid., p, 609, no. mCxxxvb.
 174

1565, o cerere formalä, a orasului pentru ca sä se ingäduie

cxportul de 200 de boi, Ma vamä, la dansiii.

Aceastä politic:1 de negot mai intins apartine, de fapt,

nu atäta imprejuritrilor, cat lui Lapusneanu insusi, pe care
din ce in ce mai mult ajungem a-I cunoaste si supt alta
lature dealt a tiranulut setos de sange, cum 11 facu boala
de ochi care-i tulburg pe incetul mintea. Invitat de nobilul
polon, vecin cu Moldova, Procopie Sieniawski, el inta in
iegaturi cu Albert, ducele Prusiei, care cerea srt-i caute
iarbil, turceasa", revent, in Moldova si caruia el II infä-
-tisa un cal arab, un cal bun moldovenesc si un cort tur-
cesc din partea boierilor säli : oferia sä, trimeatä, boi, vaci
turcesti", cai, ierburi in Prusia, chiar si pe credit deoca,m-
data, si in schimb doria sä, aiba de acolo hamuri, coifuri.
platose, halebarde (Hacken) si chiar tunuri. Omul sni, Mi-
hail Rohozinski, visitg Curtea ducelui in 1559 si se raspunse
la aceastä politer& in 1560, prin solia lui Marcel Konarski,
tare aducea o parte din arme; dar nu stim clack', la plecare,
a dus cu &instil cele o sutä de vaci pe care le oferia Voclii2.
De aceia nu Ma o invitatie formalA din partea Vom o-
clului, clue oferise export de boi si ceruse sfat cu privire
la legaturile sale cu Turcii 8, venia la el in 1559 un Flo-
-rentin, nepot al unui ramie al Craiului ardelean", si un
Yenetian, pentru a cumpära boi pe ca,ri s5.-i vândä in Ger-
mania ; capuchehaielele de la Poartsg ale lui Alexandru-
Voda vorbiau in acelasi sens bailului Venetiei°. Alexandru.
tare intrebuinta pentru alinarea grozavei sale boli si pe un
I ¡bid., pp. 611-12, no. MCLXII. loan-VodA cel Cumplit permite la /572
-exportul vitelor; ¡bid., pp. 651-2, no. MCVIL Cf. ibid., pp. 650-1, no. mCCv.
Porci cumpArati din Moldova la 1580, ibid., pp. £80-1, no. mum.
' lorga, Nouveaux matériaux pour servir si l'histoire de Jacques Ba-
-silikos l'Héraclide, dit le despote, Bucureti, 1900, p. 29 nota 1; Studii
§i documente, XXIII, p, 70 §i urm.
3 Rpportul de bail din 26 Septembre 1559, notat In Rev. pentru is-
torie, arheologie $i ftlologie, II I p. 175, dnr Ilsat la o parte de colectia
flurmuzaki, vol. VIII.
4 Hurmuzaki, VIII, p. 87, no. cxv1.
 175

Italian din Asolo in Bresciano, pe care-I banui apoi di a

vrut sa-1 otraveasca, silindu-1 astfel a se turci ca s scape
trimese si un sol la Venetia, pe Toma, intovarasit si condus
dn Sibianul loan Nyr6; ei erau acolo in Maiu 1560, pri-
mind, in schimb pentru sobolii adusi, daruri in valoare
o suta cincizeci de galbeni, in catifea de purpura, cu par
mare si mic", pentru stapanul lor : de atunci a ramas in
Arhivele Venetiei un ravas de cateva randuri slavone pri-
Nitor la aceasta misiune 2 Misiunea, care oferia vanzarea
de boi, e interesanta si pentru istoria vechii noastre arte,
àci ctitorul Slatinei cerea ca, pentru a impodobi in Mol-
dova sfintele lcicapri ale lui Dumnezeu, sit ni,eargcl acolo
cariva dintre alti me$teri ai vo$tri potriviti pen-
tru astfel de opere" 8. Republica raspunse cà, drumul pentru
negot e lung si greu, cä totusi se vor da instructii furniso-
rilor de carne si &A nu vor lipsi mesterii ceruti. O legatura
se stabili in acelasi an cu un don Giuseppe de' Francisci,
care trimetea pentru primirea cirezilor de boi pe agentul
Giambattista Galliciuoli din Brescia : el cazu in mijlocul
incercarilor de rasturnare ale nebunului" de Despot, dar
dupa lupta i se aratara strainului cirezile domnesti; se ho-
tàrl acei meniti s iea boii sa nu vie 'Ana la Sf. Gheor-
gbe viitor; plata trebuia sa se faca: parte in aur curat,
bani unguresti, iar alta in marfuri, precum e catifea (vilar),
un fel amestecat cu aur si cu flori in el (brocard), catifea
proas a de matasa (atlaz), matasa ro5ie (cramoisi, carma-
sinum), damasc, atlazul propriu zis (atlanticum) i alte
-cateva feluri de mata RA' $i postal' de acesta, premim cioctil -

L Ibid., pp. 89-90, no. CXIX.

2 Ibid., p. 88, no. CXVii.
3 Rev. p, ist , arh. i fil., p. 141. De altminterea In 1553 o mare
solie moldoveneascA venia la Brasov cu argint, ca sA se lucreze de
mesterii orasului; Hurmuzaki, Xl, pp. 790-1. OdatA vine tot la Brasov un
om al lui tinpreunA cu $tefan argintarul din Cluj, pe care deci 11 ducea
3n Moldova ; ibid , p. 796. Pare cA tot la el merg I argintarul Erasm
fAntAnarul din Sibiiu; ibid., 798. Cf. si p. 800. 0 anafcrnig (scutella)
de argint fAcutA la Brasov; ibid., p. 801. $i p. 803. Lucru de plhare
rentru Al,exandru; ibid.. p. eot
 176

tat (écarlate), granat, postav de Londra, Bergamo, etc.",

neluandu-se nicio vain& pentru bucätile pastrate Domn.u-
lui, ci numai pentru cele pe care le-ar desface intre boieri.
Se pare ca era vorba si de un export de piei din Moldova 1.
Interesanta solie e cunoscuta si printr'un alt izvor. La
Brasov, de uncle Lapusneanu-si aducea cam aceleasi lucruri
ca si de la Bistrita 7 ha chiar si mese si sca,une de lagar
si pilule purgative" 2, poftind chiar odata, in 1356, pe ju-
dele Brasovului sa-i cerceteze si, fireste, s.-i aduca si da-
rurile cuvenite2 , fall a trimete Irish' cirezile de bei 0
turmele de porci pentru plat:a, sosia, la 26 Novembre, in-
torcandu-se de acolo din Moldova, negustorul italian care
era sit initieze un asa de insemnat schimb de marfuri cu
Moldova. Sasii ii ziceau lui Giambattista Galliciuoli (Ga-
limn sol (orator) al domnilor Venetieni", si el impunea
prin alaiul cu c,are-si facea calatoria: pe Una fiul Barto-
lomeiu, cetatean din Padova", erau 21 de calareti; boieri
moldoveni il petreceau. Brasovenii se crezura datori a face
maxi cheltuieli cu mancarea si bautura neobisnuitului oas-
pete, care statu trei zile intregi in mijlocul loft.
Dar navalirea lui Despot si usurpatia lui de trei ani de
zile in Moldova impiedeca realisarea unui plan la care pe
urma nu se mai gandi nimeni: am vazut di, si in ce pri-
veste orasele sasesti lecine, spiritill intreprinzator al lui
Lapusneanu slabi in a doua Domnie. Dar, pentru a insemna
EA antecedentele acestui plan de comer t mai departat,
peste capul mijlocitorilor vecini, sa amintim si casul, de
la 1520, al lui Vincentiu Italianul, ginerele lui Iacob Ita-
fianur, care, in legatura cu unii Moldoveni, facea negot de
vite .prin Ardeal. Inc. de la 1556, Italienii venaiau la Brasov
pentru cumparare de grau 5. In 1568, Italieni de-ai lui Ale-
xandru-Voda din Bucuresti cercetau orasul 8. Un Moro-
' Ibid., Vil[, pp. 88-9, no. CXVIII.
' Cf. §I Nistor, Handelsbeziehungen, p. 157 i urm.
3 Hurmuzaki, XI, p. 793.
4 Ibid., p. 804. Cf. ibid., p. 802.
5 Ibid., p. 79i.
5 Ibid., p. 805.
 177

sin!, Alexandru, fu oaspetele Brasovenilor, in trecerea spre

Bucuresti si la intors, in 1573-4 j. Si Iancu Sasul tinea
Velsi" pe la'nga, dansul 2, ea si, mai ales, Petru Cercel ita-
lianisantul, care trimetea la Brasov pe un anume Franco.
in sfarsit la 1575 trec,ea prin oras spre granite, munteana
un scriitor, Velsul care venise de la printul Ardealului, ca
sit scrie istorie" (die Historien zw beschreiben") 8.

Totusi aceste incewcari nu ramasera far& urmare. Until

din biografii lui Despot, Gratiani, dupa ce vorbeste de rodi-
toarele campii ale Moldovei, unde totusi se samana numai
cat li este de nevoie locuitorilor si numai siimanatura de
primavara, din April, vom vedea ins& ca un puternic
export se fame. in Turcia , dupa ce ineamna viile moldo-
venesti, al caror produs nu se prea exporta ins& pe acest
timp, ci se intrebuinta mai ales in tara, mai mult amestecat
cu miere, cad nici aceasta nu trecea peste hotale, inseamna
marele numar de boj asa de multi flick se pot pune cate
doisprezece la plug a adauge : de aici din Moldovcs se
scoate acel mare limn& de boi, Cu cornea carora se hriinese
in mare parte, nu numai neansurile Ungariei $i &midi, ci $i
Polanii, Germanii $i chiar Italia, iar mai ales cetatea Vene-
fiei. Acestora li sic Venetienii boi unguresei $i pref era car-
nea lar acelei a altor soiurii". larmaroace de boj se fac in
Moldova de seapte ori pe an" deci informatia este foarte
dreapta 5 -, viind mare numar de negustori, in camai
foarte intinse; la fiecare trei zile sfatuindu-se negustorii
asupra pretului unui cap, pe care-I urmeaza apoi multi-
mea cealalta" datina ruperii pretului , care pret
rare ori trece peste trei galbeni de aur, toata gramada
aceia de boj in cateva ceasuri se vinde a se mg.na in felurite
1 ¡bid., pp. 810, 812.
2 Ibid., pp. 820, 826, 828.
s Ibid., p. 813. Cf. si ibid., p. 840.
4 Gratiani de lohanne Basilica, in Legrand, Deux vies de Jacques
Basilicas, Paris 1889, pp. 169-70.
2 V. mal sus, p. 188.
12
 178

para. Din aceasta lac clistig mare boierii cari cresc cirezi,
si Voevodul insusi de aici se imbogeifeste foarte mutt ; ceidj
si el obisnuieste a vinde un more numär de boi pe fiecare
an, din mosiile sale, si din aceste iarmaroace cresc mult
viimile (vectigalia) sale 1." Despot insusi plgti o mare da-
torie (litre nobilul ungur Francisc Zay cu 1.425 de
bol, pe ca.ri veni sg-i ridice un negustor din Casovia 2. Pre-
tendentul Stefan MAzgii faggduia aceluiasi Zay, intre altele,
60 de vaci pe an, pe langg doug poloboace de mied si de
sgu 8, iar Petru Schiopul fiicea daruri de boj Brasovenilor 4.
Se fabrici si pastramg de vacä pentru cetgti 5.
In schimb, caii cei raici, dar suferitori, nedeprinsi Cu graj-
dul, tinuti pe câmp si in miezul iernii si hräniti cu iarba pe
care o scormonesc cu copita, nu figureazg, la acelasi scrii-
tor, printre articolele de export 6. Dupg Reicherstorffer,
Sasul care cercetit.' Moldova supt Petxu Bares, (aici nu era
Toie ca ei sg fie scosi decgt pentru soli 7, dar stim di aceastg
oprire privia numai caii cei buni 8 . Mierea se intrebuinta
numai pentru daruri: Hanul primia pe la 1560 doug po-
loboace. In ce priveste lemnul, Lgpusneanu f gcu sg vie
la el in 1559 niste oameni din Sgcele, apoi un Sas, ca sii-i
aseze opt fiergstraiel°.

In acest timp Tara-Romaneascg n'avea nici articole de

export de insemnittatea vitelor moldovenesti, nici Domni

1 Legrand, o. c. p. 170. Se glsi, din lucrurile lui Alexandru-Vodg,

numai la LApum suma de 20.000 de galbeni ; Hurmuzaki, II, p. 411.
2 ¡bid, 116, p. 538.
3 Ibid., Supl. II', pp. 258-9, no. CXXXV.
4 Ibid., XI, p. 818.
3 lorga, Nouveanx Matériaux, p. 12; haveva (II Dispota) salato molti
buoi6. Si Botero (Relationi, ed. 1596, p. 96) pomenqte exportul de
earn' secche di bue4 la sfAr§itul veacului.
s Gratiani, /. c., pp. 170-1.
3 Ed. Paplu, p. 141.
8 V. §1 mai sus, p. 91.
9 Barrillas ; Hurmuzakl, II, p. 405.
1° Ibid., XI, pp. 800, 804.
 179

«de strabátátoare energie a Lápusneanului. Legilturile cu

Brasovul urmau domol pe drumul CE11 vechiu: pesti adusi
in oras de negustorii tärgurilor muntene, parvalia, märun-
tisuri ~párate in schimb. In registrele de socoteli ale Bra-
sovului de pe la 1530 innainte gäsim oameni din Tärgoviste,
din Arges, din Bräila, din Rämnic (Maican), din Cämpu-
lung, din Pitesti, din Buz'áu 2 (Bubáilá), din Câmpina si
Cherghita, Teleajen si Tärsor (Mircan, Seremet, Guliman),
din Bucuresti 2, din Chiojd, din Väleni (Vaylen"), din Tär-
gul-de-Floci (Micul), din Námaiesti, din Teisani, din Dridih.
,din Slatina (Ciocarlie, la 1530), pe längá Moldoveni 2 din
Suceava, Siretiu (Zyreta), Roman, Barlad4, Trotus, Vas-
luiu (de unde vine la 1530 soltuzul Ivan 2), Bacliu, ha chiar
c'áte un Grec de peste Dunilre, ca Mavrodin din Nicopol 2.
Dar avem impresia a intre acesti negustori, cu totii Ro-
mfini, erau si foarte multi diritusi T. In timp de pace daru-
rile obisnuite se fäceau Domnilor si boierilor, mai ales la
schimbare de sapanire, la nunti si alte prilejuri de veselie.
dar si când era vorba de a se redeschide calee. Dese ori
.-erau primiti solii, cari se ospátau cu hraná de frupt ori de
post si cu vin, din ditrnicia interesatá a jupánilor". Câte
un vechiu prieten, ca Neacsul Lupu sau Hurduzáu, mai dá.-
dea vesti, in scris sau din gura, la hotare 2. Dar nimic nu ne
face sá, credem cá, acest comert s'ar fi ridicat vre-odatá ori
ca el s'ar fi tinut macar la nivelul pe care 1-am constatat
la inceputul veacului al XVI-lea. Unde e vorba de marfuri
mai insannate : porci, boi, vaci, piei (si de oaie), se inthl-
nesc la aduatori tot nume stráine, cela ce inseamná ca
1 Cf. Hurmuzaki, XI, p. 784.
!bid., 11 2, p. 682.
11 Mai mult pentru postavuri. V. 1nsirarea tuturor varietAtilor ibid.,
v. 677.
Cf. !bid., XI, p. 799.
6 ¡bid II", pp. 685-6.
¡bid., pp. 651-2.
I AflAm odatA *i pe popa din Filipestia (ibid., p. 683).
8 'bid., XI, pp. 800, 803, 837.
Ibid. GAsim odatA : Item Myhele ad Ruckor, ad Hwrdezow missog.
 180

acum agentii sasi si unguri veniau sä, si le caute in tar& a-

Une ori doar vedem pe un Stan ori pe un Valentin Do-
garul .(doleator") din Tarsor, care aduce boi 2, dar pe-
acesta din urma numele-1 vadeste strain; ori, tot asa, din
Muscel", un Stoica,, din Buzau, urn Coman a. ()data vedem
numai scotandu-se din Tara-Romaneasca peste o suta de
boj ai unor demnitari ardeleni 4. Rare ori apare in Ar-
dea/ vinul muntean", blescher Wein". Pentru exportul
de gran din Tara-Romaneasca, in Ardeal, care se facea prin
negustori munteni, trebuia o permisiune special'a dela Domn,.
care era daruit 13i atunci cu yin sublimat" (rachiu), cu
turta. dulce si cu jimble inteun vas anume, dar de cele-
mai multe ori din Ardeal trecea grául dincoace 6. Acum ins&
calatoriile la Buzau, la Braila, la Gherghita, la Pitesti si
pana la Silistra, la Drastor" (Dresther") si Nicopol se,
faceau mai mult in vederea culegerii de stiri cu privire-
la Turd'.
Altfel, calea se pastra deschisa cu ingrijire : iarna, cand
dadeau zapezile cele mari, terani de la noi o curatiau si
primiau pentru aceasta multamita dela Sasi 6. Mid se a-
dunau pricinile, boierii delega de Domnie se intalniau cu
oamenii Brasovenilor la Rucar ca sa le incheie. Relatii zil-
nice se intretineau cu schilerii de la hotare9. La judele de-
Campulung se trimeteau solii ca la un vecin bun si de folos_

Aceleasi lucruri se pot spune despre Sibiiu, care fäcea-

aceleasi daruri °data, la 1541, se trimete si un pictor la

7 V. de ex. Hurmuzaki, 117, pp. 673-4.

2 Ibid., pp. 682, 689.
Ibid., p. 690. Pentru bol din Moldova, sl XI, p. 791.
Ibid., p. 838.
5 Ibid., p. 808.
Ibid., p. 784. Cf. si ibid., pp. 803, 813 (oprirel. FAinA de lux se lua
1nsA de la Brasov sl de Moldoveni; ibid., p. 800. JimblArite se cereaup
de Upusneanu; ibid., p. 801. Cf. sl ibid., p. 806.
7 Cf. si ibid., pp. 785-6.
Ibid., p. 796.
Ibid., p. 799.
 181

"Do= i , care se ingrijia de aceleasi inampläri politice de

Teste botar si avea O. se teamä. de aceiasi inchidere a comer-
tului2. Si in aceastii parte graul se trimetea de dincolo de
munti, cela ce se opri adesea a. Dar din Oltenia veniau oi
in munti4, pttnä. la Miercurea, purtandu-se negot cu ele
{data se facurg. phingeri pentru 5.000 de oi si o sutO de
.cai fura,ti5 ; boierii din aceste part& faceau incit din
veacul al XV-lea un insemnat export de porci 6. Donanul
insusi impartia daruri din ei T.
Amato Tinuturi aveau particularitatile lor economice, pe
.ca,re izvoarele nu ne ajutà sá le stattornicim mai exact,
pe base mai largi8. Sibiienii trimeteau mai mult posta-
-vuri proaste, si in Moldova 9. Ei paziau A, fie in bunii
stare calea Turnului Roe °. Legitturile lor statornice eran
roai ales cu ROmnicul, cu Slatina, chiar si cu Argesul, de si
epionii mergeau si pang, la Nicopol, Rusciuc, Vidin ; Banul
oltean era persoana dare care in randul intgiu erau in-
dreptati ochii Sasilor, si ei hará masuri cOnd, putin dup6.
intemeiere, manästirea Craiovestilor de la Bistrita fu pra-
olatá de oameni din phrtile ion ".

0 compensatie pentru slähirea tot mai mare a leghturilor

.cu Ardealul saracit si tulburat o putea gAsi principatul
wuntean in tot mai strlinsa legeiturcl cu Orientul, de care
.am vorbit si mai inainte, farts. A aratilm deocamdatá locul
din ce in ce mai mare pe care-I reclamà, dacti nu mono-

2 Ibid., pp. 856, 86 '-1, 865. E cunoscutul Filip Moler.

2 Mid., pp. 862-3.
5 Ibid., p. 851.
Ibid., p. 844.
5 Ibid., p. 882.
6 Ibid., pp. 849-851.
7 Ibtd., p. 865.
8 Nu stlm ce poate Insemna acel ,portus olthensie la care bolerli
.chiamA pe omul cet#11; ibid., p. 857.
Ibid., p. 879.
'° Ibid., p. 850.
H lb& , p. 851.
 182

polul turcEsc, cel putin reservarea ocasional& a unor anu-

mite articole de export, si. din cele mai insemnate, de catre-
stapanii turci.
In acest negot oriental, mai ales turcesc, elementul na-
tional juca un rol $i. mai restrans decat acela pe ca.re-I pu-
tuse juca, si.-1 juca insa, in relatiile comerciale cu (mode-
sasesti. Intâlnim Greci in numar mare, si. de sigur mai ales-
Grad din Constantinopol, unde, in vremea care da Impe-
riului un capitalist asa de bogat, intreprinzator si influent
ca Mihai Canta.cuzino, zis $aitanoglu, negustor al Sultanu-
lui, arenda$ al vamilor imparatesti $i. al salinedor de la An-
hial, ducele de Arhipelag, macar ca functie, dac& nu ca ti--
flu, facator de Patriarhi, Mitropoliti si Domni 1, initiativa
economic& a grecitatii se trezise mai intaiu. Ii gasim in fie--
care moment in a doua jumatate a veacului al XVI-lea,
veniti cu Domnii, cari, mai ales de la Mircea Ciobanul inna-
inte, nu se mai ridice.0 prin mostenire, ori printr'o na.-
valire biruitoare de pribegi, ori ai. prin ajutorul unui partid
de boieri din tara, ci prin alegerea de catre meghistanii"
Portii din stocul de pretendenti disponibil in Tarigrad ori
In felurite locuri de surgun. Curtea lui Mircea, apoi a va-
duveri sale, Chiajna de si. fiica, lui Petru Rare$, ca,re n'a-
vea nimic a face cu Grecii, (A. a unei principese sarbesti, a
lui Petru, fiul lor, apoi a inlocuitorului acestuia, Alexandru,
fiul altui Mircea, care-si traise teat& tinereta intre Grecii si
Levantinii Capitalei imparatesti, a Ecaterinei, sotia lui, a,
Levantina $i ea, dar ortodoxa, din neamul chiot Salvaresso,
(mama ei era GreacA), $i., in sfarsit, a lui Mihnea fiul lui
Alexandru e o Curte greceasca : scrisorile particulare ce-
plead, de aici sunt, macar de la o vreme, redactate numai
In limba aleasa, la moda, care, in acest cerc restrans, era
$i o limba usuala. titre acesti Greci, multi erau rude, vechi
prieteni Iacob Paleologul din Chios, visitând Bucurotii,
a fos primit cu o cinste deosebita de Ecaterina 2 -, per-
2 Iorga, Contributiuni la istoria Munteniei, In nalele Academia
Roman', XVIII, pp. 16-19,
2 Cf. i Hurmuzaki, XI, pp. 809-10.
 183

soane influente intro conationalii i coreligionarii lor ;

atatia erau îns. creditori veniti ca s. supravegheze Camara
domneascii, de unde trebuiau sä fie plätiti, ha adesea ca
stt-i i culeagii veniturile. Oameni de incredere, ei erau
intrebuintati in multe misiuni secrete, si mai ales in dese
chlätorii de afaceri : socotelile Bra$ovului pomenesc astfel
pe Grecul ca,re aduce vestea despre Domnia noug. a lui
Plitrascu-cel-Bun, pe Cristian. Grecul, din suita aceluiasi,
pe un Postelnic Glzica si un Stanciul Grecul, al lui Petru-
V odä, s. a. dintre dän$ii incepeau ca boieri ca sit
mintuie ca atotputernici agenti la Poartä, stiipani pe soarta
Domnilor, in numele cärora luau grelele indatoriri bänesti
la Ieniceri, gelepi i alti oameni de afaceri din Constan-
tinopol ; altii ca Banul Iani, fratele mamei lui Mihai
Viteazu12, ca Andronic Cantacuzino, purta.0 titlul unei
boierii de tail, dar residau, pas.ndind i platind pentru
patronul i ocrotitorul lor, in Capitala Imperiului, de unde
numai anume imprejurari, mai tärziu, Ii puturà scoate
pentru ca sä se aseze, cu neamul ion cu tot, in principatul
pe care-1 servisera.
Dar multi Greci de-ai Sultanului, fAnA leggiturit chiar cu
acestia, cu Grecii politici", veniau la noi,mai ales, daca
nu exclusiv, in Tara-Romäneascä, pentru a face negotul,
dintr'un. loe znai potrivit, ca Ardealul i partile vecine.
Rametni sebum cu deinsii, ca asociati ai lor, dar fill% aceiasi.
putere de capital si aceiasi indrä.znealä. Astfel la 1545 am
väzut cA Sibiienii luau mäsuri in ce priveste acest nou co-
iner( greco-rontânesc, care li se pärea cA li-ar ameninta ini-
tiativa i li-ar primejdui câ*tigul
Peste vre-o doutizeci de ani, când Petru-Vodä al Terii-
Rominesti avu un conflict cu Brasovenii din pricina pribe-
gilor, la 1564, $i. opri negotul, temându-se totusi de repre-
salii posibile, el se rosteste astfel cu privire la multii negus-
Ibid., pp. no, 802, 865, 873.
2 SA nu fie el acel loan Grecul care anuntA la Brasov Domnia lui
Pltrascu, tatAl lui Mihai ? V. ibid., p. 865.
3 Ibid., XV, p. 439, no. DCCCXXII (document analisat mai sus).
 184

tori greci de prin Ardeal, pe ca,ri ajunge ca s.-i apere auto-

ritatea Sultanului : Ci, de spre partea negustorilor cari sint
Greci, nu sint negustorii nostri, ori din fara noasträ, ci sint
ai Impäratului, si facefi in voie ce yeti voi sä facefii". Nici
la Sibiiu nu lipseau Greci de acestia 2. Cand insä vre unul
dinteinsii ara ucis In cale, reclamafia se facea tot de Dom-
nul muntean 8. Ei aduceau märfurile stiute, dar si strilma-
tiiri, bogasii, piper, sofran, cordovane (piei rosii), ierburi
(simplicio, des simples), pe care le vindeau aromatarilor"
sasi °.
Atafia se asezau insä prin orasele noastre. Gäsim astfel
pe la jumätatea veacului pe Ivan, Mihai si Gheorghe Grecul
dn Pitesti, pe un Dicu, pe un Plako, un Dimitrie, un Ghi-
nea, un Iene, un Frafila, care e taxat tot de Grec". Mai
tarziu, un Gheorghe Comnenul are de lucru prin Ardeal 5.

In Moldova, comerful polon ar fi putut inlocui pe al Sa-

silor din Ardeal, cand acesta incepe sil, decadä. La Liov
veniau Barlädeni, ca Aron Tetul si Mihäilti, in legatura cu
Evreii din Olesko 0; ha chiar se rätilciau ca afaceri pana si
cate un ciubotar din Läpusna, aduc,and boi mäcelarilor lio-
veni T. Cu Liovul vecin pästrau legaturi coloniile ar-
menesti din Suceava si. alte orase: aici isi lucra odoarde
pentru biserica Sf. Cruci preotul Narses (Nosef), din 1557 8.
Client al negustorilor din orasul polon era si acel Vartan din
Roman, pe care-1 cunoa4tem si de aiurea °. La balciul de la
Liov mergeau in 1557, pe ranga cate un Roman, ca
Andreico, Toma si Nicoarit Telici, Romascu din Suceava,'
Avram Sirzinca de Iasi, Giurgiu din Siretiu,Armenii Ma-
nea din Suceava si Hagigadur din Botosani, ducand cu dansii
!bid., XI, p. 581, no. vin.
' !bid. p. 881.
!bid., pp. 800, 802 (anul 1559).
4 Ibid., 113, p. 693. Cf. ibid., pp. 685-6.
4 Ibid., XII, pp. 419-20, no. ccccxxxvn.
Studii fi doc., XXIII, p. 354, no. cLxxxlv.
7 Ibid., pp. 348-9, n-le cLxvi-vm.
4 Ibid., pp. 3 0-1, no. CL1V.
lbid., p. 349, no. cLxix.
 185

boj, piei crude de cerbi, postavuri croite vin inoldovenese,

pe care le oprirä in cale Evrei poloni precupeti 0 apuca-
tura pe care acesti mijlocitori vicleni, si une ori i silnicj, o
exercitarl j dupg aceasta, treand in Moldova pe ascuns,
pentru a precupeti ei vitela de la terani sau boieri, de-a drep-
tul, dând in schimb postavuri lesesti, pang ce 'Petro Schiopul
hotäri prin 1573 izgonirea lor statornicl 2. Alte ori Evreii,
ca acei din Olesko, dadeau pentru boj zapise isalite de o
famine intreagä färä sä, se creadä insä datori a pläti
Un. Sarcur, un Ivanis, un Ciaric Armenii faceau la 1565
ei negotul intre altele, de camelot cu Lioveni de
natia lor
Boieri mari, ca Postelnicul Craciun, vamesi, ca NicoarA
de la Hotin, fratele aceluia pe care Despot 11 prAda si in-
chise, erau amestecati in marele negot de boi din acest
timp 5. Alexandru Läpusneanu insusi cumpärä de aici ara-
ma si plumbul pentru ctitoria lui de la Liov chiar, i, in
1558, regele-i ingaduia a o face f ärä a plan vama 6, cum,
pänä la o anumitä sumä, 300 de ughi , era datina fatä
de Domnie i in ArdealT. La aderea lui din 1560, el lasa.
In Liov sume de incasat, cu privire la care serie, lacom
de a si le insusi, Despot usurpatorul Faptul cá biserica
moldoveneascä a Liovului fu ajutatä esential de dânsul,
cu bani i transporturi de boi, dändu-i icoane, zavese, o-
clAjdii j recomandänd ca femeile sä,' stea de o parte, cerand
apoi a i se trimete tineri pentru invätätura cântärilor sin-
vone i grec,esti, cá el dadu o piaträ cu numele sän, care tre-
buia sit fie scris si pe clopote,unul zis chiar Alexandru",
cä fäcu s5, se aureasa la el crucile, ca-si linea acolo un
I Ibid., pp. 341-2, no. cl.v. V. §i (bid., p. 344, no. ci.m.
Arhiva istoricd, Is, pp. 173-4.
s shim i doc,. XXIII, p. 354, no. cLxxxv.
4 Ibid., p. 345, no. cum.
5 Ibid., pp. 345-7, no. CLXIII.
Hurmuzaki, SupL II', pp. 205 §i urm., 212 qi urm.; Studii fi doc.,
XXIII, pp. 343-4, no. cLvii.
7 Hurmuzaki, XV, p. 360, no. DCLXXU.
8 Studii i doc., XXIII, pp. 343-4, no. CLVIII.
 186

ispravnic anume, c5. el Mi praznicul de sfintire, di luI a-

ceiasi parte la cladirea bisericutii Sf. Gheorghe, alegándu-i
patronul, c,A, in sfarsit, ingrijia si de aducerea lumänärilor
la slujba.' ori de márimea litfilor, aratä. at de mare insem-
natate punea pe aceastá lature a legáturilor lui cu strái-
aletea.
Pe la 1561 negustori mari din Liov, ca Melchior Hase,
veniau la Hotinul lui Nicoarit vamesul. Aici se mutase bel-
ciul cel mare de boi, care páná atunci se tinuse la hotar, in
Sipinet si in Lentesti (unii din boieri si negustori pretin-
deau a ar fi fost intáiu la Botosani). M'Asura fu primitá de
rege cu neplácere, si se filma deci greutáti negustorilor
donmesti cari mergeau la Musc,ali sä, cumpere bláni si dinti
de peste" (fildes), spre a se adaugi la tribut 2. M'Asura nu
tina. insá mult, de $i. Albert Laski, sprijinitorul lui Despot,
ceru in schimb $i capittii Hotinul tocmai pentru valoarea
pe care i-o &Idea iarmarocul, si tot de aceia fostul asociat
calla sá i-1 smulga si cu putere. Se culegea, in adevár, de
aici un venit de 10.000 de galbeni pe an 2 Despot nu reveni
asupra mäsurii de schimbare a iarmarocului, de si chemä.
pe Lioveni la dânsul se pare ea' si pe Cracovieni 8 si
ceru regelui sii-i dea pe urmá pe negustorul Dragan, tri-
mes de Alexandru cu o insemnatá sumá de bani la Muscali,
csaci acea sumá nu e a lui Alexandru, ci a terii intregi,
$i datä, negustorului de aceia ca sá scape tara cre$tina de
dusmanul pságán, Turcul", serie insusi Despot 4.
La restabilirea Lapusneanului, Sultanul porunci ca iar-
marocul sä, fie adus innapoi la locul cel vechiu. Spre sfar-
$itul anului 1564, el serie regelui Poloniei cá Voevodul de
acum al Moldovei, Alexandru, tráind cu Domnia Ta in bung,

4 Iorga, Doc. fi cercetdri, extras din Economia Nationale, pp. 177-8.

2 Iorga, Nouveaux materiaux, p. 58, nota. Sultanul Insusi, ispitit, ar fi
cerut de la Despot cetatea pentru dAnsul (ibid). Cf. ibid., p. 65, nota 1.
3 PAtania unuia, In Sommer, la Legrand, I. c., pp. 47-8. Cf. Archiva
Istoricd, I. p. 48, no. 51.
4 Nouveaux materiaux, pp. 47-9.
 187

prietenie, nu face niciun TAU Tinuturilor vecine; el a supri-

',tat bdkiul de lcingei Hotin, pe care-1 ordnduise, oi, potrivit
cu scrisoarea noasta imparliteascii, starea de lucruri as&
cum a afla-o va trebui sä fie pfistratii, f grit' nicio schim-
bare". De aceia, ea ei pentru a mai impiedeca, usurpatii ca,
a lui Laski, dar incl, mai mult pentru a nu se mai trezi
polla de anexare din partea Sultanului, Hotinul fu ars-
(igne combusta"), distrugändu-se toatä lemnä'ria a rtt-
milind numai zidurile goale 2.
Astfel, fikandu-se deplina impicare cu puternicul vecin,.
Läpueneanu se poate interesa iariei de biserica din Liov,
neisprAvitä ei aea de putin sprijinitä, incat preoteasa.
popei Teodor trebuia, ca sä-ei tie familia, sä vändä, ceapa.
in piatit ; se area gata a prig zugravii cari ar lucra la
(lama, cu colori bune" s, a ni aducem aminte cä, ace-
laei Läpueneanu trimesese °flea' pe loan Benckner, din,
Braeov, in Polonia, ea sil 4 cumpere colori de 4.500 de aspri,
tot aea de bune, pentru biserica de la Slatina 4; Rime da-
ruri de ceafá pentru faclii, pregätia praznicele, socotinct
oaia zece aspri, comandi tigle pentru acoperie. Tot odatä.
Alexandru trimetea pe popa Tudor din la* ei pe notariuT
Filip pentru a urmäri datoriile Postelnicului Cräciun la
Melchior Hase I'.
Alexandru-Vodä se mutase la Iaei, päräsind statornic-
Suceava. Ar fi greu sti se gäseasca toate motivele acestei
importante schimbäri. De una trebuie sit tinem samä aici.
In Sudul Moldovei se Meuse in acest timp, in fostul sat
de pescan i al Galatilor, pomenit in acte din veacul al XV-lea
numai in aceastä calitate, un nou centru de comert, locuit,
credem, in mare parte de Orientali de curánd aeczati, ca-
ei oraeul vecin al Renilor sau Tomarova, despre care urp

I Hurmuzaki, Supl. II I, p.244.

2 Nouveaux matériaux, pp. 85-6.
3 Hurmuzaki, Supl. II I, pp. 249-50.
' Ibid., XV, p. 603, no. cxx)a.
5 Ibid., Supl. II I, p. 254 ql urm.
6 Shall fi doc., XXIII, p. 348, no. CLXV.
 188

singur contemporan spune apriat a era locuit de negus-

tori greci"1. Si Galatii eran acum un oras, un oppidum" 2.
Despot puse ()data tabbira aici, vädindu-se cu acest prilej
ura ce fierbea intre ostasii de tarä si sträinii favorisati de
dansul8. Tot ca oras apare el apoi si /a 1595, dar afir-
mändu-se caracterul lui de mare deposit al pesetriiler :
mai ales marfä de morun4.
Un dreg's:tor sau ureadnic" de Iasi, Cristea, jucase un
rol in misiunile lui Läpusn.eanu5. Mateiu, vamesul de Iasi,
purta, la 1569, and Domnul era acum tänärul Bogdan,
care innoise privilegiul kéneral de comer t al Polonilor prin
actul de inchinare cätre rege6 un proces la Liov,
alaturi Cu Parascheva din Litpusna, si tovarasii sai ro-
miini"7. Un Marcu de Iasi se judecä la 1570 cu Armeanul
Chircor, si un Iurco Baranovici, Moldovean din Iasi", isi
trimete plenipotentiarii 9. Drä'ghici Armeanul din Iasi avea
legaturi Cu coreligionari din Camenita 9. IA 1572 se fäceau
chiar contracte pentru dusul mIrfurilor de la Liov di-
rect la Iasi, si acelasi act care dä aceastit stire pomeneste pe
un Ivan din Iasi, negustorca Ursul sau Faurul--ori nu-
mai cäräusi 29, ca Armeanul Ivan Vartirès din 1573, ori ca
Lupu, din 1583 11, ca Toma, Telega, PAtrascu, Alexe 11. Alti
datit märfuri se duc aici de la Beni". La 1581-2 putem cu-
' Sommer, In Legrand, o. c., p. 31.
' Cf. Nistor, Handelsbeziehungen, p. 173.
3 Sommer, L c., pp. 31, 42. Cf. notele, p. 137, si Hurmuzaki, IL p. 424;
Starlit ;1 doc., XXIII, pp. 388, 397, n-le ccLxn, ccxcv.
4 Ibid., p. 436, no. CCCLXV. Cf. ibid., XVI, p. 223 si urm.
6 Hurmuzaki, XV, pp. 562-3, no. mxxxv1 (anul 1560).
6 ¡bid., 116, la data de 1569-70 (cf. si II, VVII, la aceasta clan).
* Studil ;I doc., XXIII, pp. 349-50, n-le cLxx-I.
8 Ibid., p. 351, n-le cLxx11-VIII.
9 Ibid., p. 355, no. cLxxxvii.
10 (bid, p. 356, no. cxciv; p. 359, no. coy.
ii ¡bid., p. 358, no. Cc; v. 373, no. ccxxvm.
" Ibid., p. 384; p. 386, n-le CCLVI-VII, cum; p. 393, no. CCLXXXIII;
pp 396, 398, 400 i urm.
" ¡bid., pp. 394-5.
 189

noaste si municipalitatea din Iasi, prin za.pisul dat de Alamo

voitul (soltuzul) si cei doisprezece pargari jurati ai sai, cu-
prinzand o marturie in chestia unui negustor grec, care li
schimbase bani in unghi pentru odajdea ceitre Visteria dom-
neasce. Se vindea de Ieseni, ca Gherman, si carne de
morun, de oameni din Iasi, ca Vartic al lui Cristofor, postav
caragiu 2. Legaturile dintre acest okras in plinâ desvoltare
si Galitia erau asa de stranse, incat Iesanul Petru dadea
in suma unui fost consul din Sniatyn pe un copil, ca sit-1
creasca 3.

N'avem dovezi despre legaturi mai stranse intre acel

sic client al Polonilor care a fost Lapusneanu si alte teri,
dar cu Polonii el avea legaturi aproape zilnice, si ele erau
insemnate. Astefl inca din 1569 Alexandru ridica pretentii
la Liov contra unui Armean local, Lazar Ludzodzowicz,
care, ruinat, se ascunsese inteo manastire4. Dupa caderea.
din Domnie, Bogdan-Voda Lapusneanu, refugiat in Polo-
nia, cu musicantii5 lui straini, urmaria pe creditorul situ
din Liov, Tome. 6. O datorie a lui de 11.713 talen i vechi
si 303 grosi poloni, era reclamata, in schimb, de ItalianuI
Carlo Soderini, care opri pentru aceasta argintariile pribea-
gului, ramase la argintarii eracovieni Cesar si Petra Swies-
zkowicz
loan-Voda cel Cumplit incepuse, in 1572, reclamand nu
numai pe lotrul" de Bogdan, dar si, in schimbul supu-

Relafiile comerciale cu Lembergul, pp. 52-3.

2 Studii fi doc., p. 389, no. cCLxvitt; p. 436, no. ccci.xv; p. 393 (§i
alfl Armeni); alt negustor din lag ibid., p. 358, no. CO.
Ibid., p. 378, no. cCxxxvin,
4 Ibid., I, p. 350, no. ct,xxu. Un Sucevean are atunci afaceri cu Ni-
co/ae Klopotb din Lemberg; ibid., p. 351, no.
Ibid., p. 356, no. cxci.
6 Ibid., pp. 355-6, no. CXC.
Hurmuzaki, Supl. HI pp. 267-8, no. cxxxxvm. V. si ibid., p. 292
(despre datoriile r5posatului Voevod Petro). Cf. cu Studii fi doc.,.
XXIII, p. 302-3, n-le ccxv-vt.
 1 so

merii si jurAmantului de vasalitate, Pocutia, mina sa dreap-

itA" I. El mutä deci iarAsi iarmaroacele la Hotin2, rinde se
rastra un centru comercial, cu toatA arderea cetAtii de
Alexandru-Vodä, cAci un. Costea, un Holub Trohin, un Ma-
lei Si Ivan fAceau obisnuitul negot de boj cu Liovul s.
AceastA hotärire nu dura insA mai mult decat Domnia
strasnicului vecin, care peri ucis la capAtul unei rAscoale,
viteze, dar nenorocite. La 1577, Polonii se plangea,u incA de
feluritele si noile feluri de vAmi si tricesime näscocite in
Moldova si Turcia de patru ani incoace", si care sunt insu-
portabile4. Si iatA acum cl, la 8 Ianuar 1579, putin timp
innainte de una din acele näväliri cAzAce$ti care au fost
blästAmul stApanirilor sale, Petru Schiopul restituie iarma-
Tocul la Sipinet si Lentesti, dar tot ()del fixeaa si vama
legiuitA, care in ultimele timpuri fusese mult crescutA in
'chip abusiv : acum, de o bucatä de timp incoace, ati fi
inceput a impune alte vAmi, disproportionate si nelegale".
MArturia cunoscAtorilor aratA cA odatA, la Colomeia polonä
din Pocutia se luau numai cAte 3 grosi de car, fie cat de
incArcat, iarA acum li ieau (negustorilor moldoveni) cate 5
grosi, si mai ieau pe de-asupra cate 10 grosi, de bucata
(vigul) de postav de Lund (Lyndysch" al Sasilor, foarte
.cAutat), si, apoi, mai venind la rand si vamesii din Liov,
.cer si ei de la bucata de postav cate un taler si de tot
insul din Moldova, cat de s'Arao, cate 4 zloti lesesti". Acuma,
cand se face favoarea asezArii balciului in locul voit de Po-
loni si cAnd se Mgäduieste ca vamesii de la Sipinet nu vor
lua mai mult decat banul si boul, se cuvine ca vämile cele
vechi" sä fie restabilite. Cel d'intaiu iarmaroc se va tinca
la PAresime ; iar despre celelalte vä vom instiinta in deo-
sebi". Cum s'a arAtat mai sus, precupetia Evreilor, d'Aluna-

2 Hurmuzakl, Supl. 112, pp. 270-1. Cf. si ibid., pp. 272-3 (rAspunsul).
2 Archiva istorial, I', p. 173.
3 Studil fi doc., XXIII, p. 352, no. cLxxix; p. 355, no. CLXXXV1;
1p. 358, no. cxclx.
3 Hurmuzak1, XI, p. 597.
 191

loare negustorilor moldoveni, era impiedecatä printeo ex-

pulsare generara si färä, termin.2.
Urmasul treditor al lui Petru, Iancu-Voca, fiul lui Petru
Bares si al nevestei de mester din Brasov, nu prevedea
srársitul sau de sabia alállui pe piafa din Liov, cänd
strängea si. mai mult, aproape indiferent fatä de Ardealul
säu, legäturile cu Polonia, in spre care-1 indreptau impre-
jurad de familie ce se vor lämuri pe urmä. In 1582, cand
i se fácu socoteala averii si datoriilor in regat, cuprinzän-
du-se si ale tuturor supusilor s'AL se descoperirá vänziíri de
boj fácute de Sima Vorsi si de Nicoritt. (Nicoresio), unul
vames si cestälalt mare-vames al Moldovei, a cárui au-
torifate e mare si tinea loe de judecktor in afacerile negus-
torilor 2", si care, cum e casul cu Teodor Chiriac, supt Aron-
Vodit, imprumuta Domnului bani si. cai de pret pentru ne-
voile catre Turci 2, pentru sume mari, de multe mii de ta-
leri, primind in schimb postavuri de Lund si de Colonia ;
a.facerile se faceau la balciurile cele mari pocutiene, din Co-
lomeia ca si din Sniatyn, li. se observa usurinta, data când-
va Bistritenilor de clara Domnii Moldovei, de a putea amana
plata banilor de la un iarmaroc la altul. Acelasi Nicoritä,
care-si avea in Galitia factorul, Grecul Manuil, luase de la
Domnul sáu cinci bici (cuvânt turcesc pentru povarä sau
ter) de talen, cari fac laolaltá 12.500 de taleri", pentru a
comandi, prin cunoscutul säu Stanislau Scholcz din Liov,
lucrari de artá la argintarul Ioan Rotendorf, caie
trebui sä, tocmeasca pentru acestea un mare numár de lu-
crgtori si. pentru un timp indelungat : se bAnuieste a el si-a
potrivit plata dublá si cit a stricat argintul amestecându-1.

1 Arch. istoricd, I', pp. 173-4. Dar mArfuri veniau si mai departe de
la Hotin la Liov ; Studii fi doc., XXIII, p. 397, no. CCxcw ; p. 398.
2 Ibid., p. 394, no. Cci.xxxv1. Poloneste i se zice lui Sima : glowny
mythnika (ibid., p. 395, no. CCLXXXVI). Cf. Fourquevaulx, In Acte fl
fragmente, I, p. 39; le grand commercier, qui est celuy qui arrente
au duc de Moldave tous les revenus de son duche.
3 Studli fi doc., VI, p. 12, no. 6. DAduse sase cai In pret de 12.000
aspri, si i se dgrui o mosie.
 492

Se primiau si in schimb pentru vami neplittite vase de argint,

In suma vamesului, deci in a Domniei I-.
Nicoresio e intitulat Grec, dar avea leaturi cu Italia,
aci, dupg ce plea din slujba lui Petru Schiopul, se re-
trase, cu toatg averea, la Ancona 2. Mai erau Greci asezati
prin orasele Moldovei 8, ca acel Emanuil de Siretiu, care
peri ucis la Liov chiar, noaptea, pe la 1586, si a ctirui
avere fu sechestratti de Doamna Maria Jankulina", rlimasti
In orasul unde fusese tiiiat sotul ei 4. El rasa un fiu, Zaha-
ria, si un frate $tefan, si in afacerea mostenirii sale se ames-
tea si Iosif Armeanul, fiul popei Gligore din Suceava 5".
se aflaseril la clausal, pe langl lucruri si marfa, 833 de
ughi*. La 1587 un Mihai Grecul din Iasi filcea s'a se puje
sschestrul la Liov asupra averii unui datornic7. Petru
Schiopul, care urmh datinele inaintasilor stii in ce priveste
negotul mare cu strbliniitatea, se servia de Grecii Panas Si-
mon, adese ori pomenit in actele liovene, si Ianachi,
tovarhsi in negotul (negociatione) moldovenesc al Domnu-
lui" (sau : al Domnului moldovenesc"), si lui Ianachi i se
spune chiar, ca odinioarti lui Drggan Romiinul, negustorul
Domnului moldovenesc"; in josul unui zapis ce-1 priveste,
scris la Iasi, in ziva de 14 Octombre 1586, se intalnesc, pe
langil Sima Vorsi, pe Lana Panas, pe Una Simon Massari
Venetianul, cunoqcut si de aiurea, si Sebastiano Montacuto,
si Grecii Gheorghe Melanchrinos (Melanhren), Leon Varsami,
Alexandra Rali, cu privire la o parte din cari se va vorbi
si pe urma 8. Manole Masino, Grec constantinopolitan, avea,
Ja 1588, un asociat grec statornicit in Ia$i si intrebuinta
cargusi romilni, ca Marcu Filrtatul, Maxin Lupu, Nichita,
2 Ibid., XXIII, p. 366 si urm., p. 37 si urm. Plata lui Rotendorf se
fixeaz.4 la florin, 15 grosi de mard (ibid., p. 373, no. ccxxv11).
1

2 Ibid., p. 383, no. conmu.

Un Grec cAlMor ucis supt Despot ; Sommer, In Legrand, I. c., p. 38,
4 Studii $i doc., XXIII, p, 334, no. CCL.
5 Ibid., p. 385, no. ccuv.
" Ibid., pp. 3S5-6, no. cam.
Ibid., p. 391, no. cci-xxii.
Ibid., pp. 398-9, no. CCC.
 193

Stan din Muntenia, Grecul si 'Has, cu alti Ieseni, ale caror

nume sint redate insa greceste de scriitorul din Liov,
duprt actul ce aves, innainte 2.

E adevarat ca inca din 1588 Cancelariul si Hatmanul

atotputernic al Poloniei, loan Zamoyski, avea intentia de
a croi alt drum de comert levantin, care, de la noua sa ce-
tate Zamosc, nade se asezara cAtiva Armeni si Greci, tre-
buia A dual pe alituri de Moldova la Constantinopol 2; e
adevarat cA un Florentin forma proiectul de a face Nistrul
navigabil 8; e adevarat cä tulburrtrile continue din Moldova,
zguduita, de navaliri cazikesti, de deasa schimbare a Dom-
nilor si, in curAnd, si de razboiul Impotriva Turcilor, flicea
pe unii din acesti Greci sä se gandeascrt a la o alta cale
de intoarcere, prin Polonia-Micrt, Imperiu, Austria a Ve-
netia" (1590) 4. Dar aceasta nu impiedeca o adevarata si
mare prosperitate a terii, totusi asa de des incercata, si un
castig insemnat pentru noii mijlocitori ai-comertului rasa-
ritean, Grecii. La 1595, In plin razboiu, un. alt atestat din
Iasi arata acolo pe calugarul Climent de la Muntele Sinai
Si pe negustorii din Iasi", cu totii Greci : Dima Balagora",
Dimo Mihail, Chryso Ienachi, Manuil Simotos, Pana Limi-
dari, Gheorghe Ierosolimita,nul (Iorosmoli"), Nicolae Paleo-
logul si alt Paleolog, Dimitrie, umbla pe atunci prin Ga-
litia dupa afac,eri, si am vazut Paleologi mergand prin
Tara-Románeasca in Ardeal putin rnai innainte, Lazar
si Dimitrie 5. Ei aveau si legáturi cu Nicolae Pogoniadj,
Grec din Bucuroti" e, care mersese, cu zisul Clementie,
din Iasi, la Muscali, ca sa cumpere piel de sobol si alte

2 !bid., p. 400, no. CCC/V.

2 Hurmuzaki, p. 717. Cf. Studii fl doc., XXIII, p. 430, no. cccuv;
p. 436, no. ccami; P. 455, no. cccxxxi.
3 Acte fi fragmente, I, p. 14.
4 Studit ft doc., XXIII, pp. 401-2, no. cccix.
5 !bid., pp. 443-4, no. CCCLXXX.
' Un Jani din Bucure§ti, Grecg, la Liov, In 1594; ibld., P. 430, no.
CCCL111.
13
 194

lucrari", pe care le duce la Liov 2. Si cu acest oras avea.

legaturi, venind ca agent al unui conational, si Pavel Cara-
man (Caramanittul, din Caramania), Grec din Tara-Roma-
neasca" 2 Un Grec de acolo intentase proces in anul
urmator unui loan Egumenul (un mirean, se pare, Iegu-
menos", dar si Macarie, egumenul de la SI. Nicolae din
13ucuresti, facea negot, personal, cu Liovul 2), .,Grec".
pentru vama nedreapta pe care i-o luase in Moldova Alexe.
fratele acestuia `. Alaturi de acesti Greci, si printeinsii, nu
numai vamesii, dar si boierii Moldovei faceau un comer t
rentabil cu Liovenii. Astfel Luca, Stroici, ale and scri-
sori de patron catre comunita.tea din jurul biserioii orto-
doxe de acolo ni s'au pastrat, trimetea, printeun agent
polon, nobilul Piotrowski, si un Teodor Cernescu (Czer-
niesko"), In acest oras cofe" de vin moldovenesc, pe la
1590-1 inch, supt Petru Schiopul 5.
In 1592 locul de vames la Hotin, unde erau veniturile
cele mai imbielsugate" 2, il aveau Grecul Andrei Damilo
sau da Milo, zis *i Milinko" 7, de loc Insa, din Pera, care
e dese ori pomenit In actele Liovului ; la plecarea din
tara, a usurpatorului Petru-Voda Cazacul, ce se zicea fiu
al batranului Litpusneanu, el fugi, luAnd cu da,nsul 7.000
de talen i vechi ai Vistieriei, 700 de viguri de atlaz de co-
lori deosebite" ale Voevodului, soroace de sobol si blani
obisnuite de acelasi fel, pe Una c,ateva pietre scumpe. Din
hartiile ce se adusera cu acest prilej se poate vedea care
era viaja de negot ce s'a desfasurat la acest mai insemnat
2 Ibid., CumpArAturI de acestea fAcea si Zotu Tzigaras, ginerele lut
Petru SchlopuI, pe ia 1593; Hurmuzaki, XIV. pp. 97-8, no. CLXXV.
2 Shia 0 doc., XXIII, p. 444, no. cccLxxxn.
3 Ibid., pp. 448-9, no. CCCC.
4 Ibid., p. 447, no. cccxcni.
5 Ibid., p. 403 si urm. Ca arbitri, un Romin si un Armean din Iasi
ibid., p. 410.
Pentru un vames din Suceava, Toader, In 1546; Studii ;I doc., VII,
p. 379, no. 14t,
OdatA I se zice si Cretan; Ibid., XXIII, p. 446, no. CCCXCI. V. sI
mal departe.
 195

Fp unct de granita, supt privigherea vamesului hotinean : era

un tárg le 21 August, targul cel d'intaiu", care tinea., se
pare, cel putin zece zile, urmind si. pina tarziu in Septembre;
veniau Evrei si alti negustori, aducând fireste in schimb
pentru boj talen i poloni, noi a vechi, tA zloti de aur.
iar, din jos, venia caravana Constantinopolului; deosebit era
apoi iarmarocul" (in poloneste jarmork), de la care se
.culese pentru Vistierie in 1592 nu mai putin decid 3.453
de talen i 1. Un pisar la aceasta data tot Grec si el, Manuil
_Achiellis, tinea socotelile 2. Numai vama de la Iasi putea
sa steie alaturi in ce priveste produsul cu aceasta. ° De la
Hotin o singurä data Petru-Voda pomenit mai sus iea 16.000
de galbeni de aur 4. Suma total', a arendarii era de 80.000 de
talen i bani gata pe an, Mara de un dar de cal turcesti si
de viguri de atlaz. Damilo dadu o arvuna, la Iasi, de 800
de galbeni. Arenda se putea innoi, a atunci, la 15 August,
se fáceau dar uri lui Voda : cai impodobiti ori ha 5. Partea
vamesului se intindea si la Soroca, a el avea legaturi pana
la Sniatyn. Vama de la boi a vitei se lua de dregatori pana
la 18 Septembre anul financiar incheindu-se la 1-in ,
iar de la oi pana la 26 ale lunii urmatoare, dupá obiceiul
si datina cea veche" °. Domnul lua une ori sumele ce-i tre-
buiau pentru trebile lor", pentru datoria fata de Sultan,
de Malla Sa Imparatul, stapánul nostru", de la negustori
straini cunoscuti lui mai bine si-j trimeten pentru plata la
vamesi, cari in schimb primiau un numar de boj domnesti,
,ca sa-i neguteze. Cu prilejul actelor privitoare la Grecul
nostru, aflam cä intre acei cari veniau pentru acest negot
de boj in Moldova incepeau a fi si Apuseni din peirfile
germane : astfel Andrei Papa, de la care iea Petru-Voda

' Ibid., pp. 422-5.

2 !bid.
s Ibid., p. 426.
4 !bid. Pentru Damilo §i al lui, v. §i paginile urmAtoare.
Hurmuzaki, XI, o. 326.
"'V. O Studil ;I doc., XXIII, p. 439 qi urm.
 196

la nevoia lui suma de 16.800 de florini, era German dim.

Wnutul cetatii Hamburg" 1.
Cu ateiasi Greci urma afacerile la Liov si Aron-
Voda impreuna cu Vornicul-cel-Mare al Moldovei, Crastear
si alti boieri 2, ha chiar cu Mitropolitul Moldovei, care ajunse.
apoi egumen de Drohobycz, in posesiunile cneazului pra-
voslanic Constantin de Ostroe. Nicolae Nevridi, zis Do-
mestico, Grec din Constantinopol, era vamesul san, pana
ce-1 osandi la moarte pentru ca sa, despoaie, asa incat si
indreptarea de comert a noului Domn tindea tot catre Po-
lonia, cu mijlocirea greceasca obisnuita. Si asa a fost si supti
Stefan Razvan, ca.re-i smulse Domnia in 1595 4. La moar-
tea sa silnica 5, Nevridi, care e acelasi cu Nicoritl-Nicore-
sio, laza la Camenita lucruri de ale lui, in sipete captusite
cu piele, si vinuri de Malvasia si de Moldova in pivnita °.

Intre negustoril greci, cari, pe la Cernauti, pe la Stefa-

nesti, pe la Hotin, treceau in Polonia, spre orawle pocu-
tiene ori spre Liov, cu carille conduse de carausi romani:
de la Iasi, Roman, Suceava, dintre cari unii, ca Frumos.
din 1600, isi aveau si locuinta in suburbiile liovene, si ex,-
bani cusuti, ca la Nevridi, pana la 3.000 de galbeni, in piep-
tarele caftanele lor 7, - erau ortodocsi. Nicolae Nevriclii
insusi era nascut dintr'o mama greaca de legea rasiiriteana;-
numele lor curat grecesti arda ca ortodocsi pe o suma din,
acesti Constantinopolitani : un Lascar Pragiota (Eupra-
giotes), un Ienachi Simota, curtean al lui Ieremia Movila.
care da marturia sa si in procesul din Tirol, cu vamesii, ar
1 !bid., p. 432. Germani par a fi ahi credhori domnesti, Nicolae Wal-
pern, loan Wolda; ibid.
2 ¡bid., pp. 437-5!, n-le cca-xoc-Locx.
3 !bid., p. 455, no. ccccxxi..xxl
4 'bid., p. 439 si urm.
1 Un Grec fu ucis pe locul satului dorohoian Letovistea pe la 1587,,
sI, plAtind timartea lui, cAp5.t1 satul acesta lvanco, diacul lesesc al luP
Petru $chiopul; Uricariul, XXIII, pp. 19-20.
Studit fi doc., XXIII, p. 443, no. CCCCLXXX.
!bid., pp. 364-5, no. cccnx-xx.
 197

qui Petra Schiopul fugar (Enachi Simon Grecul")1, un

oCondoleu (Kontoleus), un Saul de Danin, cetate a Greci-
lor", ori familia Palamidi, din care unul, adapostit la
Ostrog, serse in versuri grecesti povestea glorioasä a lui Mi-
lai Viteazill, precum o scrisese in inchisoarea-i ardeleanä
alt Grec, dar acesta un boier si un ostas, Stavrinos Vistie-
&ul, ori Procopie Syropulo, Manoli Masino, Anton si
Gheorghe Coresi, Marcu Lani, din Constantinopol, Apostol,
loan Aphendikos. Avem a un Grec din Macedonia, Pans
Limidari.5. Ajunse apoi, negustorul MAriei Sale Voevodu-
lui", si la 1604 el seria din Iasi, impreunä Cu vamesii Ma-
nea si Alexe, cari tineau de mult veniturile terii, in afacerea
unui negustor Giva, din Grecia, din Epir, ce este aproape
Ale Macedonia ". Dintre Epiroti unul, venit ca aiegustor,
ajunse Mare-Spätar al Moldovei a ginere al lui Petru
Schiopul, Zotu Tzigaras din Ianina, al carui frate, Apostol,
nrmil, si mai departe a face negot la Venetia, unde trebuiau
sä se sfarseascä si zilele fratelui siiu 4. Un Stefan, care face
negot de vite in Ardeal la 1599, si altii se mai intlimping. in
ac,est timp 5, si avem scrisori de-ale unor Greci din Moldova
.ciitre vamesii Bistritei. Tot intre acesti Greci trebuie asezat
Si Filip Cavac din 1590, vames al Moldovei, c,are facea afa-
,ceri si cu depArtatul oras Baia-Mare 0: familia se intam-
'pia, in Chios.
Cu mult mai obisnuiti decat acesti credinciosi ai bisericiT
moldovenesti" ori rutene" (rusesti) din Liov erau lug,
Perotii catolici, ca Andrei Damilo insusi ori alti Levan-
tini, cari se zic anume catolici" si poartä une ori carac-
2 Ibid., p. 456, no. ccccxxv ; Hurmuzaki, XI, p, 317 §1 urm., no.
cccoaxin; cf. Studli ft doc., XXIII, p. 389, no. cmxpz.
2 Ibid., p. 449, no. cccumv.
8 Hurmuzaki, XV, pp. 809-10, no. MDCLIII. N' créde cA el e negus-
4orul anume Para° care fu ucis In Ardeal, lAsAnd 80 de piel de bou la
BIstrita; ibid., p. 838, no. MDCLXXXIV.
6 V. memoriul nostru despre legAturile cu Epirul, in aAnalele Acade-
sniei RomAnee pe 1914.
8 Hurmuzaki. XII, pp. 435-6, no. Doom.
6 Ibid., XV, p. 703, no. mccxcvl.
 198

teristice mime italiene, de si li se spune si lor tot Gred :-

Toma Alberti din 1581, probabil acelasi cu callitorul de ca.re-
vom vorbi mai departe, Anton Confortino, foarte mult po-
menit a petrecator adesea in Liov, cei doi de' Albori,
mai vechi prin aceste parti, Pero Galante., din Galata Con-
stantinopolului, pomenit inca de pe la 1572, Mihail Cavalo,
notarul lui Sima Vorsi 2, Cosma de Campis (mi Pompeiu de-
Campis isi zice lusa: Italian) 2.

Un avant mare capata lusa pe acest timp, care e si al

cuceririi Ciprului de la Venetieni din motive economice,
semnalate Sultanului Selim de intimul sau Evreu istetul
don Jose Nasi, doritor de o palarie duc,ala in Arhipelag ,
insulele grecesti. $i acelea supuse Sultanului, caci Rados,
unde se trimese in exil preteadentul Radu Vlad, boierul
Socol, complicele ella', apoi Petrascu, fiul lui Petrascu-cel-
Bun, impreuna Cu credinciosul san gramatic Radu din Mani-
cesti, care si-a scris acolo Evangeliariul dela Londra", si tot
asa Iancu Sasul, viitorul Domn al Moldovei, iar, pe urinti,
dupa destituirea lui, Petru fiul lui Mircea (Schiopul) si fra-
tele Milos 2, ara. a uita pe Mihnea, Domnul Tarii-Romrt-
nesti ca si, in sfarsit, pe pretendentul loan Despot din 1592 4,
dadu Moldovei douit Doamne : pe Maria Amirali, a lui PP-
tru Schiopul, si pe cealalta Marie, Paleologa, a Iancului-
Voda. Aceasta l'amase pana tarziu in Liov, facand ne-
got cu alti Greci, precum fäcea si fiul ei din alta casittorie,
Filip al lui Anton, pe care-1 gasim la Brasov, pentru afa-
ceri, a in timpul Domniei tatalui sau vitreg, si precum fa-
ma si. ginerele ei, Anton Catacalo, ales din aceiasi lume a
Grecilor ortodocsi ce purtau negotul intre Orientul turcesc-
Si Galitia 2. Ici si colo nu lipseste la Liov si cate un

1 Studii si doc., XXIII, p. 395, no. ccrocxxvi. Pentru ceilalti, ca sd

nu se acumuleze prea mult citatiile, vezi tabla volumului citat.

I ¡bid., p. 440, no. cccuativ; p. 450, no. ccco.
8 Doc. fi cercetdri, p. 182. Tot acolo si Iovan cel prins lit Rodos"..
4 Hurmuzaki, XI, tabla, la: Rodos.
5 ¡bid, p. mi si nota 10; p. 862.
 199

negustor din Rodos, ca Bernard Gambili, de mai multe ori

pomenit 7.

Joaca insa un rol Chiafii, de suditle genovesa. (insula ra-

mase pang, la la 1566 in stapanirea familiilor venite din Ge-
nova, platind Turcilor, cari o anexara apoi, numai tributul),
sau si venetiana (aceasta din urma cautata, de sigur, dupa
anexare). Inca din 1542 un loan de Chios apare la Liov 2
Cateva decenii mai tarziu in. aceiasi zi se aflau in
acest oras un Nicolae AnseImo, un Petru Cafaluco, un Iani
(Giani) Coresi, toti din Chios 2. Tot pe atunci se purta prin
ac6ste parti si un alt Chiot cu vechiu nume genoves, Giani
Salvago (Salvaigo), c,are era agent al lui Nicorita vamesul °.
Catre sfarsitul veacului, doi Anselmo, unul zis si Valporga,
Ull Oramlaco, Grec, un Castrati se intalnesc 'Ana, compa-
triotii lor pomeniti ceva mai sus 5.
Until dintre acesti Chioti ajunse Ins& la o mare insem-
natate in noua sa patrio. E Sima Vorsi, pe care 1-am crede
acelosi cu Simion prin care Alexandru Lapusneanu tri-
metea, la 1558, bani pentru biserica sa din Liov °. Inca
de la 1582 el era. Mare-Vames al Mcldovei, supt Iancu-Voda,
si fu primit cu chiste de Brasoveni, la cari venise intr'o
ealatorie de afaceri 7. La 1584, Sim, incerca Denim intdia
oara o legatui a directa pe Mare cu Venefia : corabia lui,
eu maría domneasca in nadejde sä se poata cruta vama,
-- por ta 12.000 de piei de bou, lana, ceara, si altele, pe care
trebuia sa be schimbe cu produse ale industriei venetiene,
ca acelea pe care, cu dougzeci de ani inainte, voià sa, le
aduca si Lapusneanu. Corabia fu indreptata insl de vanturi
la Cerigo, insula venetiana care avu pe acest timp ca eplcop

I Studii # doc., XXIII, p. 385, no. ca.v.

' Ibid., p. 339, no. cxt.vu.
3 Ibid., p. 440, no. cccLxxiv.
4 Ibid., p. 443, no. CCcloux. Cf. ai ibid., p. 446, no. ccuxxxvii.
5 Ibid., p. 440, no. CCCLXX/V.
5 Hurmuzaki, Supl II', p. 207, no. CI.
7 Ibid., p. 823.
 200

Po vestitul Maxim, in legXturti cu tenle noastre, FA rectorul

de aici reclami a treia parte din incArcittura, ca de la niste
naufragiati. Trebui ca Petru-VodI insi4i s5, intervie pe
lingli. bailul din Constantinopol, arAtand d. acest drept nu
se exercita in provinciile prea-luminatului si prea-puterni-
cului ImpKrat al Turcilor" in dauna lor 1. Sima muri in
Moldova, llsiind trei fii, crescuti aid : Antonachi, Constan-
tin si Hector '. Acesta din urmtí cercetX pe fostul lui stiipAn
Petru-VodX in retragerea acestuia de la Innsbruck, la 1593,
cu un Cristofor Negri, din Cipru acesta ' ; mai titrziu el se
aseza, la Constantinopol, flra a se mai intoarce prin Mol-
dova 4. Constantin invglase artele umanioare", in vrAstti
de paisprezece-cinsprezece ani, la scoala din Liov, supt rec-
torul Adam din Brzesk; Simon de Massari, casnic al tat5.-
lui stiu, il apusese aici si-i cAutase gazdg 5.
In caltitoria mentionalg, Vangrul Vorsi era intovgrgsit, am
spus-o, si de un Cipriot, Cristofor, Negri 6. Il cunoastem §i
din actele Liovului, unde apare inca. din 1587 7: era factorul
lui Sima si avea discutii de afaceri si cu vgduva Iancu-
lina", Doamna Maria s. In Cipru fusese exilat la inceput
Petrascu mentionat mai sus 9; de acolo se rascumptirau robi,
ca popa Adam care se afig, in suita de exilat a lui Petru
Schipul 15. Familia Vorsi facea afaceri, nu numai cu Con-
stantinopolul, Roma, Venetia si Ancona, dar si cu Cipru il.
Insti elemente din acele pArti nu veniau pe la noi la srar-
situl veacului al XVI-lea.

' Columna lul Tratan, 1874, p. 239,

2 Studil fi doc., XXIII, p. 402 si nrm.
Hurmuzaki, XI, np. 361-2 ; ,Analele Academiei RomAne", XVIII, p. 30
sau, la data de 20 Februar 1578, Hurmuzaki, XIV, pp. 53-4, no. xclx.
!bid., XI, p. 529, no. DCLVII.
5 Studii fi doc., XXXIII, p. 411.
6 Hurmuzaki, /. c.
Studii fi doc., XXII, p. 395, no. ca..xxxvi; p. 408, no. cccxxn.
!bid., p. 413, no. cccxxix.
Acte fi fragmente, I, p. 119. Cf. Hurmuzaki, XI, tabla.
o Ibid., p. 897.
" Stud. fi doc., XXIII, p. 407, no. CCCXIX.
 201

Din Creta era numarul cel mare al negustorilor greci.

Inceputul 11 Mai Constantin Corniact, o mare personali-
Aate, al carui chip in vesmant de brocard, intocmai ca
al boierilor Moldovei, se poate vedea pe paretele bisericii
anoldovenesti din Liov Dupä ce fu, mai mult timp,
Vames-Mare al Moldovei, imbogatindu-se, el trecu in Po-
uncle regele-1 film, pe la 1570, vames al Rusiei ; ra-
mase la Liov pan& la moarte, patron al bisericii
fruntas al negustorimii grecesti ortodoxe, in corespondentli
cu Orientu19. Deschiderea granitilor moldovene supt Iancu
Susul se ram prin staruinta lui pe langa noul Domn a. Un
frate al lui Iani murise mai de mult prin aceste locuri
'Un altul, Michelin, fu omorit din ordinul lui Despot, luin-
(lu-i-se 60.000 de galbeni de aur i cautandu-se inca 40.000 9.
Intre Cretani se ridica apoi la insemnatate, supt Petru
'Schiopul, Battista sau Bati Amorosi, care era vames al
Moldovei, impreuna cu Teodor Chiriac, la 1579 9. El e unul
dintre marturii procesului din Tirol al lui Petru Schiopul 7,
pana la sfarsitul veacului acest Cretan se intalneste la
Liov, impreuna Cu compatriotii Anton j Mihail Per-
dicari, cu Cavaco si altii Ramasese catolic, facea daruri
bisericii catolice din Suceava finea un nelpot la Colegiul
'Grecilor din Roma 9.
Alaturi cu Constantin Corniact Inca apar factorii Tani

1 Wladislav Lozinskl, Patricyat 1 miesczanstwo Iwowskie w XVI I XVII

ivieku, ed. a 2-a, 1892, p. 312. Cf. Hurmuzaki, Supl. Il1, p. 96 i XIV,
Apendice, la Inceput. Cf. In Analele Academiel Romane pe 1924,
Notele polone ale mele.
2 Ibid.
3 Stud( fl doc., XIX, p. 52.
Ibid., XXIII, p. 344, no. ct.Ix.
Studil fi doc., XIX, pp. 49-51, no. n. Cf. §i ibid, p. 51, no. m.
Hurmuzaki, XII, pp. 307-8.
7 Ibid., XI, tabla, la Amorosi.
Studii fi doc., XXIII, p. 426.
Hurmuzaki, III% p. 547. I se zice Chiot. Dar In actele !Jo-
vulul el apare !titre negustorll cretani; Studii doc., XXIII, p. 426.
so. CCCC1I.
 202

si Gheorghe Paczo din Retimo, din aceiasi insulA. Greta,.

apoi un Michailo de Candia" in 1554 2, un Marc Langis_
un Anton Ierakari, un Leoni Varsami, asociat al Iancu-
linei" un alt Leonin, Servo, era cumnatul lui Corniact,
un Kokoli Kaliota, un Mussurus, un Mihail Cacavela din
Rettimo, ha chiar un Barbarigo, un Gravan!, un Perdicari,
un Ianuli, si inceptitorul neamului Catargiilor in piírti/e
noastre, Simon Caterdzi" (inseamnit: fabricant de catarge),
din 1595 2. Tocmai la urmil soseste, dar ca Italian, ca Ve-
netian, acel Batiste Vevelli, care, deocamdat6 pierdut in
multimea celorlalti negustori, se ridicit pe incetul, dui:4
epoca Movilestilor, in Moldova, si ajunge a fi mare boier,
negociator de tratate, intim al lui Radu-Vodti Mihnea si al
lui Alexandru Ilias, pentru a ispilvi apoi in ghiarele mul-
timii din Iasi, ridicaa impotriva amestecului lacom si im-
perios al acestui stritin 3.

Itatienii curati se amestecau foarte putini in asemenea

intreprinderi: rasa intreprinzlitorilor Genovesi din al XV-lea
veac area c.5. a disptirut cu totul. Doar din Venetia dac.i
apare câte unul care-si caut5. de-a dreptul castig in aceste-
regiuni. Astfel, pe lângX Pompeiu de Campi, un Leonard
Bersiano, un Anton de' Massari, un. Iuliu del Pace, dati ca
Italieni" MA vre-o precisare 4, avem, catre sfarsitul vea-
cului, pe un Semitecolo,agent al lui Bartolomeo Paruta,
pe un loan Foscarini, despre c,ari se spune anume cti, sunt
Venetieni, si nu de cei din Creta .
Toti acesti Greci, Levantini, Rodieni, Ciprioti, Chioti si"
mai ales, Creta.ni nu matt aduc, precmn '\ne-am astepta,
piper, scortisoarX, cuisoare, sofran cu care fac negot si

1 Ibid., p. 340, no. cum Pentru Paczo, pp. 344, 347.

2 Ibid., pp. 371-2, 377, 384, 388-9, 438, no. CCCLXXI.
3 Ibid., pp. 447-8, no. cccxcv; pp. 453-4, n-le ccccxvn-viit; pp. 455-6,..
n-le ccCcxxiv-v. Pentru uciderea lui, Miron Costin, In Letopisiti, PP.-
203-4.
4 Studii W doc., XXIII, pp. 374, 435.
5 Ibid., pp. 451-2.
 203
\

Moldoveni, iar ei numai sporadic 1, $i nici broca,rd, ma-

tasuri, stofe orientale o singura data mohair 2. Aceste-
produse orientale, ultramarine", nu mai veniau prin Cons-
ta.ntinopol $i porturile Levantului din vechile Indii, ci din
Indiile cele noua, descoperite la sfarsitul veacuita al XV-lea
prin navigatorii Spaniei $i Portugaliei: arare ori Domnii
nostri mai trimet peste munti naramze, care se vor cherna
In curand portocale, rodii, pepeni turcesti $i alte curiosi-
tali rasaritene9, in schimbul darurilor obisnuite, la care se-
aditugia ate o palarie de catifea purpurie, cate un surguciu
de pene 4. Brocardul, ca si hartia orientala, sunt acum mar-
furl venetiene, $i vedem pe Mihai Viteazult b. ducând, de la,
Venetia, in 1600, colori de tot felul c,are odatii se ca'uta,u
$i in Polonia , zahar, masline, cofeturi, pahare de sticla,
piel de leopard, sabii turcesti, scimeterre" (in numar de
sese), piel pentru teaca. lor $i postavuri de toate calitatile
tli de toate colorile 5.
Inca de mai inainte gasim importandu-se la Munteni din
Moldova vin de Malvasia (dupa localitatea din Mania zisa
greceste Monembasia) 9. La 1557 Grecul Gavril din Suceava
facea negot cu vinuri de Orient 7. Sasii aduceau direct prin
Galati alte asemenea vinuri 9. Cretanii mai ales isi facura
dinteinsul, ca si din alt vin dulce grecesc, vinul muscat"
sa,u muscatello, o specialitate, care imbogati pe multi dintre-
dansii. Se aducea, in cofe si in berbenite" 9, pentru mesele-
luxoase din terile germane in legatura cu Liovul. Pe
10
langa aceasta ceva untdelemn In amfore putine alte-

I ¡bid, p. 356, no. cxciv.

2 ¡bid, p. 340, no. WI.
3 Hurmuzaki, XI, pp. 796-7.
4 ¡bid, pu. 794-7.
5 Ibid., VII, p. 203, no. ccxcvm.
6 Ibid., II', p. 52.
7 Studii W doc., XXIII, p, 342, no. cLvt.
9 Quellen, 111, pp. 264, 347; cf. ibid., 11, p. 394.
9 Studil fi doc., p. XXIII, p. 395, no, ccLxxxvr.
10 Ibid., pp. 395-6, no. ccurxxvu.
 204

-produse ale terilor calde complectau marfa lor. Vinul mol-

-dovenesc se adaugia une ori la alta' mufa, a.
Acesti negustori crestini nu erau singurii cari se hräniau
,din aceasta l'amura de comen. Armenii moldoveni mai pas-
trar& un timp insemnalatea lor. La 1574 vedem un mare
inumar din.tre ei, mai ales Suceveni, In legatur& cu Bistrita
cesti° si erau aromatarii spiterii Iasului.7. Intim a tovaras
--l'ama Moldovei cu Tudor Romanul B. Armenii din Iasi erau
rmulti, a ei aveau cele mai stranse legaturi cu conationalii
din Liov4; Ungarlo, Armean, iesean, moare astfel la Lu-
-blin prin 1595, spoveduit, dup. cererea lui, de preotul noii
biserici din Zamosc 6. Ei duceau in Galitia si saftiane tur-
.c esti 6 0. erau aromatarii, spiterii. Iasului 7 Intim a tovaras
de afaceri al lui 'Petru-Vodl Alexandrovici Cazacul fu, pe
Acelasi timp, un Ovac Matisovici, care fu prins si dus la
iConstantinopol impreuna. Cu acest stapan al su 9. Dar cel
mai mare rol 11 jucii Bogdan Donovac sau Donovacovici,
fiu al unui Dragan care ar putea s& fie negustorul de la
Muscali al lui Alexandru Lapusneanu, chi Bogdan insusi
fugi la Liov de raul lui Despot 9. Ctitor al manasti-
0arei armanesti Hagigadar lânga, Suceaval°, el isi avea ca-
sele la Suceava, pe Mita Armeneasca cea mare", bolti la
inceputul boltilor manastirii armenesti", pasuni de vite la
,,izlazul Armenilor", vie intre viile armenesti, aici ca si la

2 lbid., p. 443, no. cca.xxx.

2 Hurmuzald, XV, pp. 661-2, no. mccxauv ; pp, 675, no. MCCL1; cf.
T. 561, no. mxxxm.
Ibid., p. 552, no, mxv.
4 Studil fi doc., XXIII, p. 38, no. ccmxx.
5 Ibid., p. 436, no. cccvu.
Ibid., p. 451, no. ccccvn.
7 Mancinelli, In Hurmuzaki, XI, p. 115, no. cxci. V. si ibid., XV, p.816,
no. MDCLLX.
8 Studil fl doc., XXIII, pp. 432-3.
Un ordin turcesc pr ves'e, la 1560, pe acest DrAgan, care, mergánd
la Mosc, se aflA in Liov ; Doc. fi cercetari, p. 178.
25 larga, Armenii fi Romana, o paralela istorica, In Analele Acade-
'miel Románe", XXXVI, pp. 27-8.
 205

Cotnari ; Petra Schiopul confisca pe acestea din urma,

dandu-le lui Sima Vorsi. Dar, pe ranga acesti Armeni d&
tara, cu nume vechi romanesti, vine in acest timp un intaiu
rand de Armeni din Turcia. Acestora li apartin fratii Petra-.
si Iosif Grigorovici. Armenii, cari indeplinirit misinni diplo-
matice Iosif merse pana in Persia pentru Imparatuk.
Rudolf si mai ales, in ce privaste pe cel dintaiu, cunoscut,
Ardelenilor ca Armin Péter", pentru Mihai Viteazul 1.
Tot asa cate un Armean din Caffa, ca acel ce e pomenit.,
in a doua jumatate a veacului al XVI-lea in Liov5.
ori ca Bostan de Cesareia, agentul la Constantinopol al lujo
Petru $chiopul, ca,re-si trimetea la 1585 plenipotentiarii
intr'o afac,ere ce privia mostenirea lui Serchiz Armeanull
din orasul Sitlia, care este in Grecia'.

Cu mult mai insemnat e rolul Evreilor turcesti, in con-

tinue legaturi cu cei din Polonia. Cei mai multi vin din
Constantinopol, la Galati, la Reni, la Chilia, la Iasi, la
Hotin si de acolo la Liov, intrebuintand, pana la Ta-
rigradul lor, carausi romani, platiti 4 florini, 15 grosi de-
fieca.re centenaria" de mara ori 9 talen i pe carul de Mal-
vasie, cu indatorirea de a duce si alt5. marra la intoarcere,.
de a plati ei vama carului $i calor, de a purta cu dansii,
$1 pe agentul evreu insarcinat cu paza lucrurilor si de a
se opri pentru ziva de Sambata. Avem astfel pe Haim
Cohen in 1570, pe Avram Mosso, asociatul lui5, pe Nahman,
Tor, pe David, pe Iacob Felenchino, pe Avram Gambais 0-,
o suma de altii 5, pana la sfarsitul vencului.

I ¡bid., pp. 28-9. Cf. Studli ;1 doc., XXIII, p.451. Petru Narses (Norsett
de Suceava (1554), v. ibid., pp. 340-1, no. CLIV.
lbid., p. 351, no. CLXXV.
An. Ac. Rom., I. c.; Studil fi doc., XXIII, p. 378, no. ccxL. Cf-
Hurmuzakl, XI, p. 330.
Studil $i doc.. XXIII, p. 352 si urm. Cf. §1 ibid., p. 351, no. cuma
p. 384, no. CCXLIX.
Ibid., pp. 356, 358, 359-60, 393, 394 *I urm., 396, 398, 453 V tabla.,
de acolo, la: Evrel.
 206

In sfarsit, impotriva pärerii a elementul turcesc a rämas.

mesimtitor la foloasele negotului ori c5, n'ar fi fost in stare
sä si le capete pentru sine, nu odatä gäsim negustori mu-
sulmani, si anume din mai toate pärtile vastului Imperiu,
aducand si ei, ca si crestinii si Evreii, vin de Malvasia
.pentru mesele mari ale Europei. Soliman-cel-Märet insusi
intervenise odatä la regele Poloniei pentru Mehmed Tocta-
mis, care era, de fapt, ca si Mohammed Celebi din 1571 a, ca,
si crestinul, Grecul Andreas Svero din 1575, ca si, mai de
,mult, Andrei Chalkokondylas, negustor impärätesc" pentru
bltinile si dintii de peste dela Mosc 2. In 1547 inc5. Turcii
Seremet si Fait fac negot la Liov in numele lui Hogea-
Isac, vamesul Adrianopolei5. Dar adeviirati negustori, pe
sama lor, sunt un Balibeg, un Sadie. Pe cei mai multi ii
-.5tini si de unde yin : din Caffa, dn Cetatea-Albä (Hasan-
Aga a Hagi-Hasan), din Silistra, din Rusciuc, Chemal,
.care si moare in Liov, din Brusa, din alte parti ale
Anatoliei 5.
Iesuitul Mancinelli grtsi la Iasi 4 Ragusani. Ei ajung sa
capete vama terii, precum o cäpätasertt pe rand Armeni,
Genovesi, Greci de toate spetele. La 1593 arendasi ai vä-
milor eran astfel, pe langrt Grecul Mano ori Manea, tovaräs
pitnit atunci cu un Alexe, probabil de acelasi neam, Ra-
gusanii Dominic de Giorgio si Giani (Dziani"), care avea
ra agent intr'o afacere la Liov pe compatriotul situ
Lucian °. Acest Giani nu e altul decat Giva" al lui Petru
Schiopul, Giovanni de Marini Poli, cu care si cu fratele
Pascal el avu sit poarte un lung si supärätor proces in
pribegie.
Ragusanii jucau insä un rol mai mare in Tara-Roma-
qieascä. Aveau o colonie puternia la Timisoara si aseaminte

1 ¡bid, p. 353, no. cLxxxi.

2 Cf. Hurmuzaki, Supl. IP, p. 218; Studii fi doc., XXIII, p. 359, no. CCV.
8 ¡bid., p. 339, no. Cxux.
4 ¡bid., p. 365, no. ccxxn; p. 373, no. CCXXVIll.
8 ¡bid., pp. 351, 357-8, 373, 384.
'4 Ibid., p. 429.
 207

-de banca la Sofia si la Silistra, unde lucra Casa de' Luccari,

careia-i apartine cronicarul Iacob, pus, prin legaturile de
-afaceri ale familiei sale, in m'asura sa cunoasca presentul
ca 0. tot trecutul principatului muntean. La 1585 ca.rdina-
lul Ludovic de Este el insusi recomanda lui Petru Cereal
pe dumnealui Domenico de' Gorgii din Ragusa, care-si are
de scos felurite datorii ale lui din tara Excelentei Voastren
il vom regasi pe acest Duminecg," in Moldova lui Petru
Schiopul, ca arendaE3 al vamilor. De la Sofia venise, ca
fugar pentru datorli, loan de'Marini Poli in Tara-Roma-
neasca, unde afacerile erau conduse cu energie de mana
Doaranei-vaduve Ecaterina, o Levantina, care avea surori
$i nepoate grace : pe una din acestea, Prepia, Biza Lucre-
tiei Frangopulo, o lila el de sotie, facandu-se a trece la or-
todoxie, dar in 1590, dup. ce Giovanni strabatuse de atatea
ori tara in caruta, culegand dijmele Domniei de micra $i
cearl, dupit ce figurase, imbracat in brocard de aur, intre
boierii Sfatului, cagtoria era desfacuta; basta ruda letimi
a Doamnei ortodoxe trecu in Moldova, la unchiul tanarului
Mihnea-Voda, dupa un mai bun castie. Marturiile cu pri-
--vire la procesul lui 11 acusa cii si-ar fi batut joo de trupul
$i averea fetei altui negutatoriu den Ragusa, ce lacuia in
Targoviste", care, murind, i-ar fi recomandat toate, ca
unui prieten si ca unuia ce era de o limb'Et si de o tara $i de
un loe" 8. In Moldova, Ragusanii ar fi fost recomandati si
sprijiniti de sfetnicul albanes al Domniei, Bartomeiu Bruti4.

Un mare venit al Domniei era din gostina oilor : in Maiu

se faz% socoteala acelor ce veniau in partea Camarii FA se
desfaceau indata catre gelepii si casapii constantinopolitani,
-ai capanului imparatesc, cari adese ori innaintau o parte
I Hurmuzaki, XI, p. 193, no. =XVIII.
2 Resumatul carierei sale, ibid., pp. woax-Lxxx; cf. lorga, O famille
domneascd in exi/ln Biblioteca pentru totig, dupA actele publicate In ace-
lasi volum si dupl cele din Analele.Academiei RomAneu, XVIII, p. I,
,..If urm. (v. pp. 77-8).
3 Hurmuzaki, XI, p. 319.
4 !bid.
 208

din pretul lor, sau chiar pretul intreg, pe Cava timp ; la

1591 se vindea de catre dansii oaia chivirgic fi araman i cu
33-7 aspri noi si 40-8, ha chiar 52 de aspri vechi. Si unit
particulari primiau banii cu anticipatie. Se puteau strange
astfel pana. la 45.880 de oi pe an, ceia ce aratit marea bo-
gatie in turma a Moldovei, din care putem deduce bogatia
si mai mare in acest articol a Terii-Romanesti, care nu
fama crestere de vite mari. Cumparatorii eran in cea mai
mara parte Greci din Congtantinopol, dintre cari unul se
chiama Cazacul; dar mai voniau pentru acest insemnat
castig si Turci din Caramania, Caramaniti sau Caramanlai,
Arvaniti sau Albanesi sa nu uitam marele rol pe care4
joadt atunci supt Petru Schiopul Bartolomeiu Bruti, ea-
pitanul de Lapusna si Postelnic, originar din Albania ve-
netiana , oameni din Scutari. Casapii eran Turci mai toti.
La plecarea unui Domn, datina era ca datoriile sit treaca
asupra urmasului, si astfel pe 'Ana oile platite si ale
creclitorilor Domnului actual se mai luau atatea altele in
sama unor datorii, vechi de mai multi ani, fata de un in-
naintasi 2. In suma intra si un numar de boi si vaci8. Tot
transportul trecea Dunarea pe la vaduri. Vamesii aveau
invoiala a scuti de taxa de trei aspri numai 150 de capete-
de oaie, ramiind ca, in lipsa lor, ei sa raspunda suma co-
respunzatoare 4.
SI adaugim di turme mari de oi si de vite din Dobrogea,
din partile Oceacovului pastean pe pamantul gras al Mol-
dovei, si de la acestea nu se putea lua nici dijma locului,
nici gostina obisnuita5. In ce priveste Moldova, Turcii
n'aveau un balciu la hotare ; Muntenii mergeau 'j'asa la cer
din Rusciuc 4, % la acestia erau si mai desi negustorii turci

1 Doc. ft cercetdri, p. 179.

' Hurmuzaki, XI, p. 221 si urm.
s Ibid., p. 229. As ceti acum: ageladia, in loc de: alladia. Pentru
desetina de stupi, ibld., p. 233, no. CCCLVM.
4 Ibid., p. 318.
3 Doc. fi cercetdri, p. 175.
6 Iibid., p, 176.
 29
in trecere ori cbiar asezati, ca, prin 1560, un locuitor din
Salonic Oile din acest principat treceau pe la Nicopol
aiurea, cadiii ~Aren' facánd cumparatura. Se cumpara,
sare, cu miile de chile 5.

Intre oile ce se ridica din Moldova la data aratata mai

sus sunt si cele date beglerbegului Rumeliei, ca.re tocmai
plecase cu oastea asupra Poloniei. E vorba de un dar din
partea Domnului 4. Se ma,i inseamnrt cá,' o mie de oi a fost
luatá de unul din comandantij trupelor imparatesti, Ibra-
him-Pasa
Acestea erau furnituri militare, care faceau parte din in-
datcnirile neaparate ale Domnilor catre Imparatul" lor din
Constantinopol. In epoca lui Soliman.-cel-Maret, pentru
caro avem documente, se cene de la noi grau i orz pentru
grajdurile imparatesti ori pentru eau. ostirii, cate 6 aspri chi
la, si lemne, trimetandu-se la Retni, la Galati, la Chilla, si
Brilla, unde asteptau corabiile, la Nicopol, cu plata vislasi-
lor, ori, in cas de razboiu spre Apus, la Belgradul sarbesc. Se
cereau cai pentru begul de Caffp, i alti efi vecini. Une ori
plata se apropia din tribut °. In afara. de aceste furnituri
erau fusa cele pentru aprovisionarea Capitalei turcesti,
care, acestea, erau permanente i invariabile. La inceputul
fiecarii Domnii se fixit suma cu c,are era dator noul Voevod.
La suirea ta in Scaun", serie Solirnan lui Alexandru
pusneanu, iti scrisesem s trimeti pe fiec,are an din Mol-
dova la Constantinopol 12.000 de boj pentru hrana Capita-
lei..., cu un oarecare castig pentru proprietari..., ca j pen-
tru ei", si i se lamureste ca trebuie sa se trimea.ta o mie de
capete de valí, pe lung, 7. Domnul, preocupat de propriul

!bid., p. 178.
!bid., p. 179.
Ibid.
Hunnuzaki, XI, p 226. Cf. ibid., l p. 327,
Ibid., p. 228.
Doc. fi cercetdri, p. 179.
/bid., pp. 178-9.
14
 210

cii§tig, nu se arata dispus sil, observe prea de aproape ase-

menea portmci doar se formase in Statele austriace, in
legatura cu unele imprejurari politice de la hotare, planul
de a trece bol, in numar mare, de la noi a din Ungaria de-a
dreptul la Viena", pentru a mapa de tributul fata de Rusia
si Polonia 2, si atunci, se recurgea la o prohibitie total a a
oxportului. Dar cine putea sa faca supravegherea? Si mai
departe vitele treceau la negustorii straini, cari platiau mai
sigur, mai mult si. in bani mai buni. Oprirea decretat:a fata
de Alexandru-Voda fu imita astfel fata de Bogdan: Ex-
portul din Moldova a Dobrogea in Polonia a alte tari
crestine, de oi si boj, fiind oprit, porunci categorice au fost
indreptate catre parintele tau 2." Probabil, irisa, cu tot a-
tata efect: indata Ioan-Voda cel Cumpla hrani cu oile gi
boii tarii sale pe Cazacii chemati tocmai sa apere siguranta
si libertatea Domniei sale impotriva Turcilor.

Stim deci ce drum apucau produsele Moldavei si Teril-

Romanesti pe acest timp. De unul singur se vorbeste de
o bucata de vreme mai putin (am vazut pe negustorii din
Iasi): pestele. Si totusi el formi inca una din bogatiile
terii, de si acum la gurile Duniirii, unde se prindea moru-
nul, erau altii, Turcii, cari l'Asara foarte rapede ca vechiul
vanat" de peste sii decada. Mancinelli a vazut pe la 1580
In aceste regiuni, pe amandou5, malurile Dunarii, lemne
ca niste furci pline de carne de morun uscata, cu pret foarte
jos, vanzandu-se o lanceta intreaga, mare cat omul, cu 60 de
aspri, adj.& un scud, care cuprinde innauntru aproape o
putinica de icre" (de alminterea in partile turcesti dobro-
gene 15 ou5, de gaina 3 se &idea pe un aspru, cu doi aspri
se lua o gaina si cu patri' o m'asura mare" de vin, ea

1 HurmuzalcI, XI, p. 83, no. cxxvid.

2 Doc. fl cercetari, p. 179. Evrel turcesti In legAturi cu Petru-Vocll
Munteanul, flul lul Mircea; ibid., p. 182.
3 Oul la targ cu clrutele In Moldova pe acest tImp; Forquevaulx,
In Acte fi fragmente, I, p. 39.
 211

patru fiaschi de Italia 9 lar chlAtorul frances Fourque-

vaulx, care trece prin aceleasi locuri aproape in acelasi
timp, noteazg, a la gurile acestui eau mare se prind. foarte
multi moruni, pe cari i-am vAzut vAnzAndu-se, ori mai bine
ditruindu-se, cu mai bine de doi solizi (souls") din moneda
noastrA bucata, si totusi asa de mari, inctit fiecare fAc,ea
povara unui catar; pentru care nici nu fac MAU pescuire,
dei sunt foarte buni de mAncat, decAt ca s5,4 spintece si
sA, scoatA, ougle, din care fac icrea catriars et boulargues,
mAncare foa,rte cAutatA in Grecia si in ferile unde se
fine legea greceascA, din cauza posturilor lor, intre care
este unul de sunt silifi a nu mAnca nimic cu dinge" 2.

1 Hurmuzaki, XI, p. 116.

' 4cte si fragmente, I, p. 34.
 CAPITOLUL V.
Starea comertului romlinesc la Inceputul veacului al
XVII-lea. Crisa disparifiei elementului stain.
0 luptA mare, de si tAcutA, trebuia sti. ineeapa' indatA, a-
ceia care a inlAturat pe rAnd pe toti aeesti mijlocitori strAini,
rAmAsitele Apusenilor din evul mediu ea si Armenii, Grecii,
Levantinii, Turcii, Evreii din vremuri mai nou6, ca sá in-
gitduie crearea unei mari clase a negustorilor de tarA, cres-
tini de legea RAsAritului, cari, ce e dreptul, nu mai erau
ocrotiti de niciunul din privilegiile altor epoce, in ca,re a se.
isola insemna a tr6i, dar erau apArati in. de ajuns de vA-
ditul interes al CAmArii domnesti a al societAtii intregi pen--.
L.0 ca dilinuirea lor in dreptate s'é. fie Cu putintA.
Inainte de a cerceta causele multiple, speciale pentru
fieca.re categorie a acestor schimbAri pe lAng6 cause.
generale, ca acea revoltA a simtului national in Moldova
(are costA viata lui Vevelli ori fenomenul asAmAn6tor din
Tara-RomineascA din care fesir6., supt Grecul Leon-VodA,
mäsurile contra Grecilor, iar pe urmA Domnia pronuntat-
indigenA a lui Matei Basarab, e de folos, credem, s'it' in-
f6tisAm, pe basa actelor municipale si a insemnArilor de.
cAlAtori, incA odatA viata din orasele noastre intre anii
1600 si 1630.
Incepem cu Moldova, in care, cu rnai putinA independen-
/A fatA de puterea Domnului, N-6mile mari de eomert adu-.
ceau mai multA bogAtie.

0 singurA a simpla pomenire in actele Liovului 1 ori

1 V. Stuchl ;( 6 c., X) III, table.
 213

cale una. in acts interne 2 nu arata, vre-o insemnatate a

ternclutului 4i nici macar faptul ca la acest vad s'ar fi in-
temeiat un targ Cu o insemnatate deosebita.. Siretiul ei el
'era in mare decadere, de tji-si pastra seltuzul si pargarii
pana la 1650 si pecetluia zapise cu chipul Sf. loan 2 Toata
eceasta parte de sus suferia vailit de retragerea elementului
strain, german si armenesc, care-si gasil o situatio rnai
prielnica in noi fundatiuni orasenesti din Polonia, ca Za
moscul, mal tarziu Zalesczykul.
Suceava se mai pastra un timp grin ocrotirea Movilestilor
vari, in iegatura lor politica mai stransa ca Polonii, o pre-
ferara Iasilor. Acte germane ori unguresti gasim tot mal
1.are ; vadit ca. vechea rasa conducatoare se oboseste si dis-
pare, cu obiceiurile ei de cancelarie ca si cu legaturile ei in
.strainatate. Mai vedem la 1594 judecttnd soltuzul era si
unul deo,sebit pentru Armeni a Toma Urmenis (numele
ttcesta insusi inseamna. Armean) cu ba.tranii cetatii, ro-
niani i3i. armeni", pe sufletele lor, in chestia plingerii unui
parcalab Andrei de Bistrita cu privire la o sama' de oameni
'ucisi in munte"; se adauge la acest judet si dichiul Mitro-
pone' (Mitropolitul fiind acum la Iasi), si hotararea se pune-
intr'un sinet" (Shynet), cum ni este legea in tara". O
'nona plangere a parcalabului aduse din partea Domnului
trimeterea afacerii innaintea Sfatului Bistritei, caruia i se
comunicá aceasta de Urmenis intr`o scrisoare germana 4.
tirile despre Turci si Tatari se comunicau inca, in aceasta

i Studii §i doc., V, passim.

2 La 1592 Costin soltuzul; Uricariut, XXII, pp. 63-4._Studii fi doc., V,
p. 219, no. 37: Alexa e §oltuz la 1643; foA lloltuz e Toader fiul lui
PAtrAscan. Grecul biv *oltuz In 1648; Uricariul, XXIII, p. 215. Un
'$tefan din 1709 In Studii fi doc., V, cap. IX, p. 397. Ora.gul avea IncS
vlotil biserld de zid li una de lema ale Romlnilor, dota ale Armenilor
¡Bandini, In .Analele Academiel Romane, XVI, p. 250). Se vedeau 11-
1114101r bisericii Dominkanilor (Hurmuzaki, VIII, p. 307). V. O Uricariul
X pp. 97-9 (voitul Alexa, 1645)
' Hurmuzakl, XV, pp. 727-8, no. MCCCCXXXV.
4 lbid., XII, pp. 313-4, no. ccccucx.
 214

epocg de lupte, prin rgvase unguresti 2. In aceiasi limbg

mgrturisia pentra niste negustori opriti la Bistrite, judela
cu doisprezece cetäteni si cu toti pargarii 2. Nemteste seria si
Andrei Accesman, a cgrui origine i-o aratg numele, un han-
giu care argta cg el nu lea cheatsie pentru nimeni din cei ca
se abat la ospiitgria lui 8. De aici innainte avem scrisori de la
represintantii Domnului in ac,eastg. mai veche Capital& a sa:.
un Dima Portar de Siceava, un. Vornic Starcea, cealnd de
la Bistrita cuie de sindilg, ciite trei mii la un leu bgtut",
ori alta indatoriri; dar, and este vorba despre cutara ne-
gustori cari au vandut niste boj, bgnuindu-re a fi Cr.gstia
Si Gavril de la noi", nu mai serie Sfatul orasului in, nem-
teste ori ungureste, ci, in rândul intaiu, Vornicul de Su-
ceava" si, algturi de dansul, soltujul eel armenesc" 4; a
vorba de un Vornic de titrg", dreggtorie noug care inseam-
ng substituirea und autoritgti in numele lui \Toda vechii li-
bertgti, oriat de nedepline, a orasului intemeiat g4i dominat
In parto de strgini 8. O singur& datg dupg 1600, in 1623,
angra o scrisoare germana, dar pentru o cumpgriiturg da
san in. sama lui Vodg, si soltuzul, Marckgroff (Marktgraf)
von der Suctzaw", e Romgmul Isae. Ori, iargsi, scrisoarea
particularg din 1633 a negustorului sucevean care vinde
morunul ca pretul de 4 florini 20 de bucgti si scrumbiila
ate un polturac una 7'. Dar autoritatea superioarg a Vorni-
cului urmeazg si in Domnia lui Vasile Lupu: Dumitrasca
-trimete el pe un negustor armean, Bogdan, la Bistrita pen-
tru cuie da sindrilg, sg, fie de treabg. A, acoperim Curtila
Mgriei dumisale Domnul nostru in uras la Suceava" 8. 0
noug trimetere a ace,stuia pentru acelasi scop, adgugindu-se
1 Ibid., XV, p. 751, no. mcccurtr.
I La 1636 erau doar opt case de Sasi catolici (RemondI, In Acte 0
fragm., 1, p. 80).
Hurmuzaki, XV, pp. 750-1, no. MCCCCLIL
4 'bid., p. 784, no. MDCXU.
6 'bid, p. 786, no. MDCXVIII.
Ibld., pp. 931-2, no. MDCCCX.
!bid., p. 993, no. MDCCCCLXXV.
6 [bid.. p. 1014, no. MDCCCCXV.
 215

dorinta de a nu se inchide drumul pe la Campulung", e

facuta de Portariul-cel-Mare" (acelasi ca Vornicul", dvor,
slavon., fiind egal cu poartil"; parchlabul era, in schimb,
un boier mare, pe atunci insusi Gavril, fratele lui Vasile
Lupu, care iscaleste Hetman i párcalab Suceavei den tara
Moldovei" 1) de cetatea Suceavei i oltujii, cu Sfatul,
pargarii, batranii de orasul Suceavei" 2 Acest Portar-Vor-
nic, pe la 1640, Polonul Hancea (Ancza"), se ingrijia de
trebile orasului ca si, mai ales, de clAdirile lui Voda, cerand,
de la Bistrita, pietrari i olari 5. Si capatam impresia ca
grija soltuzilor, a pargarilor privia mai mult lucrurile dom-
nesti.
Si in acte interne intalnim ca marturi la zapise, alaturi
de boieri aflatori in oras, de cate un hotnog de la cetate, de
popa targului, pe Dvornicul of Suceava", care odata, in a-
celasi veac al XVII-lea, are caracteristicul nume romanesc
de Ionasco TAbarta: modest se insirlí lângt. acest important
personagiu locuitorii i vre-un negustor, a carui calitate de
,,cupe" e anume aratata, ca Zota din actul pomenit2. Un
altul, datat din 28 Dec,erabre 1639, arata din cine se alca.-
tuia in afarii de boieri lumea de frunte a Sucevei: Onea
soltuzul de Suceava cu 12 prAgari i cu toti bàtrânii tar-
govea i preutii toti": Grama, Gheorghie, DrAgus, Gontul,
Ionasco de la vechea manAstioaril din Itcani, Vasile de la
Mitropolia Yeache", si alti preoti toti", Ianache fost $oltuz,
Constantin, fruntasii Grigore Carascul avem si o piatrA
de mormant de la cineva din aceastA familie de burghesi" 5
,Chira i Gheuca, Ieremia Las, ce au fost fanar
zitor al gropilor cu fan) in zilele Eremiei-Vodá., in trei ai,
de la OrAs Hatmanul", plus un numar de megiasi" din
satele-suburbii vecine: $cheii (apoi $chela), TAtArasii

1 Ibid., p. 1044, no. MDCCCCLICL

Ibid., p. 1041, no. MDCCCCLVI.
Ibid., p. 1053, no. MDCCCCLXXIII.
4 Studil $1 doc., V,. pp. 74-5.
5 Kozalc, Inschrif ten, 1, p. 146.
 216

Ipátestii Armenii se mai intalnesc apoi individual, un Si-

mion fiul lui Saliac *i ei isi ptistreazá pana la 1670
si la sfársitul veacului, soltuzul armenesc de targ de Su-
ceava", protopopul armenesc", diaconul, iscálindu-se toti
armeneste"; ba inca la 1677 orasul adAposteste si un epis-
cop al lar`, dar e vádit cA. i vremea lor s'a incheiat. De
alminterea ea.racterul lor national se sterge tot mai mult.
Ca sá avem o icoaná a vietii sucevene in acest timp,
stim sg, urmeze aceastä scrisoare cátre Bistrita in limba
noilor stApani exclusivi

+ Intru tot cinstit si de la milostivul DumnAdzau cu

mare cinste däruit, domniisale giupánul Andreias,
biraul de ceta.te Bistritái, si la tot Svatul dumilevostre
pace si cu sanatate sA, vá dáruiaseti milostivul Dumnád-
au. Alta, sA. priimiti domneavoastrá de la noi, mai
mici i buni priiatini dumilevoastre, cu plecare inchi-
nAciune, de la mine, soltuzul den trágul Sucevei, si de
la ai nostri bátráni orasului, si de la noi, toti org.senii.
Data stire dumilevoastre c'am inteles de tot bine pre
rándu scrisore dumitale. Scrii domneata, ca unul carele
esti domneta destul inteleptu; prentru aceia dám stire
domniitale si a tot Svatul domniitale forte cu mare de-
reptate cum stim noi, cu sufletele nostre, de rándul a-
cestor oamini, anume Gligorie feciorul popei Petrel den
Rebrisora j 'Atea feciorul lui MAtei den Bárau-cel-
de-sus, cum ei au venit aicea in ora*. Deci n'au sedzut
la o casi de om bun, unde-au baut, sau la gazdá, ce,
daca s'au fmbátat, ea nia*te omini n'Ir de ispravit, ei au
esit nopte de au inblat ca ni.te tAlhari cu sabii i cu
corduri j cu toporá. Deci e'au dat de strajá, straja
i-au intrebat ce oamini sántu de inblit asa cu arme
Studii fi doc., V, o. 75, no. 2. Un fost §oltuz Pascali, 1646, ibid., p.
400. Cf. Uricariul, XXII, p. 70.
t ata fi doc., V, p. 75, no. 3.
3 loid., VII, p. 379, no. 14, 2-3. Cf. Armenii fi Romanii, I. c., p. 31.
Studii fi doc., V., p. 403.
 217

gole pren trägu. Ei s'au semetit: ce-au dat asa, a.0

taiat pre un fecior a sträjerilor, de dzace asa demicat
cat el va muri, si, asa fticandu ei, au särit straja de
i-au prinsu, c'ä de bunä voe nu sa da. Deci apoi noi
vrum Main in cetate ca pre neste räi fäcätori, iar
apoi, daca s'au spus c6,-s den idicul ( Tinutul) dom-
nii tale, noi i-am liisat, numai sä se inpace Cu acei
omini ce i-au vätämat si dzac räniti,si Md., de va muri
omul, ei-$ vor mai intreba cu dänii. Deci au datu unul
bärbiiarului o fotä i o nä.frama, iar altul au dat iar
barbiiarului, sá imble sä tämäduiascil, pre cel om ce
dzace täiat d'ansii, de au dat 3 zloti i giumätate,
globa au pliitit 6 zloti. Atta au dat, iar mai mult un
ban n'au dat. lar, de'r hi omini buni, ei ar hi in pace.
Prentru aceaia sá fii domneata sänätos. Prentru aceaia
pohtim pre domneavoastrit sa creadeti ce vor gräi,
c5., de ce grileqc ei, graesc cum le-i voe, iar, de n'am
qocoti prientisugul si cinstit libov dumilevostre, care
domneavosträ purure afatati &MA, noi, ca neste oa-
mini buni si intelepti, i intru tot ai nostri priatini
buni, ei, ce räutate au f Acut si grozavie, ei nici cu o mil
de talen i nu s'ar pläti. Si, de ar hi facut ei asa la
domneavoasträ cum au fäcut ei la. noi, ei ar hi pu-
tredzit in. neste temnite, de nu s'ar pune i capete.
Tar noi am socotit cinstit prietinsugul dumilevoas-
tre, si alta nu le'm fAcut, ce s'au inpäcat cu
cei ce i-au täiat, si au plait ce pre unde-au Mut ;
inca apoi ei au scris si carte insi$ pe sine cum
ei shut vinovati, si ce au fäcut ran ei, pren vina s'au
plätitu, si ei cum nu vor scorni nici Ora pre sine,
nici sit pärascit nime cum s'au Inpäcat. Care v'om
trimis si la domneavoastrá pre mai mare creding,
vedet. De aceasta därn tire dumitale, i sä dä-
ruiascA milostivul Dumn5z1ziu afle prea domneta
aceastä scrisoare a nosträ intru bunä pace si cu
'anAtate, depreunii i Cu tot Svatul dumitale si cu
tot orasul dumilevostie, de la Hristos, amin.
Scris in Suceava, Ghenar 27.
 218

t Cu cinste sg se dé aceastg carte a nostrg intru

cinstitg mana dumisale giupgnul Andriias biriiul da
la cetate Bistritei si la tot Svatul dumilorsalel.

Visitataului apostolic Bandini i se vorbi prin 1640 de.

cei peste 8.000" de catolici ce fuseserg numai Sasi, a-
mestecati cu Unguri si Italieni", dar el nu ggsi decgt 25,,
cari, uitgndu-si de limba nativg, sunt mai asemenea prin
graiu si fire cu Românii" : una dn bisericile de piatrg ale
lor zgcea ruinatg in gradina domneascg, cealaltg, din sus
de Curte", cu un altar dgruit de Ieremia Movilg, fusese re-
fgcutg la 1638, dar n'avea credinciosi 2. Trecuserg vremu-
rile de hotgritoare influentg polong Cand un predicator de
aceastg natie vorbia greceste, cu talmaciu moldovean langà.
diinsul, cgtre cei 2.000 de soldati, lesi si unguri, cari apgrau
tronul Movile*tilor 4. In schimb, supt raportul romgnesc o-
rasul infloria, avgnd, pe 15110. cei 3.000 de Armeni, 20.000
de Romgni, cu septesprezece biserici (Armenii a-M*11d numai
patru si Vlgdica lor la Zamca 4).

In, Decembre 1592 Petru Binder, jude (Richter) de Baia

(Banya), Impreung cu cei doisprezece cinstiti sfetnici ju-
rati", argtau, in nemteste, colegilor de la Bistrita cum au
judecat, dupg cererea lor, tuteo afacere, luand jurgmântut
pgritului si osAndind pe vinovat de sg-i rgmilie in minte 4.
Mai pe urmg, alt Sas din Baia, Nicolae Kirschner, apare ca
informator, prin scrisori in limba lui, al Bistritenilor 4. Pe
atunci spiterul lui Petru Schiopul, Iacob Otth, faces. rost de
1 Bistrita, Archiva Orasului; In Hurmuzaki. XI, pp. 1053-4, no.,
mroccca.xxlv; publicat5 si In Documentele Bistritel, 1, pp. 65-7, no.
LXXXVM.
4 Analele Academiei RomAneg, XVI, p. 247. Cf. pentru lucrul fAcut-
de !eremita la Domlnicani(?), Hurmuzaki, VIII, p. 307 si urm.
Querfnl, In Hurmuzaki, 1111, p. 550. Erau atunci, pe la 1600, 6.000.
de vetre, dar numal 30 de familif catolice,
4 Bandlni, 1. c., p. 249.
Hurmuzaki, XV, p. 715, no. mcccxw.
!bid., XII, p. 103, no. cwav.
 219

episcop" in oras. Targovetii aVeau viile lor la Cotnari ca 5i

Sucevenii. Scaunul de judecatá functiona, In toate iiricinile,
chiar in cele mai grele": osanditi la moarte cari se adg-
postiau In cimitirul lor scgpau prin aceasta 1.
De atunci Inca preponderenta elementului romanesc se
observa: un zapis e dat la 1591-2. de eoltuzur Giurgiuman,
de primul 1:largar Cristea, pargarii Cozma Balo, Giurgiul,
loan Hutco, loan Giogioe, la cari se algturg numai doi strg-
ini : Matos (Matthes) si Chircul Hanos 2. Dar *corespondenta
se opreete aci, ei, daca, pe la 1590 se numarau aici 3.000 de
verte (63 de familii catolice) 8, peste mai pulla de o juma-
tate de veac, un visitator apostolic putea sä; serie aceste
randuri triste : acest oras era locuit odatá de Saei si a
avut peste o Inie de case si peste *ase mii de oameni; jar
acum abia se numgrá patruzeci de case"?i erau doug bise-
rici catolice, dar doug ortodoxe de piatra si alte doug de
lemn si In ele douá, sute cinzeci de suflete, cu copii cu
tot" 4. Oetile lui Mihai trecuserg pe acolo, despoind biserica
latina a lui Alexandru-cel-Bun de odgjdii a argintgrii 5, dar
era si un alt motiv, hotgritor acesta : rosturile administra-
tive ca si viata economicit, atata cat putea sa rgmaie in
noile imprejurari, se mutasera, aiurea, : in satul cel mare
ori mai curand in sirul, in Tinutul de sate al Campulungu-
lui moldovenesc e.

Pana la 1600 n'avem cu privire la aceastg localitate decat

prea putine Innuriri: casa de adgpost dacha In munte de
Alexandru Lapueneanu pentru calgtorii prin munte, vama
L Bandini, In aAnalele Academiei Romanea, XVI. p. 246. .,
2 Studii fi doc., V, p. 69, no.:, I. Un fost soltuz $tefan la 1610; ibid.,
p. 397.
Querini, in Hurmuzaki, 1111, p. 547. La 1636 numal 38 de case ale
Sasilor catollci"; Remondi, In Acte .fi fragmente, 1, p. 80.
Bandinl, 1. c., p. 243. Nume s5sesti r5mAseserA pAnA la 1671: lanAs
(lan5soala), llanos; Studii ft doc., V, p. 69, 1, II.
2 Hurmuzakl, VII, p. 307.
La 1667, afl5m Incl soltuzul, un MAtelas, lana Pricop si Uumitru,
1,311 soltuzi; GhibAnescu, Surete fi izvoade, IV, p.120 (130).
 220

pomenitit de dou& ori dup& 15801. De la inceputul veacu-

lui celui nou apare pentru inaiiasi dat& Vornicul, ca,re, a-
viind lAngit el pe vechiul vames, une ari un Grec farA. tre-
cere ca Gavril Cocri, dar de la o bucatil, de vreme totdeauna
RomAn si el, joac& unul din rolurile cele mai mari in viata
economic& si chiar, ca informator si transmithtor al dorin-
tilor domnesti, in cea politiat a Moldovei. El trece la Bis-
trita porcii si boii, poloboacele cu pAne", sacii cu pAne" 2,
el ingrijeste de oile pentru capanul impitrAtesc care se ri-
dic& din acest Tinut de pAstori liberi al celor N re-o cins-
prezece sates. El are sarcina de a cere srt fie drumurile des-
chise de a face moral& vecinilor pentru abusuri, de a li
aminti folosul str&vechilor legAturi de negot : Trec negus-
torii den tara noastrá cu dobitoace si cu alte negoate in
tara voastrA, si sa hrAneasc unii cu altii .I".
Allá datA el se razim& pe faptul e& Mirla Sa Craiu au
slobozit calea s& Inble negutiltorii de la dumilevoastre la
noi si de la noi la dumilevoastre" 5. Un al treilea rayas cons-
tatit cit: acest cap de tarit a Moldovei nu poate hi fari
dumniavoastrit, si dumnilor voastre ami.). are hi indemAn&
Cu noi"2.
Evident cA, in acest timp si iarmaroacele de la Baia, asa
de cercetate pe vremuri, inceteaza. Nu e vorba pe atunci
de un Folticeni, biet sat ajuns la insemnAtate numai in
pragul zilelor noastre, iar Piatra, odinioar& si ea cu unii
coloni unguri, de unde prefacerea ungureascA in Karácson-
k6 a numelui intreg de Piatra-lui-CrAciun", n'are alt rost
decilt acela a unei fOezitri de lemnari, abia 00 de case
pe la 1650, mai toti RomAni 7 - lAng& biserica Sf. Ioan a

2 Hurmuzaki, XV, pp. 691, 694.

2 Studit ft doc., V, p. 72, no. vo, 2.
Cantendr, Descriptio Moldavtae, p. 123. Starea de nesupunere or1
netiniste a Tinutului s'a produs numai dupl rAzboiul turco-polon.
Hurmuzaki, XV, p. 807, no. mooaxn.
2 !bid., no. MDCXLIX.
2 !bid., p, 808, no. MDCL.
7 Bandlni, 1. c., p. 235.
 221

lui Stefan-cel-Mare, pe care si-o pastreazg. pana. foarte tgr-

ziu in. pecete, dar noul Neamt, din umbra cetatil ba-
trane, incepe sg. aibg un targ cercetat, pentru vinza,re de cal,
intre altele 2. El avea acum, pe la 1600, un soltuz i doispre-
zece piirgari, i oameni din Campulung veniau pan aici la
zi de tiirg", cumparand cali dupg. dating, fgra chizes, fax&
sedas" 2, dar cu scriere in catastivul targului" Pecetea
purta o cruce, flori, sageti. Domnia-i fixase un hota.r, ca
Vasluiului, Barladului, si la 1616 se judeca la dansa pentru
niste poiene din acel hotar soltuzul cu toti targovetii din
Neamt" 4. Era si o bisericg domneascg, a Sf. Dumitru 6, cu
popa domnesc", cgreia i se zicea anume biserica. lui Ste-
fan-Ved& 6. De si oanioara. fuseserg i aici Sasi urmasii
lor ziceau pe la 1650: numai Sasi", de si la 1629 inca
se facea o bisericutg ca.tolicg in cimitir, tanga pietrele unor
clgdiri vechi mai insemnate, de si se mai pastrau urme ale
husitismului din veacul al XV-lea 7, targul de la inceputul
veacului al XVII-lea, legat cu Ardealul prin valea Hangu-
lui, avea o populatie de orgseni" exclusiv romaneasca, cu
nume ca: Floreciu, Flocea, Ursul, Bordeiu, Giurgea, Bordea,
Borilisor, Leancg, etc. Doar cate un nume neobisnuit ca
Vealtin, Hanos, Sandor, Ilie Sasul, daca ramiisese din vre-
murile amestecului cu strä'inii colonisati 6. Si aici irisa auto-
ritatea de capetenie nu mai era a soltuzului si piirgarilor: o
vedem bine din acel act de la 1672 care pomeneste, intr'o
chestie de proprietate, e& judetul" il face parcalabul sau

' 8iserica de acolo cAreia i se zicca .sSseascAc (Studil fi doc., VII,

p. 375, no. 7), latinS, era In :mine; Bandinl, I. c. Mai erau douA bise-
ricute romAnesti de lemn (ibid,). V. si ceva mai departe.
2 Hurmuzaki, XV, p. 753. no. MCCCCLVII.
3 lbid., p. 807, no. MDCXLVIIL
Studil doc., VII, p. 373, no. 10, 1.
3 IbId., p. 374, no. 3; p. 375.
p. 376, no. 9.
Bandini, I. c., pp. 240-2. Erau abia 20 de familii catolice la 1636;
Remondl, In Acte fl fragmente. I, p. 80.
Studit ;I doc., VII, p. 374, no. 4; p. 375, no. 7.
 222

Portarull de sus de la cetate, care-si primeste ca rasplata

Ieul bätut", iar feciorii" lui un potronic; se mai plätesc
diacului, ce scrie, doi potronici, pentru ostenealä,tärgului,
ai carui soltuz si un pärgar sunt totusi de fata, revenindu-i
numai cele 1,13 co,stande de bäut" 2. De alminterea parcala-
bul cu aprozii, vätafii i puscariasii lui se amestec,a, zilnic in
trebile tärgului, pe care fireste ca-1 domina ca autoritatea
lui. Si aici ca i la Iasi, Domnia apäsa greu cu darile la
(Musa" si multi tärgoveti fugiau din cislä, viinzändu-se apoi
pentru ei bucatele celorlalti; rämäsitele" se puteau ridica,
piing, la. suma enormä de zece galbenis.

0 al% ceta.te, unitä insä Cu vama cea mai bogatä a terit

in acest moment, care dada un tärg infloritor, prin
gradul" sau, e a Hotinalui. La inceputul veacului al XVI-lea
mitnicii" sunt acuma doi (ca la 1619: Gheorghe i Mihail);
pe längli preotul cetätii, pe Una vätasi i puscasii lor,
tocmai ca la Neamt, este acum un soltuz cu doisprezece par-
gäri, cäruia, ca si la Iasi, i se spune i in acte slavone in-
terne: voit", i in tärgul Hotinului" slujeste a un preot
deosebit; vedem i pecetea acestui tiing, care represintä, se
pare, un puscas la 'Alicia intre doll& stele. Si aici fireste au-
toritatea päreälabului, e,are une ori se alege i din. rudele
Domnului, ca Gheorghe din epoca Movilestilor, intunecti
once altä putere 4.

E evident cä o parte a terii, aceia in care stätuse pu-

terea ca i bogätia vremurilor trecute, decade, din impre-
juräri de via% politicrt i economic:1 generalä pe care le
vor cerceta pe urmä mai cu de-amänuntul: e partea de
la .M iazänoapte j Apus. Precum Suceava säräceste, precum
Siretiul, Baia nu mai au acum nicio insemnätate, astfel deca-

Echivalenta, ibid.. p. 374, no. 4.

2 ¡bid., pp. 374-5.
Lin cas la 1661; ibid., p. 374, no. 4.
4 Ibid., V, p. 81, no. 16. PArcAlabul aTudorieu de la 1619 era 1nsli
un Cirec. V. sl ibid., pp. 81-2, no. 18.
 223

clenta atinge acum Roniartul: cu Oat creste numärul ciirtin-

,silor din Iasi ca.ri duc milrfuri la Liov, cu aata c,ei din
Roman sunt mai rare ori pomeniti. De la Stefan Toma,
ctitorul Bisericii Albe, de la Doamna Ruxandra a lui Ale-
xandru Läpusneanu, care ditdu orasului noua bisericä a
Precistei, nu se mai cladi niciun alt lacas de inchinare I.
La 1603 ilia.' märturisiau si pentru episcop, la vänzäri de
ocine, pe längä cei doi pärcalabi, Nicoara si Dragan Ciolpan
,seltuzul, Giurgiuraanun Român,cu cei doisprezec,e par-
gari ai lui, la cari sä adäugiau toti prezviterii"nu pree-
iii" ori popii", in acest eras al Sfintei Paraschiva, Preces-
ta"si multi oameni buni din tärg". Insä iaräsi Scaunul
Romanului", judetul" il formau, nu numai magistratii mu-
nicipali, ci si dregiitorii domnesti, confusie fatali pentru
oacesti din urmä., cari n'aveau nici bogätie, nici privilegii,
nici traditie ca di, se poatä razima pe dänsa. Mai erau in
oras si gostinarii domnesti 8.
Pentru säräcirea si despoporarea Romanului, care avea,
pe la 1600, doar 400 de farailii, din care 25 catolice 4, mai
vontribui foarte mult si tendinta episcopului de a-si face
6'1 mai multi poslusnici, si anume nu dintre säracii färA
profesiune, ci dintre mestesugari., cojnici" sau pielari, mä-
celari si altii. La 1612 se ridica,r1 contra soltuzului si pärga-
rilor plängeri formale cä nu fin saraii. de calitatea de pos-
iusnici a unora din oräseni, fosti säteni colonisati supt Pe-
tru Bares incä, supt Iancu Sasul a Petru Schiopul, ci-i
trag la sarcinile, tot mai grele de purtat, ale Domniei. Mai
1 Melhisedec, Cron Romanului, I, p. 39 §I urm.
2 Ibid., p. 226-7. Dar ca la aceasta data chiar parcalabil de Roman
ciu mal aveau legaturl cu cetatea distrusa pretindea Melhlsedec de
Alexandru Lapusneanu, cl erau administratori de Tinut, kand in ora§,
nu putem crede. Cf. casurlle de la Neamt 1 HotIn. Dar ca erau sI apar-
calabl de Tinuturia, cari culegeau prin sate anume gloabe judecaiorestl
aceasta se vede din actul lui Miron Barnovschl, publicat In Archiva
(storied, 11, p. 175. Un alt act de la Roman, in Hunfdlvy, Die Rural:en
and ihre AnsprOche, p. 129, nota 3.
$ Melhisedec, I. c., pp. 238-9. Cf. cu Studii fi doc., VII, p. 378, no. 12.
4 Querini, I, c., p. 549.
 224

ales supt Constantin Movila, multi targoveti fugira la sat",

ca sA. scape de sarcini nesufeTite. Conffictul ajunselse in
aceasta. privOta. asa de ascutit, inat pentru în.tàia oar&
vedem intr'un oras moldovenesc o lupta, formala intre ten-
dinta, lui de a tali i încàlc,árile venite din palleta altei
puteri. Oraseni se suie In clopotnita i stria impotriva.
Vladicai care-i navaleste: aici nu este episcopie, ci cherva-
sarie Interesant strigat i prin aceia ca din el se vede.
cum pittrundeau, °data cu interesele orientale, i unele tur-
cesti : cum era caravana Hotinului si a Liovului, era
deci caravana, si popasul de caravana, Romanului. La 1626.
crasul unit cu parcalabul de Roman innainta Domniei un
ca.tastif de birnici in care trecusera, si o sama, de poslusnici;
dar, iarasi, Vladica se impotrivi, i invinse 2. Aceasta biru-
inta u definitiva: orasul nu mai incerca. sa se lupte, dar.
el se cufunda tot mai mult in saracie.
Dar ca disparuse si de aici strainatatea, nemtea.sca, ar-
meneasca e,pentru care ca i pentru oaspeti se tinea la
1570 un dragoman, Armeanul Hartan 4,e sigur. Din tre-
cutul international ramasese i aici doar cate un nume ca.
ale lui Täma i 13ä.'.5tean (Bastian) din 1586 s,j pecetea la-
ea. cu sigillum Romanow" e,viile de la Cotnari, liinga, ale,
Sucevenilor i Baiasilor ruinele bisericii Ungurilor i bise-
ricii Sasilor, liinga cele patru biserici de zid i sase de lemn.
ale Romiinilor, amintirea celor 800-1000 de locuitori cato-
lici ce se mai puteau numara la inceputul veacului al
XVII-lea s. si mai ales infloritoarea colonie a Armenilor,

Ibid., pp. 2i2-3.

¡bid.. pp. 253-4.
3 Un Coman, un Bogdan la jumatatea veacului al XVI-lea In Brasov
Hurmuzaki, 11', o. 684.
Uricariul. XVIII, p. 179.
5 Arch. istoricd, II, pp. 134-5. Ei mirturisesc lAngl Dionisie dichiul*
de la Mitropolia din Roman.
Studii fi doc., V, p. 84, no. xvi.
' Banditti, I. c., p. 236.
La 1636 erau doar 10 familli; Remand!, Is Acte i fragmente,
p. 80.
 225

din cari nu e unul care sä nu fac5. negor, si a cäror bogItie,

gospodärie si culturä chiar intreceau pe al Romänilor 2.

$cheia vecinä era socotitä ca oras inc5, in vremurile lui

Despot-Vod5,2. E a se mentinea ca tärg si supt Movilesti. Se
pare cá, un moment, ea se folosi de scäderea Romanului
vecin: cel putin actul din 22 April 1646, de märturie pentru
un loc cu vad de moarg, si päsune de päscut boii" in a-
propiere, al mänästirii Secului, aratä un c,entru oräsenese
deplin si destul de insemnat. L'iingä, Gheorghe soltuzul 13i
doisprädzeace pargari de tásrg de Schiae" vedem pe preoti,
In numär de trei : Toader, Biliii, Axintie, pe diaconii Balan
si Pätrasco, pe o sumá. de argoveti" toti cu f,rumoase nume
romänesti: Tofan, Cozma, fiul lui Panul, Tecuciu, Toader
fiul lui Poleditä, Stratul, Gavril fiul Neancii, Cioban, Toa-
der Burduga si fratele Costin, Dämian, Constantin Gruia si
altii. Pec,etea cu un peste ar dovedi cá se faces, mai ales ne-
got de pesarle a.
Cum am spus, Piatra, targul Camen", in slavoneste, avea
soltuz si pargari abia la inceputul veacului, cand prinde a
se ridica, dar Domnia-si linea aici un ureadnic, care-i su-
praveghia si scutelnicii, butnari si puntasi, cari nu dädeau
talerul" cerut de la oräseni: un ordin al Doamnei Mar-
gbita a lui Simion-Voda Movilit ni vádeste aceastä stare de
lucruri 4.

La Bactiu, unde Vodä-si avea ureadnicul pe la 1570e, de-

diderea e si. mai aclama. Viile Ungurenilor sunt päräsite,
cärarea porcilor" nu mai duce marfa vie, pe la Trebes.

' .Armenl, opulentiores Valachis, domos et plateas cultiores habent,

in moribus quoque mes urbanlg; Bandlni, I. c., p. 237. ..
I Hurmuzakl, II, p. 406, no. cco-xxx.
3 Studii fi doc., VIL pp. 378-9, no. 2. Presenta Vornicultd PrAjescu e de
sigur numai IntAmplAtoare. El e pArcAlab de Roman, cu cel de Hotin
vi Suceava la un loc ; ibid., V, p. 215, no. 24.
4 Arch. istoricd, I 1, p. 70, no. 82.
3 Uricariul, XVIII, p. 179.
15
 226

catre Ardeal Vechi oráseni strAini, ca Ferent, care facea

negot de boj la Brasov pe la 1550 2 n'au lásat urmasi. Bi-
serici noua nu se mai zidesc; in biserica lui Alexandru, fiul
lui Stefan-cel-Mare, cu morminte din veacul al XV-lea, ni-
mic nu aminteste veacul urmátor. Parcálab'ul domnesc, de
Tinut, e mai tárziu (c. 1660) factorul decisiv a. Episcopul ca-
tolic nu mai dadea, pe acolo niciodata, i resedinta lui, la
Nordul orasului, era o ruin.; Francisca.nii stravechi, calu-
garii cu tálpi de lemn", din mangstire, fugiserá. Dintre stra-
ini se pastraserá pe la 1650 doar 680 de oameni4, in cel mai
insemnat c,entru deci al Apusenilor, cari aveau o bisericii de
zid si una de lemn, dar informatorul adauge a Románii
sunt in numár i mai mic, impártindu-se dregátoriile ora-
sului pe .picior de egalitate si pe ránd". Cará, mai treceau
fusa cátre Cicul secuiesc, tA paralabul era acolo ca sä.' su-
pravegheze luarea vámii de la dInsele 5. Un zapis insta inca
la 1655 pe soltuzul Boldul Gherghil (Gergély), l'Ana phr-
garul mare" Ionasco, apoi pe Nortbat (Rothbart?) Mihro,
Tiler, Martin, Tinpur, Oanas, Marco °.

Acela care avea parcálabi, supt Gheorghe Stefan-Vodá, un

intim al Domnului, purta numele caracteristic de Toader
Ungureanul si mai tarziu un fiu de Ungurean are aceastá
situatie 1.

La Agiud, odatá centru pur unguresc, aflám supt Vasile

lupu pe IPetrea soltuzul" cu cei doisprezece pargari ai lui
din tárgul Agiudului", márturisind pentru un loe din Sto-

Bandini, /. c., p 233.

Hurmuzaki, II 5, p. 686.
Studii e doc., VII, p. 369, y, no. 1; p. 375, no. 5.
4 La 1636 se socotiau 40 de famllii; Remondi, in Acte e fragmente,
1, p. 80.
5 Bandini, L c., p. 229.
Ghibgnescu, Surete izvoade, IV, pp. 290-1 (255).
V. 11 mal sus.
Ajud ca nume; Bibl. Acad. RomAne, 3/LXI.
 227

iestii-de-Sus, din care se vor face ca vremea Focsanii 1. Si

la. 1686-90, supt soltuzii Savii Màtcá Si Apostol, viata ora-
.seneasca lama 2.

La Trotuq, de unde veniau la Brasov negustori romani,

pe la 1550 3, se mai pastrau atunci treizeci de case de catolici,
dar biserica lor era in ruina. Acte municipale din acest
timp, pe la 1600, ni arata totusi aproape exclusiv numele
unguresti. Astfel, in 1587 Cosea Giurgiu, Mis Peatri, Tamas,
.Mateias, Lutea Támas 4 ; in 1591 soltuz e Tamas, dar e ade-
varaf cà 'filtre oamenii batrani" gasim numai pe Buhociu,
'Chihnea, Condrea 5. Pe la 1620, soltuz e Nistor, dar pargari:
Ion, Petrea, Andracau Ghiarghili, Berna Istion, Nicola Miha,
Dumitru Fodorman, Folosii Martin e. La 1649 gasim insa
mume curat romanesti: Verdes, Boacit, Giurgea, Iftodie, Bu-
hociu, Gradina, Gavrilita, Manta, etc. 7. Totusi visitatorul
Bandini spune cä sarcina de jude" se ocupa pe rand de
Iinguri si de Romani, cari aveau doug, bisericute de lemn °.
La 1656 era, de fapt, un Miclaus, la 1658 un Gheorghe. Va-
rnesii functionau inca la jumatatea veacului
In. curand Trotusul, unde, precum se stie, peri Gaspar-
N'oda Gratiani fugar, Trotusul, asa de insemnat odinioara
inca in veacul al XVI-lea, incat, vorbindu-se de Bacau,
se explica spuindu-se ca, e o localitate nu departe de Trotus,

1 Studii ;1 doc., VII, p. 313, no. 1. Cf. p. 321, no. 18; GhibAnescu,.
o. c., IV, p. 312.
1 GhibAnescu, Surete i izvoade, IV, p. 329 (240); pp. 336-7 (247).
3 Hurmuzaki, 113, p. 684. Dar la p. 690 un Hermann.
4 Uricariul, XXIII, p. 211 §i urm.
5 Archiva istorica, I', p. 105.
6 GhibAnescu, Surete 1 Lzvoade, V, pp. 283-5 (193-4). Cf. Uricarial
XVIII, p. 333 td urm.
7 Studii ;1 doc., VII, p.380, 16. Actul fArA datl, Cu Costin §oltuz, Du-
imitru chihaia, Condrea, lsoci Mihai, Benea, I§tion (Urtcariul, XX, pp.
181-2) trebuie sA fie din veacul al XVI-Ica.
Bandini, 1. c., pp. 210-2.
Studil fi doc., 1 c., qi ibid., V, p. 122, no. 26 (goltuzul Gheorghe
Stolan, 1658).
 228

decazu intra'atäta, a drepturile lui de targ trecurä asu-

pra asezärii de sangai vecinä, de la Ocna, simplu sat cu bi-
räu, case deveni astfel, dupti 1700, tiirgul Ocnei j. Pecetea
trotuseanit cu ciocanul nu se mai pune pe apise, dar apare
aceia, cu sangäul ciocAnind, a Targului-Ocnei.

Satul Focsani apare si pe la 1650; dar il giísim acuma.

prefacutä in tárg la 1662 2,j la 1680 era si un dascrtl, Toa-
der 5. Avem si mentiunea dughenilor in 1686 °. Donmia ti-
nea un párcalab °.
Cat despre vechea Putnei, de la räul cu acelasi nuthe, de
mult ea dispäruse si din amintirea locuitorilor acestui Tinut
de hotar. linde a fost tárgul Putnei", zice un act de pe
la 1570'.

In schimb nu e oras al reginii de la Siretiu la Prut care

srt nu se ridice 011 sil, nu-si refaciL insemnätatea in aceste
decenii de mare prefacere economica. Doar am vazut cä
unja c,aravanelor si a carelor pornia de la Silistra, de la
Chilla, de la Reni, de la Galati, si tintia drept la Hotin, ur-
mändu-se deocamdatä, malul drept, mai bogat in locui-
tori 13i neasämänat mai sigur, cum vom vedea 'A pe urmii,
decitt malul basarabean. Toate orasele din aceastä. regiune
trebuiau ski profite de pe urma acestei circulatii aproape
continue.
lag, Dorohoiul: in veacul al XV-lea numai un popas at
Liovenilor, unul din locurile unde se culegea vama pentru
Dcmmul Moldovei si o treatoare resedintä domneasca, a-
' Memoriul nostru despre sana, In Analele Acad. Rom." pe 1914.
' Studil ;1 doc., VII, o. 319, no. 4; p. 316, no. N Un sApunar de acolo.
In 1669; 'bid., p. 317, no. 12. Cf. vol. V, p. 335.
Ibld., VIL p. 321, no. 19.
4 Ibld., p. 322, no. 23.
6 ,Thid., no. 24. Cf. si p. 323, no. 30; p. 324, no, 34. Apoi Uricariul,
XX, pp. 77-8.
Uricarial XVIII, p. 180. Cf.: Ande a fost targul Saratei6 (loc de lupt4
cu Tatarli supt $tefAnitl-VodA, Istoria armatei romdrte, 1, p. 220); Arch-
-istoricd, II, p. 155.
 229

vänd bisericä de la Stefan-cel-Mare, el ii avea hotarul

limitat incI de atunci (la 1522 se scoate o parte pentru o
4anie)1. Daca, starostele granitei de la Miazánoapte urmea-
za sá fie Van& la 1600 in Cernauti 2, Dorohoiul isi are un om
al Domniei, un urednic", mai tárziu (c. 1658) ,,parcálab",
care stá insá, aläturi i ca in atá,tea casuri citate mai
innainte lucreazá impreuna cu eoltuzul i párgarii, in-
tovfirásiti, la märturii i judecáti, de oameni buni". Staini
nu se glsesc aproape de loe: doar Stefan Ilácimondi ot
trag Dorogoiu" din Decembre 1604; incolo soltuzii, pir-
garii, fruntasii se chiama Ca.zacul, Cioban, Tiron, Micul
Saya Crivopis (Rus ?), Ionasco al Popei, Mih'äilaf3, Tomsea
Mai tárziu soltuzii sunt Ion, Grozav, Miron Ionasco, Las-
cenco (c. 1662)5, Pealcu (1668)6. Un timp este, se pare,
aici, ca si la Stefánesti, pe Prut, o straja, in rázboaiele ce
se poartá, de-a lungul epocei Movilestilor: de aceia gásim,
pe la 1600, un hotnog, vátasi, aláturi de ureadnic7. Pece-
tea, care poartá o cruce si ca un fel de caduceu, pare ca
incepe cu un S latin, pentru sigillium"

Botofanii prind s se ridice tot atunci a. Pe la 1579 el

era destul de insemnat ca sà. se poatá crede a acolo fusese
la inceput tárgul de hotar al boilor innainte de a se mutá
la Sipinet i Lentesti. Un fiu al cunoscutului parcálab

Biblioteca Academiei RomAne, doc. 4/1..n.

2 Studil fi doc., VII, pp. 369-70, no. 1. Un Mare-VAtaf de Tinut, la
inceputul veaculuf ; Arch. istoria, II, pp. 70-1, no. 84.
3 Ibid., p. 315; Uricariul, VIII, p. 13; GhlbAnescu, Surete l izvoade,
V. p. 53 (45).
Studil fi doc., XIX, p. 25.Hoturul Doroholului, ca *I al altor lar-
surf, ibid., pp. 6-1e.
5 GhibAnescu, Surete i izvoade, IV, pp. 90-1 (100-1). Un Vasile,
1661, §i popa Darle; ibid., pp. 88-9 (97-8).
!bid., p. 107 (117).
7 Studil fi doc., V, p. 73, X.
9 !bid., XIX, p. 25. Cf. §I ibid., V, p. 536, no. 28.
9 Sat din ocolul lui, dat de Domn, In 1588; Uricariul, XVIII, p. 214
urm.
 230

-Cheorghe de Hotin, Patrasco, era pe la 1600 ureadnic al

orat3ului, avind la 1604 ranga el pe Maxin soltuzul j. Acelasi
titlu il poarta, la 1609, Toma 5. Ureadnicii devin peste timp,.
ca la Suceava si la Cámpulung, Vonaici ai Domniei5. Ei
stau ranga soltuz si párgari5. Numero Armeni, un Han-
co, un Chirila, un Minciuna, stau, la inceputul veacului a/
XVII-lea, ranga Romanii Mosul, Condrea., Gheorghita, Pa-
val, Groseaiu, Adam, Cernea, Vicol 5. Pecetea veche o orasu-
lui purta un paun 8. La 1670 marturii se dau impreuna de
tirgoveti români si armeni de ting de Botaseani r."

In apropiere, Harleiul isi pastra, de forma, pe Muga

ureadnicul, vierii si vataful de vierii" al Doamnelor 8, sol-
tuzul (catre 1620, Castin Beghiu15) si pargarii : un timp,
Radu Mihnea statuse aici, ispravindu-si zilele in palatur
de stil Rolan ranga biserica lui Stefan-cel-Mare, in 1626,.
dar, dupa, acest incident domnesc, targul nu mai iese la
iveala prin nimic". Bandini spune anume ca, doisprezece
ani innainte de visitalia sa, cele mai bune case, care erau
ale Ungurilor ca.tolici, fura, luate dupa moartea lor de Ro-
mitai ".
O municipalitate momentana, in vremea primejdiei la
I Uricariul, XVI, pp. 10-1; XVIII, p. 420; Ghiblnescu, o. c., V, pp..
237-8 (116); Studii fi doc., XVI, p. 374, I.
2 Studil si doc., V, p. 214, no. 20.
8 1641: Grigore; 1659: Gheorghe: GhibAnescu, Surete fi izvoade, III,
p, 219; IV, p. 86 (94); 1646: Dumitru; Uricariul, XXIII, p. 381; 1668:
Gheorghlp Gheanghea; Uricariul, XXV, pp. 275-6.
4 1641: Dumitru soltuz; Ghiblnescu, Surete fi izvoade, III, pp. 239-40,
(140).
2 Studil fi documente, V, pp. 214-5, 219, 220, 221, etc.
V. plana la p. 220, 1. c., fi cea de la p. 122, vol. VII.
7 Arch. istoricd, I 2, p. 21, no. 290.
8 Ca la 1606, In numele sofiel si mamei lui leremia-Vodi; Studii st
doc., VII, p. 314, nota 1.
GhibAnescu, Surete fi izvoade, V, pp. 1P8-9 (133).
22 V. Studil fi doc., V, p. 71 no. xu: p. 606. Din 500 de case de ca-
tolicf, Bandini (p. 251) gSsi dcar 5.
11 L. c. p., 252. Cf. Urkariul, X, pp. 209-10.
 231

Räsärit, de catre Poloni, se intampina si la $tefeinesti pe

Prue, care e tArg" si, prin 1670 3.
lar Tdrod-Frumos incepe ca Oras incit de la 1608 3.
In. lafi, colonia de Germani cari-si impodobiserä biserica
lor cu steaguri si steme pe morminte in veacul al XVI-lea 4
acum era bisericuta de lemn &imita de Ienachi Pos-
telnicul si cari primiserä pe la 1590 invätäturile biseri-
cesti ale Iesuitilor ca sä se intoarca de la rätticirile in care
cazuser5.3, ca t3i. coreligionarii din Harrdu, Cotnari, Vasluiu
si Hui, se pierdu neasteptat de rilpede. in 1650, din 1000
in acelasi timp cand
de Unguri, eran numai, prin vii, 300,
pleeä, pentru totdeauna Ragusanii, Italienii, Levantinii,
Negustori armeni din Liov se mai purtau insä pe la 1600,
cand SteeTeo Armeanul, negustor din Liov", da un act sla-
von cneaghinei Nastasiei Cariiimänesei, mama lui Dumi-
trasco Buhus, innaintea unor Armenii din Camenita.3.
Avem chiar ca un act de deces al vechiului Iasi sträin.
La 23 Mart 1631, Moise-Vodä. Movilä face aceastä. consta-
tare pentru rândul negutitorilor de targul Esii, cum au
venit innaintea noasträ si s'au jäluit Cu anguire mare, si
lacriimi de sange au värsat innaintea noasträ cum a stint
toti oameni streini de prin alte tclri $i de prin alte piimánturi
*i, din pricina luäturilor, toti negustorii cari eran cu putere
si cu avere afu fugit in alte teiri strcline, reinuaind numai pu-
tini negustori, cctri eran siiraci". Crezand Cu nu e bine a se
face aceasta intr'un oras care e cetate de Sca.un" si nevroind
sä rämanem Riel, de negutitori", Moise iartä dajdile Dom-

1 Studil # doc., XI, pp. 73-4, no. 103: Belcea soltuz si su doisprg-
zecea pargari'. Acolo si un worAndariug.
2 ibid., p. 78, no. 141. Ocolul c. 1590; Urtcariul, XXIII, p. 32. Cf.
Uricarlui, XXV, p. 215: Vechii StefAnesti, care acum se numesc Poie-
nile Oanceig. Sunt 5tefAnestii din Roman.
i Uricariul, X, p. 133. Cf. memoriul meu In Analele Academiei Ro-
máne'`, anul 1912.
4 Hurmuzaki, XI, p. 161.
6 Ibid. p. LX1V.
6 Studii ;1 doc., V, p. 74, no. 2. 0 Ulitá Ruseascg, ibid., p. 90, no. 64;
Arch. istoricd, I', p. 140, no. 202.
 232

nilor de mai inainte, impunAndu-li numai dupa datina

ce am constatat-o in 1580 1 sg, aibi a schimba banii ce
li se vor da de la Vistieria domneascA si faca bani buni de
argint 5".
In schimb, in noua Capital, acum definitivti, inflorese
bisericile noastre : pe Fina a lui Stefan, restauratA de An-
tonie Ruset la 1678 si ficutg. Scaun. de Mitropolie" 5, si a
lui Iurie Danco, pe lAng6 a Goliestilor, pe ranga Sf. Saya,
a cAlugArilor de la Ierusalim, gAsim actinia biserice. lui
BArboiu Vornicul, a lui Nicoriti, SI. Nicolae de sus, Sf. loan
din liAji, fundatie a lui Vodit Miron, Vovedenia, Blago-
vestenia 5, Sf. Gheorghe Lozonschi, care nu e deat funda-
tiunea pArcAlabului ce-si mai zice Izlozeanu" e a cárui
origine din Lozna (deci Lozonschi) a fost de curAnd fixatA 5,
si a sotiei sale Cristina, pe care au aflat-o pe la 1620 in Hotin
si care, din neamul Movilestilor, isi zicea cneaghing" cu
intelesul de : princesg; apoi si Sf. Teodor, cu icoanl de la
Solomon DOr1ideanu15. Domn.ul li dä.'dea din belsug
obroace si mile", si catastihul lor pentru biserica Sf. Nico-
lae s'a pistrat 7. Un mare numAr de mesteri trebuitori pen-
tru Curte 4i pentru boieri, de doftori, spiceri 8, berari, croi-
tari 8, cizmari era e o UlitA CiobotAreascA '5 , etc., but-
nari, fierari, pAnit la ceasornicazul frances Gaspard Caillé,

1 5! la 1662 se glaegte la lag' Miha schimbAtorlul de bania ; Ghibl-

nescu, 1. c., IV, p. 221 (26).
2 Uricariul, 11, ed. a 2-a, pp. 50-2. In Uricariul, XX, p. 69, PanA goltuz
supt Vaslle Lupu (1639). Necula si Mihalcea (1639); Ghiblnescu, 1. c.,
111, p. 329. Un Lupu negustorul apare pe la 1645. Un ceasornicar romdn
Petre, la 1649, In GhlbAnescu, I. c. p. 139.
Studil fl doc., V, p. 00, no. 65.
1 !bid., XI, p. c6, n-le 42-3.
Sever de Zotta, in Archiva genealogicd, I.
Inscriptil, II, p. 28, no. 353; Studii fi doc., V, p.83, no. 28.
7 Ibid., no. 24. Cf. Hasdeu, Arch. &torta, II, p, 140, no. 202.
Studit $1 doc., V, p. 89, no. 60: Mlhalco, In 1670.
Ibid., p. 83, no. 28.
L° Ibid., p. 84, no. 35.
 233

din Ulita Maro 2, de prin 1670, ei lija. la Saya Cofetariul

de la 1685, se aaezarA aici, contribuind la prosperitatea ca
ai la pitorescul orasului de Scaun, care, do si avea numai
case de lemn 8.000 la 1617 2 si pan pe la 1650, cu-
prindea insA maxi bogAtii.
Dar §oltuzul sau voitulla 1620 se data un zapis ieaean
dupA. Gaapar-Vodit ai. Gligorcea Lapteacru, cu 12 plix-
gari 3 - 0. pargarii nu so putura Ostra ca autoritate in
-acest mediu, totuai bogat in negustori mandri ai bogati, cari,
acivati mai ales prin dughenle mAnAstirilor, Barnovschi, SI.
Vinere, aateptau ca t3i. fratele lui VodA, trecand pe ranga
boltile lor, sl-ai ridice intaiu fjli cul 5. In locul lui se aaezit
deci starostele de negustori de targ de Iaai", pe care-1
intalnira in tot decursul acestei epoce . El plAtia pentru
oras clarea, aimará de 28.000 de lei (?) pe la 1650 2. Venituri
speciale inca.sau ai coi doi Vornici ai Doamnei, pe cari-i ga-
sim hiel dn 1642.
Vasluiul nu participa la acest nou comert moldovenesc.
Dar el rAmAnea un ora, cu aoltuzul ai pitrgarii, cu negus-
toril sili romAni : un Boza, un ZamA 4. a.2. Din cele trei
sute de case de Unguri, cari-ai aveau biserica, si dascAlul
de acoalA, nu mai riimAsese nimio pe la 1650; In luptele Mo-
vileatilor, Polonii arseserA biserica acoja ai-i prAdaserl
I Erbiceanu, Milr. Moldovei, p. 23 Studil fi doc., V, p. 89, no. 60.
Vinde casa sa popei Ursul; ibid., p. 90, no. 63.
I Tommaso Alberti, V iaggio a Costantinopoll, ed. Alberto Bacchl
.della Lega, In Scelta di curiositA litterarle6, etc., no. ccxxxi, Bologna,
p. 25.
5 Hasdeu, Arch. istoricd, I I, p. 182. Se aratA cl existA nn acatastib
al oraoului las'''.
4 Studil si doc., V, p 90, no. 64.
5 !bid., III, p. 41.
6 Studii fi doc., V, p. 9, no. 64.
' La 1644 IncA PanA Caceaun, staroste de negutAtorile; Arch. istoried,
11, p. 120, no. 172. La 1669: Vasile Capezan, loan Moschicl; Studil fi
doc., VII, p. 317, no. 12.
8 Bandini, 1. c., p. 257.
9 Studil fi doc., V, p. 76, no. xix.
 234

odoarele : ea nu se mai ridicl din ruinele sale ; o parte din

credinciosi fu rápitá de Tatari, in epoca. lui Vasile Lupu,
alta muri de ciuma; cátiva trecuserá la legea románeascl. Se
mai arlitau ca.sele in care cu putin innainte locuiserg, ultimii
supravetuitori j. Dintre cei o mie de locuitori, erau 300 de
case de Români, avand, pe 1Ang5., biserica lui Stefan, ale a-
mi curti se darámaserA, anci altele de lemn, si o sutá, de
Armeni. Supt Vasile-Vodá se intâmplá a párcalabul care
era si aici, in rost pur administrativ, neexistAnd cetate--sa fie
Italian 2.

Bárladul (Dan Bailad ca nume in 15488) era basa in ade-

var un centru insemnat, avánd inc5. la 5.000 de oameni,
150 de ca.tolici 20 de case si doug bisericute ; am
gasa altiva Unguri ca negustori si pe la 1550. Românii
aveau nu mai putin de doug. biserici de zid i patru da lemn.
Bárlhdenii nu-si cauta nici de ogoare, de si locul. e foarte
roditor, niel de vii, serie un cálátor striiin la jumátatea
veacului al XVII-lea, ci de negot innainte de alce alta 8.
Se si vede dupá marele numar de acto municipale ce ni
s'au pástrat de aici si care dovedesc o puternia inflorire
a orasului. Pe Una, tárani", ca si la Roman, erau «Largo-
vetii, cu soltuzul in runte, Román totdeauna. La 1590 gA-
sim pe soltuzul Iordan 8. Pe la 1630-2 locul 11 tinea Ion
Carapoton, i negustorii de frunte erau Necula, Apostol,
Maftei Rosca, Ienachi Goian, Cráciun, Ciudin, Dumitrasco

Bandini, I. c., p. 200.

¡bid., pp. 200-1. Actul de IntAriro pe mosia orasului, dat de Gheorghe
Ghica, la 16 Maiu 1659 (Uricarlul, I, p. 143) e fals, cum dovedeste
afe:tatia nationall (hirisi moldoveni"), timba fantasticA l lipsurile in-
tentionate.
3 UrIcariul, XVIII, P. 129 l urm.
4 Remondi, In Acte I fragmente, I, p. 79; un izvor inedit In Archivele
Vaticanului (cdpii Vladimir Ghica, In Biblioteca Academiei RomAne) dA :
100 de case.
5 Negotiationi potius quam ulli alteri labor' student' Bandini, /. c.,
p. 201.
&mili fi doc., VI, p. 12, no. 4. Cf. si ibid., p. 13, no. 8.
 235

Iurga, din care numai cei dintálu isi zic, cu mândrie, ne-
gutitorul"1, ori, dupá, alt zapis, Grecii Neofit si Iani, gine-
rele lui Dorin, Levantinul Zani, iar, ca Románi, Rádea,
Crkiun, Cernea, fost soltuz, Martin Soltuz, Toma Rosca,
selar, Necula Barbosul, Ciornocuj2, si, in sfiirsit, dup5, un
al treilea act, din 1603, de la soltuzul Sandul : Ursul, Guiul,
Cazacul, Dediul, Taslica s.
Pe vremea lui Vasile Lupu orasul era inca in pliná in-
florire : zapise locale inseamná pe Grasul $oltuzul, pe popa
de la biserica domneascá, pe fostii soltuzi Simion, Cerna,
Crástea si Toader Davidescul, pe fostul vames Ifrim, pe
Ionascu Tifárdan, Dunntru Iorgulet, Necula Cuciuc, Ilie
Cárcotl, pe locuitorii Jupul, negustor, Sca,rlet, Hilofie fiu,
Vântului, Ursul Vântul, Consta,ntin si Ianachi Goian, Io-
nasco Dinga, Gavril si Iane, fiii Necului negustorul, Hilip
Ciudin, pe langá, Grecul Micro!) 4, Ctttva timp innainte era
soltuz un Anton, care-si zice insá voit", ca si sefii muni-
cipalitAtii iesene si ai celei hotinene. Lángl el apare insá,
ca si läng5, voitul Cristea Dánill, dupa noile norme adral-
nistrative, li. omul domnesc, cáruia i se spune : nemestnic,
Precup Negrea% allá, datá gásim pe acelasi functionar supt
numele de dregátor". Cápitani, Mari-Witasi se intálnese
aici, ca si la Iasi, la Dorohoiu, in acest veac non °: ei eran
irisa. administratori ai Tin.utului 1. Si starostele Chigheciu-
lui vecin, cu codrul M'u vestit si vitelo ce pásunau in po-
lene, stätea adesea in oras 8. Dar cu timpul si aici locul sol-

1 Uricariul, XVI, pp. 198-200; Studil fi doc., V, pp. 69-70, II, 1; VI,
p. 19, no. 28.
2 Studii # doc., VI, p. 16, no. 19.
3 Hasdeu, Cavente den bdtrdni, I, pp. 131-2.
4 Uricariul, XXI, pp. 255-6; Studii $1 doc., XV/, pp. 190-1, no. 3 2 ;
Uricartul, XVII, pp. 90-100. La 1667; Uricariul, XI, pp. 278-9. Cf. ibid.,
XXIII, p. 65.
5 Studit fl doc., V, p. 73, no. xi; p. 213, no. 12. Cf. ibid., VI, p. 14,
no. 12; p. 16, no. 20.
6 ¡bid,. p. 13, no. 11.
I /bid., p. 15, no. 6: Shnion Mare-VAtah de Tinutul 'Asilar'.
° !bid., p. 15, no. 16; V, P. 73, XL
 236

tuzului fu luat de starostele de negustori, pe care Domnd

11 putea puna ispravnic la unele rosturi ale lui, ca fabri-
catia de silitra 1.
La Husi (de la Husul; cf. Husovici 2), Domnia tinea un
Vornic 3, la inceput ureadnic", diregátoriu" numai4, care
statea, cu dabilarii" sal, aceiasi ca si gostinarii de aiurea
tanga soltuz tg pargari s. Si aici episcopul, creat la sfársitul
veacului al XVI-lea numai, isi avea mosia, mult disputata,
d poslusnicii si, ca si la Roman, dintre mestesugari : cojo-
cari, curelari, olari, butnari caci era loe de vii vestite ,
macelari s. Si aici tárgul platia dajdea" lui la Domnie, si
se amestecau a aici, intentionat, pentru usurare, satenii
vecini supusi Vladicái 7. Ca S3i. la Roman, se ridicará plan-
geni in aceastá, privintá e, tot ca si la Roman, tkgovetii
furrt. invinsi : De va mai veni jaloba la Domnia Mea ca-i
invaluiti (pe poslusnici), cu tine, soltuze, imi voiu intreba",
serie Vasile Lupu s. Se cera de la. acest tárg a de sigur
t3i de la celelalte pe la 1650 o multime de slujbe doranesti:
lucru", jold, podvoade, cai de olac, cará de fan, tesla-
rie", ghiata" si altele s. Si aceasta nu ajungea : dregato-
rul si soltuzul primiau une ori porunca de a face fánu.
Domniei Sale acolo la lag", de a secera 1:anea Domniei
Sale" pe mosia tárgului , ca niste simpli robotnici,
supt porunca aprozilor t3i. comiseilar is. Sa mai adaugim ca,
dupa cat se pare, bulle de vin, sacara, mierea, tamála, be-
rea pentru hramul bisericii episcopale se aruncau, cu po-

I Ibid., p. 70, no. 2.

i Ibid., XIII, p. 130.
3 Studli fi doc., VI, no. 15, no. 16; Melhisedec, Cronica Icifului, I,
p. 35 al urm.
4 Funciona ai pentru StAnileati, la Prut; Melhisedec, o. c., p. 33.
3 (bid., p.31 al urm.
Iba, pp, 33, 38-9, 104, 115, 133.
' ¡bid., pp. 34-5, 110.
!bid., p. 35.
(bid.. p. 69. Cf. Uricariul, XXIII, pp. 35-6.
1° !bid., p. 71.
 237

j.
ruma domneascit, tot asupra targului Scutiti de bir erau
$i fantanarii fantánii domne$ti, pusa si ea tot Vi sama bie-
tului $oltuz2. Vama Husului privia numai transporturile de
sare si peste ale orásenilor i taranilor din imprejurimi; ea
era dup. adetiu", dupti vechea datina deci, pe care am
intalnit-o si la Vasluiu, la Barlad, $i care eruta pe oraseni
de a plati vama cea mica de la marfuri.
Pe la 1670 targovetii, intre cari un Butucea, un Ranjea
eran Romani, spre deosebire de satul unguresc, catolic, din
fata al Cornilor, care $i-a pastrat pana astazi caracterul
confesional, dar nu $i pe acel national maghiar. Pe atunci
biserica latina a unui oras care fusese cândva plin de emi-
grati din Ardeal, adusi, ca $i toti Ungurii din Moldova lit-
siiriteana, pentru cultura viilor domnesti si boiere$ti, era o
acoperitit cu stuf j altarul se acuse din lut4. Si
totusi inca la 1649 se putea scrie cA locuitorii acestui
oras sunt Unguri si Romani, dar cu mult mai mult Unguri
682 de toti), si In toate ei sant cei dintaiu, dand o foarte
mid. parte din oras de locuit Romanilor. Totusi a$a merg
intre ei dregatoriile, inca, dad, intr'un an, e judele ungur,
in anul urmator, un Roman are locul '.Un zapis arata la
1650, supt $oltuzul Gavril Zbarcea, intre targoveti si cale
unul cu nume catolic : Mihil, Lucaciu, Beneti 6. De fapt
nu erau mai mult decAt o sutg de case unguresti T.

Avem $i acte de la Fcilciiu, sau slavoneste Falcin (nume

de om) pe malul Prutului, a carui pecete pare a purta o
cruce; alt zapis are un rac. Era si aici o biserica domneasca
veche, cu popa domnesc"; administratia, prin $oltuz sau
1 !bid., pp. 102-3.
¡bid., pp. 106-7.
3 Ibid., p. 132.
Dar si despre biserica lui $tefan-cel-Mare se spune cA era In ruinA
(Baudio!, 1. c., p. 196).
5 Ibid., pp. 196-7.
6 Studii t doc. V, p. 607. Pecetea are o cruce, alte semne i in-
scriptia : Husa (ibid.).
DupA misionarul Remondi ; Acte fi fragmente, 1, pp. 79-81.
 238

voit : un Constantin, un Toma Oras, i doisprezece pArgari,

e tot aceia ca in Husul vecin. Ca locuitori afliim la 1642
numai RomAni : Togoiu, DumbrAvici, Petrea, Dima,
etc., afarA de cite un Grec, cum e Comino si acela canija i
se zic,e chiar nuraai Grecul 1, iar la inceputul veacului al
XVIII-lea gAsim pe un Ionascu Tutovan, Vasile Ticodin,
Vasile TigAnas, Gheorghe al Dandi', Bucea cel hilaran, din-
tre cari multi vor fi vAzut i infrAngerea lui Petru-cel-Mare
la StA.nilesti2.

La Tecuciu (e un nume de om; v. Ttibuciu, fiul lui Tecu-

ciu" pecetea : stele, ala dati un epure i zizgaguri; tirg,
cu 500 de case si 4.000 de oameni), voitul i pârgarii avee.0
supt ascultare o populatie romAneascA, cum dovedesc nu-
mele : Manta, Chiriac, Clama, IapotA, PAtritscan, Stanciu14,
BucA, Gheorghies, Gronzea, Gimas, VArluga, Sugeiu, PAprt-
net, Buga, Musnul, Orbul. Actele tecucene nu sint din cele
mai rare 2. De cele 200 de case ale Ungurilor pomenia pe
la 1650 doar legenda e.
De si ars de Tatari in 1596, Galatii, ca singur port al
Moldovei, se ridicä rApede supt Movilesti. Erau acolo la 1650,
pentru 5.000 de case cu 15.000 de oameni, douli biserici de
piatrA: SI. Dumitru, a lui Vasile Lupu, i Precista., fundatia
negustorului Teodor, refAcutA de alti negustori, Dia si Ser-
bul, fiii lui Coman din BrAila (de aceia Miron Costin Ii zice
biserica. Diei7), zidire cu trei turnuri. Aceasta afarl de mA-
niistirea SfAntului Nicolae de afarA, unde se adAposti i un

Cf. Studil fi doc., V, p. 73, no. xi; revista Miron Costin,1914 (cf.
Drum Drept pe acelasi an, p. 530. V. o Uricariul, VI, p. 257; XVI, p.
218 sl urm.
I Este si un cApitan, in lanuar 1711, Alexandru. V. 11 Uiicariul, XVI,
p. 318 sl urm.
3 'bid., XXIII, p. 68.
4 Studii doc, V, pp. 75-6, no. XVIT.
6 V. yl ibid., p. 84, no. 31; VII, pp. 379-80, no. 15.
6 Bandinl, 1. c., pp. 404-5. 51 un staroste pe la 1620; Uricariul, XVIII,
p. 299.
V. Revista istorial romana, anul I, no. 15.
 239

Patriarh mazil de Constantinopol. Mahalagiii mergeau la

nu mai pufin de cinsprezec,e biserici de lemn 1. Erau Ar-
meni cu biseric5., preoti 13i chiar un Vladicii. Greci, bca,ni
si de alte protesii negustoresti,apar sporadic, ca t3i putini
Ragusani, cari vin une ori pentru negot, spline si Bene-
detto Emmanuele Remondi, misionar, la 1635-6. El socoate si
dougsprezece familii de Unguri, i Levantinii nici suta
pentru cari se ridicase o bisericuta. La sfarsitul veacului,
paralabii de Tinut residau aice 2. De la municipalitatea ga-
rtitean5. »'am gasit insa acte. Domnia n'o va ti l'asat s5, se
ridice. La 1683, targovetii, toti Romani : Cotofan'a, Pusca,
Chizarleu, Miircut, Cergut, Podrag, Cojocea, Duminicti, Cofa-
riul, dau un act de marturie supt acest singur titlu vag : noi
toti targovetii de Galati", iar, clack' pecetea e a orasului, pur-
tand doi peStiBarladul are trei, in legatur5, cu inegotul lui
special de pe vremuri, nu se serie imprejur numele ora-
sului, ci al Domnului din ajun, c'and se facuse pecetea, An-
tonie Ruset Voevod 5. Dar corabii veniau aici, nu numai din
Constantinopol, ci si din porturile tatbiresti ale Crimeii si de
pe coasta, de Sud a Wärii Negre, de la Trapezunt si Sinope,
din Egipt si Barbaria, ca sa inca,rce granele a lemnele da-
torite Turcilor, sare pentru Impitratie, salitra pentru cqtile
ei, dar si miere, cearg,, unt. Peste o mie de cara" din pes-
tele de aici tree in Polonia 4, si Vornkul Terii-de-jos isi avea
pescarii, prin cari-si eapgta venituri 5.

Din atata lume strginä ce fusese in Moldova, Colnarinl

I La 1571 se dAruia o carte unei biserici din Galati Precista pro-
babil de Vornicul Radul i o lega giupineasa Tdmeifoaia Grecoaie ;
Hasdeu, Cuvente den batrani, I, pp. 18-9.
1 Studii fi doc., XII, p. 371, 6, no. 1. Cf., pentru toate, ibid., XVI, p.
223 §i urm.
3 Studii fi doc., I-II, p. 83, no In. Un Constandin GAI(A)teanul ispravnic
de Scaun muntean (1659). Arch. Statului, Radu-Vo&I, XXVI, 7.
4 Povestire §i izvoare, ibid., XVI, pp. 226-7. Cf. Alberti, /. C.
5 tu apropiere era o Slobozie ; Studii fi doc. 1. c., pp. 228-30. Dar nu

de aceastA Slobozie e vorba, cAnd Pavel de Alep spune cA este un drum

cutre Slobozia; ed. Cloran, pp. 255-6.
 240

singur se pastreadi Cu vechiu caracter catolic, i anume

unguresc, pana pe la 1650, apoi säsesc, de si cAte un orä.-
sean, ajuns, ca Iacob fiul lui Dumineca, din. vremea lui Va-
sile Lupu, parciilab al lui Vodä, l'Asa sä fie pus in gropnita"
ortodoxä, supt o piaträ Cu inscriptia romäneascg (dar ai
lui il duceau la catolici, i lespedea Il pomenia in cuvinte
latine) ' La 1568-9 inca, supt Läpusneanu cel bátrân, par-
alabul era un Romän, Goia, dupá ca.tolicul, ungur, Blaj,
tot Romän pare sá fie fost soltuzul Ieremia : biserica Si.
Paraschiva era domneasciO. Inca la sfärsitul veacului, pe
längä un Giurgea Caprä, ajuns soltuz, pe längä' pivnicerul
romän al lui Vodä, Petre Capa., pe lana un Giurgea par-
gar-mare (demnita.te care se mai allá la Baia), gäsim nume
ca Fräncul, Iomcits, Iocus, Iucman, Iosip, Mäties Barcutä,
Mäties Darvas, Stefan Tudor, ?Fräncul, Ranos, deosebiti
membri ai familiei Wolff i ai familiei Alziner, cari
cu bani pe Iesuitii din Iasi 5; neamul Benkner se stän-
sese. De oare ce era in permanentä un dascill in vechile tra-
ei îi puneau isalitura cu litere latine4. Tärgul,
care mai stäteau Paharnicul Doamnei i reprezentantii,
atätor boieri i mänästiri, atator negustori chiar, se
tinea lusa exclusiv de lucrul viilor; la Tonabric, la Biscup, la
Mändru; pecetea, cu litere latine, neintelese dupä refaceri,
riinaänea strugurul

Pentru Tara-Româneascit situatia era mult mai putin fa-

vorabilä. Turcii luaserit Braga, in care ostasii prädalnici
lui Mihai Viteazul gäsirä o mare avere, ce e dreptu15, dar
3 Inscriptii, 1, pp. 12-3, n-le 29-30. Eral trei biserici catolice : cea
mare, a lui Despot, azi In ruine, Malea Domnului, apol a7f: Urban si
a Sf. Leonard (Bandini, 1. c., p. 253). Sasil catolici la 1636 aveau 60
de case (Remondl, In Acte f1 fragmente, 1, p. 79).
I Studll ;I doc., VII, pp. 370-1, 4.
Studil fi doc., Hl, tabla. Cf. memo:ir:1 mieu despre mo§iile ml-
nAstlrii Sf. Me In Analele Academiel Romane pe 1925.
Studil fl doc., V, p.69, 1; pp. 72-3, rx; VII, pp. 370-1, 4.
8 Iba., XI. p. 277. Cf. Uricariul, XVI, pp. 33-6.
Chilla 1 Cetatea-Albd, p. 210.
 241

care nu-si pastra nici pe departe importanta economica

pe care o avea innainte de aceasta anexare silnica, pe vre-
mea lui Radu Paisie, la 1540, incepand a se face si cetate
Mai jos, ei, cari aveau in Dobrogea Macinul i Harsova,
vestite cuiburi de hoti, nu crezurac trebuie sa adauge
la posesiunile lor de pe malul stang Thrgul-deFloci, care
ramose in mana Domnilor munteni, cu vechile-i rosturi de
pescarie, ce se tot ingustau insa. Avem i caste un act mu-
nicipal de alce, ca acela din acest ,,varo s Floci", sau oras
de }loci", ce-si avea. judetul" (slavon : sudtul"), pargarii
cei doisprezece j batranii". Acesti judeti sint la inceputul
veacului al XVII-lea Romani Radul, Radul Stanislavel, ca
locuitorii : Dobromir, Dragsin, Buda, Stan Mititel, Patru
Sulinarriul, Fiera, Andonie, s. a.2. Se pare a pradacinnea
cea mare a Tatarilor la caderea lui Constantin Basaran
distruse pentru totdeauna targul (1658)8.
Incolo, la Giurgiu, la Nicopoia.-Mica", la Severin, Turdi
erau acuma domnii, i in curand balciurile pe care le des-
chisesera. ei nu mai fur& cercetate, din causa deselor violente
a lipsei de dreptate. Prin intarirea unor sate marginase,
cum era Cornittelul, nu se putea face decat nesfarsit de pu-
lin pentru a indrepta relele imense produse principatuhii
muntean prin aceastä asfixie economical. aproape totala.
Pe atunci boierul Ienachi deschise in Hartigan Slobozia"
sa, cu biserica de la Matei Basarab, care ajunse apoi si un
un Virg 4.

Nici targurilor de la munte nu li mergea de loc aceasta

vreme cand un fenomen de iute decadere a fost observat
In toata 1161dova muntoasa. Rcimnieul-Scirat e pana farziu
un targ" farg nicio insemnatate. Acte buzoione abia daca

Studii fi doc., XXIII, p. 46, no. xt.v.

Studil ;I doc., V, po. 605-6. Pentru sfAnta mAnAstire FISmAnda
ot varo Find' la Inceputul veaculul al XVIII-lea, Arch.Statulul,
Vodd, X, no. 21. Cf. ibid., XXVII, 7.
Paul de Alep, I. c.. p. 229.
Ibid., pp. 254-6.
16
 242

se intampin5, : orasul era insemnat numai prin resedinta

epsicopului, care tinea un Scaun de judecatá asemenea
cu c,e1 domnesc; boierimea de Buzáu se mutase tanga \roda.
Pe la 1600, N'acula judetul, Draghia Buzhianul si Jipa din
Buzáu apar lana. un numár de izbasi din acest Tinut de
gr ániceri

Teirgovillea era acum intru mate supt ordinele Vornicu-

lui domnesc si ale pâralabului 5. Ca si in orasele moldove-
nesti, elementul stráin se asimilase. Locuiau pe la 1590 abia
doutizeci i doug de familii de Sasi i Unguri, pentru cari
eran prea mari cele dota biserici, Sfántul Francisc al Ba-
ratilor i Muta Maria, unde, dupg, lupta de la Finta, Ma-
tei Basarab inchise pe prinsii moldoveni 8; bisericile eran,
de altf el, lipsite adesea i de preot zádar incercá Mihnea
Turcitul ori Rada Serban prin acte de privilegii, &t'ad bise-
ricii ca scutelnici pe catolicii din Bczdad, in Dâmbovita,
salveze aceste rámásite menite Lánga Sasi, trecuti in
parte la reform1,-22-30 de familii abia la o mie de case
eran i cava Ragusani e. cat privaste pe locuitorii romttni
orasului, ei trgau supt judetul lor-1a1608: Dragul, iar doi
judefi bátrâni": Ivan i Fote j cei doisprezece párgari;
.,cupetii" ce apar sunt toti Români : un Nica, un Maxin T.
Supt Matei Basarab la acest ,,varo s al Domniei Sale" fac ne-
got un Tudoran, un Avram, un Ghinea, un Mihu, un Nica si
Proca, frati, un Dumitru i Parasco, dar si Bulgari c,atolici,
ca Ianos Sárbul, ori Greci, cum e Cara-Iane si un Iane

1 Hasdeu, Cuvente den bdtrdni, I, pp. 173-4.

2 Studlt fl doc., I-II, P. 228, no. II.
boga, Ce1hItorl, ambasadort l misionan, p. 66.
4 Acte fragmente, 1, p. 66; Botero, Relationi universali, ed. din
Venetia, 1596, pp. 94-5; Analele Academlet Romane, XVIII, pp. 31-2.
5 Studil fi doc., 1-11, P. 228. Cf. Arch. 1st., 12, p. 46 I urm.
6 Pustis, In Hurmuzaki, VIII, p. 403; Botero, f. c., partea a III-a, pp.
94-5.
An. Ac. Rom., XXXVI, P. 874, nota 7.
 243

Iatro ' Un visitator scrie pe acest timp : In orasul acesta,

sunt multi negustori greci bogati, cari fac comert cu de-
osebite párti din tara Turcului si din altele. Si Armenii
sunt multi si avuti", mergiind la slujba catolicit 2. Domnul
trimetea la negutátori" once proces intre ei s. Un zapis
aratil. starostii, tot Románi, al breslelor la 1610-6 4. Dar
rolul Ion era de tot modest in acest timp in. care, cum vom
vedea, relatiile cu strainatatea fusesera aproape total rupte.
Pecetea Maicei Doranului se punea tot mai rar pe zapise 1.
Din micile centre vecine nu mai rámasese nicio adeva-
ratá activitate oraseneasc4. 'Ele se teriiniserá pe inc,etul,
de si la Társor Vicea din nou bisericK Antonie-Voda. din Po-
pesti; la Gherghita erau acum numai slujitori" terani, os-
tasi ereditari. Matei Basarab fácu, intrebuintand ca isprav-
nic pe cápitanul Iancul, biserica de piatra din 1641 °. Cim-
pina era numai resedinta, unui vames7..
Viata. Câmpulungului muntean, unde pe la 1580 eran 900
de case 8, iar peste jumáta.te de veac 2.000 de Români 1111-
. mai, tu doisprezece biserici foarte frumoase" °, o putem avea
supt ochi, prin marele numár de acte ce s'au pástrat la bi-
serica latiná de acolo. Judetul si cei doisprezece párgari,
gotmanii", dupá cea mai curatá datiná. brasoveang.,mai
tarziu pentru aceia pe cari si Domnia-i numia Scheaii da
la Brasov", cármuiau tot mai mult o obste omogeni,
1 Studil fi doc., I-11, pp. 226-8, notele ; Hasdeu, Arh. istodcd, II, pp.
15-6, no. 15. Judetil Tudoran fg Baciul pe la 1629, In lonnescu Cdon,
Istoria Bucureffilor, p. 725, nota 2. Cf. Uricariul, XX, p. 130.
2 lorga, Cdidtorli, ambasadori ;1 misionad, p. 67.
9 Brafovul fi Romanii, p. 167 si urm.
4 Studil ,II doc., 1-11, p. 226, nota 1.
5 ibid., p. 227, nota 4.
O inscripfli, II, pp. 3-4. A doua biser1cS, din 1705, o face Preda CApi-
tanul, fiul lui Paraschiva Vornicul (ibid,). Am5nunte in lucrarea recentii
a profesorului Stefan Teodorescu despre Campina (Campina 1924).
7 Socoteliie Brafovului, in Analele Academiei Romanee, XXI, p. 124-
e Botero, I. c., partea a Ill-a, pp. 94-5.
9 Iorga, Cdiatori, ambasadori fi misionad, p. 64.
" Studit O doc., 1-11 pp. 231-2, no. xx. Stoica pargar, In Brafovul FI
Romanii, p. 184, no. J.
 244

in care Sasii, Ungurii de odinioarI, Martin, Blaj, Orban,

Jicnion, Broz Sasul, Iacob Sasul, Paul (genetiv : Paului)
Lucaci, Hantul Sodii, Balin, s. a., amiineau ca
simpli disidenti confesionali pe 'Ong& RomOni cu numele-
caracteristice : Petru al Tuslii, Gheorghe al Fiici, Dumitru.
Strechea, Gherghe al lui Scarlat, Stan Focan, Gheorghe Ro-
bul, etc. Aducerea la biserica Sf. Iacob a calugarilor bul-
gari, a fratilor din Chiprovaci, condusi de arhiepiscopul de-
Sofia, crtrora li se recunoscu, in 1655, dreptul asupra lo-
cului vechii mAnastiri, Cloaqterul (Kloster), de care era le-
gat& amintirea Doamnei lui Negru-Vodrt", nu indrepa o
stare de lucruri desperatrt, ci aduse doar la dreapta cre-
dint& pe aceia cari se rOtOciserit de la oile catolice la ca-
prele luterane: rOmitseseril atunci, din 500 de capete (la
1650) 50 de case netrecute la RomOnii de lege 8. Dar Do-
softeiu Patriar'hul de Ierusalim i altii izbutirg apoi
botez" mai ales multe femei' : d.biiarii spuneau celor-
zece familii rImase Inc.h' in credinta lor pe la 1690:
teazii-te, plane", fOgaduind o parte mai midi. in sarcinile-
fiscale".
Dar judeca.ta cea mare se face, ori la VodA, ori
intea ispravnicului pe care el 11 deleagg. in oras *i care,
chemand inaintea lui pe jude i orasani", puind de au
bOtut clopotul i s'au strâns t3i tineri i bOtrâni", li fixeazO
o zi pentru indeplinirea sentintei sale 6. Orasul era privit, in
urma mutOrii Domniei din Targoviste, ca al doilea dupti
Bucuresti"7, dar aceasta n'ajunge mai mult decat balciul
de la Santilie, inchinat mgnastirii domnesti, pentru a-i re-
face o situatie comercial de mult 13i pentru totdeauna pier-
dutO. Catolicii, asa putini cum rOmOseserii, pAstrarti. multi

Studil i doc., 1-II, p. 278, no. x.

2 Iorga, CdIdtori, ambasadori 1 misionan, p. 64.
Magazinul istoric, V, p. 61.
4 Ibid., pp. 62-3.
6 Ibid., p. 63.
V. d. ex. Studil D. 276, no. vn. Prea putin e de 1uat
din cartea lul Aricescu, Istoria Cdmpulungului, 2 vol.
7 Magazinul istoric, V, p. 60.
 245

'vreme Cu pietate, in ciuda cererilor fäcute de Romani, pe-

.cetea vechii comunitati orasenesti privilegiate a. Dar, la 1735,..
judetul orasului Campulungului", Iorga, marturisia cum
cá toate hrisoavele, i ceale de intaiu, i aceste de acum,,
peceatea orasului, pan'la seama de vreame fost-au
intru buna paza a preotilor barati, precum le-au fost
,obiceaiu, lar acum bale acestea ce scrim mai sus sunt
si se aflei in mainele noastre, si de catre nimeni preotii ba-
rati inváluialá sä nu &N.". In adevar dedesupt e intiparita
-vechea i venerabila pecete a arasului, care pastra inca
piatra de pe mormantul celui d'intaiu jude: Laurentiu din
Campulung, contele, groful" sau Marktgraf-ul sasesc de
4a anul 13002 Decaderea orasului se vede si dupa aceia
de la biserica domneasca; facuta de Chiajna, vaduva lui
Mircea Ciobanul, a de fiul ei Petru, si de la cea din Su-
besti, ai aril ctitori sunt orasenii Oprea i Stanciul Boja, la
1551-2, nu s'a mai inaltat niciun alt lams de inchinare 'Ana
In epoca Fanariotilor Ramasesera msA, pe temeiul ac-
itului de la Radu Negru", care scutia de vama de pane",
de vama domneasca", de vama de ce vor vende"
-privilegiile fafa de Domnie parcalabii de oras" i alti
dregatori nu se amestecau in stapanirea, sau mostenirea
orasenilor ; proprietatea nimänui nu se va putea vinde pen-
tru datorii decat altui orasean, judecata Scaunului campu-
lungean sti fie fara, apel. Galeata, slujba domneasca, vama
parcalabilor de oras, vama de pita de la balciu/ sborul
Santilie proorocul" de la once articol vandut: cal, bou,
-oaie, paturi (postav prost), peste, li erau iertate. Li se pas-
tra monopol vanzarii vinului in oras ; cei din afara, ciao&
*rau ingaduiti, isi lasau butea in sama orasului. Pitarii,

I Ibid., p. 62.
s Cf. Studil fi doc., I-II, pp. 792-3, no. xl..vn f ibid., i10.
8 Iorga, Inscriptii, H, p. 29 i urm. Pentru rAm4iti1e bisericIi SI.
lisabeta, Calatori, ambasadori 1 misionad, p. 64.
4 Inscrippi, I, p. 129, no. 266.
 246

oierii, dijmarii aveau doar dreptul la un plocon de bu-

cate" 1
Niel aici n'a lipsit lupta cu mitnitstirea, pe care o réfácu
Matei Basarab. Egumenul capáta dreptul de a lua de la o-
rAseni vama de peste", cinci oa de fiecare car, si, pe
limbile de vaca Sambáta de la scaunele de carne".
lanaaceasta,

Supt Grigore Ghica insa, pufin mai tarziu, strávechile drep-

turi furá intarite 2.

Arge$ul incaltea nu mai era pomenit aproape de loe, de si

isi aflau castigul acolo si cativa negustori greci 8. Manastirea
stapania aici: cand, la inceputul veacului al XVII-lea, ora-
senii indraznirá sà, inchidá cu grádinile" lor calea la mo-
rile de jos" ale caluarilor, de n'au avut cale s'a mearei
tu carul la Lacera", Doamna Marghita a lui Simion Movilii
regentá a ferii, orandui pe Stanciul fatahul de au Wat
gardurile grádinilor s'au fácut cale sä poata merge cu ca-
rul svantá mánástire la moará, cum au fost si mai da
nainte vreme" 4. Pahárnicia" o platiau, la 1627, carciu-
mele din oras"; ale bisericii insa, din Tiganie si din satul ve-
cin, Flämanzestii, ne. Argesenii o patiau cu egumenul lor,
care la 1627 era si episcop"undeva in partibus, ea %
Bomascanii si Husenii cu Vládica lor, dacá nu ca si, in. unele
privinti, Sucevenii cu dichiul Mitropoliei, om cu multe drep-
turi t3i. cu trecere mare. La 1649 fu o adeváratä revolutia
a targului impotriva calugárilor, pe cari-i máscariau si li
arunca.0 napästi, c'a li unblá cu f Amiile, de fac raánästirea
si citlugárii de ras si de mascará". Ca si in casuri analoaga
din orasele episcopale moldovene, Domnul dadu dreptate
fusa; cálugárilor impotriva orasanilor $i preufilor $i diaco-,

I Magazinul istoric, V, p. 331 si urm. CuvAntul de sbor ( sobor)

pentru Miau, la p. 351. El se Intrebuinteaa ind In regiunea Prabovek
(sborul" de la Floresti).
4 !bid., pp. 353-6, 356-9.
s Pavel de Alep, c. L, p. 141.
4 Hasdeu, Cnvente den batrani, I, pp. 226-7.
4 Archiva istoria, 11, p. 105, no. 145.
 247

reilor", ca.ri se vede cá, aveau s plitimeasa de aceleasi

jigniri, i, findcA Domn era Matei Basarab, el li fAcu tu-
turora una din acele strasnice mustrAri pe ca,re obisnuia
sl le dicteze sinceritatea mAniei sale : Nicio rAutate ni-
meanile de la ei n'au vAzut, ce-si pAzesc lucrul i beserica,
cum se cade, iarl acum ei nu se pot rApoosa de voi. Derept
aceaia etA cä va scriu Domnie Mea, de vreamea ce yeti ve-
dea aceastii carte a Domniei Mele, iarA voi sä cäutati de
acum inainte foarte sä vä feriti de mAnAstire Dumniei
Meale de alugAri, mai mult sä nu inteleg Domnia Mea ca
mai unblati f Adiad amestecAturi i cuvinte far'a' lucru, cA
bine sa stiti ea voiu trimite Dumnia Mea de vä vor pune
Po toti pre marginea orasului ca pro niste oameni ce um-
blati cu minciunl, j nimica de fatA n'ati vAzut, ce faceti
mAntistirea Dumniei Mele de mAscarl. Ce forte sA vil fe-
riti i in pace sä-i làsafi, sä nu mai scorniti cuvinte ca
aceste Acte argesen% cu pecetea veche a vulturului, se
intAlnesc insA i in a doua jumAtate a veacului al XVII-lea.

La Pitefli, Cu 200 de case pe la 1650 8, zece biserici4,

se pAstra tArgul, cu jupánii" säi, dintre cari gAsim la 1632
pe Stamatie negustorul, adus de afaceri la Bucuresti 5, unde
cumplirá, un loc, in TArgul-de-sus,Ile la Gherghe Trufasul,
fratele právAlii 2, de cinci stänjAni in latu 5 cu
pimnitä iar de cinci stánjini in lat i in lungu cát va
mearge, dereptu bani gata ughi 100", pe Nicula fiul lui A-
postol, la 1679, pe Stroe, Gavril, Arsenie, probabil si ei ne-
gustori DespTe Necula stim printr'un act ceva mai nou
cá, el mergea prin sate arvunind miere i, cAnd datornicul
nu i-o putea da la termin i nici intoarce banii, el se mul-
Dupl Paul de Alep erau noul biserIci: patru ale Sf. Nicolae, una
a intrAril In bisericfi, alta a Sf. Petra, a §aptea a Sf. Apostoll, a opta
a Uspenlel, a noua a Sf. Gheorghe; 1. c., p. 141.
2 Arch. istorlcd, 11, pp. 106-7.
3 lorga, Cölàfori, ambasadori fi misionar!, p. 63.
4 Paul de Alep, 1. c., p. 140.
5 Ionnescu-Glon, Istoria Bucureftilor, p. 727.
Arch. istoricd, 11, p. 61, o. 65.
 248

tämia EA cu cai, iepe, luind cArlani in loe de dobAndii"1.

Un negustor din Pitesti, Avram, cumpära mosii in 1671',
Sí aici autoritatea municipalä o avea judetul, inpreunA cu
preotii si cu orosanii, cara dint oameni bAtrani acolea" a.

Slatina, unde se refugiase Teodose-Vodä, in 1521 ° si cara

&t'ilusa terii in veacul al XVI-lea pe Vinti15.-Vodä, fiul unui
Braga (pentru ca.re i s'a zis si Braga Voevod", din care
o versiune mai nouä. a cronicei muntene face chiar un ju-
det de la Slatinä."5), apare ca oras si la inceputul veacului
al XVII-lea., incunjurat de o braniste domneascI" veche de
douä." sute de ani °. La 1640 se numärau o sutá. de case nu-
mai: era tárg de Duminecit, la ca.re se venia de departe'.
In a doua jumäta,te a veacului gásim pe mai multi judeti
si piirgari, precum si o samä. de oräseni: DrAgusin, Dobrun,
nume vechi, si alti Románi, ea Bucilca, Rustea, etc. ; cite
Lnul isi zice cupet" Domnia tinca si aici un pAreillab s.
h fruntea preotilor era protopopul".
De fapt intre regiunea de munte, total decAzutA, a 'intre
valea Dunärii, aflätoare intreagg. in stApánire turceaseA, un
singur oras de dincoace de Olt se putuse ridica.: BucureA.
Trei acte din 1572-$, ale judetilor Nicula a Stan si celor

' Ibid., no. 67.

2 Poboran, Istoria °rapta! Slatina, ed. a 2-a, Slatina, 1909, pp. 57-8.
Ibid., pp. 60-1, no. 64. S'ar putea ca si zapisul lui Neacsul Can-
taragiul din 1683, cuprins 1ntre actele mAnistiril argesene Vierosul, a
fie de la Pitesti; ibid., I, p. 62, no. 65. Atunci Pitesteni, din acestl ani,
1679-83, sunt si: Duminecl fiul luí Gheorghe si al Slamnel, Manole si
Dumitru cupetil; act din 1679, ibid., p. 61, no. 65. Tot asa si Stan,
cupetul din 1687 (nle. urmAtoare).
4 Bogdan, Documente g regeste, p. 61.
5 Constantin CApitanul, ed. lorga, p. 53.
Poboran, 1. c., pp. 50-7.
7 Iorga, allatori, ambasadori fl misionar', p. 62.
5 Poboran, 1. c., p. 58.
9 Ibid.
1 !bid., p. 73.
 249

ilougsprezece pgrgari ai lorcele mai vechi ce se cunosc-

pomenesc o sumg de negustori allturi de Pgharnicul Preda,
care cumpgrg o prgvglie: Radul fiul bgtranului Stan",
Fiera Mirgänariul (Mgrgenariul ?), Ivan Danciul, Minda,
Manea Bgtog, Crator, Gherghina, Grozav, Savul, Badina,
Stoian Pgpusg, Miroslav, Caloian, Balbachi, Stan Cocio-
rocca, Cuciuc Grecul, arcariu, Gheorghe Grecul, etc.1. Ca-
loian. urmeazg, la 1580, lui Stan, si lângii. dgnsul mai apar
si alti orgseni : Jitco, Oprea, Debe! 2. Pecetea e, de atunci,
incg a Maicii Domnului.
Aici la 1583 tglmgcirea scrisorilor de drum ale cglgtorului
trances Bongarsun vestit invgtatse fgcuse, inaintea lui
Mihnea-Vodg, de catre Franciscani si negustori din Ragusa,
dintr'o spetg pe care o cunoastem s. Bucurestii eran plini,
inainte de lovitura lui Mihai Viteazul, de acei creditori dom-
nesti, Ieniceridupg un izvor, care exagereazg de sigur,
pang la 2.000; si la Iasi erau, dar putini, negustori musul-
mani si evrei, ca.ri perirg supt ruinele ca.selor, dgrâmate de
tunuri, ale Vistierului Dan, care era cea mai de frunte
casg din Bucuresti4. Peste cgteva luni, ocupatia rgsbung-
toare a Vizirului Sinan, care-si filcu palanc'ä" pe dealul
,de la Radu-Vodg, contribui, de sigur, mult sä dea inapoi
,orasul : Ungurii lui Mihai, plecând, arseserg. bisericile G, scg-
pgnd numai doug din ele si Curtea 6 Dupg tgrzia resta.bi-
'Ere a ordinii, Bucurestii datorirg mult luxosului Radu Mih-
mea, care, prefacand biseric,a, profanatg de Vizir, a buni-
cului sgu Alexandru Mircea pe locul trecgtoarei stgpaniri
militare a Turcilor, ii dgdu pentru totdea.una numele sgu.
Un cglgtor supt Leon-Vodg pe la 1630, 11 ggsi vast si
tnare" (vastum et ingens) ; toate stradele si piefele erau

' Ion oescu-Gion, Istoria Bucureftilor, pp. 718-20; Arch. Statului, Con-
dica Bucovatului, 197.
1 Ibid., pp. 724-5.
3 Hurmuzaki, XI, p. 191. Cf. si mal sus.
4 Walter, in Papiu, I, p. 13; Sincai, II, p. 395,
5 Hurmuzaki, SupL II l', p. 360 si urm.
4 Ibid., III 1, p. 487.
 250

pline'', spune el, de marfuri scumpe, pe care Italieni 1,

Greci, Romani, Turd" era si o ulita a Turcilor la 1625 2
si Armeni le scasesera in vanzare. Erau atatia oameni,
incat ai fi crezut ca toata Romanimea s'a gramadit acolo."
Negustorii turci nu erau asa de multi, 5i dregatorii turci de
pe langa Domn, pentru talmacirea de scrisori si judeditile
mixta (Divan-Emini si altii), se puteau numara pe degete.
Dar numarul catolicilor, cari n'aveau decat o biserica de zid
cu doua pravalii (Santissima del Carmine) . fAcuta din
banii negustorului Locadello4 aceia care se incerca pe,
vremea lui Duca-Voda si Serban Cantacuzino fu oprita prin
necontenita rascumparare a materialului de catre Domnie
era crescut pe atunci, supt Leon-Voda, si de cei 200 de
soldati dalmatini ai Voevodului. Cretani lipsiau cu totul,
afarä de predicatorul Curtii, Grec ortodox, Benedict, care.
invatase septe ani la Wittenberg 5i stia, pe lana limbile :
greaca, italiana, latina, turca, si pe cea germana 2.
N'avem acte municipale din acest timp decat pe acela
din 1619, judet fiind Dumitru, urmas al lui Coman, iaz
phrgari Dumitru Tarnacopul, Nica Jupoitul, Stoica. Butarul,
Bratur. Avem altele, din 1628 si 1631, supt judetii Vlad,
Dumitru al Bahnei, Gheorghe, ca.re aduc inainte negustori
ea un Cristea, un Dima Cantaragiul, un Necula Bacalul, un,
Constantin Meitclsariul, un Leca Beirlyierul, un Stan Ra-
chieriul, Mirä a mai pomeni o sama de mesteri, barbieri,
cizmari, etc. Negustori, ea Stan din 1612, Ghionea din

I Un aegustor frances Joseph ajutA la DunAre pe prelatul Bandint

Cu carA pánA la TArgovige (1. c. p. 180).
2 lonnescu-Gion,Istoria Bucureglor, p. 345. ,Podul Armenllor"; ¡bid,
p. 381.
' Iorga, Caldtori, ambasadori fi misionad, p. 67.
4 lonnescu-Gion, 1. c.. p. 229; f ArA arAtarea lzvorulul (de sigur Fer-
mendzIn, Acta Bulgariae ecciesiastica, Agram 1887).
2 Magazinul istoric, V, pp. 65-6.
4 Si la Inceputul Archivului lui Cipariu. Un negustor Gheorghe Criticb
(1627), Arch. Statulul, Radu-Vocid, XXIII, 5.
' Ionnescu-Ginn, 1. c., p. 725.
 251

16241, Ghinea din 1640. se intamping sporadic pria acteIe

de atunci.°.
La inceputul Doraniei lui oräsenii au un
proces, ca preotii in frunte ea a la Arges cei de
acolo cu egumenul de la Radu-Vodä, care tindea
mntindä stäpänirea asupra intregii pärti mai vechi a ora-
sului, de peste Dämbovita, i chiar asupra bag, ce se tinea
de biserica domneascä", a Curtii, cläditä de Chiajna si
de fiii säi Bisericile acestea a lui Ghiorma Banul, a Sf.
Gheorghe Vechiu, ca i boierii cei mari, isi aveau prävä-
liile, ce glizduiau tot asa vilzurm a era la Iai pe
negustori4.
Oficial, Matei Basarab socotia c Alexandru Coconul
(1623-7) a mutat definitiv Scaunul la Bucuresti 5. La 1640
orasul cäpätase in adevär o intindere a o insemnätate
care-1 fäceau, nu numai centrul vietii politice, dar a al
celei economice, a principatului. In 12.000 de case cuprin-
dea peste o sutti. de mii de suflete" 6. De si Domnul ave,a,
In Bucuresta cei noi un. mare palat, ale arid grädini se in-
tindeau de cealaltä parte a Dambovitei Matei-Voda, si
din motive de sangtate a din motive politice, gäsi a e mai
bine sä se intoarcil, la Targoviste, unde Mitropolitul avea
o Curte de eillugäri i dieci, care plirea asemenea ca a
principilor italieni" a. Bucurestii rama sera totusi .,oras de
negot i cel mai mare 'din toate ale acestui principat a .
Domnia aräta c vrea sä se. intoarcii la Bucuresti prin
zidirea Mitropoliei actuale de catre Constantin Basarab, ur-

Ibid., p. 447.
V. I Poboran, I. c., pp. 133-4.
3 lonnescu-Gion, I. c., pp. 133-9.
4 Ibid., p. 41.
5 Buletinul Condstunit Monumentelor istorice, 111, p. 91.
Fermendzin, 1. c., passim. Cele 6.000 de case din Paul de Alep tre-
buie sA fie deci rAu socotite.
lorga, Calatori, ambandort i misionad, p. 67. Cf. DrAghiceanu,
amintirea Id Constantin Braacoveanu, Bucuresti, 1915.
8 lorga, Cälätort, ambasadori fi misionad, p. 66.
9 Ibid., p 68.
 252

masul lui Matei, care Mitropolie era insä. la inceput numai

nanästirea, afara din oras, a Sfintilar Impärati j. Un sir de
tulburiiri, räscoale, schimbitri de Domni, niivä.liri de Turci
4i de Tatari intervenirá pentru a impiedeca o consolidare a
noii sari de lucruri. De fapt, numai pe vremea Duciti-Vodi
orasul isi aflä, o liniste deplinii, un cillätor 11 arga. la
1678 ea foarte intins si bogat" 2 , iar sapanirea indelun.-
gatä, si sigurg a lui Serban Cantacuzino inseamnä. pentru
Bucuresti o epoca de mare prosperitate. Biserica de piatet,
In locul alteia de lemn a Doamnei Maria, facä de ne-
gustor bulgar din Nicopole, ajuns bogat boier al Terii-Ro-
mtinesti, Ghenciu Rustea, hanul cel mare al lui Serban-
It od5.2, strada, podul" aceluiasi ii vesnicesc numele a in
leaturä cu aceastä. Capital. a sa. Deocamdaa Ina, afar&
de bisericile pomenite si de splendidul Sitrindar al lui Matei,
era doar Sf. Eeaterina duat cea de la Muntele Sinai,
a lui Pang, Vistierul, ac,e1 care ucise la 1603 in lupta de la
Brasov pe Moise Székely, principele Ardealului, Sf. Saya al
Ierosolimitilor, Mihai-Vodäpreacua de marele vitea.z,
Batistea, a Cretanului Vevelli (Baptist, sau Constantin dupli
,,boteza.re"), Sf. loan-cel-Mare, zidia de un Andrei Vistierul
din al XVI-lea veac, Sf. Dumitru unde se fäceau jur5.-
mintele , refacutit de Badea BaUceanu, tatal lui Constan-
tin, generalul imperial si pretendentul la tron4, Sf. Nicolae-
din-Prund, ctitorie a unui caluglir din zilele lui Serba,n. Mai
giisim : zidirea Cretulestilor sau a Sapunarilor, Sfttnta Vi-
mere (1645) ; una din fundatiile mai Tecente, Sf. Nicolae din
Selari, fusese duraa, nu numai de Serban Cantacuzino, fiind
incä in boierie, dar si de starostele de negustori" Iorgu si
de un tovails de ocupatie, Apostol Lazsár 6
Acesta e si timpul cand incep a se aseza unii mari ne-
gustori stritini, precum a fost Epirotul Dona Pepano, In_

1 lonnescu-Gion, I. c., p. 145; Paul de Alep, I. c., p.207.

' lorga, Cdlatori, ambasadori fi misionad, p. 19, nota 1.
a Ionnescu-Gion, Istoria Bucureplor, p. 482 sl urna.
4 Ibid., p. 185.
6 Ibid., p. 205.
 253

legaturi directe cu Venetia, de aceia fu i ispravnic" al

reparatiilor de la Arges ctitorul manastioarei de la Mo-
stiste din Irärculesti, fleuta la 1661 de carpin" i apol
statatoare de zid", la 1675, om cu avere intinsa, cu-
prinzand i mai multe mosii ; Constantin Stolnicul Canta-
cuzino, invatatul boier care i-a tradus diata. in limba Ro-
mánilor din marea prietenie i iubire"1, avea aceiasi prie-
tenie i pentru nepotul lui Dona, Pano sau Pang, vataful,.
care urma afacerile batranului1: fetele lui Pang, se maxi-
tara apoi in familii boieresti8.
Sirul judetilor urmeaza, constatandu-li-se aceleasi atri-
butii : intre altele, de a face cercetari la fata locului in
conflictele de proprietate, impietrind" i stânjanind"
Serban in 1655, Gherghina in 1666, Dragotii. in 1668-9 4,
Toma in 1675-7, pang. la Serban din 1698 care poate sa fie
si cel din urma, caci, cum se va vedea, de la sfársitul vea-
cului innainte, toata ordinea in orase se schimba, la Mun-
teni ca si la Moldoveni, dupa. alte principii i alte exemple..
Deocamdata constatara un fapt : ca, inteo vreme cand maf
apar judetii, se intalnesc i statosti de negutatori", ca
liagi-Vasile, care, mort in 1699-700, e ingropat la Coltea
Acesti judeti pecetluiese cu chipul, dese ori schimbat, a/
Bunei-Vestiri7. Inca de pe la 1660 o lume nouä se invarte
In jurul lor : ca proprietari de case, alaturi eu manastirile,
cu boierli, cu negustorii de tara, apare cate un Sarb

1 Opereie lui Constantin Cantacuzino, ed. Iorga, Bucure§ti 1901, p. a

urm.; cf. studiul mieu Din legaturile noastre Cu Venetia, In Analele
Academiei RomAne pe 1915.
2 Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. xxxvu-vm. Cf. §1 Fundatiiie
Domnilor roman' In Epir, In Analele Academid Roma.ne6 pe 1914, pp..
885-6.
3 lonnescu-Gion. 1. e., p. 449. Una lug pe CArstea Vistierul; ibid., pp.
419-50.
La.ngA clAnsul figureazA §1 Gherghina care au fost juder; Studit
fl doc., V, pp. 70-1, iv.
5 lonnescu-Gion, Istoria Bucureftilor, pp. 731-2.
lorga, Inscriptii, I, p. 274, no. 646.
lonnescu-Gion, 1. e., passim.
 254

Gules. Sirbul, fratele lui Dumitru Cämiirasul, cara au fost

nepotii pitrintelui Ignatie Vlädica" , ori cate un Turc :
Salam Ceaus, Aslan Ceaus, cäruia-i face o danie de asezare
Matei Basarab el insusi, ate un viitaf de Tarigrädeni" (cA-
litrasi de Tarigrad, probabil), ca Dumitra Ghidemoc.

In acest timp, Oltenia duce o viatil deosebitä, mult mai

stirlacioasä decát a prirtilor de dincoace de Olt, coltul de
Ardeal cäruia-i corespunde fiind cu totul cufundatä in in-
tunerec, Sibiiul insusi abia-si mai tina socoteli sumare,
aproape färä interes comercial sau politic , iar laturea de
Dunäre olteanä, cu Vidin cu tot, neavând pe departe in-
semn.atatea aceleia in care se cuprind.eau centre vii in
cursul acestui veac, ca Rusciucul si Silistra.
Oras vechiu era aici numai litimnicul, care avea incrt pe
la 1550 strAini de cei vechi, precum e Sandor negustorul,
care face comert ca Brasovul 1. Pe atunci Mircea Ciobanul,
care, el insusi sau prin ai säi, din marea lui avere, a mai
fäcut biserici si la Bucuresti, la ampulung, inalta läcasul
liunei-Vestiri t3i al Sfântului Nicolae, care a tinut panä la
focul pus de Turci intr'unul din räzboaiele cu Imperialii, la
inceputul veacului al XVIII-lea 2. Indatg, inainte sau dupit
aceasta, Pätrascu-Vodii-cel-Bun, care a ziicut asupra mortii
aici in Riimnic, zidia biserica Sfintei Paraschiva 8. Apoi nu
mai aflä'm nicio ctitorie pAna la 1681, când Mitropolitul
Teodosie face din nou biserica SI. Gheorghe, arsä apoi
si ea de Turci , precum rivalul säu Varlaam inältase, la
1680, pe ac,eia de la Cetätuie, de-asupra orasului4.
Rilmnicul-Valcii avea o midi populatie catolick dar ea
nu mai juca niciun rol. Ingrijirea bisericeasca lipsindu-i cu
totul, ea si emigrâ, de altfel5. Comertul local cu Sibiiul

1 Hunnuzaki, II", p. 683.

1 larga, Inscriptil, II, p. 306, no. 879.
1 Ibid., pp. 309-10.
' Ibid., p. 316, no. 894; I, p. 177, n-le 365-6.
6 lorga, Catatori, ambasadori §i misionad, p, 65.
 255

nu se ridica, de sigur, mai sus clec& cumpà'rùturi de par-

valia, de máruntisuri.

In V el Ocna vecinli pomenitá a supt Mihai Viteazul

cu tárgul san de vite", gásim doar la inceputul veacului
al XVIII-lea cupeti" cu mosii, ca Udriste, si o magistraturg
orilseneascit Radu era judet, Dima a Dobrotá, fosti judeti
le 1713, si lángit el aflam pe Fátru Gemoiu, pe Dima Lun-
gul, pe Constantin Dobrotä, ea jurati" ; era o bisericá, dom-
neasca, si actul de la 1713 II scrie Constanda dascálul de
aicea, de la Vel Ocná."1.
Se simtise nevoia altui centru pentru regiunile Jiiului-
de-sus, in care era a boierimea bogatá, crescand mai ales
porc pentru vánzarea peste granitä. rárgul-Jiiului se in-
tálneste intáiu la 1591, avand in fruntea sa pe Dumitrul
párcálabul din Tárgul-Jiiului" 2. Dar stim din alte izvoare
cit Mircea Ciobanul cumpiirase mosia unui anume Buzea si
intemeiase aci un pazar", un .,tárg" de munte : Buzestii,
urmasi lui Buzea, nu se atinserá, la recápátarea proprie-
tátii lor, de situatia din care veniau ei acum sá, tragit folos.
Am presupus aiurea 8 o ráscumpárare din partea locuito-
rilor pentru a explica de ce in veacul al XVII-lea acest loc
se bucura de toate drepturile oraselor.

Craiova, leagánul Craiovestilor, era la inceput un simplu

sat de bastiná, csáruia fratii, asa 'de darnici pentru cele
sfinte, a fácuserá cinstea unei biserici de zid, care s'a pre-
fácut apoi in biserica domneascá a lui Matei Basarab, ur-
tnasul ctitorului, Cu hramul Sfântului Dumitru 4. Nici vorbg,
de vre-o organisare oráseneascá, ca judet, si pirgari, pe
acest pámánt neliber. La 12 August 1580 insä i se spune

t Uricariul, VII, pp. 14-6.

* Hasdeu, Cuvente den 6~1, I, pp. 57-9.
1 Gesch. des runuinischen Volkes, I, pp. 171-2. trad. románeasck 1,
pp. 229-30. Cf. $tefulescu, lstoria Targu-Jiiului.
4 Dupl Pessiacov, In Bulletin de l'Institut pour l'étude dc l'Europe
sad-orientale, I, pp. 108-1.
 256

numai loc" (rneasto") Pe la 1650 orasul, de la caza

n'avem inca niciun act municipal, e pomenit mai pe larg-
inteo descriere de misionar : Aici se face targ in toata Vi-
nerea, unde aleara fel de fel de oameni din satele i pa-
manturile vecine, i negustori de tot neamul, ca sá cumpere
debitoace i sil le ducd la Constantinopol. Aici sunt cam la
200 de case de Romani, cu biserica lor de capetenie, &LIRA
mitret, foarte frumoasa, cu cinci cupole i clopotele lor ;
inteun turn sunt doua clopote mari. Se mai al a si mai
multe biserici de lemn" 2. Se mai pomeniau in apropiere,
dota manastiri. una a Grecilor, alta a Sarbilor", e vorba
de Bucoviit si de Jitianu. Dar alta biserick din acelea pe,
care le-au ridicat negustorii, nu se intampinä. pana in vea-
cul al XVIII-lea.

Sa nu uitam Caradilul, sat pe care-1 fácu oras, ca si,

dincolo de Olt, Plote$tii, cu bisericä, de la Matei Basarab
laga'rul lui Mihai Viteazul, ale carui curti ruinate se mat
recunosteau inca' pe la 1560, lang'ä, frumosul castel zidit
de Matei Voevod putin inainte de a muri, cu vie, si bise-
l'id. de piaträ."4. 150 de case de Romani, durate din lemn,
incunjurau o singurä, biserick probabil a Sfantului Gheor-
ghe; care, spune inscriptia din veacul trecut, a fast ince-
puta de Barbu sin Preda", deci Banul dintre Craiovesti,
ctitorul Tismanei 5. Aici", adauge acelasi izvor c,are a fost
citat mai sus pentru Craiova, se face targ in fiecare
Miercuri, i vin feluriti negustori, catolici, shisnaatici
Turci, pentru tot felul de mkrfuri, dar mai ales dobitoace6".

Liub. Stoianovicl, Siari srpschi sapisi i natpisi, Beigrad, 1902, I,

p. 229.
2 larga, Cdldtori, ambasadori i misionad, pp. 61-62. Cf. Bacsici,
Fermendzin, /. c., p. 98.
Ilea din Ploiesti e pomenit la 1612; GhibAnescu, Surete ci izvoade,..
V, p. 138.
Paul de Alep, I. c., p. 201.
Inscriptii, II, pp. 59-60, no. 159.
Calc1tori, ambasadori misionad, p 63.
 257

Intr'ac,estea se incheie rostul orkenesc al Olteniei. Baia-

de-Ara/Ina, in munte, fundatie a lui Matei Basarab, supt
tare, de un Slrb, se asise mineralu11, trgia Cu totul iso-
latA, iar Cerneful era la 1600 un sinaplu sat 2, de si la 1650
Paul de Alep ii zice pazar, gag 8.

2 Pavel de Alep, 1. c., p. 182 si urm. Se producea de la 200 la 600.000

de ocale pe an (ibld.).
2 Hasdeu, Omnie den. batrard, 1, p. 89: Stolnicul SArbul din Cerner.
'L. c., p. 182.
17
 CAPITOLUL III.

Legituri cu strainitatea In veacul al XVII-lea.

Dupl relativa restabilire a linistii in Tara-Romiineascl.
In urma luptelor lui Mihai Viteazul productia principatului
ink fireste, un foarte mare avitnt. Strassburgh, calgtorul
suedes care a vazut-o supt Leon-Vodk spune ea Domnul
stránge pe an la 300.000 de galbeni numai de la dijmele
pestilor, särii, cerii era si o cearä neagrii
mineralX" lâng5. Tarsor, din care se fiiceau lumângri
mierii, cirezilor de vite i turmelor de ei, afará de birul ce
se obisnuieste a se da in bani gata si de darile ce sunt
din riinduialli 2". Tara e foarte bine locuitg", spune, douli-
zeci de ani dupg. aceasta, Pavel de Alep, fiecare popas e
mare ca un sat si inzestrat cu inlesnirile pentru alatori :
Moldova e cu totul ante' s." Se putean face t3i. de particula.ri,
tiumai din negot, averi ca aceia a boieruluit de la BrAnco-
veni,vestitul Vornic Preda ori fiul, Papa, tatitl lui Con-
stantin Brâncoveanu, visita.t, putin duprt 1650, delPatriarhul
Macarie de Antiohia,avere pe care diaconul ceintovArAsia
pe neobisnuitul dilator ni-o descrie astfel : Acest boier e
foarte bogat, fárá plireche, in tara aceasta ori isi in alta.
Botero, 1. c., partea a 11/-a, pp. 95-6: ,Vicina a Trescorto sorge
una sorte di bitume negro, che sente di cera, del quale fanno ottime
candeleg.
L. c.
Traducerea citat5, p. 78. Dar pe la 1620 Minio scria: ,la Moldavia
più ricca6; Hunnuzaki, IV, p. 598.
Evreu botezae n'are sens, de oare ce se spune cl neamul slu a
zidit Bistrifa Evident c5 tntre pasagiul care vorbe0e de botezul aid
al Evreului 1 lntre acesifilalt lipseate cera.
 259

Se zice &A are pe mo§iile lui 12.000 de iepe si In fiecare

.din cele 200 de sate cari-i apartin se aflA cae o herghelie
de c,ai. Are 30.000 de oi, dintre care se spune a au murit
-5.000 In anul acesta de board, iar 11.000 i s'au furat de
aiste hoti, in vremea tulburArilor ce au avut loe la incepu
tul Domniei lui Constantin Voevod. Mai are 4.000 de boi,
1.000 de bivoli, 4.000 de porci si 300 de stupi: fiecare stup
45, mai mult de o majá de cearA r3i aproape o sutA de vedre
de miere ; fiecare vadrA se plateste un leu si e cumpáratit
si exportatä de negustori In Turcia. In fieca.re an, acest
boier trimete cAte o mie de boi la Stambul, cu oamenii s'A
ea sa-i vântlA. acolo pentru 10.000 de lei. El are 1.500 de
robi tigani, si se zice di nimeni nu mai stäpáneste atâtia
afa.rA de mäntistirea Cozia, care are 1.000. Am auzit di iea
de fiecare salas, la Sf. Gheorghe, 6 aspri, si la SI. Dumitru,
inca* si mai multi, ca bir, si cl aceutit suma se urcA la
20.000 de aspri... Venitul su anual, limpezit de once chel-
tuialii, se zice cA, este de 20.000 de galbeni (nu dinari,
.aspri)1."

Acest negot se fAcea din ce in ce mai mult cu Turcia.

CA.nd, la 1658. Turcii plecarA de la noi, dupa executia hn-
potri-a rebelilor, ei luarA de pe DunAre toate coritliiIr
-ce s'al) gAsit pe rAu, de la gurile lui piinA la Belgrad, mai
ales in porturile cele mici ale Moldovei si Terii-RomAnesti,
-aducind cereale din Constantinopol, aproape patru sute la
inumIr1". Din nenorocire n'avern documente privitoare la
-aceastA. lature de cApetenie t3i din ce In ce mai Insemnatit
-a comertului romAnesc in genere, dar mai ales a comer-
tului muntean, 13i. e putinA sperantá, a astfel de lAmuriri
-scrise s'ar putea gg.si vre-odatA altfel decAt prin sporadice
porunci ale Turcilor. Avem dovezi cá. se trimetea la Cons-

1 L. c.. pp. 197-200. Se vorbeate pe larg de dreptul slu de a supra-

wveghla mAnAstirile famillet, puind fi egumenii (p. 198).
I !bid., p. 26.
 260

tantinopol pe la sfärsitul veacului al XVI-lea pänä sE

branzas de la noi
Incercari de a se face legaturi mai depärta.te, cu Venetia,
de pildä, unde am vilzut c5, pätrunsese de mult, dar mai
ales indirect, carnea de vita, mierea i ceara de la noi si
de unde Dona Pepano aducea härtie orientala, brocard, alte-
stofe scumpe de catifea tg atlaz, poate oglinzi, se fticura.
Si anume prin Greci de acema, al caror rol, care se de-
semneaza mai ales la sfärsitul veacului, va fi cerceta.t in
ceia ce priveste intreaga noasträ viatä, comercialti, aratiinct
si legaturile lar ardelene, in ultimul capitol. Deocamdatä
putem aminti cá. la 1696 Petru Pana, fiul deci al celui de-al
doilea Pepano, care urmi negotul pärintelui san, trimetea
de la Focsani, de la Bucuresti, asociatului säu Pano Glyky,
din familia tipografilor i editorilor venetieni, cearä,
cite 10 colete, cuprinzänd 630 de oca/e2, in schimb pen-
tru postav de deosebite colori, pentru lucruri scumpe,
argintarii i alte produise industriale. Polo Minio, satu/
domnitei Maria, vii.duva a lui Zotu Tigarit, care visi-
tase pentru afaceri, supt Gaspar Gratiani, Moldova, era de-
pärere cá s'ar putea aduce din amândouti principatele cai,
dar nu pentru calärimea venetian& si dalmating ci im-
preunä. cu alaretii lor, ductindu-i, cale de cincisprezece-
zile, prin Vidin *i Bosnia la Spalato

Rämänea deci comertul ardelean.

Studii I doc., XIX, p. 53.
Kerl... koleto 10, okadeq 630; Venetia, Archivio di Stato, Document'
Greci, Analele Academiei Romane pe 1915, memoriul nostru citat.
3 Scrisorile din 26 Mart, 19 si 29 Iulie 1696; ibid. E vorba incA si de
alte articole: parpuro, tampini.
Din care f5cea parte acel ,Matheus Dragiclue care ducea 12 cat
turd din Venetia In Piemont ducelui de Savoia si pe care Senatul
venetian II scutia de vaml la 14 April 1590 (aceleasi Archive, Senato
Terra, 60, fol. 18 V°).
5 Hurmuzaki, IV 3, pp. 376-7, no. ccccvnt; IV', p. 599. S'ar putea
g5si acea amia copiosa scrittura` din lulie 1617, la care el se refer5 ?.
Cf. r5spunsu1 bailului, din 30 Septembre at acestui an, negativ pentru.
propunere, Ibid., IV 2, pp. 368-9, no. CCCXLXVII (sic).
 261

El fusese intrerupt prin sirul de tulburgri pe care-1 pro-

wocii rgscoala lui Sigismund Báthory impotriva stgpánirii
rturcesti si amestecul Austriecilor in provincie. Mud insg
mána energa a luí Gabriel Bethlen, dar mai ales dibacea
. i sigura mánit a lui Gheorghe Rák6czy I-iu, dgdurg terh
vecine o indreptare statornicg, relatiile furg reluate. S'ar
insela cineva insä dad): ar crede cii ele puteau sg insemne
mg'car pe departe ceia ce insemnaserg in trecut. Acuma,
(And principii maghiari ai provinciei erau in perpetug dus-
mgnie si in luptä, deasä, cu Germania Impgratului din
Viena, Ardealul nu mai era depositul, totdeauna plin, de
mgrfuri ale Europei centrale, care, mai curánd, din Dan-
zig, Dansca" noasträ, isi aflau un drum in Polonia si ve-
niau de acolo In Moldova Schimbul de mäxfuri se face doar
..ca intre Tinuturi megiesite, dintre care unul se tinea
fnumai cu lucrul cárapului si cresterea vitelor, lar celalt in
rrAndul intäiu cu munc,a, de odaie a mesterilor sill, cari tese
...i tund" postavuri, lucreazg metalele, impletesc funii sau
se indeletnicesc cu alese opere de artg, dupg modelele care
de mult pgtrunseserg din Apus sau dupit acelea, de un gust
particular, care se trimeteau de la noi, potrivit cu traditlile
.artei bizantine.
Aceste relatii existan mai des intre Ardealul noilor prin-
-cipi puternici si Tara-Romlneascg, aceasta neavând, ca
Moldova, prin Polonia, o altg indreptare spre crestingtate
si cercetánd deci pentru toate produsele Europei" tárgul
brasovean, lar in mgsurg mult mai mica apoi si pe cel
sibiian.
Inainte de epoca stránsei prietenii clintre Gheorghe RA-
kóczy I-iu si Matei Basarab avem lämuriri, putine, numai
prin registrele de socoteli ale oraselor sgsesti. Tratate nu
-se incheie, si, când Radu Mihnea va face o invoialg cu
Brasovenii, ea va privi numai afacerile politice, grija de
pribegi a Domnului muntean, grija de Turci a Brasoveni-
lor . Scrisorile care s'au schimbat intro Domni si boieri, de
4:, parte, intre jupani" de alta, s'au pierdut. Din micile in-
1 Brafovul ;1 Romanii, p. 248 si urm.
 262

semnäri zilnice ale Stadthann"-ului stim insä di Inca de

la 1603 se cumptirau cai pentru guvernator", pentru Basta
insusi, in Moldova, dar nu in Tara-Romäneasca unde nicii
acuma deci nu se fäcea, acest negot1, de si ,,Craiul" de
peste munti lua de aid cai turcesti2, c5, une ori se tri-
metea de judele brasovean la Munteni ca sä cumpere ar-
senic (arsenicum)a si argint viu (la Dungre) 4, pe cttnd de
la Domnul de acolo venia ate un trimes ca sa lea pene",
pentru surguciul Miirei Sale, Ca se aduceau de la Targo-
viste berbeci, pentru principele ardelean el insusi,cunoas-
tem si numele vänzatorului, Grecul cu titlu ttrcesc de o-
noare, Constantin Celebl 6 , c, se porniau de aid si alte
märfuri, fntrebuintändu-se si diräusi de la Cámpulung7,
ca, la 1622, ciocarlatul" (scarlato, Scharlach ), de care avea
nevoie judele, se ciluta la Gherghita 8, iar postav ro, cra-
moist, Karmasin", la Bucuresti in 1629 9. Une ori se ce-
reau la Bucuresti, moruni sau crapi" cela ce dovedeste.
ca nu mai veniau, ca odinioarä, oamenii cu caräle , dar
nu se gäsia nimic" ". Se mai fac daruri Domnului si boie-
rilor, ins& rare ori, afarg de casul cand ei se getsesc cu oaste
pe panliintul ardolean : cocii, säbii, vase de nod., jimble.
Necontenit vin de la noi boieri in misiune. juptinese (fata
Vistierului Dan, Doamna lui Petru Cercel, mama lui Radu
Serban), pentru cumpär6turi mä'runte ; vin rnai des °amen;
I Socotelile Brafovului, in ,Analele Academiei Románe. XXI, p. 116.
Judele cumpAra la 1620 caii Vistierului Rosca, afiAtorl la Flglras (ibid.,.
p.156)
1 Ibid., p. 162. Si ibid , p. 75. Li Ardeal era oprit de a se vinde cal
Domnilor; Socotelile Sibiiului, ibid., p. 277.
3 Socotelile Brafovului, ibid., 150, 156.
Dar si se trImete argint viu la TArgoviste apotecariului venit aid.
pentru Ingrijirea lui VodA (ibid. p. 159).
3 Ibid., p. 150.
8 Ibid., pp. 154-5. $1 Brasovenii trimeteau berbeci la Sultan (ibid.,.
p. 159). V. si ibid., p. HO.
7 Ibid., p. 155.
8 Ibid., p. 163.
Ibid., p. 175.
o Ibid., p. 172.
 263

de casti, cari une ori se imbata si sparg geamurile, vase/e,

sfesnicele'. Dar e vaditä decadenta, supt toate raporturile :
o tará mai putin vioaie la noi, un oras mai putin bogat
dincolo. Si, la Sibiiu3, nici atata macar nu putem alege.
Stafetele care se trimet la Targoviste, la Bucuresti, la Gher-
ghita, la Campina, la Buzau, la Braila nu mai au decal
rostul lor cel adevarat, de a strange informatii politice.
In epoca lui Rák6cry, cand incep ca material de infor-
matie scrisorile romänesti, vedem boieri ca Radu Aga, cari
vand porci Brasovenilor, dar acestia trebuie sa trimeata pe
oarnenii lor ca sa tocmeasca pretul B. Numai nu avum pre
cene-i trimeate", scrie, la 1659, Gherghe Baleanu, cä oa-
menii ce avem, sant toti la un lucru, de ni lucreaza, ci-i
grain' cu lucrul, sá lucreze, ca, iaste Tree.ma dP iarna; iar
dumneavoastrg, sa trimeateti doi oameni ai dumneavoastrfi
aicea la Baleani, sa dam ramatorii, fagaduiala ce am fa-
gadmit dumneavoasta, ca un om singur nu-i va putea
aduce la dumneavoastra i". Oltenii vindeau sliinini la Ha-
tegani si la oameni de tara . Transporturi de oi nu se
constata, Ardelenii avand Ifocanii ion, ca,ri-si pasteau tur-
mele a pe pamantul Terii-Romanesti, dupa invoieli care nu
ne privesc aice e i., pe de alta parte, acest articol fiind
cerut, in intregime, pentru piafa Constantinopolului. Totusi
vedem pe satenii din bogatul Rucar vanzand berbeci m Ar-
deal'.
Lana se expedia insa In Brasov si Sibiiu, pentru a servi
la fabricarea postavurilor ce se comandau din cel d'intaiu
oras, si pentru uniformele albastre, galbene ale slujito-
rilor. Boierii vindeau tot cat aveau intr'un an judetului din

Ibid., p. 150.
2 Socotellie Sibliultd, ibid., p. 272 si urm. Acolo vine In 1631 o sorg,
altfel necunoscutg, a tul Leon-Vodg; ibid., p. 276.
2 Brapvul ;1 ROMMI, p. 51, no. 2.
4 Ibid., p. 304, no. 7.
2 Pessiacov, Din istorla Craiovei, p. 27.
Brafovul ;1 ROM8Rii, p. 355 si urm.
7 Ibid., pp. 162-3, no. 16.
 264

Brasov ca sit capete in schimb fabricatele trebuincioase

pentru casa lor, in care se hrAnia si se imbraca o lume
intreagA. Marele boier Diicul, ispravnicul pentru clAdirea,
supt ruda sa Matei Basarab, a cethtii Targovistii, candidatul
la tron care avea atatea legAturi in Ardeal, seria astfel lui
Mihail, marele-judet al cett.tii Brasovului": Mi-ai scris
dumneata pentru randul lAnii, cum eh', o trimit acum la
dumneata."era in cea d'intAiu jumAtate a lui Mart 1644,
Iar sA. stii dumneata adeviirat a nu o vom putea trimite
acum, a. nu vom putea, c. vreamea iaste de lama: fan nu
paie nu sant ; de iarbit nu iaste vreame. Ci, s ai da
pre oa. cate 10 costande, nu se va putea gäsi nimenile.
lar, de vei fi dumneata. IngAduitor pAn'mai Incoleà, s'A se
mai faa iarba, sA poatA paste vita, eu bucuros cit o voiu
trimete la dumneata., toatA lana catä voiu avea. Si, cum am
grAit intAiu, tot de acea tocmealA mä voiu tinea, cä voiu
lua pentru MIA mardet, postav, tipsii, clondire, sfesnice
adAugim, dupA o scrisoare anterioarA: fluturi" de ii ,
de toate acealea voiu lua in pretul lânii. Numai sä fii
dumneata ingiiduitor preste puting vreame, pAn'se va de-
reage calea si se va face iarbi. Deci eu o TOill trimete la
dumneata. lar acum nu putem nici cum, cumuli va spune
omul dumnetale din gurA2." Iar altä datA in April,
aratit cä potopul de iarnA" a urmat pAnä adanc in zilele
primtíverii, slAbind vita lui si a Romanilor lui. Lanä avem
multA i bunA", serie boierul nostru tot tigare (tigaie),
de an 13i estimp. Ci, deaa veti zice dumneavoastrA sA
o aducem si o veti lua, eu sä trimit sä o aducl toatit la
Targoviste. Deci sä trimiteti omul dumneavoastrA cu cre-
dint& sa tocmim aicea la noi, la Targoviste. Deci, deaa vom
putea tocmi, eu o voiu aduce Oulu. Ruar, i eu nu voiu
sit ieau bani, ci tot negot d'e ce ni va trebui, 'de ce vom
scrie la dumneavoastrii. lar, sit nu yeti vrea dumneavoastrA
sA o luati, iar sä ni dati stire sit nu o mai pornim de

¡bid, p. 40, no. 3.

Ibid., pp. 46-7, no 1.
 265

zacas6,, sg, mai imblam Cu dânsa purtad-o alud i". ,,G-

amara" domneascii. vindea, t3i. ea, cu povara, lila, de Dobro-
-gea, alb1"2. Caii se desfaceau numai inflimplator, afara,
cum vitzurAm, de caii turcesti: vXduva lui Constantin CApi-
tanul Filipescu oferia judelui brasovean &Fi vitndit calul
rgposatului, cal btm, frumos, mare venia ce-1 tima pentru
sdumnealui, ina,t, vitzandu-1 megutiitorii, venia de cerca pre
dumnealui ca sà.-1 vândI, si A m5.1 crezi dumneata cirt. i-au
da si mai bine de lei 100 si nu au vrut dumnealui s'a,'-1
dea" 2. E interesant A se stie a Turcii din popor cumpiirau
'din Tara-Româneasca, Pe preturi joase", cal de povafti4.

O noul ramurg, de negot e a vinurilor muntene, ca,re in-

,cep a se face in cantitate mai mare, pentru export, abia
In a doua jumiltate a veacului al XVII-lea si cárora li da-
toriau o parte din proprietatea lor $cheii asezati, cum se
-va vedea mai departe, la Campulung 5. La 5teránesti, l'ing5.
Pitesti, eran viile Postelnicului Constantin Cantacuzino, la
'Scáieni, ale Blillicenilor : din aceste locuri triraeterea peste
granita era mai usoarh, pe drumul vechiu al Prahovei5.
La 1651 vinul cel bun se vindea cu 60 de costande ori,
alte ori, cu 9 dutce (vadra romäneascli; era si vadra un-
gureascii), pretul rupandu-se" la Brasov chior; se adaugia
nlema" carului, futre o costandA si 12 bani de vadr5.. 5i
-egumenii erau printre vânzastorii de vin. La ampulung a-
nume negustori, dintre cari cunoastem pe Valle cupetul",
se ocupau de aceastil, ramur5, comercialV.
Când si când se trecea miere si ceara peste munti 8. Grane

1 Ibid., pp. 47-8, no. 2.

' Ibid., p. 49, no. 4.
3 Ibid., Tm. 304-6, no. 8.
4 Acte $1 fragmente, 1, p. 50, nota 3.
5 V. condItIlle de vin5rIcht pe care le f5cea DomnIa tuturor or4e-
-nilor, In Magazinui istoric, V, pp. 342-3 (anul 1636).
6 Pentru calea, paralell, a Teleajenului, Brafovul # Romanii, p. 182,
'no. 11. Drumul Prahovel §i In Soc. Brasovului, 1. c., p. 113.
7 Brafovul fl Romanil, pp. 40-1, no. 9. Cf. qi 'bid., p. 305.
8 !bid., pp. 40-1, no. 9.
 266

nu se lasau a trece dedil foarte rar, in cas de prisos. De,

obiceiu lusa le luau Turcii, ei obisnuind a pune mierea,
in supe si aproape in toate felurile de buca.te si. inca si in.
serbeturi",--si un raport venetian de la inceputul veacului.
al XVI-lea spunea ea n'ajungea mierea peschesului (si a
celui ardelea.n), ci se cumpara, si de laparticulari, prefe-
rindu-se totusi pentru bucataria Seraiului mierea, mai cu-
rata si delicata", din Candia a. Ma duseasam de la soroc"
serie un fecior" al Logofatului Paraschiva la 1630, srà,
tocmesc neste miare cu cesti negustori, sa o iau, din
mieraria" domneasca , ca ne grtibia Turcul cu miare2".
Turcii balgii" (ai mierii) jucau rolul de capetenie intre-
cei ce se gasia in tara a, date fiind mai ales si cererile ne-
contenite ale stapanilor. Vedem chiar pe cutare egumen ce-
raid sa i se ingliduie lui a scoate ovas de la Brasov4. Ne-
gotul de peste era in dedidere, dar, precum am vazut si de
aiurea di se cautau pesti in Capitala munteanit, intampi-
nam o dilatorio in 1683 ca sii se cumpere moruni la Mi-
nare, pentru principele Ardealului, Apafte.
O inzem_nata ramura de export o formau j'usä articolele
aduse din Turcia: ciocarlatul", carmasinul,--cum s'a vtizut
mai sus, bogasia", in baluri", bumbacul netors, abaua,
astariul. Erau pentru aceasta negustori anume Romani, ca
Parvan de pe la 1660, care mergea la bumbac" peste Mi-
nare si-i ducea la Braseiu", lar, cand era prea scump
dupti socotinta lui, venia cu abaua, care era cam ieftenti";
el desfacea bogasia rosie cate 2 talen". Era un om bogat,
avand agentii srti, cutare Necopoian", din Nicopol, ori
Sarbul" Iovan; mergea si prin Polonia cu marfurile lui
orientale. La Brasov corespundea de-a dreptul cu Catrina?
Vel Judeceasa", sotia judetului 6. Orezul, veche malla der.

1 Acte # fragmente, 1, D. 50 sl nota 3.

2 Studil O doc., IV, p. 19.

9 Stolca Ludescu, In MagazInul iitoric, IV, p. 311.

Brapvul fi Romdnil, V, p. 30, no. 1.
9 Socotelile Bravvalul, I. c., p. 225.
Bra Fovul fi Romea, pp. 52-3, no. 1.
 267

import de la noi, era adus si de Turci Cámara vindea et.

tutun 2, piei arggsite 2.
Matei Basarab carea de la veeini mai mult postav pentruA
ostaeii sal iubiti, dgrabantii", i pentru Curtea intreagg,
pe care, dupa dating, el o imbraca": nu-1 comanda anume,
trimetea omul .sä. cumpere din stocul totdeauna.
disponibil. O parte macar se ataja in bani gata, imediat
Alta ori, Domnul dgdea lana si fixit terminul de predare,.
prin Maiu, and iaste vreamea sg-1 dm dargbantilor"; se-
intampla ca meeterii zaboviau, cerand sg fie amanati pana/
Ja lana nona", i atunci Matei se supra rgu pe dallen, a-
menintand ea, va trimite lana intrialta. parte, de ni se va
griji lucrul nostru, deaca. ei ne dau de atata zmentealg".
Dar, deacg au etiut ei atata zgbavg, eaci nu ni-au spus de
atunce, sg ni fim &Wat lucrul intrialta parte, sa, nu avem,
atata zmintealg" 4 ? nostri 5ed aici de aetept
nu se pot duce pre la lucru, c. acum iaste vreamea lucralui.
casei", din pricina acelor oameni fgr' de nicio omenie" 5._
..Cum am luat i alta data postav de la dunmeavoastra
tot s'au platit pana la un ban", seria Vodg. la 1651, aeij-
derele gi fICUm iat vena trimite dumneavoastra toti banii
deplin, cati vor faca e". Cand se fama zabavg cu implinirea
banilor, era cate un prieten la Curte, ca puternicul Clucer
Soco!, ei el un client al Brasovenilor, care se ostenia
grabee.sa lucrul
Sfoara se cumpara pe atunci, dupg tocmeala", dupa co-
manda. deci, ate 3 florinti, 2 costande" suta plgtindu-se cu
bani de argint pecetluiti, cgrora jupanii" li rupeau pe-
cetea."8.

¡bid p. 54, no. VI.

2 Iba., p. 49, no. 4.
Ibid.
Ibld., pp. 58-9, no. 5.
5 Iba., p. 59, no. 6.
Ibld., p. 57, no. 3.
7 Ibid.., p. 58, no. 4; Socot. Brafovului, I. c., p. 229.
Brafovul Romdrdi, p. 79, no, 1.
 268

Mai gasim hamuri, tiparite" i cu cosoaie" pamant

?pentru sticlaria" lui Matei-VodV, samante de floris, cuie
de sindila si de leaturi 4, de care se fame o mare consuma-
tie mai ales In Moldova, mide se construiau mai mult.

Mai numeroase si mai insemnate ramtineau si in acest

timp articolele de comert ce se exportau din Moldova. La
sfar$itul veacului al XVI-lea, un geograf italian bine inf or-
mat da o lista care se potriveste i pentru toata epoca noa-
stra: grtine, vinuri, care se due in Rusia si Polonia, piei
de bou, schiavine, ceara, nacre (se fac peste septe roiuri
pe an de stup"), butelii aiasch0 de radacini de teiu, pre-
tuite penau frumuseta vinelor, carne uscata. de vaca, le-
gume, unt pentru Constantinopol, f Ara a mai pomeni mus-
ca.telul i malvasia din Candia, care tree &are Polonia si
Germania si de la care Domnul are un venit mare, iar locu-
itorii folosul de capetenie al carausiei" 5. E adevarat di. nu-
mai untul din Moldova mergea la Constantinopol, ca si cel
din Gaffs. 6. Si. se poate adaugi saul i salitra, lemnele
granele. Cat priveste oile, Bandini citeaza boieri cari aveau
pima la 24.000, din spot a, foarte cantata, cu coada groasii,
si el adaugl c In fiecare an atatea se scot de aici pentru
-masa Imparatului turcesc si a Pasilor, incat vazandu-le ai
.crede ca n'a mai ramas ceva in Moldova t". Apoi pesti
sant asa de multi, incat mai multe mil de cara. se duc pe
-an in Podolia, Rusia, lIcraina i Ardeal a".

In ce priveste aceste marfuri ce mergeau In jos inttim-

Ibid., pp. 88-9, no. 1.

2 ¡bid., p. 108, no. xn.
3 ¡bid, pp. 110-1, no. 3.
4 Socot Brapvului, I. c., p. 232; supt $erban-VodA (pentru Cotroceni,
.de sigur): soli Schindel-Nagel kauffenn.
3 Bolero, I. c., p. 96.
Acte fragmente, I, p. 50 si nota 3.
Pp. 300-10.
3 Ibid., p. 310.
 269

pinäm fireste aceiasi lipsä de izvoare ea pentru comertul

muntean. IntAmplarea aduce ins'ä. cit ni s'a pilstrat o eä-
latorie de negustor italian, venetian, a lui Tommaso Al-
berti, care %ell drumul biitut de atAtia citritu$i singuratect
si de atAtea caravane pe acest timp, la 1612.
Plecat la 26 Novembre din Constantinopol, unde venise-
pe Mare, atingänd Zante, bogat in stafide si smochine, si
Claios, häntuit de ciumit, el stä längl poarta de Adrianopol
douit zile a douä nopti, in viint si. ploaie de toamnä, pen-
tru socotelile vitmii impärätesti, migäloasä si supiträtoare.
La Podul-Lung, vede chervasaraua acoperitä. cu plumb. Un
popas 11 duce la Selimbria-Silivri, altul la Ciorlù, tärg
mare", al treilea la Burgas, Liu16-Burgas. Peste doul zile-
intrit la Adrianopol, oras foarte vechiu, dar urit" : alit-
torul duce frieá pentru un renegat, caStigat din nou la cre-
stingtate, pe care-1 avea cu dänsul. Popasul urmator e la
Derbend, sat bulgäresc cu tot numele säu autentic turcesc,
si a doua zi se trece printrIo ptidure bantuitä de Bulgari, pe-
trecändu-se, cu wait bunä, chiar noaptea in mijlocul ei; si a
doua zi se räsbate printre copacii codrului, pe drum foarte-
räu, cu ploaie", pentru a se ajunge la Aidos, vechiul Aetos,
insä un vechiu cuib bizantin urit, färZt ziduri mari". Dupä
un munte foarte greu de suit, hack trebuiau zece pärechi de-
cai ca sit tragá un car", popas --- erau unsprezece zile de-
drum acuma inteun sat nelocuit EA ars de Tatari, cari
adesea" din Dobrogea lor Jac nitväliri (scorrerie) In
paguba drumetilor si pradit satele si alte locuri, cum li pla-
ce". A doua pädure mare $i un räu care se trece de treizeci
si noult de ori". Intr'un fund de vale, un sat bulgäresc cu
locuitori bolnavi de reumatism, idropisie" pentru dru-
metul nostru din causa aierului räu". Apoi douä zile
de odihnit in vechiul Provaton, acum 'Pravadi al Turcilor,
hitre munti foarte innalti, in $es, fir% ziduri". Se dreg-
car'äle, se string merinde; ploua.
In a saisprezecea zi de cale se ajunge la un- alt sat prä-
dat de Tatari. Cgräusii eran Turci Moldovenii ineepu-
sera a se imputina acuma , si, fiind ziva de Bairam, ei /ask.
 270

itot si merg in oras ca A. se bucure cu cei de legea lor. Ne-

gustorii Riman intr'un vant de munte, in frig mare si
Nant", la opt ori zece mile de oras, flamanzi, de si cu bani
in buzunar. Dupa Bazargic Dobriciul de mai tarziu al
Bulgarei libere, oras turcesc, in ses, urat si farsa zi-
,duri", se intra in Dobrogea, atingaindu-se cel d'intaiu sat,
,,Carages" (Carali), in ziva a noutisprezecea.
Mergem tot prin sesuri, care sant asa de intinse, inciit
par o Mere pe uScat, de nu se vede clec& cerul $i pamantul,
fara zare de copac. Drumurile sunt foarte upare de ra-
tacit, de si. sunt oameni cunoscatori, din pricina marelui
numar de urme ce sä vad ale caralor, unul trecand pe unde
a trecut altul. Si am gresit si noi drumul de doua ori."
Dupa, satuceanul Biulbiul, se lua un &aran§ dobrogean
.anume. La Carachioiu era, ca intr'un targ mic", o cher-
-vasera," ca o manastire". In Strangea vecina, sat foarte
mare", da pentru intaiasi data. de Romani i.
A doua zi se intalneste caravana Poloniei", care mergea
da Constantinopol : multe cara, carausi, negustori. Indata
Cavacci, sat mare", apoi Sobaali" (Topalu) altul pe Du-
nave.
La Macin e schelea Dunarii" si vama turceasa. Des-
carcaram toate carale, platiram vama, scaparam de acel
.neam blastamat al Turcilor, dar cu multe greutati, si ne
.cotorosiram si de acei sireti de carausi turci ai nostri. Se
trecea cu barca : si, lasand Turcia, intraram in cretina-
'tate". Parä a se atinge Bralla turceasca, se innainteaza spre
Miazanoapte, pe apele raului.
La 3 Decembre o luna farit cinci zile de la pleca,rea
.din Constantinopol, se vad Galatii. Descarcare a mar-
furilo-r, dregere a baloturilor, cantare le carausi. Ca multa-
mita lui Dumnezeu, o molida romaneasca. Calatorul se
simte foarte bine; merindele sunt de o ieftinatate neauzita :
imoruni proaspeti (si spetele : sturione=esiurgeon, luccio)
i .Giungesslmo a Straggia, villa grandissima, abitata la più parte da
Valacchi6; 1. c., p. 22. Cf. alitoria din
1677, Acte fi fragmente, I, pp.
193-4.
 271

ye nimica., iepuri ale 5 solizi unul; puii si gOinjle le nil:flu-

.ra,serli, cu citeva zile innainte, altii (se dIdea lupta intre
Constantin Movila, care azu in mânile lory si omul Tur-
..cilor, Stefan Toma).
Drum mai departe, pe o luna, cu frig strasnic. Patru zile,
cu calituzg, pe drum pustiu : niciun sat nu se intimpina.
Vara, erau ins& aici intinse anvil de grâne, pe care le no-
teazg Italianul care intovärasi la 1671 expeditia lui Mo-
'hammed al IV-lea in Polonia, Cornell° Magill j. BOrladul,
unde se opreste, e in ruine : Tatarii au trecut pe acolo
pesto troj ani multimea din Ballad, unigi cu cativa boieri,
va ataca pe Polonii rOmasi aici, in apararea causei ultimului
dintre odraslele lui Ieremia Movi16.2. Dincolo de oras e, si
.dupg, mlirturia documentelor tOrzii, drumul cel mare im-
ptiratesc" trecând peste apit 8.
Alberti e a doua zi la un sat Zizzaar" Si urmeazà dru-
,mul, care aici e neted si sigur nicio plângere deal de as-
Trimea mare a frigului IA noaptea intreagii, cela ce n'ar
fi indrOznit dincolo de Dungre. Incà o zi, si, la Vasluiu, Ita-
gianul vede, intre multe case", neatinse de Tatari, bise-
rim f3i Curtile Domnului Moldovei, dar cu totul ruinate".
Ruinele se pastread, ca sfintenie si de Vasile Lupu, si,
,cand el fAcu la 1655, miingstioara de la Corbul,in hotarul
alugOrilor, liingto, Vasluiu", 11 vedem poruncind sA. nu se la
pietrele de la Curte din Vasluiu", clici nu e cu cinste" 4.
A treia zi, marea pOdure moldoveneasca, in care totusi
-se peate urmii cala, cu tot crivittul si ploaia, ca si in ziva
urmItoare. Aici se stria. drumul : ,,ese parechi de boi n.0
' pot trage un car" ; nu e de mOneare, si lupii ur1à gTozav
imprejur. Abia in seara zilei a treia se isprXveste infrico-
satul codru al Dobrovittului.
Tot pe drum ritu se ajunge la Iasi, la capiitul sOptilmOnii
i P. 420. Cf. Ibid., p 447. Cu privire la aceastA carte si memoriul
,mieu In Analele Academlei Romanee, XXXIII, p. 35 si urm.
i Acte fl fragmente, I, p. 54.
8 Uricariul, XXIII, p. 403.
4 GhlbAnescu, Surete ;I izvoade, III, pp. 325-6; LApedatu, In Bute-
iinul Comisiunii Monumentelor Istorke, 1, pp. 47-8.
 272

a cincea dupa plecare. Oras fara ziduri, cu vre-o opt miii

de case, toate din lemn, cateva biserici, miele de piatra,
dar parte sunt ruinate de razboiu"; Alberti nu inseamna
baia turceasca, admirata de Zamoyski, cladire de piatra in_
stil asiatic1, ci numai Curtea,, de piatra, cu gard de lema.
imprejur. Vede pe Tomsa, cAlarind, in rosu, cu buzduganul
In mina, aviind 500 de archebusieri dupa dânsul. In oras,
mare murdärie, mult noroiu : e foarte greu de mers". Fe-
mei harnice : orasenii au datoria de a primi in gazda pe.
negustorii straini, si o fac cu multi', prietenie.
La 20 Decembre, calatorul, diruia i se inchinase cu pa-
harul de sotia oaspetelui, pleaca, pe zapadit. Drum de zi ei
de noapte, dupa cara, care fusese pornite cu doul zile.
innainte. Se trece Jijia pe ghiata de ai lane,: Cristesti,
in Tinutul Iasilor, era marele pod din jos, cel mare, pe
unde tree carilusi"2 si se ajunge la Stefanesti, unde erau
acum 2.000 de case, länga biserica de piatra, ei o mie de sol-
dati paziau pe Poloni. Douä zile, drum pustiu, fara apa
pentru vite, fara lemne de in scalzit ; pamântul e acoperit
de lacuste inghetate. De Craciunul catolic se trece Prutul,
care nu inghetase si pe apele crecute ale cantle crivatut
ridica valuxi. Trebuie o z intreaga pentru a strecura ca-
rale. Noaptea, vântul taie fate"; nu e foc, nici hranti, mid,
vin. Drum de noapte pitnä la Hotin, fara a se intfilni vre-
un adapost. Inc,ettind crivätul a doua zi de Craciun, se co-
boara dealuri rele" si se Intl% in podgradul" hotinean,
ars ai pradat de Poloni, cari se aflau in frumoasa eetate",
amanetatä lor pentru 100.000 de florini, in care ramaserä
cativa ani Ina, Vita la pacea cu Turcii.
Nistrul inghetase, si astfel se trece pe Camenita, unde
e mai multa piatrit decat in Moldova, dar acelasi noroiu.
CAteva 7ile de Odihnit rlisplatesc de ostenelile indurate. Sase
zile de drum duc de aici la Liov, a earui descriptie nu

1 Heidensteln, Renun polonicarum ltbri XII, p. 318; reprodusl In

Icirga, Istoria Armatet, I, p. 397, nota 3,
2 Uricartul, XXIII, p, 196.
 273

e aici afara din locul ei : Orasul nu e frumos, casele a-

coperite cu sindrirä (asse); e foarte mare bielsug de carne, de
pui si de pesti de baila'. : se bea bere", aci interesant
pentru negotul pe care-1 filceam noi cu acest articol
vinul e foarte scump ; femeile se ingrijesc de praviilii si
fao toate negoatele; e obiceiu a se saruta intre ele femeile
pe sträzi si in case, cu multa' prietenie 'si familiaritate".

Intorsul la Constantinopol e povestit cu aproape tot ataca

amänunte. El se face la 23 April abia. Pentru marfa tur-
masa se luaseriL bani si cutite. In cale, Adam Sieniawski,
Palatinul regatului, däruieste lui Alberti o päreche de cai
pentru radvan; Italianul se oprise la mosia marelui nobil
polon, cu care avea afaceri. O padure e plinä de hoti, si
un caltiret fusese despoiat si batid. Neputandu-se astepta
prea mult caravana polonii", se ieau opt oameni de pazti.
La Camenita, dupti o saptämtinii de la plecarea din Liov,
se face strangerea carAlor caravanei pentru a merge la
Consta.ntinopol".
Dup5. patru zile ea pleack O compun 60 de cara.* mari,
toate cu cAte 6 Cal de car, pline de felurite marfuri, precum;
soboli, rítsi, bltini de iepuri si alte piei, postav ercvnzois¡
(cremisi" in italieneste), cutite si multe alte lucruri, toatie
Cu destinatia : Constantinopol". Si negustorul isi ureazii
paz& huna de la Dumnezeu : Domnul s'A ni dea calAtorie
bunti si s'a% ne ptizeascit de ucigasi !".
Se merge räpede acuma, pe drum inflorit de primävarä :
zi de la Hotin la Prut; o zi popas la Steftinesti, in dou&
zile la Iasi; o zi pita.* la Barlad, unde porneste o furtunti;
zi pting. la Galati. Varati la Macin, unde, data aceasta.,
se stä cinci zile.
In pildurea cea mare a Balcanului", un car cu treizeci
de saci de &te 500 de galbeni turcesti, reali sau sultanini,
cu soboli si altele, se dri. de rApti, oprindu-se in copaci. Prin
Aidos si Selimbria se ajunge, la 1-iu Iunie, in trei siiptii-
mani la Constantinopol.
Alberti porneste apoi cu a treia caravana', in sus. In cinci
1s
 274

saptamâni e iarasi la Liov. Vede a,cum si bAlciul cel

foarte mare" de la Jaroslaw, pe care-I stim plin de Mol-
doveni. De aici se aiunge la Cracovia, la Praga, la Niirn-
berg si., grin Coira Retilor, la Chiavenna, pentru ca, priu
Milan, sit se intoarca la Bologna, orasul situ.
Inteo nota ultimä' in sfArsit, el pomeneste o calatorie pe
uscat care se facu in 1621 de la Constantinopol la Venetia,
dar care, nedescrisa, nu pare a fi atins terile noastre j.

Acest drum de comert. pe la Macin-Galati nu era asa de

vechiu. El inlocuise pe altul, care era intrebuintat si de
calatorul frances Fourquevaux si de Englesul Henry Aus-
tell, venit cu pasaport turcesc la 1586 si care dela Pravadi-
unde se putea ajunge si din Vara, dupa un parcurs facut,
de la Constantinopol, pe Mare,ducea la Isaccea, pentru a
se strabate Basarabia-de-Sud *'i a se atinge Prutul la FM-
ciiu numai, cela ce daduse insemnatatea, aratata mai sus,
a acestui thrg. Le la Falciiu se trece la Iasi si de aici prin
Stefanesti la Hotin si Camenita 2.
Si aceasta stare a drumului de negot se pastra phna la
sfir5itul epoc,ei noastre, Ong, in vremea 'and razboaiele
turco-polone tulburara greu si pentru multa vreme, apoi
distrusera pe incetul ac,este legaturi. Venind la Galati, cu trei.
patru biserici mai mari, unde asteptau pentru proviziile ex-
peditiei eice turcesti din Marea Neagra, Cornelio Magni
statu douà zile, facand cunostinta parohului de la biseri-
cuta catolica, un Conventual din Casa Rossi de la Pesaro.
din Italia lui 5 ; se satura si el de racii iefteni, chte doi,
trei de mica moneda papala care se chiama giulio, un. ha-
nut. Urcandu-se catre Capitala Moldovei, impreuna Cu os-
tasii Sultanului, el vede Barladul, care-i pare, ca si Vasluiul
un satucean Tau alcatuit i", dar in cel d'inthiu si ochii lui
, O. c. Partea privitoare direct la RomAni, In Cdldtori, ambasadori si
misionan, p. 10 0 urm.
3 Hurmuzald, XI, p. 195, no. CCCXL Cf. §i ibid., p. 194, no. CCCXX.
51 cAlAtorul polon citat la p. 270, nota 1.
3 P. 448.
4 Casall mal acconci ; ibid., pp. 447-8.
 275

ase opresc asupra bisericii vechi de pietre masive, foarte-

inareata, dar aproape toata in ruina". Pe un drum de ca-
teva ile printre campii pline i placute, dar necultivate".
cu sate distruse toate i nelocuite", unde totusi insotitorii
lui la intoarcere gasesc hrana frageda, ucigand cu batul
gainile i ratele bietilor locuitori in credinta cä Green'
nu se conduce decal cu batur , el ajunge la Iasi, care-i
rasa re inainte cu turnurile a douä dintre bisericile sale.
Gäseste si el casuliile de lemn ale orasenilor, gardurile tuni-
qe, din mijlocul carora se ridica locuinta domneasca a lui
Duca-Voda al aril interior macar nu-1 lauda, cum lau-
.dase Bandini interiorul Curtii lui Vasile exte-
riorul e, zice el, ca al unei ferme de Una Bergamo unde se
lace branza. Aceleasi strade noroioase ca niste cloace ori in-
mabusitoare prin praful lor ridicat de vant in nouri; dar a-
cum ici si colo s'au intins poduri de grinzi prinse cap la
.cap, care impiedeca lumea de a se inneca in apele murdare.
Aceleasi mari biserici de zid, in care e ascunsa acuma prin
-sipete averea locuitorilor mai bogati. Aceiasi oraseni primi-
tori, cari, Ma a fi prea mult siliti, iese la fereasträ ca sr. vada
pe Sultanul melancolic cand se primbla calare prin cuprin-
sul cetatii lor ; aceleasi femei farä frier, de strain, care scan-
dalizeazit prin voiosia lor vioaie pe acestalalt oaspete.
Dar el nu intalne*te decal ici si colo oameni de legea ori
chiar si de rasa lui. lata, dincolo de o imprejmuire de lemn
ca la taranii din Italia", Iesuiii poloni, a caror gospodarie
4:1 cunoastem prin socotelile latine ce ni s'au pastrat: bietii
-oameni sunt bucurosi ca gazduirea Italianului Ii scapa de
.contributia obisnuita de orz, grau i unt pentru ostasi ; casa
4or de paiantä fusese de curand pradata in rascoala lui
Hancu. Lana oras poate, de fapt, la Cotnari sta un
cleva, räu tratat, episcopul catolic, pe care Domnul
Meuse anume sa vie anul trecut. Duhovnicul lui Duca e un
preot din Paros, care vorbeste italieneste, aratand cu la-
-crami cat e de miscat de amabilitatea Sultanutui, care,
trecand prin oras, salutase, cu atata indurare, tot poporul"...
'Se mai descopere ici si colo cutare caluar din Sifanto apar-
 276

linand familiei Gozza.dini, catare altul, fugar de pe flota ve-

-netiana. Ceasornicarul lui Aroda e un Frances il cunoas-
tem, Caillié, care primeste un scud pe zi
Dar malicul lui Vodrt e un Evreu aNeamul cel nou a in-
ceput a patrunde, insá negotul nu e ocupatia lui de cApete-
nie. Evreii ce locuiesc prin aceste párti (in que' coutorni)
au inventat i innoit, cum fac pretutindenea, nesfArsite an-
garii, ai crtror arendasi fäcându-se, se servesc de ele pentru
a suge s'angele bietilor supusi, ajutati de autoritatea Dom-
nului; sunt in cea mai mare parte din Polonia si intrebuin-
teazá cele mai eaparete mestesuguri pentru a aptt'sa in fo-
losul lor pe oricine e silit a li trece prin mâiii a." Vechiio
Evrei spanioli, talmudisti i cabalisti, cu frumoase mime la-
tine, au dispitrut odatà. cu intreg negotul levantin de care-
se tineau, ca i Turcii trtiati la 1620 de Gaspar Gratiani,
In momentul rrtscoalei sale, tovarrtsi ai Perotilor, Chiotilor
Cretanilor acuma doar de-si mai tinea Domnul, ca
Sultanul, un medic din.tre ei, cum e Cohen al lui Vasilc-
Lupu Fugiti de furia Caza,cilor revoltati, acesti Evrei sunt
urmáriti apoi la Iasi, in. 1653, cu prilejul nuntii lui Timu
AjULIS sot al Domnitei lui Vasile Lupu, Ruxanda,
de victimele lor, pe timpul ciind nobilii poloni arendau la a-
semenea .,arAndasi" dreptul de a vinde horilc (rachiu) si de
a face camart in dauna tAranilor ruteni. Pe mosia canta-
cuzineascti de la Popricani pe dijia in.tAlnim, tocmai pe a-
ceastri. vreme, subt Gheorghe Stefan, pe cel d'intAiu orân-
dar" evreu din Moldova, Moscu Jidovul, asezat pentru a face-
aceiasi meserie, care, pentru moment, nu inseamna, nimic co-
mercial decitt prin faptul cá orândarul are a dreptul de a
va'nà," helesteul, vanzand pestele in Iasi a. Pe la 1673 numai
1 ¡bid., pp 441-2.
2 Ibid., p. 443. Un altul, eVaccaresca", lh pp. 942-3.
3 Ibid., p. 434.
Un negustor evreu foarte cult Intl semnaleazA Evrei spanioll de
ace§tia §i In Tara-RomAneascA, dupl un izvor Italian care mi-a rAmas-
InaccesIbil.
5 Starlit # doc., V, p. 32, u-le 150, 153. Pentru rest, studiul nostrm
.1storia E.vreilor in noastre, In Analele Academiei Rom .1
XXVI, op. 172-4.
 277

se strecoara, la Bistrita, unde se intampina parile.

lor
In tot acest timp negotul cu Ardealul abia se mai ur-
ineaza leg'äturile cu Campulungul ale Bistritei au mai mult
scopul de a pazi linistea la hotar si de b. capata vesti fo-
lositoare despre Turci. Nimio nu arata o miscar4
mai vioaie. In curand, pornindu-se greutati i räzboaie,
comer-ciala

Vornicii se plangeau ea locul e pustiu"iata,c =Nam

vom strange si-i vom aseza, la loc" nu-si mai
aduc aminte de cand nu s'a lucrat pamantul ; ei isi oferiau
-eaii pentru pane, caci, nu foarte avem paine"; ceva mai
tarziu sunt silifi a-si vinde i hainele din spate", tam-
tarele de adamasca, blänile de sobo!, dulamele de sahma-
rand, panä i tipsiile de plumb de la masa, ca sá. putem a
ii cumpära ceva pane" ; erau siliti chiar sa-si caute ada-
post peste hotar cu marha i iobagii" lor (ca Toderasco
Nacul la 1684). Ori, la 1685, aceasta dureroasa declaratie :
Sit stii durnneata c tara noastra este piing de osti si de
talhari, cat nu ramäsese sat sau Virg sau mänastire nepra-
data i necajita". Lesii acum lar pradara aceastä sa-
raca de tara", spune altä scrisoare, de la targ de la Piatra
In sus, de au lasat numai pilmantul." Talharii nu mai lip-
sesc", spune a treia, ,,prad i iau tot... Despre Lesi, ic ca se
strang la Trambovlea (Trembowla). Vedem ca nepacea lor
va fi pustietate terii noastre si altor ten i neodihnä ; ce nu-
mai milostivul Dumnezeu ce va vrea, sa faca cu noi." Din
partea cealalta, umblau falsii negustori dupa imbla"
se spune la 1686, prin tara Moldovei Tata,ri : se faceau ne-
gutitori; iar am inteles c'au trimis de la Hanul la Maria Sa
Von,' se taie pre cari vor gäsi pren tarà, ca se fäcea ne-
gutätori i imbla' de robie oamenii; deci acmir s'au dus,
tu-s in tara".
Se strecoarä totusi in vremile rnai bune berbeci de-ai
-nemesilor, piei pe care le desfaceau Vornicii, cate un trans-
port de vita chiar ; se cumparau ori se opriau cai pe
-sama Craiului", ha chiar cutare episcop, ca Teofan de R5.-
Scrisoarea din 6 Maiu 1673, In Hurmuzaki, XV, p. 1351, no.
evIMCCCCLXXVI.
 278

vindea vecinilor cate un cal turcesc, roib, breaz

aringsariu, bun de calgrie 13i de iape incg bun" ; littunoaie.
de peste armenesc" treceau la cetatea Sasilor ; se cumarau
pentru Craiu" i blgni orientale, ca Meerhasen" Negus-.
tori de Suceava, ca Andrei, treceau la Bistrita pentru
aplana neintelegerile.
Balciul se tinea regulat la Septembre 2si cgrgusii" (Ka-
russen") románi sunt pomeniti in socotelia. Amintitre de pos-
tav care sg se fi adus de acolo, nu se intamping, : postav
prost pentru oaste ori pentru sgraci, bobou", care se im--
pgrtia nevoiasilor, ca i clingsi i cumgnace", se aduceat
de la Brasov 4. Se trimeteau de la Bistriteni insg.
tite cu teaca lor sau mai multe intr`o teacg si, in genere,
lucruri de metal: plase de fier" pentru cercuit cargle,
..sape bune mari, de vii la Cotnari", Si mai ales cuie
dranitg, cu 80 de bani mia, cuie de sindrilù, cu 50 de bani,
cuie de lanturi, cu doi formi, plgtindu-se in polturaci, bani
unguresti" ori in lei bgtuti", cari se socotiau 180 de.
bani. Une ori ggsim i cereri de blanutri, ca blana de rtis, do-
rindu-se de Vornici ca negotul sg. se WA prieteneste".
Pentru daruri la Curte se aduceau, dupg strgvechea dating,
ra chin (vechiul vinum subli'matum", vinum adustum"),
ca.re se &idea si la máná.stiri, turte dulci (panes melliti,
Pieffer-Kuchen), iar jupanilor li se trimetea--cum am vgzutr
câ facea, cu un veac innainte, Petru-Vodg. Munteanul
pepeni turcesti, harbuji, din Moldova Exportul de soimi
In aceastá tail se intampiná ultima oarg la 1641 6 (Si Mun-
tenii isi luau soimii pentru peschesul impgratesc din Ardeal>
odatg cu epoca lui Vasile Lupu inceteazg i darurile cele
Studii t documente, I-II, pp. 44-5. Pentru cal, ibid. Restul, In Hur-
muzak4 XV'.
2 Ibid., pp. 48-9.
3 Ibid., p. 53.
4 Brapvul i Romdnil, p. 56, no. 1. Pentru Bistrita, v. lorga, Docu-
men tele Bistritei, ori Hurmuzaki, XV (text revAzut l mai deplin); orlen-
-Urea se poate avea prin tabla lucrurilor.
Ibid.
I Studii ;I doc., I-11, p. 42.
 279

mari la Curtea lui \Tod& si boierilor, de pahare aurae' si

alte lucruri de pret. ()data ins& Vasile-VodX primeste in
dar nu mai putin deck 50.000 de cuie de sindilii, al cAror
cost e socotit la 25 de florini 2. Pentru informatii pang
tiirziu umblii oameni ai orasului de-a dreptul la Jassmark",
Jessmarck", Gessmarck", Iasul lui Voda 8, ba chiar si
pang,' la Prut4, la Hotin si Camenita5, pe sama Craiului"..
Relatiile Cu Brasovul se margenesc la trimeterea de ber-
beci 9, de cai 7, de vin de Cotnari, care era cerut anume S.
Boii apucau, cum vom vede,a, Mtg. cale. in schimb, se cerea
postavul prost, boboul", boboaele", de care a fost vorba
mai sus, obiecte artistice de argint pentru nunti domnesti 9,
tinichea. sau her alb" (franc.: fer blanc)i° si, de sigur, cu-
iele de draniai, de sindilii si de lanturi. Ca agenti ai acestui
negot, restrans si accidental, intalnim acuma pe dregatorii,
une ori Greci, alte ori Romani, cari aveau ocna Trotusului
in sama; ei niceau si comande speciale pentru dansii, adu-
cand din Brasov, de pildii, funii de oca," li.
Din nenorocire n'avern adunate pentru Polonia acele do-
cumente pastrate totusi in Arhivele din Lemberg care
ni-ar trebui pentru a urmgri aceasa directie de apetenie,
a comertului Moldovei mai ales in a doua jumatate a vea-
cului al XVII-lea.

Inca pe vremea lui Petru Schiopul se ctipatase de a-

1 Ibid., p. 43. Unui boler util i se dau pe atunci pistoale; ibid., p. 44.
Un pAhArur (Becherlein) Vornicului de CAmpulung in 1659; ibid., p.
50: ein Kleines.
2 Ibid., p. 45.
¡bid., pp. 29. 42, 45. Cf. Soc. Bra$ovului, p. 107.
Studii fi doc., I-11, p. 45.
a Ibid., p. 48.
' Brafovul fi Romtinii, p. 50, no. 1.
Soc. Brafovului, p. 50, no. 2.
Brasovul fi Romdnii, p. 305, no. 2.
Cf. ibid., p. 92 si urm., p. 95, no. 4.
Ibid., p. 31.
al Ibid., p. 83, no. 6.
 280

gentul la Constantinopol? William Harebone, printeun act

special al lui Petru Schiopul, de la 27 August 1588, dreptul
de a se scoate din Moldova once marfa de once fel, pla-
tindu-se numai vama noastra, adeca de la once lucruri
In pret de o suta de galbeni, trei 5". De si gasim negustori
englezi prin socotelile Brasovului 2 aceasta incercare n'avu
urmari : legaturile cu agentul englez raman politice, de $i
el acorn sprijinul säu cate unui negustor ca Petru Elman,
in afaceri cu Aron-Voda, care Elman insa se vede a fi fost
Sas din Moldova a.
Daca o astfel de linie de comert s'ar fi stabilit a men-
tinut, ea ar fi intarit, cum o racea i marele negot levantin
de vinuri, aromate, stofe orientale, negotul cu Polonia. Asa
face i comertul cu Danzigul, nausea", de la care vin o-
biecte de metal turnat : clopotele de la unele din bisericile
moldovenesti (Cetatuia) i chiar muntene (Mitropolia din
Targoviste), Mute pe la 1650-70 la fabrica lui Gerhard
Benningk de acolo ori a lui Maurer 5. Mai tarziu Branco-
veanu, care platia tipsii de cositor de Dantca" cu un gal-
ben ocaua, declara apriat amicilor si de peste munti ca
lucrul de Dansca tot iaste mai bun decat cum lucreaza
ad la Brasov" 5. Ortii din Danzig, pentru boil ce se tri-
meteau acolo, erau foarte raspanditi si pretuiti In Moldova 6.
Negotul cu Polonia a fost coarte mult ajutat si de diplo-
mele de naturalisare polona, care, incepand de dire sfarsitul
veacului al XVI-lea, agregara la nobilimea regatului pe a-

Hurmuzaki, III 1, p. 108, no. cxiv. V. apoi ibid., p. 122, no. cvn.
Cf. studiul nostru Premières relations entre l'Angleterre et les pays rou-
mains, In Mélanges Bémonta, Paris 1913 sau Histoire des relations
Anglo-roumaines, Iasi 1917.
Hurmuzaki, XI, tabla.
.Mélanges Bémonti, 1. c.; Bandini, I. c.
4 Inscriptil, I, pp. 14, 109, 123. Clopote de 12 Viena supt BrAnco-
veanu, Studii i doc., V, pp. 128-9, no. 51. LucrAri de Danzig In Moldova
lui Vasile Lupu: sfesnice, clopote, in Pavel de Aiep, ed. cit., pp. 13, 17.
Brafovul i Romilnii, p. 64. Se aducea mai Wain si costor curat
de Beau', In Moldova, prin Armen' din Ardeal ; Uricariul, XVII, p.68.
Bandini, I. c., p. 310.
 28/

talla boieri mari ai Moldovei, Movilestii, Luca Stroici, Ion

Banca, Nistor Ureche, ba chiar si cate un Domn, ca Petru
Schiopul. Ieremia-Vodil, cumpara peste Nistru mosia Uscie,
uncle el si ai lui petrecura ceasuri grele de fuga i exil.
In pribegia sa, Nistor Ureche isi cauta de lucru si de castig
aicea, futre straini, luand in arena,' veniturile orasului Ro-
hatin, unde tinea in depozit bani, aur i argint, cele ramase
de pe urma lui Balica, ginerele sAu, i unde avea afaceri cu-
mori j berarii, la 1613 el se judeca aici cu Doamna Eli-
saveta a lui IeTemia pentru 600 de boj pe cari i-ar fi luat
si n'ar fi dat birul imparatului turc,esc", pentru alte sume
de bani i pentru veniturile Orheiului i Cernáltilor j. Se
urma si o judecata intre cele dou'l cumnate rivale, Elisa-
veta a lui leremia si Marghita a lui Simion. Pana la moar-
tea sa, intre Februar i Iunie 1618, Ureche ramasese, daca
nu in rostul s'Oil de la Rohatin, care-i fu luat dupa moartea
lui Adam Zolkiewski2, dar in Polonia, mostenind si pe
fiica sa, Anastasia Balicai, care-i lasa pentru grija pomenirii
suma de 36.252 de galbeni poloni S.
Sifiullui, Vasile Ureche, umbla s'A cumpere, la 1670,
mosia haliciana Zahajpole Sa mai amintim invatatura lui
Miron Costin, ca fiu de exilat, la Bar, petrecerea lui lude-
lungata peste hotare, cetatenia polona a lui Miron-Vocla Bar-
novschi i adapostirea maicei sale, Doamna Elisaveta, in
regat, pana la moartea intre Poloni a lui Moise Movila, al
cärui frate era arhiereul yestit al Chievului, Petru odata
pretendentul Petrascu-Voda i zilele de rastriste prin a-
celei parti ale strainatatii pe care le trái duph defini-
tiva-i izgonire Stefan Petriceicu, Domnul din 1673 si vacluya

V. Barwinski, In Prinos Sturdza, p. 204 si urm.

2 Facu socoteala cat grau, sacara, orz, fan, porci sl oí pierdea prip
aceasta deposedare ; ibid., p. 209, no.
3 Ibid., pp. 208-19.
4 lbid., p. 211. Cf. si Doamna luí leremia-VodP, In Analele Acade-
miel Romane, XXXII, unde, p. 1048 si urm., i acte suplementare despre
Maria ,Jankulina". Urmasi ai lui Corniact traiau In Polonia si pe la
1620; Hurmuzaki, Supl. p. 453.
 282

sa, Mariana Doamna, fiica lui Gheorghe Catargiu, impreunä.

cu cáleva dintre rudele lor din familia Hajdau.
Aceste situatli trebuira sa aiba o puternic5, inraurire *i.
asupra comertului moldovean cu Polonia. Supt Movilesti
hotarul dintre cele dou5, tari pare ca disparuse : Domnii
Moldovei intretineau mercenari poloni, de cari atarnau ; ei
fäceau jurämânt de credinta, incepand Cu insusi Ieremia, la
instalarea lui in 1595, si fägaduisera a plati .tribut regelui
vecin ; Domnitele se maritau toate cu nobili din sleahta,
cari dispun,eau de soarta tarii.

CAnd ajunse la Domnie impotriva Polonilor, Stefan Toma

se grabi a da toate asigurarile negustorilor din Polonia,
de natie polona chiar ori ruteana, armeneasca si evreiasca,
deschizandu-li larg toate drumurile vechi, al Cernautilor, al
Hotinului, al Sorocai 1. Acesta din urma, adaugim noi, era
un drum nou, in legatura cu tendinta de expansiune a
1 ietil politice si economice asupra Tinuturilor inca nein-
destul colonisate dintre Prut si Nistru 2. La 1619 vedem in-
florind balciul din Soroca, la care, cu toata frica, interne-
iatá, de prada Cazacilor, veniau boieri de tara, Armeni, Ta-
tari 3. Aceasta dádu insemnátate politicá si Orheiului, unde
era numai un vechiu turn de observatie militara 4, *i. inca
din 1593 se tineau aici balciuri, la care veniau, pe langa Mol-
doveni, atatia Tataxi si Turci : in acest an, de Craciun, n'A-
N'ARA, Cazacii lui Slobodca, puind pe fuga pe negustori, uci-
gánd o seama de targoveti, prádand averile si arzand casele,
pentru a trece apoi dincolo, in speluncele si ascunzatorile lor,
recolta jafului 5. Municipalitatea Orheiului se constata inca
1 Doamna lui Ieremia-Voc15", 1. c., Apendice, p. 1073. Un pArcglab
de Soroca apare la 1620; Hurmuzaki, Supl., II', pp. 482-90, no. ccxxx
cf. ibid., p. 619-20 O LApedatu, In Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istrorice, anul 1914. Ar fi qi o inscriptie latinA ; Uricariul, 111, pp. 287-8.
4 V, Basarabia noastrd, p. 56 O urm.
' Hurmuzaki, Supl. II', p. 467.
4 La 1559 Intálnim aici pe Alexandru LSpuneanu ; ibid., XV, p. 546,
DO. min.
5 Descrierea acestor scene, In Acte fi fragmente, 1, pp. 134-6.
 283

-prin 1580, cand, lâng5. vatagul" domnesc Turbure, era Pan-

tea Soltuzul, cu cei doisprezece pargari ai s'E 1. Pfiralabi,.
ca Nicoartl. Donici din 1607, isi faceau, nu numai case, dar a
dughene in mijlocul tArgului Orheiului" 2. De aici vine tE31
crearea tArgului clatesc al Rascovului, unde stAtu mult
timp ca vitcluvg. Ruxandra lui Vasile Lupu s.
Dupà, porunca lui Toma. din 10 Decembre 1613, anul
intoarcerii lui Toma Alberti de la Camenita la Constanti-
topol, pArcitlabii din Cernituti, Hotin si Saroca trebuiau s6
asigure Si sti, ajute pe negustori. Numai dacâ ar evita
a ceste drumuri mari, ca locuri de vamg., ei isi vor primejdui
m arfurile s.
Pe vremea lui Rada Mihnea, a fiului su si a lui Alexan-
dru Mas, sfittuiti de un Batiste Vevelli, vechiu oaspete al
I.iovului si negustor de carierä., schimbul de mitrfuri se
facu, fireste, si mai vioiu, intr'o mai mare sigurantil.. Mi-
ron-Vodá Barnovschi era si un mijlocitor zelos al plicii. Po-
lonilor ca Tatarii. Moise Movilit' nu putea A, sprijine in de
ajuns pe negustorul de peste hotarul Nistrului. Comertul
cel nou al Poloniei ajunse deci sil prindX radgcini adanci,
bine inteles intru cal nu-1 impiedecau vremelnic tulburarile
interne ale luptelor pentru tron pang. la stângerea Moviles-
tilor, oil rAzboiul dintre Turci si Poloni care se purtit la
1621 supt Hotin chiar, unde tâniirul Sultan. Osman al II-lea
isi intime corturile s.

In ce statea acest comer t ni putem inchipui : din Mol-

dova veniau mai ales boi, cari treceau pan. la Danzig si
de aici in Europa apuseank ha chiar in Anglia. Se acläugia
I Studii $t documente, V, p. 74, no. xv.
' Ibid., VII, p. 377, 11, no. 1. La 1603, Vasile; Uricariul, XXII, pp..
381-2.
3 V. si Hurmuzaki, Supl. II', pp. 619-20; XV, p. 871, no. mcccxxxvi.
4 .Doamna lui leremia-VodA', /. c., p. 1073, no. xvu. Tul de la S
Octombre el 1si fAcuse tratatul cu regele; Hurmuzaki, Supl. II', p. 369
si urm.
5 Pe acest timp, Iteanil de lAngA Suceava sunt favorisati, iertAndu-li-se
-darea de sAu si de piel; Doamna lui leremia-VodAa, p. 1077, nota 1.
 284

aeaparat si vinul romanesc, precum $i unele márfuri ori-

-entale. La 1627 starostele de Jitomir, care atrasese ne-
gustori turci si moldoveni" la iarmarocul din Jaslowiec,
-opria de la ciobani" 600 de bol, al caror pret fusese rupt"
-30 de zloti bucata 2. Septe ami mai ta,rziu, Moise Movilá fá-
gaduia Hatmanului polon Stanislas Koniecpolski, daca-i re-
.capatá tronul, un venit anual de o mie de galbeni, o sutá
-de boi pentru cuhne" si treisprezece buti mici de vin 2. Era
-deci pe lánga negotul cu caravane Liov-Constantinopol
si unul, mai modest, intre orasele si campiile Moldovei de-o
parte, tsí partile vecine ale Poloniei, de alta. Pentru multe
lucruri Curtea nu se mai furnisa de la Sasi, ci de la acestia-
lalti vecini, spre cari indrepta si noua directie politica : la
1605 din Liov isi aducea Ieremia barde de scris carti"
cerand de la Fria ortodoxa de acolo, careia i se ceda
apoi si venitul domnesc al salitrei 2, si diac de aceasta
ireab'ä.4. Ronittni, Armeni din Moldova, Armeni din Carne-
nita, ca acel Luca, de la care Doamna Elsaveta avea sa
teje in acelasi an 16or, o datorie de 600 de zloti 5, se ocu-
-pau cu aceasta ramurg a comertului polon-moldovenesc.

Vasile Lupu, care-si ajuta, negustorii cu scrisori la dom-

-nii coi mari din vecinatate 6, dadu toata ingrijirea acestei
parti insemnate a negotului toril sale, de si relatiile
-cu Ardealul fura mult mai stranse, gratie prieteniei
personale cu Gheorghe Rák6czy, decat ale Movilestilor si
-ale rivalilor dreptului lor. El vizitá Orheilul in 1642 si 1646 T,
facand zágaz, mori si cladind biserica de plata, a Sf. Du-
mitru, care se p'ästreazá inca' 5.

' Hurmuzaki, Supl. II', p. 573.

2 !bid., p. 611.
3 [bid., p. 536.
4 ¡bid., pp. 343-4, no. ca.xxu.

3 Ibld., pp. 359-60, no. cl..xxxiv.

4 !bid., pp. 621-2, no. ccLxxxlv.
" !bid., XV, p. 1089, no. mmxxv; p. 1159, no. mmcLv.
4 [bid., p. 1159, nota 1. E pomenitA In 1665; GhibAnescu, Surete ;I
izvoade, IV, p. 224. Ar fi gi ctitorul blsericii adomnesti din BArlad;
Uricariul, XXIII, p. 195.
 285

Curtenii din Orheiu, supt pärcalab apärau de Cazacii

aceastä parte a terii aláturi cu cei din Läpusna. De acolo.
fusese mama lui Alexandru Läpusneanu, un Basarabean'
cu interes pentru Basarabia. Am viizut ce mare parte dinL
averea lui o avea depusä, aici. Inc.. pe la 1590, de pe urma.
recunostintei lui .Alexandru fatä, de locul lui de nastere, eran
aici, pe Mg'. doi mari viitali de hotare (la Dorohoiu am
gäsi numai unul 2, pe Una. parcAlab, Toader Cehan, un sol-
tuz cu doisprezece pargari a multi oameni buni ; pecetea.
poartä, o cruce si are inscriptie slavonä, 5.

In Sud, de mult incetase once rost al cetätii Ciubärciul,

unde Domnii din veacul al XVI-lea ta tineau parcalabi,
locul acelora pe cari TurciiIj izgoniserä, din Cetatea-Alba
La 1589 era aici inc.t pArcAlabul, si la 1592 Aron-Vodä tinea
piircalabi i hotnogr` 5. Locul fusese ocupat de Turci, cari-10'
cedaser5,' Hanului Tatarilor, supt care ajunsese un biet sa.t
de 200 de locuitori, Unguri i Romtini, cei d'intaiu singuri
avänd dreptul de a-si suna clopotele, la bisericuta Ion de-
lemn; acesti säteni, cari vorbiau a turceste i tätäräste,
`aveau pvivilegiul de a face negot slobod in pärtile supuse-
Sultanului i stäpänului lor, Hanul 6, dar nu poate fi vorba
cleat de un meschin schimb local.
Tot acelasi ro,st, din ce in ce mai mult resträns &are Tur-
cia singurà, 11 aveau alte trei centre, acum turcesti, din Sud,
care odinioarä stätuserä in calea desvoltárli economic,e a
Galatilor. rfirä a mai verbi de Galatea-Alba', a càrii Insem-
nätate e acum curat militark Chilia abia apare, tot ca o-
La 1656, Apostolachi; Sludii doc , V, p. 74, xv no. 2. Cf. ai ibid.,
p. 402 si VII, p. 377, 11, no. 2. E vorba de Apostar Catargiu; ibid.,
p. 403.
* Unul singur la 1581, Bodeiti: ¡bid., VII, p. 373, no. 9, 1. La 160,
un Chihare ot targ LApusna": ibid., no. 2. Parcllabul Luca, in 1655;
ibid., no. 3.
Ibid., V, p. 74, no. xlv.
4 Chilia i Cetatea-Albd, p. 187.
3 Studii fi doc., VII, pp. 370-3.
6 Bandlni, I. c., p. 330.
 286

cetate de hotar, cu 1.600 de Turci in 300 de case, ori ca.

un oras de pescan, cu 4.000 de mahalagii $i Tatari, Mara
de 50 de case de Romani $i 15 de catolici $i afara de Ragu-
sani drumeti 2, impiedecati 'MA' de a face cuvenita, intre-
buintare din enormele c,antitati de morun ce se prindeau,
ao. incitit 11 faceau e dar corabierilor in trecere ; un vame$
turcesc supraveghia transporturile pentru Constantinopol si
vanzarea intamplatoare 2. Calatarul Connell° Magni pläte$te
la 1672 30 de aspri pe doi moruni in greutate de cate 80
de livre 2. Bar daca se abateau si corabii turcesti sau egip-
tene pentru grau.
Isnzailul, Smilul moldovenesc de pe vremuri, cucerit de
crestini in 1595 $i apoi pierdut iarasi in manile Turcilor,
impuse mai mult lui Pavel de Alep, la jumidatea veacului.
El socoate 12.000 de locuitori, Romani e Bulgari, supt beiul
turcesc pus in fruntea lor : era o biserica a Sf. Nicolae, da-
dita de unul din boierii Moldovei din vremea lui Vasile
Lupu, care el insusi facuse din non biserica Sf. Nicolae din
Chilia 2 , ctitorli care arata amandouä, strangerea legatu-
rilor cu Basarabia ramasa domneasca 2.
Cazlar-Aga, seful fetelor" din Seraiu 6, lua veniturile Is-
mailului; ale Renilor, ajunsi turcesti, dupii Miron Costin, pe
vremea expeditiei Sultanului Osman la 1621 contra Polo
Mei 7 - mkt ce se potriveste cu pomenirea vamesului de
la Reni", ca subordonat al Domnului, inteo carte din 3 No-
Tembre 1617 a lui Radu Mihnea 2 , eran inchinate mor-
I Fer mendzin, In Mon. spect. historiam Slavorum merid., XVIII, pp.
425-6.
Pavel de Ale p, ed. cit., pp. 419-20. Cf. Chilia ;1 Cetatea-Albd, pp.
232-3.
3 L. c., pp. 328-9, 448-9; Pavel de Alep, ed. cit., p. 418.
4 Cf. d. ex. Hurmuzikl, XIV, pp. 193-4, no. cm= §i Memoriile So-
cietdfii de istorie ;1 arheologie din Odesa, I, p. 293 si plana a V-a.
5 De mult Incelase si pescuirea In ,.iezerul de la Cavul4; Studii ;1
doc., VI, p. 661. Pentru aceste lacuri v. si documentele basarabene din
Revista istoricd, pe 1920, p. 88 0 urm.
Magni, I. c., pp. 448-9, 497-8; memoriul citat despre el, pp. 47-8.
T Bogdan, Cronice inedite, p. 192.
8 Studil fi doc., VI, p. 661,
 287

mttntului Profetului 2. Vechea Tomarova, socotitá ca o ,;ce-

tate" de o potrivä cu Lápusna, inc5, de la 1550 2, pierduse de
altfel toatä Insemnátatea ei fatá de Galati, care se folosia
de toata libertatea-i crestiná.
Hotinul isi Ostra vamesul a *i, un timp, insemnátatea lui
nu sazu, cu toate imprejurárile rázboinice ce se desfásurau
In preajma lui si vicisitudinile ce atrágeau pentru dänsul.
Dar, oricum, aceastä alegere a cetátii ca tel al expeditiilor
turcesti trebui sä-i strice de la o vreme. Ceia ce aduse insa
ridicarea, bicä din intgia jumátate a veacului al XVII-lea 4,
a Cernclutilor, pe unde se mergea, de o potrivá in jos, prin
Iasi, la Galati, si spre Rásárit, prin Stefänesti, la Soroca.
Avem, inca de la 1602, un soltuz, Ieremia, Cu doisprezece
pärgari, si vátafi, l'Ana. starostele Iurasco Dracea 5. La 1610
locul de soltuz 11 avea Dobruse. La 1641 Stefan Ungureanul,
Alexa, Lazor, alt Alexa, biv soltuz, erau in fruntea tärgu-
lui 7. Pentru a se intemeia arasul, se atraserá apoi colonisti
si din partile galitiene vecine; de aici limba une ori stricatá
a actelor municipale si numele nu totdeauna románesti ale
locuitorilor, ca aceia din zapisul de la Septembre 1683: Co-
tujchi, Seman Robuletco, Peránta, Veriha sau Veveha, lama
cari apar insá un Arsenie Cozman, fost soltuz, un Zaharia,
un Eremie gil Popei, un Goga Pärciu un Alexa Parciu e
soltuz, probabil tot la Cernttuti, in 1642 inca 5, un Toader

1 Ibid.
I Chilla ;1 Cetatea-Albd, p. 331 Studil fi doc., XXIII, p. 59, no. L'ay.
3 Stati vames de Hotin e pomenit In Documentele Bistritel, II, p. 26,
no. ccvm Hurmuzaki, XV, p. 1356, no. mmccca.xxxvi.
4 In cea d'intAiu, panA la o vreme, ca si in veacul al XVI-lea tntreg,
gAsim numai pe starostele hotarului (Studii # doc., VII, pp. 369-70, v7).
La 1656 erau doi starosti (ibid., no. 2).
5 Uricariul, XXIII, pp. 39-40. Un zapis cernAutean si la GhibAnescu,
1. c., III, p. 73. VAtasi, din 1605. V. si ibid., v, p. 348.
° Uricariul, XIX,Tp. 7.
7 GhibAnescu, I. c., V, pp. 302-3 (209). Se pomeneste dijma grAului
alci lu 1659. V. si Uricariul, XXIV, p. 310.
8 Studil ;1 doc., V, p. 399. Alte acte se pomenesc In studiul mieu
despre chestia ruteanA In Bucovina, Revista istorica, I, no. 3.
 288

Ciuciu si un Simion al Varvarei, un Thunitru Cazacul, un.

Nicola Sireteanul, soltuz fiind totusi Rusneacul, de ori-
gine romaneasca, loan Micutenco 1. Nu era o coplesire de
elementul strgin insa, caci in ac,eiasi vreme trgiau la Snia-
tyn negustori greco-romani, ca Iani din 1698, care avea mosij
la Lucovat, la Berhomete si Pancesti 2. Domnii linean aici
calarasii lor, pastrandu-si starostele 3. In apropiare de Cer-
nguti, la Oraseni, la hotarul terii, supt Sniatyn", pe mosia-
Plladestilor, era, macar la inceputul veacului al XVIII-lea,
un iarmaroc supraveghiat de namesnicul starostelui din
Cernauti 4: se dadea negustori, cari faceau mari pagube
teranilor prin numarul si imbulzeala lor, venitul staroste-
lui, al capitanilor, al camanarilor veniti cu camana lor, cu
bezmenul si ceparia ceia ce se opri, in parte, pe urma,
reservandurse drepturile proprietarului pentru Nlnul &l'u-
rara a uita pe al boierului, care culegea prin oamend
sai cate 15 ori 30 de bani de fieca,re dughianá sau, mai cu-
rand, satra." trecatoare, dupá cum negustorul era de tara
ori strain. Aflgm din cartea de la 1708 a lui Mihai-Vodá.
Racovitg ca veniau aici si negustori din Polonia, Ungaria,
Turoia si alta tari" 5. Dar vamesi de Cernguti mergeau in
Polonia sa clunpere stofe scumpe pentru Domni 2.

Pentru acest mard negot cu Polonia si prin Polonia cu

Europa centrala si apuseang pe care-1 ingáduia din non,.
la 15 April 1658, Gheorghe-Vodg Ghica 7 se fáceau tova-
rasii. Astfel aceia de prin 1680 intre un negustor de tara
si popa aimenesc din Camenita. incheiatg innainte popei
armenesc Mandrul din Suceava, sg inble amandoi sa. negu-
titoreascg si dobanda ce ar avea, s'a* imparteasca, si l-au tri-

i Studii fi doc.. V, p. 71; v. p, 604; Archiva istorial, 111, p. 257.

I Studii fi doc., V, p 404.
Ibid , pp. 399-400.
4 ¡bid., pp. 4 7-8.
s Ibid.
Hurmuzakl, Supl. II, p. 74: Condrea in 1659.
I Ibid., p. 81, no. xl..n.
 289

mies pre popa sit inble a cumpere unt a cal, sg. faca negu-
Vitoria; iar el au trecut in Bistri% acolo si manânc.1 banii
negutitoriului" 1

Se putea face astfel averi mari. Dovadg, norocul Rom&-

nului Gheorghe Ursachi, un al doilea Logofat Mihu, la dis-
tan% de doul. veacuri. Cred di, el e Ursu neguttitoriul" de
la 1651-2, care se judeca atunci, la Iasi, cu Pitarul nadie s.
Inca de la 1670 el avea afaceri in Galitia, vànzand, pana*
la Danzig, potas din prulurile Moldovei pentru care, ca si
pentru exporta de vite, el isi lurt mosii intinse, la Telita, la
Poienesti, la Fantânèle, in Tinutul Bacitului , cu Alexan-
dru. Balaban din Liov, arendatorul vrtmilor Rusiei, jude-
candu-se apoi cu acesta in Polonia, la Stanislavow. Avea
o suma de agenti, si procesul lui ne faca srt cunoastem si pe
alti Romttni t3i Greci amestecati in acest comert nou si foarte
rentabil : Mihail Manea, vlir cu acel Balaban, Ghinea Nico-
lau, Necuke, Becherui, Dimitrie Ipatie, Gheorghe Papara,
loan Mazarachi, Cristofor Ghineavici, Petru Aphendiko
din familia casnicului de la Liov al Movilestilor, poate
chiar fiul ac,eluia , Armeanul Simion Muratovici fami-
lia se aflI la inceputul veacului al XVI-lea *i in Suceava s.
Astfel stranse destoinicul Moldovean o avara care cuprin-
dea. 25 de sate, 8 prisaci, 44 de f glci de vie, la Cotnari si la
Iasi, dourt case si alta cladiri la Iasi, pe Ulita Croitorilor
si, pe lang5, acestea, vite, cal, oi, vinuri, mieduri. La Târgul-
Ocnei se vede ina frumoasa biserica pe care a ridica,t-o
ea mäntistire si a inzestrat-o pentru pomenirea neamului sliu.
Ursachi ar fi dus-o bine pang, la sfarsitul zilelor sale rits-

1 Doc. Bistritel, II, pp. 49-50, no. cccm..ix Hurmuzaki, XV, p. 1397,
no. mmix..xx. Negustorul moldovean adusese ca parte doll sute de
lei §i doi cal".
' Studil ;I doc., XVI, p. 191, no. 34.
3 DupA actele din Hurmuzaki, Supl. II', In studiul mieu Ucraina mol-
doveneascd, Analele Academiei RomAne", XXXV, pp. 350-2. V. §i stu-
diul mieu despre §angAi, Anale", pe anul 1914.
19
 290

platite de Dumnezeu, dacä nu i-ar fi rasarit un concurent

inviersunat si, din nenorocire pentru el, §i atot puternic,
mai presus de judecata, in acel Grec din Rumelia care ajun-
sese pe atunci Domn al Moldovei, Duca-Voda.
Duca se intovarasise cu Stefan Krassowski pentru aceiasi
fabricare si desfacere de potas din budele" Moldovei i. El
intrebuinta deci prilejul plangerii lui Balaban pentru a dis-
truge pe Ursachi, osandit de dreptatea lui a plati nu mai
putin de 4-500 de pungi de bani, care, pentru o datorie a
creditorului insusi, trebuiau sa treaca in manile regelui
loan Sobieski, bun prilej de a capata si o bunavointa
de mare insemnata,te politica. /nchis in turn, nenorocitul,
care purta titlul de Vistier al Moldovei, fu caznit cu bataie
la talpi, gol, in ger, pentru a marturisi o avere pe care n'o
avea. I s'au zgarcit vinele", serie o cronica din acel timp,
si au ramas olog Omit la moarte", ca sa. se stie cii, nu e
bine a fi cineva prea begat in Moldova lui Duca-Voda.
11 va fi atatat pe acest stapanitor tiranic si alta concu-
renta din partea lui Ursachi, aceia pe care i-o acta acesta
in Ucraina, unde Vistierul tinea un agent, pe Grecul Hagi
fiul lui Petru. Din, Iulie 1681, prin vointa Sultanului, care-1
imbracase in vesmant de Hatman cazacesc si mai adausese
un tuiu la cele douti. ale Moldovei, Ducat-Voda' era, in
adevar, t3i doinnul acelei Ucraine, pe care Turcii o castiga-
sera, din mostenirea, lui Bogdan Hmilnitchi si a lui Timus,
printeun razboiu recent. Asezand aici un Caimacam grec,
In curtile de la Ticunovca pe Nistru (romaneste : Ticiinauca),
pe Iani, care-si zicea Draghinici, el incepu sit trateze a-
ceasta. insemnata intindere de pamant ca o mare mosie a
sa, ca o ferma hag, in arendit, colonisand satele si targu-
rile cu Cazaci, dar numai pentru a li vinde miedurile sale,
horilca si berea din velnitele ce infiintase, in acelasi timp
cand porni samanaturi intinse, intemeiè prisaci prmn. poiene
si organisa o mare crescatorie de vite si de oi 2. Ticanovcei

1 Studii fl doc., XX, p. 72, no. yin.

1 Ucraina moldoveneascii, p. 357.
 291

el ii diidu o organisare muncipalil ca acoja din Maldova,

tAciind pargar pe un Cazac, Ivan Goguma, care va fi pe-
trecut dupà," datoria nationalii cu tovarAsii ostaSi, apitani,
sotnici si pisan, de cari era plin noul targ al lui Vodg 1.

Un comert mai departe deciit Polonia se mai facea in

.a,cest Orient crestin, acel ca Moscova. Stina anume ce se
duc-ea acolo. Se urma biteu rara indoiallL traditia negus-
torilor domnesti de bliinuri si dinti de peste. Vedem si pe
Tatari aducAnd, in 1672, la Iasj. Sultanului Mohammed al
IV-lea samuri si vulpi negra 2. Pe ranga aceasta lusa, fignri
ca articol de desfaeere in acele parti, vinul moldovenesc,
pentru c,are acesti negustori se si porniau mai ales din par-
/He Odobestilor 2, mide cultura vinului luase, in dauna Cot-
narului, o insemnatli, desvolta,re. Români si Greci, acesti Ca-
zaclii numiti asa, dupg. turceste, pentru c,;1 treceau intitiu
la Cazacii Niprului cu blane de Mosc", cari duceau
vinate in tara clizaceascX" si saftiane de Bichir", real a
deslega" in Iasi 2, au fisionomia lor particularet, intre ne-
gustorii timpului. Ei ajungeau a pila, la Nejna", la iar-
marocul cel mare din Nijni-Novgoroc12. Panaiot negus-
torul, care visita la 1722 pe boierul de odinioarit Ilie AbAzi,
refugiat in Rusia cu Domnul sau, Dimitrie Cantemir, si
-ajuns, dupA, sAvS,rSirea sotiei, monahul Ilarion ANUA de la
Pecersca. Chievului, era clintre acestia °. In schimb, vetiiau
de se asezau la noi negustori din Rusia polong, ca acel lo-
na chi Sarhorodeanul, de la 1676, care avea pftivglie la Su-
ceava 7, ori ca acel Ioan Adam, negustor din $arhorod",

I Mid., p. 360 si plana.

t Cornelio Magni, 1. c., p. 441.
3 CApitanul domnesc la Odobesti In 1677; Studii ;1 doc., VII, p. 320,
no. 15.
4 Archiva romaneasca, II, p. 257 si urm.
5 Un cas din veacul al XVIII-lea, Studil fi doc., VII, pp. 332-3, no. 74.
6 Studil fi doc., XVI, pp. 108-9, no. y.
2 Indicatie pierdutl.
 292

care cu sotia sa, Ecaterina, dä, mantistirii Bisericanilor WO.

de ughi, 12 piituri si un covor", precum se aratä. in pomelni-
cul slavon de la 1661 1. Si ne intrebtim dacá nu e un ne-
gustor de Sarhorod 4 acel Vasile Cernet din Chihorod"
(sic), cltre 1650, care e martur la o vanzare de sat hotinean
pentru care banii se iau din Studinita, in Tara Leseascr 2.

1 Uricarlul, XXIII, pp. 338-9.

2 Ibid., XXIV, p. 417. Pentru negustori de Szarogrod, v. Hurmuzaki,
Supl. II',
 CAPITOLUL IV
Mate comerciala romaneascA la sfArgtul veaculni al
XVII-lea. Inceputul mini non regim.

Pentru cine cerceteaza aparentele, acele cam doug. decenii

de la sfirsitul veacului al XVII-lea, in care Tara-Romineasca
stapinita pasnic, cu o malestrie superioarti, de Constantin
Brincoveanu, pe cind Moldova se fringe si se distruge supt
-ocupatia polona. sau din causa iiecontenitelor treceri de osti
turcesti, precum i, apoi, alte aproape daub: decenii de la in-
ceputul veacului al XVIII-lea, pia la asezarea definitiva
in amindousa terile a cfirmuirii prin Fanarioti", vreme ce
urmeaza, intru toate, din punctul nostru de vedere, pe cea
precedenta, nu der& caractere esential deosebite de acelea
pe care le-am cercetat i infatisat pin& aici.
In adevAr, la Munteni u.rmeaza legaturile stravechi cu
.orasele de peste munti, si mai ales cu BraSovul, in formele
in care le-am gasit innainte de asezarea in Domnie a Bran-
coveanului. Cind era o recoltä mai bunä la noi, se inga-
duia esceptional exportul de grine la Brasov, de unde se ce-
rea i pinA la 2.000 de galeate de grim pe seama cetAtii".
cind era o seceta, pima se opria", de teamä se nu se pro-
ducä in principat vre-o flaminzie". Cad", spune or1P+A.
Brincoveanu insusi, nu numai spre partea dumneavip..stra
o trag, ce, mai multi, si de spre Tara Turceasca a de sKe
Moldova",. necontenit pradata cautA sa o traga i".
Masura de oprire se lua solemn, dupti sfAtuire in Divan, si
Domnul se apara cg. nu o poate ridica el singur. Se puteau
trimete 'ilia peste hotar alte grtine, meiul i orzul, ctind griul
Brapvul ci Romanil, pp. 42-3, no. 1.
 294

era oprit. Stiri despre exportul de vite i oi, de lana nu mai

avem din acest timp, o lipsit care poate sa nu fie numai
accidental& Masura vacaritului, samii a doua pe vite".
trebuit sa atinga greu ramura corespunzatoare a nego-
lului, i Brasovenii, care-si tineau i ei atatea vite la pasune.-
in tara, se planser& la randul lor, fara folos insl, la 1705 ori
1707 Berbeci se treceau i. acura peste hotare 2, de sateni
musceleni, iar de la Chioajde s vindeau, tot de terani, boj
Cate un negustor, ca Mihalachi din 1717, vin.dea direct ca-
tanelor 4.
Negotul cu vinuri ie,a insa un avant tot mai mare. Ele
treceau, pe calea Prahovei, a Teleajenului, ca i pe la Ru-
car i Dragoslavele, venind de la Campulung, de la viile din
Steffinesti i altele in vecinatate Pitestilor. Vindea judetut
campulungean i negustorii de acolo, ca Vasile cupetul ori
Dumitra bacaneasa din 1697, supt supravegherea ispravni-
cului, un boier mare 6. Inca de la 1691 provincia vecina' se
umpluse de trupe germane, cu ostasi delicafi, cari trebuiau
hraniti cu pane alba de grau si adapati cu vinuri; nenoro-
cirea Ardealului folosia astfel vanzatorilor de produse din
Tara-Româneasca. Pentru aducerea vimmilor si altor bu-
cate" se trimeteau cara anume.
De alminterea Sasii isi aveau acuma viile pe pamantut
nostru, ì judetul Gheorghe de la 1708 putea sA scoata pe
la Valeni dintr`o singura data, de pe locul lui, douasprezece
butt fireste scutite de vamal. In schimb, Brancoveanu izbu-
tise a face sa i se recunoasca dreptul de-a avea casele luz

Ibid., pp. 32-3, no. 3; pp. 68-9, no. 13.

Ibid., p. 126 sl urm., pp. 207-8, no. 13.
Ibid., pp. 172-3. no. 26.
Ibid., pp. 218-9, no. 24.
5 Ibid., pp. 38-9, no. 8; pp. 40-1, no. 9. NegustoreasA era si Samfira
den CAmpulung"; ibid., p. 165, no. 19. 0 mAtusl Maria' cArciuml--
reasA ; ibid., p. 199. Ca negustor, FrAtilA de acolo; ibid., p. 169, no. 23.
Stolca pArgarul; ibid., p. 184, no. 11 El merges la Brasov cu carul.
pentru hranA`; ibid., p. 199.
1 Ibid., pp. 33-4, no. 4.
 293

la Brasov Si isi umplea pivnitile de vin pentru daruri, dar si

pentru vOnzare, de i, la un anume moment, el se apara cu
indignare cä nu e negustor, ci Domn, acesta fiindu-i mes-
tesugul Pretul era, obisnuit, pe la 1700, cum am mai
spus-o de 8 dutce si 2 potronici, ori 9 dutce vadra un-
gureascit
adaugim un intimplator export de peste proaspiit,
vdndut de prospatasi", ori sArat la vaduri' 8, de miere
si de cearti. 4, de piei de bou si trecerea unor produse tur-
cesti, peatru care 11181, in aceasta perioadii, n'avem acte
noul. decit interesantul tarif de la aineni pe anul 1691,
inoit apoi la 1706, din ca.re pastram atunci o forma. gre-
ceasca. 8. Se taxeaza. deosebit : piperul, stiftanele caxe se
aduceau si de la Chilia, impreunii cu morunul, la Venetia
mesinii, blana de singeap, de caplamal", bumbacul prost,
sofranul, samurul in coropce, orezul, lmâile, smochinele,
arniciul, abalele, stafidele, tamttia, caii turcesti. In bloc se
taxau poverile de marfO amestecata, ce veniau scumpe
pan. la 250 de bani povara din Persia, Agem", din
Constantinopol, Odriiu sau Adrianopol, Brusa, Sofia, Tarno-
va i Rusciuc, Rumelia si Venetia. Din acelasi tarif se vede
crt din produsele terii se mai treceau dncolo piei de miel,
de dihor, jder, lup, vidra, ras i vulpe, rachiu i uleiu, ros-
cove, branzti, tutun scumpie, miere, eau, intru cAt nu
era oprit pentru lumângrarie lui Vodti cearO, care trecea
pe la rargu-Jiiului, cu miere nescursO" unt afarii de
cel imparatesc", al Sultanului.
Ca articol principal de import ramanea postavul : posta-
vele ce facem in toti timpii" dupa obiceiul vechiu de
1 Cf. ibid., pp. 36, 37. BrAncoveanu stabilise vadra de Pitesti (ibid.,
p. 38, no. 7).
Ibid., p. 40, no. 9. Cf. si mai sus.
3 Studii fi documente, V, p. 340 si urm.
Brapvul fl Romtinii, pp. 41-2, no. 10.
" Studii fi doc., V, pp. 334-6; XII, pp. 12-7; Hurmuzaki, XV', Apendice.
Se pomenesc, pentru tutunArit, neguttoril caril vor cumpAra tutun
sA facA neguttorie, sA-1 ducA In alte pArti ; Studil fi doc., V, p. 348.
Ibid., pp. 350, 363.
 296

comanda, soroc 13i plata, de treaba slujitorilor nostri",

serie Constantin-Voda la 1697 1: bucata de postav verde,
rosu, albastru, fara, peceti, cu o pecete ori doua, costa ate
13 talen i pol", ate 10 si 33, ate 14 2 ; o parte din bani
dar nu si Mina se dad.ea innainte s. Imbarbatarile" pen-
ti-u mesteri zabavnici ca d. capuiasa deplin" nu lipsiau, de
t3i farsa energia lui Matei-Voda 4. ipentru adaus se trimeteau
pana la hotar, prin ispravnicii de acolo (Si de la Ciimpina),
ori prin stiteni, ca la Rucar r3i. Dragoslave, cara, cu sluji-
tori contra hotilor ori rebelilor ardeleni din munti, cal, za-
blau, de invelit baloturile s. Domnul doria se le intovaxa-
seasca si ate un mester, pentru a se vadi tnaintea lui :
deplin sitnt, nu sitnt deplin", tocmai la coti" ori ba" s.
Particularii aduceau postavfeld" fg breclas", ori postav
bun Pngles", suptire" 1.
Comenzile de sfoara se faceau in aceleasi conditii, platin-
du-se mia de papusi" cu 21 de taleri ° (alta data, suta
de sfoare" 3 florini, 2 costande s). Daca. era vre-o zabavit,
bietul trimes era luat la rafuiala : m'au facut Maria Sa
Voda, ca pe dracul, pentru sfoara, a nici n'am apucat sit
descalec bine, m'au 1nturnat Maria Sa Voda inapoi, ca sa
fie istovul tot de sfoara", schie Draghici Spatarul in 1696".
Arginturile",netede si cu flori"11, eran una din grijile
de capetenie ale Briuncoveanului, un mare iubitor si intele-
gator de arta, care, pentru multele lui ctitorli bisericesti,
avea mai necontenit nevoie de anafornite (tipsii de na-
i Brapvul fl Romanil, p. 60, no. 7.
2 Ibld., p. 67, no. 12; p. 71.
3 'bid., p, 61.
4 Ibid., p. 62.
3 V. d. e. ibid., pp. 67-7, no, 12.
!bid., pp. 70-1, p. 73.
7 Tariful vamal citat mai sus, p. 295.
" Brapvul yi Ronzar:11, pp. 62, 64, 65.
Ibld., p. 79, no, 1. V. st Ibld., p. 80 s1 urm.
70 ¡bid, p. 81, no. 4.
17 Ibld., p 76.
 297

fur6"), de ripide, de sfesnice, de cruel, de potire, de cIdel-

pite i candele, de legaluri de evanghelii, pentru care tri-
metea modèle, duptt, datina, toril, jupanului Gheorghe Mai
din Brasov ori lui Henric Lambru clopotarul, lui Mihar
clopotarul Pentru el insu-si Voda-si comandI hiele a cliror
faptur/, o ariita cu de-amanuntul lui Irimia pecetarul, in-
dicand cum trebuie sä se lucreze piatra, in fatI", ori in
adánc" 2. Se comandau i luceári de sculpturl din plata,
snlinare" pentru puturi 2.
Lucruri de metal mai grosolane figureazI si ele des in
comenzile luí: tipsii de cositor, al arar metal 11 verifica
la primire spoind cu el vase de aroma, clopote, pentru care
trimetea iaräi caräle lui la hotar Ciildgrari veniau si de
peste hotar, Cazaci, Talposipe lângS, cäldärarä seimeni,
cu malla caldtirareasca", supusi däjdii Witafului de sam-
sanà", care in Curtea Domniei Mele direage vaselé ce se
stric5,"
SI nu uitii.m in sfttrsit ate un lucru de pielarie pentru
trIsuri i ca,rIte, fadvanele, dirutele nemtesti" chiar, ce-
rute carItasilor de peste munti, cum era Gheorghe de pe la
1700, diruia i se cerea imperios s1 se tie de cuvasint, el e
ru sine" °.
Tariful 'amal citat sus aratg, i alte lucruri de import
din Ardeal: chivere, in si anepg., stritmIturi, fiere late de
plug, procovete, mazere, streacaguri" san ostranguri",
tete i betele, argint viu si plumb, iarbe de dohtorli"
(care se si exportau), 001, stipun de si erau acum in
siipunari cari fac sttpun i viind sapunul, de sI hrInesc
I V. articolul mreu In BuletInul comislunli morzurnentelor istorice pe
1914.
2 Brafovul I Romanil, p. 96 si urm.
3 !bid., pp. 106-7, no. 13. Vezi f mesterii ce lucrarl la mAngstirea
buzoianA de la Berca pentru Stolnicul Mihalcea CAndescul; ibid., pp.
164-5, no. 18. Cf. lorga l Bals, Histoire de l'art roumairz anclen, Paris,
1922.
4 lbid., pp. 62-3, 70-2.
3 Studil ;1 doc., V, p. 357.
Bra faya' fl Romanii, p. 84 si urm.
 298

eu sitpun" coase, cutite, v.pseli, anison, seceri,

vápseli Fierul brut se vindea acum de s&rari", ca i sa-
rea lor Intre tirguielile marunte era, pentru Doran si
pentru boieri, rozmarin precum j alte fabricate apusene
pentru madi.
Mult mai putin rtimilsese in Moldova din aceste
OdatI, la 1696, Ilie Ienachi. Stolnicul, un om bogat, care
las& o mare avere 5, era insärcinat de judele brasovean,
eare trimese anume la el pe Marca Sasul de Brasov", sä
cumpere cal de treaba duraisale omului a Craiului de Sa-
xonia", August, regele Poloniei .Boierul raspunde lim-
pede, innapoind banii, cei dougzeci de ughi venetici: un lu-
cra ce cunosc c& nu-i, nu pociu zic,e ch voiu face". Dar, pen-
tru cA, era vorba incrt si de cal, de diaria'', cerca sä vie un
om al judelui pentru a-1 purta pe la fratii si prietenii
nostri, unde vom sti cate vr`un cal, si va vedea de va socoti
e/ va fi de acea treabit: precum s'a putea, s'a neguta en
stripinul calului" Aled, dat& vedem pe un Iani din Foc-
sani vanzánd vin la Câmpulung pentru a-1 trece la Brasov 5.

Dac& presenta unei ostiri numeroase, innainte i dupä

anexarea formal& de Austria, la 1699, dacha o viat6
negotului ardelean, cel cu Polonia era cu totul im-
piedeca,t de lupte, de ocupatii militare, de prIdaciunile joi-
mirilor nestapäniti, de neastámprtrul hotilor ce se folosian
de imprejurgri ca s& prade i mangstirile (e vremea vesti-
tului Nicolae Pasare). La Suceava, la Neamt erau Poloni
la Câmpulung se urmau rohmiltrii Craiului j horanjii."
ofiterii lor, cari, de si scriau dese ori Bistritenilor, nu avean
tocmai grija negoatelor.
Studli fi doc., V, p. 340.
V. mal sus.
!bid., pp. 338, 350.
4 Brafovul I Romanil, p. 143.
5 Studii fi doc., XVI, tabla, p. 429.
Brapvul fi Ronidnif, p. 297.
!bid., pp. 297-8, no. 14.
!bid., p. 199.
 299

Dad trebuia ca legaturile de comert ale principatelor sa

se stranga tot mai mult spre Rasiírit. E un fenomen visibil.
El se explica. i prin expeditiile turcesti la Dunttrea, siir-
beasca, intr`o vreme cand se poartapana la 1699 raz-
boitil pe viaja si pe moarte cu Imperialii, ca.ri ocupara. Ba-
natul j izbutira sit smula defnitiv Ardealul. Cererile pentru
oaste, la Belgrad, la Nicopole, unde apare Vizirul, la conace-
le Sulta.nului, care ingadui sa i se inchine Domnul muntean,
sunt asa de mari, ineAt miele articole Inca nu se mai pot
exporta aiurea. La 1696, Brancoveanu e desperat ca. ni-au
venit porunca de la imparatie ca sa dam 20.000 de oi de
treaba Imparatiei. Care puteti socoti dumneavoastra ca.
20.000 de oi nu iaste putin lucru si, cunoscand cA nu iaste cu
putintä, ca sa. se poata plini aceste oi numai de la tara, pen-
tru mare pas eau socotit ca sä faca aiutor i oamenii de
tara dumneavoastra" Barsanii din tarapentru ca sa se
radice acest greu i". Randuiala fanului" (stogul, 75 de ha-
ni), a mierii si a ceril, ce se da. la Belgi-Basa" 341 poi
Po bani 100",
cantare miere, Po talen i 3, 9.000 oca. ceara
a cânepii", a boilor de Belgrad" (cate 5 talen), a carillor
imparatesti la Beligrad" luate dupa cisla pe sate, la rand,
cara nouit i cu 4 boi i inscortate cu chirigiu
om de credinta, i chirigiul sA aiba. la car topor, sfreadel,
cutitoaie", carale i zahereaua Camenitei, vacile si oile
pentru conacele Tittarilor", sursaatul tainurilor impara-
testi", al oilor imprtratesti" (1 taler una), catargurile ce se
aduceau de la Rucar i Dragoslave, de la Campulung si Ma-
tau särä.ciau tara. Condica, Brancoveneascä arata din biel-
sug at de mult era stoarsa ea de anumite articole, cam
cA adaughn nu mai erau platite cu exactitatea i cin-

Ibid., p. 355.
Ibid., p. 368.
3 Ibid., p. 354 sl urm. Preturl pentru orezul (15 bani oca), untul (30),
mierea (12), untdelemnul (34), mAslinele (25), zahArul (1 leu), cafeaua
(3 Dili), oca de strafide (20 bani), de nisWea (33 bani) ale zaherelei;
ibid., p. 370.
4 Ibid., p. 374.
 300

stea din vremea lui Soliman-cel-Märet. Tot ea ni aratä cast

de multe erau legäturile Vis tieriei si ale Camärii cu capita-
litij mari, Greci, dar mai ales Turd, care-si aveau ca-
sele la Constantinopol chiar sau la Adrianopol, cät de mult
atarna deci de dänsii cola ce am numi azi creditul terii".
Din acele parti, ca si din Epir si din alte provincii tur-
cesti, veniau tot mai multi negustori de se asezau statornic
In terile noastre, alcätuind deci o nonä päturä sträinä, care
insä deocamdatä nu era periculoasä supt niciun raport si
in nici-o ramura. Ei se deosebesc de innaiintasii lor de ace-
leasi neamuri sau de altä provenienta din veacurile al XIV-
lea,, al XV-lea si al XVI-lea prin aceia ca, inainte de a fi
negustori specialisati in anumite articole, ei sunt oameni de
afaceri, capitalisti, imprumutätori, cämätari, deocamdatä
la orase.

Marele negustor al Briincoveanului, pe care intälnim in

Bucuresti, mide familia lui se va inrudi apoi cu case boie-
resti, ori la Brasov, trimes de Domnul sä.0 pentru comenzi,
pentru aducere de bani, pentru stabilire de preturi, ori la
Sibiiu,la Venetia, unde era foarte cunoscut, e Mano Apos-
tolu, de la care avem i &le o scrisoare roraäneasctI, dar si
aceia iscillitä tot greceste Jupan Manul e mai malt un co-
misionar, un. agent general de comert, ki e sigur cl, prävä-
lia lui nu era nicAiri, dar din averea lui vAduva, Zamfira,
fiica negustorulu Iorga, putu sä ridice o mänästire, i acea-
sta cu toate pagubele pe care el insusi le indurase la cäderea
präpästioasä a patronului säu domnesc 2 Rämase dupti, a-
Peastä ciatä, fiind indusmänit cu noul Domn Stefan Can-
tacuzino, care se temea sa, nu-i scotoceascä scrisorile de
trädare, la Brasov, de unde trimetea informatii cu privire
Fa lucrurile de la Dunäre.
Manu al lui Apostol avea mai multe ränduri de case in
Bucuresti, i in zapisele privitoare le ele apar i alj Greci

Brapvul Romdnii. p. 261, no. 12. Cf. ibid., pp. 73, 74, 86, 78
Hurmuzaki, VI, tabla, p. 674.
I Inscriptil, II, p. 79 i urm.
 3C1

bueuresteni, un Stamatie, un Zamfir starostele, un Gheorghe

fost staroste, un Gheorghe Decá 1. El le lua de la boieri
din provincie ori de la negustori, ea Nicolae si Andrei, fe-
ciorii lui Costandin Bogdaproste dn TArgoviste, nepotii de
sor& dumnealui jupAnului Gligore cupetul, sAn Mihail cupe-
tul" , o familie cu traditii deci, care-si stia bine genea-
logia 2; un fin al lui Mihul, Grigare, 1i avea inca pivnita
l'Angá práváliile durate de párintele sau

Ceia ce nu insea,mnä cà. negustorii de targ. pierlau. Din

potrivá, starostia rAmAnea a lor (un Serban fg altil); ei ri-
dicau hanuri ca ale Domniei sau ale mánástirilor : astfel
hanul sau hanurile" lui Iane Stfinescul de la 1710 4. Dar
lana, ei se acivau Grecii : coi pomeniti mai sus, de pildg,
cri un Iani Perdecula 6. Jupg.nul Nica, cupe t den oras
Bucuresti" avea prIvAliile sale in targ" la 1710, Si el cum-
parg, case in mahalaua Sf. Gheorghe Vechiu peste cativa
ani e. Dar, in legAturg, cu Mano Apostolu, cu popa Nicolae
din Sinope, omul Mavrocordatilor la Curtea BrAncoveanu-
lui, du medien! acestuia, Iacob Pilarino, cu Nicolae Cara-
iani, agentul brâncovenesc la Venetia, acest Nica, de pro-
fesie zaraf, negustor, a cárui mamá era inmormAntatg la
biserica. Stelei din, Bucuresti intretinea legAturi strAnse
cu Venetia, de unde aducea m'Atusa i pentru 2.000 de du-
cati, atlaz rosu, yrecum i zaharicale", din chiar insArci-
narea Domnului. De si se plAngea de strâmtorgrile zilnice
de aici si cererile peste puterea mea ale Domniei i necon-
tenitele inchisori i primejdia ce iese din aceste strAmtorgri
pentru viata mea", in testamentul sAu din 1715, el putea
sg lase flului, Panaioti, o insemnatA avere, pe care e, pusese
in sigurantl, acasA la Caraiani, scumpul situ prieten", ca
C. G. Mano, Documente din sec. al XVI-lea-XIX-lea, privitoare la
familia Mano, Bucuregt1 1907, p. 71 §1 urm.
2 !bid., pp. 74-5, no. 45.
!bid.
Ibid., p. 73.
!bid, apol p. 75 (46) §1 aiurea.
6 Studli fi doc., 1V, pp. 74-6, n-le Lxx, Loan.
 302

si la Zecca, unde insusi Domnul avea in deposit mii de gal-

beili rävnite de Turci. El insemna legate importante rudelor
sale cu mune albanese caracteristice 1..
Supt acest testament din 1715 iscalesc, pe Muga foarte
multi clerici greci, cari nu ne intereseazä aici, si o suma
de negustori greci prieteni, un Zaharia Maori, un Panes
Tamaras, un Teodor Caracadàs, un Constantin Vasile si un
Gheorghe al lui Vasile, amandoi abagii, un Sta.ti Didu,
M'A., a mai pomeni pe Manu Apostolu, ce apare si el in
mijlocul lor. Intre fämäsitile bogatului Grec se aflau zapise
de datorie de la un mare numär de Bucuresteni de toate
treptele, de la Safta Stolniceasa, de la boieri din familiile
Brätäsanu, Dudescu, Fälcoianu, Parscoveanu, Topliceanu,
Urdäreanu, Grädisteanu, Filipescu, de la cäpitani si copii
de casa, de la calugäri zugravi", de la dascäli ca predi-
catorul Avramie, de la negustori ca Stoica abagiul si o E-
vreicä, pAnä. la oameni säraci ca Tila cusätoarea", seches-
tratä si de Marica vaduva Brâncoveanului2.
Tot printre negustorii din Venetia se afla pe atunoi 13i
Grecul Spiro Panu, care aducea pergament, märgean bun
rosu, zäbranice, s. a., in schimb pentru cearä, cu privire la
ca,re fticea aceastä, socoteall concludentä : Aici pretul cerii
a iesit de 80 de bani, si acolo la Venetia fttce 25 de galbeni" 4.
Cu acesti Greci nu mai veniau Italieni, cari se intalnesc
numai ca Franciscani ori ca secretan i (Del Chiaro). Vin
insä Evrei spanioli : ?din cä pe vremea lui Stefan Cantacu-
zinc sinagoga lor fu dartimatä din ordinul Domniei, poate
pentru a indrazniel a o face de zid 4. Turcii nu lipsiau,
cumpäränd päne si alte bucate" si dosindu-le la vad ca sh
3 Cf. stirile din Studil fi doc., IV, p. 76 si urm., ale testamentului,
cu cele date In memoriul mieu din Analele Academiel RomAne" pe
1915, p. 305 si urm., despre negustoril romAni si aromAni la Venetia
spre sfArsitul veacului al XVII-lea.
3 Ibtd., 1V, p. 85 nota 1. Acolo si cariera fiului, Panaite, care se
va desiusi pe urmA. Pilca, MArgArinta, se mAritase a doua oarA, fArl
voia tatAlui, Cu Costea boierul".
3 Memoriul citat, p. 311 si urm.
4 Memdriul nostru despre Evrel, p. 175.
 3(3

nu dea vamg, in care cas erau pedepsiti2. In Moldova incg

(le la 1628 Curt-Celebi, Chehais.-beiu, vindea jupgnesei Din-
cu 15 galbeni mosia Sendrenii (in Covurluiu) 2. Turcii,
ciimittari i negustori de miere, tot odatg, apar in ambele
leri prin a doua jumiitate a veaculuil. Incep a se ivi
iasii" turci, earl-5i ieau in arendg, un loc 5i-1 fac odaie de
vite, unde-si ingrasg pe cele cumpgrate4. Oile impiirgtesti"
se luau cu firmane i cgrti domnesti 5. Negustorii
sunt insemnati in deosebi la plata oieritului 2. La CAm-
bAlciul de Sf. Ilie aducea atâfia, incgt trebui sit% se
trimeatä. un besleagg, sg. fie de pazg pentru galcevi 5i zor-
baláturi ce se face, sit poarte grija, 5i, pe care den Turd
1-ar gäsi fgeand ggicevi si nebunli, s. li facg, certare i sit
nu-i îngáduiasc s. nu umble in voia lor" ; judetul trebuia
-sg-i gitteascg lemne de foc i maldär de cal"; cercetittorii
Armeni, papista5i", Nernti, Evrei si, chiar
Turci cantribuiau cu 33 de bani de pritvitlie ca sä nu
unible si el surda i sg. cheltulascit de la dänsul" . Dom-
nul vgmuia la Ciocgnesti i Lichiresti pentru Giurgiu si 01-
tenta 5. Armeni, Greci, Sârbi, Arbanasi sunt pomeniti in
_genere prin cgrtile domnesti 10.

Schimbarea cea mare se petrece insg, in lat domeniu. E

'evident a aceastg, societate se orientaliseazg,, se turcoie.

1 Studil fi doc., V, passim. Se mal pAstra vama de la Fiad pentru

Dobrogeni; ibid.
Aricescu, Rev. 'storied, Miti. Moldovel, 22, 1 (1730) : Brazil.
Urkariul, XVII, pp. 29-30, 144; XXV, p. 144 (an. 1724); XXI, p.
383. Cf. Hasdeu. Toleran fa, etc., pp. 54-5: Hamza Turcul de la Aninoasa
GhibAnescu, o. c., VI, pp. 225 6 (184). imprumut de la Vidin, ibid..
rp. 214 (173).
Cf. si Studil $i doc., V, pp. 341, 348.
5 Ibid.
Ibid., p. 344.
Ibid., p. 353.
Mihai ArbAnasul In Moldova, c. 1640; Uricariul, XXIII, p.198 si urtn.
9 Studii si doc., V, p. 338.
lbid., pp. 338, 347.
 304

In mode : in locul pletosilor boieri de pe vremuri, in locul

boierilor tunsi ungureste, apar chipurile ridicule cu cape-
tele rase, pe care a fost läsat un mot in frunte, ca acela
despre care legenda popularä, spune a se lasit Musulma-
nilor ca sä ailiä, de ce-i apucal ingerul ce-i va duce in Pa-
radisul lui Mohammed Haine lungi i largi, papuci galbeni
de sIftian, blänuri de samur i pentru negustori. De jur im-
prejurul casei se intinde acum divanul moale ; scaune mai
nu stint, dar se vede mesuta rotunda ori in c,olturi, incrus-
crustatä, cu sidefuri. Se face us si abus de mirodenii, al
arm fum se suflä, in barb& la primire, la masit. Jos pe
scanduri ca si pe pitreti sta,u intinse covoare orientale. Fe-
meile se infatiseazit, Intru cat nu se opune Inca, o usoarà
influentä occidentalg, dupli moda de Tarigrad : Doarana lui
Origore Ghica, intoarsI din Venetia, trebuie sä lepede in-
data rochia ei franc,eascti", de care se scandalisa lumea.
Se cease un dictionar turcesc amänuntit pentru a intelege
numele stofelor, al pieselor de imbrIcilminte, al podoabelor,
juvaierelor. Ordinea ca i alcatuirea mesei e in casele ce-
lor mari i bogati intocmai ca in casele frunta,silor din
Constantinopol.
Se luau insit i alte lucruri deck cele cuprinse in patura
de suprafatä, a modei. Se luau ideile, conceptiile i aseza-
mintele, datinele ce pornesc de la ele.
Sit le urmitrim in acest domeniu al comertului pe care
pe la 1700 II stApanesc cu totul.

Duca-Voda, care a stitpanit cetva timp si in Tara-Roma-

neasca unde fusese Domn i Radu Leon, venit de-a drep-
tul de la Turci represintä, tipul carmuitorului roman
care aplic,ä, principatului situ normele de guvern pe care
Imprixatul", Sultanul, le aplica Imperiului sau. Urmasii
lui Osman aveau dreptul sä. considere Statul ca o mostenire
a strilmosului lor, cuceritorul; tot ce era acolo li apartinea,
afarg, de libertatea umank personala a supusilor lor de
rasa veche. Incolo, lucrurile proprietä.ti, oameni robi.
Ar fi fost greu ea in terile noastre, unde erau atatia bo-
 305

ieri mandri i bogati, unde o parte din teranime ramasese

Inca liberit, unde clerul era intr'o privinta mai presus de
Voevodul insusi, sa se trateze oamenii tot a§a ca in pro-
vinciile turcesti. Dar proprietatea a fost supusa, fara scru-
pul, din ce in ce mai mult unui regim care e ce! otoman.
Duca e cel mai rnare proprietar de pamánt, prin mosiile
ce cumpara sau confisca. El vrea s MN in mânile sale
negotul terii intreg. Nimeni nu exporta cât dfinsul, nimeni
nu face atátia bani din vanzarea produselor de pe mosiile
sale, din codrii sal. Ca í toti innaintasii lui din veacul al
XVII-lea, mosiile targurilor i se par a fi o proprietate dom-
neascit de care poate dispune cum vrea, faranaitánd-o pen-
tru a o darui, dupa interesele i capriciile lui. Acte ca ace-
lea din Muntenia care intaresc Cámpulungenilor mosia lor
In vechile hotare sunt in Moldova imposibile. Nu e oras
moldovenesc a carui veche posesiune de islaz i teren de
semanaturi sa fi ramas scutita de aceste sparcuieli lacome.
In Tara-Románeasca poate c. Insusi Serban Cantacuzino
a fi urmat acest ispititor exemplu, de care a putut sa se
inspire si Constantin Cantemir i cei doi fii ai si Dimitrie
si Antioh, farit a mai vorbi de fiul Ducal, Constantin-
Vodä., si de 4cel Mihai Racovi. care proclama fara sfiala
intr'un hrisov solemn din intaia sa Domnie ca toate orafele
stud supuse numai Domnului" i, deci, toti cei ce tin car-
ciume sau ospatarii sânt legati i indatorati a da venitul
Domnului, i nimeni, ori dintre clerici, ori dintre boieri, ori
ori cine ar fi altul, nu e scutit sau exclus din
doeasta,", pe cand la tarA, din potriva, e hotArat lucru ca
fieoine, oricare ar fi el, poate culege veniturile mosiilor sale
si se poate bucura de ele, iar Domnul nu are nimic de
cautat In ele" 2.
Sistematisatorul noului regim e insit, cu adevarat, Bran-
coveanu. Si el e marele negustor al pamántului ; i dupil
catastrofa lui, in cale spre Constantinopol, el nu uita sti."
serie cui se cuvine, ce trebuie sa vánda: vinuri, bucate, pan.
' Magazinul Istoric, V, p. 356 §i urm.
Studii i doc., V, pp. 407-8.
 306

si tesäturile, cind i cu ce pret Vaci i oi se mánä. la Sul-

genie pentru hrana Curtii, dar Domnul poate vinde priso-
sul. Precum Matei-Vodä. facuse o sticlärie, Brâncoveanu in-
temeiazä, lumanäräria domneascl" t3i. se hotareste cri. la
aceasta, care-si are fabricile in Bucuresti ca si in Tärgoviste,
vor trebui sfi. vând, supt aspre pedepse exclusiv, toti mii-
celarii, au fie dorobant, au lefegiu, au scutelnic, au slujitor,
au slugear, au Ovreaiu, au mitca.r vence feal de om a hi",
plätindu-se cu pretul fixat de d'ansul, 8 bani ocaua. Lunià-
Mirarii i coi coi zece argati lumänärari" (ergatis" grec :
lucrfitor) sunt inzestrati cu scutiri, având a-si da numai bi-
rul lor special 2.
O asprit fiscalitate, neinduratg necesarI, date fiind sar-
cinile fatä, de Turci apasil asupra terii intregi, in care
once se produce, once se fabric:A, e intiiiu un. prilej de astig
pentru Domnie i oamenii .ei. 0 dare Emit, turceascá in sen-
sul ca si in numele sä.u, oluc-hacul, atinge once negot de
vite urmäresc pretutindeni pestele 4. Si asa mai
departe.
Asupra oraselor se abate un stol intreg de agenti, cari
ieau pentru Vodá i, de sigur, nu se uitä niel pe dänsii,
Cotarii umblä prea la toate târgurile, sá sale cotturia de
la tot omul, cine se va afla vânzand marfá cu cotul, de
nume po ba.ni 142, iar cojocarii, mätäsarii sá dea pre ju-
mátate". Cantaragili päzesc SI nu se antäreascä once
marl& aiurea decal la dânii, au miere, au unt, au tu-
tun, au fier, au sane", luând zece bani la suta de ocale
Fumarii ieau de la cei ce au prIvälii ti fac negutätorli si
cei ce au pivnite ii magazii, de vänd vin, afara din velitij
boieri i manfistirile cele mari" i cliseariul de la bise-
rica domneasca" s1 aibti scuti cate o pivnitä, once
fealiu de negutAtorie ar face : ori tabac, ori cizmariu", de la

Hurmuzaki, XIV, p. 589.

2 Studii fi doc., V, pp. 345-5.
Ibid., pp. 341-2, 345, 352-3.
4 lbid., p. 341.
5 Ibid., p. 347.
 307

21/2 Nina la 3 talen, slujitorii cei ce au pravalii i vand

vinuri" dand numai 1 leu si 33 1. ParcAlabii de targuri
strang pretutindeni vaina domneasca de bucate", pedep-
sind j toate tulburArile bunei randuieli; ei trimet doi morta-
sipi, cari culeg venitul lor si an si de dreptul de a-% tinea o
car' ciuma. scutita. 2, etc.
Era, deci, lucru firesc ca negustorii s. caute a-si unifica,
simplifica j garantit situatie. Breslele din imparatia tur-
ceasca, isnafurile, iesite din aceiasi nevoie, au alt sens de-
cat cele din lumea cresting, : nu sunt tovarasii de mesteri Cu
caracter religios, militar Si politic, In legittura cu viata au-
tonoma a oraselor evului mediu, ci asiluri contra unei fis-
calitati neomenoase, asiluri asigurate de Stat, In ca.re se
retrag, nu nuntai mesterii, ci si negustorii i felurite categoril
de strdini, cari numai in astfel de conditii primesc sà. rrtmaie
lucreze. Caracterul e aratat limpede chiar intr'o scri-
scare a Brancoveanului : De multele pasuri ce sant, cati
sant aici in tara noastra, i striini, 13i de alte neamuri, cum
am zice i Brasovenii, si Chiproviceanii, i Armen ii, i Ji-
dovii, far dajde nu pot fi, ce acestea toti au fiestecare cu
tul lui legaturi cu Vistieria terii, de se stiu ce dau pe an" I.
De aici vin, întâiu, starostii de negustori pamanteni, ceia
ce presupune o breasla a acestora. La Bucuresti, supt
coveanu, ei au, dupa ca.ta.stiful Vistieriei", unde sunt in-
serse toate numele lor, o ruptoare de 4.000 de ughi pe an
de platit in patru soroace : la Sama cea Mare (Vel Sea-
ma"), la haraciu sau birul imparatesc, la Sf. Gheorghe
Ja Sf. Dumitru, &and bani, drepti i fara zeciuiala", afara
de ai haraciului, la cari se admite cursur pentru stranga-
tori. Calfele ce au iesit bascalfi" alt neologism tur-
cese cu pravaliile lor osebi, au cu alte hrane", sunt
trecute de staroste la bir. Cu totii sunt aparati de dijmele pe
averea mobila vie, dijmarit, vinariciu, oierit". Tragerea lor-

Ibid., p. 360 (supt Nicolae Mavrocordat). Cf. ibid., p. 341.

" Ibid., pp. 339-40.
Brafovul fi Romdnii, p. 400, no. 4.
 308

la rgspundere pentru altii e opritg. Feciorii nedgspgrtiti

dän casg", calfele ce lucreazg la stgpan nu plgtesc nimic
Ca si &ails% au o rumtoare" Armenii, Evreii, Bulgarii
ca.tolici de la Chiprovet si Cobilovat2. N'avem privilegiile
date Cgmgrii pentru fiecare, in conditii evident mai favora-
bile decal acelea pentru negustori pgmanteni, ca sg-i poatg
retinea in targ, pe aceastä productivg, turing a Mgriei Sale.
La 1701, dupg exemplul Domnilor mai vechi i. al Branco-
Neanului insusi, Brasovenii carii se hrgnesc cu negot bra-
sovenesc aici, in targ, in Bucuresti, i prentealtele targuri si
sate, cu prgvglii i cu altg hrang, mgcar i eziitori cu
case", erau scutiti de toate angariile, a cti.ror insirare tine
cateva randuri bir slujitoresc, schimbul banilor
care Iesenii erau indatoriti Inc& din veacul al XVI-lea,
fumgrit, dare pe prgvlilii (dg prgvglii"), cotgrit, covoare,
rasi, pghare, sursaturile toate, zaherelele, cargle de oaste,
birul ostii, al lefilor, sama a treia, pocloanele Hanului
Sultanilor sgi, cal imphrgtesti i doznnesti", randuiala
vacilor si a oilor", podvoade i mertice, conace, cai de olac,
imprumutgri", oranduiale i sata.rale prin mghglgli,
guri si sate" si alte toate dgjdi". Ei dau, dupg rumtoarea"
cea noug, din acel an, o mie de talen, la haraciu si la cele
trei sgmi. Sunt scosi de supt autoritatea starostelui, fireste,
dar si de supt a judetului de oras 3.
Acesti Brasoveni n'au a face cu Sasii de pe vremuri.
Sunt Scheii, Romanii din jurul orasului cgrora li zidiserg
inzestraserg biserica Sf. Nicolae atatia Doroni români,
Neagoe, Petra Cercel, Aron-Vodg, de sigur Mihai Viteazul,
Brtincoveanu, i cari, trecand intgiu, cum s'a vazut, la
Campulung, la Pitesti, s'au intins apoi asupra terii intregi,
aducind ei marfa pe c,are ai nostri nu mai voiau ori nu mai
puteau s'o caute in depozitul ardelenesc. &bit, cum spune
chiar privilegiul argtat,niscai negutgtori &in Schiai",

1 Studil fi dec., V, p. 349.

I Cf. Del Chlaro, ed. lorga, tabla.
Studli fi doc., V, pp. 349-50.
 309

iesiti cu casele lor" pentru a faca negot brasovenesc".

Aveau si vii si cresteau oi, pentru lana. Unii se ocupa \.1 ei
eu dirafia j.
Nu erau multi la inceput, si in, 1707 se plangeau a au
numai Sese präviilii, adaugand cil-i supArâ car-ausii din
Comarnic si Campina, cari-i impiedad. de a intrebuinta pe
Prahovenii" lor indätinati, cii. vamesij campineni ii des-
poaie, cä negustorii de tara nu Ji respecta monopolul. Un
vfitaf stätea in fruntea lor, avand numai atributii fisca.1e 2,
Din Ardeal nu venserä inca. acei companisti, Greci, Bul-
gari, Aromani din Arvanitochori, din Filipopol, din Melenic,
cari se organisaserii, cu privilegiul de la Gheorghe RakOczy
I-iu, inca de la 1636, si-si aveau judetul-staroste, cei 12 par-
gari-jurati si härägerii" vatafi, cu centrele in Sibiiu, Bra-
sov, Tokaj, pentru comertul cu Orientul. Dar unul dintre
dansii, Caloiani Pater, zis, in de obste, Pater lanas, stätu
foarte aproape de Brancoveanu, ca si familia brasoveanä
romaneasca a Corbestilor, si juca in rol si in apfirarea unei
pärti a Romanilor de peste munti la Unire. Un. 1Tagi- Ghiur-
cu avea a face ca Constantin Cantacuzino Stolnicul.
De altfel, acesti companisti, cari fäceau, 'prin. gelepciii"
lor, si nagot de vito in Banat, se roraanisaserä in mare
parte : noua lor biserica" din Bungard era o biserica roma-
neascit, de si efimeriul", parohul, adus din Turcia, slujia
greceste. Romani, ca Palcu Florea, trimes la 1698, din
Bucuresti, de Dosofteiu de Ierusalim, erau primiti in aceasta
harnicä. tovaräsie, foarte popularä in Ardeal si Ungaria.

Compania Armenilor, multi de curand trecuti din

Moldova la Gherla tsi. Ibasfaläu, Grecij carii sä, afla la
Fägäras, la Brasov, la Vasarheiu" aveau si ei stranse le-
gäturi cu Principatele, färl ca o situatie legal& sä, li se fi
creat aici 3.
t Lista lor pentru anul 1715, In Brafovul ;1 Romanti, pp. 415-6, no. 14.
2 Brafovul ;I Romanti, pp. 405-6, no. 8. V. In genere Iba., p. 393 51
urm., apoi pp. 370-1, no. 9.
3 V. acte1e lor In Studit # dx., XII, 51 prefata.
 310

imparatia turceasca traia pentru Constantinopol, pentru

impodobirea monumentalg. a Capitalei, pentru buna ei °ran-
duiala, pentru indestularea ei cu toate cele de nevoie : car-
ne de oaie, pane alba, miere, pastrama, unt, pentru satisfa-
eerea materiala t3i multamirea, pentru petrecerea impara-
tescului Stambul. Toate orasele celelalte decitzura : din
multe, colonisti furl luati, pe la 1453-70, pentru a creste-
numarul populaliei constantinopolitane .si pentru a face
ca In ea sa fie represintate toate breslele, toate felurile de
ocupatie omeneasea. Asa trebuia sit fie orasul in mijlocur
caruia se ridica. Seraiul, cetatea particulara a stapanului,
de la sentimentele bune sau rele ale careia Marna dainuirea
pat3nica ori caderea tragica a acestuia.
Dupa norma turceasca, viata Vrincipatelor noastre, si mai
ales a principatului muntean, se aduna in cetatea de Scaun,
in care bate, zvacneste, am zice, gandindu-ne la anemia
de care sufere tot trupul, viata intreaga a terii. Buzau,
Targoviste, Campulung, Argos, Pitesti, Slatina, fara a mal
vorbi de Campina, Valeni, Urlatis Filipesti, salase de va-
mesi ori targuri pentru terani, de Ploiesti, poinenit o sin-
gurit data vamesul din Campina e rugat a face la Bra-
sov cumparatura pentru oräseni i, ce sunt ele pe.langii
stralucirea In crestere a Capitalei, unde se adung, din ce In
ce mai mult boierii, par5sindu-si moSiile ? Iar orasele oltene
vor astepta stapanirea austriaca, pentru ca, in alta legatura
politica, sa-si capete o viata noul.

Biserici nouä, se ridica In Bucuresti : a Cretulestilor

(1722), cladita de Iordachi Vornicul, ginerele lui Branco-
veanu, acel boier caruia-i placea sa se faca represintant pe
pecetiile dregatoriei sale, purtand in mana toiagul distinc-
tiv si islicul cel mare pe cap ', a lui Mihai Cantacuzino,
Coltea, cu frumoasele proportii, cu puternicul turn al clo-
potnitei, cu casa de bolnavi din preajmä are un mor-
' Bralovul fi Romanii, pp. 214-5, no. 19. Pentru celelalte orase, 0
Studil fi doc., V, 1. c., 0 urm.
2 lonnescu-Gton, /. c., p. 183.
 3 11

miint din 1692; aici se in.mormAntau si negustori ea Hagi

Vasile, starostea calor de tarA, cu sotia si fiii, in 1699-7002
, a lui Serban Cantacuzino Vornicul, in Selari 2, a Mi-
tropolitului Antim , cu mAnAstire, o rainune pentru vre-
mea sa, a lui Brezoianu Vornicul, a lui MarAcineanu si a
lui Bujoreanu, dar mai ales fundatiunile lui BrAncoveanu si
ale familiei lui: Sf. Gheorghe Nou, inceput, supt ingrijirea
lui Serban Cantacuzino, ea boier, de Panaiotachi Nikusios,
Marele-Dragoman, si isprIvitA, supt BrAncoveanu, care era
O. fie ingropat aici ; biserica Sf. Saya, refAcutA de dAnsul,
biserica dintr`o zi", a Domnei Marica (1702), biserica lui
Pana Negoiescu, fratele ac,esteia : asa-zisa bisericA a Ienei
(124). Dintre oamenii Domniei, Ceausul spAtAresc David
Corbea, de supt ordinele lui Mihai Cantacuzino, unchiul
BrAncoveanului, face biserica numitA, mai tArziu, a Icoa-
nei 8. Exemplul e urmat si de Stefan-Vodá. Cantacuzino,
care reface Curtea domneascA si Sfintii Apostoli, la 1715,
de Mitropolitul Daniil, care zideste bisericile Toti Sfintii
si Vergul, de Mitropolitul Stefan, ziditor la Lucaciu i, de
Nicolae-VodA Mavrocordat, ctitorul de la Paraclisul Mitro-
poliei si de la strAlucita mAnástire exterioará. a Vacäresti-
lor, de vAduva acestuia, Doamna Smaranda, care fácil bi-
serica. Foisorului . Jupan Vasile Potceanul cupet" cu so-
tia Sanda si fiul Ghinea, tot negustor, fac la 1699 (?) bi-
serica Sf. Nicolae din SArbi 6. Biserici ale negustorilor vor
apArea, in deceniile urmiitoare : deocamdatA aceia c,are
poartA chiar acest nume, ca hramul SfAntului Nicolae, fu
clAditá din temelie pe ruinele uneia de lemn, ars5. la 1718
la 1726 , pentru a adAposti indatá rAmásitile boieri-
nasilor si negustorilor, ca Radu Pitesteanul, Simion cu-
' Inscriptii, 1, p. >74, no. 646. De acolo ga celelalte lAmuriri.
lonnescu-Gion, 1. c., p. 205.
3 Din acelasi timp poate fi si biserica Ceaus-Radu, aceastA demnitate
militarA flind apoi desfiintatA. Cf. lonnescu-Gion, 1. c., p. 179 (Innainte
de 1754, dupA sinodic).
4 lonnescu-Gion, 1. c., p. 199.
Ibid., p. 188.
4 Inscriptii, 111, p. 343, no, 871.
 312

petul", Dumitrasco cupetul ori Stanciul cojocarul, in cea

d'intaiu jumii,tate a veacului Inca i. Sora si. sotia lui Manta
cupetul ispraviau la 1733 biserica numita, dupà aceasta din
urzna, Sta.nca, (de si intaiu se cherna: Manta): Mantulea-,
sa2. Biserica, Sf. Elefterie se datoreste lui jupan Constan-
din sin Macsin cupet", ispravnic fiin.d unchiul acestuia, An-
drei Zaraful, caruia i se lasase la moarte aceastä, sarcina,
prin 1740 5. Jupan Iane cupetul de la Buzau" se pome-
neste cu data de 1744 pe piatra fundationala de la biserica
Popa Soare. Inc. de supt Brâncoveanu, Tabacii Isi aveau
biseriea lor 5, ca si Zlatarii 6.
Negustorii ramaneau, si ei se vor inmulti in epoca Pana-
riotilor, dar judetul, ale carui drepturi erau luate de Dom-
nie, de o parte, iar de alta, de starostii si vatafii noilor
bresle, disparuse, ea o veche forma ce nu mai avea nicio,
utilitate actuala, si niciun viitor.

La Iasi procesul e, de si intr'o m'asura mai mica, acelasi.

Ocupatia polona a distrus pentru totdeauna rostul Cernau-
tilor, Siretiului, Sucevei, BEL Dorohoiul,Botosanii asteapta
alta imprejurari ca sa, invie. Viata s'a retras din toate o-
rasele basarabene, iar cele din Moldova-de-jos, intre Sire-
tiu i3i. Prut, simt cum li scade viata, cu toata cresterea de in-
semnatate politica, a Tinutului lor, din care se ridica familii
noua, a Racovitestilor, a Costachestilor sau Gavrilitestilor,
a Paladestilor, pana. la cele mai innalte trepte. Galatii chiar
par opriti in cresterea lor. Dar, orica.re ar fi imprejurarile

' Ibid., pp. 321-4.

!bid., p.324 si urm.
!bid., p. 317, no. 766.
i (bid., Pp. 331-2, no. 824. Biserica Hagi-Dima (ispr5vitA la 1731) ar
irebui sA aibA de ziditor pe un cupet Cu acest nume (nu o maicA);
lonnescu-Gion, I. c., p. 195.
!bid., p. 204.
!bid., p. 226. Vechea biseric5 si clopotnita s'au dArAmat fArA un
studiu istoric si arheologic. V. si lorga-Bals, Ifistoire de Part roumain
anclen.
 313

Capitala, favorisata, prin tot ce Domnia poate da, urmeaza

anersul ei ascendent.
Duca-Voda zideste la. 1682 biserica. Sf. loan Zlataust la
Beilic, pomenind in inscriptie pe fiul sau Constantin; ea era
sa, fie privita ca o biserica de predilectie si,de catre Constan-
tin Brancoveanu, a carui fila Maria lu'ä. pe tanarul Duca;
Nicolae Costin, sotul unei surori a acestuia, privia biserica
aceasta ca a famihei sale 2. Mitrapolia, Biserica, Alba", e
ziditit de Anastasia, Doamna aceluiasi Duca 2. Lui Mihai
Racovita i se datoreste biserica Sfantului Lazar, pe locul
%amii`I 2. E de observat însâ cá aici democratitele" bise-
rici ale negustorilor gi breslelor (nu stim de cand sunt ale
Talpalarilor i Curelarilor, dar le presupunem mai noua),
iu apar. Iasul n'avea pe departe marea insemnatate comer-
ciala a Bucurestilor, si numarul strainilor privilegiati era
de tot mic Soltuzil se pastreaza insa, mai mult decat, din-
colo, judetii, si avem inca, la 1709 in aceasta dregatorie pe
Poparsoc
O reglementa.tie domneasca a targului se intalneste inca
in vremea lui Dabija-Voda, dar din nenorocire cartea aces-
luia din 6 Mart 1662 e tiparita asa 4, inc,St multe pasagii
sunt cu totul neinteles. Domnul se indreaptzl. la soltuzul
si la toti pargarii de targ de Iasi", cetandu-li sA instiinteze

Inscriptii. II, pp. 131-3. Cf. Ghiblnescu, Surete I izvoade, V, tabla ;

Vricariul, VI, p. 275; XXIV, p. 425,
2 V. Inscriplii, II, p. 171 l urm. ; Studii i doc., V. p. 90, no. 65; pp,
95-6, no. 87; Ghinnescu, I. c., V, pp. 99, no. 89: cea de la poartA"
biserlca de spre Doamna"; Uricariul, XXII, p. 411). Sunt de sigur din
veacul al XVII-lea. Biserica boierului Ghenghea fiintA de la lnceputul
veaculul. Biserica Sf. Nicolae se mai zicea atunci a lul Stefan-Von ;
dbid., XII, p. 278.
3 Inscriptii, II, pp. 133-4, no 372; Uricariul, XXIV, pp. 428-9.
InteresantA Mita trapedzineasca" (a TrapezuntInilor) ; Studii ;1 doc.,
VI, p. 344, no. 696.
Uricariul, XXIII, pp. 269-70. Un negustor Miha ; ibid., XXII, p. 288
urm., tn veacul al XVII-lea; negustorul Sandul sin Tanasie la 1715.
Un dascAl, PAtragcu, la 1668; ibid., pp. 233-5.
'bid., X, p.114.
 314

la toate zilele de Virg", pe slujitorii si negutlitori e mi-.

seii nostri teraei", cari aduc la vinzare boi sau vaci sau
cai sau jape", despre un drept pe care au a-I plAti.

Peste putin Interveni rtizboiul turco-polon, care aduse pa

Craiul Sobieski el insusi In Iasi cu ostasii lui, cari se,
si uitarA pe acolo, prin arciumele de supt piimAnt, unde
cântl, dupti c,antecul popular, fugarului Constatin-Vodii
Cantemir, fugar, versurile acelea ce s'au pAstrat de fiul
acestuia, Dimitrie :
Constantine,
Fugi bine,
Nici ai emit,
Nici ai masA,
Nici e dragA jupilneasA....
intors in Capitala sa, blitranul Domn 15i dAdu samA de
ritul ce s'a f Acut Iasilor, fiind acum aceste räscoale si um-
bland limbi streine Intr'aceastit tarä. a Moldovei si imprIs-
tiindu-se negutitorii si Intr'o parte si 'ntr'alta, streinându-
se printr'alte teri, arsu-li-au mult dinteagonisita lor" (la
plecarea Craiului, precum se t3tie). Deci, in On Sfat solemn,
la 4 Maiu 1686, el li dAdu privilegii neobisnuite, incredin-
Ond frumosul pergament cu chipul Sfântului Nicolae1, nu
soltuzului, ci starostelui de negutitori", care era acum a-
petenia tArg-ului (la 1662 aflAm alitturi pe soltuzul kirgului
iasilar si cu doisprezece pargari, si preutii din trtig, si
negufitorii si starostii 2"), si Ina la 1682 lane sta.rostele de
negustori si Costanda, innaintasul situ, stau alAturi Cu un
numAr de negustori a; la 1687, Toader Cojoc e Ina bAtran
de Iasi 4".
Vechea datorie de a primi pe oaspetil strAini, pe siimeni
1 Reprodus In cartea mea Negolul fi me.Ftefugurile, la p. 122.
GhibAnescu, Surete fi izvoade, 1V, p, 318. La 1659 starostii Pascal
*i Carstea, negustorii lanea, lanachi, Proca, Tuduri; ibid., p. 246 (223).
Ibid., V, D, 48 (38) : Adam, Saya, Burnechl, Toma, Apostol, Andrei,.
lorga. SA adAugim pe Asian, care fine pe fata lui Andronachi Crupenschi;
ibid., pp. 71-2, no. lam.
Ibid., p. 76.
 315

si slujitori in conac", e inläturatA, ca aceia de a da

car/ cu bol de podvozi, de a merge in la porunca
Domnului, de a furnisa cai de olac. Numai cand boierii ar
fi siliti a primi pe cineva, numai atunci acesta poate 8 bat/
e la usa negustorilor ieeni. Desetina de stupi, gostina de
porci si de oi nu se vor lua de la bucatele lor. Ca e in
Tara-Româneasc5., deci; si, ea si acolo, li se asigur5. cl, de
acum innainte, nu vor pl.ti pentru bucatele neguti-
torilor pentru terani sau pentru alti oameni si nu le traga".
Fgrä a se arata suma pe care starostea va avea sa o string/
de la ei pentru Domnie, nici soroacele de plat5,, se face
osebire i aici intre aceastel breas15, si cele ce se pot
constitui din str/ini ce ar veni in oras : Iara, de vor mai
veni i alti negutitori, trag5. ajutoriu la dânsii, ce,
atará din soma care ant ei tocmiti ca Domnia Mea, siL ail)/
a da FA aceia, cine precum se va aseza ei, sit.' se adaoge
soma, iar/ nu 8/ se scazti i".
In legatur5, en acest act trebuie pus/ seutirea, Intr'un
act scris, la 15 Iunie 1691, de insusi protopopul ttirgului,
Ursul, a intregului cler iesean, cari slujesc in bisericile lui
Dumnezeu ziva i noaptea i roag5, pre milostivul Dumne-
zeu pentru pravoslavnicii Domni cei pristaviti i pentru cei
vil ce domnesc tara aceasta, i pentru toti pravoslavnicii
crestini, incat ei n'au ale/ agonisita sau mestesug sau ne-
gutatorli, ce numai se hrInesc din sfânta biseric5,", de dij-
me, de podvozile Mitropolitului", 5i de lucrurile la Curte,,
de podvozi i olac, aratand e pentru preoti c5, nu se vor lua
boll lor pentru darea altor oameni".
Domnul tines, Inc/ innainte de 1670 un Vornic de tArg 8.
Niel el nu putea sA aib5. autoritate in apropierea 1me-
diat5, a Domnului.
Cu mahalalele sale intinse Muntenimea de sus, de jos.
Uricariul, II, ed. a 2-a, pp. 36-8. Originalul e azi In Archiva Sta-
tului din Iasi. Pe atunci un Miha negustorui de Iasi 41 ¡Inn porcii prin
sate ; ibid., XXII, p. 298 si urm. BAcani, ibid.; un cAldArar, ibid., pp. 235,
411. Tot acolo negustorii Teodor i MirlutS.
Ibid., VI, pp. 347-9.
3 GhibAnescu, Surefe fi lzvoade, IV, p. 36 (40).
 316

si de mijloc , Cu podurile sale acoperite de barne : Po-

dul Vechiu, cu tArgorile lui, TArgul-de-jos , cu stra-
zile : cea Mare, cu biserica ungureasca, 'Mita Stramba, Ulita
Nota, Mita Ciobotareasca, a Feredeielor, a HagioaIi, Ulita
din Mara, cu Ardzia ei, avand inca arcari" fitqatori de
arce, langl biserica armeneasca 2, Iasul fama o mare im-
presie.
Era stralucire, miscare si veselie : la 1672 se int.impina
inteun zapis nu mai putin de doi trâmbitasi, un vatag de
surlari si Balan Surlariul 2. Orasul tau cuprindea insa t3i o
puternica viga economica, de si vamasi domnesti, une ori
levantini, ca Zane din 1665', stringeau inca, venituri
insemeate. Intre altele se facea, fie si humai pentru consu-
matie interna, un mare negot de peste : drumul Majilor"
spre Iasi, pe care-I batuse, dupa legenda, si Petra Bares,
când era numai negustor de peste, majar", e pomenit si, la
1649g. Erau atitia boj la targ, inca amenda catre Vornicii
de Poarta se putea ridica in 1645 pana la 50 de boi. Marele
numar de butnari arata si un negot de vinuri2.
*
* *

Supt aceste auspicii de granite inchise catre crestina-

tate si de tiranie fiscala a Domnilor, comertul romanesc
intra in era Fanariotilor". Treewsem era comerfului in-
terna fional prin strdini, ineheiam era comerfului =gana'
prin Romdni §1 ne indrumam, prin scutirtle acordate de
Vistierie $i Camard strdinilor, in 'dama oamenilor de tata
catre era comerfulni nalional prin stralini.

1 Uricariul, XXII, pp. 361-3. 367 i urm. (cu pomenirea lui Sandu sin
Tanasie, negustorul). lar la 1664 era vam Cristea.
2 GhibAnescu. 1. c., V, p. 59, no. 51.
3 Uricariul, X, p. 231.
3 Iba. XII, p. 279.
3 Asffel la anul 1677: Gavril vAtaf de butari, Ion biv vAtaf tij de
butari yi Gavril MArctl butar" Miga biserica Ghenghli, unde sunt 51
ceprAgari.
CUPR1NSUL
 TABLA CUPRINSULUI

Introducere. Teritoriul rotminesc innainte de Rointini ca

valoarea de productie si de schimb.
Epoca ante-romand 9.
Mgrturiile lui Herodot despre productia teritoriilor sci-
tice, 11. Insemniltatea oraselor grecesti dela Marea Nea-
grX, 11. Negotul lar cu barbarii din lituntru, 13. Decaderea
scitica, ; intemeierea Statului dacic, 15. &Mena valorii ora-
selor grecesti, 15.
Epoca romand 16

Cara,cterele noii ere economice romane la Dungre, 16.

Perpetuarea amintirilor elenice, 17. Goti si Romani in
schimbul de produse, 20. Noul Bizant roman si insemnA-
tatea lui, 21. Legilturile de comert ale Bizantului cu Nor-
dul barbar, 23.
Dupei Romani 23
Imperiul hunic i influenta lui asupra vietii economice,
23. Schimbttrile produse de asezarea Bulgarilor, 25. Ele-
mente slave de rost economic in limbs. romanea.scI, 26.
Francii la Duarea-de-mijloc, 28. Cazarii, domni ai stepei,
29. Piraterifle Varegilor in Marea Neagr i Rusii la Du-
nKre, 29. Dungrea in vremea celor d'intAiu Comneni, 30.
Epoca luí Manuil Comnenul i Imperiul latin de Constant-
nopol, 31. Colonisarea Sasilor in Ardeal, 32. Teutonii in
tara BArsei, 33. Horda de Aur ai schimbraile aduse de do-
minatia ei, 35. Cele organizatii de Stat românesti
In veacul al si valoarea lor economicii, 36.
 320

Istoria contertulia voiacinese peina la 1700.

Cartea I. Piing. la 1550.

Capitolul Comertul romitnesc In veacul al XIV-lea
supt ocrotirea Domnilor Tgrii-Românesti . . . . 38.
Cele d'intgiu probe de intrebuintare a banilor la Romiini.
38. Privilegiul regelui Ludovic al Ungariei pentru Braso-
veni, 39. Formarea Brasovului 40. Porturile dungrene Cu
cazo el era in leggturg.: Floci, Bráila, Vicina, Chulla, 41. In-,
semngtatea cea noug a drumului comercial prin Tara-Ro-
milneascg, 42. Intinderea principatului in Vest si Sud, 43.
Legaturile Brasovului, Sibiiului, Bistritej ca partile de din-
coace de munti, 45. Privilegiul lui Vladislav-Vodg pentru
Brasoveni, 46. Tinutul tatgresc" al principelui Dimitrie",
48. Leggturile de comer t ale Ardealului cu Apusul, 49. Reu-
nirea treatoare a Ungariei cu Polonia, 50. Articolele expor-
tului muntean in veacul al XIV-lea, 50. Privilegiul regal
pentru Casovieni, 51. Dusmgnia lui Vladislav-Vodg, cu
gurii, 51. Intinderea Turcilor in Balcani, 52. Asezarea lui
Mircea-Vodá in mostenirea, lui Dobrotici, 53. Noul privile-
giu pent.ru Brasoveni, 55. Drumul muntean de comert
pe la 1400, 55. Privilegiul lui Mircea.-Vodg pentru Bra-
$oveni i imprejurgrile politice in care a fost dat, 57.
Dunit.'rea romanea.scg supt Mircea, 57. Incglarile turcesti
la Dungre, 63. Mihail fiul lui Mircea i leggturile lui cu
Ardealul, 63. Sigismund, regele Ungariei, i leggturile lui
cu urmasii lui Afirma: ingsuri ale acestora pentru comer-
tul brasovea,n, 64. Klaus de Redwitz la Severin, 66. Noug
acte privitoare la comertul ardelean. in Tara-Româneascg,
inainte de jumgtatea veacului al XV-lea si inchiderea, erei
comertului mare, 66. Cauzele acestei opriri, 67.. Domnii
munteni din acest timp i Ardealul, 67. Drumul de comert
al Prahovei, al Teleajenului si al Buzgului, 70. Vlad Tepe.
Ardelenii, 71. Articolele comealului dintre Munteni si
Ardeleni in a doua jumiltate a veacului al XV-lea, 72. Nea-
goe Basarab i Ardealul, 73. Dungrea turceascg, ; luarea
Brgilei, 74.
 321

Capitalul al II-lea. Comertul exterior al Moldovei pAnä.

la 1500 75
Formarea $i desvoltarea Liovului, 75. Leatura. lui
cu Caffa si drumurile de comert, 77. Colonizarea ea Ger-
Omni a ora$elor din Galitia duptt cucerirea, polonä, 77, Ger-
mani in orasele Siretiu si Suceava, 77. Cei d'intIiu Armeni
in aceste orase, 77. Intemeiarea Domniei moldovene, 78.
Cele d'intiliu leglituri ale Moldovei cu Ardealul, 79. Privi-
legiul Voevodului ardelean Stibor, 79. Cei d'intitiu negustori
din Ardeal in Moldova, 80. Cele d'int5.iu articole de import
din Polonia, 81. Intinderea, Moldovei pAnK la Dungre $i
Mare $i urmarile-i economice, 82. Privilegiul lui Alexan-
dru-cel-Bun pentru Lioveni, 82. VArnile Moldovei, 83. Mar-
furile prevazute in acest privilegiu, 84. Monppolul domnesc,
85. Caracterul si explicatia privilegiului, 85. Influenta tit-
tarascil, 86. Drumul moldovenesc si leaturile Moldovei ca
Levantul, 87. alittori apuseni : pelerini ru$i si propagan-
di$ti de cruciattt (Guillebert de Lannoy), 88. Schiltberger $i
cea d'intiliu pomenire a Iasului, 90. Legaturile Moldovei lui
Alexandru-cel-Bun cu Ardealul, 90. Leaturile ei cu Bistri-
ta. 90. Consulatul venetian la Cetatea-AlbA, 92. Privilegiul
lui Ilie-Voda, pentru Ardeleni, 93. Legilturi cu Brasovu/
innainte de Stefan-eel-Mare, 94. Privilegiul lui Stefan flu/
lui Alexandru-cel-Bun pentru Lioveni, 95. Privilegiul lui
Vlad Dracul pentru aceiasi, 96. Cedarea Chiliei dare Than
Hunyadi $i planuri polone asupra Cetätik-Albe, 96. Privile-
giul lui Petra Aron pentru Bra$oveni $i legg.turile Ardea-
lului cu Moldova in acest timp, 97. Privilegiul cel mare"
al lui Petru Aron pentru Lieveni, 98. Caracterul $i urma-
rile lui, 99. Cele d'intaiu leggturi ale Moldovei lui $tefan-cel-
Mare cu Ardealul, 100. Privilegiul lui Stefan pentru Lio-
veni, 101. Legaturile urmittoare ale Domnului cu ora$ul,
101. Luarea Chiliei de &titre Stefan-eel-Mare $i importa,nta
lui ca singur sttipAn al negotului polon cu Bizantul, 102.
Legitturi ulterioare cu Ardealul $i prada Briiilei de char&
$tefan, 104. Impiicarea lui Stefan cu Brasovenii, 104. Le-
ghturi cu Liovul pe la 1475, 105. Pierderea Chiliei si.
21
 322

Cetatii-Albe urmari pentru comert, 107. Ultime legaturi

ale lui Stefan cu Polonii dupa navalirea regelui loan-Albert,
107. Leghturi cu Ardealul in cele d'intaiu decenii dupgi
moartea lui Stefan, 109. Iegaturi cu Liovul in aoelasi
timp, 110. Calatora de negot ale Moldovenilor pana in Li-
tuania, 111. Plangeri polone supt Bogdan Orbul, 111. In-
noirea privilegiului Liovenilor la 1522, 112. Stefan-cel-Tanar
si, comertul polon, 113. Petru Rares j acelasi comert, 114.
Ocuparea Tighinei de Care TUTei i urmarile sale, 115.
Capitolul al IIL-lea. Comertul oriental si levantin in
%rile noastre pana la 1550 117
Lipsa de legaturi directe cu Bizantul in epoca mai veche,
117. Vechi legaturi polone cu lumea bizantina, 118. Cetatea-
Alba in relatii cu Constantinopolul, 118. Cea d'intiliu men-
tiune a legaturilor Chiliei cu Pera i cu Apusul, 118. Expli-
catia consulatului venetian la Cetatea-Alba, 119. Genovesi
In Galitia, si Moldova innainte de Stefan-cel-Mare, 120. Cu-
cerirea portului Lerici de dare Moldoveni, 122. Stefan-eel-
Mare si Caffa genovesä', 124. Alte legaturi ale lui Stefan cu
Genovesili, 126. Inc,ercarile lui pe ranga Venetieni dupä
1475, 126. Lipsa de legaturi mai stranse intre Tara-Roma-
neasca i Levantini, 128. Ragusani la Dunäre, 129. Legaturi
mai tarzii ale lor cu Neagoe Basarab, 130. Gel Greci
In Tara-Romaneasca, 130. Situatia negustorilor greci la Si-
biiu pe la 1550, 131. Armeni in Tara-Remaneasca, 132. Par-
tea Turcilor in comertul principatului, 132. Articolele de
desfacere ale lor, 133. Putinii Greci din Moldova veacului
al XVI-lea, 134. Armenii i marele lor rol in orasele moldo-
venesti, 134. Cativa Evrei in Moldova pe aceiasi vreme, 136.
Capitolul al IV-lea. Negustori si orase pan. la 1550 137.
Domnii Moldovei ca negustori ; scutiri de vama, 137.
Partea, boierilor in comertul moldovenesc : Mihul Logof a-
tuls 138. Alti boieri ai Moldovei ca negustori, 140. Boierii
munteni i legaturile lor de comert cu Ardealul, t41. Cei
d'intai negustori romani in principatul muntean, 142. Ora-
ele muntene panii la 1550: Argesul, 143. Campulungul,
 323

144. Pitestii, 145. Targovistea, 147. Tara)]. ul, 148. Campina,

148. Teleajenul 148. SOcuienif, 149. Gherghita, 149. Flo-
restii, 149. Bucurestii, 149. Giurgiul, 150. Buzäul, 150. Briti-
la, 151. Targul-de-Floci, Corn4el, Dridih, Rusii-de-Vede,
152. Slatina, 153. Severinul, 153. Ramnicul-Valcii, 153. Mari
negustori greci si armeni in Moldova : Dumitru Volata, 153.
Calian gi fiul Am Duca, 154. Nicolae BranzA., 154. Alti negus-
tori mari din Moldova, 135. Negotul de boi moldovenesti cu
Brasovul, 155. Orasele Moldovei pang la 1550, Suceava, 155.
Siretiul, 157. Dorohoiul, 157. Botosanii, Harläul, 157. CotA
narul, 158. Flotinul, Cernâufii, Neamtui, So-roca, Orheiul,
159. Baia, 159. Iasii, 159. Romanul, 160. Bacliul, 162. Tro-
tusul, 162. Putna, 163. Vasluiul, 163. Barladul, 163. Tecu-
ciUl, Husii, 164. Tinutul Chigheciului, 164.
Cartea a II-a. Comertul roman dela 1550 la 1700 . 167.
Capitoltil I-itt. Decäderea oraselor shsesti. Factori noi ai
comertului oriental. Directii mat ale comertului roma-
nesc 169
Causele decOderii Ardealului, 169. Dusm1aia. Domnilor
moldoveni din vea,cul al XVI-lea fatO de aceastO provincie,
169. Articole de export in Ardeal ale Moldovei in acest veac:
boii, 170. Oile, porcii, 171. Caii, 172. Balciurile invoiala
luj Alexandru Läpupeanu cu Bistrita, 172. Legäturile cu
Ardealul ale Läpusneanului in a doua Domnie, 173. Amin-
tirea relatiilor lui Petru Bares cu Ioachim de Brandenburg,
Lapusneanu i relatiile lui cu ducele Albert al Prusiei,
Cu Venetia, 174. Alti Italieni in tOrile noastre, 175.
Mamie export de bol ai Moldovei dupti Alexandru Läpus-
neanu, 177. Alte articole de comert moldovenesti trimese in
departare, 178. Negotul de peste al Munteniei cu Ardealul
schimbul de daruri, 179. Alte articole de negot muntene,
180. Relatii de hotar intre Ardeal si Tara-Romaneasca, 181.
Negotul sibiian dincoaee de munti, 181. Cresterea rolului
cat de comertul grecesc la Munteni, 181. Giwi asezati in
principat, 182. Comertul polon al Moldovei, 184 .Alexandru
Läpu$neanu si acest comert, 185. Ridicarea Galatilor, 187.
 324

Noul avant al Iasilor, 188. Urmasii lui Ilpusneanu si. co-

mertul polen, 189. Greci mijlocitori ai a,cestui comert, 190.
Starea comertului polon cu Moldova la starsitul veacului al
XVI-lea, 193. Veniturile vamii Hotinului, 194. Aron-Voda
si negotul polen, 196. Grecii ortodocsi si partea lor speciala
in aceste legaturi, 196. Partea Levarntinilor : Peroti, Rodieni,
196. Chioti, 199. Ciprioti, 200. Creta,ni, 201. Italienj de rasa,
202. Articolele de comert, 202. Partea Armenilor in comer-
tul tarilor noastre din acest timp, 204. Evrei turcesti in le-
gaturit' cu Galitia, 203. Turcii amestecati in west comert,
206. Ragusanii in Moldova, 206. In Tara-Romaneasca, 207.
Exportul de oi din Moldova, 208. Din Tara-Romaneasca,
208. Furniturile militare pentru Turci, 209. Pescariile Mol-
dovei la sfarsitul veacului al XVI-lea, 210.
Capitolul II. Starea comertului romanesc la inceputul vea-
cului al XVII-lea. Criza disparitiei elementului strain, 212.
Decaderea vechiului comert, 212. Starea oraselor dupa
1600. Cerinautul, Siretiul, 213. Suceava, 213. Baia, 218.
Neamtul, 221. Hotinul, 222. Romanul, 224. Scheia, 225. Pia-
fra, 225. Bacaul, 225. Agiudul, Trotusul, 226. Focsanii, 228.
Putna, 228. Dorohoiul, 228. Botosanii, 229. Harlaul, 230.
Stefanestii, Targul-Frumos, 231. Iasii, 231. Vasluiul, 233.
Barladul, 234. Husii, 236. Falciiul, 237. Tecuciul, 238. Gala-
WI, 238. Cotnariul, 239. Orasele muntene: Braila, 240. Targul-
de-Floci si vadurile Duniixii, 241. Ramnicul-SaraA si Buzau],
241. Targoviste, 242. Tarsorul, ampina, 243. Campulungul.
243. Argesul, 246. Pitestii, 247. Slatina, 248. Bucurestii, 248.
T:71mnicu1-Valcii si Ocnele-Mari, 254. Craiova, 255. Caraca-
lei, 256. Baia-de-Arama, Cernetul, 237.
Papitolut HI. Legaturi cu strainatatea in veacul al
X VII-lea 258
Bogatia Tarii-Romanesti, 258. Averea boierilor brancoveni,
2;38. Preponderanta legaturilor cu Turcii, 259. Negustori
niunteni la Venetia si articole de export, 260. Noul negot
ardelean : articole cautate in Tara-Romaneasca, 261. Porci,
263. Lana, 263. Cai, 265. Vinuri, 265. Miere, ceara, grane,
 325

265. Articole turcesti, 266. Posta,v, 267. Sfoarli, hamuri, cuie,

etc 267. Exportul contemporan al Moldovei, 268. Caltitoría
lui Tommaso Alberti, 269. Drumul de comert prin Isaccea.-
Fälciiu-Iasi : callitoria lui Cornelio Magni, 274. Evreii la
dinsul, 276. Alte mentiuni de Evrei, 277. Prädäciunile din
epoca räzboiului turco-polon, 277. Export spre Ardeal si
billciuri, 278. LegAturi cu Brasovul, 279. Privilegiul acordat
Englezilor de Petru Schiopul, 279. Comertul cu Danzigul,
280. Afacerile in Polonia ale Movilestilor si ale lui Nistor
ITreche, 280. Alti pribegi moldoveni in Polonn, 281. Relatii
cu Polonia supt Stefan. Toma al JI-lea: insemnätatea So-
rock' si. Orheiului, 282. Urmarea actor relatii, 283. Wärfu-
rile ce se schimbau, 283. Vasile Lupu si negotul polon, 284.
Läpusna, 285. Decilderea Ciubrociului, Centei-Albe, Chiliei,
285. Sta,rea Ismailului si Renilor, 286. Hotinul si. Cernautii,
287. Privilegiul lui Gheorghe-Vodit-Ghica si tovarasii de co-
men, 288. Un mare boglitas moldovean : Ursachi, 289. Ne-
got cu Moscova : Cazacliii, 291. Negustorii de Sargorod, 291.
Capitolta IV. Viata comercialä româneascä la sarsitul
veacului al XVII-lea. Inceputul unui nou regim . . 293.
Urmarea legälurilor Tärii-Romänesti cu Arclealul : export
de gräne muntene, 293. Export de vite si oi, de vinuri, 294.
Viile Sasilor in principat, 294. Exportul de peste, 295. Ta-
riful vamal, munteam, 295. Importul muntean de postav,
295. De sfoarä si lucruri de metal, 296. De pielärie, 297. Alte
artícole, 297. Comenzi de caí in Moldova ale regelui August
al Poloniei, 298. aderea comertului polon, 298. Legäturi
mai stranse cu Räsäritul, 299. Mano Apostolu, negustorul
Brancoveanului, 300. Negustori de tarsi in Bucuresti si Greci
In acelasi oras : cupetul Nica, 301. Spiro Panu, 302. Evrei
spanioli si Turci, 303. Moda orientall in locuin.n. si imbrä-
cilminte, 304. Norme turcesli in administratia principatelor
si in organizarea lor economicä, 305. Brâncoveanu si noul
sistem, 305. Fiscalitate generalizatä, 307. Introducerea bres-
lelor de negustori, 307. Negustorli. pämänteni, 307. Braso-
venii, 308. Companistii din Ardeal, 309. Alti Greci din Ar-
deal si Armenii, 309. Concentrarea vietii politice si economice
 326

In Bucuresti, 310. Biserici bueurestene nou4, 310. Biserici

ale negustorilor, 311. Deaderea oraselor moldoveneati :A
concentrarea la Iasi, 312. Reglementatia tirgului de Istrate
Dabija, 313. Cartea" lui Constantin Cantemir, 314. Scutirea
preotilor din Iasi, 315. Aspectul orasului la sfärsitul veacu-
lui al XVII-lea, 310.
 INDREPTARI
Tiparul Cu magine face aproape zAdarnice IncercArile de a da o carte
curatA cu gregeli.
Dintre cele mal mari insemn InsA acestea.
P. 70 In locul r. 3 de jos se va citi: pal Dragoslavelor gi al RucA-
ruluiE (0 un al DAmbovitei gi, iarAgi al RucArului).
P. 121, randul 10 de jos : Perotul In loc de preotul. Tot acolo, ceva
mai jos: ,.de Francis Jule gi In notA 235-6, In loe de 255-6.
P. 127, r. 15 de sus : Uzun-Hasan In loc de : Uzuan-Hasan.
P. 212. Capitolul II, In loc de : V.
P. 297, r. 6 de jos : mai sus.